Cartea de povesti Akerloff_BT_AGx - crop

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

3:15 PM

Page 1

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

3:15 PM

Page 2

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

3:15 PM

Page 3

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/12/09

6:09 PM

Page 4

The original title of this book is An Economic Theorist’s Book of Tales: Essays That Entertain the Consequences of New Assumptions in Economic Theory

by George A. Akerlof © Cambridge University Press, 1984 © Publica, 2009, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-21-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României AKERLOF, GEORGE A. Cartea de poveøti a unui economist : eseuri despre consecinflele noilor ipoteze în teoria economicæ / George A. Akerlof ; trad.: Monica Sibinescu. – Bucureøti : Publica, 2009 ISBN 978-973-1931-21-0 I. Sibinescu, Monica (trad.)

33

EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu REDACTOR: Valentin Protopopescu DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Rodica Petcu, Sânziana Doman

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 5

Cuprins Dincolo de povestea cu flepele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

Mulflumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

15

2. Piafla de „flepe“: incertitudinea calitæflii øi mecanismul pieflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

23

3. Economia de castæ, economia luptei pentru existenflæ øi alte poveøti triste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

43

4. Economia „etichetærii“ aøa cum este aplicatæ impozitului optim pe venit, programelor de asistenflæ socialæ øi planificærii personalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

72

5. O teorie a convenfliilor sociale, øomajul putând fi una dintre consecinfle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

100

6. Locurile de muncæ: similitudini cu amplasamentele pentru baraje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

137

7. Consecinflele economice ale disonanflei cognitive — împreunæ cu William T. Dickens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

166

8. Contractele de muncæ, un schimb parflial de cadouri . . . . . .

195

9. Filtrele de loialitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

233

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 6

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/13/09

10:07 AM

Page 7

Dincolo de povestea cu flepele La sfârøitul lui octombrie 2009, George Soros anunfla cæ pune la bætaie 50 de milioane de dolari pentru Institute for New Economic Thinking, organizaflie care sæ adune laolaltæ experfli capabili sæ elibereze gândirea economicæ de monopolul apæsætor al adepflilor „fundamentalismului pieflei libere“, adicæ al teoreticienilor — mulfli dintre ei formafli la Øcoala din Chicago — a cæror viziune despre dereglementarea pieflelor a dominat politicile publice în ultimele decenii, în primul rând în America. Printre cei aleøi sæ exploreze alternative la dominaflia neîngræditæ a pieflelor se numæræ trei laureafli Nobel în 2001, Joseph Stiglitz, Michael Spence øi George Akerlof.

Dacæ primul e mult mai cunoscut publicului larg, graflie inclusiv înaltelor funcflii deflinute la FMI øi Banca Mondialæ øi multiplelor prezenfle în presæ, ceilalfli doi øi°au petrecut cea mai mare parte din carieræ în mediul academic — Michael Spence la Harvard, George Akerlof la Universitatea California, Berkeley.

Ca de fiecare datæ însæ când un savant foloseøte o metaforæ ori un simbol din universul cotidian pentru a°øi descrie viziunea, opinia publicæ ajunge mæcar sæ aibæ idee despre gândirea celui în cauzæ; în cazul lui Akerlof, ceea ce l°a fæcut cunoscut este teoria „pieflei de flepe“, formulare lansatæ într°un eseu din anii '70 pentru a descrie asimetria informaflionalæ dintre cumpærætor øi vânzætor într°o anumitæ piaflæ.

Exemplul folosit de el era cel al pieflei auto second-hand, unde cumpærætorului i se oferæ deopotrivæ maøini bune øi maøini defecte („flepe“), vânzætorul fiind cel ce defline în mod unilateral informaflia corectæ despre maøina pe care o oferæ. Ca atare, cumpærætorul va fi dispus sæ plæteascæ în toate cazurile un prefl mediu, ca sæ nu iasæ în pierdere dacæ nimereøte o maøinæ defectæ, ceea ce va face imposibil ca vânzætorul sæ obflinæ vreodatæ un prefl bun pentru un automobil de calitate, din cauza coexistenflei în aceeaøi piaflæ a unui numær mare de

Dincolo de povestea... Cartea de poveøti a unui economist

7

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 8

maøini defecte. Principiul dupæ care „flepele“ împiedicæ orice produs de calitate din aceeaøi categorie cu ele sæ fie cumpærat la un prefl bun funcflioneazæ în numeroase piefle, de la asiguræri de sænætate øi produse financiare la electronice sau piafla muncii, øi este esenflial pentru înflelegerea variabilelor care determinæ formarea preflurilor, comportamentul consumatorilor, evoluflia brandurilor øi strategiile de marketing.

Evident, teoria lui Akerlof a avut parte de critici, chiar pornind de la constatarea cæ niciuna dintre pieflele unde abundæ „flepele“ n°a dispærut øi nici n°a ajuns sæ fie suficient de reglementatæ astfel încât prezenfla „flepelor“ sæ devinæ imposibilæ. Orice discuflie despre asimetria informaflionalæ care privilegiazæ vânzætorul în dauna cumpærætorului este însæ de naturæ sæ°i punæ faflæ în faflæ pe adepflii pieflei total libere (sau cât mai libere) ca soluflie la toate problemele din economie øi respectiv pe cei ce consideræ perspectiva celor dintâi ca simplistæ øi incorectæ. În cazul lui Akerlof, exact încercarea de a include între instrumentele economistului teoria informafliei, psihologia øi sociologia, capabile sæ permitæ o înflelegere mai rafinatæ a pieflelor (inclusiv prin mecanisme de genul celui al „flepelor“), i°a asigurat Premiul Nobel.

Judecând dupæ felul cum øi°a prezentat în aceastæ carte viziunea, nu se poate nega cæ abordarea lui confline o dozæ sænætoasæ de polemicæ la adresa colegilor economiøti puri øi duri care îøi limiteazæ singuri instrumentele cu care opereazæ. „Teoreticienii economiei, la fel ca bucætarii francezi când e vorba de meniuri, au dezvoltat modele stilizate ale cæror ingrediente sunt limitate de o serie de reguli nescrise. La fel ca bucætæria francezæ, care nu foloseøte alge sau peøte crud, modelele neoclasice refuzæ concluziile derivate din psihologie, antropologie sau sociologie. Nu sunt de acord cu nicio regulæ care limiteazæ natura ingredientelor folosite în modelele economice.“ Tonul polemic se explicæ atât prin frustrarea normalæ a savantului faflæ de persistenfla în aria øtiinflificæ a unor modele economice considerate de el simpliste, cât øi prin faptul cæ aceste

8

Cartea de poveøti a unui economist Dincolo de povestea...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 9

modele, regæsibile în programele administrafliilor republicane din SUA, au ajuns sæ paræ ultimul cuvânt la scaræ mondialæ în materie de politici economice. Ca un detaliu, ar trebui spus cæ soflia lui Akerlof, Janet Yellen, despre care el spune cæ „nu doar personalitæflile noastre se potrivesc perfect, dar întotdeauna am fost într°un acord perfect în privinfla chestiunilor privind macroeconomia“, a fæcut parte din corpul consilierilor economici ai preøedintelui Clinton. Nu trebuie dedus însæ din toate cele de mai sus cæ Akerlof este un militant democrat, un campion al reglementærii excesive a pieflelor sau cæ îøi pune cercetarea în slujba vreunei doctrine anume (de pildæ, unul dintre cele mai cunoscute eseuri ale sale, „Cum duce contracepflia la avorturi“, este o criticæ strict øtiinflificæ a felului cum politicile liberale de promovare a contracepfliei au eøuat în a limita incidenfla avorturilor).

