Issuu on Google+

www.ziaruldemures.ro Anul VIII, nr. 454 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 23 - 29 mai 2011

Afacerile aleşilor în varianta parlamentară

Nu ştiam că firma fi ului meu are c ontracte cu statul

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

Cine zice că meseria de parlamentar este obositoare şi mâncătoare de timp se înşeală amarnic. Aleşii neamului deşi „transpiră” prin comisii sau şedinţe, votează legi şi amendamente, moţiuni de cenzură sau alte potlogării, au timp să se ocupe şi de afacerile din teritoriu. Dacă businessurile sunt prea grele de rezolvat prin telefon atunci o nevastă e numai bună de înmulţit sacul cu bani al familiei.

pagina 3

pagina 7

La mai puţin de un an până la alegeri, pofticioşii de funcţii mureşeni vin cu oferte pre-electorale de criză

Dansez pentru mine! Varianta pe sârmă. Deşi a l meu m-a pa băgat cu jap r tid sonda ca în je e u primă nu vr rie.. eau la te bag . Cornele, e u zic i tu să pardo că şi aşa e şt n... ai papag i... al!

rămas de la Cu cât am de mii... ii sau 100 Raliu....10 m ai ales m , ai ştiu Sincer nu m raşului! O le ile Z fac că urmează întreb... eu pe cine să ? te La naiba... evenimen politică sau Dacă Udrea şi Anastase au ajuns ca blonde în cele mai înalte funcţii eu de ce să nu cresc? Doar nu vreau toată viaţa să dau PUZ-uri, BUZZ-uri PUD-uri...

My name is Bond... Plazabond

n Ci acu e-am ma bă pri... mic hai s tut pa acu’ t re ău’ rt pol itic până i face e-n p i ani i m a î săi ie fe ar te, mi n din s da con unc e căin lul lui fişt ţa ăst ’ ia d d e a e pro e asp frumu vise... a fi ăt s V e ţe or ren ova de se ei t... diu

Eu pac sunt scr ifist d un filo ie m ef zo în c ăcar elul m f şi un e are op oe u! D în a îi lege bat p zie de ar aş e r r use i de să ăştia ăzboi leul doi l e s în c u ap. nă ..

Aflaţi într-un strâns concurs pentru strângerea de sufragii pre-electorale, pseudo-candidaţii mureşeni dansează abitir pe sârma politică. Numai să nu cadă!

Dorin Florea: „Când mă îmbăt sunt foarte vesel!”

Primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, a făcut show adevărat miercuri, 18 mai, cu ocazia unei conferinţe de presă organizată pe teme diverse. Cunoscut drept unul dintre personajele de vază ale administraţiei locale care nu are reţineri în a-şi lăsa „gura slobodă”, edilul nu şi-a dezminţit faima oferind şi de această dată jurnaliştilor numeroase cancanuri şi perle de zile mari.

PDL şi UDMR halesc 80% din tortul drumurilor asfaltate

pagina 4

Programul guvernamental pentru reabilitarea a 10.000 de km de drumuri judeţene şi de interes local a înglobat sub umbrela sa, începând de săptămâna trecută, şi judeţul Mureş. Nu discutăm de faptul că Ioan Oltean a reuşit să dirijeze mai mulţi bani în Bistriţa Năsăud decât Dorin Florea şi miniştrii UDMR în Mureş, pentru că primul este noul nr. 2 din PDL, începând cu recentul Congres. Dar despre modul în care s-a împărţit tortul în judeţul Mureş, putem discuta. Că avem ce.

pagina 5


2

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

Demo- Cratiţa noastră originală

2012 şi sfârşitul democraţiei Vorbeam cu un prieten din Cluj Napoca. Care are şi tangenţe cu politica. Omul mi-a spus un lucru care îl prognozam, dar totuşi m-a şocat. Un cunoscut de-al lui, membru în conducerea TDL din localitate i-a spus că pentru alegerile locale şi parlamentare principalul partid de guvernământ va aloca fonduri cum nu s-a mai văzut până acum. Că altfel nu ar avea nicio şansă să spere la câştigarea lor. În acelaşi timp, aud oameni care se plâng de actualii guvernanţi. Că le-au tăiat, că au crescut preţurile, că s-au blocat lucrări etc. Sărmanul Boc a devenit cel mai înjurat om al ţării. Poate după Băsescu. Aşa era şi în urmă cu trei ani. Cu Tăriceanu. Şi

în 2004. Cu Năstase. Problema este că oamenii uită. La fel ca şi cu durerea de măsele. După ce ţi-a trecut uiţi să te duci la dentist. Că poate se rezolvă de la sine. Parcă o să-i văd pe cei care acum se plâng cum vor vota conduşi de „conştiinţa” financiară. Doar o să se bage sute de milioane de euro în campanii. Dacă nu mai mult. Dacă sunt, să zicem, 5 milioane de votanţi care contează, ei pot fi cumpăraţi cu 100 de euro per vot cu „modesta” sumă de 500 de milioane. Care pentru „harnicii” strângători portocalii nu va fi un efort uriaş. Ce om simplu din ziua de azi nu-şi va vinde votul pe o asemenea sumă. Doar mentalitatea este că toţi fură.

Şi de ce să nu câştigi ceva concret atunci când ai posibilitatea. Că după alegeri oricum toţi uită ce au promis. Votacii ăştia ne decid nouă soarta. Ei sunt, aşa cum spunea un domnitor al Moldovei, „proşti da mulţi”. Dacă vor fi scoşi la vot cu mirajul unor venituri substanţiale, toată povestea cu Boc cel Rău şi Căpitanul Tiran va fi dată uitării de populaţia practic înfometată de guvernanţii săi. Aşa că cei din actuala opoziţie ar trebui să fie foarte atenţi. Să găsească o cale de contraatac. Pentru că dacă lucrurile vor sta aşa, putem spune adio pseudo-democraţiei pe care o avem acum şi să ne îndreptăm spre

un falnic regim pseudo-totalitar. De care ne va fi greu să scăpăm pentru foarte mult timp. Ionel ALBU

Recviem UDMR în bou major pentru limbă. La pupitru, Emil Boc! Politicienii UDMR au şi început văicărelile pe toate tonurile şi octavele, şi-au acordat ţambaleleşi timpanele, după ce iniţiativa legislativă care a fost iniţiată de deputatul clujean Mircia Giurgiu şi care prevede eliminarea predării Istoriei şi Geografiei în limba maghiară, a fost adoptată tacit la Camera Deputaţilor, săptămâna trecută. Ce-i supără pe veşnicii parteneri ai oricărei coaliţii guvernamentale este foarte clar: nu primesc jucăria fantezistă pentru orice om cu mintea mobilată bine, nu au la dispoziţia lor totală tot ce cred că li se cuvine. Nu mai amintesc de zecile de privilegii şi marea gălăgie pe care au făcut-o de 21 de ani încoace pe tot ce le-a trecut prin cap, în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Când au văzut acum că orchestra lor începe să cânte fals, au fugit cu “instrumentele” în spate, în sunet de tălăngi plângătoare, la maestrul dirijor, Emil Boc, să se plângă de faptul că nu mai au “acustica” necesară, în sala asta imensă

Ce sim pa voi. Eu tice sunteţi am fa şi mă nii me mând resc cu i Toată ei. sala, s ăs Ioana.. trige .

care se cheamă România, şi vor ca prim-dirijorul să intervină pentru a regla disfuncţiile ce-i pasc, dacă legea trece şi de Senat, care va fi Camera decizională. Cu bagheta sa magică, Emi Boc l-a atins lin pe cap pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spunându-i, prin cuvinte-sedativ că va încerca blocarea în Senat a votării iniţiativei şi că “show must go on”. Frumos, nea Emile! Păi e bine aşa? Sunt localităţi în judeţul matale unde se înfiinţează o clasă specială, dacă există un elev de etnie maghiară. De ce sunt aşa defavorizaţi prietenii mătăluţă de la guvernare? De partea cealaltă, privind acest recviem în bou major a celor de la UDMR, Mircia Giurgiu e ferm convins că legea va trece, deaorece are informaţii de la colegi şi foşti colegi care sunt decişi să voteze pro lege dar, aşa cum ne-a declarat, acest fapt nu va afecta coaliţia, căci UDMR are şi alte interese pentru care stă la guvernare, nu numai acesta. Referitor la siguranţa aceasta că iniţiativă legislativă dânsului va trece

de Senat poate vine şi din informaţiile, pe care ni le-a împărtăşit, că săptămâna aceasta cineva de la nivel naţional şi nu din Cluj, aşa cum s-a exprimat dânsul, un deputat şi un senator PDL vor defecta. Eu sunt convins că mulţi senatori sunt convinşi

de realitatea acestei iniţiative însă nu au îndrăzneala să sufle din toţi bojocii în trompetă. Dar poate totuşi o vor face. Deocamdată recviemul continuă în sunete din ce în ce mai ţipătoare şi mai stridente.

Beee Thoven!

Am e u aici nr după concu . 3 dar rs voi măru fi nul 1. R ăm tene, dar M ânem prie is Andra s Milăşa în 2011 e n!

Ce tot zici Andra, păi eu când vin cu toată galeria de la Colegiul Unirea crezi că se vor mai auzi susţinătorii tăi? 13 e cu noroc, eu Teo, voi fi Miss!

Mai ţii minte când ne jucam în curte de la Bolyai. Credeam noi atunci că o să ajungem pe cai atât de mari?

Bună-i prăjitura asta bat-o domnu’ s-o bată. Ce ziceai.... apoi cum să nu ajungi când îl ai ca prieten pe fiul primarului!

Doi dintre tinerii din PDL ajunşi în poziţii cheie ale oraşului. Prietenii ştiu de ce!


3

Anul VIII, nr. 454 | 23- 29 mai 2011

Dâmboviţă, apă dulce, cine te bea, de afaceri uită!

Afacerile aleşilor în varianta parlamentară Cine zice că meseria de parlamentar este obositoare şi mâncătoare de timp se înşeală amarnic. Aleşii neamului deşi „transpiră” prin comisii sau şedinţe, votează legi şi amendamente, moţiuni de cenzură sau alte potlogării, au timp să se ocupe şi de afacerile din teritoriu. Dacă business-urile sunt prea grele de rezolvat prin telefon atunci o nevastă e numai bună de înmulţit sacul cu bani al familiei. Cum familia este stâlpul societăţii şi bani duc la fericirea ei, unii parlamentari mureşeni vor să le aibă pe amândouă. Aşa că ori au continuat săşi administreze business-urile ori le-au trecut pe spetele soţiilor sau altor membri de familie

Oprişcan merge pe pierdere

Deputatul PD-L Doru Mihai Oprişcan a fost mereu un întreprinzător. Ori din poziţia de şef peste proprietăţile de stat privatiza combinate, ori din scaunul din consiliu rezolva probleme administrative urgente. Acum de pe fotoliul comod din Parlament unde îşi odihneşte posteriorul câteva zile pe săptămână nu se mai poate ocupa şi de firmele la care în trecut era admi­ nistrator sau asociat. Aşa este şi cu SC Christine Tour SRL şi SC Mondoplast Impex SRL la care soţia deputatul târgumureşean este acţionar şi administrator Cristina Alexandrina Opriscan, conform listafirme.ro. Prima se ocupă, după cum îi arată şi numele, cu oferte turistice în ţară şi străinătate. Cu numai doi angajaţi şi o cifră de

afaceri de doar 82 mii de lei în 2009 societatea a ieşit pe pierdere în 2009, având creanţe de 15 mii de lei. Cea dea doua se ocupă cu vânzarea produselor chimice şi a declarat în acelaşi an o pierdere de aproximativ 86 mii de lei la o cifră de afaceri de 137 mii de lei. Ce să spunem: cam proastă administrarea dacă datele sunt corecte. În ultimul an de activitate nu ştim cum au mai stat cu finanţele, datele contabile nefiind publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Parlamentarul a omis însă să treacă în declaraţia de avere modificările din statutul firmei, el rămânând în continuare administrator.

Soţii Borbely fără afaceri. Fiul doar acţionar

Ministrul şi deputatul Borbely Laszlo nu face de fel afaceri. Nu este acţionar sau administrator în vreo societate fie ea cât de mică. La fel şi soţia sa Melinda care s-a mulţumit cu şefia secţiei maghiare de la Radio Târgu Mureş. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fiul deputatului

Pentru mine drumurile la Bucureşti sunt prea obositoare. Aşa că am preferat să las afacerile soţiei...da nu am trecut asta şi în declaraţie. Ups

Deputatul PDL Doru Oprişcan Rakoczi Levente care este acţionar al firmei SC Goldring SA, care se ocupă cu operaţiuni financiare. Din păcate nu am putut afla care este procentul acţiunilor deţinute în firmă. În schimb ştim că este partener cu soţia colegului de partid al tatălui său, Frunda Gyorgy.

Gliga şi viorile de aur

Prima dată a fost lutier. Apoi proprietar de fabrică de viori. După aia în ritm de dans a trecut spre sfera politică. Acum este deputat social-democrat. Şi stă prin sălile Palatului Parlamentului de parcă s-ar fi născut pe acolo. Din punct de vedere al propriilor afaceri însă, Vasile Gliga nu a renunţat la nimic. Este încă asociat sau acţionarul principal în nu mai puţin de cinci firme. Care se ocupă de la fabricarea de instrumente muzicale şi speculaţii imobiliare până la creşterea animalelor şi plantelor agricole. Plus operaţiuni financiare şi activităţi de construcţii. La unele acţionar este el dar administrator este fiica sau soţia.

Frunda şi afacerile nedeclarate

Din viori m-am ridicat, în strună le cânt şi în Parlament.

Deputatul PSD Vasile Gliga

Sincer cine o să mă verifice pe mine. Doar ofer cablu, net şi publictate la toată Sighişoara. Şi nu numai

Senatorul PDL Pentru Başa

Senatorul târgumureşean Frunda Gyorgy este recunoscut pentru succesul în afaceri combinat cu cel din politică. Cu o declaraţie de avere care ar trezi invidia oricui, parlamentarul a fost totuşi cel care a îngropat ANI, prin diminuarea atribuţiilor de verificare. Şi înţelegem şi de ce. Conform declaraţiei de avere, senatorul este acţionar la şapte societăţi comerciale: Ortoprofil Com SRL, Ortoprofil Prod România SRL, Ortomedi SRL, Alamo Impex SRL, Fisch Publicity SRL, Marmed SRL şi Goldring SRL. Se pare totuşi că a uitat să treacă în declaraţie şi o altă societate la care este acţionar împreună cu cu-

Eu unul nu am fost bun la afaceri. Politica îmi ocupă tot timpul. Poate fiul meu va avea alt traseu. Cine ştie

Deputatul UDMR Borbely Laszlo

noscutul om de sport Boloni Ladislau. Cu toate că respectiva firmă cu domeniul în fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice are activitatea suspendată temporar, ar fi fost normal să o declare. Aşa cum a făcut cu Fisch Publicity aflată în aceeaşi situaţie. În plus nu a menţionat în declaraţia de interese faptul că i-a înstrăinat soţiei sale firma SC Marmed SRL la care apare acţionar. Şi acţiunile de la Goldring SRL. Păi domnule avocat...cum se poate aşa ceva.

