Issuu on Google+

www.ziaruldemures.ro

Goana după meteor Anul VIII, nr. 468 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 5 - 11 septembrie 2011

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

Românului îi place cel mai mult să fie şef, şi nu precupeţeşte nici un efort să aspire la o funcţie de conducere, fie în postura de director, preşedinte sau şef de scară de bloc. Totul bine şi frumos doar că acest pas alergător către poziţia de şef devine uneori prea rapid şi omul mai uită direcţia şi începe să se complacă în locul cald şi liniştit al funcţiei.

Cântec, joc şi voie bună pe Valea Gurghiului

pagina 13

pagina 6-9

Candidaturi duse cu pluta Lucreţia ce o să mă fac. Mi-a plecat Vanghelie şi nu ştiu dacă nu ar fi mai bine să-l urmez şi eu.

Pohta c e-am p ohtit eu...o bă tălie car e pe care cu Florea. Daţi-vă la o par te că am rău de m are!

... andidez eu nu c să Numai e c pla mie îmi bani nu primesc ltui să-i che

un pierd ut să c aliaţi ă f i li u a M-a ţ actu e d ju em în at la ă sunt mand cum c lucrurile .A .. D S de la P barcă poate a i aceeaş schimb se vor

Maria nu-mi mai fă atâtea poze că e greu să fii primar în opoziţie. Tu ai noroc cu Nagy că el e tot timpul la guvernare

T După finalizarea aprigelor negocieri de la Bucureşti, candidaţilor USL nu le mai rămâne decât să ţină bine, nu cumva să răstoarne pluta

Oamenii partidului din justiţia mureşeană (I)

GAL-urile mureşene şi foamea de bani europeni

Schimbarea de regim din România de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a necesitat o serie de măsuri succesive, ce presupuneau aplicarea unei game diferite de metode. De la simple ameninţări, intimidări şi violenţe verbale, până la arestări şi chiar eliminarea fizică. Era o luptă deschisă, fără menajamente.

Trei Grupuri de Acţiune Locală (GAL) din judeţul Mureş au reuşit să fie selectate pentru a primi bani europeni prin parteneriate public-private. Este vorba de Grupul de Acţiune Locală Podişul Târnavelor, Asociaţia LEADER Valea Nirajului şi de Asociaţia Târnava Mică-Bălăuşeri Sărăţeni. Cele trei GAL-uri au obţinut punctaje suficiente pentru a fi prezente pe lista celor 81 de astfel de asociaţii care vor primi milioanele de euro de la UE.

pagina 12

pagina 5


2

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

lumea toată e o portocală

Primarii, fondurile şi aprobările de la Bucureşti Să fii primar nu e treabă uşoară. Mai ales dacă nu ai culoarea potrivită. Şi stai pe la ţară. Oricât te-ai da peste cap, oricâte foi ai umple cu proiectele tale de dezvoltare ale comunităţii, nu ţi se aprobă nimic. În schimb, vecinului de peste drum, a cărui localitate se termină unde începe a ta, totul i se cuvine. Asfaltări, canalizare, terenuri de fotbal sintetice, renovări de şcoli, grădiniţe şi cămine culturale. Dă un telefon la partid şi treaba e ca şi făcută. Aşa că te duci pe la el şi îl întrebi: „măi vecine ce ai tu şi nu am eu?” Şi el îţi răspunde umflându-şi pieptul mai ceva ca un curcan: „competenţe prietene... competenţe”.

Lăsând la o parte gluma şi ironia, problema distribuţiei banilor guvernamentali şi europeni este buba care se va sparge în curând. Lunile trecute România a cotizat la bugetul Uniunii Europene mai mult cu câteva milioane de euro decât a primit. Asta pentru că la Bucureşti, acolo unde domnesc Boc-Udrea-Tabără şi mulţi alţii, finanţările de proiecte se dau numai pe linie de partid. Şi cum primarii coaliţiei de la guvernare nu sunt aşa de mulţi, cam o treime din total, bineînţeles că finanţările rămân pe la Bruxelles. Foarte rar, în cazul în care vreun primar oropsit al opoziţiei are ceva prieteni suspuşi, mai plouă şi pe la el cu ceva

bani. În rest...secetă şi furtuni de nisip. Oamenii din sat îl întreabă: „băi nenea da’ de ce nu ne faci şi nouă câte ceva. În comuna X s-au făcut atâtea. Ce mă... eşti chiar aşa de prost?”. Sărmanul primar stă şi nu prea are ce să răspundă. Că doar au dreptate oamenii. Ce să le explice cum stă treaba...îşi bate gura de pomană. Prin această practică, folosită şi de PNL în trecut dar la o altă scară, se încearcă slăbirea coloanei vertebrale a partidelor din opoziţie pentru viitoarele alegeri, adică pe liderii administraţiilor locale. Dacă nu fac nimic nu vor fi votaţi. Dacă opoziţia nu are primari nu va reuşi un scor suficient la parlamen-

tare. Atunci vor începe negocieri, treburi, socoteli. Şi poate un nou răsărit portocaliu la orizont.

Ionel ALBU

Vamanu condamnată în primă instanţă Carmen Vamanu, fostul director al Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş a fost condamnată miercuri la 3 ani de închisoare cu executare şi plata a 3300 lei cheltuieli de judecată de un complet al Judecătoriei Târgu Mureş. Principalele capete de acuzare pentru care a fost condamnată a fost cele de abuz în serviciu şi de folosirea de informaţii confidenţiale. Procesul care a început în luna iunie 2008 a fost amânat în repetate rânduri de instanţă, el fiind finalizat după mai bine de 3 ani de la începere. Potrivit DNA, Carmen Vamanu, “în calitate de inspector şef la ITM Mureş, cu prilejul efectuarii unor acţiuni

de control de către inspectorii din subordine la firme de pe raza judeţului Mureş, a dispus ca inspectorii să aplice sancţiuni mai blânde (doar cu avertisment), în condiţiile în care aceştia au constatat încălcări ale dispoziţiilor legale în materia dreptului muncii”. Reprezentantii DNA spuneau, totodată, că în perioada 18 aprilie 2005 – 21 aprilie 2005, deşi avea obligaţia să păstreze secretul profesional, Carmen Vamanu “a comunicat telefonic unui număr de cinci persoane informaţii ce nu erau destinate publicităţii, respectiv cu privire la desfăşurarea unor acţiuni de control inopinate la unele firme la care persoanele avertizate aveau interese”. În cadrul procesului au fost audiaţi 32 de martori printre care şi consilierii judeţeni Akos Mora şi Mihai Poruţiu. Hotârârea instanţei târgumureşene nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs până în data de 5 septembrie la Tribunalul Mureş. Carmen Vamanu nu a putut fi contactată până la închiderea ediţiei.

Ionel Albu

Ţi-am zis eu că ne luptăm degeaba cu morile de vânt. Proprietarii ăştia nici măcar nu apreciază ce facem pentru ei

S-avem, pardon , colega! Eu cred că inter venţiile no aste au avut impact. Uite câţi şefi de asociaţii au gratuitate pr in oraş

Liderii Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din Romania, filiala Mureş explicând cum au reuşit, după multe chinuri, să obţină intrare gratis la meciurile FCM

Băiete , de p e acum nu-ţi stau b văd că ine oc Ce-o p hii-n riveşti blonda aşa ga cap... aia de leş pe la star la noi ea civil m ă, iar că am ereu te uiţi cruciş? auzit c ă eşti Plus cu şpr d iţurile e şi cu S ja prieten ecu Păi ce se va a ritatea... lege de tin e?

Mamă soacră, nu te-ngrijora matale, că găsim noi din ce să trăim... Planurile mele sunt clare: o să fiu comandant de navă şi apoi reprezentant naval la Anvers, iar după Revoluţie am de gând să vând flota românească şi să ajung preşedintele României! Deci, dă-oncolo de zestre...


3

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

dacă voi nu mă vreţi eu vă vreau!

Dobre a ţinut în mână apariţia USL Parlamentarul avocat mureşean Ciprian Dobre a fost cel care a reprezentat în instanţă la sfârşitul săptămânii trecute proaspăt înfiinţată alianţă politică: Uniunea Social Liberală. Deşi a depus actele în acest sens încă din 8 martie 2011, USL nu a reuşit până acum să înregistreze ca şi formaţiune politică. Dacă Dobre pierdea în ins­ tanţă, PNL+PC şi PSD trebuiau să candideze pe liste separate la alegerile viitoare. Joia trecută, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea depusă de PSD şi ACD, fiind astfel înfiinţată USL. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că la termenul de joi în procesul de înscriere a USL la Tribunalul Bucureşti concluziile reprezentantului Ministerului Public şi ale “celor din sală” au fost de admitere a cererii. Mai mult şeful social

are rost să mai discutăm acum de ce se amână justiţia”, a mai spus Ponta.

Dobre avocatul USL

democraţilor a mai precizat faptul că amânarea de până acum în instanţă în înfiinţării a avut conotaţii politice. „ Nu

Auzi cum strigă băieţii mei din galerie. Le-am zis că le tai din salarii dacă nu aud la decibelii doriţi „Hai FCM!!!”.

Patronul Salubriserv Sorin Ţerbea un susţinător înfocat al echipei de fotbal a oraşului. Împreună cu toţi angajaţii

Ciprian Dobre, candidatul USL la Consiliul Judeţean Mureş a fost avocatul desemnat de PNL să obţină această înregistrare. „Nu a fost uşor să obţinem decizia favorabilă nouă din partea instanţei. Cum la fiecare termen aveam câte o cerere de intervenţie din partea celor care nu doreau înregistrarea am cerut disjungerea lor de cererea noastră. La acest termen instanţa a admis-o şi astfel USL s-a înfiinţat”, a declarat Dobre pentru ZMS. Această decizie a instanţei poate fi atacată cu recurs dar fără şanse de reuşită, a mai precizat Dobre.

Albeta Ionescu

Să m aru ă aru cân nc. P nc...să a r dva e aic nu ă i u m La mas n n po trece ă a fel um d. A ca c şi c ai sch um uţ ele tu ara ast l. a

Disperaţi de atâta sărăcie românii trec la gesturi extreme. Sar de la balcoanele parlamentului şi mai nou de pe podurile distruse ale oraşului

Datoria la stat, deloc de neglijat

Nu ţi-ai dat datoria la stat, indiferent care este ea, statul vine ca râia după tine să îi dai bani. De eşti sau nu, angajat cu acte în regulă sau prestezi tu o muncă, aşa ca liber profesionist, persoană fizică autorizată. Pentru că din peste 3000 de asiguraţi care prestează activ cu declaraţii individuale de asigurare, mai mult de un sfert dintre ei au uitat de dările către stat, iar Casa de Pensii nu a stat pe gânduri şi a trecut la acţiune. Mureşenii s-au trezit cu executări silite pe cap. Iar sumele pe care le au de plătit se majorează de la o lună la alta, penalizarea fiind de 5% la întârzierea între 30-90 de zile şi 15% pentru întârzieri mai mari de 90%. Până în prezent datoriile acestora către CJP Mureş se ridică la peste 2,2 milioane lei, în medie o persoană având o datorie de peste 2.400 lei.

Bălăceala nu e peste tot indicată

Dacă vreţi să vă bălăciţi prin ştrandurile de la noi din judeţ, trebuie neapărat să aveţi grijă pe unde vă duceţi. Nu de alta, dar cei de la Direcţia de Sănătate Publică au făcut un tur prin judeţ şi au recoltat probe de apă din toate bazinele. Şi rezultatele nu sunt chiar încurajatoare peste tot. Adică în unele locuri riscaţi să faceţi baie în apă cu prea mult clor şi în alta să prindeţi te miri ce microbi pentru că apa nu e cu acte în regulă la capitolul dezinfectare. Noi vă facem o listă scurtă a ştrandurilor unde sunt niscaiva probleme cu clorul din apă: ştrandul din Complexul Weekend, ştrandul din Reghin, piscina Reghin din str. Iernuţeni, Complexul Apollo , ştrandul Petriş Turism din Târnăveni.