Cât de persistente au fost øi sunt modelele economice cærora Akerlof vrea sæ le ofere o alternativæ e vizibil din faptul cæ volumul de faflæ a fost publicat pentru prima datæ în 1984 øi a cunoscut încæ patru ediflii, ultima în 1998, færæ a°øi pierde actualitatea. La o lecturæ în 2009, în contextul crizei economice care sileøte guvernele, dar øi teoreticienii economiei sæ regândeascæ o serie întreagæ de concepte considerate infailibile, actualitatea „Cærflii de poveøti“ a lui Akerlof se relevæ cu atât mai mult. Pentru unii, eseurile cuprinse în aceastæ culegere vor pune sare pe ræni cât se poate de recente sau vor da ræspunsuri neaøteptate la probleme pe care øi le puneau de mult; pentru alflii, ele vor fi punctul de plecare sau continuarea unor dezbateri indiscutabil utile pentru verificarea propriilor convingeri. În România, „Cartea de poveøti“ e la prima ediflie, iar publicarea ei încheie „Co-lecflia de economie“ a Editurii Publica, în care au mai apærut John Maynard Keynes, Paul Krugman, Milton Friedman øi Thorsten Veblen. Ca sæ folosim un cliøeu, volumul încheie colecflia „într°un mod fericit“ — fericit pentru cæ parcurgerea tuturor acestor cærfli oferæ o imagine cuprinzætoare asupra felului cum a evoluat gândirea economicæ din

Dincolo de povestea... Cartea de poveøti a unui economist

9

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 10

secolul trecut pânæ acum øi a felului cum polemica intelectualæ de cea mai bunæ calitate îmbogæfleøte øi rafineazæ continuu dialogul despre lumea în care træim, færæ a avea vreodatæ pretenflia cæ°l poate încheia.

Crengufla Nicolae BUSINESS Magazin octombrie 2009

10

Cartea de poveøti a unui economist Dincolo de povestea...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 11

Mulflumiri Aø dori sæ evidenfliez patru persoane care m°au ajutat în mod deosebit la elaborarea acestor eseuri. Desigur, mulfli alflii au fæcut comentarii øi au adus critici. Acestora le mulflumesc (multora de nenumærate ori) în fiecare eseu în parte. Acest spafliu aø dori sæ°l rezerv acelor oameni care nu numai cæ m°au ajutat cu anumite eseuri, dar au contribuit în general la pregætirea mea. În primul rând, aø dori sæ°i mulflumesc lui Robert Solow.

Fiecare dintre modelele din volumul de faflæ reprezintæ o scurtæ afirmaflie care se concentreazæ asupra unei anumite probleme.

Aceastæ metodæ a teoriei economice a fost predatæ de Solow unei generaflii de studenfli absolvenfli ai Massachussets Institute of Technology prin intermediul modelelor de creøtere. Prin studenflii sæi, influenfla lui a trecut dincolo de contribufliile sale originale. Sunt bucuros sæ fiu øi eu unul dintre aceøti studenfli.

Eseul „Piafla de «flepe»“ l-am scris în timpul primului meu an la Berkeley, în 1966–1967. Poate cæ nu ar fi fost scris dacæ nu ar fi existat sprijinul lui Thomas Rothenberg. Øi poate cæ nu ar fi fost publicat în lipsa criticilor sale constructive, mai ales în ceea ce priveøte formularea demonstrafliilor referitoare la cerere øi ofertæ. M°a sprijinit cu mult mai mult decât ar fi fost de aøteptat din partea unui coleg sau chiar a unui bun prieten.

Michael Rothschild a fost editorul simpozionului care a publicat „Economia de castæ, economia luptei pentru existenflæ øi alte poveøti triste“. Acesta mi°a fæcut multe probleme. Nu i°au plæcut versiunile inifliale. A fæcut comentarii migæloase øi lucrarea s°a îmbunætæflit. Am învæflat multe de la el despre cum sæ scrii un eseu de genul celor publicate în acest volum. Învæflæmintele lui nu s°au limitat la specificul unui anumit eseu. În fine, în aceastæ listæ specialæ, Janet Yellen este cea care în ultimii øase ani mi°a ascultat problemele. Ultimele cinci eseuri din carte au fost scrise toate sub influenfla ei. Ea m°a încurajat

Mulflumiri Cartea de poveøti a unui economist

11

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 12

sæ scriu øi m°a sfætuit sæ nu lucrez la ceva care ar putea fi greøit.

Din motive personale, dar øi pentru ajutorul sæu neprefluit faflæ de aceastæ lucrare, aø dori sæ°i dedic aceastæ carte.

Autorul øi Cambridge University Press doresc sæ mulflumeascæ editorilor urmætoarelor eseuri pentru permisiunea de a le republica în acest volum.

Capitolul 2. „Piafla de «flepe»“: incertitudinea calitæflii øi mecanismul pieflei“, The Quarterly Journal of Economics, 84, august 1970, pp. 488–500. Retipæritæ cu permisiunea lui John Wiley & Sons, Inc. Copyright 1970 de President and Fellows of Harvard College.

Capitolul 3. „Economia de castæ, economia luptei pentru existenflæ øi alte poveøti triste“, The Quarterly Journal of Economics, 90, noiembrie 1976, pp. 599–617. Retipæritæ cu permisiunea lui John Wiley & Sons, Inc. Copyright 1976 de President and Fellows of Harvard College.

Capitolul 4. „Economia «etichetærii» aøa cum este aplicatæ impozitului optim pe venit, programelor de asistenflæ socialæ øi planificærii personalului“, American Economic Review, 68, martie 1978, pp. 8–19. Retipæritæ cu permisiunea American Economic Association. Copyright 1978 de cætre American Economic Association.

Capitolul 5. „O teorie a convenfliilor sociale, øomajul putând fi una dintre consecinfle“, The Quarterly Journal of Economics, 94, iunie 1980, pp. 749–775. Retipæritæ cu permisiunea lui John Wiley & Sons, Inc. Copyright 1980 de President and Fellows of Harvard College.

Capitolul 6. „Locurile de muncæ: similitudini cu amplasamentele pentru baraje“, The Review of Economic Studies, 48, ianuarie 1981, pp. 37–49. Retipæritæ cu permisiunea The Review of Economic Studies. Copyright 1981 de cætre The Review of Economic Studies.

Capitolul 7. „Consecinflele economice ale disonanflei cognitive“, American Economic Review, 72, iunie 1982, pp. 307–319.

Retipæritæ cu permisiunea American Economic Association.

Copyright 1982 de cætre American Economic Association.

12

Cartea de poveøti a unui economist Mulflumiri

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 13

Capitolul 8. „Contractele de muncæ, un schimb parflial de cadouri“, The Quarterly Journal of Economics, 97, noiembrie 1982, pp. 543–569. Retipæritæ cu permisiunea lui John Wiley & Sons, Inc. Copyright 1982 de President and Fellows of Harvard College.

Capitolul 9. „Filtrele de loialitate“, American Economic Review, 73, martie 1983, pp. 54–63. Retipæritæ cu permisiunea American Economic Association. Copyright 1983 de cætre American Economic Association.

Mulflumiri Cartea de poveøti a unui economist

13

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 14

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

1

11/11/09

9:51 AM

Page 15

Introducere

Aceastæ carte este o culegere de eseuri care au fost publicate anterior. Întrucât ele au mai multæ semnificaflie luate împreunæ decât separat, adunarea lor într°o culegere este de la sine înfleleasæ. Mesajul lor colectiv este în mare mæsuræ de ordin metodologic, referindu°se la posibilitatea existenflei unui stil de teorie economicæ destul de diferit de cel regæsit în articolele publicate în majoritatea revistelor economice.