Başa cel cu multe şi ascunse firme

Colegul lui Frunda de la Senat, Petru Başa este singurul parlamentar mureşean care poate rivaliza cu acesta. Este acţionar sau asociat la nu mai puţin de 10 societăţi din judeţul Mureş. În plus are declarate câteva sute de contracte cu instituţii ale statului cu una dintre firmele soţiei sale care se ocupă cu servicii de cablu-TV şi de publicitate. SC Ideea Media&Publicitate SRL Başa a uitat să-şi modifice în declaraţia de avere faptul că a înstrăinat acţiunile firmei SC Kermet SRL către un anumit Gigel Bourceanu care în acest moment este administrator şi acţionar unic. Şi nici faptul că este acţionar prin firma sa SC Teleson SRL la o altă societate: SC Cable NET SRL. Societate care avea în trecut denumirea de SC Ideea Media&Publicitate SA. În aceeaşi situaţie se află şi în cazul SC Transilvania Digital Network SA unde este asociat cu două dintre firmele sale, asociere care a fost omisă în declaraţia de interese.

Albeta Ionescu

Nu am trecut firmele în declaraţii. Păi la câte am credeţi că e uşor să le mai ţin minte?

Senatorul UDMR Frunda Gyorgy


4

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

parole, parole... de drum bun! Din ciclul politicienii spun lucruri trăznite

“Nu îmi este teamă de loviturile sub centură, deoarece nu îmi doresc funcţia de primar al municipiului Târgu-Mureş.” Ionela Ciotlăuş, preşedintele PNL Târgu-Mureş „Dorin Florea şi-a asumat în sfârşit ipostaza în care era demult, adică este unul din liderii partidului care a dus România în dezastru.” Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş „Dacă prin sondaje şi în urma discuţiilor voi fi desemnat candidat al USL la Primăria Târgu-Mureş atunci pot să spun: atenţie, ştiu ce am de făcut şi cum se câştigă!” Silviu Morariu, preşedintele Departamentului de Sănătate al PC „Sunt convins că preşedintele (PDL – n.r.) ştie ce are de făcut şi are şi oamenii cu care să facă treabă, rămâne de văzut dacă şi pot. Ei întotdeauna ştiu ce au de făcut numai că din diferite motive s-a sărit peste anumite etape.” Florin Urcan, primarul oraşului Luduş „Îl întreb pe domnul Baconschi, dumnealui cum a ajuns Ministru de Externe al României? Tot prin corespondenţă?” Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş „Aşa cum au subliniat şi cei care au vorbit de la tribună, inclusiv preşedintele României, ceea ce îmi doresc este să mergem pe acelaşi drum, reformele începute să le continuăm şi pe cele care deja au ajuns la finalitate să culegem şi roadele. Ar fi păcat ca unii să sădească şi alţii să recolteze.” Rus Dan Dorul, preşedintele PDL Reghin „Am impresia că s-a impus ideea unei democratizări a învăţământului ceea ce este un lucru bun în teorie dar dacă înţelegem prin democratizarea învăţământului şanse egale pentru toată lumea să intre, nu şanse egale pentru toată lumea să iasă.” Giordano Altarozzi, profesor asociat la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureş “Nu pot fi băgate în aceeaşi oală universităţile de medicină cu celelalte, la evaluare.” Constantin Copotoiu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş „Visul meu este să văd echipa BC Mureş în postura de campioană naţională!” Cornel Lungu, managerul companiei Conimur

Dorin Florea: „Când mă îmbăt sunt foarte vesel!” Primarul municipiului TârguMureş, Dorin Florea, a făcut show adevărat miercuri, 18 mai, cu ocazia unei conferinţe de presă organizată pe teme diverse. Cunoscut drept unul dintre personajele de vază ale administraţiei locale care nu are reţineri în a-şi lăsa „gura slobodă”, edilul nu şi-a dezminţit faima oferind şi de această dată jurnaliştilor numeroase cancanuri şi perle de zile mari.

Primul subiect vizat a fost ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pe care primarul s-a supărat foc şi pară din cauza greutăţii cu care demnitarul răspunde la adresele oficiale. „Este un lucru de bun simţ ce le cer. Nu vii aici... dacă ai o amantă la Târgu-Mureş vii frumos şi ţi-o plimbi pe ştrasuri sau prin grădina zoologică. Dar dacă vii la Târgu-Mureş, vii să rezolvi probleme administrative şi atunci stai de vorbă obligatoriu cu reprezentanţii judeţului, ai oraşului sau prefectului. Domnul Predoiu când a venit aici, a trecut ca satelitul”, a spus Florea.

Deţinuţii devin tralala din cauza televizorului

Primarul i-a luat apoi în colimator pe deţinuţi, arătând că aceştia trebuie puşi la muncă, pentru a se înnobila. „Dacă ar fi după mine, toţi deţinuţii i-aş pune la muncă. Munca înnobilează. Să stai să te uiţi la televizor... mai bine îi pui la muncă şi iese întărit, plămânii viguroşi şi cu braţele vânjoase. Păi nu vă supăraţi, poate unul să scrie, unul să opereze, unul să picteze... după îndeletniciri”, a mărturisit edilul. „Acolo toţi operează...”, l-a întrerupt un jurnalist mucalit. „Măi, devin şuşu mulţi, tralala... păi să stai ca prostu’ să te uiţi pe pereţi toată ziua... nu? Dai telefoane şi faci afaceri din puşcărie cam aşa ceva am auzit că se întâmplă în unele penitenciare”, a concluzionat Florea.

Sms-uri cu Elena Udrea

În continuare, big boss-ul Primăriei TârguMureş s-a lăudat cu schimburile de sms-uri pe care le are cu Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, arătând un mesaj prin care era anunţat de suplimentarea unor fonduri alocate judeţului Mureş prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). „Fraţilor, îi mulţumesc doamnei Udrea pentru că ne-a suplimentat fondul la PNDI şi vă arăt, am şi păstrat sms-ul să vă arăt cum am reuşit după discuţii şi o relaţie prietenoasă

Hm... şampania asta din Târgu-Mureş nu-i prea bună pentru că n-are gustul celei din Viena cu care m-am obişnuit...

să măresc cu aproximativ 20% sumele alocate pentru judeţul Mureş. Ca să fie lucrurile clare, ca să nu trebuiască să stau eu la coadă după ce vin să se împăuneze alţii”, a afirmat edilul.

Localităţi inventate ad-hoc

Primarul a dat apoi sec, cu bâta-n baltă, spunând că judeţul Mureş are 105 unităţi administrativ teritoriale, adică cu trei mai mult decât în realitate. „Mureşul reprezintă un judeţ mare, cu 105 unităţi administrative. Peste Mureş sunt doar câteva, cinci sau şase judeţe”, a spus Florea.

Vesel şi hazliu din cauza licorilor bahice

Punctul culminant al conferinţei a fost anunţarea construirii unui „miniorăşel al tinerilor”, prilej cu care edilul a mărturisit că un asemenea succes patrimonial merită neaparat sărbătorit cu niscaiva licori bahice. „Să ştiţi că m-aş binedispune aşa cu un pahar de şampanie suplimentar, deci în plus adică pentru că atunci nu mi-e frică că atunci când mă îmbăt fac prostii. Când mă îmbăt sunt foarte vesel şi extraordinar de hazliu aşa mi-au spus colegii şi apoi îmi dau ispită să mai beau câte ceva. Nu poţi, pentru că a doua zi trebuie să te duci mai departe. Dar pentru fiecare succes din ăsta obţinut patrimonial, pe cuvânt că aş risca...”, a arătat Florea.

Pornoşagurile de la FMI şi libertatea sexuală

Un alt subiect care a făcut deliciul jurnaliştilor a fost cel referitor la subvenţiile la căldură, cunoscându-se faptul că Fondul Monetar Internaţional a recomandat Guvernului să renunţe la acordarea acestora. „Spuneam târgumureşenilor să stea liniştiţi că nu ştiu ce

discută Fondul Monetar sau ce pornoşaguri mai se fac pe acolo pe la Fond că ne-a impus Fondul nu ştiu ce. De fapt au lăsat libertatea sexuală... asta e un lucru bun, nu? Liberi la... nu ştiu dacă nu e vreo lucrătură, voi ştiţi mai bine ca mine. Cum am fost eu lucrat vă pot spune că e posibil orice”, a continuat Florea, care a evitat să ofere detalii suplimentare despre condiţiile în care a fost „lucrat”.

Socializare la saună... cu prietena altuia

Conferinţa a continuat cu un alt subiect, deci un alt prilej pentru şuşanele: criteriile de vârstă pentru cei care doresc să fie locatari în „miniorăşelul tinerilor.” „Dacă vine unul bătrân şi e foarte tânăr la minte, e valabil şi pentru el. Dar de regulă mergem de la tineri absolvenţi până la... criteriile vor fi foarte clare să nu existe posibilitatea speculelor, că asta mă supără”, a explicat Florea, care a dat de înţeles că la etajul patru al blocurilor din respectivul cartier, tinerii ar putea „socializa” şi în alt sens. „Şi dacă bag de exemplu şi unul tânăr dar bătrânicios poate să zică dă muzica mai încet sau vezi că la saună s-a dus ăla şi a luat-o pe prietena... îi face la grătare...”, a spus, ghiduş, primarul.

Dracula, umanizat prin pilirea dinţilor

În fine, edilul a anunţat, în premieră, un megaproiect turistic gândit de conducerea mai multor oraşe din Transilvania. „Lansăm proiectul „Transilvania Park”, în care, după brandul Dracula, vrem să îl mai umanizăm un pic pe Dracula, să-i pilim dinţii. Deci facem un proiect comun Braşovul, Sighişoara, Târgu-Mureşul, Clujul sau Alba”, a precizat Florea.

Dr. Sigmund Fraude

Staţi liniştiţi...chiar dacă aveţi posibilitatea să mâncaţi cât puteţi duce nu o să vă îngrăşaţi. Mâncarea este sănătoasă şi nu conţine litera E. Ştiţi voi...de la E-uri.

În ultimii trei ani ne-am bătut mai mult să-i repune în funcţii pe aleşii noştri decât să facem ceva pentru popor. Zi tu, măi Victoraş, cum stă treaba!

Bucătarul şef de la Grand le-a explicaţi invitaţilor noul concept de mâncare sănătoasă pe care îl va folosi în bucătăria hotelului

Sincer aşa de mult tânjeam după fotoliul de viceprimar că nu mai am somn noaptea. Da de acum pot dormi liniştit măcar un an

Preşedinţii PNL Mure respectiv PNL Ungheni Ciprian Dobre şi Victor Prodan au reuşit să-l repună pe ultimul dintre ei pe funcţia mult dorită


5

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

Drumurile noastre toate se vor asfalta vreodată

PDL şi UDMR halesc 80% din tortul drumurilor asfaltate Programul guvernamental pentru reabilitarea a 10.000 de km de drumuri judeţene şi de interes local a înglobat sub umbrela sa, începând de săptămâna trecută, şi judeţul Mureş. Nu discutăm de faptul că Ioan Oltean a reuşit să dirijeze mai mulţi bani în Bistriţa Năsăud decât Dorin Florea şi miniştrii UDMR în Mureş, pentru că primul este noul nr. 2 din PDL, începând cu recentul Congres. Dar despre modul în care s-a împărţit tortul în judeţul Mureş, putem discuta. Că avem ce. E vorba, aşadar, de 10.000 de km de drumuri, în mai toată ţara, care vor fi reabilitate în perioada 2011-2015. Cum ar veni, alegerile locale şi parlamentare le vom petrece într-un uriaş şantier, prin care vor defila cu caşchetele de rigoare pe creştet, portocalii sau verzi, după cum veţi vedea, aleşii noştri (ba ai voştri!) de la putere. A, important de precizat: asta dacă se vor găsi firme destul de curajoase să bage bani în aceste lucrări, din surse proprii ori din credite garantate de stat, căci banii de la Guvern vor începe să curgă abia din 2013. Aceasta e de fapt una dintre condiţiile impuse de ministerul Elenei Udrea pentru participarea la licitaţie. Dacă până acum guvernele nou venite la Palatul Victoria se văicăreau în dorul lelii din cauza “moştenirii” fostei guvernări, să vedeţi acum ce va fi, când executivul instalat după alegerile de anul viitor se va trezi în zorii anului 2013 că trebuie să achite facturi de peste 3 miliarde de euro (antamaţi de madam Elena pentru drumuri şi canalizare). Banii s-au împărţit pe mai multe criterii, conform legii, a anunţat, mândră de ea, ministrul Elena Udrea. Şi a făcut vorbire, la acest capitol, criterii, despre obiectivele depuse pentru finanţare în cadrul programelor derulate din fonduri europene, dar care nu au mai prins finanţare; despre proiectele eligibile depuse pe Axa 2 din POR, care au rămas fără finanţare; despre obiectivele pentru care autorităţile publice locale dispun de documentaţii tehnico-economice întocmite conform legislaţiei în vigoare, despre obiective care au fost finanţate într-o primă etapă din fonduri proprii, iar din cauza lipsei surselor de finanţare nu au putut fi realizate integral; despre drumurile de interes judeţean şi de interes local care deservesc obiective turistice. Şi pentru că memoria i-a jucat la ţanc o mică farsă, ministresa a uitat complet să menţioneze criteriul politic, cel mai important de altfel. Noroc că noi nu uităm. Revenind cu picioarele pe pământ, adică în judeţul Mureş, vă prezentăm cu bucurie harta drumuri-

No, te-ai liniştit? Aţi primit lucrări aproape cât noi! Mai rămâne să tranşăm primăria şi CJ-ul şi să le împărţim frăţeşte în alegeri…

lor ce vor fi modernizate, totalizând 229,03 km. Adică sub 2,5% din totalul de 10.000 km. Valoarea estimată a proiectării şi a lucrărilor executate pentru judeţul Mureş este de 291.583.870 lei fără TVA. Adică peste 70 de milioane euro. Unde merg concret aceşti bani? Păi cam 80% spre zonele controlate politic de alianţa PDL-UDMR.

Felia de tort a PDL

Municipiul Târgu Mureş, cu primar PDL, se va bucura de modernizarea mai multor străzi, în zona de Nord (14,7 km) şi de Sud (12,95 km). La Târnăveni, primarul PDL Alexandru Matei va fi bucuros să i se modernizeze drumul comunal care face legătura dintre oraş şi satul Bobâlna şi câteva străzi din municipiu. Nici la Luduş primarul PDL Florin Urcan nu va fi mai puţin bucuros, după ce a primit cadou modernizarea mai multor străzi din oraş. La fel primarul PDL din Aţintiş, care îşi vede modernizate câteva străzi. La fel edilul PDL din Bahnea. La fel Hodacul – PDL. La fel Mica – PDL. La fel Cheţani – PDL. La fel Viişoara – PDL. La fel Daneşul – PDL. La fel Pogăceaua – PDL. La fel Râciu – PDL. La fel Saschizul –PDL. La fel Şăulia – PDL. La fel Şincai – PDL. V-aţi săturat?

Drumurile UDMR…

Consiliul Judeţean (condus de UDMR) a primit cadou modernizarea DJ 151 Luduş Roşiori, reabilitarea sistemului rutier pe DJ 153C LăpuşnaReghin şi reabilitarea DJ 136. Miercurea Nirajului, cu primar de la UDMR, va beneficia de modernizarea DJ 135 şi 135 A, porţiunile care trec prin oraş. Reghinul, cu primar UDMR, primeşte modernizarea străzilor Gării şi Gurghiului. Sovata, cu primar UDMR, primeşte modernizarea drumului comunal 49 din oraş. Comuna Pănet, cu primar UDMR, beneficiază de reabilitarea DC 135, care trece prin zonă. Comuna Gorneşti, cu primar UDMR, se va bucura de modernizarea DC16 (Periş - Iara de Mureş – Ilioara). Comuna Sângeorgiu de Mureş, cu primar UDMR, primeşte modernizarea drumului comunal Sângeorgiu de Mureş-Tofalău-Cotuş. Comuna Bălăuşeri, cu primar UDMR, beneficiază de modernizarea DC 61. Comuna Eremitu, cu

Nu zic că nu se putea mai bine… dar e ok şi aşa… Lăsând însă banii la o parte, problema noastră e istoria în limba maternă… Staţi cu ochii pe Senat, la votul legii, că noi stăm cu ochii pe USL…

primar UDMR, se bucură de modernizarea unui drum communal în satul Câmpu Cetăţii. Comuna Găleşti, cu primar UDMR, a primit cadou modernizarea DC 38. În Magherani, cu primar UDMR, se modernizează un drum comunal.

