Euristica_BT_CRISTI_616p_x - crop

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/22/10

6:05 PM

Page 1

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/22/10

6:05 PM

Page 2

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/27/10

4:16 AM

Page 3

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/23/10

11:18 AM

Page 4

The original title of this book is Simple Heuristics That Make Us Smart,

by Gerd Gigerenzer, Peter M. Todd, and the ABC Research Group © 1999 by Oxford University Press, Inc. © Publica, 2010, pentru ediflia în limba românæ Simple Heuristics That Make Us Smart was originally published in English in 1999. This translation is published by arrangement with Oxford University Press.

Prima ediflie a cærflii Simple Heuristics That Make Us Smart a apærut în limba englezæ în 1999. Traducerea de faflæ este publicatæ cu acordul Oxford University Press.

ISBN 978-973-1931-18-0

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României GIGERENZER, GERD Metode euristice simple pentru decizii inteligente / Gerd Gigerenzer, Peter M. Todd, Grupul de cercetare ABC ; trad.: Laura Sibinescu. - Bucureøti : Publica, 2009 ISBN 978-973-1931-18-0 I. Todd, Peter M. II. Sibinescu, Laura Elena (trad.)

33

EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu

REDACTOR: Valentin Protopopescu DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Eugenia fiarælungæ Rodica Petcu

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 5

Cuprins Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9

Centrul de cercetare ABC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13

PARTEA I: PROGRAMUL DE CERCETARE 1. Euristica simplæ øi rapidæ. Un set de instrumente adaptative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gerd Gigerenzer øi Peter M. Todd

17

PARTEA A II-A: PROCESE DECIZIONALE BAZATE PE IGNORANfiÆ 2. Euristica recunoaøterii. Cum poate ignoranfla sæ ne facæ mai inteligenfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Daniel G. Goldstein øi Gerd Gigerenzer 3. Poate ignoranfla sæ „batæ“ bursa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bernhard Borges, Daniel G. Goldstein, Andreas Ortmann øi Gerd Gigerenzer

71 105

PARTEA A III-A: PROCESE DECIZIONALE BAZATE PE O MOTIVAfiIE UNICÆ 4. Sæ pariem pe un motiv bun. Euristica celei mai bune opfliuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gerd Gigerenzer øi Daniel G. Goldstein 5. Cât de bune sunt metodele euristice simple? . . . . . . . . . . . .

Jean Czerlinski, Gerd Gigerenzer øi Daniel G. Goldstein

129 162

6. De ce funcflioneazæ procesele decizionale bazate pe un motiv unic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Laura Martignon øi Ulrich Hoffrage

198

7. Când folosesc oamenii metodele euristice simple øi cum ne putem da seama? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Jörg Rieskamp øi Ulrich Hoffrage

231

8. Standarde bayesiene pentru metodele euristice simple øi rapide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Laura Martignon øi Kathryn Blackmond Laskey

269

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 6

PARTEA A IV -A: DINCOLO DE ALEGERE: MEMORIE, ESTIMARE ØI CATEGORIZARE 9. Predispoziflia cætre înflelegerea ulterioaræ.

Un prefl care meritæ plætit pentru o memorie ascuflitæ øi rentabilæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ulrich Hoffrage øi Ralph Hertwig

303

10. Estimarea rapidæ. Sæ læsæm mediul sæ lucreze pentru noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ralph Hertwig, Ulrich Hoffrage øi Laura Martignon

332

11. Clasificarea prin eliminare. Utilizarea câtorva indicii pentru a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Patricia M. Berretty, Peter M. Todd øi Laura Martignon

372

PARTEA A V -A: INTELIGENfiA SOCIALÆ 12. Modul în care miøcarea dezvæluie intenflia.

Clasificarea interacfliunilor sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Philip W. Blythe, Peter M: Todd øi Geoffrey F. Miller

407

13. De la mândrie øi prejudecatæ la persuasiune.

Satisfacerea scopurilor în cæutarea unui partener . . . . . . . . .

Peter M. Todd øi Geoffrey F. Miller

450

14. Implicarea pærinflilor prin reguli simple de decizie . . . . . . . .

Jennifer Nerissa Davis øi Peter M. Todd

483

PARTEA A VI-A: O PRIVIRE ÎN JUR, O PRIVIRE ÎN URMÆ ØI O PRIVIRE ÎNAINTE 15. Demoni versus metode euristice în domeniul inteligenflei artificiale, ecologiei comportamentale øi economiei . . . . . .

Adam S. Goodie, Andreas Ortmann, Jennifer Nerissa Davis, Seth Bullock øi Gregory M. Werner

509

16. Ce am învæflat (pânæ acum) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Peter M. Todd øi Gerd Gigerenzer

554

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

569

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 7

Dedicatæ, pur øi simplu, familiilor noastre

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 8

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 9

Prefaflæ Aceastæ carte este o invitaflie de a participa la o cælætorie într°un teritoriu în mare parte necunoscut. Cælætoria se aventureazæ într°un tærâm al raflionalitæflii, diferit de cel familiar, pe care îl cunoaøtem din numeroasele relatæri provenite din øtiinflele cognitive øi economie — poveøti în care oamenii træiesc într°o lume cu timp øi cunoaøtere infinitæ, unde soarele iluminærii stræluceøte cu raze ale logicii øi probabilitæflii. Noul tærâm al raflionalitæflii pe care ne°am propus sæ°l exploræm este, prin contrast, învæluit în ceafla incertitudinii. Oamenii care træiesc în aceastæ lume au timp, cunoaøtere, øi capacitæfli de calcul limitate cu ajutorul cærora sæ facæ deducflii cu privire la ceea ce se întâmplæ în lumea lor enigmaticæ.

Cum putem fi raflionali într°o lume în care viziunea ne este limitatæ, timpul este presant, øi experflii în probleme decizionale sunt adesea inaccesibili? În aceastæ carte argumentæm faptul cæ raflionalitatea se poate regæsi în folosirea metodelor euristice simple øi rapide, mecanisme deductive care pot fi atât simple, cât øi inteligente. Legile logicii øi probabilitæflilor joacæ un rol foarte redus în performanfla acestor componente ale setului de instrumente adaptative ale minflii — aceste metode euristice au succes în mæsura în care sunt raflionale din punct de vedere ecologic, adicæ adaptate la structura informaflionalæ a mediului în care sunt folosite pentru adoptarea deciziilor.

Am pornit în aceastæ cælætorie ca un grup disparat de oameni din domenii diferite, care adesea nu interacflioneazæ, printre care se numæræ psihologia, matematica, informatica, economia øi biologia evoluflionistæ. Secretul a fost sæ ne strângem într°un loc unde nu puteam evita sæ vorbim unii cu ceilalfli, sau sæ lucræm împreunæ, sau sæ învæflæm limbajul øi abilitæflile celorlalfli. Acest loc øi fondurile prin care el funcflioneazæ, au fost oferite de politica unicæ a Societæflii Max Planck,

Prefaflæ Metode euristice simple...

9

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 10

care ne°a permis sæ abordæm un proiect dificil cu un rezultat incert, prin adoptarea unei perspective de cercetare extinsæ pe parcursul mai multor ani. O mare parte a explorærilor descrise în aceastæ carte au fost realizate la Institutul Max Planck Pentru Cercetare Psihologicæ din München; cercetærile suplimentare în domeniul vast øi neexplorat al raflionalitæflii ecologice au avut loc în noua noastræ casæ de la Institutul Max Planck Pentru Dezvoltare Umanæ din Berlin. Ne°am început cælætoria cu mai puflin de trei ani în urmæ, dar în acest interval am descoperit noi orizonturi în lumea metodelor euristice, fæcând ca acest moment sæ fie unul benefic pentru prezentarea unui prim raport al cercetærilor din teren.

Denumirea grupului nostru, grupul de cercetare ABC, reprezintæ o prescurtare a Centrului Pentru Comportament Øi Cunoaøtere Adaptativæ1. Acest nume are, de asemenea, o a doua semnificaflie fundamentalæ pentru subiectul tratat de aceastæ carte: studiem ABC°ul metodelor euristice decizionale — adicæ elementele fundamentale pe baza cærora sunt create aceste mecanisme deductive.

Capitolele din aceastæ carte spun povestea explorærilor noastre într°un mod care ne reflectæ sentimentele de entuziasm pe parcursul acestui lung drum. Am descoperit performanfle surprinzætoare ale unor varietæfli de metode euristice simple, precum øi motivele din spatele comportamentului lor de succes doar dupæ încercæri îndelungate øi istovitoare øi situaflii de eøec. Am pornit la drum cu convingerea cæ rezultatele noastre nu s°ar putea dovedi adeværate (un sentiment pe care mulfli dintre colegii noøtri l°au împærtæøit øi l°au abandonat mai greu decât noi), pentru a sfârøi prin a ne da seama cæ existæ motive solide ca aceste descoperiri sæ fie adeværate.

Pentru a reflecta progresul nostru de la surprizæ øi neîncredere la certitudine fericitæ, cele dintâi capitole vor prezenta mai 1

10

În original „Center For Adaptive Behavior And Cognition” (n.t.).

Metode euristice simple... Prefaflæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 11

întâi primele noastre descoperiri surprinzætoare, în timp ce capitolele urmætoare vor zugrævi imaginea de ansamblu.

Aceastæ carte este menitæ sæ îi inspire pe acei aventurieri intelectuali cærora le place sæ exploreze medii noi øi care sunt îndræznefli mai degrabæ decât rezervafli. Acest lucru nu înseamnæ cæ am prezentat doar rezultate curajoase øi lipsite de înflelepciune — am adus la un loc rezultatele experimentelor, simulærilor pe medii reale, øi un teren sigur al dovezilor. Dar am participat, de asemenea, øi la aventuri îndræznefle, precum decizia (profitabilæ) de a „arunca“ una dintre metodele noastre euristice pe piafla financiaræ pentru a vedea dacæ ne poate aduce câøtiguri.

Am sondat câteva regiuni diferite din noul teritoriu al raflionalitæflii ecologice, de la haosul bursei pânæ la subtilitæflile alegerii unui partener. Dar cel mai important aspect este viziunea care ne°a oferit direcflia generalæ pe care am urmat°o.

Este posibil sæ fi væzut numai graniflele noului teritoriu, øi este posibil sæ fi plasat unele metode euristice în mod eronat pe harta noastræ aflatæ în expansiune, dar credem cæ tærâmul metodelor euristice simple øi rapide este o direcflie corectæ spre care sæ ne îndreptæm.

Fiecare capitol din aceastæ carte este scris de mai mulfli autori, reflectând colaborarea interdisciplinaræ dintre cercetætori, care a dat naøtere fiecærei expediflii. Colaborarea interdisciplinaræ de succes ræmâne încæ un eveniment rar în aceste timpuri în care grupurile interdisciplinare prolifereazæ. O parte a succesului nostru se datoreazæ atitudinilor pe care cercetætorii individuali le°au adus în echipæ: dupæ o stare iniflialæ de uimire („ce°aø putea eu sæ învæfl de la un matematician?“), curiozitatea intelectualæ øi încrederea — adicæ sentimentul cæ ne putem provoca reciproc øi ne putem afla în dezacord, dar într°un mod respectuos øi ræmânând în continuare prieteni — au câøtigat. A fost, de asemenea, crucialæ øi stabilirea unui mediu în care aceste atitudini sæ poatæ evolua: birouri alæturate, uøi deschise, cafea øi ceai în fiecare dupæ

Prefaflæ Metode euristice simple...

11

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 12

amiazæ la ora 4. Acestea sunt câteva dintre træsæturile care au fæcut ca drumul nostru sæ fie atât plæcut, cât øi profitabil.