Învârteala banilor la CARP reloaded

Banu-i frate cu românul. Tradiţia furturilor la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Târgu Mureş continuă. În spatele nevoilor la cabinetul medical de la CARP s-au scurs anul trecut şi anul acesta în ianuarie nu mai puţin de 18.000 lei. Cum? Nu se ştie. Este un mister pentru conducere, care a afirmat că, cheltuielile erau făcute de contabil. Dar cică ar fi vorba printre altele de materiale plastice şi medicamente. Însă nu orice medicamente, ci din cele pentru diabet, măcar că la cabinetul medical nu figura nimic în registrul de evidenţe vreun tratament pentru diabetici, doar astfel de reţete erau prescrise de un medic de familie, şi medicul specialist. Pe când cabinetul de la CARP funcţiona doar pentru urgenţe-la vremea când s-a înfiinţat, acesta îi era scopul, dar între timp s-au dezvoltat servicii de urgenţă performante. Sumele cheltuite nu erau justificate aşa că au fost imputate.


4

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

banii n-aduc fercirea. o întreţin.

Poliţist împrumută bani de la pensionari!!! “E minunat să vezi cum hărnicia oamenilor de pe Valea Gurghiului se contopeşte cu peisajul paradisiac în care locuiesc.” Rus Dan Dorul, preşedintele PDL Mureş “Culoarea verde e a UDMR, o culoare a speranţei, o avem din 1990, nu de azi, de ieri. Verdele e culoarea noastră.” Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor „Atunci când nevolnicia şi neimplicarea se constituie într-un mod de viaţă nu faci decât să priveşti la ceea ce fac alţii.” Claudiu Maior, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş “Prin natura ei, UDMR este obligată să poarte discuţii cu toate partidele politice parlamentare româneşti care au principii democratice, pentru că noi trebuie să ne înţelegem cu partidele româneşti pe drepturile comunităţii maghiare, pe drepturile minorităţilor naţionale, pe reprezentarea proporţională, şi asta putem să o facem numai dacă discutăm cu toate partidele politice şi ajungem la un consens cât mai larg ca aceste drepturi să fie respectate.” Gyorgy Frunda, senator UDMR “Aşa cum spunea domnul primar, administraţia publică este o colectivitate în care suntem cu toţii implicaţi în calitatea noastră de cetăţeni ai urbei şi este absolut necesar să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc şi pe care le putem îmbunătăţi sau schimba direct sau indirect.” Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş „Nu am pretenţia că sunt deosebit, dar sunt un om de cuvânt care crede că scuzele nu ţin loc niciodată de servicii excelente.” Marian Ovidiu, consilier local PSD Reghin “Constituirea din bani publici a unor găşti, grupuri de militanţi politici este ilegală.” Cornel Brişcaru, secretarul executiv al PSD Mureş “Nici un cost nu este prea mare când e vorba de alegeri sănătoase pe principii morale în funcţionarea unei societăţi.” Ionela Cioltăuş, preşedintele PNL Târgu-Mureş “Deşi puteam foarte uşor să luăm banii în format electronic, am preferat să legalizăm totul, să lucrăm pe firmă, să facturăm serviciile, pentru că sunt de părere că o firmă care lucrează la negru este o firmă moartă, fără nici un fel de perspectivă.” Dan Maşca, om de afaceri “În calendarul anual prezenţa la Festivalul de pe Valea Gurghiului este o obligaţie sufletească-morală.” Vasile Boloş, consilier judeţean PSD

Şocant: Nicolae Narcis Calofir, inspector la Biroul de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Mureş, a obţinut un împrumut în valoare de 27.000 de lei de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Târgu-Mureş. „CARP TârguMureş acordă un ajutor rambursabil în sumă de 27.000 de lei pe termen de 12 luni, cu o dobândă de 25%/an, calculată pe zi la soldul rămas şi se va restitui în 12 rate lunare. În cazul nerestituirii la termen a ajutorului rambursabil, dobânda penalizatoare va fi de 50% la suma rămasă”, se arată în contractul de ajutor rambursabil nr. 1249/9 aprilie 2009. Dată la care poliţistul avea venerabila vârstă de... 31 de ani. În mod curios, Nicolae Narcis Calofir s-a înscris în CARP TârguMureş cu doar două zile mai devreme, în data de 7 aprilie 2009, acordarea împrumutului încălcând astfel prevederile statutului CARP, potrivit căruia pensionarii care accesează credit trebuie să aibă calitatea de membru de minimum şase luni.

5.000 de lei depuşi, 27.000 de lei retraşi

Totodată, la data înscrierii în CARP Târgu-Mureş, poliţistul a depus o cotizaţie de 5.000 de lei, sumă insuficientă pentru aprobarea unui credit de 27.000 de lei, deoarece acelaşi statut şi regulament prevăd că suma maximă care poate fi împrumutată este de maximum trei ori soldul avut. Astfel, la un sold de 5.000 de lei suma maximă care poate fi împrumutată este de 15.000 de lei. De asemenea, depunerea unei cotizaţii de 5.000 de lei într-o singură zi ne face să ne gândim la o intenţie de fraudare, deoarece cotizaţia lunară pentru membrii CARP este de 1% din venituri. Ceea ce înseamnă că depunând o cotizaţie de 5.000 de lei, Nicolae Narcis Calofir ar fi trebuit să aibă un salariu lunar de 500.000 de lei!

„Probabil era un caz special”

Contractul de împrumut a fost întocmit şi semnat din partea CARP Târgu-Mureş de Bence Elisabeta, care susţine că totul s-a făcut cu respectarea legii. „În şedinţa Consiliului de Conducere din 29 decembrie 2006 s-a luat o decizie, cu numărul 1415, potrivit căreia se pot înscrie în CARP persoane care au împlinit vârsta de 50 de ani sau care au rude deja înscrise. De asemenea, s-a mai decis ca persoanele înscrise să poată lua bani împrumut după şase luni de la înscriere sau în cazuri speciale. Probabil domnul respectiv era un caz special, oricum nu-mi amintesc de el deoarece la vremea aceea în CARP Târgu-Mureş erau circa 14.000 de membri”, a afirmat Bence Elisabeta.

Guvernul şi românii care se întorc din concediu

Ca să-i încurajeze pe românii plecaţi în concediu să se întoarcă în ţară, premierul pune la bătaie importante sume de bani. Potrivit lui Boc, Guvernul va acorda câte 5.000 de euro fiecărei persoane care alege să revină acasă. “Ţara are nevoie de forţă de muncă. Trebuie să îi atragem cumva pe românii care au plecat în concediu. Ştiu că se trăieşte mult mai bine în vest, însă îi încurajez pe adevăraţii patrioţi să se întoarcă în ţară şi să aplice şi la noi ce au văzut acolo.” Boc a atras atenţia că avem de-a face cu un adevărat exod al turiştilor români peste hotare: “Mai întâi ne-au plecat creierele. Acum văd că nu mai rămâne nimeni în ţară. Mirajul plajelor din Grecia îi atrage pe tot mai mulţi români, care pleacă la Paralia Katerini în căutarea unei vieţi mai bune. Eu le spun altceva: Nici în străinătate nu e mai bine. Va veni în curând un val de aer polar care va lovi inclusiv Grecia. Oameni buni, întoarceţi-vă acasă, n-o să mai puteţi sta mult timp la plajă!” Dacă turiştii români nu se vor întoarce în ţară, ei vor fi înlocuiţi cu turişti din China. Ei au avantajul că nu sunt foarte pretenţioşi, mulţumindu-se cu condiţii de cazare mizerabile.

Funeriu şi paralimpicii români

Paralimpicii români s-au clasat şi anul acesta pe podiumul competiţiilor internaţionale de matematică. Ei au arătat lumii întregi că a consuma zilnic etnobotanice nu reprezintă un handicap insurmontabil şi că încă mai speră la o viaţă normală.

Cine s-a mai înfruptat din banii pensionarilor? Potrivit surselor noastre, Nicolae Narcis Calofir nu este singurul om al legii care a obţinut un împrumut consistent de la CARP Târgu-Mureş, de „facilităţi” similare beneficiind nume importante de procurori şi chiar judecători. Vom reveni. Nicolae Narcis Calofir a refuzat să facă orice comentariu cu privire la împrumutul contractat de la CARP Târgu-Mureş.

Alex TOTH Mi­nistrul Funeriu i-a răsplătit personal pe elevii paralimpici şi a ţinut să-i laude în public, de faţă cu toată presa. Majoritatea paralimpicilor noştri la matematică au ca handicap faptul că învaţă la şcoli româneşti extrem de proaste. Elevii care mai şi chiulesc de la ore şi consumă etnobotanice au acumulat handicapuri mai serioase. Practic, ei sunt atât de delăsători că abia ştiu să scrie şi să facă adunări elementare. Cel mai grav handicap îl are însă un copil din Vaslui care n-a fost niciodată la şcoală. Din fericire, el ştie să numere oile la perfecţie, ceea ce l-a ajutat enorm la două dintre subiecte.

Senzaţional...au fost prinşi doi hoţi

În prima zi a lunii în curs, poliţiştii mureşeni au identificat şi reţinut doi indivizi suspecţi de furt în două cauze diferite. Această mirifică realizare a fost datorată competenţei de care au dat dovadă oamenii legii şi mai ales rapidităţii lor. Astfel s-a reuşit identificarea suspectului în cazul unui furt comis în noaptea de 11/12 august, care a pătruns într-un imobil aflat în stadiu de construcţie, situat pe strada Salcâmilor din municipiul Tg.Mureş, de unde a sustras mai multe bunuri. După aproape trei săptămâni de la comiterea faptei, Sherlok Holmes-ii mureşeni au reuşit să dea de urma infractorilor deosebit de periculoşi. Aceştia au fost reţinut pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Mureş, cu propunerea de arestare preventivă.

Doamne ce plictisitor e meciul ăsta. Zici că băieţii s-au antrenat la Băla nu pe terenuri de milioane. Să mi-i dea Claudiu pe mână măcar o săptămână că foc mănâncă. Tehnica „doi ş-un sfert” Levi bobo când interesele sunt comune nu contează limba sau naţia

Şi mai zic ăştia că a noastră draghe coaliţie nu funcţionează la Mureş. Uite ce bine se înţeleg UDMR şi PDL la meciurile de fotbal ale FCM

Consilierul local Mozes Levente şi fiul consilierului Benedek Istvan pun sportul înainte de toate. Chiar şi de interesele etniei care i-a pus în funcţii

Şeful poliţiei mureşene Valentin Pescari surprins de paparazzi ZMS în timp ce trăgea un pui de somn în timpul unui meci FCM. Echipa să trăiască!


5

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

visul unei nopţi de toamnă

Somnul naţiunii naşte himere Deşi mai este aproximativ un an până la alegerile locale (asta dacă nu se comasează cu cele parlamentare) politicienii târgumureşeni au început harţa caracteristică preludiului competiţiei electorale. Deunăzi, candidatul USL la Primăria Târgu Mureş, jrs. Cornel Brişcaru, sesiza presei faptul că ai noştri edili locali vor să facă legitimaţii la nu mai puţin de 1000 de locuitori ai municipiului pentru ca aceştia să aibă acces gratuit la mai multe activităţi de agrement din oraş. Fie că vorbim de meciurile echipei de fotbal FCM, în Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul” (Weekend), la Grădina Zoologică precum şi transport gratuit pe toate liniile societăţii de transport local, respectivele legitimaţii vor face din mia de persoane menţionată, cetăţeni „speciali” ai oraşului.

Unde-i lege nu-i tocmeală!

Brişcaru, ca şi jurist ce se respectă, numeşte această practică a municipalităţii drept „mită electorală”. „Acordarea de avantaje, din bani publici doar unor locuitori ai oraşului, în cazul de faţă susţinătorilor lui Florea Dorin, Maior Claudiu şi a fraţilor Benedek, este un tip de administraţie mai degrabă medievală”, spune acesta într-un comunicat de presă. Bineînţeles, secretarul executiv al PSD Mureş a verificat fiecare dintre cele 1000 de persoane vizate spre a le vedea apartenenţa sau preferinţele politice. Drept urmare a cerut instituţiilor statului abilitate, Curţii de Conturi, Consiliului Naţional pentru Discriminare, Parchetului şi Poliţiei, să ia măsuri. Ce măsuri... nu ni se spune în respectiva adresă. Oricum, după atâţia ani de politică şi administraţie,

M-am trezit de dimineaţă pe la 12 aşa... cu o poftă de muncă de am şi pus de o conferinţă de presă trăznet!

Corneluş ar trebui să ştie că aceste instituţii sunt conduse de oameni puşi politic de chiar cei enunţaţi mai sus. Şi că niciodată nu vor face nimic fără aprobarea venită de sus... sus de tot. Plus că juristul din el nu ne spune ce lege s-a încălcat cu presupusele fapte. Aşa că gargara domnului Brişcaru se potriveşte mai mult presei bârfitoare (sic) decât unui politician ce se respectă.