Aceste articole se diferenfliazæ de cea mai mare parte a teoriei economice actuale în principal prin înclinaflia lor de a trata consecinflele noilor ipoteze. Majoritatea celor mai solide teorii economice din ultimii patruzeci de ani au avut în vedere consecinflele aplicærii teoriei cererii øi ofertei în domenii noi (cum ar fi economia resurselor, cererea øi oferta de patente, economia discriminærii øi economia pieflelor valutare), precum øi soluflia problemelor clasice (cum ar fi dovada existenflei echilibrului øi a optimului Pareto* al acestui echilibru într°un model clasic walrasian).

Prin contrast, aceste eseuri reprezintæ un mod alternativ de abordare în progresul teoriei economice. Aceastæ abordare * Un optim paretian este o situaflie în care nimeni nu poate dobândi o creøtere în utilitatea sa færæ ca aceasta sæ implice o diminuare a utilitæflii altuia. Sociologul øi economistul italian (1848–1923) a negat la începutul secolului XX posibilitatea mæsurærii utilitæflii øi a reconstruit teoria consumului øi a cererii pe baza conceptului ordinal al utilitæflii. (N. red.)

Introducere Cartea de poveøti a unui economist

15

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 16

alternativæ exploreazæ consecinflele noilor ipoteze comportamentale. Pentru a oferi doar un exemplu de o asemenea explorare, înaintea publicærii eseului „Piafla de «flepe»“, existau foarte pufline lucræri referitoare la consecinflele economice ale informafliilor incomplete (cu excepflia teoriei jocurilor). Aceastæ omisiune este interesantæ deoarece imperfecfliunile informatice sunt compatibile cu punctele de vedere utilitariste ale economiøtilor asupra lumii. Totuøi, încæ de la începuturile anilor ’70 s°a format o adeværatæ literaturæ pe seama consecinflelor imperfecfliunii informaflionale, o parte a ei fiind preocupatæ de aspectul „informafliei asimetrice“, concept discutat øi în prezenta lucrare. Ceea ce aduce nou lucrarea de faflæ, aøa cum se poate observa øi din rezultatele caracteristice prezentate aici, este tocmai introducerea în teoria economicæ a acestui concept.

Teoria economicæ este elaboratæ în conformitate cu un ansamblu de reguli tradiflionale. În mod obiønuit, teoreticienii economiøti, sau cel puflin teoreticienii neoclasici care dominæ azi profesia noastræ, sunt preocupafli de echilibrele pieflei, în care actorii individuali se comportæ în mod egoist, având de obicei previziuni care, dacæ nu sunt absolut corecte, au un înfleles din punctul de vedere al mediului de provenienflæ al acelor indivizi. Dintr°un anumit punct de vedere, aceste previziuni sunt raflionale fie în sensul formal, fie în cel neformal al cuvântului. Înaintea anilor ’70 teoria era scrisæ mai ales cu informaflii perfecte; acum, tradiflia s°a schimbat.

Aceste reguli stricte care stau la baza teoriei economice, deøi nescrise, permit ca rezultatele sæ fie evaluate øi comparate. De exemplu, este cât se poate de clar cæ, dacæ luæm în considerare restricfliile modelelor avute în general în vedere de economiøti, dovada existenflei echilibrului øi a optimului Pareto în modelul Arrow°Debreu este recunoscutæ.* Într°un fel sau altul, rezultatul * Datæ fiind imposibilitatea estompærii interpersonale a utilitæflilor individuale, economiøtii contemporani postkeynesieni au dedus bunæstarea din premise etice. Sincronizarea unor opfliuni parfliale într-un optim global se realizeazæ prin mecanismul pieflei. Un astfel de model este modelul optim Arrow-Debreu.

16

Cartea de poveøti a unui economist Introducere

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 17

este util pentru analizarea întregii clase de modele avute în vedere de teoria economicæ.

Regulile nescrise prin care, în modelele economice, trebuie luate în considerare doar fenomenele economice cu agenfli ca factori individualiøti, egoiøti de maximizare limiteazæ aria teoriei economice øi, în unele cazuri, chiar face ca profesia de economist sæ paræ ciudat de absurdæ deoarece, færæ relaxarea acestor reguli, anumite fapte economice aproape indiscutabile, cum ar fi existenfla øomajului involuntar, devin incompatibile cu teoria economicæ. Este cazul aøa°numitelor modele ale previziunilor raflionale din macroeconomie. Aceste modele sunt incompatibile cu ratele permanent ridicate de øomaj, aøa cum apar pe parcursul unui ciclu de afaceri, în special datoritæ faptului cæ aceste modele se bazeazæ pe echilibrul pieflei. (Sau, pentru a pune problema cu mai multæ atenflie, ele nu pot explica într°un mod convingætor ratele persistente de øomaj întrucât, denaturând în mod corespunzætor parametrii, aceastæ persistenflæ poate fi demonstratæ.)

Concepflia mea despre teoria economicæ diferæ de cea a majoritæflii teoreticienilor. Eu cred cæ majoritatea teoreticienilor ar susfline cæ o teorie economicæ bunæ se preocupæ de rezultatele interesante din modelele în care tofli factorii se angajeazæ într°un comportament individual de maximizare. Acest comportament individual de maximizare reprezintæ o ipotezæ care restricflioneazæ puternic domeniul modelelor economice posibile. Este o ipotezæ care se dovedeøte a fi surprinzætor de restrictivæ. Ea limiteazæ astfel numærul posibil de modele economice øi permite o evaluare lejeræ a valorii oricærui rezultat anume.

Altfel spus, argumentul precedent ar putea fi rezumat afirmând cæ teoreticienii economiøti, la fel ca øi bucætarii francezi în domeniul culinar, au elaborat modele stilizate ale În acest model echilibrul constæ în ansamblul xxxxx de prefluri, cheltuieli, produse øi consum, în condifliile în care cererea totalæ la fiecare produs nu depæøeøte oferta totalæ øi poate fi mai micæ numai pentru produsele care au preflul nul.

(N. red.)

Introducere Cartea de poveøti a unui economist

17

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 18

cæror ingrediente sunt limitate de o serie de reguli nescrise.

Aøa cum bucætæria francezæ nu utilizeazæ alge marine sau peøte crud, la fel nici modelele neoclasice nu fac presupuneri care derivæ din psihologie, antropologie sau sociologie. Personal, nu sunt de acord cu regulile care limiteazæ natura ingredientelor în modelele economice.

Prin contrast cu regulile nescrise prin care doar anumite modele stilizate sunt considerate a fi teorie economicæ solidæ, propria mea definiflie a „teoriei economice solide“ este cæ aceasta face afirmaflii interesante de tipul „dacæ... atunci...“, relevante pentru anumite probleme economice. Un exemplu din economia clasicæ: o astfel de afirmaflie ar fi existenfla unui echilibru general°optim Pareto (partea atunci) dacæ ipoteza modelului Arrow°Debreu ar fi satisfæcutæ.

Existæ douæ pærfli semnificative ale acestei definiflii: una este adjectivul interesant, cealaltæ este fraza „relevante pentru anumite probleme economice“. Problema economicæ øi ce reprezintæ ea sunt definite empiric. Conform lui Samuelson, problemele economice interesante se referæ la ce, cum øi pentru cine are loc distribuflia øi utilizarea resurselor economice. Pentru a oferi øi un alt exemplu, specialiøtii în macroeconomie tind sæ°øi facæ probleme pentru aspecte precum øomajul, inflaflia øi creøterea productivitæflii ca preocupæri „de cæpætâi“, dar îøi fac probleme øi pentru aspecte cum ar fi rata dobânzii, cursurile de schimb, investifliile, consumul, impozitele øi deficitele, ca preocupæri „intermediare“. Afirmafliile care explicæ toate aceste variabile pot fi considerate probleme economice.