Orice incursiune într°un nou teritoriu trebuie sæ se bazeze pe exploræri trecute øi sæ se foloseascæ de cunoaøterea øi îndrumarea experflilor temerari din ziua de astæzi. Am fost inspirafli atât de ideile, cât øi de titlul cærflii lui Donald Norman, Things That Makes Us Smart2 (1993). Suntem recunoscætori colegilor noøtri care au citit manuscrisele primelor versiuni ale capitolelor individuale øi ne°au oferit feedback util: Gregory Ashby, Peter Ayton, Talia Ben°Zeev, Jim Bettman, Greg Brake, Arndt Bröder, Ed Bukszar, Nick Chater, Edgar Erdfelder, Klaus Fieldler, Bruno Frey, William M. Goldstein, Karl Grammer, Nigel Harvey, Reid Hastie, Wolfgang Hell, Oswald Huber, Helmut Jungermann, Peter Juslin, Timothy Ketelaar, Jack Knetsch, Asher Koriat, Jane Lancaster, Pat Langley, Barbara Mellers, Richard Nisbett, Richard Olsen, John Payne, Stuart Russell, Peter Sedlmeier, Thor Sigvaldason, Tom Stewart, Richard Thaler, Ryan Tweney, Kim Vicente, Tom Wallsten, X. T. Wang, Elke Weber øi Kevin Weinfurt.

Le mulflumim în mod special lui Valerie M. Chase, Elke Kurz, Catrin Rode øi William Wimsatt, care au citit fragmente din întreaga lucrare, øi lui Donna Alexander, Andreas Deters, Martin Dieringer, Timmo Köhler, Ulrich Kuhnert, Torsten Mohrbach, Marianne Müller°Brettel, Brady Richards, Rüdiger Sparr, Anita Todd, Ahn Vu øi Jill Vyse, care ne°au ajutat cu colectarea datelor øi editarea manuscrisului.

Aceastæ carte este punctul de pornire al unui program de cercetare continuu; pentru cercetæri øi rezolværi suplimentare, væ invitæm sæ vizitafli site°ul Centrului nostru la http://www.mpib°berlin.mpg.de/abc/.

Bun venit în cælætoria noastræ.

Berlin Iulie 1998 2

12

Lucruri care ne fac inteligenfli (n.t.).

Metode euristice simple... Prefaflæ

Gerd Gigerenzer Peter Todd

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 13

Centrul de cercetare ABC Centrul pentru Cogniflie øi Comportament Adaptiv (Center For Adaptive Behavior and Cognition) este un grup de cercetare interdisciplinar creat în 1995 pentru a studia psihologia raflionalitæflii limitate øi felul în care pot fi luate decizii bune într-o lume nesiguræ.

PATRICIA M. BERRETTY

JENNIFER NERISSA DAVIS

Department of Psychology University of Illinois 603 E. Daniel Street Champaign, IL 61820 SUA email: pberrett@s.psych.uiuc.edu

Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: davis@mpib-berlin.mpg.de

PHILIP W. BLYTHE Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: blythe@mpib-berlin.mpg.de

BERNHARD BORGES

GERG GIGERENZER Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: gigerenzer@mpib-berlin.mpg.de

DANIEL G. GOLDSTEIN

c/o Coopers and Lybrand 830 Post Road East Westport, CT 06880 SUA email: borges@ibm.net

SETH BULLOCK Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: bullock@mpib-berlin.mpg.de

JEAN CZERLINSKI Department of Sociology University of Chicago Social Sciences 306-310 1126 East 59th Street Chicago, IL 60637 USA email: jfczerli@midway.uchicago.edu

Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: goldstein@mpib-berlin.mpg.de

ADAM S. GOODIE Department of Psychology University of Georgia Athens, GA 30602-3013 USA email: goodie@egon.psy.uga.edu

RAPLH HERTWIG Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: hertwig@mpib-berlin.mpg.de

Centrul de cercetare ABC Metode euristice simple...

13

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 14

ULRICH HOFFRAGE

ANDREAS ORTMANN

Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: hoffrage@mpib-berlin.mpg.de

Department of Economics Bowdoin College Brunswick, ME 04011 USA email: aortmann@bowdoin.edu

JÖRG RIESKAMP

Department of Systems Engineering George Mason University Fairfax, VA 22030-4444 USA email: klaskey@gmu.edu

Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: rieskamp@mpib-berlin.mpg.de

LAURA MARTIGNON

PETER M. TODD

Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: martignon@mpibberlin.mpg.de

Adaptives Verhalten und Kognition Max-Planck-Institut für Bildungsforschung Lentzeallee 94 14195 Berlin Deutschland email: ptodd@mpib-berlin.mpg.de

KATHRYN BLACKMOND LASKEY

GEOFFREY F. MILLER Centre for Economic Learning and Social Evolution (ELSE) University College London Gower Street London WC1E 6BT UK email: uctpgfm@ucl.ac.uk

14

GREGORY M. WERNER School of Cognitive and Computing Sciences University of Sussex Brighton, Falmer BN1 9QH UK email: gwerner@ix.netcom.com

Metode euristice simple... Cebtrul de cercetare ABC

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Partea întâi

Page 15

Programul de cercetare

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 16

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1

1/18/10

6:04 PM

Page 17

Euristica simplæ øi rapidæ Un set de instrumente adaptative Gerd Gigerenzer Peter M. Todd

Adeværul se regæseøte în simplitate, nu în aspectul multiplu øi complicat al lucrurilor. Tot aøa øi lumea, care la o examinare directæ prezintæ o mare varietate a obiectelor, pare foarte simplæ în structura sa internæ atunci când este examinatæ prin intermediul unei înflelegeri de naturæ filozoficæ, øi cu atât mai simplæ, cu cât este mai bine înfleleasæ.

Isaac Newton

Un om este transportat de urgenflæ la spital în chinurile unui atac de cord. Doctorul trebuie sæ decidæ rapid dacæ victima trebuie tratatæ ca pacient cu un grad de risc scæzut sau ridicat. Acesta se confruntæ cu un risc ridicat dacæ viafla îi este cu°adeværat în pericol, caz în care ar trebui sæ beneficieze de cea mai atentæ øi costisitoare îngrijire. Cu toate cæ o astfel de decizie poate sæ salveze o viaflæ, doctorul nu îøi poate permite luxul unor deliberæri îndelungate: el trebuie sæ ia o decizie sub presiunea timpului, folosindu°se doar de elementele disponibile, fiecare dintre acestea fiind, în cel mai bun caz, doar o predicflie incertæ a gradului de risc cu care se confruntæ pacientul. De exemplu, la Centrul Medical San Diego din cadrul Universitæflii California, 19 astfel de elemente, inclusiv tensiunea arterialæ øi vârsta, sunt mæsurate imediat ce un pacient care a suferit un atac de cord este internat. Din punct de vedere practic, cea mai bunæ cale de a lua o decizie este de a examina rezultatele fiecærei mæsurætori, de a le ordona în

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

17

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 18

funcflie de importanfla lor øi de a le combina într°o concluzie finalæ, de preferinflæ cu ajutorul unui software statistic complicat.

Observafli, prin contrast, schema decizionalæ simplæ prezentatæ în figura 1–1, care a fost creatæ de Breiman øi colegii sæi (Breiman et al., 1993) pentru a°i clasifica pe pacienflii cu atac de cord în funcflie de gradul de risc, folosind doar maximum trei variabile. Un pacient care are tensiunea sistolicæ sub 91 este imediat inclus în categoria cu risc ridicat — nu este necesaræ nicio informaflie suplimentaræ. În caz contrar, clasificarea depinde de al doilea element, respectiv vârsta. Un pacient care are mai puflin de 62,5 ani este inclus în categoria cu risc scæzut; dacæ acesta este mai în vârstæ, atunci un alt element (tahicardia sinusalæ) este necesar pentru a clasifica pacientul ca având risc ridicat sau scæzut.

Astfel, schema necesitæ ca doctorul sæ ræspundæ la maximum trei întrebæri de tip da/nu pentru a lua o decizie, mai Este tensiunea sistolicæ minimæ pe perioada iniflialæ de 24 de ore mai mare de 91?

Da

Nu Risc ridicat

Este vârsta mai mare de 62,5 ani?

Nu

Da

Este tahicardia sinusalæ prezentæ?

Da Risc ridicat

Risc scæzut

Nu Risc scæzut

Figura 1–1: O schemæ decizionalæ simplæ pentru a clasifica pacienflii cu atac de cord în categoria cu risc scæzut sau în cea cu risc ridicat (adaptare dupæ Breiman et al., 1993).

18

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 19

degrabæ decât sæ mæsoare øi sæ ia în considerare 19 predicflii, fæcând astfel posibilæ aplicarea mai rapidæ a unui tratament salvator.

Aceastæ strategie decizionalæ este simplæ din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ignoræ cea mai mare parte a predicfliilor mæsurabile posibile. În al doilea rând, ignoræ informaflia de ordin cantitativ folosind doar ræspunsuri de tip da/nu pentru trei întrebæri. De exemplu, nu este important cu cât este pacientul mai tânær sau mai în vârstæ faflæ de pragul de 62,5 ani. În al treilea rând, aceasta este o strategie cu etape consecutive; ea se poate opri dupæ prima etapæ øi nu ia în considerare (adicæ nu mæsoaræ øi nu cumuleazæ) valorile celorlalte predicflii. Trei întrebæri cu ræspunsuri de tip da/nu reprezintæ o strategie decizionalæ simplæ øi rapidæ. Rapidæ, pentru cæ nu necesitæ un numær mare de calcule, øi simplæ pentru cæ face apel doar la informaflii disponibile. Simplitatea ar putea stârni bænuieli cu privire la gradul sæu scæzut de acuratefle, comparativ cu metodele standard de clasificare statisticæ, ce proceseazæ øi combinæ toate predicfliile disponibile. Cu toate acestea, metoda este mai precisæ în clasificarea pacienflilor cu infarct în funcflie de gradul de risc decât o serie de metode statistice complexe (Breiman et al., 1993). Forma mai generalæ a acestei descoperiri care sfideazæ intuiflia — aceea cæ procesele decizionale rapide øi simple pot fi strategii precise, care fac uz de toate informafliile existente øi calcule complexe — reprezintæ una dintre bazele programului nostru de cercetare.

Aceastæ carte examineazæ euristica simplæ øi rapidæ în procesele decizionale — cum funcflioneazæ ea, când øi de ce dæ rezultate. Acest tip de euristicæ poate fi privit ca model comportamental atât pentru organisme vii, cât øi pentru sistemele artificiale. Din punct de vedere descriptiv, scopul sæu este de a evidenflia modul în care minfli reale iau decizii sub constrângerea timpului øi a cunoaøterii limitate. Din punct de vedere tehnologic, aceastæ euristicæ sugereazæ modalitæfli de construcflie a unor sisteme bazate pe inteligenflæ artificialæ — actori decizionali artificiali care nu se lasæ paralizafli de necesitatea

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

19

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 20

unei cunoaøteri extinse sau a unei puteri de calcul sporite.

Aceste douæ aplicaflii ale euristicii simple øi rapide nu se exclud reciproc — într°adevær, schema decizionalæ din figura 1–1 ar putea fi folositæ pentru a descrie comportamentul unei minfli omeneøti lipsite de asistenflæ, sau ar putea fi încorporatæ într°o „maøinæ a secfliei de urgenfle“3.

Viziuni ale raflionalitæflii: de la demoni la raflionalitatea limitatæ Oamenii øi animalele fac deducflii cu privire la mediul în care træiesc pe baza timpului, informafliei øi a puterii de calcul limitate. Prin contrast, numeroase modele ale deducfliei raflionale privesc mintea ca pe o fiinflæ supranaturalæ înzestratæ cu puteri demonice de raflionare, cunoaøtere nelimitatæ øi o eternitate pentru a lua decizii. Asemenea viziuni ale raflionalitæflii intræ adesea în conflict cu realitatea. Dar le putem folosi ca puncte de comparaflie pentru a ne putea clarifica propriile viziuni ale unei raflionalitæfli ecologice — o raflionalitate definitæ prin acordarea sa la realitate. Începem prin a examina douæ revoluflii conceptuale. Prima se referæ la declinul iluziei certitudinii øi la ascensiunea certitudinii bazate pe calcule: teoria probabilitæflilor. Aceastæ revoluflie este cunoscutæ, în øtiinflæ øi în viafla cotidianæ, drept revoluflia probabilisticæ (Gigerenzer et al., 1989; Krüger et al., 1987). Cea de°a doua revoluflie, pe care aceastæ carte cautæ sæ o promoveze, se referæ la modul în care mintea se adapteazæ la o lume nesiguræ. Propunem înlocuirea imaginii unei minfli omnisciente, care calculeazæ probabilitæfli øi utilitæfli complexe, cu cea a unei minfli limitate, care utilizeazæ 3 Scheme decizionale precum cea din exemplul dat sunt uøor de folosit, dar

construcflia lor iniflialæ are la bazæ calcule complexe. În aceastæ carte, vom aræta cum euristica simplæ øi rapidæ poate sæ evite aceastæ costisitoare fazæ de construcflie.

