Page 1

www.ziaruldemures.ro Anul VIII, nr. 453 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 16 - 22 mai 2011

Procon 16 şi renovarea de palate

Mă consid er mai pesedist d ecât actua la conducere a PSD Mureş

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

Pentru lucrările de renovare ale Palatului Administrativ în care îşi desfăşoară activitatea CJ Mureş, au fost alocaţi 850 mii de lei prin două contracte: unul de 835.409 lei prin licitaţie deschisă şi altul de 15,144 lei prin negociere fără anunţ de participare. Amândouă contractele s-au dus spre singura firmă participantă: SC Procon 16 SRL, societate deţinută până în 2008 de actualul consilier judeţean UDMR Orban Levente.

pagina 3

pagina 5

După ce au trecut de controlul anti-doping al ANI şi DNA,

Liderii USL Târgu Mureş se bat în finala de patletism politic ani, de judeţul opt i că nă a condus ? Voi credeţ eş ur M u rg Dacă o doam Tâ şi la id şi rt ă iţ pa ea primăr ei filiale de ce nu am av ne finanţele un oa la ili de m l de su 80 e pa e prea mar un buget de ză... al privat la r nu contea da , ed ale unui spit cr eu Şi ? co co de

eauna l, întotd de Ca dască cala “Un zi în t are!”... am crezu io ic p e d e vai t nu-i cap i-am da litician m o p l ro ca n r Da au u muşchii .. i. r o e seama că n u ant determin trebuie să tă a d o te â C la i ştii s-o ie ... sănătoasa

Punct e- le m for te ele gamba sunt coapsa ... Am şi văzut Intern eu p et c muşch um se lucrea e plăcut ii ăştia şi m ză ... În p i-a lus, m la fugă ă ajut , în ca ă z Primă că nu ria şi iau p o r n careva eşte din ju r DNAul de e iu, xemplu să mă , alerge ...

and mereu un br Eu am avut nu că ar âta do puternic, at mai , nt ie fic su l-am lucrat ovare... ea de prom ales pe part USL t in ez pr re Dacă o fi să , ie ăr pentru Prim s Campion promit să ie din primul tur...

Constrânsă să-şi desemneze candidaţii pentru Primăria Târgu Mureş, USL scoate în faţă tot ce are mai puternic dintre sportivii săi pentru marea bătălie de lobbybuilding cu PdeLtoizii.

Protopopul şi pedagogul mureşean Simeon Popescu

Prin compromisul din februarie 1867, Imperiul Austriac multinaţional se reformează şi se transformă într-un regim dualist, cunoscut şi sub numele de Imperiul Austro-Ungar (Imperiul cezar-crăiesc). În dubla monarhie, Ungaria avea dreptul de autoguvernare, naţiunile germană şi maghiară erau dominante, iar drepturile politice, economice şi cultural-religioase ale celorlalte naţionalităţi se restrâng treptat.

11 mai, ziua când DNA Târgu Mureş a înviat din morţi!

pagina 12

După ce săptămâna trecută ne-am indignat împreună că Parchetul Curţii de Apel Târgu Mureş e din nou pe ultimul loc la nivel naţional în privinţa volumului de dosare, o veste care ne-a luminat feţele a venit ca o boare pe şira spinării unora dintre micii corupţi ai judeţului… Am precizat “micii corupţi” pentru că cei mari nu au şira spinării. Aşadar, la câteva săptămâni după Paşte, DNA Târgu Mureş a înviat din morţi şi s-a apucat de treabă. Deocamdată treaba mică, dar e un început…

pagina 4


2

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

petre mută pe gps!

Candidatura la primărie şi calculul USL Săptămâna trecută am aflat participanţii la sondajul USL pentru alegerea candidatului Uniunii la Primăria Târgu Mure. Deşi nu sunt încă oficiale, numele celor patru au ieşit prin găurile cheilor uşilor betonate ale partidelor politice. Este vorba de Cornel Brişcaru din partea PSD, Ionela Ciotlăuş şi Sebastian Pui din partea PNL şi Silviu Morariu de la conservatori. Din cei prezentaţi mai sus doi au şanse reale să ajungă pe buletinele de vot la alegeri. Brişcaru şi Morariu se vor duela cred eu pe viaţă şi pe moarte pentru a câştiga în sondaje. Pui şi Ciotlăuş sunt puşi acolo de formă. Brişcarul are avantajul campaniilor electorale la care a participat

uninominal, şi care i-a adus notorietate în Târgu Mureş. În 2008 obţinea aproximativ 10 la sută din sufragiile târgumureşenilor într-un colegiu uninominal care a scos un deputat român. Atunci era liberal convins. Acum este roşu până la moarte. Este unul dintre cei mai aprigi critici ai actualei conduceri a administraţiei locale. Este jurist de profesie şi a lucrat în Primărie ca secretar general al Consiliului local în urmă cu aproximativ 8 ani. Sub bagheta lui Florea. A declarat că dacă ar ajunge primar ar desecre­ tiza contractele municipalităţii. Aşa că actualii conducători din P-ţa Victoriei vor face tot posibilul ca să nu se ajungă acolo. Morariu în schimb s-a axat mai mult

DSJ Mureş face reclame la site-uri „firbinţi”

pe sănătate. Şef de clinică, şef al Direcţiei de Sănătate Publică, manager la Spitalul Clinic Judeţean Mureş. A fost păstrat în funcţii în era liberală deşi era membru la conservatori. Este un critic dur al miniştrilor sănătăţii din epoca pedelisto-udemeristă. Duşman declarat al lui Cseke. Indiferent care dintre cei doi va candida, scopul este bineînţeles o prezenţă cât mai consistentă în Consiliul Local. Unde în acest moment nu au o voce. Ar mai putea să spere astfel şi la o poziţie de viceprimar. Primită printro colaborare cu UDMR. Care ar avea de câştigat din competiţia partidelor româneşti. Oricum, dacă legea se schimbă şi vom avea doar un tur de scrutin şi

pentru primărie, iar cei de la USL îşi vor lua treaba în serios, cu siguranţă vom avea un primar de la UDMR. Indiferent ce nume va avea. Ionel ALBU

Legea votului prin corespondenţă a trecut de Senat prin aprobare tacită

Başa iniţiator al legii care pregăteşte marea fraudă electorală Senatorul mureşean Petru Başa este unul dintre principalii iniţiatori ai legii privind votul prin corespondenţă. Respectiva lege a trecut tacit prin Senat şi dacă va intra în vigoare la următoarele alegeri fraudarea va fi mult mai simplă.

Direcţia de Sport a Judeţului Mureş are un site cât se poate de interesant. Dacă informaţiile prezente sunt mai vechi de cinci ani, nu acelaşi lucru putem să-l spunem despre activitatea de publicitate. Pe pagina web a instituţiei apar reclame cu alte site-uri de socia­ lizare mai mult sau mai puţin erotice, magazine virtuale cu pilule minune pentru mărirea organelor de reproducere bărbăteşti. Fiind curioşi din fire am intrat şi noi pe respectivele pagini. Şi uite ce am aflat. Pe www.intimitate.ro avem parte de escorte sexy din Târgu Mureş sau din alte oraşe ale ţării. Respectivele fete ne pot face toate visele realitate. Intrând pe www.vimax.ro aflăm cum putem să ne mărim natural o parte a corpului. Doar sportul este esenţa vieţii, iar dragostea este tot un fel de sport.

Sexy şi sportiv

Campania electorală internă din PDL dinamitează nu doar activitatea guver­ namentală, ci şi pe cea par-lamentară. Problema e că pedeliştii fac acest lucru perfect conştienţi de impactul pe care chiulul lor de la lucrările Parlamentului îl are asupra unor legi extrem de importante, care, prin neîntrunirea cvorumului de şedinţă, trec prin aprobare tacită. Aşadar, subordonaţii lui Băsescu şi Boc nu absentează din Parlament doar pentru că sunt în campanie electorală internă. Aceasta este doar motivaţia de suprafaţă, în realitate, absenteismul pedeliştilor este parte a unui plan bine pus la punct. Acest plan s-a relevat extrem de clar când la Senat s-a anunţat că a fost adoptată tacit propunerea legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, senatorii nereuşind să îşi exercite votul asupra proiectului în termenul regulamentar. Deşi Comisia juridică a Senatului propusese plenului respingerea iniţiativei legislative, controversata lege a trecut prin aprobare tacită, întrucât, de săptămâni bune, la

Ce vreţi de la mine. Să nu permitem celor plecaţi în străinătate să voteze cât mai uşor? Corespondenţa e confidenţială doar...

Senat nu mai există cvorum de şedinţă, din cauza absenteismului senatorilor PDL, implicaţi în campania electorală internă din partid. Potrivit proiectului, cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliu în străinătate în momentul unei consultări electorale ar urma să poată opta pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă. Actul normativ are ca iniţiatori un grup de senatori şi deputaţi PDL, printre care Mircea Andrei, Petru Başa, Vasile Blaga, Orest Onofrei, Cristian Rădulescu, Sulfina Barbu, Cornel Ştirbeţ şi Raluca Turcan. În iniţiativa legislativă se arată că prin votul prin

corespondenţă se înţelege exercitarea dreptului de vot prin expedirea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către autorităţile statului român autorizate în acest sens. Iată că, folosindu-se de pretextul campaniei interne din PDL, membrii partidului prezidenţial au reuşit să înfăptuiască pe jumătate unul dintre obiectivele lor cele mai importante - introducerea votului prin corespondenţă, calea cea mai sigură prin care pedeliştii îşi pot conserva puterea şi după alegerile din 2012.

Albeta Ionescu


3

Anul VIII, nr. 453 | 16- 22 mai 2011

partea nevăzută a contractelor

Procon 16 şi renovarea de palate Pentru lucrările de renovare ale consultanţă tehnică legate de acestea”. De Palatului Administrativ în care la înfiinţare până în 2009 societatea a înreun profit net de aproximativ 2 milioane îşi desfăşoară activitatea CJ gistrat de lei ajungând de la un angajat în 2004 la 51 Mureş, au fost alocaţi 850 mii de în 2009. Firma a fost înfiinţată şi deţinută de lei prin două contracte: unul de Orban Levente care a renunţat la statutul de 835.409 lei prin licitaţie deschisă administrator în aprilie 2008 în favoarea susşi altul de 15,144 lei prin nego- numitului Adorjani Zoltan. Asta pentru a nu inciere fără anunţ de participare. tra în conflict de interese din poziţia de consiljudeţean pe care urma să o ocupe din luna Amândouă contractele s-au dus ier iunie a aceluiaşi an. Mai ales că firma a obţinut spre singura firmă participantă: contracte interesante cu CJ-ul mureşean. SC Procon 16 SRL, societate deţinută până în 2008 de actua- Adorjani schimb de funcţii dar lul consilier judeţean UDMR Or- nu şi de mame cu Orban ban Levente. Actualul consilier judeţean a cedat şi alte firme Lucrările de renovare de la Palatul Administrativ din centrul oraşului, clădire de o deosebită importanţă istorică şi culturală au început în anul 2010. S-au făcut reparaţii la bolta clădiri şi s-a restaurat holul de la intrarea în sediul CJ Mureş cât şi în exteriorul clădirii. Asta după ce s-a organizat o licitaţie deschisă la care a participat doar firma târgumureşeană SC Procom 16 SRL care îl are drept administrator şi acţionar unic pe un anumit Adorjani Zoltan, locuitor al comunei Fântânele din judeţul Mureş. Contractul avea o valoare de 835 mii de lei, execuţia lucrărilor având o durată de 5 luni. După aproximativ un an, CJ Mureş mai suplimentează suma pentru aceste renovări şi acordă aceleiaşi firme 15 mii de lei prin negociere directă.

în favoare cetăţeanului din Fântânele. De exemplu la firma SC Cons OLL SRL . Vă cităm din monitorul oficial din aprilie 2008: „se aprobă revocarea din funcţia de administrator ad-lui Orban Laszlo Levente, începând cu data certă a actului constitutiv reactualizat. Se aprobă numirea unui nou administrator în persoana dlui Adorjáni Zoltán,cetăţean român, domiciliat în com. Fântânele, sat Fântânele. Mandatul administratorului este pe durată nelimitată, începând cu data certă a Actului Constitutiv Reactualizat”. În aceeaşi situaţie s-a aflat şi SC Util Cons SRL, unde Orban a făcut schimbul din nou cu Adorjáni. Practic actualul consilier judeţean şi-a cedat toate afacerile în momentul în care a intrat în administraţia judeţeană. Asta ca să poată „accesa” contracte cu statul pentru fostele sale firme.

Cine este SC Procons 16?

Cine este Orban Levente?

Firma a fost înfiinţată în anul 2003 având drept obiect de activitate „activităţi de inginerie şi

La nivel politic Orban a avut o carieră cât se poate de interesantă în UDMR. A început în

Eu unul nici numai ştiu ce fac fostele mele firme...pe onoarea mea de udemerist şi inginer. Dacă nu mă credeţi întrebaţi la partid

Consilierul judeţean Orban Levente 2005 ca reprezentant al OSMC la Congresul UDMR, Cluj Napoca ca mai apoi în 2005 să fie Membru în conducerea locală al UDMR, filiala Cristeşti şi candidat la locale şi la Camera Deputaţilor la alegerile din 2004. Din 2007 a devenit preşedintele filialei UDMR Cristeşti ca după un an să ajungă consilier judeţean şi candidat la Camera Deputaţilor în colegiul nr.4 Dâmboviţa. Ca şi experienţă profesională Orban a fost inspector al Serviciului de Urbanism şi amena-

jarea teritoriului din cadrul Primăriei Cristeşti din 2003 (atunci când a fost înfiinţată şi firma Procon 16) până în 2005. Din iulie 2005 până în octombrie 2006 a fost Consilier personal al Secretarului de stat Jakab Istvan din cadrul Ministerul Finanţelor Publice. Din 2006 până în prezent este inginer constructor la firma ACD Proiect SRL. Nimic de firmele la care a activat ca şi administrator sau a fost acţionar.

