Page 1

www.ziaruldemures.ro Divorţurile familiale şi politice ale fraţilor Tokes Anul VIII, nr. 439 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 7 - 13 februarie 2011

Teodor Lu ca, omul de la Jom a. Partene rul campionilo r.

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

Pastorul Laszlo Tokes a fost ocupat cu termenele de divorţ săptămâna trecută, aşa că l-a trimis pe fratele Andras să ne vorbească despre cum se strâng semnături la Centrele Democraţiei pentru înfiinţarea unui nou partid, de această dată cu adevărat maghiar. Andras şi-a făcut bine treaba, a adus jurnaliştilor români căşti şi un traducător autorizat.

pagina 4

pagina 16

Dotând Jandarmeria cu armament de 100 de milioane de euro, Guvernul declanşează:

Represaliada şi Odiseea

“Băieţi am dat zeci de milioane pe armamentul ăsta. Aveţi grijă, curăţaţi-le bine, nu le scăpaţi pe jos. E austeritate nu ştiaţi mama voastră de risipitori! Paşi mărunţi şi joc de glezne!”

„Stângu’, stângu’, stâng drept stângu’... hai mai cu talent! Ce, credeţi că uniforma nu se ţine cu sudoare şi lacrimi? Să vezi ce alergam şi eu când eram tilicar ca voi! Abia la Doi ş’un sfert m-am şmecherit!”

tâi . Eu în Hmm.. lorea F tez pe îl sabo âinim în ă să cad ! După r ltaţilo le revo g ungureşte ter ! aia o ş atria mumă p în a e ă v n a â i p o pensie n Atâta sc ca u ie ă r t ă şi eu s nabab!”

„Cu ce dotări ne miluie guvernul nici chinezii cu miliardul lor de locuitori nu ne pot copleşi. Răsculaţii vor sfârşi pe roată ca Horea, Cloşca şi Crişan. Să nu se înţeleagă Eugen sau Radu. De cel din istorie e vorba!”

Şefu’? Întrebare: de ce să ne antrenăm prin praf cu armele astea periculoase? Eu sunt un pacifist... Nu mai bine le recit o poezie? Ce ar prefera oare: „Uncia de vise” sau „Căinţa de a fi”?

„Stai numa’ să se revolte micuţii... De mult am vrut să trag şi în altceva. De mistreţi, căprioare şi iepuri m-am săturat în timpul partidelor cu Natea, Sârbu şi Şandru. Aşa că îi aştept cu şotganu’ la uşa partidului!”

Partidele aflate la guvernare antrenează în secret ideea unor comando-uri speciale care să culce la pământ o eventuală răscoală a flămânzilor de bugetari şi pensionari

Recordmenii de la CL Prima lună din an nu a fost “binecuvântată” cu şedinţa ordinară de Consiliu Local. Aşa că, măcinaţi de vină, edilii locali s-au întrecut pe sine în ceea ce priveşte numărul proiectelor de hotărâre propuse pentru următoarea şedinţă. Nu mai puţin de 96 de astfel de hotărâri (fără a le pune pe cele de urgenţă) vor trebui votate de consilieri în cele câteva ore cât durează şedinţa. Cam una la cinci minute am calculat noi.

Sindicatul îţi citeşte contorul pe 25 milioane euro

pagina 5

Aţi fost vreodată curioşi cine vă citeşte contoarele de curent? Adică, aţi fost naivi ca şi mine şi aţi gândit că vine un nene grăbit de la Electrica şi îşi notează într-o agendă cifrele respective? Nuu, dom’le, nu, e vorba de un serviciu externalizat pe care de multă vreme îl prestează firmele sindicaliştilor din energie! Ăia care urlă seară de seară pe la televizor. Graţie generozităţii SC Electrica, căpuşele astea vor mai citi contoarele şi în următorii doi ani, pentru circa 25 milioane euro. Să vedeţi...

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

îmi scot permis de vânătoare

Daniel Buda şi Avocatul Diavolului Deputatul-avocat Daniel Buda a înţeles într-un mod cu totul original reforma statului clamată de preşedintele Băsescu şi de liderii PDL. Pe principiul zootehnic potrivit căruia un berbec care îndeamnă o oaie din turmă să treacă prin gard în păşunea vecină şi să săvârşească infracţiunea de păscut ilegal deosebit de grav nu se face vinovat penal ca instigator sau complice, parlamentarul clujean a vrut să-i facă scăpaţi pe colegii săi avocaţi care îşi îndeamnă clienţii la fapte penale. Obişnuit cu vremurile în care Palatul de Justiţie din Cluj era un adevărat talcioc, unde sentinţele se negociau pe holuri, în valută forte, imobile ultracentrale, galbeni ţigăneşti, ori oale Zepter (vezi cazul Viorel Burzo), Daniel Buda era să o facă de oaie cu deja celebrul său amendament. Noroc cu responsabilii din Ministerul Justiţiei, care au făcut ochi mari la propunerea aparent dezinteresată a zootehnistului-avocato-deputat şi lider PDL de Cluj. La propunerea lor, Guvernul a abrogat miercurea trecută, printr-o ordonanţă de urgenţă, articolul