20

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 21

un set de instrumente adaptative, printre care se regæseøte euristica simplæ øi rapidæ.

Vom prezenta pe scurt prima revoluflie, întrucât este importantæ pentru viziunea noastræ asupra minflii øi a raflionalitæflii.

Vreme de douæ milenii dupæ Aristotel, tradiflia intelectualæ occidentalæ a distins douæ tipuri de cunoaøtere. Unul dintre acestea era dovada demonstrativæ, iar celælalt, raflionamentul probabilistic. Primul dintre aceste tipuri oferea certitudine, în vreme ce al doilea producea doar cunoaøtere incertæ. În perioada Reformei øi a Contrareformei din secolul al XVI°lea, sursele „tradiflionale“ ale certitudinii — în special religia øi filosofia — au fost contestate simultan. Rezultatul a fost declinul supremafliei dovezii demonstrative, în vreme ce raflionamentul probabilistic a câøtigat teren (Daston, 1988). Pânæ în a doua jumætate a secolului al XVII°lea, a luat naøtere o nouæ raflionalitate pragmaticæ, fiind abandonate astfel idealurile tradiflionale ale certitudinii. Era vorba despre o viziune modestæ, exprimatæ prin intermediul calculului probabilistic inventat în aceeaøi perioadæ. Caracterul modest al acestei viziuni rezulta din acceptarea faptului cæ oamenii de rând nu puteau avea acces decât la o cunoaøtere nesiguræ a lumii øi a propriilor persoane. Pentru a deveni raflional, era astfel necesaræ o reducere a incertitudinii care guverneazæ existenfla.

Celebrul pariu al lui Blaise Pascal (1669/1962) ilustreazæ o serie de consecinfle morale ale acestui nou tip de raflionament. Într°o atmosferæ de certitudine religioasæ cu privire la existenfla lui Dumnezeu, Pascal a întrebat: este raflional sæ credem în el? Pascal a avansat ideea cæ individul trebuie sæ renunfle la plæcerile lumeøti pentru a°øi întæri perspectiva incertæ a mântuirii, pentru cæ, indiferent cât de redusæ este probabilitatea existenflei lui Dumnezeu, ræsplata unui trai creøtinesc este viafla eternæ, iar recompensa aøteptatæ — probabilitatea (poate redusæ a) mântuirii, înmulflitæ cu valoarea sa infinitæ — ræmâne de asemenea infinitæ. Cealaltæ alternativæ — osânda veønicæ — este teribilæ, indiferent de gradul sæu de probabilitate. Noul raflionalism, exprimat prin calcul probabilistic, nu

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

21

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 22

a reprezentat doar o revoluflie intelectualæ a gândirii, ci øi a religiei øi moralei.

Revoluflia probabilistæ a dat formæ imaginii pe care ne°am format°o asupra minflii, în domenii care variazæ de la øtiinflele cognitive, pânæ la economie øi comportamentul animal. Se presupune cæ funcfliile minflii sunt calcule efectuate în baza probabiliæflilor øi utilitæflilor (Gigerenzer & Murray, 1987). Din acest punct de vedere, legile probabilistice descriu øi prescriu raflionamente, judecæfli øi decizii clare. Concepfliile probabiliste asupra minflii au produs teorii elegante, dar øi probleme spinoase. În momentul în care individul pæøeøte în afara cadrelor limitate, precum cele studiate de psihologi sau informaticieni, øi se confruntæ cu situaflii reale din viafla de zi cu zi, timpul, cunoaøterea øi capacitatea de calcul necesare unor modele probabilistice devin nepractic de mari. Ca urmare, în momentul în care aceste modele se lovesc de rigorile realitæflii, se transformæ într°o psihologie aplicabilæ unor fiinfle supranaturale, mai degrabæ decât oamenilor de rând. În aceastæ carte, promovæm o a doua revoluflie, care oferæ o viziune îndræzneaflæ asupra raflionalitæflii. Premisa noastræ este aceea cæ o mare parte din raflionamentele øi procesele decizionale umane pot fi modelate cu ajutorul euristicii simple øi rapide, care opereazæ deducflii cu ajutorul timpului øi cunoaøterii limitate. Acest tip de euristicæ nu necesitæ calcule complicate øi nu ia în considerare probabilitæflile øi utilitæflile.

El reprezintæ un model de rafliune limitatæ. Aceastæ a doua revoluflie teoreticæ îmbræfliøeazæ accentul pus de revoluflia probabilisticæ precedentæ asupra incertitudinii, færæ a împærtæøi importanfla acordatæ de aceasta teoriei probabilitæflilor, fie ca descriere, fie ca normæ a comportamentului uman. Cele patru viziuni majore ale raflionalitæflii, care se aflæ în continuare în conflict în cadrul celei de°a doua revoluflii, sunt prezentate în figura 1–2.

Raflionalitatea îmbracæ numeroase forme. Prima diviziune din figura 1–2 separæ modelele care presupun cæ mintea umanæ are, în esenflæ, o capacitate „demonicæ“ sau supranaturalæ de

22

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 23

Viziuni ale raflionalitæflii

Demoni

Raflionalitate nelimitatæ

Raflionalitate limitatæ

Optimizare constrânsæ

Satisfacerea scopurilor

Euristica simplæ øi rapidæ

Figura 1–2: Viziuni ale raflionalitæflii.

raflionare de cea care presupune cæ operæm doar prin intermediul raflionalitæflii limitate. Existæ douæ specii de demoni: cei înzestrafli cu raflionalitate nelimitatæ øi cei care îøi optimizeazæ deciziile sub influenfla constrângerilor. Rafliunea nelimitatæ confline strategiile decizionale care nu iau în considerare constrângerile impuse de timp, cunoaøtere sau capacitate de calcul cu care se confruntæ oamenii obiønuifli. Raflionalitatea nelimitatæ este în mod tradiflional modelatæ potrivit teoriei probabilitæflilor. Cele mai cunoscute realizæri ale sale sunt maximizarea utilitæflii aøteptate øi modelele bayesiene. Existæ de asemenea douæ forme de raflionalitate limitatæ: euristica satisfacerii scopurilor, folositæ pentru a alege dintr°o serie de alternative disponibile, øi euristica simplæ øi rapidæ, care foloseøte un numær redus de informaflii øi calcule, pentru a lua o varietate de decizii. Vom ilustra aceste patru concepflii asupra raflionalitæflii prin intermediul unei probleme des întâlnite, pentru a aræta unde „pândesc“ demonii.

La câfliva ani dupæ întoarcerea din faimoasa cælætorie øtiinflificæ pe vasul The Beagle, Charles Darwin, în vârstæ de 29 de ani, a început sæ se gândeascæ la probleme mai obiønuite. A notat urmætoarele pe o foaie de hârtie, pe care a împærflit°o în douæ coloane, precum un bilanfl, intitulat „Iatæ întrebarea“:

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

23

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

MÆ CÆSÆTORESC Copii — (dacæ dæ Dumnezeu) — o companie permanentæ (prieteni la bætrânefle) care se vor interesa de mine, pe care îi voi iubi øi cu care mæ voi juca — oricum, mai bine decât un câine — un cæmin, øi cineva care sæ aibæ grijæ de casæ — muzicæ øi conversaflii încântætoare cu o femeie. Lucrurile astea sunt bune pentru sænætate. Voi fi forflat sæ vizitez øi sæ primesc vizite de la rude, o pierdere teribilæ de timp.

Dumnezeule, este de neconceput sæ mæ gândesc cæ îmi voi træi viafla ca un bondar, sæ tot muncesc færæ niciun rezultat — Nu, nu se poate aøa ceva — Imagineazæ°fli cum e sæ træieøti de unul singur într°o casæ murdaræ øi fumurie în Londra — Øi imagineazæ°fli o soflie dræguflæ øi iubitoare, cu care sæ stai lângæ un foc bun, cærfli øi poate muzicæ — Comparæ aceastæ imagine cu realitatea posomoræ din Grt. Marlboro’ St.

Page 24

NU MÆ CÆSÆTORESC Nu am copii (nu am o a doua viaflæ), nimeni care sæ mæ îngrijeascæ la bætrânefle... Sunt liber sæ merg unde vreau — pot sæ îmi aleg societatea øi cât de mult timp sæ petrec în sânul ei. Conversaflii cu oameni inteligenfli în cluburi — nu sunt forflat sæ merg în vizite la rude øi sæ mæ ocup de fiecare fleac — sæ am de°a face cu grijile øi cheltuielile pentru copii — probabil sæ am parte de certuri. Pierderea de timp — nu pot sæ°mi petrec serile citind — lenevesc øi mæ îngraø — nervi øi responsabilitate — mai puflini bani pentru cærfli etc. — dacæ am mulfli copii sunt forflat sæ°mi câøtig pâinea — (øi apoi, nu e bine pentru sænætate sæ munceøti prea mult).

Poate cæ sofliei mele nu o sæ°i placæ Londra; atunci sunt pedepsit sæ mæ retrag øi sæ træiesc în lene degradantæ.

(Darwin, 1887/1969, pp. 232–233)

Darwin a ajuns la concluzia cæ ar trebui sæ se cæsætoreascæ, notând clar „Mæ cæsætoresc — Mæ cæsætoresc — Mæ cæsætoresc Q.E.D“ sub prima coloanæ. Pe verso°ul paginii, acesta a examinat consecinflele deciziei asupra libertæflii personale, comentând la final cæ „Existæ mulfli sclavi fericifli“. Anul urmætor, Darwin s°a cæsætorit cu veriøoara sa, Emma Wedgwood, cu care a avut, în cele din urmæ, 10 copii. Cum a decis Darwin sæ se cæsætoreascæ, în baza posibilelor consecinfle pe care le°a

24

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 25

prevæzut — copii, pierderea timpului, o companie constantæ?

Nu ne°a spus acest lucru. Dar ne putem folosi de „întrebarea“ lui ca de un experiment menit sæ ilustreze diferitele perspective asupra raflionalitæflii.

Raflionalitatea nelimitatæ Pe vremea când Darwin era un copil în vârstæ de cinci ani, liniøtit øi visætor, øi færæ vreo urmæ care sæ indice geniul de care avea sæ dea dovadæ, astronomul–filozof Pierre Simon de Laplace (1814/1951) contempla geniul absolut, o super°inteligenflæ omniscientæ, pe care o caracteriza astfel: Dacæ luæm în considerare... o inteligenflæ capabilæ sæ înfleleagæ toate forflele care animæ natura øi situaflia tuturor fiinflelor care o compun — o inteligenflæ suficient de complexæ pentru a putea supune aceste aspecte analizei... nimic nu ar fi incert, iar viitorul, ca øi trecutul, ar reprezenta, în ochii acesteia, prezentul (Laplace, 1814/1951, p. 4)

Laplace nu era o persoanæ religioasæ, iar super°inteligenfla pe care acesta a imaginat°o reprezenta o variantæ „secularizatæ“ a lui Dumnezeu. John Locke (1690/1959) a opus Dumnezeului omniscient oamenii de rând care træiesc în „amurgul probabilitæflii“; Laplace a secularizat aceastæ opoziflie cu ajutorul super°inteligenflei sale ficflionale. Atât din perspectiva lui Dumnezeu, cât øi din cea a super°inteligenflei lui Laplace, Natura este certæ øi deterministæ; dar pentru oameni, Natura este capricioasæ øi nesiguræ. Muritorii nu pot cunoaøte lumea, ci trebuie sæ se bizuie pe deducflii incerte øi pariuri, mai degrabæ decât pe dovezi demonstrative. Cu toate cæ omniscienfla øi certitudinea nu pot fi obflinute de niciun sistem real, spiritul super°inteligenflei lui Laplace a supraviefluit în viziunea raflionalitæflii nelimitate.

