Afacerile, pentru oameni by Editura Publica

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 1

27-Apr-12 13:24:32 PM

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 2

27-Apr-12 13:24:32 PM

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 3

27-Apr-12 13:24:32 PM

The original title of this book is: Screw Business as Usual, by Sir Richard Branson Copyright © 2011 by Sir Richard Branson The right of Sir Richard Branson to be identified as the author of this work has been asserted by him in accordance with the Copyright, Designs and Patents Act 1998. First published by Virgin Books, an imprint of Ebury Publishing. A Random House Group Company. © Publica, 2012, pentru ediţia în limba română ISBN 978-606-8360-02-7

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Branson, Richard Afacerile, pentru oameni / Richard Branson ; trad.: Dan Bălănescu. – Bucureşti : Publica, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-8360-02-7 I. Bălănescu, Dan (trad.) 336

EDITORI:

Cătălin Muraru Silviu Dragomir

DIRECTOR EXECUTIV:

Bogdan Ungureanu DESIGN:

REDACTOR:

Doru Someșan

Alexe Popescu CORECTURĂ:

DTP:

Răzvan Nasea

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 4

Silvia Dumitrache Elena Bițu

27-Apr-12 13:24:32 PM

Această carte le este dedicată copiilor mei, Holly şi Sam, şi copiilor lor, care, sper, vor înţelege că am făcut ce trebuia şi că ne‑am asigurat că dăm naibii rutina în afaceri pentru a proteja lumea aceasta frumoasă în care trăim şi pentru a fi siguri că toţi locuitorii satului nostru global au şansa la viaţa minunată pe care o merită. Prin simpla cumpărare a acestei cărţi, aţi schimbat deja ceva, pentru că 100% din drepturile mele de autor vor merge la fundaţia noastră nonprofit, Virgin Unite, pentru susţinerea iniţiativelor antreprenoriale din linia întâi. Vă mulţumesc că m‑aţi ajutat să duc vorba mai departe şi că aţi venit alături de noi pentru a da naibii rutina în afaceri. Pentru a vă implica, intraţi pe: Internet virginunite.com/screwbusinessasusual Twitter @virginunite #sbau Facebook Facebook.com/VirginUnite

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 5

27-Apr-12 13:24:32 PM

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 6

27-Apr-12 13:24:32 PM

Cuprins

Prefaţă �� 9 Cuvânt‑înainte �� 13 1. Capitalism 24902 �� 23 2. Încetaţi să economisiţi, începeţi să reinventaţi �� 57 3. Dacă aţi ghicit – puneţi în practică! �� 97 4. Următoarea frontieră şi mai departe �� 149 5. Geea se clatină �� 191 6. Satul global �� 227 7. Forţa comunităţilor �� 271

Epilog �� 299 Post‑scriptum �� 303 Mulţumiri �� 305 Mulţumiri pentru drepturile de autor �� 307 Studii finale �� 309

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 7

27-Apr-12 13:24:32 PM

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 8

27-Apr-12 13:24:32 PM

Prefaţă

În noaptea de 22 august 2011, cartea aceasta era finalizată. Scrisesem ultimele cuvinte din „Epilog“. Uraganul Irene – în momentul acela, doar o furtună tropicală – vuia, dar noi trecuserăm prin multe furtuni, aşa că viaţa se scurgea în cel mai firesc mod posibil. După o mare petrecere în familie, ţinută în frumoasa noastră casă din insula Necker, alături de oaspeţii noştri, Kate Winslet şi prietenii ei, ne‑am dus cu toţii la culcare. Mama mea, Eve, şi fiica mea, Holly, nepoţii şi nepoţelele mele dormeau cu toţii în casa noastră mare şi, chiar dacă era suficient spaţiu pentru douăzeci de persoane, casa era plină, aşa că, împreună cu soţia mea, Joan, şi cu fiul nostru Sam, am dat piept cu furtuna şi am văzut insula luminată de nişte fulgere grozave, apoi am urcat puţin dealul. Recunosc: băusem cam mult vin, aşa că am fost puţin dezorientat când am auzit explozii şi când Sam a ţipat: „Foc! Foc! La casa mare“, după care a început să alerge ca un cerb, sărind cu picioarele goale printre cactuşi pentru a ajunge la casă. Spre groaza mea, strălucirea portocalie a unui foc imens se reflecta în ploaie, flăcările se ridicaseră câteva zeci de metri spre cerul nopţii, înteţite de vântul puternic. Aşa dezbrăcat cum eram, am alergat după Sam şi am nimerit drept într‑un cactus. A durut, dar abia dacă am simţit ceva. Prin foc şi fum au apărut şi oamenii. Kate Winslet, coborând‑o pe mama pe scări, urmată de cei doi copii ai lui Kate,

Prefaţă Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 9

27-Apr-12 13:24:32 PM

de Holly şi de verii lor, toţi cu feţele acoperite de funingine. Unul câte unul, familia şi oaspeţii mei au ieşit în vânt şi în ploaie. Ceea ce începuse ca un adevărat coşmar s‑a trans format într‑o uşurare totală când am realizat că toată lumea era teafără. Fulgerele pe care le văzusem cu o noapte înainte provocaseră focul în momentul în care au lovit acoperişul. Sam era în lacrimi, îmbrăţişându‑i pe toţi. Câteva minute, amândoi am crezut că ne pierduserăm familia, iar uşurarea de a‑i vedea plini de funingine, dar teferi l‑a copleşit. Holly l‑a sunat pe administrator – care era în partea cealaltă a insulei. Familia Branson este renumită pentru farsele sale şi, la început, nu a crezut‑o. (Ultimele cuvinte pe care administratorul nostru le spusese adjunctului său în momentul în care a părăsit insula au fost: „Să nu daţi foc casei!“) Când a venit, s‑a pus imediat pe treabă cu echipa lui, s‑au luptat cu flăcările, care nu au mai ajuns să cuprindă tufişurile din apropiere. Noi ceilalţi ne‑am cuibărit unul într‑altul într‑una dintre dependinţe şi am privit cum vântul care sufla cu peste 140 kilometri pe oră aţâţa flăcările uriaşe, care ignorau cu desăvârşire ploaia torenţială. În astfel de momente înţelegem cât de neimportante sunt „lucrurile de zi cu zi“. Toată familia şi toţi prietenii mei supravieţuiseră. Ne pierduserăm toate lucrurile şi stăteam acolo îmbrăcaţi sumar şi în picioarele goale. Casa aceea reprezenta atâţia ani de amintiri pentru mine şi familia mea. Copiii crescuseră acolo, Joan şi cu mine găzduiserăm atâţia prieteni; petrecuserăm momente extraordinare împreună. Aproape că îl vedeam pe tatăl meu, Ted, care decedase de curând, lăsându‑se pe spate într‑unul dintre confortabilele scaune din trestie din salon, sorbind vin dintr‑un pahar şi râzând la câte o glumă. Totul ne era atât de proaspăt în minte,

Afacerile, pentru oameni Prefaţă

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 10

27-Apr-12 13:24:32 PM

încât niciun foc nu ne putea lipsi de amintirile şi de proiectele minunate pe care le concepuserăm acolo. „Haideţi“, i‑am adunat pe toţi în dimineaţa următoare. „Să luăm micul dejun şi să discutăm despre casa nouă pe care o vom construi“. Am venit toţi cu idei despre casa nouă care, ca o pasăre phoenix, se va ridica din cenuşa celei vechi. Va fi mai inovativă, mai frumoasă şi ne va inspira mai mult. Vom avea parte de momente memorabile şi de petreceri extraordinare. Joan şi cu mine ne‑am căsătorit pe Necker, iar Holly şi norocosul (!) ei logodnic, Fred Andrews, se vor căsători pe această insulă magică în decembrie, în acelaşi loc ca noi – chiar pe cenuşa vechii noastre case. Sper că noi generaţii ale familiei noastre vor ajunge să cunoască şi să iubească o nouă casă extraordinară, la fel de mult ca noi. Viitorul ne aparţine şi îl putem împărtăşi. Richard Branson Septembrie 2011