otrăvit din Legea Avocaţilor. E adevărat, de la apariţia Legii Avocaţilor şi până la momentul de miercuri, o mulţime de avocaţi din ţărişoara noastră dragă au apucat să beneficieze de efectul butterfly al amendamentului lui Buda şi vor rămâne nepedepsiţi. Cum ar veni, oricare dintre avocaţii lui Voicu, Năstase sau Nicolescu (cu dosare penale în instanţă) dacă şi-au sfătuit clienţii să încerce şpăguirea vreunui judecător, să pună la cale vreun trafic de influenţă, să falsifice niscaiva documente care să dea bine la dosar, sunt exoneraţi de orice răspundere penală, datorită lui Daniel Buda. Nu ştiu dacă în fulminanta sa ascensiune de la zootehnist şi avocăţaş de provincie, purtător al servietei lui Boc într-un amărât de Vectra din 1993, acum 10 ani, la deputatul milionar în euro vehiculat la mişto ministru al Justiţiei în locul Monicăi Macovei, Buda a avut timp să vizioneze măcar filmele de referinţă ale ultimelor decenii. Îi recomand totuşi să-şi scoată de pe net, gratis, evident, cunoscută fiind zgârce-

Cuplul Videanu&Verestoy se dau la Proprietatea

nia deputatului, Devil’s Advocate, cu un Pacino demenţial şi un Keanu Reeves pe măsură. Dar până atunci, iată, domnule Buda, câteva replici memorabile din acest film, ieşite din gura personajului diavolesc şi avocăţesc, intrepretat de Pacino: „Pentru că legea, fiule, ne deschide toate uşile. Este biletul de acces. Noua preoţime. Ştiai că sunt mai mulţi studenţi la Drept decât avocaţi?” “Vinovăţia este asemenea unui sac cu cărămizi. Tot ce trebuie să faci e să-l laşi jos.” “Liberul arbitru e o chestie a dracului.” “Libertatea înseamnă să nu nu-ţi pară rău niciodată.” M-aţi înţeles?

Alin BOLBOS „Dancule, mă vezi că râd, da’ nu e râsul meu! E greu să fii şomer, după ce ai avut bunăciunile, pardon, bunătăţile, de la Minister!”

Revolta din Egipt pune jandarmeria la cheltuieli Săptămâna trecută s-a echipament de reprimare a revoltelor, în aproximativ 35,3 milioare euro. Un alt spart buba în Egipt. Zeci de valoare de 42 de milioane lei, fără TVA anunţ publicat săptămâna trecută premilioane euro). Jandarmii vor fi dotaţi vede achiziţionarea de semiremorci spemorţi şi sute de răniţi au (10 cu grenade fumigene şi lacrimogene, ciale, autovidanje, şi automăturătoare, însângerat stăzile din Cai- căşti de protecţie, pistoale-mitralieră, în valoare de totală estimată fără TVA de ro. Zilnic jurnalele de ştiri puşti, pulverizatoare. 13.500.000 lei, echivalentul a 3,2 milioprezentau mai mult eveni- Puterea se pregăteşte ane euro. Cireaşa de pe tort reprezintă mentele triste de acolo, de- de război cu populaţia? achiziţionarea de remorci, speciale, cât cele foarte triste de aici. În ciuda dezminţirilor neconvingătoare automacarale, platforme transport auAşa că ai noştri guvernanţi ale reprezentanţilor puterii sau ale tovehicule, autocisterne, şi ale asemeau început să nu mai doar- purtătorului de cuvânt al Jandarmer- nea vehicule speciale, în valoare totală mă noaptea de frică. Doar iei Române, devine din ce în ce mai estimată de 173.925.000 lei, fără TVA, revolta se întinde ca o mo- clar faptul că regimul Băsescu-Boc şi echivalentul a 40,8 milioane euro. limă, iar românaşii nu sunt principalele sale structuri de forţă se De unde banii mon cher? Jandarmeria Română are recunoscuţi drept miloşi. dotează cu cele necesare reprimării Aşadar, aproximativ 79,3 milioane euro Martor stă Ceauşeascu, să-l mişcărilor de stradă. Purtătorul de cu- bugetaţi vânt al Jandarmeriei Române precum pentru achiziţionarea de transportoare aibă în pază cine trebuie. şi toţi reprezentanţii PDL au încercat speciale (transport deţinuţi, autovehiPe plaiuri carpato-danubiano-pontice e linişte şi pace. Nişte pensionari militari mai protestează, nişte poliţişti aruncă cu şepcile la Cotroceni, câţiva sindicalişti fac gargară pe la TV. Totuşi autorităţile se aşteaptă la ce-i mai rău. Aşa că s-au pus pe cumpărat echipamente şi maşini destinate reprimării revoltelor. Şi nu cu puţin. Suma în cauză aproape că ajunge la 100 de milioane de euro. Bani care se ştia că nu există în bugetul local.