Biletul....cât e biletul? Dincolo era mai ieftin!

Mai mult, liderul PSD Mureş se ia şi de preţul transportului în comun din Târgu Mureş. În opinia lui Brişcaru, acesta este mult prea mare comparativ cu alte oraşe din ţară. „Preţul de 2 lei a unei călătorii pe liniile de transport în comun din Târgu Mureş este prea mare, nejustificat, fiind mai ridicat decât în Cluj Napoca, unde

Cornel Brişcaru un politician care respectă un principiu de viaţă sănătoasă: cel puţin 12 ore de somn pe zi preţul unui bilet este de 1,75 lei, sau Bucureşti, unde preţul este de 1,35 lei, iar confortul şi siguranţa călătorilor sunt superioare”, se atată în comunicat. Şi aici am avea ce să-i reproşăm distinsului politician PSD. Dacă vă deranjează aşa de tare, de ce nu aţi ieşit în stradă atunci când s-a votat proiectul, împreună cu membrii şi simpatizanţii formaţiunii pe care o reprezentaţi. Cum credeţi că o să-i convingeţi pe oameni să vă voteze dacă nu puteţi măcar să-i faceţi să protesteze? PS: Moda conferinţelor şi comunicatelor de presă folosită de cei de la USL este carac­te­ ristică unor oameni care preferă să se tre­ zeas­că la 12 la amiază şi să se culce la 4 di­ mi­neaţa. Doar exemple de crini la Bucureşti sunt!

Pasărea mălai visează

GAL-urile mureşene şi foamea de bani europeni Trei Grupuri de Acţiune Locală (GAL) din judeţul Mureş au reuşit să fie selectate pentru a primi bani europeni prin parteneriate public-private. Este vorba de Grupul de Acţiune Locală Podişul Târnavelor, Asociaţia LEADER Valea Nirajului şi de Asociaţia Târnava Mică-Bălăuşeri Sărăţeni. Cele trei GAL-uri au obţinut punctaje suficiente pentru a fi prezente pe lista celor 81 de astfel de asociaţii care vor primi milioanele de euro de la UE. Cel mai mare punctaj l-a obţinut GAL Podişul Târnavelor cu 90,1 puncte urmat de Asociaţia LEADER Valea Nirajului şi de Asociaţia Târnava Mică-Bălăuşeri Sărăţeni cu 89,6 respectiv 83.0 puncte. Nu au fost admise spre finanţare cei de la Asociaţia Câmpia Mureşana 24 GAL, Asociaţia Grupul de Acţiune Locala Dealurile Târnavelor, Grupul de Acţiune Locală Zona de Câmpie. Aceştia nu au reuşit să adune suficiente puncte pentru a primi banii europeni.

Avantajele finanţării GAL-urilor

Cel mai important aspect pozitiv al acestui lucru este posibilitatea acestor Grupuri de a accesa bani direct de la Bruxelles, fără a mai trece prin furcile caudine de la Bucureşti. „Putem accesa până la 10 milioane de euro bani europeni atât pentru societăţi private,

Istvan Simon, primarul comunei Sânpaul cât şi pentru cultură sau dezvoltare regională. Banii europeni vor putea fi accesaţi după 1 ianuarie 2013, iar finanţarea vine direct de la Bruxelles”, a declarat Istvan Simon, primarul comunei Sânpaul, unul dintre iniţiatorii GAL Podişul Târnavelor. Grupul de acţiune locală „Podişul Târnavelor” acoperă un teritoriu format din comunele Adămuş, Bahnea, Băgaciu, Bichiş, Bogata, Coroisânmărtin, Cucerdea, Cuci, Găneşti, Mica, Ogra, Sânpaul şi Suplac şi din oraşul Iernut.

Cum s-a obţinut finanţarea

Participarea la procesul de selecţie a GALurilor s-a făcut pe baza unui– Plan de Dezvoltare Locală, care a cuprins şi cerinţe pen-

Tanti Irma-neni, acuma v-am făcut petrecere, de Ziua vârstnicului vă facem, de Revelion la fel, rămâne să ne spuneţi cum vreţi să fie, pe cine vreţi să invităm. Dumneavostră cum cântaţi, noi aşa o să jucăm.

Unul dintre edilii locali, Claudiu Maior, preafericit în compania veşnicei sale prietene pensionare Kovacs Irma, de la Uniunea Pensionarilor Mureş

tru îndeplinirea unor criterii de eligibilitate şi de selecţie privind trei elemente : teritoriul, parteneriatul şi strategia de dezvoltare a teritoriului. Aceste documente au scos în evidenţă identificarea nevoilor (priorităţilor) reale de dezvoltare ale zonei respective pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunităţilor interne şi externe, resurselor materiale, financiare şi umane (printr-o analiză diagnostic corectă), fără a neglija punctele slabe şi riscurile existente. De asemenea, s-au prezentat în planul de dezvoltare locală, tipurile de proiecte specifice zonei ce se pot încadra în măsuri din PNDR, sau cu alte acţiuni specifice precum şi planul de finanţare necesar realizării planului de dezvoltare locală.

Ionel Albu

Grupurile de Acţiune Locală sunt entităţi ce reprezintă parteneriate public – private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.

De la Alfa la Omega incompetenţei

Cei de la firma Alfaconstruct au făcut-o de oaie. La recent inauguratul bloc social din cartierul Unirii, constructorii au uitat să facă şi găuri de aerisire pentru gaz şi curent electric. Aşa că cei de la Eon Gaz şi Electrica nu au putut să le dea autorizaţia pentru a putea face racordurile la reţea. Asta deşi costul reabilitării a fost de nu mai puţin 145 de mii de lei, bani încasaţi de firma cu veleităţi portocalii. Sau verzi mai recent. Proaspeţii locatari nu au reuşit nici după aproape o lună de la inaugurare se mute în locuinţele care practic le aparţin. Vorbim aici de fostul hotel al societăţii RomcabElectromureş, de pe strada Măcinişului în cartierul Unirii, un imobil care până nu demult era într-o stare deplorabilă. Autorităţile locale anunţau la începutul lunii august că după un complex proces de reabilitare vechea clădire s-a transformat într-un foarte frumos bloc de locuinţe. „Prezent la faţa locului, primarul municipiului, dr. Dorin Florea a înmânat personal cheile apartamentelor pentru cele 20 de familii care vor locui în acest imobil”, se arăta întrun bisăptămânal local. Aşa că oamenii stau şi acum cu cheile în mână, fără să poată intra în apartamente. Doar vorbim aici de persoane în vârstă care în condiţii ingrate şi tulburi şiau pierdut locuinţele, ce au fost retrocedate proprietarilor care le-au deţinut în perioada 1950-1960. Şi ei mai pot să aştepte!

Fostul ginere a lui Băsescu periat de edilul din Târnăveni

Cu ocazia Zilelor municipiului Târnăveni, artişti de marcă ai ţării şi-au exprimat talentul pe scena din centrul oraşului. Vedetele evenimentului au fost nimeni alţii decât cei de la Proconsul în frunte cu Bodo, cel divorţat de fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu. Deşi nu mai este în graţiile prezidenţiale după ce a părăsit-o pe madamă, Bodo a primit de la Matei o diplomă de merit cu mulţumirile de rigoare pentru faptul că trupa a renunţat la un concert de pe litoral pentru a veni la Târnăveni. Dacă acest lucru se va afla şi la Cotroceni, edilul va fi poate urecheat de Zeus căruia nu-i prea plac faptele de bravadă ale oamenilor lui.

Bretfelean şi ai lui locali viitori transportori de voturi

Pentru a-şi ajuta propriii primari să mai prindă un mandat, ai noştri guvernanţi vor să schimbe din nou legea electorală. Mai precis se doreşte ca Poliţia Locală să fie cea care va asigura paza şi transportul buletinelor de vot la şi de la secţiile de votare. Asta înseamnă că poliţistul local, care e subordonat direct primarului, va ajuta la câştigarea câtor mai multe voturi pentru edilul din funcţie. Aşa stau lucrurile şi la Târgu Mureş, Luduş şi Târnăveni unde primarii în funcţie sunt în PDL şi controlează cu mână de fier gaborii locali. Valentin Bretfelean, om de încredere al executivului Primăriei Târgu Mureş va face tot ce este necesar ca aceştia să nu piardă cumva alegerile. Mai ales că funcţia sa este în joc, un alt primar nemaipermiţându-i, spune-se, să conducă destinele instituţiei.

Hei, fătuco! Adă tu apa aia încoace. Deja mi s-a uscat gura de cât am încercat să le explic la oameni ce şi cum voi face anul viitor. Pentru alegeri normal

Prefectul Marius Paşcan la o vizită fulger la un festival din judeţ, după un speech rapid, a avut nevoie de o pauză de relaxare


6

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

să nu crezi ce vezi acum

VIP-uri avem, fotbal mai jucăm? Bai nene, ia r ne face po ze? Dacă mă vede ne vasta că sunt la meci cu voi? Eu i-am zis că vin re pede cu pătrunjelul, vai, ce morco v am...

Pe un stadion în care la tribuna 0 se mănâncă mai multe seminţe decât la peluză, există un segment de VIP-uri ce ţin să se ascundă după geamul oficialei, cu tot felul de foi peste obraji, de fiecare dată când un fotoreporter caută cadre cu oameni interesanţi. Fotbaliştii se ascund şi ei în spatele cărţilor de vizită, iar spectatorii s-au ascuns mai nou de caniculă la răcoarea conferită de nocturnă, însă deocamdată pe Trans-Sil lipseşte fotbalul. FCM e pe locul 15, ce unde vom fi oare după duelul de vineri cu Astra? Biletele pentru partida FCM Târgu-Mureş - Astra Ploieşti, programată vineri, 9 septembrie, ora 19, pe Stadionul Trans-Sil, se vor pune în vânzare începând de marţi, 6

Stimaţi sp ectatori, vă aştept la restaura nt cu plicu l, că aici nu e mare lucru. Dac ă aveţi careva şi va liza lui Gig i, puteţi cinsti şi cu euroi

Yo, Alex, te plictisesc ăştia, ai? Cum îi explicăm d-şoarei că nu se întâmplă nimic pe teren?

septembrie, atât la Casa de bilete a stadionului, cât şi la magazinul “Suporter FCM”. Până acum suporterii mureşeni trebuie să se consoleze cu faptul că FCM Târgu-Mureş are 2 jucători convocaţi în lotul naţional al României, Under 21, pentru partidele oficiale cu Kazakhstan şi Letonia: Costinel Gugu şi Sergiu Buş. Mai mult mijlocaşul Claudiu Bumba a fost şi el convocat la lotul naţional Under 19, pentru jocul cu Israel. Un alt jucător convocat la loturile naţionale, este kenyanul Jamal Mohammed, care a evoluat duminică întrun nou joc al selecţionatei ţării sale. Aşa că dacă nu acum, poate când mai creştem... Până una alta, pozăm publicul.

din ăsta dek. Iei şi tu suc Uite domnu’ Bene nd te câ şi e, un sp MC le cu pai, de la unii în fiolă. Sau poţi it işt lin fla su ţi ia po mai opreşte Poliţ ie aeriană spre casă, că poliţ zbura cu Ţerbea reş nu este încă la Mu

as -am retr pare că m r i u g îm n u si ră u Ce tor. E a de jucă aa st a a din carier ip h t toată ec ici jucam câ vreunul a nu prind ă S e. in FCM. m lângă pe bancă

Foto 007


7

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

extraordinar!

Metrospectiva săptămânii

Colosal! Vă daţi seama ce spectacole am ţine în urbea asta dacă Mureşul ar fi centru de regiune şi eu guvernator? Am scoate leii de la Zoo şi i-am băga pe FCM, ca să ne distrăm de fraierii ăia de gladiatori din opoziţie… Mda… Ia zi Sică ţi-a priit sejurul la Iaki? Mi-ai adus autografu’ lu’ Hagi?

S-a făcut şi topul săracilor care mănâncă la cantinele sociale. De fapt, topul judeţelor care îi găzduiesc. Aparent, Mureşul se află pe o poziţie onorantă, locul 19, cu 330 de clienţi zilnici ai cantinelor sociale. În fapt, situaţia e mult mai gravă, având în vedere că în judeţul Mureş a avut loc, în ultimii ani, cea mai serioasă creştere a numărului acestora: de la 111 în anul 2011, la 330 în 2010. O creştere cu 197%. Am crescut şi noi la ceva! Spre comparaţie, Bistriţa Năsăud a scăzut de la 767, în 2001, la 91 în 2010.