Prefaţă Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 11

27-Apr-12 13:24:32 PM

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 12

27-Apr-12 13:24:32 PM

Cuvânt‑înainte

În ultimele decenii, pe măsură ce am început o întreagă serie de afaceri interesante, m‑am gândit, adesea, că viaţa şi munca mea nu ar putea fi mai bune decât atât. Totuşi, scriind această carte, am ajuns să realizez că, de fapt, nu a fost decât o repetiţie pentru pregătirea marilor provocări şi şanse ale vieţilor noastre. Avem şansa de a încerca să lucrăm cu adevărat împreunăla inversarea modului în care gestionăm provocările cu care ne confruntăm în lume, pentru a le privi într‑un fel nou, antreprenorial. Niciodată n‑am avut parte de o perioadă mai interesantă pentru a explora această nouă şi extraordinară frontieră, în care linia dintre muncă şi idealuri se estompează, unde a face bine este cu adevărat bine pentru afaceri. În această carte, vă voi spune câteva poveşti extraordinare despreoameni care au deschis această cale. Am învăţat multe de la unii dintre aceşti pioneri în timp ce grupul Virgin şi‑a continuatcălătoria transformării într‑o forţă benefică pentru oameni şi planetă. Vă voi spune şi câteva dintre poveştile noastre de la grupul Virgin şi, sper, vă voi ajuta să învăţaţi din numeroasele succese şi din (da, avem parte şi la Virgin de ele) eşecurile ocazionale cu care ne‑am confruntat de‑a lungul timpului. Înainte de toate, am scris această carte pentru noul val de antreprenori, dar şi pentru oamenii de afaceri care îşi transformă organizaţiile, în acelaşi timp încercând să dezvolte o afacere şi să‑şi câştige traiul, străduindu‑se să facă mai mult pentru a‑i ajuta pe oameni şi pentru a ajuta planeta. Reflectă

Cuvânt‑înainte Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 13

27-Apr-12 13:24:32 PM

schimbarea totală, vibrantă şi foarte profundă a felului în care erau făcute afacerile, când profitul financiar era singura forţă motrice. Astăzi, oamenii nu se tem să spună: „La naiba cu rutina în afaceri!“ – şi să demonstreze că vorbesc serios. Deunăzi, discutam cu James Kydd, fostul director de marketing de la Virgin Media din Marea Britanie, despre felul în care această nouă atitudine caracterizează următoarea generaţie. „Astăzi, avem o nouă generaţie de tineri a căror perspectivă este diferită de cea a politicienilor şi marilor afacerişti“, a spus James. „Au o perspectivă mai echilibrată. A face bani doar pentru a‑i dona este ceva demodat. Asistăm la o schimbare pronunţată a generaţiilor, care va atenua distincţia dintre a face bine şi a face afaceri.“ Eram perfect de acord. Mă întâlnesc permanent cu o mulţime de antreprenori din toată lumea şi, când mă întreabă dacă am un mesaj să le transmit, le spun: a face bine vă poate îmbunătăţi perspectivele, profiturile şi afacerile; şi poate schimba lumea. Recent, Fabio Barbosa, preşedintele consiliului de administraţie şi fostul preşedinte executiv al Santander Brasil, a rezumat foarte frumos acest lucru într‑un interviu pentru revista Upsides: „Devine din ce în ce mai limpede că nu există nicio incompatibilitate între a face afaceri într‑un mod etic şi transparent şi a obţine rezultate financiare bune. Această falsă dilemă trebuie eliminată din discursul economic. Analiza socială şi de mediu a riscurilor pe care o facem la Santander a arătat că, pe termen lung, companiile cu politici adecvate de mediu, cu raporturi de muncă bine definite şi cu o relaţie echilibrată cu societatea ajung să obţină rezultate financiare mai bune şi să‑şi creeze un nume de marcă mai atractiv. Este în interesul direct al companiei să adopte politici de guvernare corporatistă conforme cu dezvoltarea ţării“. Este uimitor cum întâlnesc permanent acelaşi mesaj, de la metropole globale dinamice, mici orăşele din Anglia rurală şi

Afacerile, pentru oameni Cuvânt‑înainte

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 14

27-Apr-12 13:24:32 PM

până la comunităţi din Africa de Sud şi mici sate din India, la conferinţele G8 pe tema schimbărilor climaterice, la noile centre medicale şi la şcoli. Iar mesajul este identic pretutindeni: trebuie să schimbăm modul în care facem afaceri. În oraşe, tineri entuziaşti valorifică oportunităţile pentru a‑şi dezvolta propriile afaceri ca o cale de a ieşi din sărăcie; femei din sate mărunte îşi finanţează şansele cu împrumuturi de doar 15 dolari de la organizaţii de microfinanţare; antreprenori din pieţe emergente pun bazele unor firme care răspund la probleme precum lipsa canalizării sau electricităţii; apar noi afaceri de succes, așa cum sunt companiile care asigură servicii de curăţenie, iar giganţi precum GE au făcut milioane prin reinventarea ofertei de produse – protejând și planeta în acelaşi timp. Îmi cer scuze dacă par că invoc nume celebre doar pentru a vă impresiona, dar acesta este un subiect care se discută şi la palatul Buckingham (asta îmi aminteşte o glumă reuşită pe care mi‑a spus‑o odată arhiepiscopul Desmond Tutu: „Oamenii mă tot acuză că mă folosesc de nume celebre. Nu mai târziu de săptămâna trecută am fost la palatul Buckingham, iar regina mi‑a spus: «Episcope, iar faci paradă de nume celebre».“.). În fine, recent am avut norocul să fiu invitat la palat să iau masa cu o mulţime de oaspeţi, unde l‑am întâlnit pe Barack Obama – şi ce credeți că a discutat regina cu preşedintele Statelor Unite cu multă însufleţire? Despre schimbările climaterice şi despre provocările diplomatice din Afganistan, Pakistan şi Libia, precum şi despre cele mai adecvate instrumente pentru a răspunde la nivelul de trai în scădere şi a reconstrui economiile în perioada post‑recesiune. Nu este o simplă coincidenţă că atât de mulţi oameni discută despre acelaşi lucru şi, mai interesant, forţează schimbarea. Fac aşa pentru că, în noua noastră lume interconectată, nimeni nu mai poate ignora problemele cu care ne confruntăm. Cel

Cuvânt‑înainte Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 15

27-Apr-12 13:24:32 PM

mai bine este că, în sfârşit, oamenii încep să realizeze că nu caritatea este esenţială – ci colaborarea cu oamenii din linia întâi pentru a transforma aceste probleme în oportunităţi. Schimbarea are loc. Oamenii mă asociază adesea cu provocările, cu încercarea de a doborî recorduri şi, uneori, cu cea de a‑mi rupe gâtul traversând oceanul Atlantic, zburând cu balonul cu aproximativ 320 de kilometri pe oră sau zburând în spaţiu cu Virgin Galactic. Dar această carte nu este doar despre distracţie, aventură şi despre împlinirea celor mai sălbatice visuri (deşi, desigur, va fi şi ceva de genul acesta!). Este o altfel de carte despre afaceri. Este o carte despre revoluţie. Mesajul meu este unul simplu: rutina în afaceri nu mai funcţionează. De fapt, „rutina“ ne distruge planeta. Resursele se epuizează; aerul, marea, pământul sunt foarte poluate. Săracii sărăcesc și mai mult. Mulţi mor de foame sau pentru că nu‑şi permit să dea un dolar pe zi pe medicamente care să le salveze viaţa. Trebuie să schimbăm această situaţie – repede. Chiar oamenii care spun că nu cred în schimbările climaterice sau că, pur şi simplu, nu le pasă de poluare, sărăcie şi război – dacă nu le văd, pentru ei nu există – sunt de acord că, peste tot în lume, oamenii strică lucrurile. În ciuda acestei realităţi, mă simt bine dimineaţa când mă trezesc. Mă simt bine pentru că am credinţa că noi – oamenii obişnuiţi de pretutindeni – nu numai că ne dorim să facem ce trebuie, dar chiar vom face ce trebuie. Vom repara lucrurile, nu doar pentru că nu avem de ales, ci pentru că această viaţă şi această lume sunt tot ce avem. După cum a spus fostul preşedinte al Costei Rica, José María Figueres, stimatul meu coleg din Carbon War Room*, „nu există Planeta B“. Toată viaţa am prosperat din provocări; ele mă pun în mişcare, atât în afaceri, cât şi în viaţa personală. Scrierea acestei cărţi * O iniţiativă filantropică a autorului care vizează reducerea emisiilor de carbon (n.t.).