Ce iepuri pricăjiţi a împuşcat Opoziţia?

Pe lista Elenei Udrea au fost introduşi din greaşeală (întrebăm noi?) primarii pesedişti de la Albeşti, Batoş, Coroisânmărtin, Solovăstru şi Zagăr (5 bucăţi la număr) şi cei liberali de la Deda şi Band (în cazul lui Mircea Rusu a fost probabil o compensare pentru imnul PDL). Edilul PRM din Petelea a nimerit chiar din greşeală pe lista Elenei, dar se bucură că e acolo. Lucru pe care nu-l pot face primarii din Sighişoara (PSD), Iernut (PNL), Sărmaşu (PNL) şi din celelalte comune păstorite de Opoziţie, ignoraţi total de blonda de la minister, cu criteriile ei de selecţie cu tot. Uf…

Calculul e simplu…

Trei primari de oraşe de la PDL (dintre care Târgu Mureşul primeşte fonduri consistente), trei primari de oraşe plus Consiliul Judeţean de la UDMR. Doisprezece primari de comune ai PDL, şase primari de comune ai UDMR (1/2 reprezentând aproximativ proporţia din Guvern şi deconcentrate). În tabăra Opoziţiei, cinci primari de comune PSD, doi primari de comune de la PNL. Şi… una bucată, sărmanul, de la PRM. PDL, aflat în fruntea bucatelor, o să moder-nizeze în zona sa de interese portocalii 102,18 km. UDMR, second in comand, şi-a rezolvat de 83,05 km, adică nu departe de amicii de la PDL. PSD a primit 21 de km, PNL 11,24 km iar PRM 5,61. Per total, Puterea a luat 185,23 km, iar Opoziţia 37,85 km. Cam 20% din ce a luat Puterea. În termeni de bani, deci, din 70 de milioane de euro (plus TVA), cam 56 de milioane merg spre zonele controlate de Puterea actuală, iar restul de 14 milioane spre Opoziţie. Ei, cum vi se pare argumentaţia noastră şi disproporţia rezultată? Aştepăm comentarii…

Frunda, secuii şi prăjitura

Senatorul Gyorgy Frunda nu a participat vineri la şedinţa de constituire a Consiliului Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc din cadrul UDMR. Deşi acesta a fost văzut vineri dimineaţă în preajma clădirii Palatului Culturii, senatorul a plecat în trombă către o cofetărie din oraş pentru a servi o prăjitură. Vocea care cere cel mai insistent ieşirea UDMR de la Guvernare a evitat astfel o posibilă discuţie în contradictoriu pe această temă cu preşedintele Kelemen Hunor. Care chiar dacă probabil va pierde predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară, va câştiga probabil la legea cu reorganizarea administrativ teritorială. Aşa că Frunda a preferat ceva dulce gâlcevei interne din partid.

Dorinel şi campania de imagine

Limbajul colorat al edilului municipiului a ajuns la critica invitatului de servici de la televiziunile de ştiri contrare puterii, Monica Tatoiu. Florea a declarat săptămâna trecută că Elena Udrea l-a informat prin sms că a suplimentat fondurile pentru municipiu. Naivii spun că Florea a scăpat păsărică, gurile rele spun că declaraţia a fost una premeditată, parte a unei noi campanii de imagine a edilului. Se pare că la Bucureşti Dorinel a fost cam tras de urechi că se cam dezice de partidul care face şi desface iţele puterii. Ca vicepreşedinte proaspăt ales, Florinel trebuie să devină mai vizibil şi dacă asta înseamnă să intre în gura celor care critică puterea cu atât mai bine.

Spargere cu iz de boicot la Teatru Naţional

Nici nu a revenit bine Ciprian Porumbescu a.k.a. Vlad Rădescu la cârma Teatrului Naţional că au şi apărut problemele. O spargere suspectă a avut loc şi mai multe calculatoare au fost furate. Se pare că infractorii au avut sprijin din interior pentru că fără informaţii strategice labirintul din culisele Naţionalului le-ar fi venit cu siguranţă de hac. „Atacul” a avut loc cu puţin timp înainte de una dintre cele mai importante premiere, cea a piesei 3D, eveniment unic la nivel european. Ţinând cont că fără „sculele” necesare, evenimentul nu ar fi putut avea loc, ne punem, logic, întrebarea, simplu furt sau tentativă de boicot?

Justice Timberlake & Britney Spirt Edita eu nu vorbesc cu tine....mă vede şefu’ şi după aia ciuciu salariu de merit şi primă de vacanţă

Pe aic i merg în faţă da eţi o că să Fieca re leu vedeţi. chelt ţ a fo uit cu st grij buzun ă pentru ar

În ce direcţie s-au dus banii europeni? Spune măi Radule că altfel e de rău

Directoarea Organismului Intermediar la ADR Centru, Maria Ivan în inspecţie la Mediab a fost ghidată de medicul Radu Crişan doar pe holuri bune

Ioi Iştenem dragă, cât efort ai depus ca să ajungi aici. Neluţu dragă noi când o facem pe voluntarii ca să ne premieze şi pe noi cineva?

Lokodi Edita şi Neluţu Chiorean într-o lungă contemplare despre cum poate cineva să muncească ca şi voluntar şi să se aleagă şi cu un premiu


6

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

în oraşul digital

se numără pe degete?

Distincţia lui Anca Boagiu şi staţia meteo ProUrbe şi staţia meteo creează noi jocuri politice în Consiliul Local. Dacă mai insistaţi cu staţia meteo retrag proiectul cu distincţia pentru Anca Boagiu, pare a fi gândit Florea. Peti face lobby pentru Borbely Laszlo în timp ce Maior crede că ministrul ar fi cetăţean de onoare dacă ar acoperi Pocloşul. Locaţia unui nou sediu pentru staţia de meteorologie a oraşului care ar urma să fie construit lângă fostul Aerodrom de pe strada Libertăţii a născut controverse în şedinţa de joi a Consiliului Local. Nimic surprinzător până aici. Nu poate exista o şedinţă de consiliul în care, vicepreşedintele PDL Dorin Florea, primar al municipiului să nu arate cu degetul sau să se zburlească la vreun consilier. Pe scurt: Administraţia Naţională de Meteorologie a iniţiat elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu, solicitând în acest sens consilierilor locali ai municipiului eliberarea unui certificat de urbanism pentru întocmirea studiului necesar fundamentării regimului tehnic în vederea construirii respectivei staţii, pe o suprafaţă de totală de 1740 mp, aflată în proprietatea statului român. Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureş a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului, în timp ce consilierul local David Csaba a cerut votarea acestuia pe motiv că este necesară eliberarea cât mai urgentă a actului. Edilul şef s-a enervat pe insistenţa consilierului şi a şefului staţiei Meteo Grigore Makay, acuzând faptul că cei de la Ministerul Mediului ar intenţiona să blocheze trecerea Aeroclubului în patrimoniul oraşului, teren pe care se intenţionează construirea parcu-

Doamna Ciobanu, şefu a zis că dacă nu trec ăştia staţia meteo renunţă la materialul cu Boagiu. Vedeţi să faceţi acolo la juridic să fie bine. Schimbăm noi cu proxima ocazie regulamentul de acordare a distincţiilor şi vă trecem la cetăţean de onoare.

lui tehnologic IBM. Makay, a declarat că parcul tehnologic al IBM nu va fi afectat de noua construcţie a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, această lucrare fiind planificată în urmă cu 11 ani. Oricum până vom vedea parcul cu pricina cu tot cu IBM mai este ceva timp, ţinând cont că până acum abia s-a semnat un Protocol de exprimare a bunelor intenţii. “Cu tot respectul meu, este o mare neînţelegere la mijloc. De când s-a înfiinţat centrul de anul trecut, am trecut la construirea unei clădiri imperios necesare. Facem măsurători meteo din 1896 de pe platforma actualului amplasament. Este singura staţie meteo care nu are clădire de birouri proprii. Am fost tot timpul chiriaşi la Aeroclub. Stăm într-o baracă cu incompatibilitate intelectuală. Staţia pe care vreau să o construim va fi cea mai modernă din sud-estul Europei. Avem toate demersurile legale făcute, avem terenul întabulat într-un colţ părăsit

unde vrem să facem şi curăţenie”, a declarat acesta în faţa consilierilor locali.

ProUrbe nu e de Anca Boagiu

Al doilea motiv de discuţii aprinse şi luări de poziţii ferme a fost acordarea distincţiei ProUrbe lui Anca Boagiu care a aprobat mutarea căii ferate din oraş în afara lui pentru fluidizarea traficului. Proiect la care se visa şi pe vremea răposatului Nea Nicu, dar nici chiar constructorului Casei Poporului nu i-a ieşit figura. De această dată Dorin Florea a cedat în faţa consilierilor UDMR. Peti Andras a criticat acordarea distincţiilor locale pentru oameni politici. „Aceste titluri ar trebui să fie un lucru elegant, ar trebui să recunoaştem personalităţi care au făcut multe pentru oraşul nostru, Sita a lucrat mult pe un Regulament în care am stabilit regulile, noi am greşit de mai multe ori deoarece distincţiile Pro Urbe se acordă numai cetăţenilor care au reşedinţa sau domiciliul în

Munca în van şi chestionarele lui Funeriu

Lumini aprinse la ferestre până târziu. Angajaţi ieşind la orele serii dintr-o instituţie publică, tone de hârţogărie prin toate birourile şi dosare „zburând” de la un responsabil la altul. Aşa a arătat viaţa unui angajat din sistemul public de învăţământ universitar săptămâna trecută. Universităţile mari şi mici din ţară au primit ordin de la ministrul Funeriu să strângă, centralizeze şi să trimită la Minister spre evaluare o serie de date despre activitate lor. Număr de studenţi, specializări, câţi la plată, câţi la bugetar, câţi la master. Dacă nu aţi văzut vreodată o situaţie statistică a unei universităţi este greu să vă imaginaţi cam câte tabele, tabelaşe, grafice şi date poate cuprinde. Scopul chestionarelor trimise de la minister este acela de a clasifica instituţiile de învăţământ superior din ţară în trei mari categorii: univesităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Pentru aceasta Ministrul Funeriu a trimis un ordin de o pagină şi un ghid de completare a chestionarelor de 45 de pagini şi oamenii s-au pus pe muncă. Au adunat date, au completat situaţii, au calculat şi verificat şi...pe când să trimită informaţiile la capitală, hopa vine alt fax de la minister. Ups am greşit! Nu aşa trebuie completate,

Dacă tot aţi terminat chestionarele vă pot spune că sunt greşite. Mai trebuie să faceţi o dată că dacă nu e vai de mama voastră!

vă mai trimitem un ghid, de alte 45 de pagini şi să faceţi bine să vă puneţi iarăşi pe treabă. După două ghiduri a câte 45 de pagini fiecare, cu termenul de predare vineri, 20 mai, ce să vezi? Lucrurile tot nu sunt clare, oamenii nu pricep cum trebuie completate chestionare cu pricina şi mai stau şi cu sabia disciplinară deasupra capului. Sursele noastre ne spun că şi vineri la ora 15.00 mai erau încă probleme nelămurite, la cele două ghiduri adăugându-se vreo 50 de pagini de întrebări din ţară, completări şi adăugiri necesare pentru ca Ministerul să fie informat corect. Nu de alta dar adresa de la Bucureşti spune clar. „Universităţile şi programele de studii care nu participă în procesul de evaluare şi care nu furnizează datele şi informaţiile necesare încalcă prevederile art. 118, art. 124 şi art.192 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi se plasează în afara sistemului naţional de învăţământ superior, urmând a suporta sancţiunile din aceasta: nu mai sunt incluse în hotărârile de guvern pentru aporbarea no-

menclatorului domeniilor, structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/programelor de studii univeristare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea; nu mai pot înmatricula studenţi; îşi pierd dreptul de a emite diplome de studiu; nu mai sunt finanţate din fonduri publice.” Adică, puteţi pune lacătul pe uşă. Situaţia nu trebuie să surprindă. În România este firesc ca un Minister să ceară ceva, dar să nu fie niciodată clar şi coerent în solicitări, este normal ca angajaţii să lucreze peste program fără sporuri şi ore suplimentare cu salariile diminuate cu 25% şi remărite cu vreo 15%, la fel de normal este şi ca cei din conducerea unei universităţi, care sunt şi cadre didactice cu obligaţii de a ţine cursuri şi examene să facă statistici în loc să educe studenţi. Unii fac, alţii desfac, anul viitor dacă se schimbă culoarea celor de la putere o vom lua de la capăt cu altă Legea a Educaţiei, alte clasificări şi alte statistici.

Lex Tetrix

străinătate iar noi am acordat-o cetăţenilor români. De asemenea, am stabilit că nu acordăm aceste titluri oamenilor politici”, a spus acesta. Peti a continuat susţinând că dacă distincţia a fost acordată unor miniştri, aceasta ar trebui acordată şi Ministrului Mediului Laszlo Borbely. „Aş fi considerat mai corect aşa, dacă s-a acordat oamenilor politici de ce s-a acordat acestor doi miniştri şi nu ministrului mediului şi pădurilor”, a mai spus Peti Andras. În replică, viceprimarul Claudiu Maior i-a spus colegului său de la UDMR că Ministrul Mediului poate primi oricând o astfel de distincţie cu condiţia să nu mai blocheze proiectele oraşului. „Se poate rezolva foarte uşor, acoperirea Pocloşului i-ar aduce cea mai mare distincţie. Ştiu că Peti este în finalizarea proiectului cu Azomureş, uite încă un lucru pe care Ministrul Borbely l-ar putea face mai repede”, a spus Claudiu Maior. Discuţiile au continuat în momentul în care a trebuit să se voteze proiectul de hotărâre prin care urma să se aprobe acordarea, cu prilejul Zilelor Târgumureşene, distincţiei „ProUrbe” ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Anca Boagiu pentru susţinerea proiectului de mutare a căii ferate în afara oraşului pentru fluidizarea traficului. Dorin Florea a subliniat faptul că trebuie să se facă diferenţa dintre profesionişti şi politică. „S-a convenit şi îmi pare rău că nu s-a discutat în comisie acest lucru să faceţi un lucru elegant pentru un profesionist. Este un om de excepţie care îşi face meseria. Noi confundăm un om drept şi merituos cu altele. Decât să stric un regulament retrag propunerea făcută. Mie mi s-a părut un gest elegant pentru oraş”, a spus Florea. Bakos Levente a propus crearea unor distincţii speciale. „Aş propune să acordăm o distincţie pentru cei care fac ceva pentru oraş, să o acordăm în timpul anului ca să nu mai avem aceste discuţii”, a spus acesta. În final Dorin Florea a decis retragerea materialului de pe ordinea de zi.

