Page 1

www.ziaruldemures.ro

Piţipoancele scanate Anul VIII, nr. 465 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 16 - 21 august 2011

Acolo unde-şi lasă amprentele de tocuri piţipoancele, şi nu numai; am încercat să bagăm în acceaşi oală şi domnişoarele prost-îmbrăcate, ori cele ce-şi transportă averile materiale în plase de plastic, ca să vedem şi noi în ce parte se îndreaptă moda.

Pădurea Spânzuraţilor din sănătate

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 8-9

Lipsită de bani pentru investiţii, România a declanşat operaţiunea:

Marele vid chinezesc Şi eu ca re cred eam că orez ul e sin gura cultură din Chin ce surp a... Uite riz festivalu ă ne-au făcut c l ăsta u tecist! A u da’ ce se uleu, v e d e -n zare Ţinutul ? Autono m Tibetesc ?

Fraţilor, părinţii noştri munceau o lună să ne ia câteo pereche de izmene chinezeşti... Vedeţi ce s-au schimbat vremurile? Azi alergăm un pic balaurul ăsta ce seamănă cu Obama şi... pac, pac... primim nişte miliarde pentru investiţii!

Nici d iploma asta n ţia u mai e ce-a Păi la fost... Paris eram nu mă un do m mn, il o gea pentru bani d m la nime e aştept ţigări. .. Abia să aju ng dis eară în jacuzz i... An progra ca, tu ce m ai?

Oare cine îmi poate spune cum se zice Bechtel în chinezeşte? Aş vrea să-i întreb de o firmă serioasă de autostrăzi, care să-nţeleagă politica preţurilor mici şi a comisionelor mari...

Băieţi, mai avem mult? Aţi lăsat toată greutatea pe mine...

T Plecaţi după investitori în cea mai capitalistă ţară comunistă, reprezentanţii Guvernului Boc au fost trimişi să plimbe balaursul de către gazdele lor, informate în legătură cu cerşetorii români care fac ravagii prin Europa

Memorialul greşelilor Echipa din Târgu-Mureş ”şi-a tras” echipă de Ligă în noua tentativă de promovare în elită, acolo unde antrenorii în memoria cărora este organizat turneul au obţinut la sfârşitul anilor ’80 Cupa României şi titlul de Campioană Naţională. Ediţia a III-a, sau a VI-a, a Memorialului Antrenorilor la hanndbal feminin s-a încheiat. Competiţia a debutat cu Memorialul Eugen Bartha, a continuat cu ”Eugen Bartha şi Valentin Pop” şi a ajuns ulterior la actuala denumire.

Procesiunea dezbinării noastre

pagina 15

De cu seară, joi seară, puzderie de lume urcă la Biserca reformată din Cetatea Medievală. Mai firavi, la început, în grup compact o dată cu apropierea ceasului la care, un veşnic student medicinist, îşi organizează manifestarea, civică zice-se, de susţinere a separării UMF. Cum primăria nu a dat aviz manifestări, pe motiv că nu e cazul să inflamăm degeaba spiritele, procesiunea s-a transformat în slujbă la Biserica Reformată din cetate.

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

campaniada

Let’s talk about Franc, Mr. Franc Elefantul portocaliu se transformă, electoral, în verde. PDL utilizează culoarea verde în campaniile electorale pentru alegerile anticipate din 4 judeţe. UDMR luptă pentru numele Ministrului Educaţiei. USL scoate teme de discurs din jobenul roşu-galben-albastru. Pieţele bursiere se dau cu fundul de pământ şi lumea urlă a criză, din nou. Peste toate acestea se aşterne canicula, alternată cu vreme de toamnă timpurie. După ce, duminica trecută, Emil Boc ne-a spus pe videochat că România stă mult mai bine, m-am săturat de câte am citit săptămâna asta despre Franc. Nu-l ştiţi pe Franc? Vă puteţi considera fericiţi. Înseamnă că săptămâna dumneavoastră a fost calmă, liniştită, v-aţi bucurat de diversele capricii ale lunii august. Nu a-ţi urmărit zilnic cotaţiile monedelor de schimb, nu a-ţi calculat şi recalculat bugete şi

nu aţi trecut prin alte câte şi mai câte aventuri ca cei care-l cunosc pe Franc. Desigur, o nenorocire nu vine niciodată singură, dar, în această stare Franco-delirantă, campania electorală este în plină desfăşurare. Se profită (ca peste tot în lume, de altfel n.r.) de starea generală de nemulţumire, de capriciile vremii care destabilizează meteosensibilii, pentru că iată mediul potrivit pentru ca o scânteie să devină revoltător de puternică. Spiritele încinse ale naţionalismului, indiferent de „culoarea” politică începând, deja, să-şi arate ochii scânteietori. Dezamăgitor, de altfel. Cred, încă, şi am să continui să cred asta, că discursul incitant naţionalist nu-şi mai găseşte locul într-o societate care se pretinde a fi Europeană, civilizată sau democratică. Nu de alta, dar nu mai bine, aşa de amoru’ imaginaţiei, ne lăsăm

noi de tot felul de orgolii mărunte şi ne punem pe treabă. Ori, dacă harababura asta generalizată şi preelectorală nu încetează, nu avem cum să ieşim cu capul la suprafaţă. Cu fugăriri prin Distinse Naţionale Agenţii şi slujbe de separare a departamentelor universitare, nu cred sincer că ne rezolvăm problemele cu Franc şi restul din gaşca lui. „Valoarea totală a restanţelor înregistrate de persoanele fizice cu credite în franci elveţieni a depăşit un miliard de lei la finele lunii iunie, de peste 3 ori mai mult decât în urmă cu un an. Trendul de apreciere substanţială a francului a început însă abia din iulie„, scriu cei de la Capital (şi asta era joi, 11 august n.r.) Cred că Cetăţeanul care va merge la vot are alte gânduri acum decât iluminatul aleilor, politiţia călare, scindarea UMF, ca să enumerăm numai câteva teme mai mult

Portocaliul trece pe verde, sau nu? „Păi măi omule, nu suntem noi destul de aproape de Verde, până la confuzie, dacă e vorba de Consiliul Local” „Măi Claudiu, noi cu ce culoare mergem în campanie. Uite că aştia de la Neamţ au trecut pe verde”

Portocaliul nu moare, se transformă în verde. În alegerile anticipate din patru judeţe ale ţării candidaţii PDL au înlocuit portocaliul cu verdele în materialele electorale. Democrat-liberalii au renunţat la portocaliu şi au participat la alegeri sub însemnele partidului în culoarea verde în cinci scrutine organizate în patru judeţe. Cel mai recent caz îl reprezintă alegerile parlamentare parţiale din Neamţ, unde PDL-istul Adrian Rădulescu are toate materialele electorale cu verde. Surse din cadrul PDL au declarat pentru HotNews.ro că există mai multe voci care cer schimbarea culorii siglei PDL din portocaliu în verde, însă până în prezent nu s-a luat nicio decizie în acest caz. În aprilie, primarul Botoşaniului,

Cătălin Flutur, declara în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al partidului, Vasile Blaga: “Avem o problemă cu sigla şi cu culoarea partidului. Alegerile de până acum au fost câştigate cu culoarea verde”. Domnul Flutur are dreptate, n-ai ce comenta, Verdele a câştigat cel mai mult în ultimii 20 de ani. Nu există îndoială că la Mureş aşa ceva nu se va întâmpla. Oricum, aşa cum se spune mereu, judeţul Mureş are un statut special. Aici, legăturile strânse dintre PDL şi UDMR nu vor permite vreo posibilă confuzie între cele două culori. Cum la noi verdele este asociat UDMR-ului, nu-l văd pe vicele PDL-ului naţional să-l adopte în viitoarea campanie. Ori, dacă e vorba că schimbarea ar aduce noroc, nu ţine argumentaţia, la noi votul e etnic, nu e după noroc.

Lex Tetrix

sau mai puţin electorale. Ar fi timpul să ne ocupăm şi de problemele grave, nu? Nu de alta, dar cică iară se blochează totul până prin 2014.

Sanda VIŢELAR

Bâlciul deşertăciunilor împărţirilor electorale 15 „baroni” roşiatici rămân la locurile lor. 15 judeţe merg la liberali, pe lângă cele 5 câştigate în 2008. Restul fotoliilor judeţene se împart după principiul egalităţii şi fraternităţii între „popoarele” politice ale plaiului românesc. PSD, PNL şi PC, strânşi în mega-alianţa uslaşilor au numărat şi sondat ţara pentru a-şi monta candidaţii la alegerile locale de anul viitor. În teritoriu, baronii PSD sunt fericiţi, intenţiile de vot între 50-70% le asigură, deocamdată, trecerea liniştită de turul electoral. Protocolul, acest sfânt instrument al USL, prevede 21 de judeţe socialist-democra­ tice şi 20 liberale, care urmare Ponta cu ai lui mai nominalizează vreo 5-6 judeţe, faţă de cele deţinute în prezent. Transilvania intră, în cea mai mare parte, pe mâna liberalilor, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Cluj, Bihor, Maramureş sunt judeţele arondate lor. Misiune grea pentru liberali, ţinând cont că inamicii PDL şi UDMR sunt puternici în zonă. Bătălia care ne interesează e pe Mureş şi pe Târnavă... vorba cântecului. Între atâtea calcule, sondaje şi culori, nume scoase şi aruncate în luptă, cu un PC supărat că nu e prea băgat în seamă şi cu veşnice dicuţii cu substrat etnic, variantele de candidaţi care se vor lupta la Mureş nu sunt încă bătute în cuie. Dorin Florea şi Ciprian Dobre mai au încă timp să îngroape securea războiului şi

să facă un duo cu Dobre la CJ şi Florea la Primărie. La fel de bine, situaţia prezentă ar putea rămâne neschimbată cu Lokodi şef peste CJ şi Florea în continuare primar. Asta dacă nu îl bate cumva Vass Levente. Cum madam Lokodi nu participă la emisiuni TV pentru că trebuie să pună murături, n-ar fi de mirare să vină Frunda la CJ. Rămâne de văzut ce se întâmplă cu Radu Deac, curtat asiduu pentru a intra în cursă. Nici fraţii Bendek nu trebuie ignoraţi, Imre fiind un posibil candidat. Apoi va urma bătălia pentru Parlament şi pentru funcţii, pentru consilieri, secretari şi mai ştim noi ce alte posturi. Important ar fi să nu uite distinşii care îşi doresc frâiele puterii şi de câteva chestiuni practice: unde a Autos­ trada, neîncepută de marele om politic, semipensionat, Marko, unde sunt centurile nedezbrăcinate, unde sunt marile investiţii din arealul mureşean, consorţiul universitar Mureş sprijinit de mediul de afaceri e încă invizibil, unde e complexul Expoziţional că acest oraş e târg, deci are privilegiul de a organiza „bâlciuri” de vreo 500 de ani.