A doua cerinflæ pentru ca o afirmaflie sæ fie consideratæ „interesantæ“ (ex. dacæ... atunci...) este caracterul ei surprinzætor relativ la ceea ce este implicit (sau poate explicit) în literatura economicæ obiønuitæ. Astfel, definiflia mea cu privire la teoria economicæ solidæ susfline cæ o astfel de teorie trebuie sæ ia în considerare, pe de o parte, realitæflile economice (care definesc variabilele de interes), iar pe de altæ parte, teoria economicæ.

Din acest ultim punct de vedere, pentru a øti ce poate constitui

18

Cartea de poveøti a unui economist Introducere

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 19

o surprizæ, este necesar sæ facem referire din nou la teoria economicæ existentæ. Într°adevær, absenfla totalæ din teoria economicæ a factorilor psihologici, antropologici øi sociologici permite astæzi existenfla unui domeniu complet nou de interes potenflial. (La fel cum absenfla considerafliilor informaflionale a permis existenfla unui domeniu neabordat în teoria economicæ øi a cærui explorare a început cu circa cincisprezece ani în urmæ.) Tocmai absenfla acestor comportamente psiho°antropo°sociologice le permite teoreticienilor economiøti sæ°øi punæ problema consecinflelor comportamentelor asupra rezultatelor economice obiønuite, determinate fie pe baza ipotezelor cæ aceøti factori pot fi încorporafli în mod firesc în modelul uzual, fie pe ipoteza cæ ei pot fi complet ignorafli. În ce fel vor fi modificate echilibrele tradiflionale de introducerea acestor factori? Va fi explicat øomajul de aceøti factori? Vor determina ei devieri interesante de la echilibrele optime-Pareto? Pot explica astfel de factori natura discriminærii într°un mod mai profund, færæ a acuza pentru aceasta „preferinflele“? Pot fi explicate aceste preferinfle în mod endogen, rezultând astfel echilibre interesante? Poate cæ introducerea acestor factori va da naøtere unor modele economice de castæ øi clasæ socialæ.

O formulare a ideii fundamentale a teoriei economice este cercetarea implicafliilor echilibrelor în care nicio persoanæ nu poate obfline profituri foarte mari, indiferent de forma de arbitraj. În toate capitolele, aceastæ idee fundamentalæ se bazeazæ pe nofliunea de echilibru. Dar în cadrul convenflional al echilibrului, eseurile de faflæ cerceteazæ ipoteze neconvenflionale. Exemple sunt informaflia asimetricæ, comportamentul de castæ, obedienfla faflæ de convenfliile sociale motivatæ de literatura antropologicæ referitoare la culturæ, natura locurilor de muncæ, obedienfla faflæ de normele de lucru motivatæ de literatura sociologicæ, comportamentul conform disonanflei cognitive øi dobândirea loialitæflii (øi a træsæturilor de personalitate).

Expunerile din acest volum, aøa cum apar ele acum, trateazæ mai multe probleme economice, dar trebuie recunoscut cu

Introducere Cartea de poveøti a unui economist

19

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 20

toatæ sinceritatea cæ toate sunt rezultatul, direct sau indirect, al unui plan personal care nu este menflionat nicæieri. Tatæl meu øi°a pierdut locul de muncæ øi perspectiva unui øomaj pe termen îndelungat (deøi acest lucru nu s°a întâmplat) a devenit suficient de realæ øi de înspæimântætoare pentru ca soluflia la problemele øomajului sæ devinæ pentru mine un obiectiv atât din punct de vedere emoflional, cât øi intelectual. Planul meu secret a fost ca mereu sæ°mi aduc contribuflia la soluflionarea problemelor øomajului.

Recent, am adæugat planului meu øi soluflionarea problemei discriminærii. Acesta este, desigur, un obiectiv cu valoare intrinsecæ. Însæ discriminarea împreunæ cu øomajul se numæræ printre puflinele fenomene economice majore pentru care modelele de cliring de piaflæ ale cererii øi ofertei furnizeazæ suficiente explicaflii. Destul de uøor de imaginat, modelele corecte ale øomajului involuntar øi modelele de discriminare sunt suficient de apropiate pentru a putea realiza studiul aceloraøi fenomene formale.

Primele douæ capitole, „Piafla de «flepe»“ øi „Economia de castæ, economia luptei pentru existenflæ øi alte poveøti triste“, au fost la început încercæri de a gândi forme de înflelegere care sæ determine un comportament economic ciclic, inclusiv øomajul involuntar. Nereuøita încercærii de a explica øomajul prin informaflii incomplete din acest mod de abordare a constituit un impuls pentru cele trei capitole care abordeazæ în mod explicit øomajul: „O teorie a convenfliilor sociale, øomajul putând fi una dintre consecinfle“, „Locurile de muncæ: similitudini cu amplasamentele pentru baraje“, „Contractele de muncæ, un schimb parflial de cadouri“. Aceste capitole se bazeazæ pe informaflii aproape perfecte, întrucât în modelele de øomaj, care se bazeazæ pe informaflii incomplete, sunt întotdeauna prezente trei aspecte. În primul rând, persoanele care prezintæ cele mai reduse costuri de pregætire øi ale cæror rezultate sunt cel mai uøor de mæsurat, respectiv lucrætorii slab pregætifli, necalificafli, prezintæ întotdeauna cele mai ridicate rate ale øomajului. Dacæ informaflia incompletæ, împreunæ cu

20

Cartea de poveøti a unui economist Introducere

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 21

costurile ridicate de pregætire ar fi principalele cauze ale øomajului involuntar, atunci, din contræ, angajaflii din posturi de conducere, cu costuri ridicate de pregætire øi rezultate greu de mæsurat, ar trebui sæ prezinte ratele cele mai ridicate de øomaj. În al doilea rând, pierderea rezultatæ ca urmare a estimærii eronate a calitæflii muncii pe o piaflæ perfectæ este redusæ, întrucât pe o astfel de piaflæ lucrætorii pot fi concediafli imediat ce se constatæ cæ salariul lor este mai mare decât raportul existent pe piaflæ pentru calitatea muncii respective. În al treilea rând, de cele mai multe ori este surprinzætor cât de sinceri pot fi vânzætorii cu cumpærætorii care øtiu sæ punæ întrebarea potrivitæ, aøa încât informaflia asimetricæ incompletæ poate fi un fenomen mai puflin convingætor decât sugereazæ o viziune universalæ care consideræ cæ tofli cumpærætorii sunt factori egoiøti de maximizare. Aøa cum a subliniat Max Weber1 în mod distinct: impunând cu insistenflæ motivele utilitariste pentru sinceritate, Benjamin Franklin este el însuøi mai mult sincer decât consecvent faflæ de propriile sale declaraflii oficiale.

Consecventæ titlului sæu, aceastæ carte este pentru teoreticianul economist echivalentul unei culegeri de povestiri scurte scrise de un singur autor. Ceea ce caracterizeazæ de regulæ povestirile scurte este stilul øi unele idei comune. În acest caz, ideile comune sunt aplicarea problemelor legate de informafliile asimetrice în capitolele 2, 3 øi 4 øi aplicarea conceptelor de antropologie, psihologie øi sociologie în ultimele cinci capitole.

Toate cele cinci capitole au în comun, aøa cum s°a menflionat deja, „utilizarea“ noilor ingrediente ale teoriei economice.