Afacerile, pentru oameni Cuvânt‑înainte

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 16

27-Apr-12 13:24:33 PM

a fost o imensă provocare deoarece cred că este important să transmit acest mesaj. Mesajul este clar şi simplu: lucrurile trebuie să se schimbe. În această carte, voi arăta de ce lucrurile trebuie să se schimbe – din ce trebuie să se schimbe şi în ce trebuie să se schimbe. Până acum, afacerile sau capitalismul, în general, au fost un mijloc de a face bani pentru directorii companiilor şi pentru acţionari, rareori un mijloc de a face bine. Metodele prin care au fost făcuţi banii nu sunt atât de importante ca rezultatul final – răul ce poate fi adus omenirii şi mediului. Trebuie să muncim mult pentru a schimba asta. Oamenii încep să conştientizeze nedreptatea. Nu este în regulă că aproape jumătate din populaţia globului trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi şi că doi din trei astfel de oameni nu au acces la apă potabilă. Acest dezechilibru nu este caracteristic numai ţărilor sărace ale lumii; în ţări bogate precum Statele Unite, peste două milioane de adolescenţi trăiesc pe stradă. Cunoaştem cu toţii aceste statistici; din fericire, acum trăim într‑o lume în care unul dintre marile beneficii ale tehnologiei este acela că oamenii sunt direct conectaţi cu cei care suferă ca urmare a acestei nedreptăţi şi nu mai sunt dispuşi să creadă că totul este în regulă. Aceia dintre noi care am avut norocul să ne îmbogăţim trebuie să vedem cum putem utiliza aceste mijloace pentru a face lumea mai bună. Nu este vorba despre martiriu, ci despre echilibru şi compasiune, despre a înţelege cum putem concepe alte modalităţi de a trăi împreună, ca într‑un adevărat sat global, în care toţi pot prospera. Nu vorbesc despre o revoltă sau un conflict armat în sens marxist – vorbesc despre puterea omului obişnuit, de zi cu zi, de a deveni antreprenor şi de a genera schimbarea prin înfiinţarea propriei afaceri, de a‑şi căuta propriul drum şi de a‑şi controla propria viaţă, de a spune: La naiba cu rutina în afaceri, o putem face! Putem da lucrurile peste cap şi impune o schimbare fundamentală.

Cuvânt‑înainte Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 17

27-Apr-12 13:24:33 PM

Pe tot cuprinsul acestei cărţi, puterea mijloacelor de comunicare, de la telefoane mobile la internet, demonstrează cum oamenii obişnuiţi pot lua atitudine, în vreme ce, înainte, nu dispuneau de mijloacele necesare în acest sens; astăzi, dacă nu le place felul în care este condusă o afacere, o vor spune. Aşa cum s‑a întâmplat în revoluţiile Primăverii Arabe de la începutul anului 2011, se vor alătura protestelor, vor scrie şi vor trimite mesaje. De acum, niciun guvern şi nicio companie nu vor mai putea să se ascundă în spatele secretelor şi al jargonului. Oamenii obişnuiţi îşi controlează mărcile şi destinele. Oamenii obişnuiţi au o putere imensă – trebuie doar să o descătuşeze. În această carte, vreau să transmit un mesaj, şi anume: învaţă ce poţi face şi – după cum ar spune NIKE – fă‑o pur şi simplu. Ştiu că se poate şi, în felul meu, eu am făcut‑o. La nouă ani, eram un tânăr antreprenor fără experienţă şi, deşi eforturile mele erau, mai degrabă, lipsite de succes, minunata mea familie m‑a încurajat cu obişnuita doză de „dragoste tenace“ şi a crezut în mine; până la vârsta de paisprezece ani, eram deja pe cale să îmi croiesc propriul drum în viaţă cu prima mea afacere, o revistă pentru studenţi. Când lucrurile nu funcţionează, trebuie îndreptate. În această carte, susţin că, dacă afacerile au stricat lucrurile, tot afacerile trebuie să contribuie la îndreptarea lor. Dar relaxaţi‑vă, profeţirea întunericului şi sfârşitului lumii pur şi simplu nu este stilul meu. În schimb, voi încerca să descriu cum cred eu că afacerile pot contribui la îndreptarea lucrurilor şi la crearea unei lumi mai prospere pentru noi toţi. Se întâmplă să cred în afaceri pentru că eu consider că afacerile pot fi o forţă a binelui. Prin aceasta, vreau să spun că a face bine este bine pentru afaceri. Permiteţi‑mi să elaborez asupra semnificaţiei acestei afirmaţii. Pe scurt, vreau să spun că, făcând bine – făcând

Afacerile, pentru oameni Cuvânt‑înainte

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 18

27-Apr-12 13:24:33 PM

ce trebuie –, afacerile vor prospera. A face ce trebuie poate fi profitabil, aşa cum se va vedea din poveştile despre oamenii şi organizaţiile care fac deja acest lucru. Acesta este mesajul central al cărţii. Adesea spun: „Distraţi‑vă şi vor apărea şi banii“. Încă mai cred acest lucru, dar acum spun: „Faceţi bine, distraţi‑vă şi banii vor veni“. În fiecare capitol al acestei cărţi, voi oferi exemple despre cum diferite tipuri de afaceri, de la întreprinderi comerciale la societăţi conduse de antreprenori sociali, pot creşte şi prospera făcând ceea ce trebuie și ceea ce este corect – indiferent de scara la care o fac. Un profesor înţelept de economie a spus odată: „Pariaţi pe oamenii care fac lucruri bune“. Cred că a avut mare dreptate. În mod inerent, oamenii vor să facă lucruri bune. Este ceea ce ne face oameni. Noțiunea „a face bine“ poate însemna multe lucruri pentru diferiţi oameni. În această carte, „a face bine“ nu înseamnă doar a nu distruge mediul înconjurător, nu doar a nu polua, ci şi a înlătura poluarea apărută în ultimele sute de ani, de la Revoluţia Industrială încoace. A restaura armonia cu natura. Dar asta nu presupune doar a face mai puţin rău; obligaţia noastră este şi de a îmbunătăţi vieţile oamenilor şi condiția planetei prin intermediul afacerilor. Înseamnă şi a‑i ajuta pe cei mai puţini norocoşi să găsească o cale de a‑şi câştiga existenţa, astfel încât să poată avea viaţa demnă pe care – la fel ca toate fiinţele umane – o merită. Este un drept fundamental, absolut esenţial al fiecărei fiinţe umane de a primi mijloacele necesare pentru a‑şi câştiga existenţa, pentru a face rost de mâncare şi adăpost pentru sine şi pentru familie şi pentru a‑şi satisface nevoile medicale. Înseamnă reinventarea modului în care trăim, pentru a crea o lume mult mai echilibrată, mai sănătoasă şi mai paşnică. Cred că noua formă revoluţionară a Capitalismului 24902

Cuvânt‑înainte Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 19

27-Apr-12 13:24:33 PM

(nu vă îngrijoraţi, vă explic mai târziu) descrisă în această carte va opera într‑un mod atât de responsabil social, încât le va oferi oamenilor săraci suficientă libertate economică şi suficiente noi oportunităţi pentru apariţia antreprenorilor. Chiar şi atunci când eram copil, aveam un simţ puternic de responsabilitate socială, iar acest simţ s‑a dezvoltat de‑a lungul anilor, astfel încât, în prezent, petrec la fel de mult timp folosindu‑mi calităţile antreprenoriale pentru a contribui la rezolvarea problemelor, pe cât le folosesc pentru a‑mi conduce afacerile. Virgin are o fundaţie, Virgin Unite, prin care investim foarte multe eforturi în căutarea a noi abordări antreprenoriale. Veţi auzi astfel de lucruri în cuprinsul cărţii de la minunaţii parteneri cu care lucrează Unite. Recent, cineva a spus, descriindu‑mi metodele filantropice: „O, Richard, el chiar face lucrurile diferit“. Aş vrea să cred că a vrut să spună că eu nu donez bani la întâmplare, fără să mă întreb cine pune mâna pe ei şi la ce sunt folosiţi. Conduc Virgin Unite ca pe orice altă afacere, asigurându‑mă că investiţiile noastre au cel mai bun randament social şi de mediu. În acelaşi timp, cred cu tărie că nu se reduce totul la bani – de fapt, banii sunt, adesea, cel mai puţin important subiect. Este vorba despre oameni care îşi folosesc abilităţile şi imaginează modalităţi de folosire a activelor afacerilor lor pentru a genera nu numai profit, ci şi o lume mai bună. A scrie un cec poate influenţa vieţile a sute de oameni; mobilizarea întregii tale afaceri pentru a genera schimbare poate influenţa milioane de vieţi şi poate oferi un nou scop în viaţă tuturor celor care muncesc pentru tine. Tocmai această filosofie este adusă la viaţă în cartea de față prin intermediul unor poveşti despre indivizi care au ales un drum cu totul diferit, către o nouă frontieră a afacerilor, făcând ce trebuie pentru oameni şi pentru planeta noastră şi generând o schimbare în bine.