Imaginafli°væ cæ Darwin ar fi încercat sæ gæseascæ un ræspuns Întrebærii sale prin maximizarea utilitæflii subiective

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

25

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 26

aøteptate. Pentru a putea calcula utilitatea personalæ rezultatæ în urma cæsætoriei, acesta ar fi trebuit sæ determine toate consecinflele posibile ale cæsætoriei (mai exact, copii, o companie constantæ, øi o serie nesfârøitæ de alte posibilitæfli pe care nu le°a inclus în scurta sa listæ), sæ ataøeze probabilitæfli cantitative fiecærei astfel de consecinfle, sæ estimeze utilitatea subiectivæ a fiecærei consecinfle, sæ înmulfleascæ fiecare utilitate cu probabilitatea asociatæ ei øi, în final, sæ adune toate aceste rezultate.

Aceeaøi proceduræ ar fi trebuit repetatæ în cazul opfliunii „Nu mæ cæsætoresc“. În cele din urmæ, acesta ar fi trebuit sæ aleagæ alternativa cu cea mai mare utilitate totalæ aøteptatæ. Pentru a obfline informaflii sigure cu privire la consecinfle, la probabilitæflile øi utilitæflile corespunzætoare lor, Darwin ar fi trebuit sæ investeascæ ani în cercetare — timp pe care l°ar fi putut petrece studiind scoici sau scriind Originea speciilor.

Raflionalitatea nelimitatæ este o fiinflæ ciudatæ øi solicitantæ.

Pe de°o parte, cercetætorii care privesc raflionalitatea din aceastæ perspectivæ acceptæ diferenflele dintre Dumnezeu, sau super°inteligenfla lui Laplace, øi muritorii de rând. Oamenii trebuie sæ facæ deducflii din spatele unui „væl“ al incertitudinii, dar Dumnezeu vede totul în mod clar; moneda cu care opereazæ gândirea umanæ este probabilitatea, în vreme ce Dumnezeu lucreazæ cu certitudini. Pe de altæ parte, când este adus în discuflie modul în care aceste deducflii incerte sunt realizate, cei care cred în raflionalitatea nelimitatæ zugrævesc omul dupæ chipul lui Dumnezeu. Dumnezeu øi super°inteligenfla lui Laplace nu sunt perocupafli de timpul, cunoaøterea sau capacitatea de calcul limitate. La fel, nici oamenii ficflionali, înzestrafli cu o raflionalitate nelimitatæ, nu se preocupæ de aceste lucruri — singura provocare cu care ei se confruntæ este lipsa unei certitudini de origine divinæ. În figura 1–2, raflionalitatea nelimitatæ apare încadratæ într°o clasæ de modele de raflionament etichetate drept „demonice“. Utilizæm termenul în sensul sæu original, grecesc, de fiinflæ supranaturalæ divinæ (mai degrabæ decât maleficæ), aøa cum este ea reprezentatæ de super°inteligenfla lui Laplace.

26

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 27

Susflinætorii rafliunii nelimitate recunosc în general cæ modelele lor presupun abilitæfli mentale lipsite de realism, dar cu toate acestea le apæræ, argumentând cæ oamenii se comportæ ca øi cum ar fi înzestrafli cu raflionalitate nelimitatæ. În aceastæ interpretare, legile probabilitæflii nu descriu procesul, ci numai rezultatul raflionamentului. Un alt argument comun adus în apærarea acestei teorii este acela cæ dæ dovadæ de eleganflæ øi „comoditate“ matematicæ. În cele din urmæ, unii susflinætori îndeamnæ pur øi simplu sæ „nu ne luæm la ceartæ cu succesul“ (vezi Conlisk, 1996; Selten, 1991).

Cea mai mare slæbiciune a raflionalitæflii nelimitate este cæ ea nu descrie modul real în care gândesc oamenii. Nici mæcar în cazul filozofilor, aøa cum ilustreazæ relatarea urmætoare.

Un filozof încerca sæ se hotærascæ dacæ sæ ræmânæ la Universitatea Columbia sau sæ accepte un post oferit de o universitate rivalæ. Un altul l°a sfætuit: „Maximizeazæ°fli utilitatea aøteptatæ — tot timpul scrii despre asta“. Exasperat, celælalt filozof a ræspuns: „Haide, e vorba de ceva serios.“ Din cauza caracterului sæu nenatural, raflionalitatea nelimitatæ a fost supusæ atacurilor în a doua jumætate a secolului XX. Dar când un cap (înzestrat cu raflionalitate nelimitatæ) a fost retezat, un altul, foarte asemænætor, i°a luat locul: „ruda“ sa apropiatæ, optimizarea sub influenfla constrângerilor.

Optimizarea sub influenfla constrângerilor Gândirea presupune asumarea unui risc, un pas într°o lume necunoscutæ. Deducfliile noastre, bazate inevitabil pe incertitudine, ne forfleazæ sæ privim dincolo de „informaflia datæ“, dupæ cum indicæ faimoasa frazæ a lui Jerome Bruner.

Dar situaflia este, în general, chiar mai complicatæ decât atât, deoarece informaflia este rareori datæ. Trebuie, mai degrabæ, sæ o cæutæm — criterii de clasificare a pacienflilor cu risc ridicat de infarct, motive pentru a ne cæsætori, indicatori ai fluctuafliilor

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

27

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 28

bursiere øi aøa mai departe. Cæutarea de informaflii este în general consideratæ ca fiind internæ, realizatæ la nivelul memoriei individuale. Dar este important sæ recunoaøtem faptul cæ o mare parte din cæutarea de informaflii este externæ, prin intermediul cunoaøterii materializate în mediul înconjurætor.

Aceastæ cæutare externæ include cæutarea de informaflii în memoria socialæ a prietenilor, experflilor øi a diverselor artefacte umane, precum bibliotecile sau Internetul.

Diferenfla fundamentalæ dintre raflionalitatea nelimitatæ øi celelalte trei viziuni din figura 1–2 este cæ acestea din urmæ presupun toate o cæutare de informaflii limitatæ, în vreme ce modelele raflionalitæflii nelimitate privesc aceastæ cæutare drept infinitæ. În cadrul unor modele rezonabile, cæutarea trebuie sæ fie limitatæ, întrucât indivizii implicafli în procese decizionale reale au acces limitat la timp, cunoaøtere, atenflie øi bani care pot fi investifli într°o anume decizie. O capacitate limitatæ de cæutare necesitæ un mod de a determina momentul în care se poate renunfla la aceasta, adicæ la determinarea unei reguli de oprire. Modelele din clasa pe care am numit°o „optimizarea sub influenfla constrângerilor“ presupun cæ regula de oprire optimizeazæ cæutarea din punctul de vedere al timpului, calculelor, banilor øi al altor resurse folosite. Mai exact, aceastæ perspectivæ asupra raflionalitæflii afirmæ cæ mintea ar trebui sæ calculeze costurile øi beneficiile cæutærii fiecærei componente informaflionale øi sæ înceteze cæutarea în momentul în care costurile depæøesc beneficiile (ex. Anderson & Milson, 1989; Sargent, 1993; Stigler, 1961). Regula „renunflæ la cæutare când costurile depæøesc beneficiile“ pare plauzibilæ la prima vedere.

Dar o privire mai atentæ relevæ faptul cæ optimizarea sub influenfla constrângerilor poate necesita chiar mai multe cunoøtinfle øi o capacitate de calcul mai mare decât raflionalitatea nelimitatæ (Vriend, 1996; Winter, 1975).

Pentru a înflelege acest lucru, imaginafli°væ un Darwin înzestrat cu raflionalitate nelimitatæ øi un Darwin care realizeazæ optimizæri sub influenfla constrângerilor, ambii încercând sæ hotærascæ dacæ se cæsætoresc sau nu. Darwin cel cu

28

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 29

raflionalitate nelimitatæ trebuie sæ identifice toate consecinflele posibile ale deciziei de a se cæsætori sau nu, înainte de a alege alternativa cu cea mai mare utilitate subiectivæ aøteptatæ.

Acum presupunefli cæ celælalt Darwin, care opereazæ optimizæri sub influenfla constrângerilor, a listat deja douæ consecinfle ale deciziei de a se cæsætori, respectiv o companie constantæ øi copii, øi estimeazæ utilitatea øi probabilitatea fiecæreia. Înainte de a trece la o a treia consecinflæ, acesta trebuie sæ determine dacæ beneficiile continuærii procesului de informare vor depæøi costurile — în caz contrar, acesta poate renunfla la cæutare în acest moment. Pentru a calcula beneficiile informærii continue, acest biet Darwin trebuie sæ decidæ care va fi cea de°a treia consecinflæ, sæ calculeze mæsura în care aceasta i°ar putea schimba decizia finalæ, øi sæ facæ o medie a acestora, pentru a obfline beneficiul aøteptat în urma continuærii procesului de informare. Acelaøi calcul trebuie realizat pentru fiecare consecinflæ luatæ în considerare. Astfel, calculul beneficiilor continuærii informærii necesitæ acelaøi tip de cunoaøtere de care are nevoie øi acel Darwin înzestrat cu raflionalitate nelimitatæ. Dar Darwin care încearcæ sæ optimizeze procesul sub influenfla constrângerilor nu a terminat — el trebuie sæ determine øi costurile continuærii cercetærii.

Acestea includ, de pildæ, costurile de oportunitate: Darwin cel care optimizeazæ trebuie sæ identifice toate celelalte lucruri pe care le poate face în timpul pe care l°ar petrece cântærind aceastæ decizie (de exemplu, sæ disece o altæ scoicæ), øi care ar fi costul continuærii examinærii Întrebærii sale, în detrimentul acestor activitæfli. În final, toate acestea duc la un regres permanent. Darwin cel care optimizeazæ ar fi nevoit sæ determine nu numai costurile de oportunitate, ci øi costurile de gradul doi pe care aceste calcule de tip cost°beneficiu le presupun, øi aøa mai departe (Conlisk, 1996). Chiar øi acel Darwin înzestrat cu raflionalitate nelimitatæ ar putea lua o decizie mai rapid decât acesta.

Amintifli°væ cæ însæøi motivaflia pentru înlocuirea raflionalitæflii nelimitate cu optimizarea sub influenfla constrângerilor a

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

29

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 30

fost aceea de a construi modele empirice cât mai realiste, care sæ respecte limitærile minflii umane. Abordarea paradoxalæ a optimizærii constrânse este de a modela o cercetare „limitatæ“ prin asumarea faptului cæ mintea are la dispoziflie timp øi cunoaøtere nelimitatæ cu care sæ evalueze costurile øi beneficiile cæutærii ulterioare de informaflii. Iluzia optimizærii, ameninflatæ de ancorarea sa în raflionalitatea nelimitatæ, este astfel salvatæ prin încorporarea sa în cadrul unui competitor aparent.

Atunci când încearcæ sæ ræspundæ Întrebærii lui Darwin, sau oricærei probleme cotidiene reale, optimizarea constrânsæ duce la alunecarea insidioasæ pe panta raflionalitæflii nelimitate.

Desigur, puflini ar fi de acord cu faptul cæ oamenii au la dispoziflie timpul øi cunoøtinflele necesare realizærii calculelor complexe de care aceøti doi Darwini demonici au nevoie. În schimb, aceste douæ viziuni ale raflionalitæflii sunt prezentate drept idealuri înalte, la care raflionalitatea umanæ ar trebui sæ aspire. Dar astfel de aspiraflii pot face raflionamentele umane sæ paræ, prin comparaflie, eronate øi iraflionale. Din punctul nostru de vedere, aceste aspiraflii sunt eronate — vom aræta cæ raflionamentele pot fi precise færæ a necesita timp øi cunoaøtere nelimitate.

Ceea ce pot oferi unele forme de optimizare constrânsæ — prin contrast cu raflionalitatea nelimitatæ — este o analizæ structuralæ a mediilor înconjurætoare. De exemplu, în cadrul de analizæ raflionalæ elaborat de Anderson (Anderson, 1990; Oaksford & Chater, 1994) limitærile provenite din mediul înconjurætor sunt folosite pentru a modifica înflelegerea a ceea ce reprezintæ un comportament optim într°un anumit context.