Lex Tetrix


3

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

umf ro/umf hu

Solidaritatea pentru UMF şi campania electorală De cu seară, joi seară, puzderie de lume urcă la Biserca reformată din Cetatea Medievală. Mai firavi, la început, în grup compact o dată cu apropierea ceasului la care, un veşnic student medicinist, îşi organizează manifestarea, civică zice-se, de susţinere a separării UMF. Liderul Asociaţiei Maghiare pentru Pregătirea Medicală şi Farmaceutică din România, Adam Valerian, care dorea ca printr-o procesiune religioasă să ceară înfiinţarea secţiei maghiare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, procesiune ce urma să aibă loc în centrul oraşului. Cum primăria nu a dat aviz manifestării, pe motiv că nu e cazul să inflamăm degeaba spiritele, procesiunea s-a transformat în slujbă la Biserica Reformată din cetate.

Scindarea UMF sau campanie electorală?

Cegzi Sandor a fost primul care a ajuns în capătul scărilor, însoţit de fostul primar Fodor Imre. Bendek Isvan şi al său fiu i-au urmat, Vass Levente venind singur, la fel cum a stat pe tot parcursul evenimentului. Ce vă putem spune este că s-au ţinut discursuri, fără traducere oficială, oamenii s-au uitat la un filmuleţ despre UMF pentru a înţelege de ce e necesară scindarea. Şi dăi cu scindarea în sus şi în jos vreo două ceasuri. După primele 60 de minute, auditoriul plicitisit şi cu urechile varză din

„Ioi istenem, mai bine mă lăsa Florea liber prin Centru. Că aşe nu ştie să prindă bannerul”

cauza proastei sonorizări au început să iasă bombănind. Urechile surprind conversaţii despre cum „nu de aceea am urcat până în vârful dealului Cetăţii ca să-şi facă ăştia campanie electorală”.

Nu e campanie, e despre studenţi

Tineret, prin asta înţelegând studenţi de la UMF care cică sunt direcţi interesaţi de subiect, nu au prea fost. Vaşnicul lider al UDMR Târgu-Mureş a ieşit şi a îmboldit că nu e vorba de campanie. E vorba de studenţi. Nu e adevărat că dacă se separă zboară şi acreditarea. „Astea sunt lucruri

care se pot rezolva”, ne spune Benedek. Îl credem pe cuvânt, doar Viktor Orban şi-a arătat deja susţinerea. „Orice aveţi nevoie trebuie numai să cereţi”, spunea acesta cu ceva săptămâni în urmă. Omul momentului, Vass Levente, care ori va fi ministru, ori primar, ori poate amândouă, spune că manifestarea este una civică, normală. Despre primărie sau minister nu vrea să vorbească. „Mi s-a propus (postul de ministru n.r.) dar nu vreau să comentez. Pentru mine Târgu-Mureş-ul este important”, spune acesta, la final.

„Greu cu domnu’ primar pe scările astea. Poate ar merge un teleferic. O să calculez, să vedem poate mai vin nişte voturi de la enoriaşi”

„Şi eu vreu UMF HU. Parcă de aia am venit aici.”

Lex Tetrix


4

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

fotoretrospectiva

Fotocronica retrospectitvă:

Cine, ce, pe unde şi când, Ghere ide să te pup. Istenem Doamne ce „mult” ai crescut. E de ajuns cât am băgat mâna în puşculiţa de la UDMR ca să vin în ajutorul PDL?

Două personalităţi marcante în târgul Mureşului. Lokodi Doamna de Fier de la CJ Mureş felicită prea fericitul manager al Spitalului de Urgenţă, Gomotârceanu, pentru „performanţele” obţinute

“5 mituri despre viaţa sexuală. Interesant articol. Şefu Dorin tot face şi glume porcoase. Tre să studiez, să-l pot consilia dacă e cazul. Oare mai ţine mult şedinţa?”

Fostul jurnalist, actual consilier sau factotum, Neluţu Chiorean îşi foloseşte atenţia distributivă pentru a citi presa tabloidă în timpul şedinţei de CL

„Ţine-mă de mână, Viorele, de mai modifică ăştia Legea Educaţiei eu mă arunc din balcon!

Generalul Dumitrul Matei disperat de schimbările făcute de proprii colegi de partid în Legea Educaţiei

i Ticule, la no re pe oa m se e al în spit te cu un fr în capete. Toţi iepurii ca ţi gi fu Băsescu e de afară. prin spitalel ne şi afară ez gl de Hai...joc că n lo din sa aer em av ai m nu

Domnilor bolnavi nu-i aşa că vă simţiţi mai bine după reforma pe care eu şi Levi am gândit-o pentru voi?

Ex-ministrul sănătăţii Cseke Attila într-o vizită fulger prin saloanele spitalelor mureşene

Măi Akos, mi-am pus pielea la bătaie în alegerile trecute. Acum e rândul tău să-ţi asumi candidatura la primărie.

Nu înţeleg de ce mă tot bâzâie ăştia. Procurorii din România merg brici. Uite de exemplu, cei de la DNA mi-au arestat aici o rudă şi eu nu am zis nici pîs. Nici când a avut parte de o anchetare tendenţioasă

Lasă Marius că găsim noi pe altcineva să se frigă. Uite la Ionela ...frumoasă e, deşteaptă e, vorbeşte bine...de ce să nu candideze ea?

Liberalii Akos Mora şi Marius Ichim într-o discuţie aprinsă în timpul alegerilor pentru preşedinţia PNL Tîrgu Mureş

„Ionela, acum că eşti plină în funcţie nu ne mai putem juca. Ori câştigăm la Târgu Mureş alegerile ori ne luăm tălpăşiţa. Mai ales că acum suntem cât trei în unu

tă edin preş bău e m gă m-a nici i dra Cipr unicipiu ndidez ea a pe m ar nu c lui. Îs pr or l u D gat. ptul cap camere a u ţ r a f i în r vede dă în timi de luat

Şefii PNL Mureş şi Târgu Mureş pun la cale strategia partidului pentru următoarele alegeri

Procurorul general al României Codruţa Kovesi, într-un monolog despre starea anchetatorilor României

Când o să ajung şi eu şef la CJ şi apoi ministru o să-ţi trag una de nu te vezi. Faci nazuri pentru trei copaci când Verestoly al tău a tăiat judeţe întregi

Du p (di ă ce nc gu par are f vernu ac l t e pre ) fec te-a şi eu t fa p us na c să zuri i acu şi v m pen mă rei sa t loc al. ru şe botez f D i u l a B tre oc sa că te tău a uB pu că un pre -mea ăses nea şed rgă cu mă in .. jign te de .da cu eşt filia i l

Prefectul Marius Paşcan şi ministrul Borbely Laszlo nu vor să lase deoparte trecutul tumultos şi să colaboreze în spiritul coaliţiei de la guvernare


5

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

fotoretrospectiva

în primele luni ale lui 2011 M-am săturat să fiu singurul gică-contra de la UDMR. Să se mai nască şi alţii că pe mine nu ştiu cât mă mai ţine. Să văd acum pe cine va asculta copilul ăsta de Hunor. Că de face figuri o să-i trag o urechială

i Levi, zic e sărută h tc a Da ce bin w t în Bay că a juca

De ziua ta iubito şi-n dar de ziua ta, Az a szep, az a szep, akinek a szeme kek, ...în ce limbă să-ţi mai cânt să-ţi arăt dragostea mea nemuritoare

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda surprins într-o dialectică post-congresciană: To be or not to be with Kelemen?

„Luaţi nişte pâine, domnule Diaconescu, că de circ nu ducem lipsă, doar ni-l oferiţi seară de seară la dumneavoastră, la OTV!”

Consilierul local UDMR Mozes Levente, şi-a postat pe contul de facebook un moment unic de dragoste cu iubita. În spiritul lunii martie noi o publicăm.

Iar dau ăştia cu bliţuri în noi. Domne ce m-am speriat. Sper să nu se vadă în poze că iar ajung în ZMS. Şefu’ ce ne facem?

Cei doi oficiali ai primăriei care lucrează de zor la schimbarea la faţă a oraşului prinşi în ipostaze haioase de paparazzii ZMS Eu sunt membru al PRM infiltrat de Tribun la ei în organizaţii. Aşa că am venit cu steagul românesc să nu uite în ce ţară stau. Că de steaguri cu Jobbik şi Gara Maghiară se ocupă ei.