Explorarea consecinflelor informafliilor incomplete pentru nevoile teoriei economice nu are nevoie de o altæ pledoarie pentru cercetarea ulterioaræ, întrucât în prezent informafliile incomplete constituie o consideraflie standard pentru teoreticienii economiøti. Cu toate acestea, economiøtii au ignorat 1 Max Weber (1864–1920) — economist øi sociolog german, considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei øi administrærii publice. (N. t.)

Introducere Cartea de poveøti a unui economist

21

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 22

celelalte øtiinfle sociale øi continuæ sæ facæ acest lucru. Partea cea mai proastæ este cæ aceastæ ignorare probabil i°a lipsit pe economiøti de o teorie raflionalæ a øomajului øi, de asemenea, de o teorie solidæ a discriminærii. Aøa încât ignorarea constatærilor celorlalte øtiinfle sociale poate releva diferenfle de importanflæ practicæ.

Aø vrea sæ cred cæ psiho°socio°antropo°economia este la începutul unei perioade în care mulfli oameni vor lucra în acest domeniu. Acum treizeci de ani, matematica economicæ era într°un stadiu similar de dezvoltare. Scopul acestui volum este sæ demonstreze cæ un anumit stil de lucrare poate fi elaborat sistematic (altfel, cum ar putea exista opt astfel de lucræri?).

Totuøi domeniul în cauzæ nu a atins nivelul la care sæ existe un anumit grup de probleme având un plan real de cercetare.

Acest lucru va fi totuøi necesar înainte ca aceastæ zonæ sæ devinæ un „domeniu“ similar matematicii economice de azi. Ar putea o astfel de zonæ sæ evolueze cu ajutorul savanflilor care lucreazæ la aplicarea altor øtiinfle sociale în economie? Obiectivul culegerii de faflæ este de a demonstra cæ o astfel de muncæ este posibilæ.

22

Cartea de poveøti a unui economist Introducere

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

2

11/11/09

9:51 AM

Page 23

Piafla „flepelor“2: incertitudinea calitæflii øi mecanismul pieflei

I. Introducere Aceastæ lucrare trateazæ despre calitate øi incertitudine.

Existenfla bunurilor de multe categorii ridicæ probleme importante øi interesante pentru teoria pieflelor. Pe de o parte, interacfliunea dintre diferenflele calitative øi incertitudine poate explica instituflii importante de pe piafla muncii. Pe de altæ parte, lucrarea prezintæ o încercare plinæ de strædanii de a oferi o structuræ afirmafliei: „Afacerile merg greu în flærile subdezvoltate“; în special, se creeazæ o structuræ pentru determinarea costurilor economice ale „relei°credinfle“. Utilizæri suplimentare ale acestei teorii includ comentarii referitoare la: structura Autorul ar dori sæ-i mulflumeascæ în mod special lui Thomas Rothenberg pentru comentariile øi ideile neprefluite. Pe lângæ acesta, autorul le este îndatorat lui Roy Radner, Albert Fishlow, Bernard Saffran, William D. Nordhaus, Giorgio La Malfa, Charles C. Holt, John Letiche — pentru sprijin øi sugestii. Autorul ar dori, de asemenea, sæ mulflumeascæ Indian Statistical Institute øi Ford Foundation pentru susflinerea financiaræ.

2 În original, „market for «lemons»”, lemon având în argou sensul românescului „fleapæ”: „a-i da cuiva o læmâie“ înseamnæ sæ-i dai un articol de proastæ calitate pe post de articol de bunæ calitate. Sau, ca simplæ metaforæ, poate însemna „îfli lasæ un gust amar în guræ“. (N. t.)

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

23

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 24

pieflelor monetare, nofliunea de „ce se poate asigura“, gradul de lichiditate al bunurilor de folosinflæ îndelungatæ, precum øi numele de marcæ al bunurilor.

Existæ multe piefle unde cumpærætorii utilizeazæ o statisticæ de piaflæ pentru a interpreta calitatea achizifliilor viitoare. În acest caz, existæ un stimulent pentru vânzætori de a comercializa marfa de calitate slabæ, întrucât câøtigurile pentru calitatea ridicatæ se acumuleazæ în special la nivelul întregului grup, øi nu la nivel individual, afectând situaflia statisticæ a grupului. Ca urmare, existæ tendinfla unei reduceri a calitæflii medii a bunurilor, precum øi a mærimii pieflei. Ar trebui totodatæ sæ se perceapæ øi faptul cæ pe aceste piefle beneficiile sociale øi personale diferæ øi ca urmare, în unele cazuri, intervenflia guvernamentalæ ar putea contribui la creøterea bunæstærii tuturor pærflilor. Totuøi, prin natura lor, aceste instituflii sunt nonatomiste øi de aceea se poate produce o concentrare a puterii, cu toate consecinflele neplæcute care rezultæ de aici.

Piafla automobilelor este utilizatæ ca exercifliu pentru a ilustra øi elabora aceste idei. Trebuie menflionat cæ aceastæ piaflæ este aleasæ mai degrabæ pentru concreteflea sa øi pentru uøurinfla înflelegerii, decât pentru importanfla øi realismul sæu.

II. Modelul cu automobile ca exemplu A. Piafla automobilelor Exemplul maøinilor folosite surprinde esenfla întregii probleme. Auzim din când în când fie amintindu°se, fie discutându°se cu surprindere despre diferenfla de prefl dintre maøinile noi øi cele care abia au pæræsit saloanele de prezentare. Justificarea clasicæ a acestui fenomen este bucuria fireascæ de a defline o maøinæ „nouæ“. Noi vom oferi o explicaflie diferitæ. Sæ presupunem (mai degrabæ de dragul claritæflii, decât al realitæflii)

24

Cartea de poveøti a unui economist Piafla de „flepe“...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 25

cæ existæ doar patru feluri de maøini. Existæ maøini noi øi maøini folosite. Existæ maøini bune øi maøini proaste (cunoscute în America sub denumirea de „flepe“). O maøinæ nouæ poate fi o maøinæ bunæ sau poate fi o fleapæ øi, bineînfleles, acelaøi lucru este valabil øi pentru maøinile folosite.

Indivizii aflafli pe aceastæ piaflæ achiziflioneazæ un automobil nou færæ sæ øtie dacæ maøina pe care o cumpæræ va fi bunæ sau va fi o fleapæ. Øtiu însæ cu probabilitatea q cæ este o maøinæ bunæ øi cu probabilitatea (1 – q) cæ maøina este o fleapæ; presupunem astfel cæ q este proporflia maøinilor de calitate bunæ øi respectiv cæ (1 – q) este proporflia flepelor.

Totuøi, dupæ ce a deflinut o maøinæ pentru o anumitæ perioadæ de timp, proprietarul acesteia poate sæ°øi formeze o idee rezonabilæ despre calitatea ei, alocând o nouæ probabilitate în cazul în care maøina sa se dovedeøte o fleapæ. Aceastæ estimare este mai corectæ decât cea iniflialæ. A luat naøtere astfel o asimetrie a informafliei disponibile, întrucât acum vânzætorii au mai multe informaflii despre calitatea unei maøini decât cumpærætorii. Dar atât maøinile bune, cât øi cele proaste trebuie sæ se vândæ în continuare la acelaøi prefl — întrucât cumpærætorul nu poate face diferenfla dintre o maøinæ bunæ øi una proastæ. Este evident cæ o maøinæ folositæ nu poate avea aceeaøi valoare ca øi o maøinæ nouæ — dacæ aøa ar fi stat lucrurile, ar fi fost vizibil mai avantajos sæ comercializezi o maøinæ veche la preflul unei maøini noi øi sæ cumperi o altæ maøinæ nouæ, cu o probabilitate mai mare q ca aceasta sæ fie bunæ øi o probabilitate mai redusæ de a fi o maøinæ proastæ. Astfel, proprietarul unei maøini bune trebuie sæ fie dedicat øi consecvent în ceea ce face. Nu numai cæ este adeværat cæ nu poate primi contravaloarea maøinii sale, dar nici mæcar nu poate obfline valoarea presupusæ a unei maøini noi.