Lex Tetrix

Matrix-ul ministrului Vreme Ministrul Comunicaţiilor şi So­cietăţii Informaţionale, Valerian Vreme, a declarat, joia trecută, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că la MCSI se află în fază de concepţie proiectul managementului identităţii, prin care fiecare cetăţean cu carte de identitate din România să deţină şi o identitate virtuală. Acest management al identităţii, pre­ luat parcă dintr-un film SF într-o Ro­ mânie în care closetul în spatele cur­ ţii face parte din cotidian, ar uşura munca autorităţilor locale, facturile, taxele, impozitele plătite online. Poate apoi ne vor implementa şi câte un cip în creier pentru a putea şi gândi virtual măsuri care nu duc, de cele mai Să vezi ce îi sparg acum cu identitatea virtuală. Ce contează că la Primăria Târgu Mureş, primul oraş digital, cade wireless-ul când ţi-e lumea mai dragă. Noi să dăm bine.

multe ori în ţărişoara noastră, decât la încurcături electronice şi furt de date personale. ”În fază de proiectare, şi foarte important pentru alfabetizarea României, este proiectul managementului identităţii. Sunt astăzi şi cu dl ministru al Administraţiei şi Internelor, şi spun asta pentru că în privinţa managementului identităţii vom avea împreună un foarte greu cuvânt de spus. Practic, orice cetăţean al României, pe lângă identitatea pe care o are - buletinul de identitate - va trebui să aibă şi în lumea virtuală o identitate, care să îi permită să acceseze aplicaţiile care, vă spun cu mândrie, sunt destul de bine conturate în cadrul instituţiilor statului”, a explicat ministrul. Nu înţelegem cum se va reuşi alfabetizarea populaţiei. Adică omul nu ştie să citească, dar cum trebuie să aibă identitate virtuală va învăţa ca să ştie să-şi introducă codul PIN?

LEX TETRIX


7

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

Toţi avem baston de mareşal!

Todoran: „Nu ştiam că firma fiului meu are contracte cu statul” Este consilier local democrat-liberal de trei ani. Iar de vreo doi protejează consumatorii mureşeni din poziţia de şef al Comisariatului Judeţean. Face politică la nivel de membru dar ştie toate dedesubturile partidului. Spune că are mai mulţi şefi, inclusiv în propria familie. Spune că ai săi comisari nu primesc „atenţii” şi că majoritatea comercianţilor sunt curaţi. Nu prea cunoaşte afacerile familiei şi nici contractele pe care le are cu statul. Mai multe în interviul luat domnului Liviu Todoran. Reporter: Sunteţi un om foarte ocupat. Şef la protecţia consumatorului, consilier local, membru de partid, membru în diferite consilii de administraţie. Mai aveţi timp de altceva? Liviu Todoran: Da. (râde) Întotdeauna de alea plăcute am timp. Obligaţiile le facem în orele de lucru iar în timpul liber ne ocupăm de lucrurile plăcute. Ele sunt cele care creează invidia celor din jur că ţi-ai găsit locul în oraş, societate, cultură etc. Un mare filozof zicea că timpul liber este acea perioadă de timp pe care şeful nu o observă. Rep.: Dumneavoastră nu prea aveţi şefi! L.T.: Am peste tot şefi. I-am avut dintotdeauna. Acasă am, în viaţa publică am şi în partid am. Nepoţica mea mi-a spus o vorbă: „Liviu, Liviu ai cumva impresia că tu eşti şefu’. Şefu’ este numai doamne-doamne”. Rep.: Ce v-a făcut să treceţi în baricada publică? L.T.: Am considerat că trebuie să-mi regândesc activitatea profesională, după 30 de ani în industria alimentară şi în special în domeniul lactatelor. Astăzi, când am trecut de partea cealaltă a baricadei cea a consumatorului mi-am dat seama că atât funcţia de consilier local cât şi cea de comisar şef sunt identice din privinţa obligaţiei de a fi în slujba oamenilor. Ca şi ales local sunt sau ar trebui să fiu în slujba târgumureşenilor iar în cea de comisar sunt cert în serviciul mureşenilor. Rep.: Spuneaţi că aveţi şefi şi acasă. La dumneavoastră cântă găina? L.T.: Toţi îmi sunt şefi. Eu merg pe teoria care spune că şeful este sluga tuturor. Atâta timp cât trebuie să asiguri o parte constructivă a vieţii, lupul cel bătrân e în fruntea haitei. Până când cedezi locul trebuie să-ţi asumi nişte responsabilităţi. Tu tragi iar cei care sunt în căruţă, într-un fel sau altul, te fac chiar fericit că îi serveşti. Rep.: Spuneaţi că aţi lucrat în industria laptelui. Când mergeţi în control la Sanlacta sau alte firme mari din judeţ ce faceţi? Mai ales că unii vă sunt adversari politici. L.T.: Eu merg destul de des în controale la Sanlacta şi la alte întreprinderi de producţie a lactatelor. Categoric că în afară de discuţiile pe care le avem strict profesionale cu tehnologii şi liderii acestor societăţi la un moment dat vin şi problemele politice. Sunt mici tachinări. Dar am un mare avantaj pentru că mă simt mai puternic şi nu ridic mănuşa. Eu personal încerc să dezamorsez orice dispută, mai ales când observ o frustrare politică a interlocutorilor mei. Atunci când eşti tare în domeniul profesional şi în politică eşti la guvernare trebuie să ai toleranţa pentru cei care au nemulţumirea în suflet că sunt în opoziţie. Rep.: De când sunteţi şef la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului credeţi că mureşenii sunt mai protejaţi? L.T.: Cred că da şi vă dau şi un exemplu de ce. Am fost favorizat de voi presa atât prin critici cât şi pe partea pozitivă. Din toate poziţiile pe care le ocup, apar la radio, la TV şi în ziare iar oamenii mă identifică mult mai uşor. Au apărut două lucruri foarte importante. Unul ar fi informarea cetăţeanului care a luat un avânt deosebit în privinţa drepturilor pe care le are şi atunci el este mai protejat pentru că ştie de ce să se ferească. În al doilea rând am reuşit să aduc în comisariat şi ideea unei relaxări profesionale. Să ne transformăm din acel miliţian jandarm care vâna deficienţe, într-un organism care să propună inclusiv modificări ale legislaţiei pentru protecţia consumatorului sau să luptăm foarte mult împotriva produselor periculoase. În acel sistem de protejare şi de alertă europeană noi din codaşi am devenit fruntaşi în această perioadă la nivel naţional. Ca şi concluzie, faptul că sunt prezent în viaţa publică a judeţului îmi oferă o mai mare credibilitate în rândul cetăţenilor pe care trebuie să îi protejez. Au astfel o mai mare încredere să vină la Comisariat şi să depună sesizări, petiţii sau reclamaţii.

Rep.: Inspectorii de la DSV şi DJPC aveau un renume în rândul agenţilor economic pentru „atenţiile” pe care le primesc. Mai e aşa şi acum? L.T.: Eu am fost în tabăra cealaltă timp de 30 de ani. Şi ştiu că intenţia bună pe care o are un agent economic de a servi cu un suc, o cafea sau o apă intră tot în partea cealaltă a lucrurilor. Din punctul meu de vedere dacă v-aş spune că toţi sunt sfinţi şi că îşi fac datoria perfect nu m-aţi crede. Agenţii economici cunosc situaţia şi nu am avut sesizări că există comisari care ar fi cerut sau primit foloase necuvenite. Nici la noi, nici la Prefectură şi cu atât mai puţin a DNA sau alte organe de anchetă. Rep.: Care este cea mai mare sancţiune pe care poate să o dea instituţia dumneavoastră? L.T.: Pe linie de amenzi ar fi 10 mii de lei cea mai mare. Şi dacă o plăteşti în 24 de ore scade ca valoare. Cea mai mare sancţiune este alta. Închiderea unităţii prin propunerea de suspendare temporară a activităţii la repetarea unor abateri sau în cazul unor abateri grave capabile să afecteze sănătatea populaţiei. Rep.: Câţi agenţi economici au păţit-o de când sunteţi la DJPC? L.T.: În 2010 s-a suspendat activitatea doar la trei agenţi economici pe o lună de zile şi la unul definitiv pe motiv că nu ofereau securitate în serviciile pe care le ofereau. Era vorba de puncte de consum stradal. Rep.: Deci suntem în siguranţă în restaurante, baruri, hoteluri? L.T.: S-au dat amenzi contravenţionale. Suspendarea sau închiderea este o sancţiune gravă care se dă în cazuri excepţionale. Trebui respectat procedeul cu cele trei abateri. Şi atunci se poate închide sau suspenda respectivele activităţi. Din fericire tot mai frecvent este faptul că dispar singuri unii agenţi economici cu probleme. Nu mai aşteaptă să-i închidem noi şi după o lună sau două de funcţionare îşi închid singuri porţile. Rep.: Aţi apărut mult în presă cu scandalul legat de Lucia Odeta Puia. Aveţi probleme cu blondele sau chiar va supărat? L.T.: Soţia mea este blondă. Şi nepoţica mea este blondă. Acum serios chiar puteam să avem o relaţie profesională bună cu doamna Puia dacă nu ar fi fost influenţată negativ de alţi vectori. Rep.: Vectori galbeni, roşii, alb-verzui? L.T.: Să ştiţi că nu politici. Au fost vectori din ăia cărora nu le place să lucreze, care au vrut să bage numai strâmbe. Au dorit să o bage pe o linie greşită mai ales din cercul de prieteni sau familial. Eu eram o persoană care în mod normal puteam să lucrez foarte bine cu Lucia Odeta. Nu s-a putut şi asta e. Eu am 55 de ani şi în cercul de prieteni am foarte mulţi tineri. Nu am o viziune depăşită şi toţi care mă cunosc ştiu că sunt mai destupat la mine. Vorba aia: „cel mai bun sclav este femeie, cu un buchet de flori şi cu te rog frumos reuşeşti să faci minuni”. Aşa şi cu tinerii dacă ştii să-i stimulezi şi se simt motivaţi, dau rezultate extraordinare. Rep.: Câte contracte are firma fiului dumneavoastră cu statul? L.T.: Să vă spun un scurt istoric al firmei. Trei studenţi la medicină dorind să facă ceva în plus şi-au făcut o firmă care avea domeniul de activitate curăţenia. După ce au ajuns medici rezidenţi cu salarii proaste, ca să nu întindă mâna la părinţi au continuat să activeze. Am citit şi eu în ziarul dumneavoastră şi am aflat de respectivul contract. A câştigat o licitaţie, doar acum se găsesc online, cu Direcţia Silvică. Eu m-am ferit de două lucruri: în nici

într-un caz să nu participe la curăţenia în Primăria Târgu Mureş unde sunt consilier şi nici la CJPC sau la cei din jurul meu. Nu ştiu dacă mai au contracte cu statul. Chiar şi contractul acela este unul cadru, cifrele nu sunt fixe, sunt luate dar nu se ştie pe câţi ani. În rest ştiu că a făcut curăţenie la biserici, acasă, la sala de sport a UMF pentru că cei doi sunt şi medici ai echipei de volei. Doar orice licitaţie o găsim pe internet. Rep.: Păi unele se dau şi direct...doar nu vorbim de sume imense? L.T.: Activitatea este foarte costisitoare mai ales că vorbim de manoperă şi de materiale scumpe. Şi nu se face pe o perioadă mai mică de un an. Doar pentru hârtie igienică cât se dă? Ştiţi câtă hârtie igienică consumă doar Primăria Târgu Mureş (râde). Gândiţi-vă numai cât se trage apa în cele două palate administrative. Rep.: Doar vreţi să vă mutaţi în Palatul Administrativ? L.T.: Normal că vrem. Doar a fost a oraşului iar clădirea în care stăm noi acum a fost construită din ordinul lui Maniu pentru sediul Prefecturii. De ce să nu se revină la normal? Rep.: Văd că ştiţi foarte bine problemele legate de patrimoniu. Dar ca şi consilier local câte proiecte de hotărâre aţi iniţiat personal? L.T.: Aici mai apare şi o altă problemă. Noi funcţionăm ca un grup politic şi acţionăm ca atare. Eu am făcut parte din toate acţiunile din comisia de cultură şi tot ce a iniţiat aceasta a avut şi contribuţia mea. Ca număr nu ştiu exact. Am participat la câteva zeci de comisii în care s-au promovat hotărâri în cadrul Consiliului Local....la unele apar cu numele la altele cu grupul. Rep.: Foarte puţine hotărâri sunt iniţiate de consilieri. Majoritatea sunt de la executiv. Cum explicaţi? L.T.: Păi aşa şi este. Să nu uităm că primarul este liderul partidului, unul dintre viceprimari are funcţii în partid, aşa că de multe ori se întâmplă că dacă eu sau altul aducem pe tapet o anumită problematică ea va fi semnată de liderul de grup sau de executiv. În comisie de exemplu de multe ori am activitate dar articolul îl semnează preşedintele. De aceea nu întotdeauna apărem. Rep: Să înţelegem că acţionaţi în haită? L.T.: Chiar aşa. Nu putem lucra singuri. Rep.: Colegul dumneavoastră deputatul Oprişcan a declarat că s-a săturat de comenzile de grup. Ştiţi faza cu degetul? L.T.: Eu cred că interesele de grup trebuie să bată pe cele individuale. Cum majoritatea trebuie să conducă minoritatea. Dacă vrei să ieşi în evidenţă trebuie să o faci cu tenacitate şi seriozitatea iniţiativelor. Pe deoparte dă foarte bine să fii rebel. Ca în filme unde super-eroii dau bine. Aici e realitatea şi nu e chiar aşa. Vorbesc aici de interesul grupului nostru, de aceia pe care noi îi reprezentăm în oraş. Dacă mi se demonstrează că nu am dreptate stau în banca mea. Unde simt că trebuie să-i reprezint pe cei care mi-au acordat votul şi încrederea şi le-am promis în campanie, bineînţeles că îmi susţin părerea. În schimb nu mă voi ţigăni niciodată doar pentru imagine sau în faţa presei. Rep.: Cine vor fi candidatul PDL la Primărie? L.T.: Toţi putem candida. Bastonul de mareşal îl are oricine. Dar cred că va fi delegat cel mai puternic şi binevăzut politician din oraş. Ştiţi voi cine.

A consemnat Ionel ALBU


8

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

Vouloir c’ est pouvoir!

OBI şi creativitatea în business “Se poate orice, la nivel global”, este una din concluziile discuţiilor speakeri – participanţi la prima ediţie a Online Business Ideas, eveniment desfăşurat joi, la Hotel Arena din Târgu Mureş. Participanţii au putut interacţiona direct cu oameni cu experienţă şi rezultate în special în afaceri cu componentă online. “Consultanţa” din partea lor este însă în continuare accesibilă. Ei publică în continuare sfaturi pe blogurile proprii, pe site-uri personale sau specializate, prin interviuri, sau posturi în reţelele sociale. Vlad Stan este fondatorul “Business Design Academy” şi le-a vorbit ieri participanţilor prin Skype. “Nu a fost niciodată mai uşor să faci afaceri. Trăim într-un secol în care poţi fi conectat din orice colţ al lumii, în care prezenţa virtuală echivalează cu cea fizică, în care companii fondate în România, Camerun sau SUA pot accesa aceeaşi piaţă. Cu toate astea, doar cei care au acces la educaţie de cel mai înalt nivel pot reuşi”, susţine el pe pagina proprie business.vladstan.com. El le-a vorbit participanţilor de la Târgu-Mureş despre programul Business Design Academy, constituit din modul de workshopuri, menit să-i ajute pe cei pasionaţi de afaceri să crească, să se dezvolte, să-şi transforme afacerea într-una de succes. Descrierea acestora o găsiţi pe

site-ul menţionat. Vlad Stan este un antreprenor cu peste 20 ani de experienţă de business şi cu o prezenţă de peste 10 ani în domeniul online. Este co-fondatorul Bucharesthubb – primul co-working space din Bucuresti şi al Seedmoney – primul fond de investitii de tip seed din Romania.