Mitraliere şi grenade împotriva românilor înfometaţi

Jandarmeria a postat pe SEAP un anunţ de intenţie pentru achiziţionarea de

toată seara să îngroape această ştire, clămpănind acelaşi refren: “E doar un anunţ de intenţie, asta nu înseamnă că Jandarmeria va şi face aceste achiziţii. Asta e legea, în fiecare an trebuie făcut necesarul pentru Jandarmerie, şi anunţul de intenţie trebuie publicat pe site-ul de achiziţii publice”. Asta a fost doar începutul. Cei de la Jandarmerie şiau exprimat intenţia de a achiziţiona un autobuz special cu capacitate de 140 de locuri, a 4 autospeciale pentru transportul deţinuţilor, a 4 autospeciale transport efective, şi a 8 remorci speciale. Valoarea estimată, fără TVA, a acestui contract de achiziţie este de 150.187.500 lei, adică

Potentaţii financiar ai actualei guvernări, Adrian Videanu şi Verestoy Attila nu se mai pot opri din adunat...bani. După ce primul a „vandalizat” Capitala pe timpul mandatului de primar, şi economia pe când era ministru iar parlamentarul UDMR pădurile şi codrii transilvani, amândoi s-au reorientat spre bursă. Unde fac afaceri bunicele pe burta Fondului Proprietatea.

cule, autovidanje, automăturătoare, remorci speciale etc.) şi încă vreo 10 milioane euro pentru gloanţe, puştimitralieră, grenade şi căşti de protecţie. Chiar dacă reprezentanţii statului spun că este vorba doar de o intenţie, neurmată oblicgatori şi de faptă legea achiziţiilor publice spune că un anunţ de intenţie al unei instituţii a statului poate fi postat în sistemul electronic naţional de achiziţii publice doar dacă suma pentru achiziţia respectivă este prevăzută în buget. Pe scurt, publicarea anunţului de intenţie pe SEAP înseamnă fără doar şi poate că achiziţia se va realiza.

B.L.D

O firmă de brokeraj din Bucureşti, la care fostul ministru al economiei Adriean Videanu deţine 24% din acţiuni, a intermediat în ianuarie tranzacţii de 55 milioane lei (13 mil. euro), urcând pe locul 13 în topul brokerilor, în condiţiile în care anul trecut firma a avut un rulaj mediu lunar de 3,5 mil. lei se scrie în Ziarul Financiar. Adică a crescut într-o lună cât alţii într-un an. Şi-a mărit rulajul de aproximativ 15 ori. Videanu, în prezent ocupând doar funcţii în PD-L, se numără printre politicienii care îşi leagă numele de Fondul Proprietatea. În perioada când a fost ministru al economiei, Videanu a iniţiat proiectul de înfiinţare a celor două companii energetice naţionale, care urmau să cuprindă active ale Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi cele trei complexuri energetice (Turceni, Craiova şi Rovinari), controlate de stat, dar la care acţionar minoritar este Fondul Proprietatea. Fondul s-a opus acestui proiect, mai întâi prin intermediul lui Ionuţ Popescu, fostul director general al FP, şi apoi prin Franklin Templeton, grupul american care a preluat în septembrie 2010 administrarea fondului, care au atacat deciziile în instanţă, precizează ZF. Chiar şi după demisia din funcţia de ministru al economiei, Videanu şi-a păstrat influenţa asupra FP. Monica Maurer, fosta sa consilieră de la Ministerul Economiei, a fost aleasă să reprezinte interesele statului în Consiliul Reprezentanţilor, care va supraveghea administrarea FP de către Templeton. Bogdan Drăgoi, celălalt reprezentant al Ministerului de Finanţe în Consiliul Reprezentanţilor Fondului Proprietatea, este fiul lui Dan Drăgoi, un alt apropiat al lui Videanu.

„Pădurarul” Harghitei&Covasna...broker de ocazie

Un alt politician influent pe Bursă este senatorul UDMR Attila Verestoy, care a cumpărat anul trecut un pachet de 41 de milioane de acţiuni ale Fondului Proprietatea, a cărui valoare este în prezent de circa 25 milioane lei. Având în vedere potenţa financiară a parlamentarului maghiar, care a fost acuzat în repetate rânduri de vandalizarea pădurilor din Transilvania, nu ne mirăm de aceste achiziţii. Doar pe dealuri au mai rămas grămezile de cetină iar în conduri cele de euro. Nefiind mai nimic de tăiat, groful s-a îndrepta atenţia la căpălit acţiuni....pe bursă.

Brokerul Vânător


3

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

cititorul de contoare

Sindicatul îţi citeşte contorul pe 25 milioane euro Aţi fost vreodată curioşi cine vă citeşte contoarele de curent? Adică, aţi fost naivi ca şi mine şi aţi gândit că vine un nene grăbit de la Electrica şi îşi notează într-o agendă cifrele respective? Nuu, dom’le, nu, e vorba de un serviciu externalizat pe care de multă vreme îl prestează firmele sindicaliştilor din energie! Ăia care urlă seară de seară pe la televizor. Graţie generozităţii SC Electrica, căpuşele astea vor mai citi contoarele şi în următorii doi ani, pentru circa 25 milioane euro. Să vedeţi... În urma unei negocieri directe (pentru că termenul licitaţie le este străin probabil celor de la Electrica), companiile Alt Univers Company 2002 şi Sindserv SA au bucurat în noaptea de Revelion din nou de afecţiunea conducerii Electrica SA şi au primit cadou citirea contoarelor la consumatorii din mediul rural şi urban. Plus ceva servicii conexe, cum ar fi deconectarea şi reconectarea rău-platnicilor. Totul la preţul aproximativ de 25 de milioane euro (contravaloarea în lei). Contractul acoperă filialele de distribuţie ale Electrica, adică Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania Sud. Adică vreo 18 judeţe. Printre care şi Mureşul. Cele două companii, cliente vechi ale Electrica, sunt controlate de Adolf Muresan şi deputatul PSD Dumitru Chiriţă, preşedinte, respectiv preşedinte executiv ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate - Univers. La negocierile pentru primul contract, cu numărul 499, în valoare de peste 28,9 milioane lei fără TVA s-au prezentat, în asociere Alt Univers Company 2002 şi Sindserv. La al doilea contract, cel cu numărul 500, în valoare de peste 24 milioane lei fără TVA, a fost desemnată câştigătoare Alt Univers Company