Albeta Ionescu

Prejudicii de 5,1 milioane de lei făcute de edilii locali în 2009 Abateri grave constatate de inspectorii Curţii de Conturi Mureş în cadrul Primăriei Târgu Mureş. Prejudicii de 5.107.461 lei au fost aduse bugetului local în anul 2009. Principalele aspecte sesizate au fost acordarea de facilităţi propriilor angajaţi de la mese gratuite până la venituri suplimentare. Conform raportului „au fost angajate şi efectuate cheltuieli fără temei legal din bugetul local, prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nerespectarea legii reprezentând contravaloarea mesei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare în valoare de 2.228.130 lei”. În plus s-au efectuat unor plăţi necuvenite constând în majorarea cu 75% a indemnizaţiei lunare pentru stimularea financiară a persoanelor care iniţiază şi implementează proiecte cu finanţare internaţională. Conform instituţiei de control, respectiva majorare „a fost acordată nelegal şi persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, sau unor angajaţi care nu fac parte din serviciile de specialitate pentru proiecte cu finanţare internaţională înfiinţate potrivit legii”. Prejudiciul adus bugetului local a fost de 718.371 lei. Administraţia locală a mai cheltuit 102.125 lei în mod nejustificat pentru „plata unor lucrări privind amenajarea de trotuare şi montarea unor detectoare de gaz în interiorul apartamentelor - în condiţiile în care acestea nu au fost prevăzute în cadrul lucrărilor de reabilitare termica a blocurilor de locuinţe , menţionate la cap. II, art.4 si art.6 din OUG nr.18/2008, privind creşterea

i pe o ha drag arată um r ă. Pete să vezi c uropean e e l n i e , la m nă mod e sport i rie ri d mu o co , terenu l primă t iu l ar d d e .. s .. Asfa t t Doar renova . i n n a da ba ebuie torul m r t i mă ma la ur asta

Primarul din Sovata Peter Ferenc şi cel din Sânpaul Simon Istvan, doi edili plini de investiţii şi infuzie de capital străin

Cum...ăştia de la Curtea de Conturi îndrăznesc să spună că prejudiciez bugetul locl. Las că-i schimb eu... doar pixul puterii e la mine

performantei energetice a blocurilor de locuinţe”. Mai mult edilii au efectuat unele cheltuieli de personal fără temei legal prin acordarea de sporuri salariale pentru complexitatea muncii unor categorii de salariaţi ce nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege în valoare de 9.344 lei.

1 milion de lei neîncasaţi de la asociaţiile de proprietari

Cei de la Curtea de Conturi au mai observat în evidenţele contabile ale municipalităţii faptul că nu s-au facturat şi deci încasat de la asociaţiile de proprietari cheltuielile legate de realitzarea lucrărilor de izolare termică a unor blocuri de locuinţe efectuate în anul 2009. Respectivele sume în cuantum de aproximativ 1 milion de lei, au fost achitate din bugetul local într-un mod nelegal. În plus Primăria a dăruit tichete cadou personalului didactic şi nedidactic

Tu ai noroc cu nemţii tăi. Eu m-am săturat de ăştia cu hoteluri care nu-şi plătesc taxele şi cred că domeniu public este ograda proprie

din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar în valoare de 654 mii de lei.

Fonduri guvernamentale neutilizate corect

Deşi a primit bani de la Guvern reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi subvenţii pentru finanţarea sănătăţii, pentru acordarea trusoului pentru nou-născuţi şi pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, edilii locali au preferat să nu-i cheltuiască până la sfârşitul anului. Cei 354.730 lei au fost reţinuţi nejustificat în contul bugetului local, înregistraţi ca excedent şi transferaţi în fondul de rulment la dispoziţia unităţii administrativ teritoriale.

Albeta Ionescu

Cristi dragă să stăm cuminţi aici că se uită lumea la noi. Ce o să zică, mai ales că te ştie însurat. Hai mai bine după căpiţă să îţi dea mândra....

Eu îs din Fâncel, crezi că îmi pasă. Hai să rezolvăm repede treaba până nu se prind colegii şi mi te fură

Actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Cristian Chirteş surprins de fotografii ZMS vorbind cu o mică Udrea mureşeană despre problemele judeţului


4

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

dna veghează!

11 mai, ziua când DNA Târgu Mureş a înviat din morţi! “Cred că va fi un fel de Dracula Parc, chiar credeţi că IBM-ul vine şi aduce bani aici? A compara TârguMureşul cu Parisul mi se pare o chestie puţin excentrică.” Bogdan Murgu, rectorul Universităţii “Dimitrie Cantemir” Târgu-Mureş “Sper să fie duminică timp frumos pentru că vom avea Măsura oilor, mergem la stână, vine domn părinte, se dă porţia de caş, urdă celor care au oile la stână, apoi vom sărbători în familie.” Petrişor Teslovan, primarul comunei Lunca Bradului „Ceea ce am făcut până acum nu voi mai face pentru că, ca şi administrator, ca şi primar, sunt dezamăgit de toată clasa politică.” Ioan Vasu, primarul comunei Râciu „Asistentul medical nu practică o simplă profesie, ci îndeplineşte un destin, pe care doar cei curajoşi şi-l pot accepta.” Gafiţa Lateş, director de îngrijiri al Spitalului Clinic Judeţean Mureş „Câini pe stradă avem tot mai puţini, pentru că am rezolvat această problemă de o manieră veterinară” Primarul Dorin Florea, despre castrarea câinilor comunitari „Din punctul meu de vedere calitatea de buni membri ai PDL o au şi Emil Boc şi Vasile Blaga iar victoriile susţinute în ultimele campanii le-au avut împreună, de aceea ar fi păcat să marşăm doar pe unul şi pe celălalt să-l aruncăm în istorie.” Florin Urcan, primarul oraşului Luduş „Cred că primul lucru pe care l-aş face eu şi nu numai eu – ci orice om normal care ar intra în Primăria municipiului Târgu-Mureş – ar fi să public toate contractele pe care Primăria le-a încheiat în 12 ani de mandat Dorin Florea.” Cornel Brişcaru, secretar executiv al PSD Mureş “Ne-am gândit la persoanele cu handicap care ar vrea să-şi continue studiile superioare şi nu au posibilitatea, pentru că nu au cum să meargă dacă ne gândim la cei cu handicap locomotor. Şi atunci ar putea să primească consultaţii la domiciliu de la profesori, lectori universitari. Noi ne-am gândit la universităţile de stat.” Kerekes Karoly, deputat UDMR „Nu vreau ca limba română să rămână într-un sertar sau folder într-un calculator. Eu vreau ca limba română să rămână o limbă vie aşa cum este ea dezvoltată şi crescută de strămoşii noştri.” Victor Socaciu, deputat PSD „Nu ştiu dacă procesul de la Nurnberg a durat cât au durat procesele intentate Primăriei pentru a nu face centura ocolitoare a Târgu-Mureşului.” Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

După ce săptămâna trecută ne-am indignat împreună că Parchetul Curţii de Apel Târgu Mureş e din nou pe ultimul loc la nivel naţional în privinţa volumului de dosare, o veste care ne-a luminat feţele a venit ca o boare pe şira spinării unora dintre micii corupţi ai judeţului… Am precizat “micii corupţi” pentru că cei mari nu au şira spinării. Aşadar, la câteva săptămâni după Paşte, DNA Târgu Mureş a înviat din morţi şi s-a apucat de treabă. Deocamdată treaba mică, dar e un început… Ziua de 11 mai va rămâne încrestată în călindarul Elenei Curcă, şefa DNA Târgu Mureş, pentru că nu ştim când se va mai întâmpla ca două acţiuni ale instituţiei pe care o conduce să fie postate la loc de cinste pe site-ul mare al lui Daniel Morar. Să lăsăm, deci, cuvintele să vorbească, aşa cum cei care le poartă în numele DNA le-au aruncat pe site: “Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului HUZA GAVRIL, avocat în cadrul Baroului Mureş, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: În data de 26 martie 2011, inculpatul HUZA GAVRIL, în calitate de avocat în Baroul Mureş, a pretins de la o persoană denunţătoare suma de 2.000 lei, lăsând să se creadă că ar avea trecere pe lângă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, pentru ca aceasta să nu propună instanţei competente arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a soţului denunţătoarei şi să dispună restituirea autoturismului aflat sub sechestru asigurător. La data de 27 martie 2011, inculpatul Huza Gavril a primit de la denunţătoare suma pretinsă de 2.000 lei în scopul sus menţionat. Amintim că la data de 1 aprilie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpatului Huza Gavril pentru 24 de ore (detalii în comunicatul nr. 209/VIII/3 din 2 aprilie 2011), iar la data de 2 aprilie 2011, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile, înlocuind-o cu obligarea inculpatului de a nu părăsi ţara. În cauză, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I - Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă

Nu mai există corupţie. Am stârpit-o cu aceste două cazuri. Doar 3000 mii de lei sunt bani nu glumă

Elena Curcă, şefa DNA Mureş face curăţenie în barou şi la pensiile de boală

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Târgu Mureş.”

Şi normal că judecătorii au respins arestarea lui Huza, pentru că sunt cel puţin douătrei lucruri neclare în scriptele procurorilor. Adică, de ce nu se vorbeşte despre un flagrant (proba că Huza a luat banii), dar se vorbeşte despre trafic de influenţă, ca şi cum acesta ar fi fost realizat? Şi dacă a fost trafic, cine e procurorul care ar fi acceptat târgul propus de Huza? O fi şi el unul dintre “denunţători” şi de aceea e ţinut la secret, ori nu a existat de fapt niciun procuror contactat de Huza pentru traficul de influenţă? Şi atunci unde e infracţiunea? Dar unde e pericolul social, care ar fi justificat măsura arestării? De ar fi trebuit arestat Huza pentru o aşa-zisă şpagă de 2000 de lei, iar alţii cu şpăgi şi afaceri necurate de milioane de euro să zburde şi să behăie în libertate? Încurcate mai sunt căile Domnului şi ale Justiţiei...

Marea arestare...

Al doilea mare eveniment pentru echipa Elenei Curcă este faptul că, după lupte seculare, a reuşit totuşi o arestare. Cea a lui Gheorghe Sămărghiţan, şef al Serviciului de Expertiză Legală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, în formă continuată. “Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt: În calitate de şef al Serviciul de Expertiză Legală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş, inculpatul Sămărghiţan Gheorghe, alături de alte persoane sau prin intermediul acestora, a pretins sume de bani pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în legătură cu procedurile de examinare sau reexaminare referitoare la încadrarea sau menţinerea

gradului de invaliditate a unor persoane îndreptăţite să primească pensia aferentă încadrării în aceste grade de invaliditate. În data de 10 mai 2011, pentru a emite două decizii de pensionare pe caz de boală, Sămărghiţan Gheorghe a primit de la două persoane suma totală de 1.000 lei, fiind prins în flagrant de procurorii anticorupţie. Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 10 mai 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore urmând ca în data de 11 mai 2011 să fie prezentat Tribunalului Mureş cu propunere de arestare preventivă pe termen de 29 de zile.” Pe data de 12 mai, pe mailul redacţiei a intrat un mesaj din partea Tribunalului Mureş (ah, cu cât sunt mai rare cu atât parcă mai preţioase), care ne spune că în data de 11 mai 2011, “în dosarul nr. 3348/102/2011 al Tribunalului Mureş, prin Încheierea Penală nr. 28/C s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Mureş şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S.G. acuzat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 11 mai 2011 şi până la data de 08 iunie 2011, inclusiv. Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs, dosarul urmând a fi înaintat Curţii de Apel Tg. Mureş în vederea soluţionării recursului.” Iată, deci, dragi găinari, că nu suma pe care o manevraţi e importantă când trebuie să vă arestăm, ci chiar faptul că sunteţi nişte bieţi găinari. Dacă aţi fi fost nişte corupţi redutabili, cu niscaiva rezultate la activ, v-am ierta. Dar la pagube de 1000 sau 2000 lei, chiar nu aveţi nicio scuză.

Justice Timberlake


5

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

am dat, n-am dat = mandat

Precup: “Mă consider mai pesedist decât actuala conducere a PSD Mureş” A stabilit un record în Consiliul Local Târgu Mureş având cel mai scurt mandat de consilier. A fost exclus din PSD pentru că s-a lăsat numit în forul local. Nu crede că USL are vreo şansă la alegerile locale pentru municipiul reşedinţă de judeţ. Îl admiră pe Raeed Arafat şi este un pescar înrăit. Vorbim aici de Valentin Precup, cel mai mediatizat politician mureşean din ultima perioadă.

Reporter: Aţi stabilit un record. Cel mai scurt mandat de consilier local. Cum vă simţiţi ca recordman? Valentin Precup: Da. Doar două şedinţe de consiliu. Ce să zic...mă simt foarte bine. Ideea e că eu încă mă consider consilier local. Deşi hotărârea instanţei spune că s-a anulat hotărârea de Consiliu Local eu am atacat-o cu recurs. Juridic eu mai sper într-o hotărâre mai dreaptă...şi asta o fi dreaptă dar atâta timp cât eu am atacat-o cu recurs sper într-una mai dreaptă. Rep.: Mai speraţi încă la ceva? V.P.: Da. Mai sper că la Curtea de Apel Târgu Mureş se va schimba ceva. Există la acest moment două posibilităţi...să trimită cauza spre rejudecare pe motive legale sau să reţină cauza în pronunţare şi să dea o altă hotărâre şi să menţină hotărârea de consiliu prin care mi-a fost validat mandatul de consilier. Cam astea sunt posibilităţile. Rep.: După ce aţi fost pe rând candidat la parlament şi prefect susţinut de PSD acum nu sunteţi nici măcar membru. Nu e cam radicală trecerea? V.P.: Cred că cel mai bine ar trebui să răspundă la această întrebare actuala conducere a partidului. Eu nu am crezut nici în cele mai negre vise că aş putea fi exclus din PSD. Asta pentru că mă consider mai pesedist decât mulţi din conducerea actuală. Rep.: Unde a început ruptura dintre Valentin Precup şi actuala conducere a filialei. Care e motivul real? V.P.: În momentul în care se pregătea congresul partidului în care Geoană a pierdut preşedinţia în favoarea lui Ponta, în şedinţă de comitet preşedintele filialei Alexandru Frătean vroia ca organizaţia noastră să-l susţină pe Mircea Geoană. Eu nu am fost de acord cu alegerea aceasta şi am spus că având în vedere modul în care a pierdut alegerile pentru preşedinţia României nu mai merită să ne conducă. Am zis că mai bine îl susţinem pe Diaconescu sau pe altcineva. Motiv pentru care Frătean s-a supărat pe mine să spunem aşa. Eu, Ţucă şi nici alţii care am ocupat funcţii importante nu am fost delegaţi la congres ca să votăm noul preşedinte. Din momentul acela s-a produs o totală lipsă de comunicare. Rep.: În momentul în care a pierdut Geoană nu era normal să ieşiţi mai bine cei care v-aţi împotrivit sprijinirii lui? V.P.: Normalitatea în politică din punctul meu de vedere e ca şi în geometrie: depinde din ce unghi o priveşti. Iată că normalitatea privită dintr-un alt unghi înseamnă pentru actuala conducere de partid că eu, Vlas, Buda sau alţii nu mai merităm să fim membri de partid pentru că am fost de altă părere. Rep.: Cum s-a împăcat actuala conducere cu Ponta deşi nu îl sprijinise la alegeri? V.P.: Nu ştiu sincer. Sau să accept varianta lui Ponta care, anul trecut când a fost aici înainte de o şedinţă de Consiliu Judeţean al PSD Mureş în care s-a propus pe ordinea de zi un punct care viza convocare de alegeri interne, a hotărât că nu avem nevoie de alegeri, că e mai bine să fie stabilitate, linişte în partid, toată lumea să se înţeleagă şi să rămână conducerea actuală. Dacă Ponta a vrut aşa ce explicaţie să mai dau şi eu. Rep.: Alte explicaţii nu aveţi. Poate anumite relaţii personale, de prietenie sau simpatie cu actuala conducere a filialei? V.P.: Eu cred că voi ziariştii puteţi să ştiţi mult mai multe lucruri din interiorul partidului decât mine. Eu, în calitate de simplu membru după revenirea din calitatea de subprefect, nu am fost chemat, înştiinţat, convocat pentru nicio activitate de partid. Nici şedinţe, nici alte activităţi din formaţiune. Deci eu ştiu zero din ceea ce se petrece acolo. Rep.: Vorbeaţi de fostul subprefect Cristian Ţucă. El se pare că s-a împăcat cu actuala conducere. Cum comentaţi?