Afacerile, pentru oameni Cuvânt‑înainte

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 20

27-Apr-12 13:24:33 PM

În timp ce scriu aceste cuvinte din carte, în casa mea de pe insula Necker, mă întreb, uneori, dacă nu cumva visez. Câteodată, viaţa mea pare ireală; sunt sigur că mă voi trezi într‑o zi. La începutul acestui an, am avut parte de o săptămână cu adevărat extraordinară, una în care am trăit, literalmente, adâncimile şi înălţimile acestei planete, precum şi pe cele ale aventurii şi exaltării. Sunt, cu adevărat, binecuvântat şi uimit de norocul meu. Am lansat primul submarin Virgin la începutul săptămânii – este proiectat să coboare până în străfundurile oceanului –, iar la sfârşitul aceleiaşi săptămâni, zburam într‑un avion Virgin America deasupra podului Golden Gate din San Francisco împreună cu cele două nave Virgin Galactic. O, şi tot în aceeaşi săptămână, am cumpărat Pluto. Nu, nu, nu celebrul căţel din desene animate, ci chiar micuţa planetă Pluto. Pe 1 aprilie 2011, am convocat o conferinţă de presă şi, cu o figură extraordinar de serioasă, am făcut următorul anunţ: „De‑a lungul anilor, Virgin s‑a extins în multe teritorii, dar niciodată nu a avut propria sa planetă. Acest lucru ar putea inaugura o nouă eră în turismul spaţial“. Au avut nevoie de câteva minute până să le pice fisa! Avionul cu care am zburat la terminalul certificat LEED al Virgin America din Aeroportul Internaţional San Francisco era împodobit cu un banner pe care era scris, în glumă: „Celălalt vehicul al meu este o navă spaţială“. Mulţi angajaţi ai Virgin Galactic şi Virgin America m‑au însoţit în timpul zborului, împreună cu un grup de tineri de la KIPP (Knowledge is Power Programme*), în gestiunea căruia se află o serie de şcoli publice excelente pentru copii cu venituri scăzute şi o serie de studenţi de la Student Launch, partenerii Spaceport din New Mexico, îndrumaţi de piloţii şi inginerii de la Virgin America. Atât tinerii, cât şi oamenii noştri au învăţat enorm de mult unii despre * Programul „Cunoaşterea înseamnă putere“ (n.t.).

Cuvânt‑înainte Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 21

27-Apr-12 13:24:33 PM

alţii. Un alt grup care ni s‑a alăturat în timpul zborului era format din viitori astronauţi care lucraseră cu echipele de la Virgin Galactic şi Virgin Unite pentru a lansa o iniţiativă nonprofit intitulată Galactic Unite. Doar în ziua aceea obţinuseră 385 000 de dolari pentru tineri din familii cu venituri reduse, pentru a le oferi şansa de a urma cariere în matematică, ştiinţe, inginerie şi tehnologie – inclusiv programe de formare cu ingineri şi piloţi de la Virgin America. Toate companiile noastre din domeniul aviaţiei au făcut front comun pentru a descoperi cum putem minimiza emisiile de dioxid de carbon, de la abordări noi şi inovative până la reducerea masei avioanelor şi investirea în noi tipuri de biocombustibili (despre aceste lucruri voi vorbi mai mult ulterior). Pentru mine, acesta este un exemplu minunat al modului de funcţionare a acestui Capitalism 24902: impunerea schimbării în interiorul afacerilor noastre şi încheierea de parteneriate cu comunitatea şi cu marii organizatori pentru a genera schimbarea în tot ce facem. Sper că vă veţi simţi la fel de inspiraţi cum m‑am simţit eu când am adunat poveşti pentru această carte. Cu adevărat, fiecare dintre noi poate genera schimbarea, iar schimbarea este importantă, acum mai mult decât niciodată. Am vrea să auzim şi poveşti de‑ale voastre, precum și pe cele ale altora care v‑au inspirat. Am deschis spaţii de discuţie pe internet, Twitter şi Facebook pe care le veţi găsi la sfârşitul fiecărui capitol. La sfârşitul cărţii, veți găsi nişte modalităţi grozave de a vă implica în schimbarea radicală a modului în care vedeţi afacerile. Totuşi, un cuvânt de avertizare. Până veţi termina cartea şi îi veţi putea înțelege subiectul, poate ar fi bine să vă gândiţi de două ori dacă vreţi să lăsaţi pe birou ceva cu titlul La naiba cu rutina în afaceri! Lectură plăcută…

Afacerile, pentru oameni Cuvânt‑înainte

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 22

27-Apr-12 13:24:33 PM

Capitalism 24902

Cred că acum cincisprezece ani, oamenii au început să discute despre responsabilitatea socială corporatistă, care era foarte subţire. Era o strategie de marketing sau ceva pe care preşedintele a spus că trebuie să o facem şi pe care oamenii nu au înghiţit‑o. De data aceasta, mi se pare că a pornit de jos. Totul pleacă de la faptul că toţi cei care activează în mediul de afaceri sunt şi cetăţeni. Citim ziarele, ne uităm la ştiri, mergem să vedem documentarul Un adevăr incomod, suntem conştienţi de ceea ce se întâmplă în lume. Atunci, cum îţi poţi vedea de ziua de lucru fără să îţi pese? – Richard Reed, Innocent Drinks.

Întotdeauna mi‑a plăcut întrebarea: „Ce vârstă ai avea dacă nu ai şti ce vârstă ai?“ Răspunsul meu ar fi: „Douăzeci şi ceva de ani“, deşi, cu sinceritatea ei tipică din Glasgow, încântătoarea mea soţie, Joan, ar spune, fără îndoială: „Nu, Richard, doar te prefaci că ai douăzeci de ani, ceea ce nu este acelaşi lucru“. Ei bine, credeţi sau nu că am douăzeci şi ceva de ani, întrebarea care se pune se referă doar la ordinul de multiplicare care trebuie aplicat.

Cu toate acestea, spre deosebire de mulţi oameni de vârsta mea, consider important să‑mi serbez zilele de naştere şi încerc întotdeauna să le fac memorabile. Anul acesta, s‑a întâmplat la fel. (Eşti nebun, mi‑a spus Joan când am traversat Atlanticul într‑un balon fragil sau am dat fuga la Cercul Arctic tractat de o haită de câini.) Aşadar, iată‑mă într‑o zi zbuciumată din august 2010, sperând că nimeni nu va observa că şchiopătez în timp ce înaintez

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 23

27-Apr-12 13:24:33 PM

cu picioarele mele goale şi şubrede, ţinându‑mi strâns placa de surf, pe o plajă cu pietriş pe coasta de sud a Angliei. Cu fiica mea, Holly, cu fiul meu, Sam, nepotul meu adolescent, Ivo, şi alţi prieteni şi membri de familie – cu totul doisprezece –, eram pregătiţi să facem kitesurfing peste Canalul Mânecii. Planul era să stabilim un record mondial, iar reprezentantul Guinness Book era la datorie pentru a urmări încercarea. Pe lângă alte proiecte periculoase, a face kitesurfing pe o distanţă de doar 37 kilometri din Anglia până în Franţa nu părea ceva foarte dificil, mai ales având în vedere eforturile mele evident nesăbuite din trecut de a‑mi pune viaţa în pericol. (Joan era hotărâtă să nu fie de faţă în momentul în care ar fi devenit văduvă în timpul unora dintre iniţiativele mele ceva mai bizare avute de‑a lungul anilor. De obicei, se ducea, pur şi simplu, acasă.) Bătea vântul, dar soarele strălucea când am intrat în marea cenuşie şi agitată de la Dungeness. Aşteptam cu nerăbdare provocarea. Kitesurfingul este sportul meu favorit. Nimic nu se compară cu sentimentul acela minunat de libertate şi cu valul de adrenalină care te invadează brusc atunci când luneci peste valuri, tractat de un frumos zmeu care pluteşte deasupra capului. Aş fi preferat să depăşesc recordul în apele azurii ale Mării Caraibilor, dar, pentru a‑l parafraza pe răposatul Evel Knievel, o încercare trebuie să fie riscantă pentru a fi amuzantă – nu‑i aşa? Bătea un vânt cu o forţă de șase, suficient de puternic pentru a face posibilă depăşirea recordului. Dar, după șaisprezece kilometri, forţa vântului a ajuns la șapte sau opt, iar bărcile mici care ne însoţeau au fost nevoite să se întoarcă. Deşi eram convins că surferii ar fi reuşit şi fără bărcile de însoţire, am considerat că ar fi imprudent să îmi iau nepoţii, nepoatele şi copiii pe cel mai aglomerat drum navigabil din lume, drept pentru care, în ziua aceea, ne‑am întors pe uscat. În ziua următoare,