La marşul organizat de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, între multitudinea de steaguri ale Ungariei şi altor organizaţii mai mult sau mai puţin extremiste, s-a strecurat într-un mod „nevinovat” şi unul al României. Ne întrebăm cine este curajosul purtător de drapel?

Mă doctore...ce frumoase îs fetele astea. Le-aş lua pe toate asistente la Nova Vita da nu mai am loc. Tu cred că le ştii mai intim ca să zic aşa

Aşa cum ne cânta răposata Mădălina: „Fată dragă nu fi tristă fiindcă e păcat. Fără poze nu există om public adevărat”. De peste 10 ani de când tot apar prin presă, sunt mai călit decât oţelul Krupp

Eu la fete tinere mă pricep. Şi la muzică. O să le zic celor de la club să pună doar Omu bun şi pomu copt, şi alte melodii mai pentru tineri aşa

Doi dintre susţinătorii sportului mureşean, Virgil Mailat şi Constantin Copotoiu stând la o tacla în timpul meciului echipei favorite de volei

Măi băieţi! Hai să mai găsim ceva subiect naţionalist de aruncat pe piaţă că nu ne mai bagă în seamă nici curcile...dapăi partidele sau românaşii noştri.

To be or not to be mayor. Nu ăla de la Siletina. Primar pe englezeşte pentru neştiutori. Asta-i întrebarea!

Preşedintele PSD Târgu mureş, Dragoş Popa surprins într-un moment de analiză personal-oelectorală de paparazii ZMS

Florine eu zic să tragem obloanele şi să ne plimbam mai mult nepoţii că nimeni nu mai ascultă de Vatra. Neamul ăsta s-a dus pe apa sâmbetei

Conducerea de la Vatra Românească vrea cu tot dinadinsul să reajungă pe firmamentul vieţii politice tîrgumureşene şi de ce nu româneşti. A vrea nu înseamnă însă a putea


6

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

încurcată limbă

Lost in Translation, marca Jobbik Szavay Istvan, deputat al partidului Jobbik în Parlamentul Ungariei se perindă vreo 10 zile în Transilvania. Szavay a venit şi la TârguMureş pentru o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii maghiare. În cadrul unei conferinţe de presă acesta a criticat politica externă a guvernului maghiar, susţinând că Budapesta nu sprijină suficient interesele maghiarilor din afara graniţelor. Declaraţiile sale puteau isca un nou incident diplomatic (n.r. 15 Martie, soţia ambasadorului) datorită faptului că, probabil, cercul de prieteni Jobbik nu are fonduri pentru a angaja traducători. Din ceea ce se traducea într-o română stâlcită în conferinţa de presă, se putea deduce că Jobbik nu doreşte ca Ungaria să aibă relaţii de bună vecinătate cu România, dar să susţină interesele maghiarilor de aici. Cum una fără alta nu prea se poate, că dacă te cerţi cu vecinul nu ai cum să-i mai ceri zahăr a doua zi, am între-

„Ioi istenem, iară nu pricep nimic. Ce vrea ăsta, să ne declare Ungaria război din cauza plăcuţelor bilingve?”

Presa zăpăcită de traducerea pe picior a relaţiilor bilaterale româno-maghiare bat, naiv, dacă am înţeles bine. Nem, nem asta am priceput. Domnul vroia, de fapt, să spună că trebuie acordată o mai mare atenţie în politica externă a Ungariei problemelor minorităţilor maghiare din afara graniţelor. Noroc cu lauda adusă diplomaţiei române, chiar dacă este nemeritată. Altfel, poate ne supăram mai tare. „Diplomaţia

Zboară puiule, zboară

Sfârşitul de săptămână a adus a doua ediţie a „Sky is the Limit”, miting aviatic la Aerodromul nostru. Vreme calmă, fumoasă, numai bună pentru a admira avioanele acrobatice. Zboruri sunt şi pentru presari care, vorba aia, promovează manifestarea de ceva timp, luptă să nu se facă prostii cu aerodromul în cauză ş.a.m.d. Păcat că, din cauza căderii pieţelor bursiere, probabil, nu sunt bani de benzină cu cifră octanică mare, să se plimbe toţi presari. Poate la anul, dacă om mai avea aerodrom.

+\- 3%

USL întârzie să dea publicităţii sondajele, gurile rele spunând că vom afla numai candidaţii şi procentul lor. Lipsa accesului la toată lista s-ar putea datora faptului că unele nume din sondaj, nume purtate de personaje cu pretenţii de mari politicieni, nu ar depăşi nici măcar pragul marjei de eroare. Mai spunem că acesta era de +\- 3%. Poate vineri, la mega-reuniunea uslaşă de la Hotel Grand so mai fi dezbătut una alta, ori mai fi bătut palma vreo doi-trei foşti adversari şi aflăm şi noi ceva nume săptămâna asta. Dintre cele pe care nu le ştim deja.

La proces, măriat ta

Atunci când încerci să ai un limbaj cât mai colorat rişti să dai de necaz şi nu este vorba despre Dorin Florea, cum aţi putea crede auzind de limbaj colorat. Personajul cu pricina, vagabondând mai mult prin lumea politică, ar fi trebuit să ştie că actualii sau foştii sau suspendaţii colegi s-ar putea supăra. Şi toată povestea ar pu-

românească a reprezentant în ultimii 20 de ani interesul naţional în discuţiile bilaterale cu Ungaria. Jobbik este de părere că Ungaria ar trebui să ducă o politică fermă în ceea ce priveşte minorităţile naţionale din Ungaria, respectând drepturile colective şi personale ale minorităţilor”, a spus Szavay Istvan.

Lex Tetrix

tea ajunge la judecată, în instanţă.

Ultimul Harry Potter a fost şi pe la noi

Cea mai profitabilă serie din istorie a ajuns la sfârşit. Săptămâna aceasta mureşenii au putut viziona la Casa de Cultură a studenţilor, cinema ad-hoc pe durata lucrărilor de la Cinema Arta, au putut vedea ultimele aventuri cinematografice ale lui Harry Potter. Vrăji, treburi, şmecherii, luminiţe frumoase. A fost un film o.k. per an­ samblu, fanaticii seriei îl vor adora şi vor face mătănii la cărţi şi vor aprinde tămâie, ignoraţii vor face miştouri pe seama lui venerând Stăpânul inelelor, iar noi restu cu mintea mai clară, vom zice “no, o fo’ fain”. Eu unul am fost trezit în timpul filmului de coatele unui amic pentru că sforăiam. Nu pentru că era plictisitor, dar eram nedormit.

Facebook-ul decretează Târgu-Mureşul – oraşul plictiselii

Toată lumea se lamentează pe feisbuc cum se plictisesc ei în oraşul florilor, denumit de o tută oraşul plictiselii, ca descriere la o poză cu propriul laptop pe care rula un serial, lângă care se puteau vedea ambalaje de ciocolată şi felii de lebeniţă. Da, e oraş mic, şi tendinţa e să te plictiseşti, da măcar ieşi în interneţii mămică-tii şi plictiseşte-te cu alţii. Sparge o sămânţă-n bloc cu vecinu’, fumează cu vecina o ţigară pe o stradă prost-luminată, da’ nu te plânge pe virtual că e plictisitor oraşul, când judecând după numărul de „pretini” de pe profil viaţa ta ar trebui să fie o paranghelie continuă.


7

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

feisbuceala

Nu ai cont de Facebook, nu exişti. IGPR există Inspectoratul General al Poliţiei Române şi-a făcut cont pe Facebook. Real sau nu, Like-urile s-au strâns cu sutele până acum. Facebook-işti comentează, trimit plângeri sau reclamaţii, scriu bancuri cu poliţişti şi câte şi mai câte. Poliţia Română a intrat în mediul reţelelor de socializare. Profilul IGPR de pe Facebook a stârnit neîncredere, la început, din partea utilizatorilor reţelei. „Cred că, contul acestor persoane care au făcut glume pe seama inspectoratului vor fi “arestate” vă mănâncă rău undeva şi trebuie să vă scarpine puţin nenea poliţai”, scrie Narcis Cristescu pe Wall-ul celor de la IGPR, într-un limbaj de lemn care ne aduce aminte pe ce profil suntem. Alţii fac reclamaţii care mai de care. “Bombă La Potcoava - Olt există un poliţist diliu, ce i s-a retras arma PENTRU PROPRIA SIGURANŢĂ.....asta declară comandantul”, scrie Cristian Muller, iar IGPR răspune prompt că este la curent cu situaţia din Olt. Distracţia mare se pare că este pentru cei care pun bancuri cu polţişti şi care au găsit, în online, spaţiul să-şi elibereze năduful. Sărind peste activitatea de pe Wall-ul IGPR, rămâne de discutat despre necisitatea unui astfel de cont pe o reţea de socializare. Dacă cei din spatele profilului sunt cei de la Poliţia Română, ne întrebăm cum apare postul celui care operează pe cont în statul de funcţii, “facebook-ist de serviciu” ar putea fi o variantă.