V.P.: Noi suntem chiar prieteni buni, spun eu. Nu am vorbit cu el concret pe subiectul acesta. Nu ştiu ce argumente are şi nu cred că sunt eu îndreptăţit să îl condamn sau nu pentru o anumită atitudine. Nu mi se pare cea mai bună hotărâre luată de el în momentul de faţă având în vedere faptul că şi public, mediatic s-a ştiut de existenţa unui conflict între el şi actuala conducere a partidului. Mai mult chiar decât între mine şi liderii judeţeni. În condiţiile astea să revii şi să pupi mâna stăpânului nu mi se pare corect. Oricum nu eu trebuie să condamn, pentru că sunt alţii care vor face acest lucru. Rep.: Ce şanse crezi că ar avea un candidat PSD sau USL la Primăria Târgu Mureş? V.P.: Zero zic eu. Târgu Mureşul are specificul lui unic în ţară pentru că avem o proporţie etnică aproximativ egală. La noi datorită disciplinei electoratului UDMR, un candidat al Uniunii are mai multe şanse să iasă din primul tur decât oricare candidat al unui partid românesc. În condiţiile astea în care nu există o înţelegere clară între partidele româneşti pentru susţinerea unui candidat comun, nu numai candidatul PSDului ci al oricărui partid românesc nu are şanse în faţa celui UDMR. Deci că o candidatură din partea USD va duce primăria spre UDMR, cam asta este ideea. Rep.: De ce această frică de un primar maghiar? Sunt oraşe precum Reghinul sau Sibiul cu majoritate românească conduse de primari minoritari. V.P.: Cred că vine ca o reacţie la votul etnic al electoratului maghiar din Târgu Mureş. În condiţiile în care în această ca­ tegorie de electorat, cel maghiar, chiar dacă există şi la ei o oarecare împărţire o dată cu apariţia altor partide gen PCM sau al lui Tokes, este clar că votează un candidat al etniei lor. Mie mi se pare că vine ca o reacţie firească să votăm şi noi oarecum etnic. Dacă maghiarii îşi votează candidatul indiferent în care partid este, şi românii îşi doresc un candidat care să-l voteze toţi. Rep.: Pentru a păstra un primar român care ar fi soluţia? V.P.: Cred că în continuare ca şi alţii înaintea mea că cea mai bună soluţie ar fi ca toate partidele româneşti să se aşeze la o masă şi să-şi găsească candidatul cel mai bun. Să aleagă un om care într-adevăr să-i reprezinte pe toţi şi să facă administraţie cu adevărat, fără prea multă politică. Primarul este executiv, care trebuie să-şi vadă de aplicarea hotărârilor de consiliu care este unul politic. El trebuie să fie un bun manager pentru că nu consilierii sunt cei care stau şi gândesc dezvoltarea oraşului. Primarul trebuie să vină cu iniţiative, să atragă investitori, să facă proiecte pe infrastructură etc etc. Rep.: Există cineva care să aibă aceste calităţi pe care le pomeniţi? V.P.: Eu mi-aş dori să fie cineva care să aibă calităţile lui Raeed Arafat. Fără să-l băgăm în politic. Să fie un manager foarte bun care odată ce şi-a pus ceva în cap nu s-a lăsat până nu a realizat acel lucru. Vedem toţi ce realizări are Arafat. Nu înseamnă că îmi doresc ca partidele româneşti să-l aibă candidat pe Arafat, ci vreau ca să aibă un candidat cu calităţile acestuia. Sunt convins că sunt în Târgu Mureş care ar avea aceste calităţi. Rep.: Strategia cu sprijinirea unui candidat comun a mai avut-o PSD-ul la ultimele trei alegeri. Şi a pierdut. Nu a

avut niciodată primar, vice-primar sau foarte mulţi consilieri. Oare nu riscaţi să păţiţi la fel? V.P.: ....hmmmm Rep.: E grea întrebarea? V.P.: E grea întrebarea pentru că la PSD azi lipsesc instrumentele. Partidul ar trebui să fie preocupat să atragă oameni buni, serioşi în partid nu să-i excludă şi pe cei care-i au. Primul pas pe care trebuie să-l facă să atragă în formaţiune un om care să aibă calităţile de mai sus. Având un astfel de om în rândurile partidului, stând la masă cu celelalte partide din USL, să decidem cine e cel mai bun candidat. Rep.: Păi se fac sondaje acum în USL pentru candidaturile la Primărie şi CJ. Are cineva şanse dintre cei anunţaţi? V.P.: Nu au şanse niciunul dintre ei să fie subiectul unui sondaj real. În condiţiile acestea gestul nu prea contează. Până la urmă persoana care va reprezenta alianţa va fi unul dintre aceştia pus acolo de un sondaj comandat sau va putea fi unul stabilit de comun acord de partide. Mai mult, cred că desemnarea persoanelor care să candideze la cele mai mari funcţii administrative respectiv primar şi preşedinte de CJ din partea USL se va face păstrând o oarecare regulă de echitate. Dacă PSD-ul va da candidatul pentru Primărie probabil că PNL va da candidatul la Consiliu. Rep.: Revenind la excluderea ta din PSD...acum două luni parcă... V.P.: Nu...am fost exclus exact de 1 aprilie (râde)...ce mai păcăleală. Rep.: Acum serios ce ai făcut şi vei face în continuare? V.P.: Am contestat la Comisia judeţeană de arbitraj şi inte­ gritate morală care s-a întrunit în regim fulger şi au respins-o practic fără să motiveze într-un fel hotărârea pe argumentele care eu am susţinut că hotărârea e ilegală. . În continuare am atacat hotărârea comisiei de la mureş la cea naţională dar nu am nici un răspuns. Normal ar trebui să fiu chemat acolo să mă apăr. Până nu hotărăsc cei de la Bucureşti ceva eu sunt încă membru al PSD. Rep.: Dacă respectiva comisie îţi dă ţie dreptate şi vei rămâne membru ce se va întâmpla cu poziţia de consilier. Vei rămâne tu sau....? V.P.: E complicată situaţia. Contestaţia la adresa excluderii cât şi recursul împotriva deciziei instanţei privind anularea hotărârii care m-a uns consilier local merg paralel. Finalizarea oricărui demers poate duce la schimbarea situaţiei actuale. Fie sunt membru de partid în urma deciziei comisiei fie sunt consilier local în urma deciziei Curţii. Se pot întâmpla multe. Rep.: Până atunci cu ce vă mai ocupaţi? V.P.: Am mai mult timp pentru avocatură şi pescuit. Profesia şi hobby-ul meu. Rep.: Aveţi mulţi colegi vânători....nu practicaţi? V.P.: Nu vânez. Sunt de părere că sportul de a pescui sau de a vâna pe lângă relaxare trebuie să dea şansa celui cu care te confrunţi să scape. Cred că undiţa dă mai multe şanse ca puşca. Nu credeţi? A consemnat Ionel ALBU


6

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

Neolog în rezerva republicii

Disciplina de partid şi sfatul lui Băselu

lista r şi eu zile ce iile e ţ d u i instit ei an i „De tr are conduc rea nimen c v . r u ă n lo b e c trea te şi centra . Păi asta e uie b decon e re o arat lina t să mi- ea şi discip par tid nu t in s d Or e. Ace ă!” aurat reinst uncţioneaz f

„Eu ac est Sa plaiur ncho P ilor ro mâneş anza al aici să ti am v ă dist venit vreo d ouă du rez şi să ple c cu zini de nimic, voturi. o mân poar te ă de fi Nu-i e r treb mănu şi de c uie să atifea şi rând ul meu . Va veni !”

Vântu bate, apa trece, Boc rămâne preşedinte al PDL. 63% din delegaţi l-au vrut pe Boc. Pancardele au fluturat, Blaga s-a revoltat, Paleologu a fost „cireaşa de pe tort”. Băsescu a criticat lipsa de documentare a PDL-iştilor. Dorin Florea a stat cuminte şi a negociat. După parada electorală a moţiunilor, sâmbătă la Bucureşti s-a dat votul final şi Ziarul de Mureş a fost acolo. În ropote de aplauze, Traian Băsescu a intrat în sala Alexandru Ioan Cuza pentru a lua parte, în calitate de invitat, la Convenţia Naţională a PDL. În stilul său caracteristic Băsescu le-a explicat PDL-iştilor că au de suferit datorită presei. Se pare că preşedintele a găsit problema parti­ dului după lungi vizionări ale emisiunilor de la posturile TV ale „mogulilor”. “Nu mai mergeţi la televiziuni nepregătiţi să vă spună acolo nişte domnişoare, nişte domni, ia uite banii pentru benzină, când voi îi daţi pe medicamente. Când ieşiţi în faţa publicului să daţi informaţie corectă, nu să păreţi nişte copii veniţi să fie bătuţi, când de fapt voi faceţi ce trebuie”, a afirmat Traian Băsescu. Sentimental, cum îl cunoaştem, marinarul de la Cotroceni nu s-a putu abţine să nu verse o lacrimă. Motivul? În 2001, în aceeaşi locaţie, cu acelaşi prilej, Convenţie Naţională de alegere a preşedintelui, Băsescu l-a avut ca şi contracandidat pe Petre Roman. Preşedintele şi-a adus aminte că a vrut să dea mâna cu Roman dar că acesta i-a întors spatele şi, hopa, lăcrămioara Băsesciană a apărut în colţul ochiului.

Cel care primeşte sfaturi, continuitatea şi schimbarea

Cei trei candidaţi împreună cu echipele de

„Unde-s mă, unde că nu văd?”

susţinători au urcat pe scenă pentru ca, după modelul dezbaterilor americane, să-şi susţină moţiunile depuse pentru preşedinţia formaţiunii politice. Primul care a luat cuvântul a fost Theodor Paleologu care a reuşit să distreze cei 1.400 de delegaţi. „Lumea s-a cam săturat de politcienii puri. Un om de cultură care este şi om politic poate fi uneori mai convingător. (...) Vreau să le mulţumesc celor care mi-au dat sfaturi. Eu cer întodeauna sfaturi. Ştiţi că există unele chipuri care cer palme, altele cer sfaturi. Se pare că figura mea îi determină pe toţi să-mi dea sfaturi”, a spus acesta. Premierul Emil Boc a luat al doilea cuvântul de pe scena CN şi atmosfera a început să se încingă fiind împărţite pancarte portocalii acelor filiale fidele premierului. Acesta a vorbit despre importanţa continuării reformelor şi despre necesitatea ca PDL să rămână şi după alegerile de anul viitor la guvernare, dând tonul atacurilor la adresa celor din opoziţie. „Consider că eu şi colegii mei suntem într-o competiţie internă şi nu într-o confruntare, confruntarea este cu cei din alianţa socialistă, cei pe care trebuie să-i învingem şi în 2012 şi să-i lăsăm în opoziţie. Acolo este locul celor din alianţa socialistă. Candidez

la conducerea PDL cu un set de obiective precise şi clare: continuarea procesului de mo­ dernizare a ţării şi consolidarea PDL ca partid de dreapta pe scena politică românească; continuarea guvernării, câştigarea alegerilor din 2012 şi menţinerea PDL-ului la guvernare după 2012”, a spus acesta. Blaga a avut ultimul cuvânt, numai la dezbateri, însă. Acesta a criticat, a arătat cu degetul şi şi-a cerut drepturile. „Acest partid nu funcţionează şi o ştiţi la fel de bine şi dumneavoastră cei din sală şi o ştiu foarte bine şi celelalte mii de colegi de-ai noştri care din cauza unei hotărâri nedrepte a BPN nu au putu fi astăzi aici. Acest partid are nevoie de o schimbare, are nevoie de o nouă strategie şi are nevoie de toate astea pentru a putea guverna până în 2012. Dacă nu vom câştiga alegerile din 2012, dacă nu vom guverna după 2012 restul nu mai contează. (...) Candidez pentru că acest partid nu mai face politică. Principala decizie pe care o luăm în partid de ani de zile este să nu luăm nicio decizie”, a spus Vasile Blaga.

33 de-legaţi de Mureş

Delegaţia PDL Mureş a fost cuminte. Cei 33

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ cu sediul în Tg.Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică, pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos : - Automacara PH–68–GAZ – preţ de pornire 14816 lei - Autofurgon Renault PH-07-GAZ – preţ de pornire 12850 lei - Autoturism Nubira PH-56-SNG – preţ de pornire 2810 lei - Autocamion + platformă PH-30-GAZ – preţ de pornire 9152 lei - Autocisternă PH-33-GAZ – preţ de pornire 8872 lei - Autocisternă PH-99-GAZ – preţ de pornire 13570 lei - Staţie distribuţie carburanţi nr. inv. A15040001 – preţ de pornire 3858 lei Licitaţia are loc în data de 08.06.2011, la ora 10°° la sediul atelierului sucursalei din Ploieşti, str. Târgoviştei nr. 8. Preţurile de pornire sunt fără TVA. În caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în data de 15.06.2011 ora 10°°. Taxa de participare la licitaţie este de 100 lei iar garanţia de participare este 10% din preţul de pornire. Taxa şi garanţia de participare se achită la casieria sucursalei sau la casieria atelierului din Ploieşti. Cererea şi documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis şi se înregistrează la secretariatul sucursalei din Tg. Mureş, str. Barajului nr. 6 sau la atelierul sucursalei din Ploieşti, str. Târgoviştei nr. 8 până cel târziu în ziua licitaţiei ora 9°°. Mijloacele fixe sunt expuse în : Ploieşti, str. Tâtgoviştei nr. 8. Licitaţia se desfăşoară în conformitate cu regulamentul de licitaţie afişat la sediul sucursalei/atelierului.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ cu sediul în Tg.Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică, pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos : - Autobetonieră Renault Kerax - MS-71-TTM – preţ pornire 92160 lei - Autobetonieră Renault Kerax - SB-27-TTM – preţ pornire 92160 lei - Autoturism Dacia 1310 - MS-40-EPG – preţ pornire 1716 lei - Autoturism Dacia 1310 - MS-41-EPG – preţ pornire 1661 lei - Autoturism Dacia 1310 - MS-46-EPG – preţ pornire 1661 lei - Autovidanjă fluide - MS-12-SPG – preţ pornire 9483 lei - Tractor rutier U650 - MS-76-EPG – preţ de pornire – 7141 lei - Strung 280x600 mm - nr. inv. A21050024 – preţ pornire 3095 lei Licitaţia are loc în data de 09.06.2011, la ora 10°° la sediul sucursalei din Tg. Mureş, str. Barajului nr. 6. Preţurile de pornire sunt fără TVA. În caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în data de 16.06.2011 ora 10°°. Taxa de participare la licitaţie este de 100 lei iar garanţia de participare este 10% din preţul de pornire. Taxa şi garanţia de participare se achită la casieria sucursalei. Cererea şi documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis şi se înregistrează la secretariatul sucursalei din Tg. Mureş, str. Barajului nr. 6 până cel târziu în ziua licitaţiei ora 9°°. Mijloacele fixe sunt expuse în : Tg. Mureş, str. Barajului nr. 6 respectiv Sâncraiu de Mureş, str. Salcâmilor nr. 20. Licitaţia se desfăşoară în conformitate cu regulamentul de licitaţie afişat la sediul sucursalei.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-404280 sau 0265-404123.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-404230 sau 0265-404123.