Cum daţi de oameni cu experienţă?

Ciprian Stăvar, consultant în marketing şi comunicare interactivă, cu peste zece ani experienţă în marketingul online şi unul din pionierii publicităţii online din România, a vorbit despre cum pot fi create campanii de marketing în online şi pe social media. Însă noutăţi, articole şi alte sfaturi puteţi găsi şi pe blogul său: http:// despremere.blogspot.com. Tot astfel, puteţi afla programul altor întâlniri pentru discuţii directe sau noutăţi în domeniul marketingului online. Spre exemplu, în una din postările recente, el promovează conceptul de OpenCoffee Club. Acesta integrează întâlniri informale, care au început în Londra, pe 1 martie 2007, iar acum OpenCoffee Club se organizează în peste 130 de oraşe de pe glob: http://opencoffee.ning.com/ şi înseamnă o serie de întâlniri informale ţinute cu regularitate în acelaşi loc. Scopul e simplu, dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în domeniul web prin existenţa unui loc în care dezvoltatorii, antreprenorii, investitorii şi cei interesaţi de domeniu pot schimba gânduri, idei, planuri de afaceri sau măcar cărţi de vizită în format electronic sau pe hârtie reciclată. OpenCoffee Club a fost organizat şi la Sibiu, pe 11 martie, ca o continuare firească la întâlnirile Fresh Ideas demarate în octombrie 2010, care vizau iniţial mediul antreprenorial sibian în ge-

neral. “Consider că noua platformă va face posibilă dezvoltarea de legături între antreprenori şi dezvoltatori din alte oraşe şi comunităţi mult mai puternice, cum ar fi cea din Cluj Napoca, Braşov, Timişoara sau Iaşi. Nu mai amintesc aici Bucureştiul, care are multe iniţiative, evenimente, proiecte pentru start-upuri, workshop-uri şi seri dansante destinate celor implicaţi în această industrie. Întâlnirile sunt deschise, de unde şi numele de Open iar participarea este voluntară, fără taxă de participare, dar cu achitarea individuală a consumaţiei”, explică Ciprian Stăvar pe blogul său.

Ionuţ OPREA


9

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

bu-bulina, gospodina!

Împuşcături colorate pe portativul mureşean Dacă până mai ieri, doar clădirile vechi din Bucureşti şi copiii de grădiniţă beneficiau de bulină roşie, fără a pune la socoteală bulinele negre date de Uniunea Europeană pentru mersul economiei, iată că actualii guvernanţi au contraatacat cu alte buline, mult mai diverse şi mai colorate. Astfel a fost adoptată o lege care prevede etichetarea alimentelor cu trei tipuri de buline: verde va ţinti produsele alimentare sănătoase, care pot fi consumate zilnic fără risc pentru sănătate; bulina portocalie va „împuşca” produsele alimentare care trebuie consumate cu moderaţie şi bulina roşie va ochi produsele alimentare care conţin substanţe sau aditivi alimentari care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii. Dacă privim din perspectiva politicului, putem observa că verdele se pare că i-a luat faţa portocaliului, revenindu-i alimentaţia sănătoasă, iar roşul continuă să rămână în opoziţie, cu efecte nocive asupra propriilor consumatori. Portocaliul se pare că se situează undeva la mijloc, în cazul alimentelor, dar fruntaş în ce priveşte etichetare altor domenii, cum ar fi economia, sănătatea, asistenţa socială, învăţământul, care suportă cu greu etichetarea portocalie a actualei guvernări. Mici lansatori de buline colorate avem şi pe plan local, şi domeniile sunt diverse. Cea mai proaspătă a

fost cea etichetată de deputatul Ciprian Dobre, care a acuzat repartizarea defectuoasă a Camerelor Agricole la nivel judeţean. Apoi a urmat bulina primarului Florea, trimisă directorului staţiei meteorologice Mureş, Grigore Makai, motivul fiind un teren destinat pentru staţia meteorologică, revendicat de edilul şef pentru viitorul parc tehnologic IBM. Deci bulinele pot lua diferite forme şi funcţii, şi pe diferite ambalaje. De la salam alterat, la contrele diferitelor personaje de pe scena politică din Târgu Mureş. Deocamdată tirul bulinelor se face în ritm de vals, şi nu trebuie să aşteptăm prea mult timp să vedem cum bulinele vor zbura din toate părţile, că doar se apropie Festivalul Naţional al Bulinelor, în care fiecare va încerca să eticheteze nivelul de alterare al celorlalte culori. Cum fericirea trece prin stomac, la fel şi viitorul prosper trece prin capacitatea de gândire a celor care ne reprezintă mai mult sau mai puţin, care au şi început campionatul de paintball, a cărui finală este programată anul viitor, cu ocazia alegerilor locale. Deocamdată bulinele folosite pe post de muniţie sunt sporadice, dar e doar un antrenament cu public. Cum toţi sunt din acelaşi aluat, din această luptă nu va câştiga nimeni, vor fi doar perdanţi, prinşi în poligonul social, iar cei din tranşee, vor continua nestingheriţi să tragă. Dacă ne vor ciurui pe toţi, rămâne de văzut, oricum vom continua să spunem că a fost doar un fleac, şi vom continua să fim loviţi de tirul de focuri al bulinelor colorate. Bulina, calibru 7,62 !

Cu nemţii nu te joci, când e vorb de ceva serios, un a a două vin şi îţi dau o diplomă. Mai nasol e cu no i românii, că tot dăm diplome de toate felurile dar parcă nu mai au nici o valoare cum er a pe vremuri.

Dirtectorul Simion Bui, bucuros că limba germană nu este una moartă la Colegiul Papiu, şi că ea face în continuare pui frumoşi.

Imbulinatul

Nu mai avem. Au spus cei de la administraţia pieţelor că nu mai avem voie să vindem aşa de capul nostru, după tot felul de culori că influenţăm cumpărătorii. Mă miri că la ţiganii de pe colţ, cei cu portocale nu le-a spus nimic.

un ncă ori î ătrunjel, d ş A de p ram poate cu kilog e de s dacă erde, că am v c ă ă n lii m buli rtoca macul. o p cele e sto doar

Cu buline sau fără, electoratul mureşean continuă să-şi aprovizioneze cămara înaintea furtunii anului 2012, când vor fi nevoiţi să treacă la un regim alimentar bogat în e-uri politice.

Oare ce scrie aic i….aha să-l atac pe Borbely. Deci, colegi de la UDMR , o să-i facem şi statuie ministrului vostr u, dacă ne acoperă Pocloşul. Doar noi am prom is în campania din 20 08

Viceprimarul Claudiu Maior un militant al anti-borbelyanismului ce ne invadează oraşul cu gazele lui nocive


10

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

homo politicus

Săcălean: „Avem politicieni tineri care fac parte din aceeaşi clasă de politicieni îmbătrânită moral” sajul, la români acest rol a fost jucat de biserică, în special în mediul rural. Ea începe să-şi piardă din această influenţă, deoarece există o politică oficială a bisericii de a nu se mai implica în procesul electoral, precum şi datorită faptului că apar noi poli de putere în zona rurală, de la cel potent economic, până la potentul politic, primarul ales, care reuşesc să influenţeze electoratul din mediul rural. Miza alegerilor va fi în primul rând cea locală, în 2012, deoarece un partid care se poate salva, prin aşi pune în frunte, în diverse centre de putere locală, proprii oameni care vor genera ulterior voturi.

În 1990, la 20 mai, românii erau chemaţi la urne cu ocazia primelor alegeri libere după perioada comunistă. La 21 de ani distanţă analistul politic Lucian Săcălean ne-a creionat evoluţia şi perspectiva opţiunilor electorale Reporter : Cum au fost primele alegeri aşa-zis libere din mai, 1990? Lucian Săcălean: Ele au fost însoţite de un entuziasm popular pe deoparte, dacă ţinem de perioada regimului comunist, în care votul era o chestiune mai mult formală, posibilitatea, cel puţin teoretică de a merge la vot, de a avea mai multe opţiuni electorale, evident că a creat un entuziasm, cu toate că, dacă facem apel la memorie, ne vom aminti climatul foarte clar între moştenitorii puterii, Frontul Salvării Naţionale, care a obţinut un scor electoral zdrobitor la alegerile din mai, 90. S-au trasat atunci premisele unei împărţiri foarte clare a electoratului înspre stânga, respectiv dreapta politică, care era însoţită şi de elemente de psihologie socială, aproape de ură socială între membrii celor două orientări politice. Rep.: Putem vorbi de o opţiune a electoratului pe criterii etnice în Transilvania? A influenţat acest lucru opţiunile alegătorilor ? L.S.: Evident. O dată ce a apărut UDMR, cea mai puternică forţă a unei minorităţi etnice. Apare ca răspuns PUNR, care coagulează forţe importante de aderenţi, şi implicit voturi. A fost mai mult un vot conjunctural, deoarece apariţia PRMului, şi alimentarea unui discurs naţionalist, chiar cu valenţe antievreieşti, electoratul migrând către PRM. În Transilvania, această luptă s-a dat foarte clar între cele două opţiuni, română şi maghiară, mai ales în zonele locuite dominate fie de maghiari, fie unde proporţiile sunt oarecum asemănătoare. Rep.: Evenimentele din martie 90, de la Târgu Mureş, au creat lideri politici ? L.S.: Nu ştiu dacă au creat lideri politici, cu siguranţă au consacrat lideri politici, îndeosebi în UDMR, unde timp de 20 de ani am văzut că nu s-a clintit nimic, mai mult, autoritatea acestor lideri politici nu a fost pusă sub semnul întrebării foarte mulţi ani. Pe de altă parte, evenimentele din martie 1990, au conştientizat o elită politică locală, în nevoia unor alternative, inclusiv economice, financiare. Rep.: A apărut ideea de naţionalism electoral .... L.S.: Bucureştiul devine naţionalist doar în preajma alegerilor, când redescoperă discursul naţionalist, chiar dacă au fost la guvernare cu UDMR-ul, în perioada alegerilor. Deoarece există un electorat ardelean numeros, un electorat care poate buscula într-o zonă sau alta rezultatul alegerilor, şi atunci dintr-o

dată el devine important. Pentru Târgu Mureş, situaţia e puţin diferită. Aici am votat fie un român, fie un maghiar, după interese şi empatii care ţin nu de politic în primul rând, cât de sânge. Şi românii, şi ungurii, sunt naţiuni sangvinice, te naşti român, te naşti maghiar, la fel şi opţiunea votului, lucru care este vizibil şi în prezent în Târgu Mureş, mai mult ca în oricare altă parte. Rep.: Cum s-au împărţit voturile în Târgu Mureş ? L.S.: E interesant de văzut cum au votat românii şi maghiarii la ultimele alegeri în Târgu Mureş. Atât candidatul UDMR-ului, cât şi cel care coagula forţele româneşti, au adunat în primul rând voturile etnicilor lor şi au avut procente din voturile celorlalţi. Avem două categorii extrem de importante, acei maghiari care sunt nemulţumiţi de candidatul ales al uniunii, la fel ca şi în cazul românilor, dar şi acei maghiari care votează din perspectiva felului în care anumite chestiuni s-au rezolvat în Târgu Mureş. În Târgu Mureş se simte poate mai mult, forţa etniei exprimată în vot politic, şi ea se va mai simţi şi la viitoarele alegeri din 2012, şi poate mai departe. Rep.: Dacă mâine ar fi alegeri, în mediul rural oamenii vor continua să voteze la fel de ambiguu? L.S.: Noi trăim într-o societate în care un vot s-a cumpărat cu un bocanc, sau cu o găleată sau umbrelă, degeaba ne ascundem de realitate. Ce poţi să-i ceri unui om care are o instrucţie limitată, care mult timp a avut o informaţie limitată. Dacă la maghiari funcţionează foarte bine canalele alternative de convingere, biserică, fundaţii, asociaţii, care distribuie me-

Vor bani mai mulţi pentru “gaborii” locali Actuala lege a Poliţiei Locale îi nemulţumeşte pe primarii din ţara, adunaţi joia trecută la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) care a avut loc la Târgu Mureş. Noul preşedinte AMR, Tudor Pendiuc, ales joi, în fruntea asociaţiei, a declarat că actuala lege a Poliţiei Locale ar trebui modificată. “Trebuie să descentralizam Poliţia Locală care în forma actuală nu ne mulţumeşte. Există mandate de aducere

care sunt în sarcina Poliţiei Locale. Dacă poliţistul merge pe raza Piteştiului să aducă suspectul, acesta află şi merge doi paşi în afara localităţii şi poliţistul nu mai are competenţă. Poliţiile locale lucrează la 70% din efective, salariile sunt mici, la jumătate sau chiar la sfertul poliţie naţionale, deşi a preluat unele din atribuţiile acestei poliţii. Vom discuta cu ministrul Igas. Legea poliţiei Locale a plecat într-o formă acceptabilă

Rep.: Voturile obţinute de un candidat ales, sunt reprezentative pentru valoarea acestuia? L.S.: Greu de dat un răspuns. Acesta este mecanismul pe care îl avem. Problema o reprezintă moralitatea obţinerii acestor voturi. Nici o forţă politică nu a încercat în realitate să reformeze acest sistem, ne-am jucat la suprafaţa sistemului, dar de fapt nimeni nu şi-a dorit cu adevărat reformarea sistemului. Dacă e să mă uit acum pe scena politică, nu-mi trezeşte încredere nici un lider politic la ora actuală. N-am văzut nici un program, nici la putere, nici la opoziţie, care să mă convingă că avem o direcţie clară pe care mergem. Avem o coaliţie a cărui singur scop este dărâmarea lui Băsescu, la fel cum şi PDL, dă impresia la guvernare că deciziile mari pentru România lipsesc. Rep.: Putem vorbi de o voce a societăţii civile în România ? L.S.: Ea a fost din păcate folosită ca armă politică, nu am avut o voce autentică a societăţii civile, am avut voci disparate. E şi vina noastră că nu ştim să lucrăm în echipă, ceea ce se vede la toate nivelurile. Rep.: Politicienii locali pot sta liniştiţi la ce societate civilă avem? L.S.: Ceea ce le scapă acestor politicieni este că aşa lentă cum este această schimbare, ea totuşi se petrece. Au fost momente când electoratul au fost înainte cu un pas în faţa politicienilor. Degeaba se culcă pe o ureche, societatea românească se schimbă, prin copii care merg afară, la studii sau la muncă, se schimbă prin faptul că avem acces la informaţie, şi la alte analize mai pertinente decât cele interne, avem tehnologia care aduce informaţia şi asta schimbă concepţii şi începem să avem o clarificare de ordin personal a ceea ce ne dorim în această ţară. Pe măsură ce această clarificare devine mai evidentă vor urma şi schimbări profunde în interiorul electoratului. Din păcate, cu regret spun că avem politicieni tineri care fac parte din aceeaşi clasă de politicieni îmbătrânită moral, rigidă şi care nu reuşeşte să ajungă la esenţa problemelor comunităţii din România.

A consemnat Alin ZAHARIE

şi s-a votat altftel, s-a schimbat în comisiile reunite şi s-a votat într-o formă de neacceptat”, a declarat preşedintele AMR. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, prezent la Adunarea Asociatiilor Municipiilor din Romania i-a asigurat pe edili că deficienţele se pot corecta prin dialog permanent cu administraţia locală. “Când vom avea propunerile putem spune care sunt corecturile pe care le putem implementa. Vom avea o întâlnire şi vom corecta problemele. Nu aş spunea spune că sunt deficienţe majore, dar se pot corecta”, a aratat Igaş.

(A.I.)


11

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

Go, Charlie, go!