Ofiţerul responsabil cu Facebook-uiala

Pentru a fi pe Facebook active trebuie să te dedici misiunii de a trimite cereri de prietenie,

a inspecta conturile celorlalţi utilizatori, a adera la cauze, a pune link-uri, poze, comentarii şi câte şi mai câte, 8 ore din zi se pot scurge uşor în spaţiul virtual. Cum reforma din MAI a mai rărit rândurile în cordoanele poliţiştilor, probabil cineva de la vreun depar­tment de comunicare şi-a salvat job-ul venind cu ideea unui asemenea profil pe Facebook. Să fie şi Poliţia în rand cu toată lumea. Nu e de neglijat nici teoria, cu iz conspiraţionist, că profilul cu pricina ar fi o acoperire pentru ca poliţiştii să strângă informaţii despre diferite persoane. Monitorizarea contului de Facebook a cuiva poate reprezenta o sursă de amuzament sau…tehnicile de culegere de informaţii sunt cele mai avansate, până la urmă. Până la redactarea materialului, IGPR a reuşit să strângă vreo 742 de Like-uri. Ne întrebăm dacă trebuie să ne aşteptăm şi la vreo modificare legislativă, nu de alta, dar mai sunt unii pe Facebook care ar trebui arestaţi. Indiferent de motivele pentru care Poliţia a decis să-şi facă profil de Facebook, cert este că, de acum în colo, ne vor furniza chiar ei, în timp real subiecte de bancuri cu poliţişti: “Bine v-am găsit şi bine aţi venit pe FB, domnilor. Întrebare: v-aţi supăra foarte tare dacă, din când în când, depun pe wall-ul dvs. câte o fotografie sau filmuleţ din trafic?”, întreabă cetăţeanul Bogdan Manea. IGPR răspunde

IGPR asigură ordinea şi în mediul virtual prompt: “Cu condiţia să folosiţi un limbaj adecvat. Vă aşteptăm”. Cetăţeanul, care se vede că a mai avut de-a face cu replici poliţieneşti,

răspunde: “În fotografie folosesc întotdeauna un limbaj extreme de civilizat”.

Lex Tetrix

Admiterea excepţională de la UTCN pregăteşte studenţii pentru marile companii “Admiterea este cea mai importantă activitate a Universităţii Tehnice din Cluj Napoca(UTCN) desfăşurată pe o perioadă de aproape 1 an începând cu toamna şi sfârşind cu vara anului universitar. Sunt desfăşurate campanii de popula­ rizare în liceele din judeţul Cluj şi judeţele limitrofe de către comisia centrală a Universităţii Tehnice, de către facultăţi şi de către organizaţiile studenţeşti. În Universitatea Tehnică există un oficiu pentru recrutarea candidaţilor la admiterea care gestionează întreg procesul de admitere în ansamblul său. Pentru anul universitar 2011-2012 Universitatea Tehnică a primit din partea Ministerului Educaţiei 2.685 de locuri la buget cu 85 de locuri mai mult decât în 2010, iar la plată au fost scoase aproximativ 800 de locuri. Candidaţii înscrişi pentru concursul de admitere pentru sesiunea iulie 2011 au fost în număr de 3.651, cu mult peste cifra din 2010, cu toate că procentul elevilor care şi-au luat examenul de bacalaureat a scăzut faţă de anul trecut, iar demografic numărul elevilor din cl. a XII-a a scăzut şi el cu 10% faţă de aceeaşi perioadă. Explicaţiile constau în faptul că elevii care şi-au luat BAC-ul în prima sesiune sunt din ce în ce mai pragmatici şi îşi îndreaptă paşii spre universităţi tehnice care le asigură un loc de muncă. Trei facultăţi au susţinut examen de admitere prin teste grilă la matematică(Facultatea De Automatică şi Calculatoare şi Facultatea de Construcţii), respectiv prin două probe de desen tehnic şi liber(Facultatea de Arhitectură). Celelalte şase facultăţi au dat concurs de dosare luânduse în calcul performanţele candidaţilor obţinute la BAC şi în timpul liceului. Au fost admişi fără examen peste 70 de elevi care au obţinut premiile I, II şi III la olimpiadele naţionale şi internaţionale de matematică, fizică, chimie, informatică etc. Au fost ocupate 89% dintre locurile de la buget şi 40% din locurile la taxă. Universitatea Tehnică organizează o sesiune de admitere începând cu 12 septembrie 2011 pentru locurile rămase libere la buget şi taxă, informaţiile fiind furnizate continuu de site-ul UTCN-admitere(http://www.utcluj.ro/ secţiunea ADMITERE 2011).

Profesorii de la Cluj, predau şi în extensiile Universităţii Tehnice

Un lucru demn de semnalat este concurenţa acerbă din

P

90% dintre cămine UTCN, renovate

Candidaţii beneficiază de cazare în căminele Universităţii Tehnice renovate în proporţie de peste 90%(4 studenţi în cameră, cu baie separată, oficiu pentru pregătirea mesei, maşini de spălat etc). Informativ, media minimă de admitere obţinută la buget a fost de 8,02 la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, 7,81 la Facultatea de Mecanică, specializarea automobile, 7,70 la Facultatea de Inginerie Electrică, specializarea inginerie medicală şi 7,00 la Arhitectură.

Taxele de şcolarizare au rămas aceleaşi

extensiile Universităţii Tehnice din Alba-Iulia, Bistriţa, Satu Mare şi Zalău, unde locurile la buget au fost ocupate în cea mai mare parte confirmând faptul că în perioada de criză economică candidaţii preferă să rămână în localităţile lor de domiciliu, beneficiind de acelaşi plan de învăţământ şi cadre didactice ca şi cei care sunt şcolarizaţi în Cluj. Absolvenţii extensiilor Universităţii Tehnice sunt favorizaţi în găsirea unor locuri de muncă în localităţile lor de domiciliu, unde firme puternice îşi asigură astfel specialiştii: SC Tenaris Silcotub, Michelin, ambele din Zalău, Zollner Elektronik, Unio, Technosam, din Satu Mare, Comelf, RALL, ambele din Bistriţa, SC Start Transmision SA Cugir, Prod Com, Saturn, SC Cugir SA, Nico Modul, toate din Alba). Un lucru demn de remarcat este susţinerea autorităţilor locale: Primăria, Prefectura, Consiliul Judeţean şi Inspectoratele Şcolare din aceste extensii pentru susţinerea învăţământului tehnic clujean”

Taxele de şcolarizare au rămas ca şi în anii precedenţi de 3.300 lei pentru un student şcolarizat la un program de studiu în limba română, respectiv 3.500 de lei pentru cei şcolarizaţi în limba engleză şi germană. Studenţii care au intrat pe locurile de la taxă beneficiază de reducerea taxei de şcolarizare dacă au venit pe persoană sub 500 lei şi de scutirea acestuia dacă sunt copii din plasament sau orfani de ambii părinţi. De asemenea, aceste categorii beneficiaiză de cazare gratuită în căminele universităţii şi de tichete de masă gratuite. Pentru studenţii orfani de un părinte reducerea taxei de şcolarizare este de 50% pentru un venit pe membru de familie sub 500 de lei. În plus, ei primesc scutire de taxă de cămin şi tichetele de masă gratuite. Studenţii străini pe cont propriu valuntar sau bursieri ai statului român(aproximativ 50 de persoane din Republica Moldova), precum şi cei din Republica Moldova care şi-au luat BACul în România constituie o componentă importantă a UTCN, numărul lor ridicându-se la peste 150 de studenţi. După evaluarea universităţilor realizată de Ministerul Educaţiei, probabil în luna august, vom primi locurile pentru admiterea la master(ciclul II Bologna), respectiv la doctorat. Admiterea va avea loc în luna septembrie. Pentru anul universitar 2010/2011 Universităţii Tehnice i-au fost alocate 1.670 de locuri la master, respectiv 200 de locuri la doctorat cu frecvenţă la zi, toate finanţate de la buget. Au existat şi locuri în regim de taxă” Informaţiile au fost furnizate de prorectorul didactic şi cu probleme studenţeşti prof. dr. ing. Mihail Abrudean.


8

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

fotopiţiportaj

Despre piţipoancele ce se-mpiedică în buricul târgului Of tu, trebuia să-mi iau cizmele albastre! Forţa Steaua, forţa Steaua, hep-hep!

Mi-o fi observat cineva cizmele astea faine? Sper că nu le-a sărit altceva în ochi

Mă plictiseam în oarecare zi şi m-am gândit să ies puţin în buricul târgului, acolo unde-şi lasă amprentele de tocuri piţipoancele, şi nu numai; am încercat să bag în acceaşi oală şi domnişoarele prostîmbrăcate, ori cele ce-şi transportă averile materiale în plase de plastic, ca să văd cu ai mei ochi în ce parte se îndreaptă moda. Acum, când scriu, „modă” e mult prea mult spus. Probabil că aţi început să vă clătiţi deja ochii cu pozele. Eh? Am dreptate, ştiu, doar dacă nu cumva a pus vreo piţi mâna pe ziar şi mă înjură de-mi sar obiectivele. Numa’ să nu-mi facă boscoane, că atunci m-am ars cu totul. Şi cum stăteam eu frumos pe bancă, lângă ceasul înflorat, se face verde semaforul şi începe distracţia! Vorbesc de tanti în roşu, ce vă sare prima-n ochi, apoi totul a curs ca apa pe Mureş. Se poartă culoarea roz, însă ale noastre târgumureşence nu prea ştiu cu ce să o asorteze. Se poartă plasele de plastic, şi mai mult, asortate cu outfitul. Se poartă şlapi cu şosete, se poartă cizme peste genunchi vara, trening asortat cu pantofi cu tocuri, se poartă tricourile Nike, şi plasele de la Billa ori Balea, la vedere! Nici bărbaţii nu se lasă mai prejos, cazurile au fost, însă, rare. M-am hotărât, astăzi o să port adidaşii orange şi tricoul roz. O să mă recunoaşteţi! Hai pa!

Vânătorul de prost-gust

Despre cum să-ţi asortezi plasa cu outfitul...


Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

9 fotopiţiportaj

sau despre cum să-ţi asortezi plasa de plastic cu outfitul

Oi avea eu şlapi cu ciorapi, dar tu cu ce, Doamne scuză-mă ţi-ai asortat geanta aia?

Of, mai bine-mi asortam plasa cu tricoul…

www.ziaruldemures.ro


10

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

chiulangita salvatoare

Taxă pe chiulit sau cum să strângem bani la buget Dacă eşti elev, îţi place să chiuleşti de la ore şi provii dintr-o familie cu situaţie materială precară, care beneficiază de câteva sute de lei, drept alocaţie de susţinere a familiei, nu prea vei avea un sfârşit de vacanţă de vară roz când părinţii se vor pomeni cu bani mai puţini sau chiar deloc. Şmecheria asta, cu banii daţi pe chiulitul elevilor, a ţinut până anul trecut, când minţilor luminate de la Guvern li s-a aprins beculeţul, semn că le-a venit o idee genială, despre cum să facă economie la banii publici pe care i-ar da familiilor cu venituri mici şi foarte mici. Au căutat şi au găsit. Ţapii ispăşitori vor fi elevii chiulangii. Şi nu pentru absenţele motivate, ci cele nemotivate, de care nu ştiu părinţii. Au elaborat şi aprobat o hotărâre de Guvern care spune că părinţii săraci ce primesc alocaţie pentru susţinerea familiei ar putea pierde acest drept dacă au în întreţinere copii de vârstă şcolară care au mai mult de 20 de absenţe nemotivate la şcoală. Asfel, cuantumul alocaţiei pentru susţinerea familiei se poate diminua pe o perioadă de trei luni în raport cu numărul de absenţe înregistrate de fiecare copil în parte, respectiv cu 20% pentru fiecare copil cu un număr de 10 absenţe, cu 50% pentru fiecare copil cu un număr de până la 20 de absenţe, iar la mai mult de 20 de absenţe acordarea alocaţiei se suspendă.

De ce nu vor trece bac-ul nici de data aceasta

Mă cine s-o fi gândit că la cât am chiulit anu ăsta de la ore o să mai apucăm să trecem clasa?

Bine că nu au aflat ai mei că mai aveam şi absenţe nemotivate

A doua sesiune a bacalaureatului, care va avea loc între 22 august şi 2 septrembrie. Preconizez de pe acum că nu vor promova examenul nici jumătate. Motivaţia mea? Din acelaşi motiv pentru care nu au reuşit să promoveze nici în prima sesiune: elevii români sunt proşti. Doar aşa se pot explica rezultatele dezastruoase din prima sesiune, care cel puţin la istorie şi limba şi literatura română au avut subiecte puerile, de clase gimnaziale. Picaţii toată vara n-au făcut altceva decât să steie pe feisbuc, pe mess, să iasă la clubing, şi cu siguranţă n-au deschis cartea, unii probabil pentru că nu deţin tainele alfabetului, ceea ce e o scuză cât de cât onorabile pentru rezultatele dezastruoase ce au fost, şi ce sigur au să mai fie. Mu-ha-ha-ha-ha.

Ţigările R.I.P., o bucurie pentru adolescenţi

După atâta amar de învăţătură pe la şcoală şi pe lângă, se cere o scurtă depănare a amintirilor din anii de liceu

Cine mai sare gardul?

Poate elevii nu au crezut, dar legea e lege şi se aplică. Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale (AJPS) Mureş a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş situaţia şcolară a copiilor a căror familii sunt beneficiare de ajutor social. În judeţul Mureş sunt circa 17.000 de familii ce primesc ajutor social. Lista cerută de AJPS Mureş trebuia finalizată şi predată până vinerea trecută.

La următoarea alocaţie, dacă nu veţi primi banii, toată suma, sau doar o parte dintre ei, e bine de ştiut că pentru unii elevi, gardurile şcolii nu sunt greu de escaladat atunci când vine vorba să scape de ora cu proful sau profa pe care nu îl/o suportă. Mai ales dacă a fost prea grea lecţia ca să fie învăţată.

Pedagog de şcoală nouă

Din toamnă legea obligă comercianţii să aibă pe stoc doar ţigări cu tendinţă redusă de aprindere, aşa zisele ţigări R.I.P. (nici nu puteau găsi un nume mai bun). Aceasta nu va afecta preţul ţigărilor, iar bucuria e mai mare pe adolescenţii, care cerşesc de la părinţi, amici sau caută pe jos vreo 10 bani, ca să-şi poată cumpăra acolo o ţigară-două. Şi cum fumătorul adolescent duce o viaţă alertă, fiind mereu pe fază să nu fie văzut de părinţi ori vecini, se afla uneori în ipostaza de a-şi abandona the precious ţigară, care până acuma avea tendinţa de a se consuma singură. Acum însă, pot reveni la deliciosul viciu pentru a-l găsi nealterat datorită absenţei lui. Ţigările R.I.P. – ţigările adolescentului de azi! Pentru că ne pasă.

„A căzut bursa. Nu mi-am dat seama, eram ocupat să aduc oameni la UNPR, poate prindem şi noi ceva la anul”

De ce m-o fi pus nevasta să-i usuc cu uscătorul micii când se prăjesc? Nu era mai bine să dau drumul la aerul din uscător pe cărbuni, că mă dor plămânii să tot suflu în ei până se aprind?

Dilema bărbaţilor devine supărătoare când nu ştiu ce să facă cu lucrurile femeieşti

La vremuri de criză, tot campania îi preocupă pe finanţişti.


11

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

cvassisteria

PACIENTUL ROMÂN

VASS LEVENTE PROPUS PENTRU FUNCŢIA DE MINISTRU O ştire din domeniul sănătătţii a apărut joi seara. Vass Levente, consilierul fostului ministru Cseke Attila, a declarat că i s-a propus funcţia de ministru al Sănătăţii. Nu că nu neam fi aşteptat la acest lucru, dar Vass nu a vrut să comenteze mai multe şi a lăsat-o aşa în coadă de peşte. A afirmat doar că prioritatea sa este Tîrgu-Mureşul. Mai exact, Vass se gândeşte deja la bătălia pentru funcţia de primar al oraşului Tîrgu Mureş. Se ştie deja că doctorul Vass, se află pe lista posibililor candidaţi, propuşi de UDMR, să se lupte pentru conducerea oraşului. Râmâne de văzut care va fi candidatul final desemnat de reprezentanţii UDMR. Ideea este că Vass nu a spus clar dacă acceptă sau nu funcţia de ministru al Sănătăţii. Bineînţeles că această chestiune trebuie discutată şi în cadrul coaliţiei de guvernare, dar mai trebuie văzuta şi oferta UDMR Bihor, acolo de unde este fostul minsitru, Cseke Attila. Până când o să avem ministru la Sănătate, noi ne vedem de treabă. Cert este că sistemul, cu bune, cu rele, nu se va opri fără o persoană numită să ocupe fotoliul de ministru. Dar aştept cu nerăbdare să văd cine va fi desemnat în această funcţie şi ce va reuşi să facă în scurtul timp care a mai rămas până în 2012, când vin alegerile peste noi şi când actualii guvernanţi vor fi nevoiţi să dea socoteală. Ne aşteptăm să fim duşi de nas, să ni se fluture prin dreptul urechilor penibilele declaraţii cum că toate sectoarele trec printr-o amplă reorganizare şi din nou vom auzi poveşti despre reforme, poveşti de care eu sincer m-am cam săturat. Rezultatele sunt aceleaşi, oamenii de rând sunt bătaia de joc a conducătorilor, banii publici sunt luaţi cu japca şi culmea, fondurile se epuizează atunci când vine vorba să revină salariile la forma iniţială, adică la valoarea la care erau înaintea tăierilor din luna iulie 2010. Dar după cum bine ştiţi, veştile proaste continuă să apară. S-au stopat toate angajările, iar dacă pleacă oameni din sistemul sanitar, nu vor fi înlocuiţi. Şi să ştiţi că ne pleacă atât medici cât şi asistente medicale, pentru că

ofertele sunt atractive mai ales din ţările mult mai dezvoltate decât România. Iar pe lângă faptul că ţări precum Marea Britanie, Franţa sau Germania caută anual tot mai mult personal medical, vine şi oferta bogată din partea Australiei, care are disponibile în acest moment 5.000 de locuri de muncă pentru personalul din domeniul Sănătăţii. Dar eu zic că nu trebuie să ne îngrijorăm, pentru că preşedintele Traian Băsescu ne-a anunţat că oricine vrea să plece este liber să o facă, de unde eu trag concluzia că preşedintele are un plan bun şi va acoperi toate lipsurile.