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 24

27-Apr-12 13:24:33 PM

vremea a fost şi mai rea, aşa că, aşteptând să se îndrepte, am vizitat oraşul vechi din Rye, unde locuiam, cu străzile sale pavate, tunelurile sale secrete şi fantomele contrabandiştilor. Cu o zi înainte, oferisem familiei, prietenilor şi echipei de salvare gustări pe plaja din Dungeness. Când am făcut cumpărături la Jempson’s, un mic magazin din Peasmarsh, lângă Rye, m‑a impresionat faptul că aveau un raion intitulat „Eroi locali“. Aici erau expuse bunuri şi alimente produse local, de la legume de sezon, fructe moi de vară, culese manual în fermele din vecinătate, până la prăjituri făcute în casă, brânzeturi, cârnaţi, murături, marmelade şi vinuri englezeşti. Vindeau produse organice şi vindeau direct de la producători. Mai mult decât atât, preţurile erau impresionat de mici, prin comparaţie cu preţurile din oraş sau cu preţurile marilor lanţuri de magazine. Această băcănie de familie, am aflat apoi, se aproviziona direct de la o cooperativă de distribuţie, de la fermierii de pe coasta de sud şi de la alţi mici furnizori, fără mari costuri de transport, ceea ce se traducea în economii pentru clienţi. Toată lumea câştiga. Magazinul se bucura de loialitate din partea clienţilor, iar aceştia primeau produse proaspete, sănătoase la preţuri decente. Am mai aflat şi că firma susţinea câteva societăţi caritabile, sponsorizate şi selectate de angajaţi. În acest târguşor, am găsit un bun exemplu despre cum o afacere trebuie condusă într‑un mod responsabil prin care se oferă sprijin comunităţii şi se face tot posibilul pentru a nu afecta planeta. Acest sentiment intens de schimbare musteşte în jurul nostru. M‑am gândit la recentele noastre aventuri pe plajă. Mulţi dintre noi purtam echipamente călduroase pentru schi nautic produse de Finisterre, o mică întreprindere din Cornwall, pe coasta de vest a Angliei. Echipamentele Finisterre sunt produse ecologic şi sustenabil din lână virgină, iar modul în care este condusă compania reflectă responsabilitate

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 25

27-Apr-12 13:24:33 PM

s ocială. Astfel că, în doar două zile, am întâlnit două modele clasice de companii de succes care mergeau bine şi făceau bine. Este exact ceea ce doresc să promovez în această carte: descoperirea nevoii de a schimba felul în care facem afaceri şi cum am putea face acest lucru cel mai bine. Întotdeauna am încercat să fiu responsabil social şi am crezut mereu că fiecare trebuie să aibă aceeaşi şansă de succes în viaţă, acesta fiind, probabil, motivul pentru care toate companiile mele au urmărit să le ofere tuturor un „start corect“, cum se spune în Australia. După ce am lansat revista Student, când încă eram la şcoală, am deschis un centru de informare pentru studenţi, în care tinerii puteau intra direct de pe stradă pentru a primi informaţii utile pentru probleme precum bolile venerice, problemele psihiatrice, graviditate şi controlul sarcinii. Acest centru, care s‑a dezvoltat şi a ajuns să ofere ajutor gratuit pentru sănătatea mentală, încă există în Londra, pe Portobello Road, unde furnizează servicii de peste 40 de ani. În timpul crizei HIV/SIDA din 1987, am înfiinţat Mates, o companie care produce prezervative la preţ redus. Profitul era investit în creşterea responsabilităţii pentru HIV/SIDA. I‑am convins pe cei de la BBC să‑şi difuzeze primele lor reclame, un joc obraznic despre momentul acela exasperant în care un tânăr merge să cumpere prezervative şi este îngrozit că trebuie să le ceară fetei din spatele tejghelei. Aceasta este încă una dintre campaniile mele favorite, pentru că a reuşit să crească responsabilitatea şi ne‑a amintit că umorul poate fi o modalitate mult mai bună de a schimba comportamentul decât încercarea de a‑i speria de moarte pe oameni. Dacă faimosul citat al lui Martin Luther King, „Am un vis“, ar fi fost „Am un coşmar“, nu ar fi avut niciodată un succes la fel de mare. Pe măsură ce Virgin s‑a extins, la fel s‑a întâmplat şi cu ideile noastre despre cum să‑i tratăm pe oamenii care au lucrat

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 26

27-Apr-12 13:24:33 PM

bine pentru noi şi despre cum să protejăm mediul. Întotdeauna am avut grijă de oamenii noştri şi ne‑am asigurat că au puterea să ia decizii şi să se simtă parte a unei companii care reprezintă mai mult decât nişte bani. Întotdeauna am crezut că, având grijă de oamenii care lucrează în companiile mele, restul va merge de la sine. Aşa ceva se poate face simplu, permiţându‑le să‑şi împartă responsabilităţile sau oferindu‑le şansa de a deţine controlul. Această metodă a funcţionat în cazul nostru şi a dus la apariţia, pe tot cuprinsul globului, a unui grup special de oameni care nu sunt pasionaţi doar de Virgin, ci şi de generarea unei schimbări în lume. Cel mai frumos este faptul că multe întreprinderi şi afaceri de pe tot cuprinsul globului fac acest lucru în mod instinctiv, toţi oamenii înţelegând că pot schimba lucrurile cu adevărat, în fiecare zi, indiferent la ce scară. De fapt, o afacere responsabilă din punct de vedere social nu trebuie să fie de amploare pentru a avea influenţă – trebuie doar să aibă angajaţii potriviţi. Există multe afaceri mici în întreaga lume – de la districtele din Johannesburg până la satele din India, la producătorii de brânză din Franţa, podgoriile organice din Australia, cooperativele care produc ţesături din blană de lama în Ecuador – toate acestea schimbând în bine modul în care se fac afaceri în întreaga lume. Există şi câteva corporaţii transnaţionale care încep să se transforme radical pentru a deveni o forţă a binelui. Oamenii din toate aceste organizaţii – mari şi mici – au puterea combinată a unui uragan pentru a genera schimbarea. Nu ar trebui să vorbim doar despre tipica „responsabilitate socială corporatistă“ (sau oribilul acronim CSR), situaţie în care subiectul „responsabilităţii“ este, de obicei, apanajul unei mici echipe îngropate într‑un birou de la subsol – acum, ar trebui ca toţi angajaţii unei companii să‑şi asume responsabilitatea de a schimba lucrurile în tot ce fac, la serviciu şi în viaţa personală.

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 27

27-Apr-12 13:24:33 PM

Minunat este că, având tehnologia la dispoziţie, am început să conştientizăm mult mai mult nu numai ce se întâmplă în cartierul nostru, dar şi ce se întâmplă la capătul celălalt al lumii. Această tehnologie a eliminat abordarea de sus în jos şi le‑a oferit oamenilor putere. Am avut plăcerea de a lucra cu Pam Omidyar, cea care, împreună cu soţul ei, Pierre, fondatorul eBay, ni s‑a alăturat în susţinerea iniţială a unui proiect de care veţi auzi mai târziu, denumit Seniorii*. Cu doi ani în urmă, am călătorit în Maroc cu Pam şi Pierre, iar cuvintele lui Pierre despre această nouă schimbare de paradigmă m‑au marcat. A spus: „Schimbarea durabilă pe termen lung apare atunci când oamenii îşi descoperă propria putere. Cheia este reprezentată de mutarea centrului de gravitaţie în procesul decizional mai aproape de oamenii din comunitate, din domeniu ş.a.m.d. – şi, mai departe, de o aprobare centralizată, de sus în jos. Pentru prima dată în istoria umanităţii, tehnologia le permite oamenilor să menţină cu adevărat legăturile cu un număr mult mai mare de semeni ca înainte“. Există nume pentru această nouă abordare a afacerilor – de la Capitalism 2.0 la filantrocapitalism. Niciunul nu a surprins încă esenţa, imensitatea sau potenţialul acestei noi schimbări captivante pe care trebuie să o facem. La un eveniment recent al Virgin Unite, am avut o mică sesiune de brainstorming şi, după unu‑două pahare şi multă dezbatere, am găsit numele pe care acum îl folosim pentru a descrie acest nou tip de afacere: Capitalism 24902. OK, poate că sună puţin ca Beverly Hills 90210, dar vă asigur că nu este nimic de genul acesta. Atunci, ce naiba înseamnă? Ei bine, am început să vorbim despre cum trebuie să surprindă numele noul nivel de responsabilitate pe care fiecare dintre noi îl are faţă de ceilalţi în satul global şi * În original, The Elders (n.t.).