7

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

un boboc aplaudat

l-au făcut pe Boc preşedinte au stat, au ascultat, unii, adică vicele Maior, a fost la numărătoarea voturilor, alţii, adică cei care erau interesaţi, au socializat cu colegii din ţară şi cu cei de la conducera centrală. S-au împărţi pancarte cu Emil Boc dar ai noştri mai mult le-au ridicat decât le-au fluturat. Dorin Florea nu s-a mişcat din sală cât a durat prezentarea moţiunilor. Toader Stroian s-a distrat şi a recunoscut că cel mai bun discurs l-a avut Paleologu. „Cel mai bun discurs a fost al lui Paleologu. Este un tip extraordinar”, ne-a spus acesta. Discursul a fost aproape la fel la toţi: continuitate şi unitatea partidului. Primarul de la Luduş Florin Urcan a pus punctul pe i. „Eu sunt convins că preşedintele ştie ce are de făcut şi are şi oamenii cu care să facă treabă, rămâne de văzut dacă şi pot. Ei întotdeauna ştiu ce au de făcut numai că din diferite motive s-a sărit peste anumite etape. Cred că de data aceasta vor fi în măsură, văzând că a fost o perioadă tulbure în care toate taberele şi-au spus cuvântul şi au ieşit la suprafaţă toate nemulţumirile. Cred că din toate discuţiile din timpul campaniei au foarte mult de învăţat şi cei care au greşit să înveţe din greşeală”, a spus acesta.

Sanda VIŢELAR

re „Nor sta oc că ura cu de nu ntul cole dim ştiu Pa gii d r cu inea ce n lam e la e f ent sto ţa ă u p m ac ână ceam lui ul s go ear l.” a

„Au f ost m embr care ii d nu au dată ieşit o in la TV sin Dacă aş fi d să apere PDLgură at frâ . mele u or par tid ul ar goliilor de m fi f ult în opoziţ ost ie.”

BPN

„Do Disciplin mnii mei să fie a de pa clar. r tid tre Nu cum buie pă va să-l strată. facem d pe preşe e ruşine dintele Florea.”

deva nişte „Aveam un m eu Mă gândea integrame. eze ur d rile o să că aici lucu ” p. m ceva ti

ăştia de le m le spun şi la „Măi Dane, cu ză mică le do o şi iar ch cele: plac psihotropi em în sala nt su l. Ei, la câţi prăjeşte creieru r ars.” miroasă a creie asta începe să

„Eiii domnule primar vedeţi că până la urmă lucrurile se aşează cum aţi dorit. Parcă mănuşă vă vin toate.”

„Palelologu, Boc, Blaga, la câtă treabă am eu în comună cu campania de primăvară-vară...şi ăştia mă aduc în hardughia asta de căsoaie să votez”

„Ani dragă zâmbeşte că se filmează!”

„Să ved em, oa re am cu min luat list iştrii cu a care vr vorbesc ea din ma şină? M u să mai un ăcar să g nişte uşi dac am ven ă tot it până aici.”

„Cineva chiar îşi imaginează că mă apuc acum să flutur de nebun pancarde?”

„Ăştia de la Ziarul de Mureş îs culmea. Nici la Bucureşti nu mai scap de ei!”

E Senin când câştigi miliarde Una dintre firmele „abonate” la contractele cu Primăria Târgu Mureş, SC Senin Prodexp SRL a mai câştigat un două lozuri. De data aceasta în valoare numai de 120 de mii de lei. Conform SEAP, autoritatea locală a achiziţionat direct de la firma târgumureşeană 500 de dale de cauciuc cu aproximativ 30 de euro bucata şi patru „casuţe de poveste cu pridvor” cu 3.627 euro per bucată. În total pentru respectivele produse municipalitatea a achitat cam 30 de mii de euro. Firma lui Călin Ormenişan a câştigat mai multe contracte cu Primăria . În 2010 SC Senin a primit un contract de 671 mii lei pentru 171 de parcări acoperite iar în anul 2009 pentru acelaşi număr de parcări i s-a plătit 488 mii de lei. Anul trecut societatea a beneficiat de un alt contract ce viza achiziţia de materiale de construcţie în valoare de 597 mii de lei. Aşa că nu ne mirăm că patronii respectivei entităţi comerciale stau cât se poate de senini. Doar din 200 până în 2009 au înregistrat profituri declarate de 3,12 milioane de lei. Nu-i rău pentru o firmă cu câţiva angajaţi. Ura...am scăpta de recesiune. Cu salarii mai mici Conform ultimului raport al Institutului de Statistică România a ieşit pentru prima dată în ultimii doi ani din recesiune. Dar nu şi din criză. Asta pentru că salariile sunt încă mai mici comparativ cu anii trecuţi. Şi preţurile sunt din ce în ce mai mari. În special la alimentele de bază unde vânzătorii din magazine nu mai reuşesc să ţină ritmul la schimbat etichetele. Luna aceasta la lapte şi pâine preţurile s-au mărit de două ori. Nu cu mult e drept. Cumulat însă vom plăti foarte mult până la sfârşitul verii. Se zvoneşte chiar că preţul cartofului, mâncarea de bază a multora dintre noi, va ajunge la 8 lei per kilogram. Faţă de 4 lei cât este acum. Să mori de foame nu alta!

Aparate de fitness la Platou După ce a achiziţionat căsuţe de poveste, edilii intenţionează să mai cumpere şi aparate de fitness în aer liber pentru târgumureşeni. Pe care le vor amplasa pe Platoul Corneşti şi în cadrul Complexului Weekend. Aşa că putem spune pa abonamentului la sală şi să ne îndreptăm cu încredere spre aparatele minune. A căror preţ nu a fost încă divulgat. Se vede că este vorba doar de o intenţie, pentru că nicio licitaţie sau achiziţie publică nu a fost publicată pe site-urile de specialitate. Poate ne fac edilii o surpriză. Acestea sunt Bârfe şi trebuie tratate ca atare


8

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

taxa verde de acasă

Primăriile din judeţ călcate 38 de primării din judeţul Mureş au fost verificate în 2010 de inspectorii Curţii de Conturi Mureş. Aceştia au constatat abateri grave în ceea ce priveşte modul în care administraţiile locale şi-au administrat banii publici. Milioane de lei au fost cheltuite ilegal de primari. ZMS a început un serial în care va prezenta cum executivele locale încalcă legea. În mediul rural am putea zice că lumea este mai corectă şi cinstită. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Majoritatea primarilor de comună au avut probleme, descoperite de inspecţia CC Mureş.

Primăria Deda abateri contabile de 7,62 milioane de lei

În cazul evidenţei contabile inspectorii CC Mureş au găsit mai multe nereguli. „Efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului cu nerespectarea prevederilor legale, prin necuprinderea în acţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale ale unităţii administrativ-teritoriale (construcţii, terenuri, active fixe corporale în curs de execuţie, datorii, creanţe), nevalorificarea rezultatelor inventarierii şi neînregistrarea acestora în contabilitate. Nu a fost condus Registrul-inventar - în care trebuiau înregistrate toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor, inventariate potrivit legii”, se arată în raport. Suma: 7.397.840 lei. În plus nu s-a urmărit recuperarea de creanţe bugetare cuvenite bugetului lo-

cal, prin aplicarea măsurilor de colectare şi executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală. Suma totală neîncasată a fost de 223.373 lei.

Lucrări neefectuate plătite din bani publici

La primăria Deda, inspectorii au găsit abateri generatoare de prejudicii în valoare de 126.777 lei. Vorbim aici de 67.590 lei daţi care s-au cheltuit fără temei legal „prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nerespectarea legii – drepturi acordate întregului personal, inclusiv persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, reprezentând: contravaloarea mesei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare sume de reprezentare pentru asigurarea unei ţinute decente”. În plus „s-au efectuat cheltuieli nelegale privind plata ajutoarelor sociale – prin angajarea unor cheltuieli fără documente justificative privind stabilirea dreptului şi a cuantumului ajutoarelor sociale acordate în anul 2009”, în valoare de 10.550 lei. Administraţia locală

Mircea Rusu, primar Band

din Deda a „sprijinit” şi două societăţi comerciale pe bani publici. S-a achitat către SC ALL TIN SRL Reghin, lucrări neexecutate pentru obiectivul de investiţii ,,Reabilitare drum acces cartierul rromilor, comuna Deda” şi către SC PROBICONS SRL Reghin, a unor lucrări neexecutate pentru obiectivul de investiţii ,,Amenajări exterioare la sala de sport din localitatea Deda, comuna Deda, judeţul Mureş”.

2.444.430 lei prejudiciu la Band

La Band lista cu cheltuieli nejustificate este mai lungă decât o zi de post. Aşa că noi o să le spicuim pe cele mai interesante dintre ele. Cel mai mare prejudiciu este fără îndoială cel prin care edilii au ope­ rat „efectuarea de plăţi nejustificate prin contraprestaţii, prin achitarea, din fonduri alocate de la bugetul de stat, a unor utilaje şi echipamente nelivrate de SC Expert Instal SRL Iaşi, în cadrul investiţiei ,,Canalizare şi statie de epurare comuna Band”. Suma totală: 1.529.833 lei. Aceleaşi firme

nu i s-a calculat şi facturat, drept urmare nu s-a încasat 544.565 lei penalizări de întârziere datorate pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract, potrivit clauzelor financiare prevăzute în contractul de execuţie lucrări încheiat pentru realizarea investiţiei prezentate mai sus.

Salariaţi răsplătiţi ilegal la Band

Conform raportului efectuat de cei de la Curtea de Conturi, “au fost angajate şi efectuate cheltuieli fără temei legal din fonduri alocate de la bugetul local, prin acordarea de tichete cadou personalului didactic şi nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar” în valoare de 18.900 lei. În plus au fost angajate şi efectuate cheltuieli fără temei legal în valoare de 111.079 lei, din bugetul local, prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nerespectarea legii reprezentând ,,contravaloarea mesei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare şi sume de reprezentare


9

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

să mă duc în lume nu mă lasă

de Curtea de Conturi pentru asigurarea unei ţinute decente. Edilii din Band au mai efectuat plăţi majorate nejustificat ca urmare a încheierii unor contracte de furnizare produse de balastieră şi carieră la preţuri mai mari decât cele prevăzute în ofertele financiare contractate cu SC Vultur Construct SRL Crăciuneşti. Prejudiciul adus bugetului local: 23.389 lei. Mai mult au fost efectuate nejustificat plăţi în avans în valoare de 134 mii de lei, din fonduri alocate de la bugetul de stat pentru lucrarea de investiţii „Extinderea sistemului de alimentare cu apă în comuna Band” către SC Doralex Com. SRL Cluj-Napoca, în baza Contractului nr.10037/29.12.2009, reziliat ulterior şi în condiţiile în care nu a fost constituită garanţia de returnare a avansului.

La Apold lemnele nu se plătesc

La Apold s-au găsit nereguli în ceea ce priveşte “nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege a unor venituri bugetare”. Prin urmare “autorizarea exploatării

şi predarea parchetelor de masă lemnoasă pe picior provenită din fondul forestier aparţinând comunei Apold nu s-a făcut în cazul tuturor contractelor de vânzare cumpărare masă lemnoasă în condiţiile asigurării anticipate a plăţii contravalorii acesteia, aspect ce a avut drept consecinţă neîncasarea veniturilor cuvenite din valorificarea masei lemnoase” în valoare de 326.036 lei. Mai mult au fost constatate venituri nefiscale neevidenţiate şi ca urmare neîncasate în contul bugetului local pe anul 2009, reprezentând vărsăminte din profitul net realizat în anul 2008 de către Ocolul Silvic Izvorul Florilor RA AvrigPunct de lucru Apold în sumă de 74.909 lei. Nici penalizările pentru neachitarea acestei sume, care au fost în valoare de 5860 de lei nu au fost încasate de bugetul local. Tot aici nu s-au încasat taxele în valoare de 4186 lei datorate pentru unele clădiri închiriate aflate în proprietatea publică sau privată a comune. La categoria abateri generatoare de prejudicii au fost angajate şi efectuate cheltuieli fără temei legal din

Nicolae Colceriu, fost primar Apold

bugetul local, prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nerespectartea legii, drepturi acordate întregului personal din aparatul propriu al Primăriei comunei Apold inclusiv persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică reprezentând: ,,contravaloarea mesei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare şi sume de reprezentare pentru asigurarea unei ţinute decente”. Prejudiciul adus a fost de 104.179 lei. Au mai fost înregistrate mai multe abateri cu caracter contabil cumulând suma de 308 mii lei. Inspectorii de la CC Mureş au dispus recuperearea prejudiciului prin mijloacele legale existente.

Primăria Bichiş Moş Crăciun pentru Izorep

Lucreţia Cadar, primar Deda

În cazul edililor locali din Bichiş s-au înregistrat abateri generatoare de prejudicii în valoare de 247,5 mii de lei. Autorităţile locale au efectuat plăţi nejustificate prin contraprestaţii către

SC Izorep SRL Tg. Mureş, pentru echipamente aferente lucrării de „Alimentare cu apa a comunei Bichiş, jud. Mures” nelivrate, nerecepţionate şi neînregistrate în evidenţa contabilă şi în gestiunea primăriei şi ca urmare neidentificate în teren cu ocazia inspecţiei fizice efectuate. Prejudiciul adus bugetului local a fost estimat la suma de 192.037 lei. Bani pe care firma Izorep nu o merita. Edilii au mai făcut cheltuieli fără temei legal în valoare de 34.927, prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nerespectarea legii drepturi acordate întregului personal din aparatul propriu al Primăriei comunei Bichiş, reprezentând: „contravaloarea me­sei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare şi sume de reprezentare pentru asigurarea unei ţinute decente”. În plus au efectuat cheltuieli neprevăzute de lege, reprezentând indemnizaţii de dispozitiv, acordate fără temei legal. Suma: 20.555 lei. Albeta Ionescu


10

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

Nu vrem pământ!