De altfel, ne-a arătat de atâtea ori că este pregătit pentru orice situaţie şi nici măcar criza nu l-a doborât. În schimb pe noi ceilalţi români, ne-a cam afectat. Dar din păcate la noi a devenit o obişnuinţă, românul de rând este pe ultimul loc în lista de priorităţi a politicienilor, aşa că nu pot decât să sper că vor plezni cu toţii de atâta nesimţire. Şi atunci vreau să-i văd în spitalele din România şi vreau să văd cum o să râd că nu mai are cine să-i trateze. Ceea ce nu-i chiar atât de grav, nu-i aşa? Dr. Oz


12

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

spânzura-o-aş şi n-am cu ce

Sănătatea românească şi Pădurea Spânzuraţilor Sistemul sanitar românesc, „made in” epoca preistorică din punct de vedere al organizării, a trecut prin mai multe transformări, printre acestea numărându-se descentralizarea sau închiderea mai multor unităţi sanitare. Miniştri s-au perindat, reforme au scos din jobenul lor, dar problema de fond a rămas aceeaşi, finanţarea. Vorba aceea: apa trece, pietrele rămân. Dr. Florin Buicu, şeful Departamentului de sănătate al PSD Mureş nu întrevede o gură de oxigen recentă în sistem, ba mai mult modelul după care se conduce sănătatea românească este o analogie a filmului Pădurea Spânzuraţilor. Reporter: Ce e criza în sănătate? Alegeţi un răspuns şi motivaţi-l: o femeie isterică, un bărbat beţiv, un lup preistoric sau un clovn? Dr. Florin Buicu: Sistemul de sănătate din România este un amestec. Provine din istorie, e adevărat, pentru că e organizat după

un model după câţiva zeci de ani. A venit un beţiv la conducerea noastră, a tuturor, şi prin intermediul unor clovni ne transformă pe noi în nişte isterici. Aşa că, de fapt, nu aş putea să aleg doar una dintre aceste caracteristici. Sistemul de sănătate din România are doar

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 248 din 11 august 2011 privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 18 august 2011, ora 13.00 Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Având în vedere prevederile Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr.245 din 9 august 2011, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) şi 107 alin.(2) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune : Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 18 august 2011, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărâre privind solicitarea adresată Guvernului României pentru transmiterea dreptului de administrare asupra imobilului „Palat Administrativ”, situat în municipiul Tîrgu Mureş, str. Primăriei, nr.2, judeţul Mureş, de la Instituţia Prefectului – judeţul Mureş către Consiliul Judeţean Mureş 2. Proiect de hotărâre privind solicitarea adresată Guvernului României pentru trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în domeniul public al judeţului Mureş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Sovata, a drumului naţional DN 13 D – km 0+000–8+000 şi încadrarea acestuia în drum judeţean 3. Proiect de hotărâre pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr.61/2011 şi încredinţarea serviciului de interes economic general la R.A. Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş 4. Proiect de hotărâre pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Consiliului Judeţean nr.15/2011 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării unui împrumut de către SC Compania Aquaserv SA 6.Proiect de hotărâre privind aprobarea acordurilor de parteneriat între Consiliul Judeţean Mureş şi organizatorii unor acţiuni cultural-sportive 7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr.171/17.12.2009 privind desemnarea administratorilor speciali la S.C. „Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” S.A. 8. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul”, instituţie publică de cultură ce funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş 9. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Reabilitare clădire Camera Agricolă” 10. Proiect de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Consiliului Judeţean nr.62/28 august 2011 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Mureş p. PREŞEDINTE Szabó Árpád Vicepreşedinte

Avizat pentru legalitate SECRETAR Aurelian Paul Cosma

nişte oameni valoroşi. Nu are bani, nu are infrastructură, iar noi, cei care teoretic ar trebui să beneficiem de sistemul de sănătate, ne uităm la lupul ăsta preistoric, şi la clovnii care conduc sistemul de sănătate. Rep.: Dar dacă ar fi să-l comparaţi cu un desen animat? F.B.: Ce-mi trece prin minte acum nu este tocmai un desen animat, ci aş face o analogie cu filmul Pădurea Spânzuraţilor. Pentru a reduce numărul sinuciderilor din România s-a decis să se taie pădurile. Deci cam aşa se întâmplă şi în sănătate. Avem oameni bolnavi, venim şi spunem că avem prea multe spitale, că avem prea mulţi bani, dar finanţarea pentru sănătate e la jumătate. Aşa că atunci când priveşti un desen animat te bucuri. Eu când privesc sistemul de sănătate nu mă pot bucura.

La cât suntem de bolnavi, stăm bine clarativ să spună că sunt spitale în comunitatea Rep.: Care ar fi cele mai grave probleme în pe care o gospodăresc. Dacă vorbim de modele sistemul de sănătate românesc? de organizare a spitalelor, sunt spitalele publice, F.B.: Finanţarea sau subfinanţarea, pentru că cum este acesta de urgenţă, care nu trebuie să de fapt este o problemă capitală la noi. Atâta se bazeze pe ce vine din fundaţii. Da, ca şi activitimp cât dăm pentru sănătate sub 4%, nu tate, anumite donaţii se fac şi acum către spiale, putem vorbi de sănătate de calitate. Europenii dar nu cunosc spitale publice care să fi primit dau dublu, americanii sume substanţiale ca şi dau de patru ori mai Avem oameni bolnavi, venim şi spu- donaţii. mult. Dacă am sta să nem că avem prea multe spitale, că vedem, sau să facem avem prea mulţi bani, dar finanţarea Rep.:Deci nu ar fi o analogie cât sunpentru sănătate e la jumătate. Aşa că ceva de viitor... tem de bolnavi, stăm F.B.: Se poate crea bine. Primim numai la atunci când priveşti un desen animat cadrul. Cadrul este şi în jumătate, dar va tre- te bucuri. Eu când privesc sistemul de momentul de faţă crebui după finanţare să sănătate nu mă pot bucura. at, legea sponsorizării fim mult mai bolnavi care permite oricăror decât europenii sau americanii. societăţi comerciale să facă donaţii către spi­tale. Rep.: Cât de grav este că nu avem spitale ca în străinătate în anul 2011? F.B.: Cât de grav este că salariile din Romînia sunt mici, iar mâncarea de multe ori este mai scumpă decât în ţările europene? La fel de grav. Rep.: Ce nu vă place la sistemul sanitar, din punctul de vedere al şefului departamentului de sănătate al PSD Mureş? F.B.: Guvernarea actuală. Pentru că, acuma că tot vorbim de filme, să dau un exemplu. Cred că Băsescu a văzut filmul „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte”. Şi văzând filmul acesta, oamenii din jurul lui i-au spus: şefu nu putem să-i condamnăm la moarte pentru că nu ne lasă Constituţia. Şi atunci Băsescu a venit şi a spus: păi schimbaţi-o. Rep.: Şi ce vă place atunci la sistemul de sănătate? F.B.: Profesioniştii din sistem. Aleg totuşi să rămână în România, în condiţiile în care au oferte generoase din multe alte ţări de pe planeta asta. Rep.: Ar fi o soluţie bună transformarea spitalelor în fundaţii, după cum prevede proiectul noii legi a sănătăţii? F.B.: În general fundaţiile au rolul de a suplini o activitate de bază. Şi dacă ne referim doar la spitalele publice, cele care trebuie să fie în subordinea sau sunt sub apanajul statului, statul are obligaţia să asigure, totuşi, nişte condiţii decente. Am face aceeaşi greşeală pe care a făcut-o actualul Guvern, de descentralizare înainte de reformare. S-au spălat pe mâini transferând de fapt deciziile la comunităţile locale. În mod normal, un ministru al Sănătăţii ar fi trebuit să vină şi să spună aşa, din 400 şi ceva de spitale, sunt 100-200, că aşa i-a spus Băsescu, care nu îndeplinesc condiţiile. Alea trebuiau să fie închise şi transferate către autorităţile locale, doar spitalele care îndeplineau condiţiile de a fi spi­tale. Aşa, au pasat practic responsabilitatea către primari, care nicicând nu pot la nivel de-

Dar nu ştiu decât cazuri singulare, companii multinaţionale care o parte din sumele pe care le pot aloca pentru sponsorizări să le dea pentru activităţi medicale.

Sănătatea, prioritatea declarativă Rep.: Dacă aţi fi pus în postura în care aţi putea face schimbări în sănătate, ce paşi aţi urma? F.B.: Păi primul pas ar fi să dau cu pumnul în masă la ăla de la Finanţe şi nu aş accepta până nu aş discuta cu cel de la Finanţe. Pentru că atâta timp cât sănătatea este doar declarativ prioritate naţională şi nu asumată, aş fi pus nu de fapt să schimb ceva în bine, şi să fac să supravieţuiască sistemul. Fără finanţare corectă şi normală. Sistemul de sănătate este acum ca un bolnav în fază terminală. Schimbăm doctorul care îl supraveghează, dar fără a avea tratamentul pentru boala de care suferă. Schimbarea unui ministru, fără să fie dublată de fapt şi de asigurarea condiţiilor de tratament acelui bolnav nu tratează bolnavul, îl lasă în continuare să meargă spre moarte. Rep.: Se vehiculează multe nume pentru noul ministru al Sănătăţii. Care credeţi că ar fi cel mai bun? F.B.: Ca şi profil consider că ar trebui să fie medic. Având în vedere guvernarea actuală va fi de la UDMR, adică un ungur. După mine putea să fie şi de la alte minorităţi, căci şi alte minorităţi sunt la guvernare. Dacă ar fi după mine ar trebui să fie pentru perioada asta de criză Arafat. Dar nu o să fie. Aşa că de fapt o să fie un ungur şi din câte am înţeles o să fie un ungur din Bihor. Aşa s-a negociat. Dacă e aşa sunt mai multe nume vehiculate. Pe de altă parte, dacă tot vorbim de Târgu Mureş, dintre toate numele care erau vehiculate, Vass Levi ar fi fost bun pentru că e din Târgu Mureş.