Lista contractelor cu statul derulate de cele doua companii in ultimul an:

“Ce mai meserie am şi eu... Umblu cu cititu’ cât e ziua de mare pentru patronii noşti sindicalişti... Păi nici Balzac ăla nu cre c-o scris cât am citit eu în 20 de ani de servici!”

2002, iar la al treilea, cel cu numărul 501, în valoare de 30,3 milioane lei fără TVA, evident că a ieşit câştigătoare Sindserv. Au împărţit deci frăţeşte, în data de 31 decembrie 2010, pe când alţii erau deja ocupaţi cu Revelionul.

Cum au devenit sindicaliştii patroni cu banii statului

În martie 2002, liderii sindicali ai federaţiilor Univers şi Energia Mileniului III au decis să-şi facă propriile firme. În baza unui simplu protocol, sindicaliştii au preluat de la Electrica serviciul de citire a contoarelor, cu tot cu angajaţii respectivi. Aşa au apărut SC Sindserv SA şi SC Alt Univers Company SA. Practic, prin această manevră liderii sindicali sunt şi acţionari, şi angajatori şi controlează şi sindicatul propriilor angajati. Alt Univers Company 2002 are ca acţionari 34 de persoane juridice. Printre administratorii societăţii se află şi Adolf Mureşan, preşedintele Federaţiei Univers (în care a fost contopită Federaţia Energia Mileniului III). La SC Sindserv SA majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Federaţia Energia Mileniului III (54,4%), iar

restul de alte persoane fizice şi juridice. Printre acţionarii minoritari se află deputatul PSD Dumitru Chiriţă.

Traseul perfect de la simplu electrician la deputat…

Deputatul PSD este considerat “creierul” întregii afaceri derulate prin cele două societăţi. Este acţionar minoritar la Sindserv, preşedinte al Sindicatului Liber Independent Energia Bucureşti, care deţine acţiuni la firmă, preşedinte executiv al Federaţiei Univers, un alt acţionar al companiei, şi fost membru în Consiliul de Administraţie al SC Electrica SA. Între anii 1981-1990, a fost electrician şef de tură la Întreprinderea de Distribuţie a Energiei Electrice Bucureşti, după care devine preşedinte al Federaţiei Univers şi al Sindicatului Liber Independent-Energia, dar şi vicepreşedinte BNS. Intră în PSD şi obţine două mandate de deputat (2000-2004, 2008-prezent), iar între 20042008 a fost vicepreşedinte la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

România Necurată

Sindserv: - 15.01.2011, contract citire contoare semnat cu Enel Distributie Dobrogea, valoare 4,5 milioane lei. - 28.12.2010, două contracte servicii suport pentru activitate comercială semnate cu Enel Energie Muntenia SA, valoare 8 milioane lei. - 08.10.2010, contract servicii suport pentru activităţi comerciale încheiat cu Enel Energie Muntenia SA, valoare 2,8 milioane lei. - 06.02.2010, contract citire contoare atribuit de Enel Distributie Muntenia SA, valoare 22 milioane lei. - 16.06.2010, contract înlocuire contori monofazati de energie electrică pentru UTR Bucureşti semnat cu Enel Distribuţie Muntenia SA, valoare 5,1 milioane lei. - 18.06.2010, împreună cu Alt Univers Company SA şi Electrux SRL, înlocuire contorilor monofazaţi de energie electrică pentru UTR Constanţa, contract de 3,2 milioane lei semnat cu Enel Distribuţie Dobrogea. - 19.04.2010, înlocuirea contorilor monofazaţi de energie electrică pentru EDM, EDB, EDD, contract câştigat împreună cu Alt Univers Company SA de la Enel Distribuţie Muntenia, valoare 5 milioane lei. Alt Univers Company 2002: - 27.12.2010, citire contoare semnat cu EON Moldova Distribuţie SA, valoare 9 milioane lei. - 23.11.2010, servicii de operare date, contract derulat cu EON Moldova Distribuţie, valoare 5,8 milioane lei. - 29.10.2010, citire contoare şi servicii conexe, FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Nord, valoare 2 milioane lei. - 29.06.2010, recondecare/deconetcare consumatori, EON Moldova Distribuţie, valoare 2 milioane lei. - 19.04.2010, înlocuire contoare, contract atribuit de Filiala de Întretinere şi Servicii Energetice Electrica Serv S.A, valoare 5 milioane lei. - 05.03.2010, servicii de încasare şi facturare în casieriile Enel Energie, contract primit de Alt Univers Company 2002 şi Sindserv de la Enel Energie.