Legea lui Gresham øi°a fæcut reapariflia într°o manieræ modificatæ. Øi asta pentru cæ majoritatea maøinilor comercializate vor fi flepe, fiind posibil ca maøinile bune sæ nu fie comercializate deloc. Maøinile „proaste“ au tendinfla sæ înlæture maøinile „bune“ (în acelaøi mod cum banii ræi eliminæ banii

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

25

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 26

buni). Însæ analogia cu legea lui Gresham nu este chiar completæ: maøinile proaste le eliminæ pe cele bune deoarece ele sunt vândute la acelaøi prefl ca øi maøinile bune; similar, banii ræi eliminæ banii buni, pentru cæ rata de schimb este egalæ. Dar maøinile proaste se vând la acelaøi prefl cu maøinile bune întrucât este imposibil pentru cumpærætor sæ distingæ diferenflele dintre o maøinæ proastæ øi o maøinæ bunæ; acest lucru nu°l øtie decât vânzætorul. Totuøi, conform legii lui Gresham, se presupune cæ atât cumpærætorul, cât øi vânzætorul pot face diferenfla dintre banii buni øi banii ræi. Astfel, analogia este instructivæ, dar nu completæ.

B. Informaflia asimetricæ Am observat cæ maøinile bune pot fi eliminate de pe piaflæ de flepe. Dar, continuând explicaflia cu bunuri de diferite categorii, pot exista øi situaflii mai rele. Întrucât este foarte posibil ca ræul sæ alunge mai°puflin°ræul care, la rândul lui, alungæ ræul°mediu øi care îl alungæ pe cel nu°prea°bun care, în final, îl alungæ pe cel°bun, într°o asemenea secvenflæ de evenimente, încât nu mai existæ deloc o piaflæ.

S°ar putea presupune cæ cererea pentru automobile folosite depinde cel mai puternic de douæ variabile — preflul automobilelor, p, øi calitatea automobilelor folosite comercializate, μ, sau Qd = D(p, μ). Atât oferta, cât øi cererea pentru automobile folosite øi totodatæ calitatea medie μ vor depinde de prefl, sau μ = μ(p) øi S = S(p). Iar în echilibru, oferta trebuie sæ fie egalæ cu cererea pentru un anumit nivel al calitæflii medii, sau S(p) = D (p, μ (p)). Pe mæsuræ ce preflul scade, normal, øi calitatea va scædea. Øi este destul de posibil ca niciun bun sæ nu fie comercializat la orice nivel de prefl.

Un astfel de exemplu poate deriva din teoria utilitæflii. Sæ presupunem cæ existæ doar douæ grupuri de comercianfli: grupul unu øi grupul doi. Alocæm grupului unu o funcflie de utilitate,

26

Cartea de poveøti a unui economist Piafla de „flepe“...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 27

unde M reprezintæ consumul bunurilor, altele decât automobilele, xi reprezintæ calitatea automobilelor, iar n este numærul de automobile. În mod similar, consideræm

unde M, xi øi n sunt definite ca mai sus.

Despre aceste funcflii de utilitate se pot face trei comentarii: (1) færæ utilitate linearæ (sæ zicem cu utilitate logaritmicæ), ne°am încurca færæ sens în complicaflii de naturæ algebricæ.

(2) Folosirea utilitæflii lineare permite concentrarea asupra efectelor asimetriei informafliei; cu o funcflie concavæ a utilitæflii ar trebui sæ facem faflæ, în mod combinat, atât efectelor neobiønuite ale variafliei riscului de incertitudine, cât øi efectelor speciale pe care vrem sæ le discutæm aici. (3) U1 øi U2 au caracteristica ciudatæ cæ adæugarea unei a doua maøini sau a maøinii k sporeøte utilitatea cu aceeaøi sumæ ca øi prima maøinæ. Øi iaræøi sacrificæm realismul pentru a evita abaterea de la scopul principal.

Pentru a continua, se presupune (1) cæ atât grupul unu de comercianfli, cât øi grupul doi de comercianfli sunt factori de maximizare Von Neumann°Morgenstern de utilitate probabilæ; (2) cæ grupul unu are N maøini cu o calitate uniform distribuitæ x, 0 ≤ x ≤ 2, iar grupul doi nu are maøini; (3) cæ preflul „celorlalte bunuri“ M este unitar.

Notæm cu Y1 veniturile (inclusiv cele obflinute din vânzarea de automobile) pentru toate tipurile de comercianfli din grupul unu øi cu Y2 veniturile obflinute de comercianflii din grupul doi.

Cererea pentru maøini folosite va fi suma cererilor ambelor grupuri. Când sunt ignorate indivizibilitæflile, cererea pentru automobile a tipului unu de comercianfli va fi D1 = Y1/p D1 = 0

μ/p > 1 μ/p < 1.

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

27

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 28

Iar oferta de maøini pusæ la dispoziflie de tipul unu de comercianfli este (1)

S1 = pN/2

p≤2

de calitate medie (2)

μ = p/2

(Pentru a deduce (1) øi (2) este folositæ distribuflia uniformæ a calitæflii automobilelor.) În mod similar, cererea comercianflilor de tip doi este D2 = Y2/p D2 = 0

3μ/2 > p 3μ/2 < p

øi S2 = 0 Astfel, cererea totalæ D(p, μ) este: D(p, μ) = (Y2 + Y1)/p D(p, μ) = Y2/p D(p, μ) = 0

dacæ p < μ dacæ μ < p < 3μ/2 dacæ p > 3μ/2

Cu toate acestea, la preflul p, calitatea medie este p/2 øi de aceea nu va avea loc nicio tranzacflie la niciun prefl, în ciuda faptului cæ la orice prefl dat, între 0 øi 3 existæ comercianfli de tip unu care sunt dispuøi sæ°øi vândæ automobilele la un prefl pe care comercianflii de tip doi sunt dispuøi sæ îl plæteascæ.

C. Informaflia simetricæ Cele de mai sus contrasteazæ cu situaflia informafliei simetrice.

Sæ presupunem cæ toate maøinile sunt egal distribuite din punctul de vedere al calitæflii, 0 ≤ x ≤ 2. În acest caz, curbele cererii øi ale ofertei se pot scrie astfel:

28

Cartea de poveøti a unui economist Piafla de „flepe“...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 29

Oferta: S(p) = N S(p) = 0

p>1 p < 1.

Iar curbele cererii sunt: D(p) = (Y2 + Y1)/p D(p) = Y2/p D(p) = 0

dacæ p < μ dacæ 1 < p < 3/2 dacæ p > 3/2

În echilibru (3) p = 1 (4) p = Y2/N (5) p = 3/2

dacæ Y2 < N dacæ 2Y2/3 < N < Y2 dacæ N < 2Y2/3

Dacæ N < Y2, avem un câøtig de utilitate faflæ de cazul informafliei asimetrice N/2. (Dacæ N > Y2 , caz în care venitul comercianflilor de tip doi este insuficient pentru a achizifliona toate automobilele N, atunci are loc un câøtig de utilitate de Y2/2 unitæfli.) În fine, trebuie menflionat cæ în acest exemplu, în cazul când comercianflii din grupul unu øi doi au aceleaøi estimæri probabilistice cu privire la calitatea fiecærui automobil în parte — deøi ele pot varia de la automobil la automobil —, (3), (4) øi (5) vor continua sæ descrie echilibrul, cu o uøoaræ modificare: p va reprezenta în acest caz preflul prognozat pentru o unitate de calitate.