Cea de a 17-a ediţie a Târgului Internaţional pentru Agricultură, In­dustrie Alimentară şi Ambalaje, AGRARIA şi-a consumat un nou epi­sod, în perioada 4-8 mai, la Cluj-Napoca, în Complexul Expoziţional Expo Transilvania. Devenit un eveniment emblematic pentru zona Transilvaniei, AGRARIA este recunoscut ca fiind unul din cele mai importante locuri de întâlnire pentru fermierii şi reprezentanţii sectorului agricol din România. Am făcut şi noi o vizită târgului pentru a vedea ce mai mişcă cei implicaţi în activitatea agricolă. Şi am fost puţin naţionalişti, în sensul bun al cuvântului, şi am tras cu ochiul la prezenţa firmelor mureşene implicate în activitatea agricolă care au ţinut să participe şi anul acesta la prestigiosul târg. Nu au lipsit din oferta lor, oile, caprele, berbecii, taurii, uneltele agricole, tractoare, completate şi cu ceva de ale gurii, şi anume produsele lactate.

Taurul Semtest vedeta târgului

Primii pe care i-am găsit în cadrul târgului au fost cei de la staţiune de creşterea ovinelor din Reghin, care au venit la târgul clujean cu întregul arsenal de oi, capre, berbeci şi alte rumegătoare, care au populat spaţiul expoziţiei. De la oi şi capre am ajuns la ceva mai cu greutate, şi la standul de animale l-am întlnit pe taurul de la Semtest care cu

V do ede m c ca om n ţi u şi în isa le be po r, e co r b lit ic m e ia en cul ă, în r oi teaz ţe leg le n ă, ni u m ic

AGRARIA, farmecul discret al (ne)putinţei agricole Ar trebui să apelaţi aş la un medic veterinar. Mtem mă dar ere, plăc cu oferii eu pregătită să nu se răcească friptura fi de Maestrul Petrişor, şi ar păcat să o servesc rece.

Directorul Staţiunii de Creşterea Ovinelor de la Reghin, Rău Vasile, explicându-le celor care conduc destinele agirculturii româneşti şi europene că Mioriţa face cu greu faţă pericolelor venite din partea ciobanilor care conduc România greu făcea faţă vizitatorilor care îi fotografiau mărimea impresionantă (să nu vă gândiţi la cine ştie ce prostii). Parcă ni s-a făcut puţin foame şi am tras o raită pe la standurile cu produse tradiţionale unde i-am găsit pe cei de la Mirtatod, care au bifat o nouă prezenţă la AGRARIA, cu brânzeturile fabricate pe Valea Gurghiului. După ce am servit cu plăcere din caşcavalul celor de la Ibăneşti, am ieşit din nou la aer, şi printre utilajele agricole de toate culorile, verde, galben, albastru, ne-a atras atenţie culoarea roşie, reprezentată de tractoarele fabricate la Reghin de către cei de la IRUM. Preţ bun, în comparaţie cu alţii, tractoarele cu motoare Perkins au atras atenţia vizitatorilor şi nu au punctat doar la capitolul imagine. Cum norii îşi făceau simţită prezenţa, ne-am refugiat în sala de conferinţe a Târgului, unde se dezbăteau problemele arzătoare ale ag-

riculturii româneşti. Aici l-am găsit pe directorul Semtest Sângeorgiu de Mureş, Mircea Roman, cuvântul domniei sale cântărind greu în lumea specialiştilor din zootehnie. Deci nu am bătut drumul degeaba până la Cluj, şi tot am găsit ceva mureşeni la târg, mai cu caşcaval, mai cu berbeci, tractoare, tauri, dar şi cu specialişti din domeniul agricol recunoscuţi şi apreciaţi de toată lumea.

Tabără cu Cioloş de braţ la târg

Dacă tot e considerat cel mai important târg cu specific agricol, nu puteau lipsi nici oaspeţii de seamă, care nu au stat pe gânduri şi şi-au făcut simţită prezenţa printre expozanţi. Şi aşa ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără de braţ cu comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş, au onorta cu prezenţa ediţia din acest an a expoziţiei luând la rând expozanţii. Nu au scăpat de vizita celor doi, nici mureşenii

noştri, comisarul Cioloş convingându-se atât de calitatea berbecilor din zona Reghin, precum şi de gustul brânzei de burduf fabricată pe Valea Gurghiului. Cum era şi firesc, standul principal a fost cel al Comisiei Europene, unde în loc de cine ştie ce specialişti în agricultură, cei doi au avut parte de alţi specialişti, în ale gătitului şi umorului, reprezentaţi de Maestrul Petrişor şi Claudiu Racz, mai exact Rabă, partenerul lui Rozi din Ştirile de sâmbăta asta, care au animat publicul cu concursuri la ruletă şi mâncăruri alese , aşa să mai uite românul de starea precară a agriculturii noastre de toate zilele. Deci la capitolul impresie artistică ediţia din acest an a Târgului AGRARIA s-a ridicat cât de cât la standardele să le zicem europene. Cât priveşte aspectul tehnic, nu ne putem pronunţa, dacă cei prezenţi au bătut sau nu palma să pună la cale vreun contract. Şi aşa mai bifăm încă un târg, încă o expoziţie, dar să nu ne lungim la un aşa vis frumos şi co­ lorat şi trebuie să revenim cu picioarele pe pământ şi să conştientizăm faptul că degeaba ne lăfăim cu tot felul de evenimente şi agricultura românească nici măcar la pământ nu mai e, e undeva îngropată în nişte subsoluri greu de găsit. La Cluj, au fost prezentate doar nişte mostre din aceste încăperi, aşa ca să nu părem că suntem chiar inexistenţi cu totul. E nevoie de ceva mai strong, şi poate ne ajută cei de la Semtes cu ceva material seminal de calitate să mai rămână şi agricultura românescă gestantă, după ce timp de 20 de ani a tot aprofundat menopauza, cu largul concurs al impotenţilor care s-au perindat pe la conducerea ţării în ultimele două decenii.

Târgoveţul pesimist

Dorin Botezătorul naşul damelor....pardon lamelor În cursul săptămânii trecute, primarul mu­nicipiului Târgu Mureş a făcut o vizită de lucru la Grădina Zoologică din Târgu Mureş, pentru a vedea la faţa locului cum stă treaba cu lucrările de modernizare a grădinii zoologice. În cadrul natural al Platoului Corneşti, primarul Florea a dat promisiuni că lucrările vor fi fina­ lizate în cursul acestui an, după care grădina se va îmbogăţi cu noi specii de animale, astfel că cea mai frumoasă grădină zoologică din ţară să fie la toate standardele europene. Se anunţă încă de pe acum noi locatari ai grădinii, elefanţi, girafe, zimbrii care vor avea domiciliul la ZOO Târgu Mureş începând de anul viitor. Toată distracţia de reamenajare a Grădinii Zoologice costă peste 17 milioane de lei, din care finanţare nerambursabilă – 10,8 milioane lei, iar termenul limită de finalizarea investiţiei este sfârşitul lunii august. Dacă tot a urcat primarul până la Platou, să mai guste puţin din aerul curat al naturii, a zis să nu vină doar să inspecteze lucrările şi să facă şi el ceva util, creştineşte. Şi aşa a botezat un

pui de lamă, venit pe lume cu câteva zile în urmă. Numele ales pentru simpaticul animal a fost Flick, motivându-se faptul că e mult mai uşor de pronunţat şi îndrăgit de către cei mici. Puiul de lamă nu este singurul care beneficiază de un astfel de botez special deja şi alte mămici, urmând a-şi încredinţa urmaşii spre botez primarului Florea, canguri, maimuţe, ponei, pisici sălbatice, ce mai, un întreg manual de zoologie. Aşa că Doctor John Dolittle de pe alte meleaguri şi-a găsit perechea în judeţul Mureş, dragostea pentru necuvântătoare asemănându-i perfect. Ce ne facem însă cu alte animale, ceva mai mari şi mai tupeiste care nu acceptă cu una cu două să vină cineva şi să le ademenească cu un botez. Uneori acestea au câteodată chiar şi două picioare, şi nu pun botul la mângâierile celor din jur, mirosind ele ceva necurat. Unul dintre ei ar putea foarte bine să fie chiar ursul, care s-a săturat să îşi tot piardă coada din cauza şmecherilor care îi fac de petrecanie din 4 în 4 ani. La cât e de mare grădina zoologică naţională, cu atâtea specii şi subspecii de politicieni şi la câţi botezători avem, nici nu e

de mirare că unii se mai supără şi îşi mormăie nemulţumirea. Cu ajutorul versului nostru românesc, am găsit unul din posibilele scenarii, în care cei nemulţumiţi, în cazul nostru ursul, iasă din bârlogul lui şi îşi spune păsul, pe care poeţii noştri, cu talentul lor l-au transpus în felul următor : “Hoţilor ce-aş vrea să văd, al comerţului prăpăd/ Peste voi într-un târziu, să se scoale ursul viu/ Să vă strângă-n braţe blând, s-aud oasele urlând, să vă crească pulsul”. Aşa că grijă mare cu promisiunile şi cu alte alţi porumbei ce iasă pe gură, că sunt unii care se simt jigniţi şi i-au repede atitudine. Revenind la puiul de lamă, să stea liniştit, nu are el puterea ursului, şi nici nu e un animal violent din fire, E doar un pui, care-şi duce existenţa în captivitate, şi nu prea are el habar de mediul natural în care trăiesc confraţii lui. Dar aici este o altă poveste, cu păduri, cu arii protejate, unde păstoreşte un alt “botezător”, dar pe care îl poate vedea doar prin gratiile care înconjoară locuinţa sa. E prea mic să ştie el că cei doi botezători, cel cu pădurea, şi cel care i-a trecut pragul de la botezat nu se prea înţeleg şi se contrează de fiecare dată când au

ocazia. Stă liniştit, aşteptă frumos ca, casa să-i fie pusă casa la punct şi apoi să-şi ducă liniştit traiul până la adânci bătrâneţi, când se va întreba dacă a avut vreun folos de la un aşa naş.

Eu sunt Flick, tu fă-mă mare!


11

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

varză de bruxelles

Internarea la români un sport naţional preferat Banca Mondială ne urechează pentru că avem prea mulţi internaţi în spitale. Experţii români fac controale pentru a determina acelaşi lucru pe care l-au constatat cei de la Banca Mondială. Asta deşi fenomenul are deja vechime. Pentru a limita internările şi numărul internaţilor se taie paturi din spitale, ba se şi închid unele, se fac plecăciuni în faţa FMI prin care ne angajăm că mai reducem încă 10% din internări. După ultimele date disponibile, din 2008, judeţul Mureş se situa pe locul zece în topul judeţelor cu cele mai multe internări, dar totuşi, după ultimele raportări mergem spre bine. Numărul internărilor este în scădere în acest an, cu 7,6%. Românul s-a obişnuit încă de pe vremea comunismului, ca atunci când avea o problemă medicală, la primul simptom, să dea fuga la spital. Şi năravul s-a păstrat în timp. Astfel, în România se înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană: 21.513 internări la suta de mii de locuitori, în anul 2007. În comparaţie, în alte state europene numărul de internări este cu mult mai mic decât la noi în ţară. De exemplu, în acelaşi an, în Belgia se înregistrau 15.866 de internări la suta de mii de locuitori, iar în Franţa 17.155. Singurii care ne întrec, conform raportului Băncii Mondiale, sunt bulga-

rii, care au avut în 2007, 22655 de internări. Aglomeraţia din spitale se reflectă şi în cheltuielile bugetului de asigurări de sănătate, deoarece, potrivit aceluiaşi document, aceste instituţii din România consumă în mod constant peste 50% din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la care se adaugă fonduri de la Ministerul Sănătăţii pentru investiţii şi alte programe. Dar, potrivit rapoartelor Băncii Mondiale, aproximativ 40% din pacienţii trataţi în spitale, internaţi cu zilele, ar fi putut fi trataţi în asistenţa de zi sau ambulatorie. Pe scurt, folosindu-se internarea de zi. Guvernul s-a angajat în faţa FMI să reducă cu 10% numărul internărilor din spitale.

ă ne i vor s ă c e o z i auz i cât noi ă a m m Ioi u nu e cu mar e am ţie d nu-i bai dacă

Atunci hai să mâncăm ac uma bine, că acas ă frigiderul m -i cam gol şi în spita l făceam economie

Locul zece la numărul de internări

Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Mureş, conform ultimelor date disponibile, în anul 2008 judeţul Mureş se situa pe locul zece în topul judeţelor cu cele mai multe internări, după Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timiş, Dolj, Prahova, Constanţa, Argeş şi Bihor. Anul trecut s-au înregistrat 127.913 internări în judeţul nostru, rata acestora fiind de 220 la 1000 de locuitori, 77% din bolnavii internaţi fiind mureşeni. Iar cele mai multe internări au avut ca şi cauză patologia aparatului circulator, aproximativ 20% din total. În anul acesta s-au înregistrat deja pe primul trimestru 31.892 de internări, numărul lor scăzând cu 7,6% faţă de anul anterior.

Internări de zi, mai multe decât cele contractate

S-au înregistrat 75.069 internări de zi, iar din acest an se aşteaptă ca numărul lor să crească, în defavoarea lungilor perioade

de spitalizare, la fel ca şi numărul serviciilor contractate cu Casa de Asigurări. În spitalele mureşene numărul serviciilor realizate la capitolul internări de zi, îl depăşeşte pe cel al serviciilor contractate. De exemplu, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş pe primele patru luni, au fost realizate 1680 de cazuri, deşi aveau contractate 1394. „S-au făcut mult mai mult decât ne plăteşte Casa, datorită adresabilităţii. Noi nu putem refuza pacientul. Sperăm ca numărul internărilor de zi să crească odată cu intrarea în vigoare a noului contract”, a precizat Lavinia Cosma, purtătorul de cuvânt al SCJU Târgu Mureş. Numărul mare de servicii realizate au dus într-o anumită măsură şi ele la creşterea datoriilor. „Ne rămân nefinanţate câteva sute de

internări de zi. Din experienţa de până acum nu s-au achitat şi asta reprezintă o parte din datoriile mari pe care le are spitalul”, a conchis purtătorul de cuvânt.

Cu 1% mai puţine internări, prin închiderea Spitalului Sărmaşu

Spitalul Orăşenesc Sărmaşu pus pe lista neagră a Guvernului, pentru reprofilare în cămin de bătrâni, a înregistrat anul trecut 1.469 de internări, iar în primele trei luni ale anului acesta 425 de internări. Odată cu închiderea acestuia, se aşteaptă ca numărul de internări din judeţ să se reducă cu 1,15%.