Energoplus şi Casa Verde cu perdea portocalie Cine a zis că lângă 3-4 firme favorite la câştigarea licitaţiilor în Târgu Mureş nu mai încape niciuna să-şi scuipe în sân şi să citească! Adică, or fi avut Alfaconstruct, Izorep, Astor Valpet, Citadin Prest vremurile lor de bunăstare, şi le mai au încă, deşi unii se dau loviţi, alţii chiar sunt loviţi (de DNA) şi alţii au căzut într-o oarecare dizgraţie vecină mai degrabă cu discreţia totală. Aşadar, de ce să nu încapă lângă ele o firmuliţă precum... Energoplus? Faţă de 2008, când a avut o cifră de afaceri de 360.000 lei, Energoplus a făcut senzaţie în 2009, când în plină criză financiară a crescut la 5,55 milioane lei şi la un profit de 1,5 milioane. Cunoscătorii vor bulbuca ochii când vor calcula rata profitului, undeva aproape de 25%, în vremuri când alte firme nu ştiau pe unde să mai scoată cămaşa... În fine... Povestea de succes a Energoplusului a continuat şi în 2010, când cifra de afaceri a ajuns la... scuze, încă nu avem datele disponibile, dar garantăm noi că a crescut frumuşel. De ce garantăm? Păi să aruncăm un ochi asupra contractelor cu statul câştigate de Energoplus începând cu jumătatea anului 2010. În 14 iunie, fără licitaţie electronică, Energoplus, în asociere cu Senin Prodexp SRL, câştigă discret 671.770 lei, fără TVA. Autoritatea contractantă e Primăria Târgu Mureş, care s-a gândit că ar fi utilă „furnizarea şi montarea de parcări acoperite”, 171 la număr. În luna următoare, iulie, Primăria Târgu Mureş îşi găseşte de făcut nişte „reparaţii şi amenajări interioare în incinta sediului” şi Energoplus, singurul ofertant, se apucă de treabă contra sumei de 345.764 lei, fără TVA. Şi pentru că pofta vine mâncând şi era nevoie de câteva

„reparaţii urgente” în instituţii de învăţământ din Târgu Mureş, în 22.10.2010, la circa o lună după începerea anului şcolar, Energoplus este din nou chemată la datorie şi plătită cu 201.613 lei pentru a rezolva problema. Desertul a venit însă în preajma Crăciunului, când Energoplus (ok, în asociere cu Izorep) a fost cadorisită cu contractul cu nr. 360, care se referă la „Furnizare şi instalare echipamente necesare realizării proiectului Casa Verde în Municipiul Târgu Mureş”. Valoarea contractului, legat de fonduri comunitare, e de 3,4 milioane lei, fără TVA. Şi atunci, de ce să nu credem că Energoplus şi-a sporit frumuşel cifra de afaceri, dacă a prins toate aceste lucrări? Dar cine e Energoplus, pour les ne-conaisseurs? Simplu: Ioan Nucu Man, director la FC Municipal Târgu Mureş, Teodoru Moca, odată şef al Pieţelor, apoi director al Serviciului de Coordonare şi Transport Public Rutier din cadrul Primăriei Târgu Mureş, azi p-acolo pe undeva, Doru Borşan, consilier judeţean PDL şi Alexandru Danciu, un discret om de afaceri. Toţi băieţi deştepţi, nu?

Money never sleeps


4

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

flo(a)rea şi un grădinar

„Mă preocupă zona satului, deoarece sunt plecat din acest mediu, mă simt bine în mijlocul oamenilor.” Vasile Gliga, deputat PSD

„B(ăsescu) U(drea) B(oc) A(nastase) României se tratează acum la Viena sau oriunde în străinătate. Populaţia României trebuie să se trateze acasă.”

Dr. Florin Buicu, şeful Departamentului de Sănătate al PSD Mureş

„Faptul că Guvernul ne cere solidaritate ne lasă reci, pentru că n-au dovedit ei solidaritate în România, nu ne lăsăm păcăliţi.” Ioan Săcărea, liderul filialei Mureş a sindicatului „Spiru Haret”

„Cadourile se aduc la evenimentele astea mai importante, la ceva deosebit cum ar fi o nuntă, botez sau aşa ceva, dar la zi de naştere nu trebuie cadouri.” Remus Sângeorzan, primarul comunei Sâncraiu de Mureş

„Îl invit pe domnul Sarkozy cu mare plăcere să vină la TârguMureş, să-i arăt că se face acest lucru responsabil şi că problema ţiganilor preocupă autorităţile locale.”

Dorin Florea, primarul municipiului TârguMureş

„Această lege (Legea nr. 119/2010 – n.r.) a fost făcută pe genunchi şi adoptată pe sub preş.”