A consemnat Arina MOLDOVAN


13

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

ole! ole! fc mirii srl

FC Municipal îşi caută mireasă! O superstiţie zice că prezenţa unei mirese pe stadion aduce noroc echipei. La prima partidă de pe teren propriu, FC Municipal Târgu-Mureş a întâlnit pe CFR Cluj. Înaintea partidei, în tribuna I a apărut o mireasă. Pentru a aduce noroc, sau pentru că reprezentantele sexului frumos au acces liber, nu se ştie. Aceasta a trezit interesul fotografilor, a cameramanilor şi a spectatorilor, care au aplaudat-o. Probabil aceasta n-a rămas până la final. Oricum, n-a fost cu noroc. Norocul putea fi doar al ei, dacă n-a rămas, pentru că ploaia torenţială care s-a abătut asupra stadionului la pauză ar fi ”şifonat-o”. Dacă ar fi rămas, poate purta noroc echipei, dar FCM a pierdut cu 2-0. Pe de altă parte, posibil că aceasta era clujeancă sau suporteră a CFR-ului. N-a verificat nimeni acest lucru. Vineri, FCM susţine partida

Edilul şef de la Nadeş, Ivan Laszlo, întrun moment de inspiraţie pe scenă alături de solistul de la Compact, despre campania electorală din 2012

normal că numai un om bolnav poate gândi decât ceva de genul că UDMR cu PDL ar dori să creeze tensiuni.” (Claudiu Maior, viceprimar, PDL) “Infractorii îi cunoaştem, parcă ar fi colegii noştri, sunt în fiecare zi aici la Poliţie.” (Valentin Pescari, şeful IPJ Mureş) ”Chiar mi-a zis cineva: Gabi, ne-a ţinut aseară părintele o lecţie despre siguranţa locuinţelor (Gabriela Pâncă, IPJ Mureş)

din deschiderea etapei a IV-a cu CS Mioveni, al doilea joc pe teren propriu. N-ar

Dar nu mai vreau o amintire, vreau încă un mandat Nu mai vreau printre iluzii veşnic să mă întreb cum ar fi fost Gândeşte bine şi votează cu mine Consider că-i bine să vă fiu în continuare primar Să mai stau un mandat Şi sper să vă conving Pentru că vreau multe să mai fac.

strica prezenţa unei frumoase mirese (toate sunt, evident), doar că aceasta ar trebui testată. Este suporteră FCM, sau a adversarilor ? Sună a cenzură, aceasta are acces gratuit, dar echipa are nevoie de puncte. Ar putea fi deplasată una şi la Sibiu, în ”misiune”, numai că ea trebuie să ajungă şi la propria nuntă, fără a fi furată. Apare însă o altă problemă: partida are loc luni, iar lunea nu sunt nunţi. Poate data viitoare, jucăm la Steaua şi am avea nevoie de puţin noroc. Echipa lui ”Jiji” ne-a fript anul trecut de două ori, de fiecare dată la limită, cu 1-0 şi se ştie cum. Efectiv de handbal la meciul din tur, un penalty în retur. Poate o mireasă ar compensa procentele fluieraşilor acordate gazdelor, sau a ”favoritelor”.

Dan Ţepoşan

“Furia electorală de a împrăştia pavele în Târgu-Mureş (Cornel Brişcaru, PSD) ”Sunt destui la FCM care n-au ce face între meciuri, ar putea aduna licurici, să-i dăm la schimb cu becurile celor din Covasna.” (Cornel Brişcaru, PSD) “Braşovenii cu asta vin, că ei au munţii. Avem şi noi dealurile noastre.” (Neluţu Fărcaş, consilier local PDL Tg Mureş) “În mintea bolnavă a unui om care a venit în Târgu-Mureş şi care nu locuieşte în TârguMureş decât de câţiva ani,

“De asemenea, pe lângă creştinii tradiţionali, vom avea şi oaspeţi din străinătate.” (Emanoil Hurdugaci, primar, Chiheru de Jos) “Organizarea de protest, fără autorizaţie, acest lucru pot să-l spună unii certaţi cu legea sau cetăţeni care cred că în România se poate face orice. Emoţiile le lăsăm că am văzut ce au creat prin Târgu-Mureş, că nici acum nu am scăpat de emoţiile unora şi nu ştiu dacă au rezolvat vreo problemă atunci.” (Dorin Florea, primar, Târgu-Mureş) “Prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, se cuvine să aibă o legătură mai strânsă şi o autoritate mult mai mare legate de serviciile deconcentrate.” (Marius Paşcan, prefect) “Clorul, chiar dacă exercită acţiune iritantă locală imediată, este o substanţă foarte volatilă.” (Comunicat DSP Mureş)

Diversitatea culturii tradiţionale, în plan internaţional:

Ambient şi Festivalul Internaţional de Folclor “Cântecele Munţilor” au transformat Sibiul în citadela folclorului internaţional P Timp de trei zile (5-7 august), Ambient a susţinut bogăţia şi diversitatea culturii tradiţionale, în plan internaţional, prin intermediul unei manifestări care a transformat Sibiul în citadela folclorului internaţional: Festivalul Internaţional de Folclor “Cântecele Munţilor”. Astfel, partener al festivalului, Ambient confirmă încă o dată grija pentru tradiţiile Sibiului şi dorinţa de a susţine valorile comunităţii. Manifestarea este recunoscută ca un eveniment de importanţă majoră în calendarul acţiunilor culturale locale, naţionale şi internaţionale. Astfel, cântecul şi jocul po­pular de pe diferite meridiane ale mapamondului au fost vedete în cadrul recitalurilor susţinute în aer liber de fiecare an­ samblu invitat, arta culinară specifică fiecărei ţări a fost atracţia numărul 1 a serilor tradiţionale, iar parada tradiţională a adus în atenţia sibienilor şi turiştilor bogăţia cromatică şi tematică a costumelor populare. ,,Comunitatea sibiană reprezintă pentru noi cadrul perfect în care putem susţine, promova şi aplauda iniţiative şi manifestări capabile să

vorbească despre preţuirea necondiţionată a valorilor comune. Iar acest festival aduce mai aproape oamenii apelând la tradiţie – o valoare care, în cazul Ambient, este premisa fundamentală pentru o buna dezvoltare,” a declarat Ioan Ciolan, Director General Ambient.

Despre Ambient

Ambient este o companie al cărei capital este integral românesc şi a cărei principală activitate este comercializarea materia­lelor de construcţii, finisaje şi amenajări interioare. Înfiinţat în 1993, Ambient a inaugurat primul DIY din România, în aprilie 2002, la Sibiu. Ambient acoperă întreg centrul ţării cu o reţea de 12 centre comerciale şi 2 depozite logistice. Pentru familiile care construiesc şi renovează, ca şi pentru companiile de construcţii, Ambient este partenerul care se implică direct în soluţionarea dificultăţilor specifice proiectelor acestora. Mai multe detalii despre Ambient sunt disponibile la adresa www.ambient.ro.


14

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

budă de presari

Haznaua-horror de la Office Crâşma jurnaliştilor din Mureş, cum e cunoscută, cel puţin pe firma de la intrare, Office. Bar, sau „club” pentru şmecheraşi, făinuţ, cu terasă şi subsol decorat precum o cramă, alea-alea, oricum, printre cele mai frumoase din zona centrală a oraşului. Intri în baia mascată undeva după bar, deschizi uşa de termopan care nu te anunţă în nici un fel că acolo e budă, toaletă, grup sanitar, sau loc de eliberat nevoile, şi te izbeşte puternic în simţu’ nazal un miros pregnant de urină. Într-o cameră ce aminteţe primele secvenţe din Saw (primu’, singuru care poate fi numit film) destul de încăpătoare se găseşte o chiuvetă vai de mama ei, crăpată, ca alea cele vezi în peliculele ce evocă perioada ceauşistă.

„Noi, de la Asociaţia Victimelor, vă dăm o banderolă albă, din hârtie ce se foloseşte la coroană, aşa ca de ziua fără accidente auto.”

„Dragoş, stai tu puţin cuminte să le zic eu cum vrea violatorul să îi scoată la o plimbare în parc pe tema regionalizării”

Iar pentru un local select de talia Office-ului, niema uscător automat de mâini, doar un suport de hârtie igienică, pe care trebuie să o rupi cu mâna. Opus chiuvetei, trei cabine de toaletă, una cu un pisoar, una cu o budă fără capac, iar ultima cu o budă cu capac, şi după aparenţe singura iluminată electric, iar cât îţi faci daraverile, te apasă o paranoia gravă, de te aştepţi să apară de nicăieri vreun nebun cu un topor, macetă sau perie de toaletă. W.C.ele, vai de mama lor, puturoase, crăpate, uşor roase de rugină. Se spune că jurnalistul e câinele de pază al democraţiei, da’ nevoile şi le face ca toţi oamenii.

Buddha


15

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

fault, tÉ

Memorialul Antrenorilor la handbal feminin

Turneu amical presărat cu accidentări Hai sus, e doar un amical !

Jaj, eu cu cine joc, care-s ale mele ?

Ediţia a III-a, sau a VI-a, a Memorialului Antrenorilor la handbal feminin s-a încheiat. Competiţia a debutat cu Memorialul Eugen Bartha, a continuat cu ”Eugen Bartha şi Valentin Pop” şi a ajuns ulterior la actuala denumire. SC Mureşul a mai pierdut temporar două jucătore de bază. După Georgeta Cioban şi Bab Timea, care au lipsit de la competiţie, au fost accidentate Alina Moloci şi Loredana Conţiu. Echipa de Ligă Naţională din Deva, CSM Cetate, care a încheiat sezonul deasupra liniei, scăpând de retrogradare, cu 6 victorii în cele 26 de etape, s-a impus fără probleme în faţa celorlalte trei competitoare. Trebuiau să fie şase, dar lotul de tineret al României nu a putut participa şi de pe listă, din cele trei, a fost exclusă o echipă din Ungaria, SC Hajdunanas, care şi-a exprimat intenţia de a participa. Să fie cu soţ. Au venit EKFSC Eger (aşa scria pe trening) şi KSC Oroshaza. Echipa din Târgu-Mureş ”şi-a tras” echipă de Ligă în noua tentativă de promovare în elită, acolo unde antrenorii în memoria cărora este organizat turneul au obţinut la sfârşitul anilor ’80 Cupa României şi titlul de Campioană Naţională.