Nicoleta Mare


12

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

in memoriam

Un ultim omagiu adus de Liga Culturală

Protopopul şi pedagogul mureşean Simeon Popescu (1848-1919)

Prin compromisul din februarie 1867, Im- muşcelean Gheorghe Cotenescu, nu mică mi-a fost mirarea să constat înalta preţuire şi respectul acestuia faţă de periul Austriac multinaţional se reformea- mureşeanul Simeon Popescu. Verificând cu atenţie cam tot ză şi se transformă într-un regim dualist, ce s-a scris în timp despre Simeon Popescu, mi-am dat seama că mărturia preotului Gh. Cotenescu nu este cunoscută. cunoscut şi sub numele de Imperiul Aus- Ca absolvent al Liceului “Gh. Lazăr” din Bucureşti, consider o tro-Ungar (Imperiul cezar-crăiesc). În du- datorie de onoare pentru mine ca mureşenii să beneficieze bla monarhie, Ungaria avea dreptul de în premieră de această mărturie peste timp. Iar ei să ştie că numele profesorului de religie Simeon Popescu este trecut autoguvernare, naţiunile germană şi ma- pe placa omagială închinată în 1933 de Comitetul Şcolar. ghiară erau dominante, iar drepturile poCine este Simeon Popescu. litice, economice şi cultural-religioase ale Viaţa şi activitatea celorlalte naţionalităţi se restrâng treptat. Simeon Popescu, demn urmaş în spirit şi faptă al mitropoliLa sfârşitul secolului al XIX-lea, probleme- tului Andrei Şaguna, a fost un cleric carismatic, un polemist de temut, un publicist cu mare dăruire şi un pedagog de le cu care se confruntau pe toate planurile mare valoare. S-a născut la 6 august 1848 în Râpa de Jos cei peste 3,5 milioane de români din Aus- (azi Vătava), la poalele Călimanilor, în familie de preot. Şcolit la Blaj şi Sibiu, este trimis de Andrei Şaguna la Leipzig, unde tro-Ungaria şi în special cei din Transilva- urmează simultan cursurile facultăţilor de teologie şi filosofie, obţinând doctoratul în 1877. Revine la Sibiu şi devine nia erau din ce în ce mai mari.

profesor la Institutul teologic-pedagogic Andreian (1878Ieşită victorioasă din războiul de independenţă, România 1883), preot la vechea biserică Catedrală şi protopop al regelui Carol I cunoaşte o dezvoltare fără precedent în isto- Sibiului (1883-1888). E perioada în care Sibiul devine cenrie şi oferă o rază de speranţă ardelenilor. Mulţi intelectuali, trul mişcării naţionale ardelene. Fermitatea opiniile şi resdar şi tineri dornici de învăţătură şi de afirmare, trec Carpaţii pingerea oricăror compromisuri determină alegerea sa în şi de acolo de unde ajung nu-şi uită fraţii. La îndemnul lui repetate rânduri ca delegat la conferinţele naţionale române Ioan Slavici şi Ioan Russu-Şirianu (nepot de soră) şi a unor anuale. Membru important al tinerilor oţeliţi (activişti) importante personalităţi din ţară (Alexandru Orăscu, V. A. grupaţi în jurul ziarului “Tribuna” din Sibiu, intră rapid în Urechia, Ionel Grădişteanu, Christu Negoescu, D. Marinescu- conflict cu gruparea pasivistă din jurul avocatului Partenie Bragadiru, etc.), studenţimea bucureşteană (printre care şi Cosma, directorul Băncii “Albina”, protejată de Mitropolitul mulţi ardeleni) va discuta în şedinţe furtunoase ţinute în Miron Romanul (cumnatul lui Partenie Cosma). Vizibil deperioada octombrie-decembrie 1890 şi va reuşi să înfiinţeze ranjat de acuzele ridicate pe linia colaborării sale accentuLiga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românlor, asociaţie ate cu autorităţile timpului, în defavoarea românilor, Mitcare va duce o bogată activitate culturală ţi politică pentru ropolitul Miron manevrează Sf. Siond, obţinând sancţionarea întărirea unităţii românilor din România şi Transilvania. Prin- drastică şi alungarea lui din eparhie. Afectat profund, psihic tre persoanele care au jucat un rol important în cadrul Ligii şi material, acceptă imediat să contribuie la îmbunătăţirea Culturale la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului activităţii tinerei Facultăţi de Teologie din Bucureşti, la înXX, se numără şi protopresbiterul şi pedagogul mureşean demnul lui Titu Maiorescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Simeon Popescu, legat de scriitorul Ioan Slavici printr-o pri- Publice. Intervenţiile discrete ale Mitropolitului Miron Romanul se soldează şi aici cu scoaterea sa de la catedră, cu etenie statornică. tot sprijinul lui Maiorescu, care îi va mulţumi. Alte instituţii culturale şi bisericeşti bucureştene se grăbesc să apeleze Simion Popescu apreciat de preotul la serviciile sale: profesor de religie la Şcoala Normală de Gh. Cotenescu Cercetând prin arhive şi periodice îngălbenite de trecerea Institutori (1888-1900), la Seminarul Pedagogic Universitar nemiloasă a timpului, ca să însăilez o micromonografie (1899-1900) şi la Liceul “Gheorghe Lazăr” (1901-1918), cordedicată vieţii şi activităţii bunicului meu, preotul-profesor ector al internatului Liceului “Sf. Sava” (1894-1895), director al Bibliotecii Centrale de Stat (1891-1894), preot-duhovnic la Azilul de fete “Elena Doamna” (din 1901 până la dispariţia sa fizică). Ca membru de seamă al comunităţii ardelenilor din Bucureşti, ia parte la numeroase manifestări oficiale (ex. este invitat la şedinţa solemnă a Academiei Române cu prilejul discursului de recepţie ţinut în 1900 de Episcopul Nicolae Popea al Caransebeşului; depune jerba de flori în 1901 la înmormântarea lui V. A. Urechia, preşedintele Ligii Culturale; ia parte la ceremonia sfinţirii noii biserici Catedrale a Sibiului în 1906; ţine unul din discursurile de bun venit în onoarea primarului Vienei, Karl Lueger, sosit pentru a participa la deschiderea Expoziţiei Generale jubiliare din 1906, etc.). Adorat de elevii şi studenţii săi, preţuit de cărturarul Nicolae Iorga, de eruditul arhimandrit Iuliu Scriban şi de vicarul patriarhal Veniamin Pocitan, Simeon Popescu se stinge din viaţă după o grea suferinţă la 11 februarie 1919, fiind înmormântat la Cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti.

Preotul-profesor muşcelean Gheorghe Cotenescu

Primul şi singurul ziar care îşi informează publicul la rubrica Informaţiuni este “Neamul Românesc” din 15 februarie 1919 (stil nou): “Se anunţă moartea preotului SIMEON POPESCU. Răposatul, fost profesor multă vreme la Sibiu şi mai apoi şi protopop, venise în ţară ca specialist în chestiile bisericeşti şi a ocupat aici multe şi însemnate funcţii, amestecându-se şi în pasionantele discuţii privitoare la afacerea Ghenadie [caterisirea Mitropolitului primat Ghenadie Petrescu în 1896, acţiune cu substrat politic – n.a. ]. Foarte înalt şi slab, cu o siluetă vulturească, era un om care se impunea şi prin înfăţişare”. Cunoscându-l foarte bine ca student-activist al Ligii Culturale, preotul-profesor Gh. Cotenescu, aflat la Sibiu în calitate de confesor militar remobilizat în campania de dezrobire a Ardealului, îi aduce un ultim omagiu în ziarul “Patria” din 5 martie 1919 (st. n.), deplângând ignorarea tristului eveniment atât de presă, cât şi de autorităţile de resort. Prezint în continuare in extenso articolul scris de preotul-

Nicolae Iorga unul dintre admiratorii protopopul şi pedagogul mureşean Simeon Popescu profesor Gh. Cotenescu, izbitor de actual şi după atâţia ani de când a văzut lumina tiparului.

MOARTEA PROTOPRESBITERULUI SIMEON POPESCU

Zilele trecute s-a stins, ca lumina pe sfârşite a unei candele, profesorul de religie de la Liceul Lazăr din Bucureşti, protopresbiterul Simeon Popescu. Moartea lui ar fi fost ignorată cu desăvârşire, dacă n-am aminti faptul că d. Nicolae Iorga, în Neamul Românesc, a scris duioase rânduri, scurte, despre personalitatea acestui vrednic român şi preot. La urma urmei, ce l-ar fi interesat pe gazetarul român din Bucureşti asemenea dispariţie odată ce defunctul n-a fost stâlp de club [club de partid politic – n.a.] ori “om al zilei” – expresie curentă de care se învrednicesc toţi cari s-au cocoţat ca să însemneze ceva… Încă o menţiune şi recunoscătoare a faptului că trăim într-o vreme de scepticism şi obscurantism, când stomacul este Eul – Axa împrejurul căreia se învârtesc cele mai vulgare interese ! De regretat această omisiune, ales că defunctul n-a fost un orice profesor de religie, ci un ales învăţat, precizând în scrisul său, în forme lapidare, credinţele şi convingerile sale. Titlurile şi ocupaţiile publice pe cari le-a avut Semion Popescu în viaţa sa au fost expresia muncii şi cinstei. Peste tot şi-a împlinit datoria cu sfinţenie. A fost un polemist de temut şi, fără a jigni separatismul confesional existent între Români, n-a iubit intenţiile de pescuit în apă tulbure ale Romano-catolicilor. Aud că înmormântarea a avut-o, urmat fiind de către elevii Liceului şi numai de către 2-3 profesori… Cred că autorităţile şcolare trebuiau să-i cinstească memoria într-o formă mai solemnă bine însemnat, acestea pentru veşnica sa amintire.

Preot Gh. I. Cotenescu

Într-o lume bulversată de răsturnarea valorilor tradiţionale, este vitală identificarea şi preţuirea oamenilor valoroşi care pot servi generaţiilor tinere ca modele veritabile şi trainice. Iar pentru că Biserica şi Şcoala au colaborat, colaborează şi vor colabora în permanenţă pe linia consolidării educaţiei morale a tineretului, protopresbiterul şi dascălul Simeon Popescu reprezintă un model demn de urmat prin cele două laturi semnificative ale personalităţii sale.