O astfel de analizæ nu se adreseazæ direct problemei legate de mecanismele mentale care ar putea genera un comportament apropiat de norma optimæ, dar ne permite, cel puflin, sæ creæm un standard mai realist pentru mecanismele de raflionare pe care le°am propus. În locul viziunilor demonice asupra raflionalitæflii, ne orientæm cætre ideea raflionalitæflii limitate. Mulfli, dacæ nu cei mai mulfli cercetætori în domeniul øtiinflelor cognitive, economice

30

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 31

sau ale comportamentului animal interpreteazæ termenul de „raflionalitate limitatæ“ ca fiind sinonim cu optimizarea constrânsæ, o abordare (greøitæ) pe care o respingem în mod hotærât. Aceastæ interpretare poate fi cauza respingerii raflionalitæflii limitate în favoarea vechii perspective demonice. De exemplu, economistul Thomas Sargent (1993) argumenteazæ, atunci când interpreteazæ raflionalitatea limitatæ drept optimizare constrânsæ, cæ în cazul în care indivizii sunt væzufli ca fiind înzestrafli cu raflionalitate „limitatæ“, modelele folosite în acest scop necesitæ un numær mai mare de parametri, øi devin mai solicitante din punct de vedere matematic. Acesta este de pærere cæ motivul pentru care cercetætorii (în special economiøtii) preferæ modelele care încorporeazæ raflionalitatea nelimitatæ este acela cæ dorinfla lor de a lucra cu modele cu un numær mai redus de parametri nu este satisfæcutæ de abordarea limitatæ: „raflionalitatea limitatæ nu promite o simplificare“ (p. 4). Dar aceastæ interpretare a raflionalitæflii limitate ne induce în eroare — raflionalitatea nu este în mod necesar optimizare, iar limitele nu sunt în mod necesar constrângeri.

Raflionalitatea limitatæ: satisfacerea scopurilor „Pærintele“ raflionalitæflii limitate, Herbert Simon, a respins vehement reducerea acesteia la statutul de optimizare constrânsæ: „raflionalitatea limitatæ nu reprezintæ studiul optimizærii în raport cu mediile înconjurætoare“ (Simon, 1991, p. 35). Într°o conversaflie privatæ, acesta a remarcat la un moment dat, cu un amestec de umor øi supærare, cæ s°a gândit sæ dea în judecatæ pe autorii care folosesc eronat conceptul de raflionalitate limitatæ pentru a construi modele tot mai complicate øi nerealiste ale proceselor decizionale umane.

Varianta de raflionalitate limitatæ a lui Simon are douæ componente interdependente: limitele minflii umane øi structura mediului în care mintea opereazæ. Prima componentæ a

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

31

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 32

viziunii sale aratæ faptul cæ modelele judecæflii umane øi ale proceselor decizionale ar trebui construite pe baza a ceea ce øtim despre capacitæflile minflii umane, mai degrabæ decât pe baza a unor competenfle imaginare. În numeroase situaflii din lumea realæ, strategiile optime nu existæ sau nu pot fi identificate (Simon, 1987). Chiar øi în cazul unui joc precum øahul, unde o mutare optimæ (sau idealæ) este posibilæ la fiecare punct, nicio strategie nu poate calcula acea miøcare într°un interval de timp rezonabil (fie cæ este vorba despre o minte umanæ sau un computer), în ciuda naturii bine definite a posibilitæflilor care pot fi examinate. În situaflii naturale nu atât de bine definite, speranfla de a identifica o strategie optimæ utilizabilæ este cu atât mai redusæ. Din cauza limitærilor minflii umane, indivizii „trebuie sæ recurgæ la metode aproximative pentru a îndeplini anumite sarcini“ (Simon, 1990, p. 6). Aceste metode includ procesele de recunoaøtere, care eliminæ în mare parte nevoia de a cæuta informaflii suplimentare, o metodæ euristicæ ce ghideazæ cæutarea øi determinæ momentul în care aceasta ar trebui sæ ia sfârøit, øi reguli decizionale simple care utilizeazæ informafliile identificate. Vom examina aceste categorii de metode pe larg în cadrul acestei cærfli.

Cea de°a doua componentæ a perspectivei lui Simon asupra raflionalitæflii limitate, structura mediului înconjurætor, este de o importanflæ crucialæ, pentru cæ explicæ de ce øi cum pot metodele euristice sæ dea rezultate bune: dacæ structura metodei euristice este adaptatæ la cea a mediului. Exemplul clasic al lui Simon (1956a) se referæ la organismele care se confruntæ cu o singuræ nevoie — hrana. Un organism træieøte într°un mediu în care mici cantitæfli de hranæ sunt distribuite la întâmplare; acesta poate aplica metode euristice simple, deplasându°se la întâmplare, pânæ îøi gæseøte hrana. În acest scop, organismul are nevoie de o anumitæ capacitate de deplasare øi de simflul vizual, dar nu øi de o capacitate de învæflare. Un al doilea organism træieøte într°un mediu în care hrana nu este distribuitæ la întâmplare, ci este ascunsæ în puncte ale cæror locaflii pot fi deduse cu ajutorul unor indicii. Acest organism

32

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 33

poate sæ recurgæ la strategii mai sofisticate, precum deprinderea asocierii dintre indicii øi hranæ, øi o memorie necesaræ pentru stocarea informafliilor. Esenfla este cæ pentru a înflelege ce metodæ euristicæ utilizeazæ un organism, øi situaflia øi motivul pentru care metoda are rezultate bune, trebuie sæ examinæm structura mediului øi informafliile din cadrul acestuia.

Simon (1956a) nu a fost singurul care a semnalat aceastæ problemæ importantæ; aceasta a fost identificatæ atât înainte de scrierile acestuia (ex. Brunswick, 1943) øi la diferite intervale dupæ acestea (ex. Anderson, 1990; Shepard, 1990), inclusæ fiind øi afirmaflia extremæ potrivit cæreia doar mediul înconjurætor este acela care trebuie studiat, nu øi mecanismele minflii (ex. Gibson, 1979). Dar în general, a doua parte a titlului lucrærii lui Simon (1956a), Alegerea raflionalæ øi structura mediilor înconjurætoare, a fost neglijatæ de cætre curentele principale din øtiinflele cognitive (uneori chiar de însuøi Simon — vezi Simon, 1987).

Folosim termenul de „raflionalitate ecologicæ“ pentru a reintroduce structura mediului înconjurætor în raflionalitatea limitatæ. O metodæ euristicæ este raflionalæ din punct de vedere ecologic în mæsura în care se adapteazæ structurii unui mediu (a se vedea mai jos). Astfel, metodele euristice simple øi structura mediului pot coopera pentru a oferi o alternativæ realistæ la idealul optimizærii, indiferent dacæ aceasta este limitatæ sau nelimitatæ.

O formæ de raflionalitate limitatæ este conceptul lui Simon de satisfacere a scopurilor — un termen care îøi are originile în Northumbria (o regiune din Anglia, la granifla cu Scoflia), unde obiønuia sæ însemne pur øi simplu „satisfacere“. Satisfacerea scopurilor este o metodæ de alegere dintr°un set de alternative întâlnite în mod secvenflial, în situaflia în care individul nu defline din timp informaflii numeroase cu privire la posibilitæflile existente. În aceste situaflii, este posibil sæ nu existe o soluflie optimæ care sæ indice încetarea cæutærii alternativelor — de exemplu, din momentul în care Darwin decide sæ se cæsætoreascæ, nu ar exista nicio modalitate optimæ de a

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

33

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 34

decide când sæ renunfle la cæutarea unei posibile partenere øi sæ întemeieze o familie cu una dintre ele (vezi capitolul 13 pentru mai multe informaflii despre satisfacerea scopurilor în cæutarea unui partener). Satisfacerea scopurilor reprezintæ o scurtæturæ cætre stabilirea unui nivel reglabil al aspirafliilor øi renunflarea la cæutare în momentul în care este identificatæ o alternativæ care depæøeøte acest nivel (Simon, 1956a, 1990).

Satisfacerea scopurilor este evidentæ în comportamentul comandanflilor detaøamentelor de pompieri, care iau decizii vitale sub presiunea extremæ a timpului: în loc sæ evalueze toate alternativele de acfliune pentru a stæpâni un incendiu declanøat, sæ spunem, în subsolul unui bloc cu patru etaje, aceøtia par sæ aleagæ o alternativæ de acfliune, sæ o supunæ rapid unui scenariu mental, øi dacæ funcflioneazæ suficient de bine — mai exact, dacæ rezultatul depæøeøte un nivel de aspiraflie pre°determinat — îl aplicæ færæ sæ ia în considerare celelalte alternative. Dacæ rezultatul simulærii mentale nu atinge nivelul aspirafliilor, aceøtia trec la urmætoarea alternativæ, repetând procesul de simulare pânæ la identificarea unei modalitæfli de acfliune satisfæcætoare (Klein, 1998).

Raflionalitatea limitatæ: euristica simplæ øi rapidæ Satisfacerea scopurilor reprezintæ o modalitate de luare a deciziilor în baza unui set de alternative care respectæ limitærile timpului øi cunoaøterii de care dispune mintea umanæ: aceasta nu necesitæ identificarea sau ghicirea tuturor opfliunilor øi consecinflelor viitoare posibile, aøa cum este necesar în cazul optimizærii constrânse. Cu toate acestea, unele forme de satisfacere a scopurilor pot necesita deliberæri complexe din partea decidentului, pentru a stabili, de exemplu, un nivel iniflial al aspirafliilor, sau pentru a determina modul în care opfliunea curentæ se comparæ cu nivelul aspirafliei (Simon, 1956b). Mai degrabæ decât sæ permitem calculelor mentale

34

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 35

nerealiste sæ se insinueze în imaginea noastræ asupra raflionalitæflii umane, ne vom restrânge øi mai mult domeniul de interes, pentru a ne concentra asupra rolului euristicii simple øi rapide în procesul decizional.

Euristica simplæ øi rapidæ face uz de un nivel minim de timp, cunoøtinfle øi calcule pentru a efectua alegeri adaptative la medii reale. Aceasta poate fi folositæ pentru a rezolva probleme legate de examinarea secvenflialæ a unor obiecte sau opfliuni, la fel ca în cazul satisfacerii scopurilor. Poate fi, de asemenea, folositæ pentru a alege între obiecte disponibile simultan, acolo unde cæutarea de informaflii (sub forma indiciilor, caracteristicilor sau consecinflelor) privind variantele posibile trebuie sæ fie limitatæ, mai degrabæ decât sæ se transforme într°o examinare a variantelor disponibile. Euristica simplæ øi rapidæ limiteazæ cæutarea informafliilor øi obiectelor folosind reguli de oprire uøor de stabilit, øi face alegeri pe baza unor reguli decizionale uøor de identificat. Privim, astfel, satisfacerea obiectivelor øi euristica simplæ øi rapidæ ca douæ categorii ale raflionalitæflii limitate, care se suprapun, dar ræmân diferite: existæ anumite forme simple øi rapide de satisfacere a scopurilor, øi altele care sunt complet nerealiste din punctul de vedere al calculelor necesare; existæ metode euristice simple øi rapide care adoptæ decizii secvenfliale în vederea satisfacerii obiectivelor, øi altele care iau decizii în baza unor opfliuni simultane. Consideræm cæ euristica simplæ øi rapidæ reprezintæ raflionalitatea limitatæ în cea mai puræ formæ a sa.

Cum ar rezolva Darwin problema cæsætoriei fæcând uz de euristica simplæ øi rapidæ? O modalitate de alegere între cele douæ variante — sæ se cæsætoreascæ sau nu — care necesitæ timp øi informaflii limitate ar fi utilizarea unui proces decizional bazat pe o motivaflie unicæ, pentru care este necesar ca acesta sæ identifice o singuræ informaflie pentru adoptarea unei decizii. Într°adevær, fragmentul imediat anterior acelui „Q.E.D“ pe care Darwin l°a notat poate fi interpretat ca evidenfliind un singur motiv pentru opfliunea în favoarea cæsætoriei, respectiv o companie constantæ: „Imagineazæ°fli cum e sæ træieøti de unul

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

35

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 36

singur într°o casæ murdaræ øi fumurie în Londra — Øi imagineazæ°fli o soflie dræguflæ øi iubitoare, cu care sæ stai lângæ un foc bun...“ Existæ un motiv solid pentru care o persoanæ øi°ar baza decizia pe un singur motiv, mai degrabæ decât pe o combinaflie a mai multora: combinarea informafliilor provenite din mai multe surse necesitæ convertirea lor într°o unitate comunæ, o conversie care se poate dovedi complicatæ, dacæ nu chiar imposibilæ. De pildæ, pentru a lua aceastæ decizie pe baza mai multor indicii combinate într°o evaluare unicæ a fiecærei opfliuni, Darwin ar trebui sæ decidæ câte conversaflii cu prieteni inteligenfli sunt echivalente cu un copil øi câte ore petrecute într°o locuinflæ posomorâtæ pot fi cedate în schimbul unei viefli petrecute odihnindu°se pe o canapea comodæ. Modelele standard de optimizare, fie limitate, fie nelimitate, presupun existenfla unei unitæfli comune pentru toate dorinflele øi convingerile, mai exact probabilitæfli øi utilitæfli de naturæ cantitativæ.