III. Exemple øi aplicaflii A. Asiguræri Este un fapt bine cunoscut cæ persoanele cu vârsta peste 65 de ani au mari probleme în procurarea asigurærilor medicale.

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

29

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 30

Se naøte întrebarea legitimæ: de ce nu creøte preflul pentru a acoperi riscul?

Ræspunsul nostru este cæ pe mæsuræ ce creøte preflul, oamenii care se vor asigura vor fi cei care sunt din ce în ce mai convinøi cæ vor avea nevoie de asigurare împotriva erorilor medicale, a compasiunii medicilor faflæ de pacienflii vârstnici etc., uøurând mai mult sarcina solicitantului decât pe cea a firmei de asiguræri de a evalua riscurile implicate. Rezultatul este cæ starea medie de sænætate a solicitanflilor de asiguræri se deterioreazæ odatæ cu creøterea nivelului preflurilor — ceea ce înseamnæ cæ vânzarea asigurærilor nu se poate face cu orice prefl3. Acest aspect este perfect analog exemplului nostru cu automobilele, în care calitatea medie a ofertei de maøini folosite a scæzut odatæ cu scæderea corespunzætoare a nivelului preflului. Aceasta coincide cu explicafliile oferite de manualele de asiguræri: În general, poliflele nu sunt disponibile pentru vârste mai înaintate de øaizeci øi cinci de ani... Pentru orice persoanæ, cu excepflia celei mai pesimiste (care este, sæ zicem, øi cel mai puflin sænætoasæ), primele de asigurare la termen sunt prea mari pentru a fi considerate atractive. Astfel, existæ o problemæ serioasæ a selecfliei adverse la aceste vârste4.

Statisticile nu contrazic concluzia. Deøi cererea pentru asiguræri de sænætate creøte odatæ cu vârsta, un sondaj din 1956 pe un eøantion de 2.809 familii, alcætuite dintr°un numær total 3 Articolul deosebit al lui Arrow „Uncertainty and Medical Care“ (Incertitudinea øi îngrijirile medicale — n. t.) (American Economic Review, vol. 53, 1963) nu subliniazæ explicit acest aspect. El evidenfliazæ mai degrabæ „pericolul moral“ decât „selecflia adversæ“. În sensul strict al cuvântului, prezenfla „pericolului moral“ este în mod egal un dezavantaj atât pentru programele guvernamentale, cât øi pentru cele private; în sensul mai larg al cuvântului, care include „selecflia adversæ“, „pericolul moral“ acordæ un avantaj categoric programelor guvernamentale de asigurare.

4 O.D. Dickerson, Health Insurance (Asiguræri de sænætate — n. t.)

(Homewood, III.: Irwin, 1959), p. 333.

30

Cartea de poveøti a unui economist Piafla de „flepe“...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 31

de 8.898 de persoane, aratæ cæ acoperirea cu asigurare de spitalizare scade de la 63% pentru cei cu vârste cuprinse între 45 øi 54 de ani la 31% pentru cei cu vârste peste 65 de ani. Øi, surprinzætor, acest sondaj constatæ cæ media cheltuielilor de asigurare pentru bærbaflii cu vârste cuprinse între 55 øi 64 de ani este de 88 de dolari, în timp ce bærbaflii în vârstæ de peste 65 de ani plætesc o medie de 77 de dolari.5 În timp ce cheltuielile neasigurate cresc de la 66 de dolari la 80 de dolari pentru aceste grupe de vârstæ, cheltuiala asiguratæ scade de la 105 dolari la 70 de dolari. Concluzia care se deduce este cæ firmele de asiguræri sunt extrem de precaute când vine vorba sæ încheie asiguræri medicale de sænætate pentru persoane mai în vârstæ.

Principiul „selecfliei adverse“ este prezent în mod potenflial în toate tipurile de asiguræri. Într°un manual de asiguræri elaborat de Wharton School apare urmætoarea afirmaflie: Existæ selecflie adversæ potenflialæ prin faptul cæ deflinætorii sænætoøi ai poliflelor de asigurare la termen pot decide sæ°øi lichideze polifla atunci când îmbætrânesc øi poliflele se scumpesc.

Aceastæ acfliune ar putea læsa un asigurætor cu o parte necuvenitæ de riscuri sub medie øi astfel creanflele ar putea fi mai ridicate decât nivelul prevæzut. Selecflia adversæ „apare (sau cel puflin devine posibilæ) oricând un individ sau un grup asigurat are libertatea de a cumpæra sau nu, de a alege sau nu un plan sau o sumæ asiguratæ øi de a continua sau nu sæ fie deflinætor al unei polifle de asigurare“.6

Asigurarea de grup, care este cea mai obiønuitæ formæ de asigurare medicalæ din SUA, îi alege pe cei sænætoøi, întrucât o stare generalæ adecvatæ de sænætate este premisa pentru angajare. Totodatæ, aceasta înseamnæ cæ asigurarea medicalæ 5 O.W. Anderson (cu J.J. Feldman), Family Medical Costs and Insurance (Costurile øi asigurærile medicale de familie — n. t.) (New York: McGraw — Hill, 1956).

6 H.S. Denenberg, R.D. Eilers, G.W. Hoffman, C.A. Kline, J.J. Melone øi H.W. Snider, Risk and Insurance (Risc øi asigurare — n.t.) (Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall, 1964), p. 446.

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

31

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 32

este cel mai puflin disponibilæ pentru cei care au cea mai mare nevoie de ea, întrucât firmele de asiguræri îøi fac propria lor „selecflie adversæ“.

Acest lucru aduce un argument major în favoarea celor de la Medicare.7 Pe baza raportului cost/beneficii, Medicare8 poate avea succes, întrucât este foarte posibil ca fiecare persoanæ de pe piaflæ sæ fie dispusæ sæ°øi achite costurile sale probabile aferente Medicare øi sæ achiziflioneze asigurarea øi totuøi nicio firmæ de asiguræri nu°øi poate permite sæ°i vândæ o poliflæ de asigurare — întrucât la orice prefl va atrage prea multe „flepe“. În aceastæ viziune, politica economicæ a Medicare în ceea ce priveøte ajutoarele sociale este perfect analoagæ argumentului scolastic obiønuit pentru cheltuielile publice pentru drumuri.

B. Angajarea minoritæflilor Principiul „flepelor“ aruncæ o luminæ øi asupra angajærii minoritæflilor. Angajatorii pot refuza sæ ofere un loc de muncæ membrilor grupurilor minoritare pentru anumite tipuri de 7 Urmætorul citat, luat øi acesta dintr°un manual de asiguræri, demonstreazæ cât de departe de concurenfla perfectæ este piafla asigurærilor medicale:

„...firmele de asiguræri trebuie sæ°øi analizeze solicitanflii. Este adeværat, bineînfleles, cæ mulfli oameni vor cæuta în mod conøtient, din proprie inifliativæ, asigurarea corespunzætoare. Dar în ceea ce priveøte aspecte cum ar fi asigurærile împotriva accidentelor øi cele de sænætate, este posibil ca firmele sæ mai arunce o privire asupra persoanelor care cautæ sæ se asigure în mod voluntar, færæ a fi abordate de un agent de asiguræri“ (F.J. Angell, Insurance, Principles and Practices (Asiguræri, principii øi practici — n. t.), New York: The Ronald Press, 1957, p. 8–9).

Aceasta demonstreazæ cæ asigurærile nu sunt o marfæ pentru vânzarea pe piafla deschisæ.