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 28

27-Apr-12 13:24:33 PM

cum acesta trebuie să fie o mişcare mai presus de câteva afaceri sau de o singură ţară. Când cineva a menţionat că circumferinţa Pământului este de 24 902 mile, s‑a născut Capitalism 24902! Într‑adevăr, foarte simplu, este exact ce scrie pe cutie – fiecare om de afaceri are reponsabilitatea să aibă grijă de oamenii şi planeta care formează satul nostru global, toate cele 24 902 mile care îi formează circumferinţa. Mult timp, am fost convins că aceasta este calea dacă vrem ca planeta şi viaţa, aşa cum le cunoaştem, să dăinuiască. Nu mă refer numai la dezastrul care pândeşte oamenii şi planeta din cauza schimbărilor climaterice; mă refer la unul dintre motivele fundamentale pentru care clima se schimbă şi la o ameninţare semnificativă a umanităţii – epuizarea rapidă a resurselor noastre naturale. În următoarele două decenii, am putea ajunge să nu mai avem petrol, minerale, apă sau peşti. Din păcate, în timp ce scriu aceste rânduri, deja asistăm la cea mai mare secetă din ultimii 60 de ani în Africa de Est, care provoacă suferinţe enorme în ţări precum Somalia. Dacă nu trecem rapid la Capitalism 24902, vom asista, cu siguranţă, la mai multe războaie cauzate de lupta oamenilor pentru pământ, mâncare, apă şi combustibili. Am scris această carte în şapte ani. Este povestea călătoriei mele de şapte ani către înţelegerea faptului că, în timp ce afacerile au fost un bun vehicul de creştere în lume, nici Virgin şi nici multe alte companii nu au făcut aproape nimic pentru a stopa spirala descendentă în care ne aflăm; şi că, în multe cazuri, aşa cum au demonstrat recentele crize financiare din lume, am determinat chiar spirala să se răsucească mai repede. Cu toţii suntem parte a problemei: irosim, risipim şi, pentru a spune lucrurilor pe nume, distrugem. Resursele naturale se epuizează mai repede decât se pot regenera. De fapt, pentru

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 29

27-Apr-12 13:24:33 PM

a vorbi deschis, multe resurse naturale – precum petrolul, pădurile şi mineralele – nu pot fi niciodată recuperate. Dacă se epuizează, epuizate sunt. Capitalismul aşa cum îl cunoaştem, care a apărut, în esenţă, în perioada Revoluţiei Industriale, a generat, fără îndoială, creştere economică în lume şi a adus nenumărate beneficii minunate oamenilor, dar toate acestea au ajuns să aibă un cost care nu este reflectat în bilanţ. Accentul pus pe profit fiind esenţial, a cauzat o serie de consecinţe negative semnificative, neintenţionate. Timp de un secol şi jumătate, munca ieftină, vieţile ruinate, o planetă distrusă şi mările poluate au fost irelevante atunci când au fost comparate cu nevoia de profit. Dar toate acestea se schimbă acum. Acesta este motivul pentru care un nou tip de capitalism a prins, treptat, forţă în ultimii zece sau douăzeci de ani. În anii 1930, a început mişcarea „înapoi‑la‑pământ“; în anii 1960 şi 1970, a fost pace, dragoste, orez brun şi flower power. O mişcare verde modernă a început în anii 1980 şi la începutul anilor 1990, originară din Germania şi Scandinavia, dar nu a crescut niciodată suficient. Aceste mişcări s‑au axat pe rezolvarea problemei poluării, în paralel cu orientarea spre reciclare şi alimente organice ca alternativă sănătoasă. Au apărut numeroase mici cooperative verzi şi microferme. Dar puţini oameni au acceptat ca astfel de evoluţii să le schimbe comportamentul ori s‑au oprit să se întrebe: „Cum vom supravieţui când vom rămâne fără nimic?“ Abia destul de recent am realizat că, la scară geografică, mineralele şi alte resurse naturale sunt consumate alarmant de repede. Mulţi oameni de ştiinţă cred că, în anumite sectoare, acest lucru se va întâmpla în tim‑ pul vieţii noastre. James Lovelock este unul dintre aceşti oameni de ştiinţă. Este unul care, de ani de zile, a fost suficient de curajos să ia poziţie şi să ne avertizeze despre drumul periculos pe care am apucat‑o. Într‑o zi, am luat masa acasă la James cu prietenul şi

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 30

27-Apr-12 13:24:33 PM

colegul meu Will Whitehorn, iar el a spus că, în loc să ne gândim cum să trăim pe pământ, „gazda“ noastră, nu facem altceva decât să‑l ucidem încetul cu încetul, ceea ce va duce, în cele din urmă, la dispariţia noastră. Opinia lui James este: „Un miliard de oameni poate trăi pe pământ; șapte miliarde, aşa cum se întâmplă acum, înseamnă mult prea mult, şi vom rămâne fără planetă cât ai bate din palme“. Pentru a înţelege de ce această epuizare are loc atât de rapid, luaţi un simplu articol fără de care, probabil, mulţi oameni s‑ar chinui – laptopul. Un laptop obişnuit cântăreşte aproximativ 4,5 kilograme, dar, la producţia lui, au fost consumate mai mult de 4,5 kilograme de material brut. De fapt, dacă aţi lua în calcul tot ce a fost procesat şi distilat în aceste 4,5 kilograme, laptopul vostru ar avea nu 4,5 kilograme, nu 45 de kilograme, ci uluitoarea greutate de optsprezece tone. Conţine minerale extrase din mină, pentru care s‑au utilizat cantităţi incredibile de combustibil, în sine produsul forajului şi mineritului. An de an, laptopurile noastre devin mai uşoare şi mai puternice – dar felul în care materiile prime sunt extrase, rafinate şi combinate pentru a forma produsul nu este mult mai curat sau mai sofisticat astăzi decât în urmă cu 40 de ani. Acest lucru se schimbă acum. William A. McDonough a făcut pionierat în reinventarea felului în care facem lucruri bazându‑ne pe lecţiile învăţate din sistemele noastre naturale. Împărtăşesc cu totul opinia lui că nu este vorba despre întuneric, despre sfârşitul lumii şi despre stoparea creşterii; mai degrabă, despre a face diferite lucruri într‑un fel mult mai inteligent, ascultând şi învăţând de la Mama Natură. Am avut norocul să îl am oaspete pe Necker într‑una dintre primele noastre întâlniri din Carbon War Room. A ţinut un discurs însufleţitor şi a început cu următoarele cuvinte: „Imaginaţi‑vă o lume în care toate lucrurile