*****

Ministerul Transporturilor a publicat pe site-ul său lista cu obiectivele de investiţii demarate după 31 august 2011. Târgu Mureşul apare de două ori în această înşiruire: o dată cu rost, o dată fără rost. Întâi, Anca Boagiu, deşi nu-l simpatizează în mod deosebit pe Dorin Florea, a respectat ce a promis şi a alocat 45 de milioane lei pentru refacerea gării din Târgu Mureş. Dar pentru că era suficient, Ancuţa nu a mai adăugat nicio sumă în dreptul centurii ocolitoare a Târgu Mureşului, deşi a menţionat data începerii lucrărilor: 31 martie 2012. Târgu Mureş şi Bacău sunt singurele oraşe pomenite în lista respectivă cu centuri ocolitoare care nu primesc niciun ban.

*****

Justiţia mureşeană nu a stat grozav în 2010 la deontologie, dovadă stau vizitele Inspecţiei Judiciare şi deciziile acesteia. Ba chiar ar fi într-un top 5 negativ, dacă ar fi să îndrăznim un asemenea clasament. La Judecătoria Sighişoara, de pildă, am avut un judecător care nu a declarat că se abţine de la a judeca un dosar în care naşul său, executor judecătoresc, avea de rezolvat nişte acte de executare. La Judecătoria Târgu Mureş am asistat la excluderea unui judecător din magistratură, pe motivul foarte serios că în 100 de cauze a depăşit termenul de 7 zile stipulat în lege pentru pronunţarea într-o cauză, iar în 135 de hotărâri pronunţate deja termenul de redactare a fost depăşit. Tot la Judecătoria Târgu Mureş am mai „beneficiat” de două avertismente, ambele pentru întâr­ zieri în dosare şi lipsă de rigurozitate în jude­ carea cauzelor. Deh, lenea e mare doamnă în unele birouri din Palatul de Justiţie.

*****

Falia din UDMR, între adepţii ieşirii şi rămânerii la guvernare, creşte pe zi ce trece. Senatorul Frunda a spus-o din nou pe şleau acum 3 zile: maghiarii trebuie să părăsească urgent puterea, dacă vor să scoată un scor bunicel în alegerile viitoare. Cam în aceeaşi zi cu Frunda, şeful Uniunii, Kelemen Hunor, declara pe un post de televiziune că nu ştie cum să facă, dar nu ar vrea să cedeze şantajului USL. Ooops, adică specialiştii în şantaje politice îi acuză pe alţii că-s mai mari şantajişti ca ei! Nu pot decât să mi-l amintesc pe Borbely care ne declara într-un interviu, acu vreun an, că mai devreme sau mai târziu, atunci când UDMR nu va mai exista, el se va duce, atras ca de un magnet, la PNL. Ce tare. Deci e limpede: aripa FrundaBorbely vrea afară, aripa Kelemen-Marko ar vrea şi cu... dar şi cu sufletu-n rai...

*****

A apărut lista senatorilor care fac afaceri cu

statul. Nimic ilegal, puţin imoral, însă dacă suntem în prag electorale, să amintim promisiunea politicienilor din 2008 de a modifica legislativ această chestiune, în sensul de a interzice acţionarilor de companii să deruleze business pe bani publici. La loc de cinste stă senatorul de Mureş Petru Başa, cu acţiuni la 8 firme: Teleson SRL, Teleson Com SRL, Delason SRL, Help Serv IFN SRL Sighişoara, Vesatel SRL Targu Mures, Edipres Tipo SRL Târgu Mureş, Editura Mureşeană SRL Tg. Mureş, Agromec Sighişoara SA. În declaraţia de interese senatorul a trecut mai multe contracte încheiate de Vesatel SRL Târgu Mureş (furnizor de telefonie şi internet prin fibră optică) pe perioadă nedeterminată cu instituţii publice din judeţul Mureş: Gimnaziul de Stat “Augustin Maior” Reghin (contract din 2005, 175 lei/lună), Gimnaziul de Stat “Al. Ceuşianu” Reghin (2006, 165 lei/lună), Centrul Şcolar Reghin (2006, 165 lei/lună), Muzeu Reghin (2009, 44 lei/luna), Grup Şcolar “Ioan Bojor” Reghin (2010, 260 lei/lună), D.G.A.S.P (2007, 303 lei/lună). La mai mare! Of course, tot la loc de cinste stă şi senatorul Frunda, dar este acţionar la prea multe companii şi nu ne mai obosim să le enumerăm.

*****

Ce şanse ar avea Târgu Mureşul să fie viitoarea capitală a Regiunii Centru? Aproape de zero, dacă ne întrebaţi pe noi. Oricât ar vrea Dorin Florea să fie guvernator, acest lucru nu se poate întâmpla, în principal din cauza contracandidatului de la Braşov, George Scripcaru. Întâi, vorbim de influenţă în PDL. Cei doi au devenit deodată vicepreşedinţi ai partidului, la Congresul din mai anul acesta. Atâta că Scripcaru a primit 1102 voturi, iar Florea 936. Braşoveanul a primit cele mai multe vo­ turi dintre vicepreşedinţi, alături de Elena Udrea. Interesant e că atât Scripcaru cât şi Flo­rea au fost membri ai restrânsei Comisii înfiinţate de coaliţia PDL - UDMR pentru a găsi o formulă convenabilă de reîmpărţire teri­ to­ria­lă. Determinantă pare să fie importanţa eco­nomică a Braşovului, care depăşeşte fluierând Mureşul, cu tot nodul lui de autostrăzi şi aeroport în revenire de formă. Şi nici ieşirile din fire ale lui Florea, asezonate cu vorbe foarte colorate, la şedinţele restrânse ale PDL, nu-l creionează în mintea colegilor săi ca posibil viitor guvernator. Şi dacă ar fi Alba Iulia, capitala?

*****

La propunerea Ministerului Justiţiei, în şedinţa din 24 august, Guvernul a aprobat desfiinţarea Judecătoriei Sângeorgiu de Pădure. Oricum, aceasta nu funcţiona decât pe hârtie, pentru că sediul frumos care a fost construit în urmă cu câţiva ani tot, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost transformat în crescătorie de păianjeni. De la inaugurarea ei fastuoasă, clădirea finanţată de Guvernul Năstase cu 7 miliarde vechi, a rămas ferecată. Mai anul trecut, Predoiu se gândea s-o dea în chirie, iar cu banii ăia să le plătească, probabil, chiria celor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, care au fost scoşi în stradă de Curtea de Apel din lipsă de spaţiu. În fine, rămâne cum am stabilit, locuitorii din Sângeorgiu de Pădure şi din satele învecinate vor face la Sighişoara dacă vor să se adreseze instanţei judecătoreşti.

Györg Frunda

*****

Un fior m-a trecut când am auzit că Elena ar vrea să schimbe culoarea partidului. Cică portocaliul nu mai e chic în acest sezon… se poartă altceva… Fie şi altceva, violet, sau altă nuanţă energizantă, dar să ne anunţe naibii şi pe noi din timp că avem de schimbat culoarea la o grămadă de chestii, acuma, în pre-campanie: scaunele pe stadion, autobuzele din oraş, sacii de gunoi şi coşurile stradale, salo­ petele gunoierilor, portocalele din piaţă... Plus să ne reziliem contractele la Orange…

*****

Comunicatul de final al organizatorilor Peninsula a fost cel puţin ciudat: “73.000 de persoane s-au distrat la cele 90 de concerte si petreceri din cadrul festivalului!” Bun, adică să înţelegem cumva că au fost 73.000 de bilete tipărite şi aproape tot atâtea vândute? Fugi dacilea, ar fi însemnat un succes financiar teribil: încasări între 3 şi 4 milioane de euro doar din bilete. Cea mai plauzibilă interpretare ar fi că în total, în cele 4 zile de festival, s-au perindat cam 73.000 de oameni p-acolo, deci la o medie de 18.000 pe zi… Deci cei 18.000 din prima zi au fost număraţi, logic, de 4 ori… că au fost

cam aceiaşi. Iar încasările au fost atunci sub un milion de euro, adică mai aproape de realitate.

*****

Ce ar trebui să însemne faptul că avem al treilea cel mai bine plătit primar din România, cu 7472 lei lunar, şi cel mai bine plătit şef de Consiliu Judeţean, cu 7496 lei? Dacă luăm în calcul prezumţia că Florea şi Lokodi şi-au tras de fapt comisionul acela legal pentru munca în proiecte cu finanţare internaţională ar însemna că nu e nimic grav, poate puţină indecenţă. Nimic grav însă cu condiţia să şi vedem cu ochiul liber nişte asemenea proiecte înfăptuite. Unde-or fi?

Alin De Loc

Petru Başa

ROMÂNIA JUDEŢULMUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 258 din 1 septembrie 2011

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică extraordinară pentru data de 6 septembrie 2011, ora 13.00 Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (2), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) şi 107 alin.(2) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune : Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică extraordinară pentru data de 6 septembrie 2011, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi :

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării unui împrumut de către SC Compania Aquaserv SA 2. Proiect de hotărâre privind atribuirea licenţei pentru efectuarea transportului public judeţean de persoane prin curse regulate speciale pe traseul Grindeni-Luduş PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETAR Lokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma


8

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

io-s în deal şi badea-n vale

Cântec, joc şi voie bună pe Valea Gurghiului Ia să văd ce cadou mi-au dat aici. Cu ăsta cred că vor să-mi ţină gura să nu mai zic nimic de asfaltarea drumului spre Lăpuşna.

Măi bărbate, cum vrei să se facă mâncarea dacă ai uitat să pui ceaunul pe foc?

Dan Vasile, primarul de Ibăneşti, curios să vadă ce cadou a primit din partea Consiliului Judeţean Mureş

Ştiţi de ce zâmbesc aşa? Doamna Lokodi mi-a promis încă 2 km de drum asfaltat între Jabeniţa şi Solvăstru, ca să nu mă mai facă sătenii cu ou şi oţet că de ce nu repar drumul

Vă dau ceva tradiţional, o tocăniţă, sau ceva ce ar înlocui mititeii, cum ar fi un cârnat?

Alexandru Matei, primarul comunei Solovăstru a avut motive de bucurie la festival

Timp de trei zile, acum două săptămâni, Valea Gurghiului a răsunat de cântec şi voie bună la cea de a şasea ediţie a Festivalului de datini şi folclor ce a avut loc pe platoul La Fâncel din comuna Ibăneşti. Ia uitaţi la mine şi luaţi-vă lecţii cum se taie lemnul

Aşa de mândru îs de portul nostru, încât nu mă pot despărţi de pălărie nici atunci când sunt îmbrăcat în cămaşă şi pantaloni de costum.

Valentin Iacob, primarul comunei Hodac, mândru de tradiţia din comuna pe care o păstoreşte

Nici nu mă gândeam să câştig la cât de grea a fost proba cu mulsul vacii

Dumitriţa Fărcaş, câştigătoarea titlului Miss Frumoasa frumoaselor Văii Gurghiului


9

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

când eram tânăr ficior

Sute de localnici şi turişti au fost prezenţi pe toată perioada festivalului. De data aceasta au putut gusta doar din bucatele tradiţionale, pentru că organizatorii au interzis comercia­ lizarea mititeilor, tocmai pentru a nu transforma în bâlci, un festival care promovează tradiţia românească din mediul rural. Distracţia a fost la bunul plac al fiecăruia, vizionând programele artistice de muzică şi dansuri populare, până la participarea la concursuri sau pur şi simplu statul la taifas cu prietenii la o bere şi o mâncare ţărănească. Nelipsite de la festival, la fel că în fiecare an, au fost autorităţile locale şi judeţene, în persoana preşedintelui Consiliului Judeţean Lokodi Edita, prefectul Marius Paşcan, deputatul Ciprian Dobre, deputatul Vasile Gliga şi preşedintele PSD Mureş, Alexandru Frătean. După deschiderea oficială a festivalului şi rostirea a câtorva alocuţiuni, invitaţii de onoare au purces pe la standurile din satul alegoric amenajat pe

platoul La Fâncel unde au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare. Şi, nelipsitul păhărel cu pălincă românească. Autorităţile judeţene au lăsat o dedicaţie în cartea de onoare a Reghinului, au savurat bucatele alese tradiţionale: smântâna, caşul, cârnaţii de casă, prăjituri şi alte bunătăţi culinare, au schimbat câte o vorbă cu primarii aflând care mai sunt necazurile lor, direct de la sursă. Aşa a aflat doamna Lokodi că ar mai trebui să aloce fonduri pentru asfaltarea a încă doi kilometri de drum în comuna Solovăstru şi nu a scăpat nici de critici şi întrebări curioase privitor la asfaltarea drumului Reghin-Lăpuşna, care de ani de zile se umple tot mai tare de gropi şi este peticit pe alocuri, aşa de gura lumii. Ca să nu se spună că a venit la festival doar pentru o ieşire în aer liber, preşedinta CJ Mureş a împărţit zeci de diplome de participare celor care au contribuit la organizarea festivalului.