Cu toate cæ aceasta este o presupunere convenabilæ din punct de vedere matematic, modul în care privim lumea nu i se conformeazæ întotdeauna. Unele lucruri nu au prefl øi nu pot fi reduse la øi schimbate pe o monedæ comunæ (Elster, 1979).

Se presupune cæ, de exemplu, dragostea, prietenia adeværatæ, distincfliile militare øi diplomele de doctorat sunt neprefluite øi, din aceastæ cauzæ, imposibil de comparat cu obiectele aflate la vânzare într°un magazin. Atunci când motivafliile nu pot fi convertite într°o unitate comunæ, mintea umanæ nu are de ales øi trebuie sæ se bazeze pe o strategie simplæ øi rapidæ, construitæ pe o singuræ motivaflie solidæ. Totuøi, aøa cum vom vedea, caracterul incomensurabil nu este singura cauzæ a proceselor decizionale bazate pe o motivaflie unicæ (capitolele 4–6). Înainte de a arunca o privire mai atentæ asupra euristicii simple øi rapide, vom rezuma discuflia prezentatæ pânæ în acest punct. Raflionalitatea limitatæ a devenit un termen la modæ în multe domenii, øi o plajæ largæ de exemple a fost inclusæ în acest concept, inclusiv optimizarea constrânsæ.

Figura 1–2 ne ajutæ sæ clarificæm distincflia dintre rafliunea

36

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 37

limitatæ øi viziunile demonice asupra raflionalitæflii. Raflionalitatea nelimitatæ nu ia în considerare costurile cæutærii, în vreme ce raflionalitatea limitatæ îngrædeøte explicit cæutarea cu ajutorul regulilor de oprire. Optimizarea constrânsæ limiteazæ de asemenea cæutarea, dar face acest lucru prin intermediul calculærii punctului optim de oprire, în care costurile continuærii cæutærii depæøesc beneficiile. Prin contrast, raflionalitatea limitatæ „pariazæ“ pe metode euristice simple pentru cæutarea øi identificarea regulilor de oprire care nu încearcæ sæ opereze optimizæri. În final, cea mai puræ formæ a raflionalitæflii limitate se regæseøte în euristica simplæ øi rapidæ, care întreprinde cæutæri limitate în rândul mai multor obiecte (în cazul satisfacerii scopurilor) sau indicii, exploatând structura mediului înconjurætor pentru a oferi decizii adaptative.

ABC°ul euristicii simple øi rapide: un nou program de cercetare Aceastæ carte promoveazæ viziunea raflionalitæflii limitate ca mod în care indivizii reali realizeazæ majoritatea deducfliilor øi iau cele mai multe decizii. Ea reprezintæ, de asemenea, øi un cadru util pentru dezvoltarea metodelor euristice în procesele decizionale ale agenflilor artificiali. Programul menit sæ studieze euristica raflionalitæflii limitate implicæ (a) crearea de modele de calcul pentru posibilele metode euristice, (b) analizarea structurii mediilor în care acestea dovedesc performanfle bune, (c) testarea performanflelor acestora în medii din lumea realæ øi (d) determinarea situafliilor în care indivizii folosesc, într°adevær, aceste metode euristice. Rezultatul stadiilor de investigare (b), (c) øi (d) pot fi folosite ca sursæ de informare pentru stadiul teoretic (a). Diferitele stadii ale acestui program de cercetare utilizeazæ metode multiple, printre care se numæræ modelarea teoreticæ a euristicii, simulærile computerizate ale performanflelor acesteia, analiza matematicæ a potrivirii

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

37

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 38

dintre diversele metode euristice øi mediile înconjurætoare specifice, øi experimente de laborator. În continuare vom examina, pe rând, fiecare din aceste stadii.

Modele de calcul Un model de calcul euristic specificæ paøii exacfli care trebuie parcurøi în strângerea øi procesarea de informaflii implicate în generarea deciziei, astfel cæ un proces euristic poate fi folosit asemenea unui program informatic. În cazul euristicii simple øi rapide, acest lucru înseamnæ cæ modelul de calcul trebuie sæ specifice principiile care sæ ghideze cæutarea alternativelor, informafliilor, sau ale ambelor, precum øi momentul încetærii cæutærii øi adoptærii unei decizii.

Principii euristice pentru îndrumarea cæutærii. Deciziile trebuie luate cu ajutorul alternativelor, în baza informafliilor despre aceste alternative. În multe cazuri, aceste alternative øi bucæfli de informaflie trebuie identificate printr°o cæutare activæ.

Principiile euristice menite sæ ghideze cæutarea, fie a alternativelor, fie a informafliilor, sunt acele elemente care conferæ cæutærii o direcflie (dacæ aceasta are una). De exemplu, cæutarea indiciilor poate fi întâmplætoare sau orientatæ dupæ un criteriu determinat anterior, aflat în legæturæ cu gradul lor de utilitate (vezi capitolul 6), sau bazat pe memorarea acelor indicii care au dat în trecut rezultate în acelaøi context decizional (vezi capitolul 4). Cæutarea de alternative poate fi, în mod similar, întâmplætoare sau ordonatæ. Principiile de ghidare simple øi rapide nu fac uz de cunoøtinfle øi calcule complexe pentru a determina pasul urmætor în procesul de cæutare.

Principii euristice pentru încetarea cæutærii. În viziunea noastræ asupra raflionalitæflii limitate, constrângerile temporale ale minflii umane (sau ale oricærui agent decizional real)

38

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 39

trebuie respectate în aceeaøi mæsuræ în care sunt respectate alte constrângeri. Acest fapt presupune, în particular, cæ cercetarea alternativelor sau a informafliei trebuie sæ înceteze la un anumit punct. Mai mult, metoda determinærii punctului în care cæutarea trebuie sæ ia sfârøit nu trebuie sæ fie foarte complicatæ. De exemplu, o regulæ simplæ de oprire este încetarea cæutærii de informaflii øi adoptarea unei decizii în momentul în care este gæsit primul indiciu sau motiv care favorizeazæ o alternativæ (vezi capitolul 4). Aceasta, alæturi de alte reguli de oprire bazate pe indicii, nu necesitæ calcularea unor transferuri optime între costuri øi beneficii, ca în cazul optimizærii constrânse. De fapt, acestea nu necesitæ niciun fel de calcule privind costurile øi beneficiile. În cazul examinærii unor alternative, pot fi folosite reguli de oprire simple, bazate pe nivelul aøteptærilor, ca în cazul nofliunii originale de satisfacere a scopurilor explicatæ de Simon (Simon, 1956a, 1990; vezi, de asemenea, capitolul 13).

Principii euristice în luarea deciziilor. Odatæ ce cæutarea a fost operatæ pentru a identifica alternativele sau informafliile necesare øi apoi a luat sfârøit, un set final de principii euristice poate fi utilizat pentru a adopta decizii sau a face deducflii pe baza rezultatelor cæutærii. Aceste principii pot fi, de asemenea, foarte simple øi limitate din punctul de vedere al calculelor. De exemplu, o decizie sau o deducflie poate fi bazatæ pe un singur indiciu sau motiv, indiferent de numærul total de indicii identificate în timpul cæutærii (vezi capitolele 2–6). Asemenea procese decizionale bazate pe motivaflii unice nu necesitæ evaluarea sau combinarea indiciilor, astfel cæ nu este necesaræ determinarea unei unitæfli de mæsuræ comune pentru acestea. Deciziile, de asemenea, pot fi luate printr°un simplu proces de eliminare, în cadrul cæruia se renunflæ pe rând la indicii pânæ când se ajunge la o singuræ opfliune finalæ (vezi capitolele 8 øi 11).

Aceste principii euristice reprezintæ elementele de bazæ, sau ABC°ul euristicii simple øi rapide. Având în vedere cæ

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

39

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 40

mintea este o entitate mai degrabæ biologicæ decât logicæ, formatæ în urma unui proces succesiv de acumulare, preluare øi rafinare a diferitelor componente, este rezonabil sæ presupunem cæ noile metode euristice sunt construite pe baza celor vechi, mai degrabæ decât din nimic (Pinker, 1997; Wimsatt, în presæ). fiinând cont de acest lucru, am folosit douæ metode principale de construire a metodelor de calcul pentru euristica simplæ øi rapidæ: combinarea elementelor fundamentale øi incluziunea. Principiile euristice pot fi combinate în mai multe moduri, precum cele câteva forme de raflionamente bazate pe motivaflii unice pe care le întâlnim pe parcursul acestei cærfli, deøi, desigur, nu în mod arbitrar. De exemplu, o metodæ euristicæ simplæ øi rapidæ pentru o alegere cu douæ alternative care opreøte cæutarea, odatæ cu identificarea primului indiciu care diferenfliazæ între cele douæ variante, trebuie sæ foloseascæ de asemenea un principiu decizional bazat pe o motivaflie unicæ. Metodele euristice complete pot fi, de asemenea, combinate prin incluziune. Ca exemplu, euristica recunoaøterii (vezi capitolele 2 øi 3) opereazæ pe baza unei capacitæfli cognitive elementare, respectiv recunoaøterea, dar poate, de asemenea, sæ serveascæ drept prim pas în crearea de metode euristice care fac apel la alte capacitæfli, precum cea de rememorare (vezi capitolele 4 øi 5). Capacitatea de recunoaøtere se dezvoltæ mai devreme decât cea de rememorare, atât din punct de vedere ontogenetic, cât øi evoluflionist, iar combinarea prin incluziune a metodelor euristice poate fi privitæ în mod asemænætor cu apariflia unui nou tip de adaptare în locul unuia deja existent.

Am formulat metodele euristice simple øi rapide din cadrul acestei cærfli drept modele precise øi extrem de transparente: este uøor sæ discernem øi sæ înflelegem modul în care funcflioneazæ ele în adoptarea deciziilor. Pentru cæ necesitæ un numær redus de parametri liberi øi calcule minime, fiecare pas al algoritmului este uøor de observat. Aceste metode euristice simple contrasteazæ puternic cu modele ale proceselor mentale care necesitæ calcule mai complicate, care pot genera aproximæri

40

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 41

corecte ale comportamentului uman, dar sunt mai degrabæ opace. De exemplu, revenirea în forflæ a conecflionismului în anii ’80 a scos la luminæ o serie de reflele neutre care serveau drept modele respectabile pentru o varietate de fenomene psihologice, dar ale cæror procese interne ræmâneau un mister chiar øi pentru creatorii acestora. Au fost necesare eforturi mari pentru ca fascinaflia exercitatæ de aceste modele obscure sæ fie depæøitæ, øi sæ fie dezvoltate noi modele care sæ ne permitæ sæ privim în interiorul lor (Regier, 1996; Rumelhart & Todd, 1993). Tentaflia „magiei negre“ asociatæ metodelor obscure existæ în domenii conexe, precum utilizarea unor pachete statistice complicate øi analiza comportamentului (Boyd & Rucherson, 1985; Gigerenzer, 1993). Modelele transparente ale euristicii simple øi rapide evitæ neînflelegerea øi mistificarea proceselor implicate, chiar dacæ fac acest lucru în detrimentul atracfliei exercitate de necunoscut.