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 31

27-Apr-12 13:24:34 PM

pe care le facem, utilizăm şi consumăm asigură hrană pentru natură şi industrie – o lume în care creşterea este bună şi activitatea umană lasă o urmă minunată, fortifiantă şi ecologică“. În următoarea oră, toţi oaspeţii au rămas ca hipnotizaţi, în timp ce Bill ne‑a prezentat o parte din activitatea sa pentru a demonstra că arhitectura urbană poate combina frumuseţea sistemelor naturale pentru a deveni mai eficientă şi mai frumoasă, cu zero impact asupra mediului. Ne‑a arătat clădiri aproape vii, cu ferme uimitoare construite pe verticală, pe acoperiş, care produceau energie solară, aer proaspăt şi plante înflorite. Credinţa sa puternică era că problema cu care ne confruntăm de la Revoluţia Industrială încoace este una de design şi că avem şansa să schimbăm această situaţie învăţând de la Mama Natură şi de la cele trei miliarde de ani de cercetare ai ei. Pe parcursul cărţii, vă voi spune câteva poveşti despre unele companii care urmează această cale. În urmă cu şapte ani, când am pornit în această călătorie, am considerat că o duc destul de bine ca antreprenor şi ca fiinţă umană plină de grijă. Viaţa mea profesională decurgea lin, iar viaţa mea personală era foarte fericită. Cred cu tărie în delegare, iar cele 300 de companii Virgin din lume erau conduse de oameni buni. Aceşti manageri erau într‑atât de competenţi, încât, în medie, aveam nevoie să discut cu ei la telefon doar câteva minute săptămânal. Ei puteau oricând lua legătura cu mine dacă intervenea o problemă. Întotdeauna încerc să mă întâlnesc cu toţi pe parcursul unui an. Dar, în esenţă, lucrurile mergeau atât de bine, încât, per ansamblu, mă simţeam foarte bine petrecând mai mult timp pe draga mea insulă Necker. Dar ceva lipsea. Pe măsură ce înaintam în vârstă, simţeam că nu am o influenţă suficient de mare, mai ales în condiţiile destinului meu incredibil de norocos. Am trecut de la un

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 32

27-Apr-12 13:24:34 PM

sentiment de mulţumire că lucrurile mergeau bine în viaţa şi în afacerile mele, de satisfacţie că, în multe privinţe, contribuiam la bunul mers al societăţii, la realizarea faptului că nu începusem nici măcar să zgârii suprafaţa a ceea ce trebuia făcut pentru a contribui la asigurarea supravieţuirii planetei şi vieţii aşa cum le cunoaştem. Conştientizam şi faptul că exista prea multă sărăcie în lume. În ciuda abundenţei din anumite regiuni ale planetei, în alte părţi oamenii încă sufereau şi mureau de foame şi boli precum malaria şi HIV/SIDA. Întotdeauna îmi dorisem ca Virgin să fie un model de urmat în privinţa responsabilităţii sociale, dar, acum, ştiam că trebuie să facem mai mult decât să spunem vorbe goale pentru a contribui la generarea schimbării şi pentru a‑i include în schimbare pe toţi oamenii din companiile noastre. Multe persoane bune şi foarte inteligente muncesc din greu, şi o fac de ceva timp, pentru a avertiza oamenii şi guvernele nu numai că nu putem continua să epuizăm resursele lumii ca şi cum ar fi interminabile, dar şi că trebuie să facem ceva în această privinţă. Acum, trebuie să ne unim cu toţii vocile şi energiile pentru a opri furtuna perfectă care ia naştere deasupra noastră. Pentru a schimba cu adevărat lucrurile, este nevoie de toate vocile şi energiile noastre. Şi am ajuns să înţeleg că acest efort este, de fapt, bun pentru afaceri. Ajută afacerile şi oamenii să prospere. Vestea bună este că şi firmele care urmează această cale au început să vadă beneficiile, lucru clar demonstrat de compania de evaluare globală a mediului de afaceri, FTSE: „Companiile care îşi gestionează şi îşi evaluează constant activităţile economice responsabile şi‑au depăşit corespondentele din FTSE 350 în ceea ce priveşte rentabilitatea totală a acţiunilor în şapte din ultimii opt ani“. ◊

◊

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 33

27-Apr-12 13:24:34 PM

Unul dintre oamenii care au contribuit la cristalizarea nivelului de urgenţă şi a amplitudinii schimbării care trebuie să aibă loc a fost unul dintre bunii mei prieteni, Peter Gabriel. Peter şi cu mine ne cunoaştem de multă vreme, de când el era solistul trupei Genesis. Virgin a semnat cu Genesis în 1983 și cu doi ani înainte – cu mare tristeţe – vândusem marca lui EMI, pentru a obţine fonduri pentru tânăra mea companie aeriană. Sunt fericit să pot spune că am rămas prieten cu Peter. Dar, în anii în care am muncit din greu pentru a face din Virgin o companie globală, Peter a urmat un alt drum. S‑a implicat foarte mult în mişcarea pentru pace. A fost unul dintre primii susţinători ai Amnesty International şi a făcut muncă de pionierat şi a cântat în toate cele 28 de Concerte pentru Drepturile Omului. În 1986, şi‑a interpretat piesa de neuitat „Biko“ în turneul Amnesty, Conspiracy of Hope. Steve Biko a fost un lider studenţesc care s‑a implicat în Mişcarea Conştiinţei Negre (BCM). El a inventat expresia „negru este frumos“ şi, în cele din urmă, şi‑a dat viaţa pentru a contribui la oprirea ororilor apartheidului. Cântecul a avut – şi încă are – un impact imens, nu în ultimul rând asupra lui Peter însuşi. L‑a numit cartea lui de vizită, exprimându‑şi disponibilitatea de a se implica puternic în probleme sociale grave. Aceasta a condus la implicarea sa în World Music. Acest concept al World Music a redeşteptat o veche convingere a sa, anume că, dacă lumea ar putea fi văzută drept un sat global, oamenii ar interacţiona mai mult. Dar întotdeauna a spus că nu înţelege în totalitate ce este un antreprenor social până cu, aproximativ, zece ani în urmă – şi, ca să fiu sincer, nici eu. În versurile piesei „Biko“, apăreau cuvintele „business as usual*“, o expresie care a ajuns să aibă un înţeles profund pentru mine. * A face totul în mod obişnuit (n.t.).

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 34

27-Apr-12 13:24:34 PM

Mama mea, Eve, a crezut întotdeauna cu pasiune în a le oferi oamenilor o şansă în viaţă. Când am pus bazele fundaţiei noastre, Virgin Unite, ea se afla într‑un avion, cu câteva zile înainte de lansarea unei iniţiative în munţii Atlas din Maroc pentru a le ajuta pe tinerele fete să‑şi creeze propriile afaceri locale. Când m‑am maturizat, deşi nu am fost neapărat de acord cu acest concept, ea credea cu fermitate că cei mai fericiţi şi sănătoşi copii sunt aceia care îndeplinesc comisioane şi îşi ajută vecinii. În zilele acelea, imediat după cel de‑al Doilea Război Mondial, a ajuta vecinii sau comunitatea nu era considerat un act caritabil; era un comportament firesc. Filantropia juca un rol important în viaţa tuturor, iar cei care nu aveau erau ajutaţi de cei avuţi, dar, cel mai adesea, nu era doar o problemă de distribuţie a banilor – familia noastră nu era bogată, iar banii de buzunar erau puţini – însemna îndeplinirea unui serviciu. Se întâmpla să locuim într‑un sat mic şi unit din Surrey, unde fiecare ştia ce fac ceilalţi. Surorile mele dădeau o mână de ajutor în casă, iar eu, dacă cineva avea nevoie să i se taie lemnele, să i se plimbe câinele sau să i se plivească grădina, eram imediat trimis să îndeplinesc sarcina respectivă. Dacă îmi terminam treaba mai repede decât se aştepta, eram trimis să fac altceva. A sta tolănit în pat – chiar, în cazul meu, cu un picior grav rănit, în ghips, în urma unui accident de sport la şcoală – era pur şi simplu ceva de neconceput. Primul meu act caritabil conştient a fost când mi‑am scos hainele şi i le‑am dăruit unui vagabond. S‑a întâmplat în aglomerata stradă Oxford din centrul Londrei, când, împreună cu mama şi sora mea, mergeam încercând să vindem primul număr al revistei Student. Nu am avut schimburi la îndemână, aşa că mi‑am petrecut restul zilei plimbându‑mă pe trotuarele aglomerate ale oraşului, înfăşurat într‑o pătură aspră.