Ionela Ciotlăuş, preşedintele interimar al PNL Târgu-Mureş

„Tragem un semnal de alarmă faţă de pericolul care-i pândeşte pe toţi lucrătorii din România, dacă maleficul Guvern Boc va duce la bun sfârşit intenţia de modificare a legislaţiei din domeniul muncii.” Călin Orlando Cociş, preşedintele CNSLR Frăţia Mureş

“În jur de 700.000 de maghiari s-au îndepărtat de politică şi vrem să recâştigăm această populaţie.”

Tokes Andras, membru în comitetul naţional de organizare al CNMT

„Prezenţa ministrului Valeriu Tabără la Târgu-Mureş este un lucru benefic atât pentru noi cât şi pentru dânsul.” Iacob Boca, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Mureş

“Modul în care îmi exprim votul în consiliul local este expresia voinţei membrilor simpli ai PSD, a cetăţenilor cu care mă consult la fiecare decizie majoră.” Bogdan Buda, consilier local PSD

Divorţurile familiale şi politice ale fraţilor Tokes Pastorul Laszlo Tokes a fost ocupat cu termenele de divorţ săptămâna trecută, aşa că l-a trimis pe fratele Andras să ne vorbească despre cum se strâng semnături la Centrele Democraţiei pentru înfiinţarea unui nou partid, de această dată cu adevărat maghiar. Andras şi-a făcut bine treaba, a adus jurnaliştilor români căşti şi un traducător autorizat pentru a nu se mai chinui cu limba română, oricum va fi cetăţean maghiar în curând, aşa că, ce dacă partidul este înregistrat şi înfiinţat în România... Probabil, într-un viitor ipotetico-îndepărtat Guvernul Ungar va finanţa şi Parlamentul României pentru a putea asigura traducerea discursurilor deputaţilor şi senatorilor cetăţeni maghiari colegilor lor de limba română. Până atunci, însă, Tokes Andras a spus aşa: „Sunt două concepţii: cât mai repede să terminăm strângerea semnăturilor, pentru a avea partid gata făcut şi cuplarea strângerii semnăturilor cu construcţia internă. Sunt adeptul celei de-a doua. Trebuie micşorată viteza de strângere a semnăturilor în favoarea construirii cât mai sănătoase a partidului nou înregistrat, pentru că acest partid nu poate fi ca UDMR, sau PCM. Termenul propus, la sfârşitul lunii martie. (...) S-a propus că ar fi bine dacă la Tuşnad am putea anunţa înscrierea partidului, ar fi o ocazie potrivită”, a declarat Andras Tokes, pe care trebuie să-l credem pe cuvânt pentru că a făcut, şi încă face scriptic parte şi din UDMR şi din PCM. Dezamăgit de amândouă, luptă acum pentru supremaţia Partidului Popular al Maghiarilor din Ardeal. Potrivit acestuia, PPMA se va înfiinţa pe structura celor 30 de Centre ale Democraţiei ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). De asemenea, voluntarii vor strânge în lunile care urmează semnături „din poartă-n poartă” pentru a putea atinge pragul necesar pentru înscrierea

„L-ai trimis pe Eckstein să candideze la UDMR? Te felicit, pentru că mie îmi convine să fie acolo tămbălău! După 20 de ani, tot eu a trebuit să încep o revoluţie, de data asta în maghiarime!”

formaţiunii până la sfârşitul lunii martie. Acesta a arătat că cel puţin la nivelul judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna se va insista pe adunarea a peste 2.500 de semnături pe judeţ. „În Mureş, sunt zone complet neglijate de UDMR şi PCM, de la periferie. Şi atunci, acolo, echipa care va strânge semnăturile va merge din poartă în poartă. În jur de 700.000 de maghiari s-au îndepărtat de politică şi vrem să recâştigăm această populaţie. Pentru Mureş, minimum necesar este de 800 (de semnături - n.r.), dar o să strângem între 2.500 şi 3.000 de semnături. În Covasna, Harghita şi Mureş trebuie să strângem mai mult decât cele 800, cât reprezintă minimul necesar”, a subliniat Tokes. În ultima săptămână, la Centrul Democraţiei din Târgu Mureş, au fost 100 de persoane care au semnat pentru PPMA şi interesul populaţiei pentru noua formaţiune este mare, pe fondul nemulţumirilor faţă de politica dusă de UDMR şi PCM. Tokes ştie din nou despre ce vorbeşte şi explică foarte clar, sau aşa cum spune traducătorul. „Vor fi membri de la UDMR şi PCM care vor veni spre noi, pentru că nu numai eu am constatat că direcţia partidelor politice maghiare este greşită. Diferenţa este că Marko vrea să-l servească pe Băsescu, iar Frunda PSD-ul. Frunda vrea să iasă de la

Visul unei noi alegeri. Florea nu tace şi face

Dorin Florea a evitat, până săptămâna trecută, să spună „verde-n faţă” dacă va mai candida la un nou mandat pentru fotoliul de primar sau nu. Săptămâna trecută lucrurile au luat, însă, o altă turnură. După ce într-o săptămâna s-a plimbat Dorinel, al nostru, pe la două televiziuni unde, cu creion şi hârtie a explicat de ce e proastă centura Corunca-Ernei, săptămâna trecută, în „România Liberă” a fost publicat un interviu cu respectivul personaj.