Îmi daţi o diplomă? Eu am crezut că veniţi cu bani la primării pentru şcolile fără autorizaţie sanitară. Iar îngheaţă copiii aceştia la iarnă.

Dumitru Matei, inspectorul general şcolar din Mureş nu a fost uitat la împărţitul diplomelor de participare la festival. Doar e de prin partea locului

Arina MOLDOVAN

Uite, când eram tânăr ficior şi eu prindeam aşa ceva pe la poala munţilor. Umblam noaptea la vânat să nu mă prindă careva.

Marius Paşcan, pofticios din fire, îmbătat de savoa­ rea mirosurilor ce veneau de pe masă

Încă de la prima ediţie m-au încântat bucatele tradiţionale de aici. Sau de la aerul proaspăt fără iz de poluare urbană au alt gust?

Deputatul de Mureş, Ciprian Dobre primit cu pâine şi sare la intrarea în casele alegorice

Mhm ce bine miroase smântâna. Îmi fac bine ieşirile în aer liber, pentru că îmi dau inspiraţie pentru noile mele poezii.

Marius Paşcan, pofticios din fire, îmbătat de savoar­ ea mirosurilor ce veneau de pe masă


10

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

să bem pomană de pomană!

Păcăleşti legea te pomeneşti cu dosar penal

Au crezut că pot păcăli legea şi s-au pomenit cu dosare penale. Deşi conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş săptămânal altceva nu face decât controale pentru depistarea muncii la negru, două societăţi comerciale din judeţul Mureş au considerat oportun să nu-şi înregistreze cei peste cinci angajaţi cu forme legale. Doar cu banii plătiţi la stat pentru taxele şi impozitele angajatului se poate face altceva. Au ales să confunde munca la negru cu munca zilierilor, numai că şi pentru aceştia trebuia completată ceva hârţogărie. Cele două societăţi aveau ca domenii de activitate citirea contoarelor de apă şi servicii de administrare. Aşa că s-au pomenit cu dosare penale care vor fi trimise la Parchet, fiind depistate şase, respectiv şapte persoane muncind la negru la cei doi angajatori. (A.M.)

Inspectorii de muncă, băutura şi munca la negru

Şi apărătorii legii sunt agresaţi, doar sunt oameni. Inspectorii de muncă au trecut şi ei prin peripeţii, de la agresiune fizică şi verbală, până la a fi închişi în toaletă, doar-doar vor renunţa la controale şi nu vor mai identifica problemele. În penultima zi de festival Peninsula, sâmbăta, o inspectoare de la ITM Mureş a fost agresată de patronul unei crâşme, cu capul în ceaţă de la băutură, dar destul de lucid să înţeleagă că oamenii legii s-au prins că folosea munca la negru. S-a ales cu o plimbare cu duba jandarmeriei, o amendă de 500 lei tot din partea lor, iar de la ITM Mureş va primi cadou o amendă contravenţională pentru că nu s-a prezentat la timp cu documentaţia la sediul instituţiei şi dosar penal pentru că avea mai mult de cinci angajaţi care lucrau fără forme legale. (A.M.)

Lipsa banilor prelungeşte lipsa autorizaţiei sanitare în şcoli

Lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare a şcolilor a devenit deja o poveste ce se repetă an de an. Dar unităţile de învăţământ funcţionează pe parcursul anului şi fără autorizaţie. Peste 10.000 de elevi şi preşcolari din judeţul Mureş vor începe anul şcolar în aceleaşi condiţii improprii ca şi anul trecut. Iar situaţia nu pare să dea semne de îmbunătăţire în viitorul apropiat, mai ales că mare parte din clădirile unde învaţă elevii sunt retrocedate. Şi ce folos au autorităţile locale să-şi deşarte banii din buget pentru lucrări de reabilitare la nişte clădiri care nu le aparţin şi pentru care mai şi plătesc chirie? Iar proprietarii nu au nici în clin nici în mânecă cu dorinţa de a investi, atâta timp cât spaţiul nu e folosit de ei şi banii de chirie vin în continuare. În ceea ce priveşte elevii, nu au decât să se îmbrace gros iarna, să-şi cumpere şerveţele umede să se şteargă pe mâini, iar nevoile se pot face şi în WC-ul din fundul curţii, unde cu siguranţă nu trebuie să-şi aducă aminte să tragă apa. (A.M.)

Cum funcţionează de Târgu Mureş A mai rămas puţin şi intrăm în an electoral. Numărătoarea inversă este pe cale să înceapă, iar odată cu ea şi patimile politice. Aşa cum se spune, toamna se numără bobocii, pentru târgumureşenii mai săraci, toamna asta se vor număra pomenile electorale, mai multe ajutoare la încălzire şi tichete sociale. Prima vine de la Guvern, care a luat de la „gura” altor ministere ca să suplimen­ teze bugetul Ministerului Muncii pentru subvenţiile la încălzire ale celor cu venituri lunare pe membru de familie între 615 şi 782 lei şi 1082 lei pentru persoanele singure. Dar criteriile de acordare rămân aceleaşi. Adică dacă ai garaj, teren, tractor, maşină nu ai decât să te descurci singur, nu-ţi dă statul sau Primăria ajutor financiar pentru încălzire. Necazul este că până acum, în 2011, nu au existat bani pentru săracii României şi dintr-o dată ne situăm pe plus economic şi ne permitem să ofe­ rim un ban în plus la cei cu venituri mici. Pomenile electorale sunt deja, o practică împământenită în politica românească. La Târgu Mureş, mai subtil, se va practica prin sprijinul financiar al târgumureşenilor săraci cu tichete valorice de 70 lei pe lună, cu care vor putea să-şi achiziţioneze doar alimente, nu şi ţigări şi băuturi alcoolice, şi medicamente din societăţile comerciale

pomana electorală No că nu ai t u noro ăsta. C cul ică o s ă ne p cumpă utem ra num ai alim şi med ente icamen te.

ria ea Primă o să ne d m ă a c a să .d .. Auzi car o ciale, mă ar. tichete so mpăra berea lun ea i cu m îm ă e st c a din eră nev nă şi fulg . ii n a Nu mai tu b ltui că-i che

Chiar dacă berea este considerată un aliment, edilii locali nu vor să încurajeze viciul acreditate de Primăria Târgu Mureş. Trebuie încercat totul, pentru că numărul la votare se cunoaşte. După aceea ce s-a dat se poate şi lua. Doar reprezentanţii Primăriei Târgu Mureş recunosc că nu ştiu până când se vor da tichetele, definitiv, sau pentru câteva luni. De ce vine tocmai acum ajutorul bănesc, nu ar fi greu de ghicit, dacă stăm să ne gândim la apropiata campanie electorală, alegeri, voturi din 2012. Puteau foarte bine să le acorde de prin 2008 sau 2009 încoace, dar atunci economia era în comă profundă, acuma încet-încet se trezeşte de la anestezie terapie intensivă şi trebuie să se repună pe picioare până în 2012, chiar şi numai de faţadă. Să nu vadă poporul cu ştampila în mână suferinţa economică reală, decât după alegeri.

Tichetele, ideea bătrânilor

Recent vicele de Târgu Mureş, Claudiu Maior declara că tichetele sociale ar fi o idee mai veche de-a pensionarilor mult iubiţi de autoritatea locală, transpusă în paginile votate anul trecut de consilierii locali şi pusă în practică în plin an preelectoral. ”Este o idee mai veche, pe care ne-au spus-o pensio­ narii şi pe care o vom pune în practică tot la cererea lor”, a spus viceprimarul Târgu Mureşului. Acum ce să credem noi? Că eşti bogat sau sărac, la votare nu contează, iar dacă eşti sărac e un gest frumos să fii recunoscător celui ce ţi-a întins o mână de ajutor. Aşa că ar fi bine să ne gândim nu de ce se practică pomana electorală şi de ce funcţionează ea în România.

Vox populi

La ce investiţie au făcut cei din Ungaria aici nici noi nu o să o ducem rău

Colega ce zici ne îmbogăţim şi noi cu reproducer ile astea. Că până acum lucrân d la stat am făcut mai multe da torii

Medicii de la Clinica de Reproducere Umană Mureş au făcut o conferinţă de presă cu ocazia primelor sarcini in vitro

a de zi Deci pe ordine de la le ţii avem licita urilor. um dr le ri bă plom ureşan M or Unic câştigăt Poduri. şi i ur m ru D de la

Cei de la Consiliul Judeţean Mureş au dat foarte uşor lucrările de întreţinere a drumurilor judeţene unei singure firme din judeţ


11

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

să trăiască

şi jumătatea mea!

Penumbre pe portretul unui ministru din umbră Când e caniculă, toate vietăţile caută răcoarea, fug la umbră, iar “homo sapiens” nu face excepţie. Chiar dacă unii au îndoieli, şi USL e formată din oameni, care s-au retras şi ei la umbră. Acolo, la o negociere mică, hai, maxim două, să nu-i doară capul, au plăsmuit un guvern. Evident, un guvern din umbră. Pe lista acestuia se regăsesc nume notorii ale politicii ro­mâ­ neşti, cum ar fi Mircea Diaconu, Titus Corlăţean, Liviu Dragnea ori Mariana Câmpeanu. Preşedintele Asociaţiei “Pro Democraţia”, Cristian Pârvulescu, a declarat la RFI că libe­ ralii şi social-democraţii au urmărit să arate că sunt gata de guvernare, nu că aceasta ar fi neapărat lista bătută în cuie, o listă mai mult pentru mass-media, pentru a tatona opiniile şi reacţiile formatorilor de opinie, dar şi ale societăţii. Pe lista în discuţie apare şi numele inevitabilului Andrei Marga. De observat că la Justiţie este propus Dan Şova, senator PSD, funcţie pe care liberalii îl vedeau, în propriul guvern rămas fără lumină, pe Radu Catană, absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, care avea (şi are încă) două mari calităţi: pregătirea juridică “a la Cluj” şi funcţia de cancelar general al UBB = omul lui Marga. Acum, se pare că zăpuşeala exagerată a dăunat negocierilor, deoarece doar în urmă cu o lună ANAF a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în legătură cu preşedintele PSD, Victor Ponta şi senatorul social-democrat Dan Şova, care ar fi primit sponsorizari ilegale pe “suveica” termocentralelor de la Rovinari si Turceni, potrivit site-ului romaniacurata.ro. Bineînţeles că tandemul PontaŞova a răspuns că e atac politic, prin şeful ANAF, Sorin Blejnar. Aşa că avem încă un suspect care vrea ministru la Justiţie. Bine măcar că nu e un suspect clujean. Cât despre Andrei Marga, nominalizarea lui este evidentă, la Educaţie, deoarece este singurul din ţară care se pricepe la aşa ceva. Pe lângă faptul că are un CV impresionant, de 12 pagini,

derularea unui contract între UBB şi Asociaţia “Lingua”, care prevedea închirierea unui spaţiu de 10,94 mp pe o perioadă de 4 ani, începând din 01.09.2007, la preţul de 10,38lei/lună.