Prinţul Charles, vampirul Ardealului? La nici trei săptămâni de când a devenit socru mare, Prinţul Charles al Marii Britanii a efectuat o vizită privată în Transylvania, leagănul biznisurilor sale. Pare-se că nunta prinţişorilor Harry şi Kate a fost de bun augur pentru întregirea veniturilor familiei regale britanice, darul mirilor fiind chiar îndestulător, devreme ce Prinţul Charles a ales să tragă imediat o scurtă vizită pe plaiurile mioritice, pentru a lua pulsul afacerilor finanţate din buzunarul propriu. Sub pretextul vizitării unui centru de colectare şi procesare a laptelui din localitatea Saschiz, judeţul Mureş, şi a unei staţii de epurare ecologice din satul Viscri, judeţul Braşov, sir Charles a dat o fugă până în localitatea covăsneană Micloşoara, unde locuieşte bunul său prieten, contele Tibor Kalnoky. Legătura materialo-afectivă dintre cei doi este atât de puternică încât posesorul sângelui albastru românesc a fost invitat împreună cu soţia sa, să se alăture celor 1900 de invitaţi, la deja celebra nuntă a secolului. În „cârdăşie” cu acest argat de încredere, Prinţul Charles controlează trei pseudo-fundaţii non-profit din interiorul arcului carpatic: Pro-Mihai Eminescu, Kalnoky Trust şi Transylvania Trust. Prin intermediul acestor trust-uri, al căror scop este, chipurile, unul caritabil, alteţea regală britanică urmăreşte săşi extindă afacerile în zona Transilvaniei, mai ales pe partea de agroturism. Astfel, în ultimii ani, acest Donald Trump al Transilvaniei a achiziţionat, la preţuri modice, peste 20 de case săseşti din Micloşoara, Viscri, Saschiz, Daneş, Sighişoara, Cisnădie sau Sibiu, la care se adaugă şi un conac cu o livadă de 180ha, cumpărat cu 7000 euro în localitatea Mălâncrav (Sibiu).

Banffy vs. Wales, pe arena de la Bonţida

Nici judeţul Cluj n-a scăpat de impulsurile cuceritoare ale

gurăm aici? Deci ce inau e epurare? Fi O staţie de ula ac dr m cu şi asta, dar numească poate să se lemn staţie de ciotul ăsta e şi să mă cost de epurare is is Th t? ul m şi atât de ! the question

reprezentatului regalităţii bri­tanice, acesta obţinând în anul 2001 de la Consiliul Judeţean Cluj, prin intermediul fundaţiei Transylvania Trust, concesiunea castelului Banffy de la Bonţida pe o perioadă de 49 de ani, cu plata unei redevenţe anuale ridicole de aproximativ 50 de dolari. Până în acest moment,

prinţul a pompat peste 500 mii de dolari pentru restaurarea unei aripi a castelului, urmând ca, în viitorul apropiat, să mai bage încă cel puţin un milion pentru viabilizarea completă complexului arhitectonic. Bonţidenii vorbesc însă pe la colţuri că scopul acestor investiţii ar fi ridicarea în castel a unui hotel mega-luxos pentru cazarea vânătorilor care vor participa, după sistemul Ţiriac la Bâlc, la evenimente de profil organizate în codrii clujeni. Singura problemă cu aceste castel o reprezintă însă cererea de retrocedare venită din partea familiei Banffy, reprezentată în instanţă de consilierul prezidenţial, Peter Eckstein Kovacs. Soarta acestui castel pare aproape pecetluită, devreme ce, în jurul său, este ţesută o reţea cu o mare influenţă pe scena politică, în care conflictul de interese este la el acasă: Fundaţia Transylvania Trust este condusă de un membru al Comisiei Naţionale pentru Monumente Istorice - Szabo Balint Gyorgy împreună cu progenitura acestuia, Csilla Hegedus, director executiv al fundaţiei şi consilier personal al ministrului Culturii, Kelemen Hunor, un apropiat al consilierului prezidenţial Peter Eckstein Kovacs (avocatul familiei Banffy)… Una peste alta, Transilvania lui Bram Stoker îi prieşte afaceristului Charles, aici creându-se o încrengătură de interese şi influenţe care se ascunde în spatele aşa-zisei lupte pentru apărarea şi reabilitarea patrimoniului naţional, o perdea de fum aruncată în ochii ardelenilor care s-au obişnuit să fie minţiţi frumos de-a lungul secolelor. Însuşi Charles declara într-un interviu că “nu există un produs de export mai bun pentru România decât Transilvania; nici Marea Britanie nu are o astfel de comoară”. Îl credem şi noi pe cuvânt! Cine nu ar da să aibă banii şi influenţa sa pentru a mulge o vacă sănătoasă şi cu mare potenţial, pe care au mai călărit-o în trecut şi austro-ungarii. Astfel, dacă totul merge conform planului regal, Ardealul va face în curând cunoştinţă cu o nouă ocupaţie, cea anglo-ungară. Măcar aşa vom putea beneficia de un acces mult mai facil pe piaţa îngrijirii pensionarilor casei regale britanice, precum şi de o poziţie cerşetorească privilegiată în faţa Palatului Buckingham, unde, apropos, am auzit că se câştigă binişor!

Charles, the Dracula


12

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

târgul deşertăciunilor

Viteza de reacţie a hoţilor şi PC-urile problemă

Coincidenţă au ba, secretariatul Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, din care făcea parte şi şeful Serviciului de Expertiză Legală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş, Gheorghe Sămărghiţan, arestat pentru luare de mită în formă continuată, a intrat în vizorul hoţilor. Ciudat cum de hoţii au nimerit direct camera unde zăceau trei calculatoare noi, cică, cu cine ştie ce date, care de altfel erau „nişte date cu caracter personal”, salvate şi pe alte calculatoare. Mai straniu e modul în care au reuşit să distrugă sistemul de supraveghere al mişcării şi alarmei, aflat deasupra uşii de la intrare, pe peretele din faţa geamului pe care l-au forţat hoţii. Ca atare, ne gândim la trei variante: ori hoţii erau invizibili şi camera nu i-a detectat, ori erau vizibili şi aveau mână lungă de la geam până deasupra uşii cu o viteză de reacţie mai iute ca fulgerul, ori era cineva care „se ştia cu sistemul de alarmă din interior”. Dat fiind faptul că există deja un cerc de suspecţi, finalul anchetei va decide cum s-a întâmplat.

Şi medicii calcă strâmb pentru banii statului

Şi furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, medici de familie, cabinete medicale, spitale, au oferit informaţii eronate la raportarea serviciilor efectuate. Adică există neconcordanţe în ceea ce priveşte corespondenţa serviciilor solicitate pentru decontare şi cele efectuate în mod real, motiv pentru care ministrul Sănătăţii Cseke Attila, a solicitat la începutul lunii mai demararea unor ample acţiuni de control la furnizorii de asistenţă medicală aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Ce neconcordanţe există vom afla ulterior după ce se centralizează toate datele la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Creşte numărul salariaţilor şi frica de amenzi

Frica de amenzi i-a determinat pe mulţi angajatori mureşeni să desfăşoare activităţi cu acte în regulă. Ce nu s-a reuşit atâta amar de ani, a reuşit Codul Muncii în nici o lună. Controalele inspectorilor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş s-au înteţit, iar numărul contractelor noi de muncă încheiate, cu începere de la 1 mai s-a triplat. Adică dacă în aprilie în Registrul general de evidenţă a salariaţilor s-au înregistrat circa 4000 de noi contracte de muncă, în luna mai, doar pe primele două săptămâni, s-au înregistrat peste 6200 de noi contracte de muncă. Aşadar înţelegem că odată cu luna florilor au apărut şi 6200 de angajaţi noi pe piaţa muncii în Mureş. Ori existau, dar acum au intrat în legalitate!

Rabat la mici, bere şi manele

Fără mici, bere sau manele în campa­nia electorală a lui Morariu. Aşa că târgumureşenii, obiş­ nuiţi cu de-ale gurii, gratuit, la orice eveniment de anvergură, vor muri de foame până să pună ştampila pe buletinul de vot. Propunerea PC Mureş pentru candidatul ideal al USL în scaunul de primar al municipiului Târgu Mureş, Silviu Morariu, va da doar vorbe „concrete”, soluţii viabile pentru curăţenie, sănătate, educaţie, viaţă şi salarii normale, o administraţie făcută într-un mod extrem de transparent. Asta pentru ca să nu mai împovăreze bietul popor cu nişte tri­ bute plătite, cum au făcut până acum după campaniile portocalii, pentru micii, berea şi distracţia pe care le-au crezut gratuite.

Activitatea Serviciului de Expertiză Legală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş va fi atent monitorizată pe viitor

Expertiza medicală sub lupa lui Morent

Arestarea şefului Serviciului de Exper­tiză Legală din cadrul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Mureş, Gheorghe Sămărghiţan a determinat conducerea CJP Mureş să ia măsuri. A comasat cele două cabinete, unul dintre ele funcţionând în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, iar celălalt în incinta Poli 2. Sediul noului cabinet, pentru moment, va fi în incinta Poli 2, conferind o urmărire a activităţii serviciului de expertiză medicală, potrivit directorului executiv al CJP Mureş, Ileana Morent. Reporter: În ce măsură a afectat arestarea şefului Serviciului de Expertiză Legală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş, Gheorghe Sămărghiţan, activitatea normale. Am unit aceste două cabinete instituţiei? pentru o mai bună organizare şi, hai să Ileana Morent: Bineînţeles că a fost o zicem de urmărire a activităţii serviciului situaţie neplăcută pentru noi. Nu putem de expertiză medicală. Suntem descoperiţi să spunem altceva decât că este regretabil acuma la numărul de medici, din cinci neceea ce s-a întâmplat. Ca urmare a aces- au rămas trei, unul s-a pensionat în detei probleme am reorganizat activitatea cembrie şi nu am reuşit încă să angajăm Serviciului de Expertiză Medicală, am unit pe nimeni şi cealaltă persoană care se cele două cabinete, cabinetul 1 şi 2 din află în situaţia în care se află. Iar în teritoTârgu Mureş unde am avut problemele riu, prin rotaţie am asigurat desfăşurarea respective, într-un singur cabinet, care activităţii la serviciul de expertiză medicală. îşi desfăşoară activitatea la Policlinica Medici din Luduş, Reghin, Sighişoara vin la numărul 2. Momentan avem două spaţii Târgu Mureş. unde îşi desfăşoară încă activitatea. Am făcut demersuri la Consiliul Judeţean Rep.: V-aţi fi aşteptat la cele întâmMureş, care este proprietarul Poli 2 de pe plate? Bulevardul 1 Decembrie 1918, urmând I.M.: Nici vorbă. Aşa ceva este regretabil în momentul în care Direcţia Sanitară se pentru noi, dar vom lua măsurile nemută să mai primim încă spaţiu, pentru a cesare pentru ca activitatea serviciului de ne putea desfăşura activitatea în condiţii expertiză să nu aibă de suferit.

Rep.: Suspectaţi ca din numărul acesta de pensionari de boală existenţi la nivelul judeţului Mureş să fie şi dintre cei care au oferit mită, sau într-adevăr nu sunt bolnavi? I.M.: Nu pot să afirm aşa ceva. Nu sunt organ de anchetă să afirm acest lucru. Bineînţeles, nu se poate concepe existenţa unor astfel de situaţii. Să nu uităm că pensiile de invaliditate nu reprezintă un ajutor social şi se acordă în anumite condiţii, în momentul în care omul îşi pierde capacitatea de muncă. Trebuie acordat persoanelor care într-adevăr îşi pierd capacitatea de muncă. Iar partea de expertiză medicală este o activitate medicală, se află în subordinea Casei de Pensii din punct de vedere organizatoric, al numărului de pensionari ca organigramă. Din punct de vedere al verificării dosarelor de expertiză de încadrare ei, activitatea aparţine de Institutul Naţional de Expertiză a Muncii din Bucureşti. Tocmai de aceea s-au luat şi măsurile de trimitere a dosarelor noi pentru a vedea veridicitatea realităţii din dosar. Rep.: Va exista o supraveghere mai am­ plă din partea Casei de Pensii asupra activităţii acestui serviciu? I.M.: Problema în acest caz, din acest punct de vedere, revine individului. Pentru că oricât de mult am organiza şi oricât de bine am face această activitate şi, credeţimă că încercăm, probleme de acest gen nu sunt de natură profesională. Rep.: Cine va fi acum noul şef al serviciului? I.M.: Bineînţeles că ne-am consultat înainte cu Institutul Naţional de Expertizare a Muncii şi, prin delegare de competenţă, pentru că nu putem organiza examen încă pentru ocuparea postului de şef de serviciu, o numim pe doamna doctor Alexa Monica, medicul expert de la Reghin.

A consemnat Arina MOLDOVAN

Socotar şi momentul de sinceritate politică Neţărmuită este dragostea oamenilor faţă de aproapele lor. Mai ales atunci când încearcă să nu poate pică, sau să fie invidios, dorindu-i tot binele din lume. Adică tu îmi dai o palmă, iar eu ca bun creştin ce sunt, îţi întorc obrazul şi pentru a doua palmă. Rămâi mut de uimire când auzi cum se bucură unul din opoziţie de succesul celui din partidul de dreapta. Adică prim vicepreşedintele Partidului Conservator Mureş, Dinu Socotar, a tras o urare de succes primarului Dorin Florea, care s-a ales cu funcţia de vicepreşedinte al PDL la nivel naţional. Poate am putea traduce acest lucru prin faptul că domnul Socotar s-a născut în zodia gemenilor, iar gemenii admiră persoanele care excelează într-un anumit domeniu. Şi apreciază originalitatea şi extravaganţa, însă în limita bunului gust. „Eu mărturisesc sincer, că sper din tot sufletul ca dumnealui să se bucure de această funcţie cum ne bucurăm noi”, i-a urat Socotar lui Florea. De ce? Pentru că, spune Socotar, a dus o politică pe undeva inteligentă, dar absolut incorectă în care indiferent unde a fost, în ciuda faptului că a avut funcţiile pe care le-a avut în partid şi pe plan local, s-a cam

„Sper sincer că şi Florea se bucură cum mă bucur eu pentru el că a fost ales vicepreşedinte PDL. Vez i colega aşa trebuie să le vorbeşti ăstora din presă, ca să le dai subiecte şi să vadă că ai interese”

Dinu Socotar dând lecţii de comportament faţă de adversarii politici mai noului lor coleg din Ogra, Marian Palaghie delimitat de politica de la centru, pozând mai degrabă într-un opozant al regimului, fie că a fost PNŢCD, PD sau acuma PDL.

Speranţa moare ultima

Pentru că Socotar speră ca „taurul” de Florea, (primarul e în zodia taur şi taurul apreciază confortul) din noua sa postură de vicepreşedinte naţional să-şi asume public şi la nivelul judeţului Mureş statutul de reprezentant al puterii portocalii. Şi să

defileze cu acest statut şi în alegerile locale şi în cele parlamentare viitoare. „Eu mă bucur că a ajuns în această poziţie şi sper să nu mai păcălească electoratul, pe mureşeni, prin faptul că este opozant al centrului, fie el care o fi acest centru. Ar fi corect din punct de vedere politic să-şi asume statutul de înalt reprezentant al PDL-ului”, i-a recomandat Socotar lui Florea.