Mult mai coerent decât în conferinţele de presă, Dorin Florea îşi mărturiseşte, în acest interviu, dragostea nemăsurată pe care o poartă târgumureşenilor, lozincă deja multe prea des uzitată. Vorbind despre planurile măreţe pe care doreşte să le pună în practică în acest an, Dorin Florea explică, până la urmă, şi motivaţia acestora. „Pentru că vreau să mă prindă anul electoral în aşa fel încât decizia pe care o voi lua să fie corectă. Adică nu am de gând să ies la pensie şi, din moment ce sunt în mână în ceea ce priveşte

guvernare şi să se alieze cu PSD şi PNL. Asta este diferenţa. Szasz Jeno hibernează politic.” Reprezentanţii Centrului Democraţiei din Târgu Mureş, care în urmă cu două săptămâni susţineau sus şi tare că aceste Centre nu au nicio legătură cu strângerea de semnături pentru partidul lui Tokes, au respins acuzaţiile ministrului Laszlo Borbely, referitoare la finanţarea de către partidul de guvernământ din Ungaria a formaţiunii politice aflate în construcţie, respectiv PPMA. „În general, acuzaţiile îl califică pe cel care le face. Ei au presupuneri, dar, dacă cineva ştie ceva, şi noi suntem foarte curioşi de aceste cunoştinţe ale dânsului”, a arătat Tokes. Liderul Centrului Democraţiei din Târgu Mureş, Jakab Istvan, a precizat, la rândul său, că deocamdată strângerea semnăturilor pentru PPMA este finanţată de simpatizanţi prin sponsorizări şi că semnăturile se adună prin muncă voluntară. „Nu suntem finanţaţi direct de FIDESz, în niciun caz”, a subliniat Jakab Istvan. Oricum, mai interesant este că dintre cei 2.381 de cetăţeni care au trecut pragul Centrului Democraţiei pentru a obţine informaţii despre cetăţeania ungară, numai 100 au semnat pentru sprijinirea formaţiunii politice.

Un maghiar turmentat

proiectele, cred că e păcat să nu continui. Sigur că este ceea ce gândesc acum, „Dau un regat pentru iar cei care vor decide vor fi cetăţenii. un nou mandat. Şi un cal. De rasă, că tot Ca respect şi ca om care nu am de preiau hipodromul şi a gând să evadez din oraş sau să îmi lui hectare inestimabifac viitorul în altă parte cum şi-l fac le. Mariusică tu pentru alţii, primii pe care îi voi consulta prin CJ ce ai da?” intermediul sondajelor vor fi târgumureşenii”, a spus Florea după ce a enuşi pentru oraş tot ceea ce se merat o serie de proiecte precum, preluarea poate obţine, sigur, legal şi să nu conducerii zonei metropolitane, baza olimpică, intru în dispută neprincipială cu alţi colegi”, a exproiectul pentru Grădina Zoologică şi câte şi plicat edilul. Pentru că tot veni vorba de Borbely, mai câte. Până la alegerile locale din 2012 mai partener fidel de contre, bătălia din 2012 pentru avem aproape un an jumătate, Dorin Florea fiind locale i-ar putea aduce, din nou, faţă-în-faţă pe ferm decis să nu lase oraşul din mână. “În primul cei doi adversari. Cu un UDMR reformat în spate rând mă interesează să îmi duc la bun sfârşit şi pe fondul măsurilor nepopuliste ale PD-L-ui, proiectele începute. M-aş bucura ca şi consilierii Borbely ar putea crea surprize încrezătorului să mă ajute la parcările din centrul oraşului, la Florea. Cu toate acestea, mega-alianţa de ocolitoare, la drumul prin pădure, să-l determine opoziţie în formula Centru-dreapta, gol la stânpe domnul Borbely să dea acest aviz de mediu, ga se pregăteşte, cel puţin la nivel declarativ, pentru că nu problema banilor e importantă să desemneze un candidat comun printr-un aici, ci problema deciziei pe care o iei asupra sondaj care să scoată la iveală acea personaliunui lucru. Nu pun timpul înaintea deciziei. În tate mureşeană care l-ar putea bate pe Florea. istoria unui oraş, momentul în care muţi o cale Până atunci, însă, Dorin reîntregeşte patrimonial ferată e nesemnificativ, dar decizia când o iei are oraşului, aduce IBM-ul să ofere locuri de muncă importanţă istorică. Deci, din punctul acesta de şi digitalizează tot ce poate. Sigur, jumătate de vedere merg cu toate turaţiile la maximum pen- oraş tot în frig stă, dar ce contează când primatru că vreau să profit măcar de această prezenţă rul a demonstrat că ştie să facă cozonaci. a mea în politică şi să obţin pentru judeţul Mureş Votul electronic