Felix Felicia

“Soluţ iile m ele ca dacă minis pro salarii fesorii sunt tru sunt sim , nemu îi tr “Feno lţumiţ ple: meno imit să cite i de lo a s g c ia spir gr evă ă Heg , o ad it e l u lu i”, vor be uc pe ască. Angela iar dacă f În ce ac M vor bit er kel priveş or i de să le te ele limbi v ii , fi obli toţi v străin gaţi s or fi e, de ă stud “Ling ieze la oarece vor ua” a centr e le nev le este-m i!“

Andrei Marga nici nu suferă de mania grandorii, deoarece în Buletinul UBB se găsesc şi articole care nu au legătură cu domnia sa şi cu realizările sale. CV-ul, chiar aşa lung cum e, are lacune. Să luăm, de exemplu, concluziile controlului pe care inspectorii ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului l-au întreprins la UBB în 2008, perioadă în care Andrei Marga conducea Consiliul Academic al universităţii, iar rector era prof. Nicolae Bocşan, însă nimeni nu-şi făcea iluzii cine conducea cu adevărat UBB. În raportul inspectorilor se arată că printre neregulile constatate (şi au fost destule) se află încheierea şi

Ce au scris inspectorii ministerului (condus pe atunci de li­ beralul Cristian Adomniţei): “Între părţile semnatare a existat un contract cu acelaşi obiect încheiat în anul 2004, cu durata până în 31.01.2006, care a fost prelungit prin trei acte adiţionale până în 31.01.2008, chiar dacă în cuprinsul său nu au existat caluze de prelungire. În cadrul acestor contracte s-au constat următoarele: - nu există acte de procedură pentru scoaterea la licitaţie a spaţiului; - nu a fost organizată procedură de licitaţie; - nu a fost revizuit contractul anual, aşa cum cere legea Învă­ ţământului nr. 84/1995 art.166.; - prelungirea contractului în lipsă de stipulaţie contractuală excede cadrul legal; - încheierea unui contract de închiriere între o instituţie în care soţul are funcţie de conducere cu o asociaţie din care face parte soţia intră în sfera conflictului de interese, cu atât mai mult cu cât UBB nu a organizat o procedură legală, tranparentă şi deschisă pentru închirierea spaţiului - există un conflict de interese între activitatea doamnei Felicia Marga prin desfăşurarea simultană şi concomitentă a activităţii de conducător al centrului “Lingua” al UBB şi de preşedinte al Asociaţiei “Lingua”. Apropierea denumirii şi exercitarea conducerii de acceaşi persoană pot genera suspiciuni de concurenţă neloială.” Felicia Marga este soţia lui Andrei Marga, pentru cei care nu sunt încă lămuriţi. În loc de o concluzie parţială, ar fi bine să ne amintim fabula cu lupul moralist. Asta până la un nou episod cu prietenul Angelei Merkel.

Universitar pe Bani Buni

www.ziaruldemures.ro


12

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

file de arhivă

Oamenii partidului din justiţia mureşeană (I) Asesorii populari, oamenii de încredere ai partidului

În aceste corpuri de clădiri, au funcționat (funcționează și azi) instituțiile vizate de comuniști a fi reformate chiar de la începutul preluării puterii: Curtea de Apel din Târgu-Mureș, Tribunalul Mureș și Judecătoria Mureș Schimbarea de regim din România de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a necesitat o serie de măsuri succesive, ce presupuneau aplicarea unei game diferite de metode. De la simple ameninţări, intimidări şi violenţe verbale, până la arestări şi chiar eliminarea fizică. Era o luptă deschisă, fără menajamente. În acest context, era imperios necesar a se cunoaşte foarte bine starea de spirit din instituţiile statului vizate de reformă. Inclusiv din cadrul Curții de Apel, a Tribunalului și Judecătoriei Mureș. Evident, se dorea în primul rând a se știi care sunt “oamenii pe care se poate conta”. Urmărirea permanentă, punerea la stâlpul infamiei, dar şi stimularea fricii pentru pierderea locului de muncă sau arestarea, au reprezentat câteva dintre modalitățile cel mai des uzitate. Bine penetrate informativ încă de la început, instituţiile în cauză au putut fi apoi “reformate” în acord cu principiile şi obiectivele urmărite de PCdR. Birocraţia comunistă dorea însă să dea o aparenţă de legalitate tuturor acestor măsuri cu caracter punitiv. În acelaşi timp, pentru a justifica represiunea desfăşurată la scara întregii societăţi româneşti, s-au invocat diverse pretexte: pericolul reacţiunii interne, a războiului rece, fragilitatea regimului şi a instituţiilor sale, etc.

Prietenii care te lucrează...pe la spate

În primii ani de la instaurarea comunismului în România unele personaje - precum şi cel despre care vom discuta în continuare - au avut cariere cu adevărat fulminante. Preşedinte al Tribunalului Mureş între anii 1946-1948, un an mai târziu, Gheorghe Bratu a fost activat şi a devenit magistrat militar cu gradul de general maior, fiind în acelaşi timp numit în funcţia de procuror general al Tribunalului Militar Bucureşti. Anumite metehne ale sale s-au dovedit a-i fi fatală nu numai în carieră, dar şi în viaţă. Birocraţii din Securitate, dublaţi de cei dispuşi să-l incrimineze prin declaraţiile lor, au determinat în cele din urmă întreruperea carierei proaspătului magistrat militar Gheorghe Bratu, o carieră începută sub cele mai bune auspicii. Într-un raport informativ din 14 aprilie 1949, sublocotenentul de securitate Iordan Ludovic îi semnala superiorului său Kovacs Mihaly, punctual, câteva aspecte referitoare la Gheorghe Bratu. În respectivul raport erau indicate persoanele care i-ar fi dat diverse mite acestuia pentru ca în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Judeţene Mureş de Reformă Agrară, Bratu să-i favorizeze sub o formă sau alta. În acelaşi timp, mai erau semnalate şi persoanele dispuse să dea relaţii vis-à-vis de aspectul semnalat: Papai Zoltan (domiciliat în Târgu-Mureş, strada Vorosmarty, nr. 8), Csernati Blanka (funcţionară la Primăria din Târgu-Mureş), Rozsnay (fost prim pretor la Curteni) şi Vodă Andrei (fost secretar al lui Bratu în cadrul Comisiei de împroprietărire). Chiar şi anturajul lui Gheorghe Bratu s-a dovedit pentru acesta “o piatră de moară” menită a-l discredita. “…Primul preşedinte Gheorghe Bratu - scria întrun raport sinteză ofiţerul Iordan Ludovic - zilele trecute stând de vorbă cu mai mulţi funcţionari din cei cunoscuţi cu sentimente naţionaliste, le-a spus următoarele: Dacă vrei să treci puntea te faci frate şi cu dracul, iar apoi îi dai dracului…Dragi băieţi puteţi să vă înscrieţi în PCR…”. Într-un alt raport informativ

întocmit de acelaşi ofiţer, se menţiona: “În ceea ce priveştea afirmaţiile atribuite d-lui prim preşedinte dr. Gheorghe Bratu de la Tribunalul Mureş în convorbirea avută de acesta cu Ceuşeanu Augustin (prim grefier - n.a.), acestea au fost confirmate prin convorbirile avute cu funcţionarii…Tot la aceste convorbiri am aflat că la locuinţa d-lui Bratu se dau deseori cine la care participă numai prietenii lui de absolută încredere…” Cert este faptul că după un timp petrecut în înalta funcţie de la Bucureşti, magistratul militar Bratu a fost mutat la Tribunalul Militar de la Braşov. N-a stat prea mult nici aici, căci după doi ani a fost arestat, degradat militar şi condamnat. După ispăşirea pedepsei s-a reîntors la Târgu-Mureş unde a decedat discret în deceniul şapte al secolului trecut. Rămâne totuşi dilema: Gheorghe Bratu a luat cu adevărat mită sau a fost doar o victimă a sistemului?

Reorganizarea aparatului de justiţie a presupus şi încadrarea instituţiilor din sistem cu oameni devotaţi regimului, capabili să execute cu fidelitate indicaţiile partidului de guvernământ. După ce într-o primă fază au fost “comprimaţi” (concediaţi – n.a.) un număr de 42 de funcţionari judecătoreşti din oraş şi din judeţ, a urmat apoi încadrarea aparatului de justiţie, inclusiv a celui din Mureş, cu asesori populari. Printr-o lege specială se stabilea principiul “alegerii” magistraţilor, numiţi şi “asesori populari” aceştia fiind nominalizaţi de partid, iar în peste 90 % din cazuri asesorii aveau o pregătire precară, fiind însă “elemente de încredere” ale partidului de guvernământ, elemente care s-au şcolarizat ulterior, adică “din mers”. De două ori mai numeroşi ca judecătorii lângă care stăteau la procese, asesorii aveau rolul ca prin numărul lor să asigure triumful partidului în toate cauzele judecate. Securitatea - cum a fost spre exemplu şi cea din Mureş - a urmărit cu mare atenţie alegerea acestor asesori populari. “Raportăm - scria într-un raport sinteză lt. de securitate Krausz - că în zilele de 16, 17 şi 18 mai a.c. (1948 - n.a.) în oraşul nostru a avut loc alegerea de asesori populari…Au votat membrii diferitelor sindicate…Asesorii aleşi vor funcţiona o parte pe lângă Curtea de Apel, Tribunal şi Judecătorie. Alegerile au decurs în deplină ordine, iar starea de spirit a fost mulţumitoare deoarece au fost aleşi elemente din clasa muncitoare, demni de încredere şi care vor şti să apere interesele acestei clase, din care fac parte.” (urmare în numărul viitor)

Nicolae BALINT www.nicolaebalint.wordpress.com

“…În calitate de preşedinte al Comisiei Judeţene Mureş de Re­ formă Agrară a favorizat pe unii moşieri contra unor mite; - soţia lui Bikfalvi Nagy Simion din comuna Săbed ar fi dat o mită de 300.000.000 de lei; - soţia lui Szekeres Iosif a dat o mită de 12.000.000 şi a reprimit pământul expropiat în comuna Band…; Averea câştigată în felul acesta figurează pe numele socrului numitului, anume Prunaş Dumitru din comuna Mureşeni şi Rareş, fiul vitreg al acestuia. În comuna Mureşeni, Prunaş Du­ mitru posedă 6,98 de hectare de pământ şi a construit o casă în anul 1946 care valorează circa 6-700.000 de lei stabilizaţi. În comuna Tirimia, pe numele lui Rareş ar fi 5 iugăre de pământ. În comuna Herghelia….” (Fragment din raportul sinteză întocmit de slt. de securitate Iordan Ludovic la data de 14 aprilie 1949, cu referire la Gheorghe Bratu) “Subliniem că nici în acest domeniu (Justiţie şi Procuratură - n.a.), nu a fost vorba de o simplă reformă; s-au creat or­ gane complet noi, radical diferite de ceea ce a fost justiţia şi parchetul în regimul trecut”. (Profesorul universitar Dumitru Firoiu despre reorganizarea justiţiei în România în acord cu principiile politice ale PCR)


13

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

dai un ban,

dar ştii că nu-l mai ai

Goana după aurul funcţiei de conducere a crescătorilor de animale Nu înţeleg ce i-au apucat de s-au ofticat aşa. Le-am dat casă, masă şi tot nu le-a fost de ajuns. Să vedem ce faţă vor face când vin la Parada Taurilor

Nici măcar nu au stat să prindă Peninsula, acum că se ţine pe teritoriul nostru. Bine că au rămas taurii şi ei să se descurce cum pot. Oricum făceau doar figuraţie.

Doi dintre locuitorii comunei Sângeorgiu de Mureş, Mircea Roman, şeful SEMTEST şi Sofalvi Sándor Szabolcs, şeful primăriei, nedumeriţi că văcarii au dat bir cu fugiţii din zona Tofalău Românului îi place cel mai mult să fie şef, şi nu precupeţeşte nici un efort să aspire la o funcţie de conducere, fie în postura de director, preşedinte sau şef de scară de bloc. Totul bine şi frumos doar că acest pas alergător către poziţia de şef devine uneori prea rapid şi omul mai uită direcţia şi începe să se complacă în locul cald şi liniştit al funcţiei. Cum această modă se răspândeşte cam peste tot, nici agricultura nu a scăpat, mai exact cei care sunt puşi să-i reprezinte pe cei care trudesc la munca câmpului. Ultimul episod s-a derulat în luna august, la doi paşi de Târgu Mureş, mai exact la Tofalău, zona de reşedinţă a taurilor de la Semtest, unde Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) s-a întrunit în şedinţă de urgenţă. Cum lucrurile în cadrul federaţiei cam scârţâiau, la fel ca şi întreaga agricultură românească, s-a pus problema schimbării conducerii, exact ca

la fotbal, că tot e la modă, şi hai să dăm jos antrenorul şi colaboratorii săi, poate aşa facem un şoc la echipă şi dregem cumva lucrurile. Antrenorul cu pricina se numeşte Mircea Ciurea, care a fost înlăturat de pe banca tehnică a Federaţiei, pentru slabele performanţe aduse celor care activează în domeniul zootehnic. Şi aşa, majoritatea asociaţiilor judeţene au votat debarcarea conducerii şi înlocuirea ei cu noi şefi. Supărarea văcarilor a fost atâta de mare încât nu s-au mulţumit doar cu schimbarea conducerii, pata li s-a pus şi pe cei de la Semtest, cum că aceştia şi-ar cam băga nasul în treburile lor, şi au hotărât să-şi mute şandramaua în altă parte, la Alba Iulia, renunţând la sediul de la Tofalău.