Mare, gazdele au încercat să obţină un loc cât mai bun. În primele două partide au întâlnit echipele maghiare. Au condus de fiecare dată până spre final. În prima, cu adversara din Eger, mureşencele au reuşit, la un moment dat, să se desprindă la patru goluri. Creierul echipei, suceveanca Alina Moloci s-a accidentat şi s-a rupt filmul. O altă suceveancă, din totalul celor patru din lot, portarul Raluca Ungureanu n-a avut o zi prea bună şi a fost înlocuită cu Sânziana Brădean. Un nume predestinat, dar care face mai mult figuraţie. Cealaltă, Loredana Tamaş, a privit de pe bancă meciurile. Celelalte două sucevence, sunt Georgeta Cioban, accidentată de mai mult timp, o mare pierdere, şi pivotul Andreea Serediuc. Lipsa coeziunii şi-a pus amprenta asupra finalului de partidă, când unguroaicele au reuşit egalarea şi au trecut în avantaj cu zece minute înainte de final. Cele două compatrioate ale adversarelor, Halasz Lilla şi Szabo Renata, fostă componentă a reprezentativei de tineret, ambele cu certe calităţi, au început să-şi intre în ritm, dar încă nu vorbesc aceeaşi limbă cu echipa. Cu cea adversă, da. Mureşul a cedat la patru goluri (33-37), atâta cât a fost avantajul de partea lor în prima parte a reprizei secunde, când scorul era 24-20.

Cineva mă sabotează, eu încerc să fiu imparţială, altfel nu avansezi Staţi acolo, să vedem cine cu cine e!

Aproape la indigo Cine râde, la urmă?

Cu, antrenor adus din Ungaria, cu două jucătoare de la o echipă desfiinţată din aceeaşi ţară, FKK Gyongyos, altele două din Baia

Da’ ce-am făcut ? Am vrut să dau şi eu un gol. De ce n-a mişcat de acolo ? Măcar am pălit-o ca lumea.

Câteva ore de pauză şi, după masă, mureşencele au întâlnit echipa din Oroshaza. Parţial, s-ar putea spune că istoria s-a repetat. Doar parţial, deoarece Mureşul n-a pierdut, dar a condus la diferenţe mai mari, cu cinci sau şase goluri o bună bucată de timp. Numeroasele ratări în atac, printre care şi cinci aruncări de la 7 metri, au dus cu cinci minute înainte de final scorul la 28

egal, după 26-20. Oaspetele au preluat conducerea şi au avut şansa de a o majora. Mureşul a scăpat fără gol la 30-30 şi a avut atacul când mai era aproape un minut de joc. N-a fost să fie. Ultima aruncare a fost una de la linia de 9 metri, când sirena sunase. A fost irosită de Szidonia Rad, care a reuşit acelaşi lucru şi singură, şi de pe semicerc, şi de la 7 metri.

Vezi că tu urmezi, regula e regulă. Nu o respecţi, pleci.

Lupte crâncene pe semicerc, la propriu!

A doua partidă a avut o încărcătură psihică aparte. Antrenorul echipei ungare, foarte vulcanic, a contestat permanent deciziile brigăzii de arbitri de Ligă Naţională, Mirabela Turdean-Alina Muntean. Jucătoarele maghiare, din exces de zel probabil, au recurs deseori la intervenţii care aduceau eliminări şi proteste, dar erau contacte care se auzeau în tribună. După un timp, mureşencele au ripostat. Au plătit pentru asta. Accidentata Alina Moloci a executat spre final o aruncare de la 7 metri direct în faţa portarului. KO, dar arbitrele din ring nu au dictat victorie pentru gazde, ci i-au acordat cartonaşul roşu executantei. Re­ gulamentul! Ar trebui sancţionată şi bara care se opune înscrierii unui gol, posibil decisiv, când executantul caută vinclul porţii. ”Regulamentul este strict, portarul nu s-a mişcat şi şutul a fost direct în direcţia capului. Nu există interpretări subiective”, a explicat Mirabela Turdean, arbitru cu acte în regulă. Alina Moloci era oricum în afara graficului. Are entorsă la gleznă, nu o doare în cot. Meciul s-a încheiat totuşi amical, egal.

Dan Ţepoşan

Unde-i ? Nu e-n aţe, rămâne egal, doar e amical.


16

Anul VIII, nr. 465 | 16 - 21 august 2011

prefectura vizată

“Prefectul de Mureş se ocupă de afaceri” I Au fost etichetaţi de regim drept “duşmani ai poporului”. O luptă surdă şi de cele mai multe ori fără succes. Bani, intimidare, şantaj, promi­siuni de promovare, supraveghere per­ manentă, suspiciune şi delaţiune…Nici Prefectul judeţului nu a scăpat atenţiei celor care preluau puterea. Acestea au fost doar câteva dintre cele mai uzuale mijloace folosite de comuniştii mureşeni pentru a penetra mediul intelectual. Au găsit, bineînţeles, şi persoane dispuse la colaborare, ceea ce le-a uşurat munca. Dar au fost şi persoane care s-au opus în mod ferm. Au făcut acest lucru cu demnitate şi mult curaj înfruntând orice risc.

“Sabotorul” Ciortea

Un segment important al intelectualităţii mureşene - atât români, cât şi maghiari - a colaborat încă de la început cu regimul comunist pe cale a se instala în România imediat după 1944. În acelaşi timp, un alt segment mai redus ca număr, este drept, al aceleiaşi intelectualităţi s-a opus. Grigore Ciortea, eminent director al fostului Liceu de băieţi “Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş a fost doar unul din exemple. Cei ce au refuzat compromisurile cu noul regim erau conştienţi de faptul că îşi pun în pericol carierele, familiile şi chiar libertatea. Cea mai mare parte din cadrele didactice mureşene adoptaseră imediat după 1944 o atitudine de expectativă urmărind cu teamă şi interes evoluţiile politice, o mică parte trecuse la o colaborare

deschisă cu noul regim şi foarte puţini mai erau cei care aveau curajul de a-i înfrunta. Rapoartele întocmite periodic de către Mi­ nisterul Informaţiilor prin Direcţiile Regionale arată acest lucru. În acest sens, iată ce scria în aprilie 1947 Ermina Antalffy, responsabila Direcţiei Regionale Mureş referindu-se la conferinţele de popularizare a doctrinei comuniste în şcolile mureşene: “La şcolile româneşti din Târgu- Mureş, consilierii educativi au fost numiţi directorii din şcoli, ceea ce credem că nu este bine, iar Preşedintele consiliilor educative este dl. prof. Ciortea, directorul Liceului de băieţi “Al. Papiu Ilarian”, care face tot posibilul pentru a sabota acţiunea noastră şi în general orice acţiune democratică. Printre directorii şcolilor româneşti se găsesc şi persoane, de pildă dl. prof Lupşa, directorul Şcolii Normale şi prof. Ardeleanu, directorul Liceului Industrial care ar fi dispuşi la o reală şi sinceră colaborare cu noi, dar sunt terorizaţi de directorul Ciortea…”

Acuzaţii aduse Prefectului

Ministerul Informaţiilor, prin Direcţiile Regionale, suplinea lipsa unui aparat specializat de procurare a informaţilor necesare PCR. Până la crearea propriilor organe de informaţii (1948), aceste direcţii s-au achitat în mod eficient de sarcinile de informare trimiţând periodic rapoarte informative despre situaţia din teritoriu, modul cum este privit PCR, mai mult chiar a reuşit să-şi plaseze şi oameni de

Teohari Georgescu, fost ministru de Interne, unul din cei mai importanți protectori ai lui Ady Ladislau încredere în apropierea celor situaţi în funcţii importante de decizie, dar care proveneau din vechiul regim şi erau consideraţi nesiguri din punct de vedere politic. Iată ce scria în iulie 1947, aceeaşi Ermina Antalffy, cosilier regio­ nal mureşean al Ministerului Informaţiilor: “… baronul Kemeny Sandor, scriitor democrat, caută să ridice nivelul artistic al ansamblului (Teatrul Secuiesc din Târgu-Mureş - n.a.), împreună cu regizorul Tompa Mihaly...dau însă prea mult loc operetelor maghiare dulcege…gâdilă şovinismul maghiar al micii burghezii maghiare”. În aceeaşi notă raport, Ermina Antalffy arăta: “Scriitorii maghiari sunt: Molter Karoly, prof.universitar, dr. Antalffy Endre (soţul ei – n.a.) savant orientalist, Kovacs Gyorgy, redactorul ziarului Szabad Szo, Gagy Ladislau, inspector şcolar, Seny Laszlo, secretarul societăţii Kemeny Zsigmond, Kiss Laszlo, poet beţiv…Toţi cu excepţia lui Seny şi Kiss, sunt activişti ai democraţiei…” Nici cei situaţi în cele mai înalte funcţii ale administraţiei locale nu au scăpat ochilor vigilenţi ai Erminei Antalffy. “Dr. Anton Mera, Prefect de Mureș, fără partid, politiceşte maleabil, se ocupă mult de afaceri personale. Noul şef de cabinet, dl. Ady Ladislau, membru PCR, îl ţine în mână…”. (va urma)

Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR, în mijlocul unui grup de colaboratori

Nicolae Balint

Ziarul de Mures nr 465  

zgomotos dar haios

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you