Radu Petrescu, nepotul preotului-profesor Gh. Cotenescu


Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

13 file de arhivă

“Vânătorul de spioni”, anchetat la Târgu-Mureş (III) şi soţia sa, se aflau la momentul anchetării lui Husarescu de către comunişti, în penitenciarul Făgăraş. Olăraşu, fostul anchetator din 1930, a fost un timp „coleg” de penitenciar cu Husarescu. De altfel, Gheorghe Olăraşu avea să moară în acel penitenciar, iar Husarescu să-i mai supravieţuiască încă câţiva ani. În ceea ce priveşte dosarul de anchetă disciplinară din 1930 a lui Husarescu, de la învinurile comune care apar în dosar, precum: „A abuzat de automobilele Inspectoratului....pentru interesele sale personale”, „A autorizat şi permis să se facă diferite reţineri din salariile funcţionarilor...”, „A întrebuinţat diferiţi funcţionari pentru serviciile sale particulare...”, se ajunge însă la altele de o gravitate extremă. Astfel, apar acuzaţii deosebite, dar insuficient documentate, precum: „Şi-a însuşit sume însemnate de bani....”, „Este Acuzaţiile din dosar şi... reclamat la Ministerul Armatei – Marele Stat Major, că a lăsat nesupravegheat pe spionul ”informaţiile obţinute pe surse” Timp de câteva luni, inspectorul general din Macovei Vladimir...” sau foarte grava acuzaţie Ministerul de Interne, Gheorghe Olăraşu, a că ar fi sustras două broşuri conţinând cifrufost o prezenţă discretă la Chişinău, dar şi în rile folosite în comunicările cu caracter special. Constantin Stere, jurist, om politic, alte localităţi din Basarabia pentru a obţine De altfel, această ultimă acuzaţie - niciodată Zaharia Husarescu, gazetar şi…duşman nedeclarat declaraţii despre presupusele abuzuri comise dovedită - avea să transpară şi în presa timpu- fotografie din tinereţe al lui Husarescu de Husarescu. În acest timp, Husarescu lui din România, dar chiar şi în presa din Franţa. funcţiona încă în Serviciul de Siguranţă, nefi- Cine dăduse această informaţie presei, în timp probabil ca să fi extrapolat peste timp această Siguranţă din toată Basarabia, fiind înaintat şi ind suspendat - curios fapt! - aşa cum cereau ce ancheta nu era încă finalizată? Se aflase aversiune şi împotriva lui Husarescu, identificat numit Inspector General al acestei regiuni…” A uzanţele timpului pentru funcţionarii superiori oare pe „pe surse”, folosind un limbaj ceva cu un reprezentat al regimului, dar mai ales cu fost cu siguranţă un om eficient, de vreme ce care făceau obiectul unei anchete. O parte mai actual. Trebuia oare, ca această acuzaţie o instituţie pe care Stere o detesta. a contribuit la arestarea a peste 200 de spioni dintre aceste declaraţii au fost obţinute de să-l discrediteze numai pe Husarescu sau şi ruşi comunişti şi trimiterea lor în faţa Curţii Olăraşu şi cu ajutorul a doi subalterni ai lui Hu- instituţia din care acesta făcea parte? Cine a Husarescu, Marţiale. Totodată a contribuit în mod esenţial sarescu, nemulţumiţi de faptul că nu fuseseră avut acest interes? la înfiinţarea în anul 1924 a mai multor centre o biografie de excepţie promovaţi ierarhic, mai mult chiar, fuseseră Născut la 6 iulie 1876 în comuna Chitaiu de informaţii în oraşele Tiraspol, Odessa şi Harsancţionaţi de câteva ori pentru abateri disMoldovenesc din Basarabia, Zaharia Husares- kov. Tot el a fost cel care i-a descoperit şi aresStere, narodnic, socialist, ciplinare şi le fusese diminuat salariul. Unul cu a absolvit Facultatea de drept, iar în 1903 a tat pe membrii organizaţiei comuniste de tineliberal şi...ţărănist, membru dintre aceştia - ce curios şi implacabil este fost încadrat comisar în Poliţia portului Galaţi, ret din Chişinău condusă de Pavel Tcacenko şi destinul! - avea să-l „toarne” pe Husarescu post-mortem al funcţionând apoi prin diferite localităţi de de Chirilov, precum şi a organizaţiei cunoscute pentru a doua oară, la Târgu-Mureş, atunci Academiei Române din 2010 graniţă. În timpul primului război mondial a con- sub numele conspirativ de “Bundo”. Imporcând Husarescu a fost anchetat de Securitatea Constantin Stere (1865- 1936) a fost şi el un dus serviciul de informaţii şi contrainformaţii al tante informaţii despre Husarescu şi activitaşi Procuratura Militară, pe baza acuzaţiilor din personaj cu o biografie excepţională. Jurist, sa- poliţiei române, ţinând în acelaşi timp legătura tea lui, au fost oferite Securităţii române şi de 1930. Cel în cauză, fost comisar de Siguranţă vant, profesor universitar, gazetar, dar scriitor cu Armatele a IV-a, a VI-a şi a IX-a ruse pe prob- către NKVD-ul sovietic, dar cea mai mare parte în anii 30, în Basarabia şi fost subordonat al cu un succes mediocru, a fost însă înainte de leme de informaţii şi contrainformaţii militare. au fost deconspirate din arhivele serviciilor lui Husarescu, trăia şi era încarcerat în Peni- toate un militant politic. Născut în Basarabia, a Chiar Husarescu în dosarul să de anchetă din secrete române ajunse pe mâna comuniştilor tenciarul din Făgăraş, împărtăşind aceeaşi participat în tinereţe la mişcarea narodnicistă, 1930, făcea câteva menţiuni autobiografice. după 23 august 1944. La baza acuzaţiilor îmsoartă ingrată ca a majorităţii funcţionarilor fiind arestat de Ohrana ţaristă şi condamnat la “În 1918, scria Husarescu, am primit ordin să potriva lui Husarescu au stat însă, aşa cum din aparatul de stat, ordine publică şi siguranţă, 6 ani de închisoare pe care i-a făcut în Sibe- trec în Basarabia cu Divizia a XIII-a română, spuneam anterior, şi foarte multe informaţii arestaţi de comunişti imediat după 1947. De ria. S-a stabilit ulterior la Iaşi, loc unde a făcut la Bolgrad, apoi cu Divizia a XI-a, la Cetatea din dosarul înaintat Comisiei Disciplinare a menţionat este şi faptul că, atât Olaraşu, cât Facultatea de drept, a devenit profesor uni- Albă, unde am fost însărcinat în mod special Ministerului de Interne, în 1930, de către inversitar şi chiar rector al Universităţii din Iaşi, şi personal, să înfiinţez Poliţia şi Siguranţa spectorul de poliţie Gheorghe Olăraşu…. timp de trei ani, funcţie din care şi-a dat deromânească…În 1919, am fost numit Prefect (urmare în numărul viitor) misia în 1916, plecând apoi la București. Timp de poliţie…În 1920 mi s-a încredinţat condude 40 ani a desfășurat o activitate publicistică Nicolae BALINT cerea şi organizarea Inspectoratului General de remarcabilă, el fiind fondatorul și conducătorul revistei “Viața românească”. Stere a fost şi cel de-al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş - 25 noiembrie 1918), el jucând un rol imporCentrul de Exploatare MT şi JT Luduş-PL Târnăveni tant în Unirea Basarabiei cu România. Om de tel. 0265-446252 ,Reghin tel. 0265-511129, mare cuprindere intelectuală, Stere a oscilat între mai multe curente de idei ale timpului, Targu Mures tel. 0265- 205877 dar a fost în mod cert un democrat. A particiCall Center Distribuţie : 0800-801.929 pat activ la constituirea Blocului MuncitorescŢărănesc şi la activitatea acestuia între anii Vă aducem la cunoştinţă că MARTI 17.05.2011, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice, in localitatile: 1925-1933. Stere rămîne peste timp una dinLUNI 16.05.2011 tre personalităţile reprezentative ale stîngii • TARGU MURES pe strazile: P-ta Trandafirilor( nr. 1- 18 si 61), P-ta Petofi Sandor, Str. radical-democratice burgheze. Personalitate Tirgului, Str. Ion Creanga, Str. Calarasilor ( nr.: 1- 7 si 2- 6), Str. Revolutiei ( nr.: 2 si 1- 19), politică influentă a timpului, Stere cunoştea fointre orele 07:00- 12:00. arte bine Basarabia şi problemele ei. Este greu MARTI 17.05.2011 de precizat momentul în care a ajuns să se • LASLAUL MIC( zona PTA2), SELEUS, ZAGAR, VIISOARA, ORMENIS, SANTIOANA, CUND, întâlnească cu Husarescu, dar sunt şi mai greu GOGAN, între orele 08:00– 17:00. de precizat motivele aversiunii manifestate de • COZMA PT1 ( centru, partea spre Reghin) , intre orele 09:00- 12:00. Stere faţă de Husarescu. Stere avusese de a Gheorghe Olăraşu, anchetatorul • REGHIN , la societatile: S.C. Elprod, S.C. Blum, S.C. Neon&Sign, S.C. Gladiator, intre din 1930 al lui Husarescu face cu Ohrana ţaristă în tinereţe şi este foarte orele 09:00-17:00. • TARGU MURES intre orele 08:00-18:00 Strazile: Voinicenilor( nr.: 133- 171, 152-156), Pomilor, Remetea, Cotitura de Jos, Trifoiului, Lucernei, Inului, Ceangailor, Zărandului, Cetinei, Fânaţelor, Marului, Lavandei, Savinesti, Azurului, Libertatii( nr. 30- 52, 37- 61). • SANTANA de MURES intre orele 08:00- 18:00 Strazile: Voinicenilor, Stejarului, Lalelelor, Magnoliei, Margaretelor, Bujorului, Busuiocului, Teilor, Arinului. În 1930, împotriva lui Zaharia Husarescu au fost formulate 19 capete de acuzare. Acestea erau formulate de Gheorghe Olăraşu, inspector general în Ministerul de Interne. Rivalitate, ură personală sau poate Olăraşu a fost “mâna” cuiva din afara ministerului? Poate şi una şi alta. Greu de spus deocamdată. Se cuvine însă menţionat faptul că acest inspector, Olăraşu, l-a instrumentat pe Husarescu cu o înverşunare greu de înţeles. Este însă indubitabil şi faptul că în cazul lui Husarescu, a existat şi o imixtiune politică. Cea a lui Constantin Stere, cunoscut om politic al timpului. Stere apare frecvent menţionat în dosarul anchetei disciplinare din anul 1930. Chiar şi Husarescu îl menţionează de câteva ori, ca fiind una din cauzele anchetei sale. De ce ajunsese oare, un om ca Husarescu să-l deranjeze atât de mult pe Stere?

Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere. *Intreruperile programate pot fi vizualizate si pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş


14

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

volens - nolens!

Voluntari, suflecaţi-vă mânecile şi la posmagi.... înainte! Anul 2011 a fost desemnat de către mai marile confrerii neguvernamentale comunitare drept Anul European al Voluntariatului. Că să nu rămână mai prejos, românii au plusat, desemnând chiar o Săptămână Naţională a Voluntariatului. Cică ar fi fost săptămâna trecută (9-15 mai) şi, deja, ar fi ajuns la cea de-a 10 ediţie! Vorba unui prieten: las’ că-i bine! Bine că ce? Mai ales în ceea ce priveşte volunta­riatul noţiunea de bine/binefacere/bunăstare este destul de ambiguă şi indefinită, confuzând tot spectrul generaţiilor, de la cel cu barba sură pân’ la cel cu ţâţa-n gură. Pentru cei care au trăit în vremea răposatului, termenul de voluntariat era uşor metamorfozat, fiind înrădăcinat în mintea colectivă drept „muncă patriotică”. Era un fel de voluntariat cu forţa executat în special în sectorul agricol, unde erai dus la cules de porumb, struguri sau mere. Sunt convins că nimeni nu s-a omorât de plăcere pe vremea aia, dar tineri fiind, am reuşit să ne facem şi zilele acelea destul de distractive. Era un prilej de socializare şi de construire a unui spirit de echipă extraordinar. Totul era foarte organizat, după nişte reguli clare, stricte, nimic lăsat la voia întâmplării. Aveai avantajul că erai în mijlocul naturii, te bucurai de aerul curat; în plus, mai degustai din ce culegeai şi făceai în aşa fel încât să-ţi treacă ziua într-un mod plăcut. Auzisem anul trecut de un proiect de lege al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin care li se oferea

„şansa” elevilor claselor I-VIII din marile oraşe să facă cunoștință munca la ţară, prin participarea la vizite în ferme agricole şi staţiuni de cercetare pomicole sau legumicole unde să ia parte la cules, dar şi la expoziţii sau târguri. Se pare că proiectul cu tentă uşor comunistă a rămas în stand-by deşi era prevăzut ca măsură adiacentă la Programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Cum, deci nu ne dau nimic ăştia? Păi eu înţeleg voluntariatul, deci fără bani, dar mă aşteptam la o bere, un grătărel, un prezervativ, o amandină... ceva... Păi pe degeaba nici numi scot mâinile din buzunare...

Posmanagii...

Un subiect foarte trendy în aceste zile este cel al muncii în folosul comunităţii, o formă de „voluntariat” foarte uzitat în celelalte ţări europene pentru caracterul său punitiv şi educativ care prezintă un imens potenţial pentru politice sociale ale secolului XXI. Oamenii de azi nu mai apreciază ajutorul primit din partea statului, indivizii respectivi, asistaţi sociali de hăt mult timp, au cam pierdut noţiunea banului câştigat cinstit din sudoarea muncii. Dar nu ei sunt de vină, pentru că nimeni nu e prost să-şi rupă şalele, ci însuşi statul, comunitatea, entitatea care îi protejează în loc să-i pună la treabă pe aceşti potenţiali lucrători. Eşti pe străzi şi n-ai un loc de muncă? Ai nevoie de nişte bani? Nicio problemă! Azi avem de măturat strada, mâine de toaletat nişte copaci, poimâine de plantat nişte puieţi. Poate nu e uşor să organizezi aşa ceva, dar trebuie luat exemplul altor ţări, precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia care folosesc din plin acest sistem, ne-răsplătind lenea şi delăsarea cu ajutoare sociale şi facilităţi.

www.ziaruldemures.ro

De la „Ioane, muieţi-s posmagii”, la sapa din mână, e cale totuşi lungă, care trece prin filtrul civilizaţiei şi năravurilor personale înainte de a fi impuse de o entitate supraordonată.

Murphy şi voluntarii...

Voluntariatul, în sensul propriu al cuvântului, are mai mult o valoare societală care se bazează pe un set de valori precum solidaritate, implicare şi responsabilitate, într-o atmosferă veselă şi destinsă, aplicat fiind mai mult în sfera socială şi ecologică. În zilele noastre este însă foarte greu să practici această formă de primară de muncă neremunerată. Într-o lume mercantilă în care toată lumea

e ahtiată după ban, a munci pe gratis este aproape împotriva firii. Încă de mici suntem asaltaţi de ideea că, atunci când vom fi mari, trebuie să obţinem un job foarte bine remunerat care să ne ofere bunăstarea dorită. Este şi o vorbă populară: „nici bani fără muncă, dar nici muncă fără bani”. Cei mai înrăiţi voluntari sunt aceia care reuşesc cumva să pună, mai presus de bani şi foloase materiale, satisfacţia şi împlinirea sufletească. I-am văzut săptămâna trecută mărşăluind prin centru. Sunt puţini, dar inimoşi. O mână de oameni care vor să contrazică celebra Lege a lui Murphy: nu te oferi niciodată voluntar!

The Patriot


15

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

ce e scris(oare) rămâne? PACIENTUL ROMÂN

Incredibil, dar adevărat: unităţi sanitare din judeţul Covasna, reorganizate Măsura desfiinţării a 67 de spitale din România a dus la controverse şi indignare în toată ţara, iar multă lume îl acuza pe ministrul Sănătăţii că nu se atinge de spitalele din Harghita şi Covasna, judeţe dragi celor din UDMR. Vineri însă, a apărut un comunicat pe site-ul oficial al Ministerului Sănătătţii care ne informează că unităţi din judeţul Covasna vor fi reorganizate, dar atenţie, nu desfiinţate. Mai exact, ministrul Sănătăţii aruncă praf în ochii celor care s-au supărat de această măsură prin care unele unităţi spitaliceşti s-au desfiinţat, fiind transformate în azile pentru bătrâni. Astfel că Spitalul orăşenesc Covasna, aflat în reţeaua sanitară a Consiliului Local al oraşului Covasna şi Centrul de Patologie Neuromusculară „Dr. Radu Horia” din reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii au fost desfiinţate şi reorganizate ca secţii exterioare ale Spitalului de Cardiologie „Dr. Benedek Geza” Covasna. De asemenea, Centrul de sănătate „Întorsura Buzăului”, unitate fără

personalitate juridică în structura Spitalului „Dr. Fogolyan Kristof” Sfântu Gheorghe, aflat în reţeaua sanitară a Consiliului judeţean Covasna s-a desfiinţat, iar activitatea a fost preluată de către Spitalul de Cardiologie „Dr. Benedek Geza”. În 90 de zile, activitatea de asistenţă medicală din cadrul Centrului de Patologie Neuromusculară «Dr. Radu Horia» Vâlcele se va transfera şi desfăşura în noul imobil de la Întorsura Buzăului, a cărui construcţie a fost finanţată de Ministerul Sănătăţii. Interesant este ca reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că prin măsura de modificare a structurii organizatorice a Spitalului Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyan Kristof” Sf. Gheorghe, respectiv scoaterea din structura unităţii a Centrului de Sănătate Întorsura Buzăului se urmăreşte creşterea eficienţei în utilizarea resurselor financiare şi umane, precum şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor. Măsura a fost luată după

ce Consiliul Local Covasna a aprobat o hotărâre prin care se aviza realizarea unei unităţi sanitare în municipiu, care să răspundă nevoilor actuale ale pacienţilor, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât şi din cel al dotărilor. Personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul unităţilor reorganizate va fi preluat, în totalitate, de către unităţile nou înfiinţate. Sunt foarte curios să văd rezultatele acestor măsuri şi mai ales când vor simţi şi contribuabilii că serviciile medicale sunt la o calitate înaltă, aşa cum ar merita să primească, având în vedere că se plătesc lunar bani din salarii, dar medicamente în spitale nu sunt, materiale sanitare în spitale lipsesc, unele cu desăvârşire şi pe deasupra nici salariile medicilor şi ale personalului medical nu sunt de invidiat. Cât să mai răbdăm şi să mai înţelegem?

Târgumureşenii nişte zgârciţi

Din jurnalul barmaniţei Au venit nişte fete dichisite, toate parcă trase la xerox, alal­ tăieri când am fost la casinou. Le-am studiat un picuţ, aşa ca să treacă vremea. Păreau surori, toate! Acelaşi stil, ginşi fluier pe picior, mocasini în picioare, pensate, rujate, coafate la fel... una avea un cercel într-o ureche de era bun de colier, de aia nu şi-a pus încă unul că „fost dunde, da n-o-juns”, cum zicea maramoroşanul! Aseară deja am fost înapoi la barul meu, micuţ şi liniştit, unde mă distrez numai ascultând balivernele clienţilor! Povestea unul că s-a dus la o intervenţie la „glumeţi”. Neştiind pe cine trebuie să-l calmeze l-a prins pe primul ce i-a ieşit în cale. Agitaţi sunt destui pe acolo! Îndrumat spre cel cu pricina l-a „convins” pe acesta să se schimbe în pijamale, cică n-a fost uşor, omul era şi beat şi recalcitrant,

nu pot reda toată scena, dar era de comă, iar în cele din urmă, agentul având misiunea încheiată dădea să plece. La poartă, acelaşi taximetrist care l-a salutat la intrare îl întreabă: „L-aţi văzut pe Xulescu, nu ştiţi, nu mai vine?” Şi agentul îi zice: „Păi până mâine cel puţin, nu prea!” Şi şoferul: „Auleo! N-a plătit cursa!” Glumeţii ăştia par oameni serioşi, înainte s-o ia razna! Sunt şi faze mai nasoale, cum a fost aia când matahala cu giacă de piele a venit beat la bar şi nu vroia să mai plece, sau altul, un pricăjit ce era după nuntă, cu acordeonul de gât, iar câţiva cheflii îi tot cereau să cânte, încă una şi numai una, de nu-l lăsau să plece. Numai că n-o plâns bietul om! Dar cel mai tare a fost pălăriosul, tot la casinou. Se juca el tacticos la aparate şi mi-a strigat aşa, peste umăr: „adu-mi un ceai”, la care un client

Dr. Mengele

haios l-a întrebat: „fierbinte tare?” Pălăriosul, morocănos: „Nu ţie ţiam spus!” Râdeau toţi din jur, că omul bea ice tea! Cred că se vor distra nepoţii mei cândva citindu-mi jurnalul!