Semtest şi adunarea nestatutară

În replică, cei de la Semtest nu s-au supărat prea tare că Federaţia a binevoit să se multe

în altă parte. Ei s-au ofticat de modul cum a fost debarcată fosta conducere, invocând faptul că, respectiva convocare a adunării generale a fost una nestatutară, iar motivele care au dus la demiterea fostei conduceri sunt puerile. Una din acestea a fost viza asociaţiilor pusă fermie­ rilor, taxată de Ministrul Tabără şi trasă pe linie moartă, măsură aprobată de fosta conducere. Se pare că a fost picătura care a umplut paharul, şefii asociaţiilor trezindu-se peste noapte fără o sursă de venit. Şi acest aspect a fost taxat de cei de la Semtest, care au taxat această modă generală de a accede către funcţii cu orice preţ. Deci divorţul dintre Federaţie şi Semtest, poate una din cele mai aşezate societăţi din domeniul agricol, s-a produs în această vară, trecânduse prea repede peste laudele aduse “rezervaţiei de tauri” la orice prilej de întâlnire dintre crescători şi cei care conduc destinele agrare ale patriei. Agricultura, sau mai precis cei care activează în cadrul ei, au consfinţit un nou episod din degringolada generală care a cuprins majoritatea domeniilor de activitate. Putea să facă zootehnia excepţie ? doar trăim în România şi era chiar culmea ca un domeniu să beneficieze de linişte. Ce urmează de acum încolo greu de spus. Dacă mai punem la socoteală că vin vremuri în care promisiunile pe faţă sau mai pe ascuns, cu iz electoral, ne putem aştepta la averse locale de mişcări de trupe, paralel cu scopul principal, adică creşterea animalelor. Parcă nici nu mai contează dacă vaca mai dă mult lapte, dacă recordul la grâu a fost atins sau mai ştiu eu ce realizări, dacă această rotaţie în cadru, cu pase în trei cu schimb de funcţii continuă cu aşa mare succes. Până la limpezirea situaţiei să auzim numai de bine, şi poate cei care conduc destinele crescătorilor de animale îşi mai aduc din când în când aminte şi de activitatea de bază şi pun pe primul plan interesul general şi nu cel particular. Plus că e şi gratis, ecologic şi aduce şi bunăstare dacă e gestionată cum trebuie.

Şef de şef!

Preţuri de intrare avem, aşteptăm spectacolele Dacă vrem să mergem la muzeu, la un spectacol de teatru, sau la un concert de muzică fie clasică sau populară, trebuie să ne uităm în buzunar să vedem cum stăm cu banii. La asta s-au gândit şi mai marii judeţului, care vor vota în această lună taxele şi tarifele percepute de instituţiile de cultură subordonate Consiliului Judeţean. Propunerile nu aduc schimbări importante, păs­ trându-se aceleaşi tarife ca şi până acum, cu mici excepţii, că doar n-or fi fraieri să le reducă. Să începem cu muzica populară, biletele de spectacol la Ansamblul Artistic Mureşul rămân aceleaşi, adică 8 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru elevi , studenţi

şi pensionari. Nici la Ariel, nu am găsit modificări, pentru un bilet la spectacol vom scoate din buzunar 8 lei la spectacolele pentru copii şi 8 lei la cele pentru adulţi. La secţiile Muzeului Judeţean aceeaşi poveste taxa de intrare fiind neschimbată. Prea frumos sună până acum, dar trebuia totuşi ca cineva să mărească preţurile, nu cu mult dar totuşi peste cele de până acum. Aici mă refer la Filarmonică, unde sunt propuse tarife care sar de cele de anul trecut, astfel că pentru un concert simfonic vom plăti 14 lei şi nu 13 cum era până acum. La fel şi la recitaluri, unde preţul sare tot cu un leu, şi ajunge la 10. Un salt mai substanţial se înregistrează la preţul abonamentelor unde pentru 34 de concerte, preţul

propus este de 340 de lei, faţă de 300. Vestea bună e totuşi că preţurile pentru elevi, studenţi şi pensionari au rămas aceleaşi, 7 lei pentru concerte, 5 pentru recitaluri, 9 pentru concertele extraordi­ nare şi 150 de lei pentru abonamente. Dacă ne-am lămurit cu preţurile, mai urmează să vedem şi ce vedem, dacă tot plătim un spectacol. Stagiunile bat la uşă şi nu mai e puţin timp şi vom închide telefonul mobil, ne vom aşeza confortabil pe scaun şi vom aştepta începerea spectacolului. Sperăm să-şi merite banul şi să nu regretăm că am intrat în sală. Baftă multă artiştilor! Taxa de primă înmatriculare a culturii

Fanfarele au cântat la Sighişoara

Fanfariştii s-au dat în spectacol la Sighişoara la finele săptămânii trecute în cadrul Festivalului Fanfarelor, ajuns la ediţia a 6-a. Chiar dacă ediţia din acest an a cam intrat la apă, fanfariştii prezenţi au făcut o bună propagandă muzicii de promenadă. A fost totul pe bune, şi lumea s-a bucurat de sunetul trombonului şi a altor instrumente. Despre alte tromboane, ele continuă să sune fals, şi le ascultăm în fiecare zi când apare un politician la televizor.

Inspectorii ITM luaţi la bani mărunţi la Peninsula

Nici nu s-a terminat bine Peninsula că au şi început să apară persoane nemulţumite de ediţia din acest an. Nu e vorba de vreun peninsular, ci de cei veniţi în control la locul cu pricina. Este vorba de o echipă de control ITM, care a fost ţinută la intrare şi nu i s-a permis accesul pe motiv că aceştia nu aveau brăţara de acces. Nici după ce au intrat în perimetrul Peninsulei problemele nu s-au oprit, ei fiind bruscaţi de anumiţi comercianţi.

Omul Păianjen pe perdelele creşei din Unirii

Cartierul Unirii din Târgu Mureş s-a îmbogăţit săptămâna trecută cu o creşă nou nouţă, inaugurată în prezenţa conducerii primăriei şi a unui sobor de preoţi în frunte cu Protopopul Gheorghe Şincan. Frumoasă grădiniţa n-am ce zice, păcat doar de au cam lipsit din decor vreo icoană sau ceva de acest gen. Bine totuşi că cei mici au parte de perdele cu Omul Păianjen. Decât nimica e bine şi cu personajul de benzi desenate.


14

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

steaua sus răsare

Steaua Bucureşti – FC Municipal Târgu-Mureş 2-0 (1-0)

Nu putem emite pretenţii

Învinşi pe finaluri de repriză În etapa a V-a a Ligii I de fotbal FC Municipal TârguMureş a fost învinsă duminică seara cu scorul de 2-0 de către Steaua. Golurile bucureştenilor au fost înscrise de Geraldo (min. 45) şi Matinovici (min. 87), ambele în urma unor lovituri de colţ exe­cutate de Brandan la sfârşitul celor două reprize. Partida disputată pe stadionul Astra din Ploieşti a avut foarte puţine faze de poartă, în special în prima repriză, în care Steaua a trimis un singur şut pe spaţiul porţii lui Balauru în minutul 31, expediat de Tănase. Până la acea fază, Celsinho a şutat alături de la marginea careului de 16 metri, în minutul 17, după care Nicolici de la gazde a trimis şi el pe lângă din interiorul careului. Tensiunea şi intrările tari au caracterizat prima repriză. Mureşenii n-au reuşit să construiască şi s-au rezumat la mingi aruncate în adâncime, rezolvate uşor de apărarea adversă. La vestiare steliştii au intrat totuşi în avantaj, după ce Geral­ do a reluat cu capul în plasă lovitura de la colţul terenului executată de Brandan. Szilagyi fusese tras din traiectoria mingii de către Tatu, dar Colţescu „n-a sesizat” şi a validat golul.

Posesie mai bună, final identic

La reluare, primele zece minute au arătat o echipă oaspete cu un mijloc rarefiat. A urmat o perioadă bună însă, în care FC Municipal a avut o posesie superioară, minute în care Steaua a încercat să lovească pe cotraatac. Tătăruşanu a respins în corner în minutul 59 şutul lui Buş sub transversală, dar pe centrul porţii. După câteva minute, la o fază prelungită de atac, Ilyes este blocat în momentul şutului. Pe contraatac, Tatu scoate un penalty în

minutul 69 la intervenţia imprudentă a lui Iencsi. Balauru se opune desprinderii şi parează lovitura executată slab de Brandan. Mureşenii au încercat să găsească golul egalizator, dar culoarele spre poarta lui Tătăruşanu n-au fost găsite. Nici schimbările efectuate spre final nu au adus mai multă luciditate în atac şi cei care au înscris au fost tot steliştii. O pasă neglijentă spre Balauru aduce Stelei o nouă lovitură de colţ de pe partea stângă. Execută acelaşi Brandan şi de această dată Martinovici îl „încalecă” pe Ghionea şi trimite cu capul la colţul scurt, majorând scorul. În minutul următor, Vagner este eliminat pentru al doilea cartonaş galben şi minutele de prelungire nu mai aduc nimic nou.

trei puncte şi să urce pe podiumul alcătuit din trei bucureştene. „A fost un meci greu, ne aşteptam la acest lucru, Sabău este un antrenor care ştie aşeza echipa în teren. Recunosc, m-am speriat la penaltyul ratat de Brandan, mi-era frică să nu fim egalaţi. A ieşit însă bine şi am obţinut trei puncte importante”, a declarat după partidă Mihai Stoica, managerul general al echipei bucureştene. FC Municipal rămâne pe acelaşi loc 15, cu doar patru puncte, dar a întâlnit trei dintre ocupantele primelor cinci locuri. După două săptămâni de pauză, cauzate de partidele lotului naţional, echipa lui Sabău va susţine două meciuri pe teren propriu, cu Astra Ploieşti şi Universitatea Cluj.

Gazdele au avut emoţii dar au reuşit să obţină

Mihai VEREŞ

Mihai Stoica: „Recunosc, mi-a fost frică de acest meci”

„Echipa n-a avut acea răutate de care a­vem nevoie şi se pare că nu suntem pregătiţi pentru jocurile cu echipele tari, care luptă pentru titlu, să facem faţă ritmului acestora. Deocamdată nu putem emite pretenţii, ne putem confrunta doar cu nou promovatele şi cu adversare de la locul opt în jos. Avem probleme şi trebuie să le rezolvăm cât mai repede, altfel degeaba s-au investit pentru aducerea unor jucători de valoare. Patru puncte sunt foarte puţine în cinci meciuri şi trebuie să găsim cât mai repede soluţii. Sunt mulţumit de atitudinea unora şi dezamăgit de randamentul altora din echipă. O să folosim perioada de pauză care urmează pentru a încerca să aducem echipa la potenţialul celor care joacă deja de două-trei luni împreună.” Ioan Ovidiu Sabău, antrenor principal FCM Arbitrul de centru, craioveanul Sebastian Col­ţescu, ajutat la tuşe de asistenţii Adrian Radu Ghinguleac (Bucureşti) şi Gabriel Sabin Stroe (Piteşti) a condus formaţiile: Steaua: Tătăruşanu - Nicoliţă, Galamaz, Geraldo, Brandan - Rusescu (’23 Nikolici), Bicfalvi (’55 Latovlevici), Bourceanu, Tănase - Tatu, Mihai Costea (’68 Martinovici) FCM: Balauru – Vagner (eliminat ’88), Iencsi, Ghionea, Szilagyi - Ilyes, Issa Ba, Pădureţu (’75 Bumba), Astafei (’46 Goge) - Celsinho (’67 Fl. Dan), S. Buş

Consiliul Judeţean Mureş

S-a semnat contractul de execuţie a lucrărilor din cadrul proiectului „Parc auto pentru sporturi cu motor” În data de 23 august 2011 a fost semnat între Consiliul Judeţean Mureş şi S.C. CEA Cooperativa Edile Appennino S.C.R.L. (Italia) contractul de execuţie a lucrărilor din cadrul proiectului „Parc auto pentru sporturi cu motor”. Valoarea lucrărilor care se vor executa este de 46.231.883 lei, inclusiv TVA. Investiţia presupune construcţia unui circuit de viteză cu lungime totală de 3,7 km, precum şi lucrări aferente: drum de acces (DJ 151B – Parc auto), lucrări de protecţie şi siguranţă, boxe, tribună, etc. Complexul de agrement şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motor va fi realizat pe teritoriul localităţilor Ungheni şi Sânpaul, judeţul Mureş. Proiectul având durata de implementare de 40 de luni este finanţat prin PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. PREŞEDINTE Lokodi Edita Emőke 05.09.2011