Raflionalitatea ecologicæ Definifliile tradiflionale ale raflionalitæflii se referæ la menflinerea unei ordini interne a credinflelor øi concluziilor, aøa cum vom vedea în secfliunea urmætoare. Dar organismele reale îøi petrec cea mai mare parte a timpului confruntându°se cu haosul mediului extern în care træiesc, încercând sæ ia decizii care sæ le permitæ sæ supraviefluiascæ øi sæ se reproducæ (Tooby & Cosmides, 1998). Pentru a avea un comportament adaptativ la provocærile mediului, organismele trebuie sæ poatæ face deducflii rapide, simple øi exacte. Aceste condiflii ale lumii reale conduc la o nouæ concepflie asupra a ceea ce reprezintæ raflionamentele corecte: raflionalitatea ecologicæ. Metodele euristice simple øi rapide asociate unor structuri de mediu particulare permit organismelor sæ se comporte raflional din punct de vedere ecologic. Studiul raflionalitæflii ecologice presupune astfel analiza structurilor de mediu, structura metodelor

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

41

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 42

euristice øi concordanfla dintre acestea, dupæ cum vom vedea pe parcursul acestei cærfli.

Cum este posibilæ raflionalitatea ecologicæ? Mai exact, cum poate funcfliona euristica simplæ øi rapidæ sæ funcflioneze atât de bine evitând transferurile dintre diferite criterii aparflinând realitæflii curente, precum viteza sau acurateflea? Principala explicaflie a succesului sæu este acela cæ realizeazæ transferuri la un alt nivel: cel al generalitæflii versus specificitæflii. În vreme ce criteriile de coerenflæ sunt foarte generale — consecvenfla logicæ, de exemplu, poate fi aplicatæ în orice domeniu —, criteriile de corespondenflæ care mæsoaræ performanfla euristicii în lumea realæ necesitæ soluflii mult mai specifice domeniului.

Este posibil ca elementele care pot fi folosite pentru a face deducflii exacte într°un anumit domeniu sæ nu funcflioneze într°un altul. Astfel, mediile diferite pot avea metode euristice simple øi rapide care exploateazæ structurile informaflionale particulare pentru a lua decizii adaptative. Dar specificitatea poate reprezenta, de asemenea, un pericol: dacæ o euristicæ diferitæ este necesaræ pentru fiecare mediu decizional diferit, am avea nevoie de o multitudine de metode euristice funcflionale øi nu am fi capabili sæ extindem generalizarea la medii pe care nu le°am mai întâlnit anterior. Euristica simplæ øi rapidæ evitæ aceastæ capcanæ prin însæøi simplitatea ei, care îi permite sæ ræmânæ puternicæ în fafla schimbærilor de mediu øi sæ poatæ extinde generalizærile pentru a le aplica la noi situaflii.

Exploatarea structurii mediului. Euristica simplæ øi rapidæ poate beneficia de pe urma modului în care informaflia este structuratæ în cadrul mediului. În capitolul 10, de exemplu, ne vom întâlni cu o metodæ euristicæ simplæ øi rapidæ folositæ pentru estimæri cantitative, care se bazeazæ pe distribufliile oblice ale multor variabile reale, precum mærimea populafliei urbane — un aspect al structurii de mediu pe care tehnicile tradiflionale de estimare statisticæ fie le°ar ignora, fie le°ar elimina prin normalizarea datelor. Modelele statistice standard øi teoriile standard ale raflionalitæflii încearcæ sæ fie cât mai

42

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 43

generale posibil, motiv pentru care formuleazæ asumpflii cât mai pufline øi mai generale cu privire la datele pentru care urmeazæ a fi aplicate. Dar modul în care sunt structurate informafliile în realitate nu respectæ întotdeauna presupunerile menite sæ simplifice cunoaøterea. De exemplu, în vreme ce majoritatea modelelor statistice sunt create pentru a opera cu seturi de date ale cæror medii øi variaflii sunt independente, Karl Pearson (1897) a remarcat cæ, în situaflii naturale, aceste douæ mæsuri tind sæ fie corelate, astfel cæ fiecare poate fi folositæ ca indiciu pentru a o deduce pe cealaltæ (Einhorn & Hogarth, 1981, p. 66). În timp ce metodele statistice generale cautæ sæ ignore acei factori care le°ar putea limita gradul de aplicabilitate, evoluflia ar profita de anumite dependenfle informative din interiorul mediului, precum aceasta, øi le°ar exploata cu ajutorul unor metode euristice specifice dacæ ele ar conferi unui organism aflat într°o situaflie decizionalæ un avantaj adaptativ.

Forfla. Cum ar putea metodele euristice simple, specifice unui anumit domeniu, sæ fie vreodatæ la fel de complexe precum strategiile specifice care opereazæ cu tot atâflia parametri liberi? Unul dintre ræspunsuri este acela cæ ele nu trebuie sæ fie prea specifice. Euristica simplæ este menitæ sæ fie aplicatæ mediilor specifice, dar nu confline suficiente informaflii pentru a se adapta cu precizie oricærui mediu. Pe de altæ parte, strategiile generale care se pot conforma unei tipologii largi de medii pot sfârøi prin a fi mult prea focalizate pentru a fi realmente utile — un numær mare de parametri se poate dovedi un obstacol. Imaginafli°væ cæ un telespectator care are prea mult timp la dispoziflie øi urmæreøte obsedant Weather Channel decide sæ înregistreze, vreme de un an, fluctuafliile zilnice de temperaturæ øi precipitaflii din zona unde locuieøte. Dacæ foloseøte aceste informaflii zilnice exacte pentru a se hotærî ce sæ poarte în anul urmætor, purtând pantaloni scurfli pe 15 aprilie, pentru cæ pe 15 aprilie a fost cald øi senin, va sfârøi deseori prin a suferi de frig. Indiferent de cât de detaliat este modelul

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

43

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 44

sæu meteorologic în descrierea tendinflelor pe care a fost creat sæ le examineze, valoarea prognozelor sale în alte situaflii — alte momente sau locaflii — poate fi minimæ. Acest eøec al generalizærii, un fenomen cunoscut sub denumirea de supra°adecvare (ex. Geman et al., 1992; Massaro, 1988b), rezultæ din presupunerea potrivit cæreia fiecare detaliu este extrem de relevant. Prin contrast, dacæ telespectatorul nostru pasionat de meteorologie ar fi folosit mai puflini parametri în modelul sæu, înregistrând, de exemplu, doar temperatura øi precipitafliile medii ale fiecærei sæptæmâni, øi folosind aceastæ informaflie pentru a deduce cum trebuie sæ se îmbrace anul urmætor, ar fi putut face predicflii (sæptæmânale) mult mai exacte, adaptându°se la tendinflele generale care se manifestæ în fiecare an.

Aøa cum vom aræta în diverse capitole, modelele cu mulfli parametri liberi, de la regresii liniare multiple la reflele neurale, se pot comporta precum individul din exemplul nostru.

Astfel, existæ douæ diferenfle importante între cele douæ aplicaflii tipice ale unei strategii, adecvarea (adecvarea unei strategii la un set specific de date) øi generalizarea (folosirea strategiei pentru a prognoza noi date). În cazul adecværii este în general adeværat faptul cæ, cu cât mai mulfli parametri are un model øi cu cât mai multe informaflii (indicii) foloseøte, cu atât mai adecvat va fi la setul de date. Prin contrast, în cazul generalizærii, mai mult nu înseamnæ întotdeauna mai bine. O strategie de calcul simplæ care foloseøte numai o parte din informafliile disponibile se poate dovedi mai puternicæ, generând predicflii mai exacte privind noile date decât o strategie care necesitæ calcule øi informaflii complexe.

Forfla merge mânæ în mânæ cu rapiditatea, acurateflea øi mai ales cu simplitatea informafliilor necesare. Euristica simplæ øi rapidæ poate reduce fenomenul de supra°adecvare prin ignorarea unor elemente inutile prezente în fiecare indiciu øi cæutând în schimb forflele dominante din cadrul celor mai importante indicii. Astfel, simpla utilizare a celor mai folositoare indicii poate sæ genereze forflæ. Mai mult, este foarte probabil ca indiciile importante sæ ræmânæ importante. Relafliile

44

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 45

dintre informafliile prezente în mediu au tendinfla de a ræmâne aceleaøi, chiar dacæ mediul se schimbæ — de exemplu, este probabil ca luna aprilie sæ fie asociatæ cu prezenfla precipitafliilor în regiunile nordice în fiecare an. Prin contrast, fluctuafliile înregistrate la nivelul elementelor inutile øi chiar a efectelor unor factori sistemici mai puflin importanfli se pot modifica frecvent — de exemplu, vremea bunæ din luna mai poate sæ depindæ de numeroøi factori variabili, precum temperatura, precipitafliile, dispersia polenului, invaziile de insecte, care se modificæ într°o mæsuræ mai mare de la an la an. Din pricina acestei structuri, euristica simplæ øi rapidæ care se concentreazæ asupra indiciilor sistemice, ignorându°le pe cele mai puflin informative, se pot adapta la schimbærile de mediu færæ a avea prea mult de suferit la nivel de performanflæ. Super°inteligenfla lui Laplace nu ar suferi niciodatæ de supra°adecvare, deoarece nu ar fi nevoitæ sæ facæ predicflii incerte. Dar modelele deductive care încearcæ sæ imite aceastæ inteligenflæ vor sfârøi prin a fi supra°adecvate atunci când folosesc mai multe date decât pot procesa.

Studiul raflionalitæflii ecologice ne permite depæøirea acelei idei des circulate potrivit cæreia bazarea unei decizii pe calcule øi informaflii numeroase duce la deducflii mai corecte. Aceastæ ideologie este dominantæ în multe domenii de cercetare, generând modele de calcul bazate pe metode statistice care necesitæ informaflii excesive (Gigerenzer & Murray, 1987) øi, în termeni mai generali, la o evaluare a ceea ce înseamnæ o cunoaøtere bunæ sau eronatæ. De exemplu, numeroase teorii ale „proceselor duale“ în psihologia cognitivæ øi socialæ caracterizeazæ raflionamentele cu ajutorul dihotomiilor precum analitic versus euristic, argumentativ versus sugestiv, reguli versus asocieri øi atenflie versus neatenflie (ex. Evans, 1989; Sloman, 1996). Asumpflia larg acceptatæ din spatele acestor teorii este aceea cæ, cu cât o strategie este mai complicatæ, laborioasæ øi noneuristicæ, cu atât rezultatele vor fi mai bune.

Aceastæ ideologie de tip mai°mult°înseamnæ°mai°bun ignoræ raflionalitatea ecologicæ a strategiilor cognitive. În consecinflæ,

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

45

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 46

cei care opereazæ cu dihotomii sunt surprinøi de faptul cæ oamenii obflin performanfle mai bune prin încælcarea unui asemenea aforism ideologic, de exemplu atunci când o judecatæ se bazeazæ pe intuiflie mai degrabæ decât pe raflionalitate (Wilson & Schooler, 1991), sau când acurateflea previziunilor referitoare la câøtigurile bursiere scade odatæ cu adæugarea de noi informaflii (Davis et al., 1994) sau când strategiile intuitive foarte simple au performanfle bune în deducflii bayesiene (McKenzie, 1994; vezi, de asemenea, Ambady & Rosenthal, 1992). Existæ un punct în care prea multe informaflii øi o procesare excesivæ a acestora pot deveni nocive. Cunoaøterea este arta concentrærii asupra a ceea ce este relevant øi a ignorærii deliberate a restului. Vom adopta aceeaøi abordare în modelarea percepfliei.

Performanfla în medii reale Aøa cum am menflionat anterior, raflionalitatea limitatæ este adesea descrisæ ca o viziune care ia în considerare limitele cognitive ale gândirii umane — o caracterizare incompletæ øi pasibilæ de a ne induce în eroare. Dacæ dorim sæ înflelegem cum funcflioneazæ mintea umanæ în realitate, trebuie sæ ne îndreptæm atenflia nu doar asupra modului în care puterea noastræ de raflionare este „limitatæ“ în comparaflie cu cea a fiinflelor supranaturale, ci øi a modului în care minflile noastre se adapteazæ la medii reale. Aceastæ concepflie cu dublu sens a raflionalitæflii limitate ar trebui sæ ne ajute sæ alegem criteriile pe baza cærora evaluæm performanfla metodelor euristice.