Nicoleta Mare


13

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

file de arhivă

„Vânătorul de spioni” anchetat la Târgu-Mureş (IV) -O „execuţie” politică În faţa Comisiei de disciplină numită de guvern, Husarescu s-a apărat cu multă demnitate şi argumentat. Nu va fi scos din cadrele permanente, dar se vor lua mai multe măsuri disciplinare. Va ataca în justiţie hotărârea pronunţată de Comisie şi va avea câştig de cauză în cea mai mare parte. Va demonstra că cele 19 acuzaţii erau nefondate şi că aveau, de fapt, substrat politic. Se va pensiona şi se va apropia de liberali, în mod deosebit de omul politic liberal Gheorghe Tătărăscu. Din momentul pensionării, Husarescu va deveni „obiectiv de urmărire informativă”. Intensificarea urmăririi sale se va produce după 23 august 1944. Husarescu devenise un pericol pentru noile autorităţi urmând a fi arestat la momentul potrivit.

a furat cifrul secret român - se făcea referire la o rusoaică venită de la Paris, bănuită a fi spioană CEKA - a trăit la Chişinău, la Hotelul Londra. Suntem în ajunul unor noi divulgări.” Evident, ziarul aruncase doar o „bombă” de presă, care până la urmă se dovedise a fi doar o amărâtă de fumigenă. Zaharia Husarescu s-a apărat cu demnitate, atât împotriva hotărârii pronunţate de Comisie, pe care o va ataca în justiţie, având în cele din urmă câştig de cauză, cât şi împotriva atacurilor nedemne şi nefondate ale presei.

„Politicienii pătimaşi” împotriva funcţionarilor de carieră

Husarescu nu va mai dori să se reîntoarcă în serviciu şi pentru că avea suficientă vechime în serviciu, se va pensiona. Cu regretul că, la Atacul de presă, ca mijloc de in- ordin politic, fusese denigrat şi niciuna dintre timidare acuzaţiile formulate împotriva lui nu putuse fi Acuzaţiile aduse de Gheorghe Olăraşu, inspec- probată. Onoarea însă îi fusese pusă la îndoială. tor general în Ministerul de Interne, cel ce „Este regretabil că într-un asemenea serviciu coordonase ancheta împotriva lui Husarescu, de pură specialitate (Siguranţa Statului - n.a.) au fost luate în dezbaterea unei Comisii de - scria Husarescu în nota sa de apărare citită în disciplină constituită prin hotărâre de guvern. faţa Comisiei - un serviciu cu atâtea subtilităţi, Comisia, formată din 5 membri - printre care mai ales în Basarabia, ancheta s-a făcut de un şi Eugen Cristescu, viitorul şef al spionajului organ superior străin cu totul de Siguranţă...” român din perioada guvernului Antonescu era condusă de Nicolae Radovici, preşedintele Curţii de Apel din Bucureşti. În intervalul 30 august 1930 - 5 noiembrie 1930, această Comisie s-a reunit de 11 ori. Abia pe data de 5 noiembrie 1930 s-a luat hotărârea definitivă. „Comisia - scria în hotărâre - avizează a se aplica D-lui Zaharia Husarescu, inspector regional la Inspectoratul Regional de Poliţie Chişinău, pedeapsa excluderii din serviciu pe timp de şase luni cu pierderea salariului şi mutare pe cale disciplinară.” Pe tot timpul anchetei, Husarescu a fost supus unei presiuni media de neimaginat. Ziarele, în mod deosebit cele stipendiate de ţărănişti, se întreceau în a-l denigra pe Husarescu, deşi încă împotriva lui nu se luase nicio hotărâre şi niciuna dintre cele 19 acuzaţii formulate, nu a fost demonstrată. „Numele trădătorului din Siguranţă - titra grav, cu litere mari, nr. 129 din 29 mai 1930 al ziarului Vocea Basarabiei - este cunoscut guvernului. Agentul Romulus Voinescu, un excelent ofiţer de CEKEI (serviciul de informaţii al U.R.S.S. - n.a.), poliţie şi siguranţă, fost subordonat al lui Ianovici, care a răpit pe generalul Kutepov, a Husarescu fost la Bucureşti. Frumuseţea misterioasă care

La aşa civilizaţie, aşa conducători

În aceeaşi notă, el mai scria: „...sunt silit să arăt acte şi fapte cari vor dovedi uşurinţa cu care s-a procedat cu scop de a-mi întuneca trecutul, cariera şi viaţa mea, mergându-se până la acuzaţia de asasinate şi bănuieli de trădare...” El reuşeşte foarte bine să dea glas şi pericolului pe care îl reprezenta atunci (fapt valabil şi azi - n.a.) imixtiunea politicului în chestiuni de securitate naţională cu impact direct în ceea ce priveşte modul de exercitare al atribuţiunilor de către funcţionarii din Siguranţa Statului. „Mă simt obligat deci - mai scria Husarescu - pentru stabilirea adevărului să arăt înaintea Onor Comisiunei, sistemul inducerii în eroare care a sugrumat dreptatea în ochii acelor politicieni pătimaşi, cărora noi, funcţionarii de carieră, nu putem să le fim pe plac totdeauna....” Uzând de date concrete, uşor verificabile, Husarescu a demontat acuzaţie cu acuzaţie arătând la final, că reuşise în decursul carierei sale de ofiţer de informaţii din Basarabia, să aducă în faţa Curţilor Marţiale, dar şi a unor instanţe civile de la Chişinău, Iaşi şi Galaţi, un număr impresionant de acuzaţi, din care, spunea el „un număr de peste 4.000 au fost condamnaţi.” Această afirmaţie, ca şi altele care se referau la comuniştii arestaţi, la spionii sovietici deconspiraţi sau la reţelele de informaţii pe care le constituise pe teritoriul U.R.S.S., vor cântării greu peste circa 20 de ani când va fi arestat de comunişti.

Husarescu - obiectiv de urmărire informativă. „Vânătorul” devine „vânat”

Om liber şi tânăr pensionar, Husarescu se va apropia de liberali devenind şeful pazei omului politic liberal Gheorghe Tătărăscu. Din momentul trecerii sale în rezervă, a devenit însă şi „obiectiv de urmărire informativă.” Intensificarea urmăririi sale se va face după 23 august 1944. Fiecare nouă informaţie obţinută despre el, va fi notată meticulos de lucrătorii din Siguranţă. De la cele mai banale evenimente, până la cele cu semnificaţie tragică. „Duce o viaţă liniştită, primeşte rar vizite la domiciliu.....” sau „A trecut de la confesiunea mozaică, la ortodoxism...”, ori „A avut un fiu, locotenent de artilerie, care a murit pe frontul din Rusia, în 1941”, sunt doar câteva din informaţiile notate scrupulos în fişa sa personală de urmărire. Casa,

Omul politic Gheorghe Tătărăscu anturajul şi activitatea sa vor fi intens monitorizate după 23 august 1944. Un informator din anturajul său imediat, nota: „Domnul Husarescu.....actualmente apropiat al domnului Gheorghe Tătărăscu, a subliniat azi, 27 septembrie (1944 – n.a.), orele 8, 34, într-un cerc de prieteni că fostul premier are intenţia unei alipiri la partidul liberal de sub conducerea domnului Dinu Brătianu. În acest scop, dl. Gh. Tătătrăscu, încearcă o seamă de contacte politice. Dealtfel, fricţiunile existente între partidele democratice liberale şi ţărăniste, subliniază domnul Husarescu, pot dăuna amintitelor partide şi pot profita reuşitei celorlalte ramuri politice...” (urmare în numărul viitor)

Nicolae BALINT

Indemnizaţii contestate

Este lesne de observat din această imagine cum nişte tăntălăi cred că un parc de joacă pentru copii este amenajat pentru băut bere, spart seminţe şi fumat şi nicidecum pentru copilaşii care vor să se joace. Aşa înţeleg şi indivizii din fotografia alăturată, care ignoră faptul că în parc există nişte copii care poate ar vrea să se dea în leagăn, iar ei stau acolo bine-mersi şi li se fâlfâie. Poza ne-a fost trimisă pe adresa redacţiei de un părinte indignat de gestul celor care zilnic se aşează la poveşti acolo, fără să le pese că de fapt sunt într-un spaţiu amenajat pentru joacă şi nu pentru teribilisme de acest gen. Parcul se află pe strada Sârguinţei din Târgu Mureş, unde poate angajaţii de la Poliţia Locală se vor deplasa şi vor lua măsuri. Repet, aceşti flăcăi pot fi găsiţi acolo în fiecare seară. Oare ne civilizăm şi noi în era asta?

(S.G.)

Două procente din femeile care au devenit de curând “Se ia 75 la sută din veniturile realizate cu 12 luni mămici spun că nu au primit suma corespunzătoare înainte de naşterea copilului. Se acordă pentru cei veniturilor lor, ca indemnizaţie pentru creşterea co- care uremează o formă de învăţământ la zi, elevi, pilului. Din cele 5.500 de indemnizaţii acordate prin studenţi şi pentru cei care au venituri din activităţi Agenţia de Prestaţii Sociale Mureş în luna aprilie, independente”, ne-a spus Cristian Răduţ, directorul APS Mureş. Sunt însă mame care nu au fost de acord mai mult de 2 la sută au fost contestate. În jur de 120 de indemnizaţii au fost acordate cu suma calculată, iar în unele cazuri au ajuns să se pentru taţi care au solicitat să rămână acasă pen- judece cu reprezentanţii APS Mureş. “Avem în jur de tru a-şi creşte copiii. Faţă de luna aprilie 2010, 130 de contestaţii, pe baza acordării indemnizaţiei, numărul indemnizaţiilor a crescut cu 2 la sută, spun am soluţionat în jur de 100 în favoarea beneficiarului reprezentanţii APSMureş. Şi studentele care devin şi în jur de 30 de cazuri au ajuns în instanţă”, a mai mame primesc bani pentru a-şi creşte copiii: 600 de spus directorul. Majoritatea mamelor spun că procelei timp de 2 ani. Celelalte mămici trebuie să fi avut sul de acordare a banilor este anevoios. un venit în ultimul an pentru a primi indemnizaţie. (C.B.)


14

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

lectura, un fapt intim

O oră pentru Fondane Memoria e destul de zgârcită cu Benjamin Fondane (Barbu Fundoianu), iar posteritatea, cum altfel decât neputincioasă. De altfel numai scriitorii naivi lasă ceva din ideile, operele sau gândurile lor în grija posterităţii, mereu supralicitată. Bunăvoinţa este la fel de mistificatoare ca şi reaua voinţă, iar excesul de zel face la fel de mult rău ca şi indiferenţa. Odată ce-a murit, indiferent din ce pricină şi când, unui scriitor de treabă nu-i rămâne decât să întoarcă liniştit spatele posterităţii, să-şi tragă şapca pe ochi şi să seaştearnă la somnul cel de veci împăcat – nu-l va mai înţelege şi nu-l va mai descoperi nimeni, niciodată. Cinstit, nici n-are importanţă. Numai că există şi scriitori dintraceia pe care gândul postumităţii evocative îi îmbujorează în mormânt, iar vorbele bune spuse în urmă le dau frisoane dulci încă din sicriu. Le vine să dea din picioare ca pruncii în covata cu apă când li se face băiţă, întrecându-se-n gângureli de drag de viaţă. Nu e cazul lui Fondane pentru că el, cum bine e ştiut, n-a avut nici măcar sicriu. Lui i-a venit rândul să piară în camerele de gazare naziste alături de alte mii şi mii de evrei. Fusese arestat de Gestapo în martie 1944 împreună cu sora sa Lina, în urma denunţului unui portar de bloc şi închişi în lagărul de la Drancy.

De aici sunt strămutaţi la Auschwitz în 30 mai 1944. Deşi un grup de prieteni între care Paulhan, Lupasco, Cioran obţinuseră eliberarea sa, pentru că o pierduse pe sora sa Lina, Benjamin refuză să părăsească lagărul. În 2 octombrie este dus în camerele de gazare de la Birkenau. Destinul lui e curmat în acel mod sinistru în care acţionează omnipotenţa omului asupra semenului său pe care-l urăşte cu fanatism. Să fii evreu era, în acele momente, o vină de neiertat şi, mai mult, o plagă de care naziştii considerau că lumea trebuie grabnic mântuită. Este meritul lui Dorin Ştefănescu, conferenţiar la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, de-a fi provocat scrierea unor articole şi studii dedicate personalităţii defel netede şi simple a poetului şi gânditorului Fondane. Poezia şi filosofia i-au fost deopotrivă la-ndemână, a scris şi a publicat în română şi franceză literatură de mare expresivitate în ambele registre până la doar 46 de ani, când i s-a grăbit sfârşitul. În urma lui a rămas un maldăr de fişe, note, schiţe de studii şi cărţi pe care nici până azi posteritatea critică n-a reuşit să le valorifice în totalitate. La sediul USR Cluj, a avut loc pe 17 mai evocarea tristei figuri a lui Fondane de câţiva dintre cei mai pricepuţi critici literari ai momentului – Ion Pop, Mircea Muthu, evident coordonatorul volumului şi Irina Petraş. Între cei care ar fi trebuit să completeze garnitura se află filosofii clujeni Virgil Ciomoş şi Sandu Frunză, prezenţi în antologie, însă absenţi de la manifestare din pricini pe care precipitarea obligaţiilor academice le scuză întrucâtva. Consistenţa antologiei e garantată de numele şi prestigiul celor care au scris, români şi străini: Virgil Ciomoş, Ion Dur, Michael Finkenthal, Sandu Frunză, Marius Ghica, Jad Hatem, Monique Jutrin, Hélène Lenz, Till R. Kuhnle, Silviu Lupaşcu, Gisèle Vanhese, Ann Van Sevenant ş.a. Cititori avizaţi, comprehensivi, pasionaţi de obiectul lor, faţă de care n-am decât rezerva de principiu valabilă în orice relaţie carte-cititor: cititorul se citeşte pe sine, iar nu cartea, ceea ce înseamnă că şi scrie despre sine, nu despre acea carte. De vreme ce nicio carte nu poate fi citită, îmi pare a deriva limpede că nici n-are cum fi înţeleasă. Şi atunci, mă întreb, ce aşteaptă de fapt scriitorii de la cititorii lor? Să nu fi priceput ei atâta?

www.ziaruldemures.ro

Deocamdată cred că este cea mai închegată şi relevantă colecţie de studii dedicată în România autorului Conştiinţei nefericite şi Priveliştilor, printre altele. Orice amator, nesigur pe intuiţiile şi mersul liber al propriilor gânduri în momentul lecturii lui Fondane, s-ar putea ghida eventual după aceste studii. Personal n-aş începe cu studiile, dar nimeni nu e obligat să-mi adopte exemplul. E bine să studieze fiecare în felul lui, după cum îl îmboldeşte inima, pentru că la urma urmei lectura e un fapt intim. Dacă termenul n-ar fi prost înţeles, aş zice erotic. Cine nu se apropie de cărţi, de poezie şi filosofie cu pasiune erotică mai bine s-o lase baltă. Apuce-se de altele, nu e frământatul literei pentru el.