Una mică

Târgumureşenii care au beneficiat gratuit de sterilizarea câinilor, zgârciţi în a face donaţii pentru câinii comunitari. De­claraţia îi aparţine primarului municipiului Tîrgu Mureş, Dorin Florea care s-a supărat că niciun proprietar de câini nu a depus bani în cutia pusă la dispoziţie de primărie în timpul campaniei de castrare, deşi mulţi au venit cu animalele în jeepuri şi alte maşini scumpe. Primăria împreună cu trei fundaţii din Germania a demarat o campanie gratuită de sterilizare a patrupedelor. 140 de câini apaţinând persoanelor fizice, 70 de câini comunitari şi 30 de pisici au fost sterilizaţi în doar cateva zile. „Am lăsat o cutie acolo: cel care vine şi-şi castrează patrupedul, să lase un leuţ sau o mică atenţie pentru gestul făcut de Primărie castrându-le animalele pe gratis. Le-am tratat şi de otită şi alte infecţii sau boli. Nu am văzut pe nimeni care să lase măcar un leu. Un lucru care m-a supărat”, a declarat vizibil iritat primarul din Târgu Mureş. Edilul a mai spus că au fost persoane care şi-au adus cu maşini foarte scumpe patrupedele la castrat, însă nu

au donat nici un leu pentru cumpărarea de hrană sau alte produse pentru câinii comunitari. „Am văzut Jeep-uri şi maşini scumpe dar nimeni n-a lăsat un leu. Dar când e vorba să laşi un leu pentru efortul pe care l-am făcut, nimic. Mi-a lăsat un gust destul de amar. Am făcut o economie în buzunarele târgumureşenilor de circa 8.000 de euro”, amai spus edilul. Reprezentantii ONG-urilor din Germania care au sprijinit această campanie de sterilizare a patrupedelor din Târgu Mureş spun că vor mai ajuta şi alte localităţi din România dacă vor fi solicitaţi. Aceştia au mai precizat că sunt absolut împotriva eutanasierii câinilor vagabonzi. Acţiunea de castrare gratuită a câinilor comunitari a avut loc în perioada 2 - 12 mai, iar în urma donaţiilor adunate de la proprietarii de câini municipalitatea preconiza că va putea construi măcar o parte a parcurilor pentru câini, în apropierea blocurilor de locuinţe, pentru ca animalele de casă să fie duse în acele locuri pentru a-şi face nevoile, nu în parcurile publice. (C.B.)

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţia, dragă! Am citit cu multă plăcere scrisoarea ta şi m-am bucurat că sunteţi toţi bine, sănătoşi, mai ales acum când vremea este atât de capricioasă, mai rău ca în aprilie! Amu e soare, amu dă o rafală de vânt de uscă transpiraţia de pe frunte ca după o nouă tură cu soare să toarne cu găleata! Apoi nu-i de mirare că mi-s răcită cobză, de până şi Grivei s-a plictisit să mi tot răspundă când tuşesc, crezând că e vreun dulău răguşit la poartă! Glumesc, draga mea Letiţia, dar să ştii că nu e situaţia chiar roză! Am început un tratament cu ceva sirop din mugur de pin şi niscaiva tablete, le iau dacă nu le uit şi apoi mă mir că nu mi-a trecut încă! Vecina mea Uca mă tot trimite săraca la doftor, d-apoi ştii tu bine că cum nu se lasă dusă capra la abator, aşa nu-mi place nici mie să merg la doftori! No, o să-mi treacă, dă-i pace, că doar nimic nu ţine o veşnicie! Hai să ne mai şi distrăm un pic! Uite ce am auzit la radio! Cu noua lege asta a lui Boc, asta cu codul muncii, auzi că s-au dus inspectorii până-n vârf de munte! Sus-sus-sus , la munte sus, acolo-i şi Iancu dus, vreau să zic inspectorii acolo sunt duşi! De ce? Apoi ca să-i verifice pe ciobani dacă au carte de muncă! La asta chiar că nu m-aş fi aşteptat! Că se ştia de când lumea că în construcţii se lucra fără forme legale, că mai ştiu eu unde, dar la ciobani chiar că nu m-aş fi gândit că şi ăstora să le ceară! No. Se pare că se va face ordine în ţară! Ce zici? S-au dus la 16 stâne, cică, şi au verificat ei ciobanii care habar nu aveau că ar trebui să aibă carte de muncă, nu auziseră că s-ar fi schimbat

Codul Muncii (ce-i aia, ha?) şi e normal să fi rămas surprinşi când au aflat că vor fi pedepsiţi şi ei şi cei care i-au angajat! Auzi că n-au găsit decât 30 de ciobani fără forme legale! Amenzile cică se ridică la câteva mii de lei! Sărmanii, taman amu la măsura oilor să fie şi ei luaţi la bani mărunţi? Li s-o fi făcut poftă de niscaiva urdă dulce şi caş proaspăt inspectorilor? Sau numai din curiozitate s-or fi dus până acolo, să vadă şi ei cum e cu măsura oilor? Ştii că se practică şi amu pe la noi, prin munţi, măsura oilor? Vine domn părinte şi sfinţeşte locul, se împart rotocoale mici de caş sfinţit, ne luăm raţia fiecare din urdă dulce, caş proaspăt, noi ăştia de avem oi la stână. Se încinge o horă, unul cântă din caval, altul din gură, mai vine şi taraful de la căminul cultural câteodată şi dă-i să sune, până se aprind felinarele pe cer! Dar să mergi şi să le cauţi de carte de muncă pe ciobani e ca şi cum l-ai taxa pe Matias Găscanul că paşte gâştele pe imaş fără acte în regulă! No, asta e! Se pare că ne vom da pe brazdă cu toţii! Nu ne-ar strica o ţâră! Şi ştii ce am mai auzit, tu Letiţie? Că am ieşit din criză! Fix de trei ore şi patru minute, amu când îţi scriu, să ştii că am scăpat de austeritate! De acum vin vremuri bune, ca alea de dinainte de... îţi mai aminteşti oare, când au fost tu vremurile alea bune?? No, ca alea! De ce? Păi de aia, că am eradicat corupţia, munca la negru, salariile mari şi pensiile nesimţite! Economia bubuie, dau buzna investitorii, se astupă gropile...apropo gropi! Vai, tu Letiţie! Am fost de am depus actele pentru şcoala de şoferi! Da, tu! Pai dacă ne-am redresat economic, fac şi eu şcoala! No, şi ce să-ţi zic, tu. Chiar pe trecerea de pietoni, o fost o groapă imensă, plină cu apă, după o avarie la conducte, povesteau oamenii,

apoi nu ştiu cum au reparat-o, că mi s-a rupt tocul în gropiţa care s-a făcut deja în asfalt. Să nu dea Domnu să pice careva cu maşină cu tot în ea, dacă se surpă! Că e un hău dedesubt! No te las, draga mea Letiţie, că a venit vecinu’ să facă reclamaţii. Nu ştiu ce nu-i convine, dar m-am enervat! Pa, tu! Te pup!

Prietena ta, Raveca


16

Anul VIII, nr. 453 | 16 - 22 mai 2011

trandafirul galben

Joaca dea număratul populaţiei

În perioada 7-16 mai, în toată ţara, implicit în judeţul Mureş a fost organizat un aşa numit recensământ de probă al populaţiei, în vederea pregătirii terenului pentru recensământul ge­ neral din toamna acestui an. Au fost stabilite 7 sectoare de recensământ, 4 în Târgu Mureş şi 3 în mediul rural. Încă nu cunoaştem datele, ştim doar că speranţele se îndreptă către referendumul mare, din luna octombrie, când judeţul Mureş are de apărat un loc fruntaş, în ce priveşte ponderea populaţiei de etnie romă. La ultimul recensământ, cel din 2011, Mureşul fiind desemnat pe primul loc, cu un număr total de 47.000 de romi, din 580.000 de mii, cu o pondere de 7 la sută din populaţia judeţului.

Vampirii din Carpaţi şi Centrul de excelenţă în cercetare

Nici nu au terminat de inspectat bine terenul cei de la IBM terenul pentru a pune la cale viitorul centru de excelenţă în cercetare la Târgu Mure, că au şi început să apară scepticii. Chiar rectorul de la Dimitrie Cantemir şi-a exprimat pesimismul faţă de constituirea unui astfel de centru, taman la Târgu Mureş, considerând tot acest proiect un fel de Dracula Park, care a arătat frumos pe hârtie, dar de care în realitate s-a ales praful. Cine ştie, poate se răzgândeşte Dracula, şi face o tură la Târgu Mureş să vadă dacă ne-am făcut temele la cercetare.

Vineri 13, cu veterinarii mureşeni

Veterniarii şi-au cinstit ziua taman pe vineri 13, chiar dacă oficial ziua lor este pe 15 mai. La un vin, la o friptură, la Casa de oaspeţi a Primăriei din Complexul Weekend, veterinarii mureşeni au bifat o nouă sărbătoare, care în acest an, vine după mutarea în casă nouă. Au tras linie şi bilanţul a fost unul pozitiv, nu tu rabii, nu tu toxinfecţii, dovadă că cifra 13 le-a purtat noroc. Se pare că anul 2011 le prieşte veterinarilor ,mureşeni, care speră şi finalizarea laboratorului în acest an. Vaca şi salamul pot sta liniştite, cu aşa condiţii, nici boala nu mai poate pătrunde aşa uşor.

Viagra nu-i mâncare haiducească, trupul să-ţi întărească! Florin Piersic a refuzat să devină imaginea pastilelor pentru disfuncţie erectilă pentru că că a jucat prea mulţi feţi-frumoşi şi eroi ca să apară în ipostaza de “organism îmbătrânit”. Ales probabil ca un “Pasager 702”, al iniţiativei de a comercializa şi populariza “pastila minune”, prin acţiunea “Racolarea”, odată cu scoaterea sa din “Ciulinii Bărăganului”, maestrul a ales “Drumul oaselor” şi pe cel al “Haiducilor lui Şaptecai” care nu au nevoie nici să pomenească măcar, în vocabularul lor, de stimulente “proptea”. Chiar dacă a recunoscut că suma oferită este fabuloasă, Mărgelatu s-a consultat pe sine însuşi şi a văzut că imaginea Viagra nu poate să atingă performanţele propriului corp. A scuipat din minte pastila cu pricina şi apoi. E drept, a cerut şi avizul unui macho mai tânăr, fiul său, care, aşa cum e lumea acum, în fugă permanentă după un “ce” profit“, a declarat, mai în glumă, mai în serios, că, pentru jumătate din sumă, făcea el reclama. Cu simţul răspunderii şi fără să facă pe plac “ciocoflenderilor” care atât aşteptau să-l vadă promovând aşa ceva, Florin Piersic a acceptat, totuşi, să se alieze unei o campanii pentru pensionari. La acest palier al publicitarului, pe lângă faptul că, poate, îi va determina pe mulţi să se simtă “mărgelaţi” şi haiduci, schimbând destinul multor cupluri premiate de către oficialităţile clujene şi revigorând obiceiuri demult uitate ale unor căsnicii postbelice, aşadar, dincolo de toate acestea, se va regăsi, în mintea şi sufletul acestora, ca eroul tinereţii şi maturităţii lor. Căci, din păcate sau din fericire, asta nu eu o decid, tineretul de astăzi (cel de după 1990) nu mai ronţăie sămânţa de

floarea soarelui “în stil Mărgelatu”, nu-l mai “vizitează” pe “pedagogul de şcoală nouă” (decât din perspectiva “loazei”) sau nu mai chiuie pe câmpii, cântând despre “cuţâtul ascuţât pă pietroi”. La o adică le poate recomanda şi ceaiuri revigorante care să aibă efectul similar al pastilei refuzate. E de ajuns să le recomande o cură cu “şapte băieţi şi o ştrengăriţă” că atunci vor începe şi mai mult nişte “aventuri la Marea Neagră” din “zestrea domniţei Ralu”, bineînţeles, iar, într-o “săptămâna a nebunilor”, “Columna” se va ridica în faţa lor în toată splendoarea. Şi mai e şi chestiunea următoare. Pe cei vârstnici îi poţi convinge mai uşor să stea la un ceai, de pildă, sau să îşi ia medicamentele potrivite cu afecţiunea lor. Ajunge doar să le spui că în “viaţă totul se plăteşte” şi că, dacă nu respectă indicaţiile medicului lor curant, vor ajunge cu “masca de argint” pe faţă. Nu trebuie decât să le înveţi tabieturile, reţetele, orele de administrare a pilulelor şi sunt ai tăi. În rest, toate bune. Mi-l închipui pe Florin Piersic, va fi în dublu rol: acela de bătrânel simpatic, cu spatele, genunchii îndoiţi şi văitându-se de durere, ca, mai apoi, după înghiţirea a medicamentelor şi a ceaiurlor, să răsară “tânărul” care să ţină în mâini “elixirul tinereţii” şi salvatorul durerilor articulare. Cu siguranţă admiratoarele sale din anii “haiduciei” au devenit şi ele mai potolite, mai înţelepte, odată cu vârsta, şi înţeleg mai

Băi, ăştia au înnebunit cu toţii... Păi la valoarea mea eu am nevoie de pastilele lor ca să pot scoate arma din toc? Ar plânge toate domniţele de necaz când ar auzi şi le-ar rămâne sămânţa, de floare, în gât! Ce dracu...

exact rolul unui purgativ, de exemplu, şi modalitatea de administrarea a lui. Şi, din nou, toate acestea se vor produce sub “bagheta magică”, mereu tânără, a “agentului straniu” ce va şti, cu siguranţă, să le determine să îşi îngrijească mintea şi sufletul, căci niciodată nu poţi să ştii când vei fi “rug şi flacără” şi atunci se va produce “Explozia”.

Ciocoflenderul

Ziarul de Mures nr 453  

zgomotos dar haios

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you