Un set de criterii adesea folosit pentru evaluarea raflionamentelor øi deciziilor este compus din legile logicii øi teoria probabilitæflilor. De exemplu, dacæ raflionamentele sunt consecvente (ex.: cred întotdeauna cæ evenimentul A este mai probabil decât B) øi tranzitive (cred cæ A este mai probabil decât B, B este mai probabil decât C, øi deci A este mai

46

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 47

probabil decât C) se consideræ cæ raflionamentele care stau la baza strategiilor decizionale sunt raflionale. Dacæ aceste criterii sunt încælcate, este considerat un semn de iraflionalitate din partea decidentului. Aceste legi logice øi probabilistice sunt numite criterii de coerenflæ deoarece sunt în primul rând preocupate de coerenfla logicæ internæ a raflionamentelor, mai degrabæ decât de utilitatea lor în adoptarea unei decizii în lumea realæ.

Dacæ suntefli convinøi cæ existæ o probabilitate de 90% ca Elvis sæ fie încæ în viaflæ øi o probabilitate de 10% ca el sæ nu fie, convingerile voastre sunt cel puflin coerente, în sensul cæ acordafli o probabilitate de 100% pentru douæ situaflii opuse, aøa cum dicteazæ teoria probabilitæflilor. Dar dacæ væ face sæ petrecefli ore întregi ascunøi în lanuri de porumb, aøteptând aterizarea OZN°ului, aceastæ convingere nu væ este foarte utilæ în termeni reali. În loc sæ se preocupe de aceste probleme de context øi capacitate de adaptare la lumea realæ, cele mai multe programe de cercetare experimentalæ menite sæ demonstreze caracterul raflional sau (de regulæ) iraflional al oamenilor øi animalelor au folosit criterii de coerenflæ abstracte. De exemplu, numeroase argumente potrivit cærora existæ erori iraflionale în raflionamentele umane au la bazæ încælcarea unei legi logice sau probabilistice (ex. Tversky & Kahneman, 1983; Wason, 1983). În mod similar, au existat afirmaflii privind caracterul raflional al maimuflelor (McGonigle & Chalmers, 1992) în urma observærii faptului cæ maimuflele°veveriflæ fac alegeri în conformitate cu principiul tranzitivitæflii.

Aceastæ carte adoptæ o perspectivæ diferitæ, adaptativæ asupra comportamentului raflional. Nu comparæm raflionamenul uman cu legile logicii sau probabilitæflilor, ci mai degrabæ cæutæm sæ examinæm modul în care acesta se descuræ în medii reale. Funcflia metodelor euristice nu este coerenfla, ci generarea deducfliilor adaptative privind lumea realæ, socialæ øi fizicæ, având la dispoziflie timp øi resurse limitate. De aceea, vom cæuta sæ evaluæm performanfla acestor criterii pe baza unor altor criterii care sæ reflecte aceastæ funcflie. Mæsurætorile care leagæ strategiile decizionale de lumea exterioaræ

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

47

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 48

mai degrabæ decât cu consecvenfla internæ, precum acurateflea, simplitatea øi rapiditatea, se numesc criterii de corespondenflæ (Hammond, 1996a). Aøa cum a remarcat Egon Brunswik (1957), mintea øi mediul sunt asemenea a doi sofli care trebuie sæ se obiønuiascæ unul cu celælalt prin intermediul adaptærii.

Cu toate acestea, datoritæ accentului pus asupra coerenflei în numeroase cercetæri privind procesele de raflionare øi decizie, acest „cuplu“ s°a înstræinat. Scopul nostru este de a le împæca, chiar dacæ cele douæ elemente nu sunt coerente. Într°adevær, cele douæ tipuri de criterii, coerenfla øi corespondenfla, se pot afla uneori în conflict. De exemplu, în situaflii sociale, inclusiv o serie de jocuri competitive sau interacfliunea dintre prædætor øi pradæ, un comportament incoerent poate constitui un avantaj cu scopul de a maximiza imprevizibilitatea adaptativæ øi a evita astfel capturarea sau înfrângerea (Driver & Humphries, 1988). În capitolele 4 øi 5, vom întâlni o metodæ euristicæ ilogicæ într°un mod similar — euristica minimalæ — care încalcæ regula tranzitivitæflii dar, cu toate acestea, este capabilæ sæ genereze deducflii destul de puternice øi exacte în anumite medii specifice. Astfel, intranzitivitatea nu implicæ în mod necesar un nivel redus de acuratefle, dupæ cum nici tranzitivitatea nu garanteazæ o acuratefle ridicatæ — logica øi comportamentul adaptativ sunt distincte din punct de vedere logic. În încheiere: metodele euristice nu reprezintæ variante greoaie ale strategiilor optime. În primul rând, în numeroase medii reale nu existæ astfel de strategii optime. Aceasta nu înseamnæ totuøi cæ nu existæ criterii de performanflæ în lumea realæ. Ca mæsuræ a succesului unei metode euristice, comparæm performanflele acesteia cu necesitæflile efective ale mediului cæruia i se aplicæ ea, necesitæfli care pot sæ includæ luarea unor decizii precise într°un interval de timp minim øi folosind o cantitate minimæ de informaflii. Am înlocuit pe aceastæ cale criteriile multiple ale coerenflei, næscute din legile logicii øi ale probabilitæflii, cu criterii multiple de corespondenflæ legate de performanfla deciziilor adoptate în lumea realæ. Dar mai existæ

48

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 49

o diferenflæ între aceste douæ seturi de criterii multiple: în vreme ce toate criteriile de coerenflæ trebuie îndeplinite pentru ca o decizie sæ poatæ fi consideratæ raflionalæ, criteriile de corespondenflæ pot fi privite în relaflie reciprocæ. În unele medii, de exemplu, s°ar putea sæ fie mai important sæ luæm decizii rapide mai degrabæ decât sæ ne concentræm asupra acurateflei.

Totuøi, unul dintre rezultatele empirice surprinzætoare prezentate în aceastæ carte este acela cæ metodele euristice simple nu presupun întotdeauna realizarea acestor transferuri. Vom aræta cæ, atunci când sunt comparate cu o serie de strategii standard, metodele euristice simple øi rapide pot fi mai rapide, mai simple øi mai exacte în acelaøi timp. Nu sunt necesare niciun fel de transferuri.

Folosesc oamenii euristica simplæ øi rapidæ?

Programul de cercetare descris pânæ acum cuprinde trei întrebæri importante: (1) care sunt principiile euristice rezonabile pe baza cærora sæ ne ghidæm cæutarea, încetarea cæutærii øi luarea unei decizii în urma cæutærii respective?; (2) când øi de ce au aceste metode euristice rezultate bune; cu alte cuvinte, cum pote ele fi raflionale din punct de vedere ecologic?; (3) cât de bine se descurcæ efectiv metodele euristice simple øi rapide în medii reale? Examinarea acestor întrebæri este suficientæ dacæ ne intereseazæ investigarea altor metode euristice pentru diferite scenarii aplicative — domeniile inteligenflei artificiale øi a sistemelor decizionale, de pildæ. Dar dacæ ne preocupæ, de asemenea, descoperirea principiilor care ghideazæ comportamentul natural, uman øi animal, trebuie sæ adæugæm o a patra întrebare programului nostru de cercetare: care sunt dovezile care ne aratæ cæ oamenii øi animalele folosesc metode euristice simple øi rapide în mod specific?

Cunoaøtem relativ pufline lucruri despre principiile cæutærii limitate øi ale încetærii sale folosite de oameni øi animale. Una

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

49

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 50

dintre cauzele majore ale acestei situaflii este faptul cæ experimentele tipice eliminæ de la bun început cæutarea (dar vezi, de ex., Connolly & Gilani, 1982; Payne et al., 1993; Saad & Russo, 1996). Cercetætorii evitæ de regulæ problema cæutærii folosind sarcini în cadrul cærora toate informafliile — de regulæ douæ sau trei — sunt deja disponibile participantului, în mod convenabil. Ne referim la acest tip de sarcinæ drept deducflie din date existente, prin contrast cu deducflia din memorie sau din medii externe, care necesitæ un proces de cæutare (Gigerenzer & Goldstein, 1996a). De exemplu, majoritatea studiilor psihologice ale categorizærii folosesc obiecte artificiale (ex. desene cu chipuri umane sau peøti) care diferæ doar prin câteva indicii. Pentru a clasifica un nou obiect, participantul nu trebuie sæ întreprindæ o cæutare cu ajutorul indiciilor din memorie sau din mediul înconjurætor, ci mai degrabæ sæ foloseascæ un numær de indicii imediat disponibile prezentate sub forma stimulilor (vezi capitolul 11, pentru o discuflie asupra acestei probleme øi a metodelor euristice simple øi rapide folosite pentru clasificare create pentru a ræspunde situafliilor reale, caracterizate prin existenfla mai multor indicii). Teoriile privind percepflia øi sarcinile experimentale folosite pentru a testa aceste teorii ignoræ adesea cæutarea limitatæ øi regulile de oprire. Dar experimentele în care cæutarea este eliminatæ sunt inadecvate pentru testarea modelelor raflionalitæflii limitate øi ecologice care se bazeazæ pe cæutarea limitatæ de informaflii ca element central. În mod cu totul ironic, unul din motivele pentru care li s°a acordat atât de puflinæ atenflie principiilor euristice referitoare la cæutarea limitatæ ar putea sæ aibæ la bazæ însæøi folosirea euristicii simple øi rapide. Euristica de°la°instrumente°la°teorie, folositæ în cazul descoperirilor øtiinflifice (Gigerenzer, 1991a), explicæ faptul cæ instrumentele de laborator înrædæcinate în rutina zilnicæ a cercetætorilor din domeniul øtiinflelor cognitive au tendinfla de a fi adoptate ca modele ale minflii umane. În anii ’50 øi ’60, metodele deductive statistice au fost instituflionalizate în psihologia experimentalæ, în baza unui amalgam

50

Metode euristice simple... Euristica simplæ øi rapidæ

EURISTICA 1-104 cc.qxd

1/18/10

6:04 PM

Page 51

format din testarea nulæ a ipotezelor propusæ de Fisher øi teoria deciziilor a lui Neyman øi Pearson. Niciunul dintre aceste instrumente instituflionalizate nu se ocupa de cæutare øi regulile de oprire, spre deosebire de o serie de instrumente statistice bine cunoscute care fac acest lucru (ex. metoda analizei secvenfliale a lui Wald, 1947). În concordanflæ cu euristica de°la°instrumente°la°teorie, numeroøi cercetætori au propus teorii care modeleazæ procesele cognitive în funcflie de aceste instrumente statistice instituflionalizate øi care, în consecinflæ, ignoræ de asemenea necesitatea modelærii cæutærii øi a regulilor de oprire. De exemplu, în teoria atribufliei cauzale, Kelley (1967) a avansat ideea cæ mintea atribuie efecte cauzelor în acelaøi mod în care o fac øi cercetætorii din domeniul psihologiei cognitive, adicæ prin calcularea analizei de variaflie a lui Fisher. Într°o altæ situaflie, care a devenit cunoscutæ drept teoria detecfliei semnalelor, Tanner øi Swets (1954) au sugerat cæ mintea umanæ discrimineazæ între doi stimuli în acelaøi mod în care un statistician aparflinând øcolii Neyman°Pearson ar testa douæ ipoteze statistice. Aøa cum am menflionat mai sus, aceste abordæri statistice ale lui Fisher øi Neyman°Pearson nu includeau conceptul de cæutare øi astfel, urmând explicaflia euristicii de°la°instrumente°la°teorie, acesta este motivul pentru care niciuna dintre teoriile cognitive rezultate din aceste instrumente statistice, nici experimentele construite pentru a le testa, nu iau în considerare procesele de cæutare, o moøtenire cu care træim øi astæzi (Gigerenzer & Goldstein, 1996b; Gigerenzer & Murray, 1987). În contrast cu lipsa de cercetæri în domeniul principiilor euristice care ghideazæ øi pun punct cæutærii, regulile de adoptare a deciziilor au reprezentat punctul de interes al unui numær mare de programe de cercetare øi încercæri de teoretizare. De exemplu, cercetætorii s°au întrebat dacæ modul în care copiii integreazæ informafliile este aditiv, multiplicativ sau altul diferit (ex. Gigerenzer & Richter, 1990), øi dacæ adulflii integreazæ informaflia potrivit regulii lui Bayes sau prin calcularea de medii (ex. Birnbaum & Mellers, 1983). Dar aceste

Euristica simplæ øi rapidæ Metode euristice simple...

51