Vianu Mureşan


15

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea prietenă, Raveca! Ai dreptate, scumpa mea prietenă, vremurile sunt de aşa natură încât până şi un asemenea schimb de idei face cât o spovedanie! Atâtea probleme se adună, nu înţeleg cum trece timpul! Nu ţi se pare că trece mai repede? Acum e luni dimineaţa şi deja e sâmbătă! Hai, să nu intrăm în detalii! Important este că ne mai descărcăm cumva sufletele! Să nu crezi că nouă ne e mai uşor aici la oraş! Am umblat ieri, de pildă, pe jos dintr-un cartier în altul, pentru că nu venea niciun autobus. Era un nod de circulaţie, cu poliţaiul în mijlocul intersecţiei, într-un vacarm de nedescris! Toate străzile erau pline de maşini, din toate direcţiile. Pe căldura mare de la orele amiezii toţi şoferii erau turbaţi şi puşi la preparat în sos propriu, la foc mic! Te miră că toţi claxonau, dar degeaba! Burtosul din mijlocul intersecţiei cu fluierul din dotare îşi agita mânuţele şi transpira, simţind probabil toate invectivele trimise pe adresa lui! Am mers eu de la o staţie la alta, în speranţa că voi găsi un mijloc de transport! Deşi nu e prea sănătos la orele prânzului pe caniculă, mult lăudatul mers pe jos! Că de aia i se spune vreme caniculară că până şi câinii se ascund la umbră pe o aşa căldură! No, Raveca mea dragă, ce să-ţi mai povestesc! Am răbdat şi am ajuns la destinaţie, dar de nu fac o pauză, zău că nu ştiu ce se mai întâmplă cu mine! Ţi-am zis că am grijă de copila lui Tinu, acum de aia mai mică. O duc şi o iau de la grădiniţă. La voi care-i treaba? Tu, Raveco! Aici bântuie varicela, tu! Apoi dacă lipsesc vreo zece copii din fiecare grupă, şi nu doar de la

grădiniţa lu’ fii-sa lui Tinu, tu, că aud pe la toate grădiniţele din oraş! Asta cum se cheamă, nu e cumva epidemie, tu? Dar la două cazuri de aşa zisa gripa porcino-aviară (specialitate românească, de la dictonul când va zbura porcul!), erau agitaţi rău să ne vaccineze! Acum se pare că nu au ser nici pentru ăia micii care ar trebui să fie vaccinaţi obligatoriu! Noi am avut varicelă, aşa-i, Ravecă? Eu mi-aduc aminte că am făcut şi pojar, când eram pe-a patra! Nu uit în veci că de rău ce-mi era nu am putut mânca la cofetărie bunătatea de „Capriciu”, mai ştii , crema aia roză între foi de cremeş! Albuş bătut cu zahăr şi vopsea (alimentară, sper), că nu cred că ar fi băgat ăştia sirop de căpşuni sau de zmeură! Ce vremuri erau, dragă Raveca! Ţi-am zis de naşu’ Tică, o fost ziua lui, acum în weekend, auzi ce a păţit! Nu e greu să ghiceşti că e vorba de ...o bancă! Nu, nu de aia de stau babele pe ea la bârfit în faţa blocului, bănuieşti că nu! Aşa. Avea omul două rate pe la câte o bancă din oraş. A ascultat de reclamele de la „tembelizor” şi s-a dus să facă refinanţarea la una ca să nu mai aibă două bănci cu două rate mari, ci numai una cu rată acceptabilă, pe 7 ani! Apoi de mai bine de o lună numai nervi are omul şi e foc şi pară, să nu cumva să pomeneşti de bancă în faţa lui, că explodează! Îţi vine să crezi că după aproape două luni au două rate, tot la două bănci, dar...după cum poţi bănui ratele s mai mari! Şi a plătit dobândă pentru nişte bani pe care el săracul nici nu i-a văzut, că i-au plimbat ăia de la o bancă la alta! I- dat şi la OPC, reclamaţii în toată regula. Şi? Păi,...atât! Ştii că de un an aproape numai băncile sunt reclamate de parcă nu ar mai fi nimic altceva în neregulă! Aşa că se cunosc ăia! Corb la corb? Ce crezi? No? Asta e! Unde să se mai ducă bietul om să se plângă? La Praid, cum zice tata, la mina de sare! Vai, tu Raveca, îţi stă mintea în loc, ce vremuri, ce oameni! Nu se mai face ordine odată în ţara asta? Am impresia că suntem prea mici pentru un război aşa de mare! Auzi, dacă pe săracul Ştraus l-au băgat în aşa cacealma, la ce să te mai aştepţi?

În Capitală, alte 6 institute, respectiv Institutul Oncologic Prof dr. Al. Trestioreanu, Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. “Prof. Dr.D.Hociotă”, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “N. C. Paulescu”, Institutul naţional de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie, Institutul Naţional de geriatrie si gerontologie ANA ASLAN au fost clasate în categoria I Monospecialitate. Acestea se adaugă celor două institute clasificate în această categorie la începutul săptămânii. Clasificarea unităţilor sanitare continuă până la sfârşitul acestei luni. Săptămâna trecută, mai exact în data de 20 mai, a avut loc, la fostul Institut de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, cel de-al 6-lea transplant de cord din acest an. Vă

Te pupă prietena ta, Letiţia

Din jurnalul unei barmaniţe

Pacientul român Dragă cititorule, săptămâna aceasta începem cu veşti bune venite de la Zeul Sănătăţii, Cseke Attila. Mai rar aşa ceva, dar se mai întâmplă. Ministerul Sănătăţii a finalizat procesul de clasificare a unităţilor sanitare, în funcţie de competenţă, în 45% din judeţele ţării. Astfel, în 19 judeţe toate unităţile sanitare din administrarea Ministerului Sănătăţii şi a administraţiilor locale au fost clasificate, conform noilor norme. Judeţele în care clasificarea s-a încheiat sunt următoarele: Brăila, Bistriţa Năsăud, Buzău, Bihor, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Ialomiţa, Harghita, Giurgiu, Maramureş, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Neamţ şi Sălaj. Până în prezent, un număr de 5 unităţi sanitare au fost clasificate în categoria I de competenţă, dar cu condiţia de a realiza, până la data de 31 decembrie 2011, un plan de conformare specific fiecărei unităţi. Printre acestea se află şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Celelalte spitale clasificate ca spitale de rang I sunt Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon din Iaşi.

E politică totul! Nu zic că ar fi fost înger bătrânelul, dar nici chiar aşa! Prima mea reacţie a fost „no, uite cine ne dictează ce şi cum să facem, cât să tăiem din salariile şi pensiile bieţilor oameni!” Dar vezi că şi el e prea mic pentru un război aşa de complicat! Că toate se leagă, dacă stai să te gândeşti! Apoi cum să nu stai în banca ta şi ...mucless! Prea am luat’o pe arătură, dar se înţelege. Am circumstanţe atenuante datorită stării mele de sănătate! Mi-a sărit tensiunea până-n tavan şi dacă nu ar fi fost destul atât, mă supără şi ficatul, peste răceala ce o car de două săptămâni! No, te las, draga mea Ravecă! Să-mi iau medicamentele! „Medicamente! Medicamente!”

amintesc că acest Institut al Inimii, cum mai este denumit, a fost desfiinţat şi comasat cu Spitalul de Urgenţă din Târgu Mureş, printr-o decizie a ministrului Sănătăţii, Cseke Attila. Deşi promitea că activitatea institutului nu va fi afectată, au şi început să apară primele derapaje, în sensul că medicii se plângeau că sunt probleme cu aprovizionarea. Din fericire personalul medical de la fostul Institut al Inimii nu s-a culcat pe o ureche şi continuă să facă performanţă. Drept dovadă, după cum vă spuneam, la Târgu Mureş, o femeie de 51 de ani a primit inima unui bărbat din Timişoara, de 33 de ani. Sperăm să mai aibă putere cei de la Centrul de Boli Cardiovasculare şi Transplant să muncească, pentru că mediul privat se pregăteşte să-i acapareze pe cei mai buni dintre ei şi s-ar putea ca Cseke Attila să nu mai poată să se laude cu performanţele sistemului sanitar public.

Dr. Mengele

O nouă filă de jurnal. Sunt din nou în barul de cartier, micuţ şi liniştit de obicei. Oamenii de aici se cunosc şi vin ca acasă! După o săptămână ştiu exact care ce consumă, cât stă sau după care vine nevastă-sa ca să-l ducă de guler acasă. Sunt şi muieri care ies la plimbat căţelul din dotare ca apoi să ajungă acasă mulţumită câinelui, care nu-şi bea minţile! A fost zilele astea un tip tare simpatic, nu-l mai văzusem pe aici, povestea cu unul despre un nene ieşit din comun. Toţi îl ascultau cu gura căscată! Expert judiciar când e treaz, omul e mare consumator de tării selecte şi mai mereu o dă în bară! Adesea ajunge la spitalul glumeţilor, pentru că acolo se poate odihni după o doză de combinaţie, evident secretă. Fost legionar, luptător în Irak, a văzut multe. De data asta însă a incasat-o rău de tot, avea un picior cu oasele rupte în câteva locuri, dar el avea chef de ducă. Cu ghipsul cât cuprinde el vroia la ţigară! L-au scos la fumat aşa cum era pe targă! Mesenii mei râdeau cu poftă, asta da bărbat! Omul ştie o treabă! Aşa cum nu se ştie ce a căutat poliţistul local pe o stradă rău famată de a luat-o în barbă, a picat pe jos şi a dat şi cu capul de o bordură. A avut noroc, a scăpat ieftin, dar ăştia care mai pică seceraţi de arma lui Bacchus au taxat cu oarecare satisfacţie: “Dumnezeu nu bate cu bâta!” Sau că “nu

doarme!” Apropos doarme! Să-l trezesc pe nea Păţitu, că precis doarme în curte! După o cinzeacă peste halbă! Asta e!

Una mică

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş Centrul de Exploatare Sighişoara, str. Andrei Şaguna nr. 8, tel. 0265-771430 Call Center Distribuţie: TellVerde-0800-801-929 Vă aducem la cunoştinţă că Luni si Marti , 23 si 24.05.2011, între orele 09:00 – 17:00, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice, in localitatea:

• Cloasterf ( de la Transformator spre localitatea Mihai Viteazu)

Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere. *Intreruperile programate pot fi vizualizate si pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş


16

Anul VIII, nr. 454 | 23 - 29 mai 2011

Veşnica lui pomenire!

Comunismul, din faţă şi spate Cu toate că nu e politicos să priveşti pe la spate, ne mai scapă. Nu numai nouă, celor banali şi anonimi, dar şi figurilor publice notorii. Le mai fuge şi lor ochiul, iar pe urmele lui lunecă mintea. De altfel mintea obişnuieşte să o ia în urma privitului ca un câine poliţist după stăpânul său. Eşti intelectual, desigur, dacă vorbeşti. Dacă vorbeşti adesea şi mult eşti, proporţional, un intelectual mare, enorm sau colosal. Iar dacă vorbele tale se înregistrează, imaginea ta străbate ecranele televizoarelor şi cărţile ţi se vând eşti pur şi simplu o mare figură publică. Pe scurt, un intelectual-marfă. Ideile, discursul, apariţiile şi prestaţiile tale sunt menite a pune în mişcare aparatura capitalistă a pieţei şi, înainte de toate, te vinzi. Televiziunile, editurile, presa scrisă slujesc din acel moment dorinţei de te transforma într-o marfă cât mai scumpă, mai mult şi mai bine vândută, adică de-a te reproduce ca obiect de piaţă. Cam aşa ceva au ajuns figurile intelectuale notorii ale României postdecembriste – Liiceanu, Pleşu, Cărtărescu, Patapievici etc. – după modesta părere a criticului literar şi de idei Alexandru Matei. Dar ce e rău în asta?, ne-am putea întreba. În principiu e de neconceput circulaţia valorilor pieţei, fie şi o piaţă a discursurilor, fără un marketing susţinut, ceea ce duce inevitabil la apariţia brandurilor, marotelor şi ierarhiilor. Fapt cu care sper că tânărul critic al discursurilor se va împăca într-o bună zi. Tolăniţi în nişte fotolii comode intelectualii încep să gândească foarte sistematic. Se vede că există o legătură secretă între sistem şi comoditate. De la confortul mintal brusc instalat odată cu tolănitul, orice temă se structurează în idei limpezi, care curg în fraze închegate ce iau mai apoi drumul aerului poposind pentru scurt timp în urechile ascultătorilor. Nu e de mirare pentru mine să-l aud pe Mihali Ciprian exprimând idei nu foarte comune, însă pe unii i-ar putea surprinde uneori. Aţâţat de nişte formulări ale lui Alex Matei scoate la lumină nişte feţe mai puţin văzute ale comunismului românesc, precum şi nişte

dosuri nu foarte agreabile ale anticomunismului practicat prin discursurile publice de la noi. Simptom este faptul că încă la 20 de ani de la moartea lui Ceauşescu nu ne putem împăca cu gândul că el a reprezentat unica „ieşire la istorie” a României postbelice, iar locul rămas liber pe urma cultului personalităţii sale îşi diseminează sacralitatea populară în cultul micilor figuri publice care au pus mâna pe instituţii, se promovează mediatic şi instituie reguli. Acest fapt ar fi dovada unui complex infantil al societăţii, dar şi argumentul prezenţei inconştiente în rândul elitelor a dorinţei ca acel cult al personalităţii să se perpetueze. Fie şi în formele aparent benigne ale cultului propriilor personalităţi, mărunte sub raport istoric. Pe scurt, ceea ce făcea maşinăria ideologică în sistemul totalitar, face acum maşinăria capitalistă – transformă nişte figuri intelectuale în idoli. E adevărat, descărcaţi de prestigiu politic, dar consistenţi ca simbol şi marcă de piaţă. Sub figuri deve-

nite aproape brusc marote publice, precum Liiceanu, Pleşu, Tismăneanu sau Cărtărescu regăsim „tovarăşul” refulat, liber acum să se zbenguie în toată splendoarea nudului său intelectual pe masa şi la bara clubului capitalist. Diferiţi ideologic şi moral, aceştia din urmă seamănă totuşi cu figura dictatorului sub aspectul de simbol-marfă. Vor să se impună, să fie vizibili, omniprezenţi în vitrine şi pe ecrane, să circule cât mai copios. Tocmai asta contravine sensului intelectualului negociat în cartea sa de Alex Matei. Intelectual, adică generator de idei, explicaţii şi strategii mentale, indiferent la mediul politic şi nesubsumat pieţei. Dacă Ceauşescu ar fi fost faţa umană a comunismului românesc, aceşti anticomunişti firoscoşi de circumstanţă, ce şi-au găsit vocea abia după moartea dictatorului când nu mai era riscant, ar fi spatele sau, tot una, dosul aceluiaşi sistem. Ei practică la rândul lor o ideologie – anticomunismul –, sunt partea nevăzută a sistemului pe care cred că l-au depăşit, criticându-l. Şi această atitudine precum ideologia lor nu este inocentă, bazată pur şi simplu pe un crez, ci una utilă, pragmatică, o ideologie transformată în marfă, bine vândută şi aducătoare de frumoase folosinţe. Ei nu mai pot gândi comunismul în termeni neutri pentru că gândirea le-a fost sufocată de teama în ce priveşte adevărul nuanţat. Pe scurt, tema comunistă a fost escamotată mereu la nivelul discursurilor de teama gândirii. E un element scris bine de Alex Matei şi analizat la fel de bine de Mihali Ciprian. De altfel, după ce l-ai învăţat foarte bine pe Foucault, ţi-e la îndemână să înţelegi aproape orice discurs. Să fii acum anticomunist la noi reprezintă, pentru o anume elită autoproclamată şi retoric întreţinută deopotrivă o modă şi o obligaţie. O obligaţie cu caracter moral şi psihologic. Dorind să îngroape comunismul mort ei nu fac decât să-şi mascheze teama că mortul ar putea învia deodată cu puteri fabuloase, şi chiar de aceea slugăresc patetici un preşedinte nefericit care l-a condamnat în mod public. Pe aşa-zisul Băsescu. Nu le mai rămâne decât să se aştearnă la colivă în cârdăşii volubile şi să scuipe pe mormântul lui. A comunismului. Şi să facă repede o cruce, căci cine ştie când se scoală din mormânt şi-i muşcă.

Vladimir Pilici Slănin

www.ziaruldemures.ro


Ziarul de Mures nr 454