15

Anul VIII, nr. 468 | 5 - 11 septembrie 2011

ce e scris(0are) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţia, dragă! Nici nu-ţi poţi imagina cât de mult ne bucură scrisorile tale! La noi în sat, ştii cum e. Rar se întâmplă ceva deosebit! E drept că nu regret asta, mai ales că aici o fi locul unde nu se întâmplă nimic! Apoi tare n-aş vrea să-mi văd consătenii la Ştirile de la ora cinci! Acţiuni de astea paşnice, sunt, cum să nu fie, dar ce ar putea fi interesant în asta? De pildă, ca să vezi de unde ai plecat şi tu, draga mea Letiţia! La singurul bloc din comună s-a mutat un vecin nou. Apartamentul cumpărat recent, nu ştiu cât a dat pe el, era al unuia care l-a tot modificat, l-a pus la punct cu gresie, faianţă, centrală de apartament, tot ce vrei, dar...(că tre’ să fie şi un dar), avea hibă acoperişul. A fost şi acela reparat odată, dar n-a mai rezistat intemperiilor. Omul, ăsta nou venit, unul tăcut, cu nevastă contabilă şi un copil mic, s-a pus iute în mişcare, că vin ploile de toamnă şi el nu vrea să-i plouă-n gât! Apoi ştii cum e, Letiţia mea. Unde-s mulţi, îs multe păreri. Unul promite că dă, altul că n-are acum, iarăşi altul că nici nu se gândeşte! Că el a fost certat cu vechiul vecin că îl inundase de n ori! Tăcutul acesta a făcut ce n-o făcut, dar în două zile o fost gata acoperişul! Au lucrat vreo doi meseriaşi, înainte de masă până mai era suportabil soarele şi continuau după-masa, până la apus! Au făcut treabă bună! Vezi ce înseamnă omul gospodar? M-am gândit că aş face şi eu nişte reparaţii cu catran pe casa din spate, la bucătăria de vară, dacă n-o fi prea scump! La înţelegere, mai merge, dar nu prea ai garanţie aşa. Deşi la prima reparaţie degeaba le-o fost dat zece ani garanţie că după

trei ani ploua în casele lor, dar firma nu mai era de găsit! Cică se mutase cu purcei cu tot în Spania! Ai auzit că iară vin vremuri grele, Letiţie dragă! Ştii că după ploaia aia de acum o lună, aia de o ţinut vreo cinşpe minute, când a bătut cu gheaţă, toate mi s-au prăpădit în grădină! Roşiile, varza...ceapa ce a mai rezistat şi cartofii, că erau sub pământ, dar nici ăstora nu le-a priit apa în exces! Aşa că aştept târgul de toamnă ca să-mi pun şi eu în cămară! Am trecut pe la piaţă, după ce am luat la rând toate magazinele zilele trecute. Când te-am căutat la oraş şi tu erai la ţară, la tişă-ta! Apoi am avut ce vedea, tu! Marfă din ţările calde! Madagascar, Ecuador...că poţi învăţa geografia după plantele pe care scrie ţara de origine. Că s-au şmecherit şi vânzătoarele! Dacă întrebi de unde-s roşiile, vinetele, toate-s româneşti! Că doar nu le doare mâna să treacă România pe etichete! Numai când încerci să le tai vezi că au coaja tare ca plasticul, un cotor alb în ele, de zici că-i de varză şi fără miros, fără gust de tomate! Dragă Letiţie, nu ghiceşti cine a venit ieri la mine, să se plângă! N-ai de unde să ştii. Gabi, fata lui poliţistu’ din Toroc. Auzi, ce păţise săraca de ea! Mai bine zis maică sa! Numai că ea nu vorbeşte cu mine, nu ştiu de ce. Cică ar mai avea un an până la pensie de limită de vârstă şi patronul o stresează că o dă afară! Lucră la un patron străin, exigent şi irascibil. Unul din acela de te întreabă când te ia la rost, dar nu te ascultă, nici nu te lasă să răspunzi! Lucrează la un atelier de confecţionat costume pentru bărbaţi. Ea face măsurătorile, asamblează bucăţile, mai verifică greşelile de cusut, astfel că e printre ultimii care părăsesc atelierul. Când pleacă în concediu, munca ei o fac trei colege! Fiind cea mai veche, le ştie pe toate. Se pricepe, oricine orice-ar zice. Numai că taxele sunt mari şi chiar dacă ea e plătită sub valoarea ei, îl costă mult pe patron. Ce să-i zic, ce sfat să-i dau? O înţeleg că are rate, că una, că alta, dar

problemele ei îs ale ei! Deşi Dumnezeu nu culcă-te, cum se zice! No! Bine că am scăpat de chestiile astea că pe vremurile noastre cam greu m-aş descurca şi eu! Mai ales că nu-mi place să mint! Că aşa uşor se lasă îmbârligaţi ăştia, o privire galeşă plină de promisiuni şi-ţi poţi face de cap. Bine, cu condiţia să fii Barbie! Apoi la oraş o fi şi mai greu. Ăia îs şi mai şi, dar pe astea le ştii tu mai bine! Am vrut să-ţi mai povestesc de preţul pâinii, că nu îi mai lasă pe ăştia să o scumpească tot din 100 în 100 de grame, cum au procedat până acum! Azi zece bani, mâine zece...Din aproape în aproape de te miri ce se scumpeşte! De acum încolo nu poate fi mai mică de 300 de grame o pâine! Draga mea Letiţie, te las cu bine! Atât vorovirăm de pita noastră cea de toate zilele că m-a pălit foamea! Să văd dacă s-au făcut baraboii, că azi avem sos de tomate, carne fiartă în supă, că e mai sănătoasă şi piure de baraboi! Nu-ţi lasă gura apă? Te pupă dorindu-ţi toate cele bune,

Prietena ta, Raveca

Pacientul român

Din jurnalul unei barmaniţe

Dragă pacientule, nu ştiu cu ce să încep pentru că săptămâna a fost plină de noutăţi. Ştii, avem ministru al Sănă­ tăţii nou, pe domnul Ritli Ladislau, a­vem promisiuni noi pentru fapte noi. Deocamdată unele sunt la stadiul de vorbe aşa cum au dăinuit şi la ceilalţi miniştri, dar aşteptăm să vedem ce poate să fie concret. Ştiu că aştepţi cu nerăbdare să vezi cum arată cardul naţional de sănătate şi mai ales cât de eficient îl poţi folosi. Dar dacă ai aşteptat până acum mai poţi aştepta o perioadă, pentru că domnul ministru ne-a promis, printre altele, că va continua procesul de informatizare a sistemului sanitar prin introducerea cardului naţional, prescripţia electronică şi fişa electronică, tocmai pentru a stopa scurgerile financiare din sistem. Vestea rea e că noul ministru nu a renunţat la decizia de a introduce coplata pentru consultaţiile medicale, pentru că va reduce utilizarea nejustificată a unor servicii din sistemul sanitar, ca de exemplu accesarea serviciilor spitaliceşti. Că tot suntem la partea de spital, vreau să spun că noul ministru consideră că ar fi mai bine să ne adresăm mai mult la medicii de familie, pentru care are planuri mari de dezvoltare. În schimb va fi mai greu cu internarea prin spi­ tale. Ştiu că unii dintre voi, mai în vârstă şi singuri, vă cade bine o internare de vreo zece zile în spital, unde mâncarea şi tratamentul sunt asigurate prin personal specializat. Acasă e mai greu, când eşti singur şi bătrân. Ei, tocmai internările lungi se vor evita pe viitor, pentru că noul ministru continuă să creadă că spitalizarea continuă stoarce statul de prea mulţi bani şi internarea de zi, când veniţi vă vede medicul, faceţi analize şi seara plecaţi, aduce economii la bugetul de stat. Şi atunci, cu reţeta şi indicaţiile în mână vă veţi căuta un îngrijitor la domiciliu, preferabil asistentă, pe care va trebui să o plătiţi sau nu, în funcţie de

Şi din nou plouă, şi din nou sunt mutată de pe terasa de săptămâna trecută. Asta e. Sunt un jolie jocker, tres jolie, ar zice unii. Aseară am fost de serviciu la barul unui club, mâine cine ştie unde mă voi trezi iar, că ţin locul uneia ce a dat bir cu fugiţii. Nu m-am plictisit prea tare, că în sala mare s-au strâns vreo opt la masa din mijloc, iar dincolo la jocuri era colega de serviciu. Ăştia ai mei erau paşnici, cât de cât. Unul ce se dădea jandarm zicea că e ziua lui şi a dat un rând la toată lumea. S-au încins spiritele că nu i-a întrebat cine ce a luat înainte, şi nu erau la primul pahar, că a continuat fiecare cu votca lu’ şefu’, că doar n-o să refuze aşa un chilipir pe vremurile astea de restrişte. Secetă, cum ziceau ei. Apoi am avut ce asculta. Mai notez din chestiile astea că poate voi scrie cândva o carte, că acum numai cine nu vrea nu scoate câte un volum. Cică literatură de sertar! Oamenii mei s-au ambalat şi nu mai ştiau care-i jandarmul, care-i de la SRI, real sau imaginar, cine pe cine ascultă, de cine ascultă sau pe cine va turna...Unul mărunt, uscăţiv în jur de 70 de ani, vorbea numai în pilde, doar de el ştiute. S-a lăsat recent de fumat şi de băut, zicea, dar i se împleticea limba –n gură. De sete probabil. După ce au terminat de povestit faptele eroice din timpul revoluţiei, dacă tot veni vorba de Bucureşti, au trecut şi la fotbal! Steaua şi Dinamo. Armata şi poliţia. Aici, recunosc că m-au pierdut! Vremurile de glorie

cum evaluează situaţia cei de la Casa de Asigurări de Sănătate. Nu de alta, dar decontează îngrijirile la domiciliu, pentru anumite servicii. O altă modificare serioasă ar fi modul de decontare al medicamentelor din programele naţionale, pentru că statul a ales să mai facă economii şi a găsit de cuviinţă să deconteze medicamentele pentru diabetici, bolnavi de cancer, tuberculoză, HIV/SIDA în funcţie de preţul pentru medicamentele generice. Dar să nu ne alarmăm, pentru că în cazul în care un medicament nu are corespondent generic atunci Casa de Asigurări va deconta 100% valoarea medicamentului, la fel ca şi până în prezent. Nu în ultimul rând vreau să subliniez că statul se gândeşte în continuare la toate. Dar totul rămâne mult timp în stadiul de gândire până la concretizare şi mă refer aici la programele de prevenţie: screening-ul de cancer de col uterin şi neonatal. Deocamdată e de ajuns, pentru că e nevoie de bani mulţi şi pentru astea şi ştiţi şi voi dragi pacienţi ce a spus domnul preşedinte Traian Băsescu, că trebuie făcută economie în sănătate. Aşadar, până data viitoare, multă sănătate să aveţi şi să trăiţi bine!

Dr. Mengele

de mult apuse, povestea cu „apără Duckadam!”şi de astea. Gaşca s-a spart înainte să se ajungă la violenţe că au venit body-guarzii în control...

Una mică

Baia de la V.H.R. – un film cu final prost

Într-un oraș în care majoritatea localurilor se remarcă printr-o faună roz-sclipitoare formată din cocalari și pițipoance, V.H.R. este singura crâșmă de rockeri din oraș. Desiguri, fiind rock pub toată lumea se așteaptă să găsim un W.C. turcesc sau o budă în stil țărănesc. Dar spre stupefacția consumatorilor care deschid ușile pentru a-și elibera intestinul de chinul digestiv dau peste o toaletă curată, îngrijită, derutantă pentru un rocker prin prezența unor elemente cum ar fi chiuveta sau apa curentă.

La intrarea în cabine, te așezi ca tot omu să-ți faci treaba, iar după ce-ți iei adio progeniturii stomacului și intestinelor tale, dai să apeși butonul ce eliberează cascada de apă, și dai peste niște pete mari de rugină. Destul de dezgustător, domnule Hunor, aveți o bodegă meseriașă, coca-free, dar fiți atent și la micile detalii, cum ar fi toaleta, faceți o impresie mai bună astfel.

Buddha



Ziarul de Mures nr 468