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 35

27-Apr-12 13:24:34 PM

Mama a dat din cap a disperare, ascunzându‑şi zâmbetul. „O, dragă Ricky, la ce te mai gândeşti? Nu trebuia să‑ţi dai hainele“, în vreme ce tata chicotea: „Bietul vagabond! Tot ce‑şi dorea erau nişte bani şi s‑a ales cu hainele tale infestate!“ La vremea respectivă, am plecat din Stowe la şaisprezece ani pentru a lansa revista Student (despre acest subiect, mai târziu) şi, împreună cu prietenul şi coeditorul meu, Jonny Holland‑Gems, m‑am mutat în subsolul murdar al părinţilor lui din strada Oxford, unde, practic, am făcut foamea, şi îmi amintesc foarte bine când mama mea ne făcea o vizită cu un coş de picnic „Red Cross“ şi spunea: „V‑aţi spălat în ultima vreme?“ Între timp, la etaj, părinţii cu pretenţii de mari iubitori de artă ai lui Jonny îi întreţineau pe cei mai la modă oameni din Londra, de la majoritatea personalului Private Eye până la clubul Garrick, mulţi dintre care au scris articole sau ne‑au acordat interviuri. Nu mai trăisem niciodată în Londra până atunci şi nici nu visasem să mi se întâmple aşa ceva. Pentru mine, un simplu fost elev timid, era ceva şocant. Da, era în 1967 – Vara Dragostei – când Jonny şi cu mine am devenit brusc parte din veselii şi minunaţii ani 1960. De necrezut, Student a deschis uşi despre care nu am crezut niciodatăcă aveau să ne fie deschise. Mick Jagger ne‑a primit în casa lui din Cheyne Walk – mi s‑au muiat genunchii când am văzut‑o pe Marianne Faithfull lenevind în salon, deşi a dispărut foarte repede la etaj sub privirile noastre avide. L‑am intervievat pe John Lennon şi am început prin a debita nişte prostii despre asemănarea dintre T.S. Eliot şi The Waste Land şi A Day in the Life pentru a‑l impresiona, iar el a răspuns cu vocea sa nazală tipică de Liverpool: „Nu ştiam. Nu sunt expert în cultură, ştiţi doar“. Dar, pe lângă intervievarea unor legende, au existat şi momente incredibile, legendare, în furia împotriva războiului din Vietnam. Am mers alături de Tariq Ali şi

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 36

27-Apr-12 13:24:34 PM

Vanessa Redgrave prin centrul Londrei (ambii ne‑au acordat nişte interviuri bune) pentru a protesta împotriva războiului în faţa Ambasadei SUA; şi am participat, cu un entuziasm la fel de mare, la o campanie de strângere de fonduri pentru orfanii flămânzi din Biafra, chiar în momentul în care soarta teribilă a victimelor foametei şi războaielor ajungea să fie cunoscută publicului larg. Revista Student a devenit foarte vizibilă într‑un interval de timp foarte scurt. Făcea valuri. Era foarte amuzantă, dar şi viitorul meu de militant pentru cei mai puţin norocoşi şi împotriva nedreptăţii se contura chiar acolo, pe străzile Londrei, în anii magici ai mişcării flower‑power şi în înfocatul deceniu al şaptelea, când vremurile erau cu adevărat în schimbare. După mulţi ani, când Virgin s‑a extins şi am început să avem profituri sănătoase, am încercat să găsesc o metodă prin care să folosim tot ce avem în grupul nostru de companii pentru a genera schimbări pozitive. Nu voiam doar să investesc bani în aşa ceva; doream să ofer ajutor focalizat şi gândire antreprenorială acolo unde ar fi fost mai eficientă şi am petrecut ceva timp gândindu‑mă cum aş putea face acest lucru. Cam în aceeaşi perioadă am întâlnit‑o pe Jean Oelwang. După universitate, Jean a petrecut câţiva ani ajutând la punerea bazelor unei companii de telefonie mobilă în Statele Unite. Slujba ei era tot mai agitată şi mai interesantă, dar simţea că îi lipseşte ceva. Întotdeauna îşi dorise să studieze cum pot fi alăturate mediul de afaceri şi sectorul social pentru a contribui împreună la îmbunătăţirea vieţilor oamenilor cărora nu li se oferea nici măcar şansa unui trai mai bun. Soluţia ei la această frustrare a fost să se înscrie în VISTA, o organizaţie puţin cunoscută, de tipul unui Peace Corps local. S‑a angajat, timp de un an, într‑un adăpost de pe strada Neon, pentru tineri fără domiciliu care trăiau pe străzile din Chicago.

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 37

27-Apr-12 13:24:34 PM

Pentru Jean, descoperirea faptului că, în SUA, aproape două milioane de tineri trăiesc pe străzi în fiecare an a fost un adevărat duş rece. Nu ştiuse că, pe străzile Americii, există atâţia tineri fără adăpost. Niciunul dintre ei nu alesese un asemenea mod de viaţă, dar nu avusese de ales. Un şoc la fel de mare a fost să afle că unii dintre copiii care îşi câştigau singuri existenţa nu aveau mai mult de doisprezece ani. Majoritatea scăpaseră din bande de cartier sau din situaţii familiale îngrozitoare. Cei mai mulți erau abuzaţi acasă, sexual sau fizic, sau aveau părinţi care se drogau. Acum, Jean avea o nouă frustrare: să schimbe modul în care guvernul, mediul de afaceri şi societatea conlucrau pentru generarea schimbării. Sistemul curent, pur şi simplu, nu era eficient. De fapt, Jean simţea că, de fapt, sistemul de asistenţă socială din SUA era la originea problemei. S‑a întors în afaceri şi a început să sprijine înfiinţarea de companii de telefonie mobilă în diferite ţări din lume, din Bulgaria, Columbia, până în Africa de Sud şi Asia. A vegheat ca societăţile de telefonie mobilă din fiecare ţară să se dezvolte şi să obţină succes, însă, cu cât săpa mai adânc, oriunde mergea întâlnea aceleaşi probleme sociale, sărăcie, lipsă de locuinţe şi de şanse pentru oamenii care doreau să‑şi câş tige existenţa. În cele din urmă, a ajuns în Australia; acela a fost momentul în care drumul ei şi drumul Virgin s‑au intersectat. Am decis să înfiinţăm o companie de telefonie mobilă în Australia şi am căutat‑o, am sunat‑o din senin şi i‑am oferit o slujbă. Nu după mult timp, a ajuns din nou în punctul în care dorea să se implice într‑o organizaţie care genera schimbarea – dar slujba ei ideală, o combinaţie între sectorul social şi mediul de afaceri, nu exista. A discutat acest lucru cu Gordon McCullum, membru în consiliul de administraţie. Ceea ce ea nu ştia era

Afacerile, pentru oameni Capitalism 24902

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 38

27-Apr-12 13:24:34 PM

că şi eu ajunsesem în acelaşi punct în călătoria mea filosofică. Doream să identific o modalitate prin care Virgin să poată contribui la generarea unei schimbări dramatice pentru a face din lume un loc mai bun şi pentru a ajuta oamenii. Am decis să înfiinţez o fundaţie, astfel încât toţi cei care lucrau în grupul Virgin să poată trage împreună, dar, în momentul acela, nu prea ştiam ce formă ar trebui să îmbrace sau cum să funcţioneze pentru a avea eficienţă maximă. Ce nu doream însă era o organizaţie caritabilă care să fie condusă în mod clasic, căreia banii să‑i fie, pur şi simplu, donaţi. Lucrurile trebuiau făcute altfel. Am discutat cu managerii din grup, le‑am cerut idei. Unul dintre oamenii cărora le‑am menţionat acest lucru s‑a întâmplat să fie Gordon McCullum. I‑a spus lui Jean că trebuie să facă un plan şi să mi‑l trimită. Când am primit planul lui Jean, am fost imediat captivat. Gândirea noastră era perfect compatibilă; amândoi realizam că există o şansă imensă să folosim toată energie antreprenorială incredibilă din grupul Virgin pentru a face ca schimbarea pozitivă să se producă în lume. I‑am telefonat lui Jean şi i‑am spus: „Bună, sunt Richard Branson. Suntem înţeleşi. Vino la Londra şi haide să începem“. Ceea ce nu am aflat decât mult mai târziu era că, de îndată ce a pus receptorul în furcă, a început să danseze prin cameră. Îşi găsise slujba mult visată. Când Jean a sosit în Londra, am discutat mult despre cum am putea întoarce pe dos obişnuita filantropie corporatistă, îndepărtându‑ne de filosofia exclusivistă a „cecului de aur“, pentru a deveni un adevărat partener pentru organizaţiile din linia întâi şi canalizând absolut tot ce aveam pentru a genera schimbare. Doream ca fiecare membru al familiei Virgin să simtă că face parte din această comunitate a schimbării şi să realizeze că, în fiecare zi şi în tot ce face, se poate gândi la ceea

Capitalism 24902 Afacerile, pentru oameni

Afacerile, pentru oameni - BT.indd 39

27-Apr-12 13:24:34 PM