8 Medicare — program de asistenflæ socialæ administrat de guvernul SUA, care oferæ asiguræri persoanelor în vârstæ de peste 65 de ani sau care îndeplinesc alte criterii speciale. (N. t.)

32

Cartea de poveøti a unui economist Piafla de „flepe“...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 33

meserii. Aceastæ decizie nu reflectæ neapærat iraflionalitate sau prejudecæfli, ci dorinfla de maximizare a profitului. Originea poate fi utilizatæ din punct de vedere statistic pentru aprecierea trecutului social al solicitantului, a calitæflii educafliei øi aptitudinilor generale de muncæ.

Calitatea educafliei ar putea servi ca substitut pentru aceastæ statisticæ: notând studenflii, sistemul øcolar poate da un indicator mai bun de calitate decât alte caracteristici mai superficiale. Dupæ cum scrie T.W. Schultz, „Instituflia educaflionalæ descoperæ øi cultivæ talentul potenflial. Aptitudinile copiilor øi studenflilor maturi nu pot fi niciodatæ cunoscute pânæ când nu sunt constatate øi cultivate“9 (sublinierea cu italice a cuvintelor a fost adæugatæ). Un lucrætor nepregætit poate avea talente naturale valoroase, dar aceste talente trebuie certificate de „instituflia educaflionalæ“, înainte ca o firmæ sæ°øi poatæ permite sæ le utilizeze. Totuøi instituflia care face certificarea trebuie sæ fie credibilæ; neseriozitatea øcolilor din cartierele særace reduce posibilitæflile de naturæ economicæ ale studenflilor lor.

Aceastæ lipsæ poate constitui un dezavantaj în special pentru membrii grupurilor minoritare aflate deja într°o situaflie nefavorabilæ. Un angajator ar putea lua decizia raflionalæ de a nu angaja în funcflii de ræspundere niciun membru al acestor grupuri, întrucât este dificil sæ°i distingæ pe cei cu competenfle bune de cei ale cæror competenfle sunt necorespunzætoare. În mod categoric, George Stiegler s°a gândit la acest tip de decizii atunci când a scris „într°un regim al ignoranflei, Enrico Fermi ar fi fost grædinar, iar Von Neumann casier la un magazin“.10 Totuøi rezultatul ræsplæflii pentru munca în øcolile din cartierele særace tinde sæ se acumuleze mai degrabæ la nivel de grup, în ansamblul sæu, crescându°i calitatea medie, øi mai puflin 9 T.W. Schultz, The Economic Value of Education (Valoarea economicæ a educafliei — n. t.) (New York: Columbia University Press, 1964), p. 42.

10 G.J. Stiegler, Information and the Labor Market (Informaflia øi piafla forflei de muncæ — n. t.), Journal of Political Economy, vol. 70 (oct. 1962), Supplement, p. 104.

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

33

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 34

la nivel individual. Doar în mæsura în care este utilizatæ informaflia relativ la origine existæ un stimulent pentru pregætire.

O preocupare suplimentaræ este aceea cæ Office of Economic Opportunity (Biroul pentru Oportunitæfli Economice — n. t.) va utiliza analiza cost/beneficiu pentru evaluarea programelor sale. Multe beneficii ar putea fi de naturæ externæ. Beneficiul care rezultæ din pregætirea grupurilor minoritare ar putea apærea atât din îmbunætæflirea calitæflii medii a grupului, cât øi din perfecflionarea calitativæ a fiecærei persoane pregætite; øi, similar, câøtigurile vor fi distribuite mai degrabæ la nivelul întregului grup, decât la nivel individual.

C. Costurile relei°credinfle Modelul „flepelor“ poate fi utilizat pentru a face o serie de comentarii asupra costurilor relei°credinfle. Luafli o piaflæ pe care bunurile se vând cinstit sau necinstit; calitatea poate fi reprezentatæ corect sau eronat. În mod firesc, problema cumpærætorului este identificarea calitæflii. Prezenfla pe piaflæ a celor care sunt dispuøi sæ ofere bunuri de calitate inferioaræ tinde sæ împingæ piafla spre dispariflie — ca în cazul automobilelor „flepelor“. Tocmai aceastæ posibilitate reprezintæ costul major al relei-credinfle — întrucât tranzacfliile necinstite tind sæ elimine de pe piaflæ tranzacfliile cinstite. Ar putea exista cumpærætori potenfliali pentru bunuri de calitate øi ar putea exista vânzætori potenfliali pentru astfel de produse la un nivel de prefl corespunzætor; totuøi prezenfla persoanelor care doresc sæ riøte oferind mærfuri de calitate inferioaræ pe post de mærfuri de bunæ calitate tinde sæ elimine de pe piaflæ afacerile legitime. În consecinflæ, costul relei°credinfle nu reprezintæ numai suma cu care este înøelat cumpærætorul; acest cost trebuie sæ includæ øi pierderea rezultatæ din eliminarea afacerilor legitime.

Reaua°credinflæ în afaceri este o problemæ serioasæ în flærile subdezvoltate. Modelul nostru oferæ o structuræ posibilæ acestei

34

Cartea de poveøti a unui economist Piafla de „flepe“...

AKERLOF Cartea de povesti 1-71 cc.qxd

11/11/09

9:51 AM

Page 35

afirmaflii øi schifleazæ natura economiilor „externe“ implicate. Îndeosebi, în economia modelului descris, reaua°credinflæ sau reprezentarea eronatæ a calitæflii automobilelor costæ 1/2 de unitate de utilitate per automobil; mai mult decât atât, reduce mærimea pieflei maøinilor folosite de la N la 0. În consecinflæ, putem evalua costurile relei°credinfle, mæcar din punct de vedere teoretic.

Existæ dovezi suficiente cæ variaflia calitæflii este mai mare în zonele subdezvoltate decât în zonele mai dezvoltate. De exemplu, necesitatea controlului calitæflii exportului în firmele comerciale de stat poate fi luatæ ca un indicator. De exemplu, în India „circa 85% din exporturi sunt acoperite de un tip sau altul de control de calitate“11, conform Legii pentru inspecflia øi controlul calitæflii exportului, din 1963. Femeile casnice din India trebuie sæ aleagæ cu atenflie orezul de la bazarul local pentru a îndepærta pietricelele de aceeaøi mærime øi culoare care au fost adæugate în mod intenflionat în orez. Orice comparaflie între eterogenitatea calitæflii din pieflele stradale øi calitæflile produselor conservate din hipermagazinele americane sugereazæ cæ variaflia calitæflii este o problemæ mai mare în Est decât în Vest. Într°o structuræ tradiflionalæ de dezvoltare, negustorii din generaflia preindustrialæ devin primii întreprinzætori ai urmætoarei generaflii. Cazul cel mai bine documentat este Japonia12, dar acesta ar fi putut fi modelul øi pentru Marea Britanie øi America.13 În imaginea noastræ, abilitatea importantæ a negustorului este identificarea calitæflii mærfii; în exemplul nostru, cei care pot identifica maøinile folosite øi pot garanta calitatea 11 The Times of India, 10 noiembrie 1967, p. 1 12 A se vedea M. J. Levy Jr „Contrasting Factors in the Modernization of China

and Japan“ (Factori de contrast în modernizarea Chinei øi Japoniei — n. t.), în Economic Growth: Brazil, India, Japan, ed. S. Kuznets et al. (Durham, N.C.: Duke University Press, 1955).

13 C.P. Kindleberger, Economic Development (Dezvoltarea economicæ — n. t.), (New York: McGraw°Hill, 1958), p. 86.

Piafla de „flepe“... Cartea de poveøti a unui economist

35