5

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

Realitate în cinci acte inventate

Recordmenii de la CL Prima lună din an nu a fost “binecuvântată” cu şedinţa ordinară de Consiliu Local. Aşa că, măcinaţi de vină, edilii locali s-au întrecut pe sine în ceea ce priveşte numărul proiectelor de hotărâre propuse pentru următoarea şedinţă. Nu mai puţin de 96 de astfel de hotărâri (fără a le pune pe cele de urgenţă) vor trebui votate de consilieri în cele câteva ore cât durează şedinţa. Cam una la cinci minute, am calculat noi. Dintre cele mai importante subiecte de discuţie credem că cel de aprobare a bugetului local este pe primul loc. Pentru anul în curs autorităţile locale au o viziune pesimistă. Pe toate palierele de încasări sumele sunt mai mici cu zeci de procente faţă de anul trecut. Astfel „veniturile proprii estimate a se încasa în cursul anului 2011 reprezintă numai 79,20% faţă de buget 2010. Acest fenomen se explică prin faptul că sumele rezultate din vânzarea, în condiţiile legii, a unor bunuri aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie integral venituri ale bugetelor locale şi se cuprind în secţiunea de dezvoltare, prin rectificare bugetară locală, numai după încasarea lor”. Cu alte cuvinte administraţia locală va dispune cu peste douăzeci de procente mai puţini bani faţă de anul trecut. Fapt ce ar trebui să ne îngrijoreze mai ales că cele mai multe taxe şi impozite provin de la agenţii economici. Care se pare că sunt cu 20 la sută mai puţini sau au cu 20% mai mică cifră de afaceri. La capitolul „sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat repartizate municipiului” avem o scădere de 26,12 la sută faţă de anul trecut. În total vom primi pe această cale de la bugetul de stat 70.128.793 lei, reprezentând 73,88% faţă de cele alocate în anul 2010. În plus, subvenţiile de la bugetul de stat şi de la alte bugete reprezintă 81,60% faţă de cele prevăzute în bugetul local pe anul 2010. Cam 43.632.658 lei per total. Argumentarea municipalităţii sună cam aşa: „fundamentarea veniturilor bugetului local s-a bazat pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.” Făcând o medie, municipiul Tîrgu Mureş va avea un buget mai mic cu aproximativ 25 de procente faţă de anul trecut. Cam atât cât li s-a tăiat salariaţilor şi pensionarilor de guvernarea Boc. Să nu se mai zică de lipsa solidarităţii între administraţiile locale şi amărâţii de bugetari.

Vestea bună pe care ne-o dezvăluie proiectul de buget o reprezintă veniturile provenite din fonduri europene. Primăria Tîrgu Mureş va avea încasări de la bugetul UE de cinci ori mai mari decât în anul trecut, adică suma de 178.6 milioane de lei faţă de amărâtele de 35 de milioane încasate anul trecut. Acum noi trebuie să ne punem două probleme. Prima ar fi că departamentul care se ocupă cu accesarea fondurilor europene a făcut o treabă excepţională în ultima perioadă reuşind să crească procentul accesării banilor europeni cu aproximativ 400 la sută. Cea dea doua este mai pesimistă şi arată cam aşa: Primăria Tîrgu Mureş nu a reuşit în trecut să obţină bani europeni într-o proporţie demnă de capacităţile ei, prin urmare banii obţinut sunt cu 400 la sută mai puţini decât în mod normal. Care este cea adevărată nu vrem să o spunem noi şi lăsăm cititorii să o aleagă.

Soluţia, din nou împrumutul

După succinta analiză a veniturilor prognozate pe anul 2011 ne putem da şi singuri seama că administraţia locală nu se va putea descurca cu banii încasaţi atât de la proprii contribuabili cât şi de la guvern. Aşa că experţii financiari din Primărie au găsit imediat soluţia. Creditul furnizor, căci despre el este vorba, este în valoare de aproximativ 15,9 milioane de euro pe o durată de returnare între 8 şi 10 ani. Să spicuim din argumentarea municipalităţii: „Administraţia publică a Municipiului Tîrgu Mureş, în conformitate cu mandatul primit din partea cetăţenilor şi cu obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, are ca principal obiectiv realizarea dezvoltării durabile a comunităţii locale şi asigurarea către toţi membrii comunităţii locale de servicii publice de calitate. Realizarea unor obiective de investiţii de interes local care să asigure îndeplinirea acestor obiective este apreciată ca fiind necesară de către întreaga administraţie publică locală. În acest sens, executivul Primăriei Municipiului Tîrgu Mureş a identificat principalele obiective de investiţii necesare a fi executate pentru realizarea dezideratului principal – dezvoltarea durabilă a Municipiului Tîrgu Mureş. Realizarea obiectivelor de investiţii necesită importante resurse

financiare, resurse care nu se regăsesc în totalitate în bugetul local al Municipiului Tîrgu Mureş. Pentru a putea efectua aceste lucrări de investiţii necesare într-un termen scurt, trebuie găsite surse de finanţare a proiectelor de investiţii.” Aşa că experţii din primărie s-au grăbit să afle suma în plus necesară oraşului. Dornici să nu-i îndatoreze pe copiii, copiilor noştri, s-au oprit la modesta sumă de 15,9 milioane de euro. „Direcţiile de specialitate au identificat obiectivele de investiţii prioritare pentru administraţia publică locală pot fi realizate cu fondurile atrase prin contractarea unui credit furnizor în valoare de maxim 15.910.271 euro sau echivalent lei, cu maturitate cuprinsă între minim 8 ani şi maxim 10 ani. Contractarea unui credit furnizor asigură accelerarea dezvoltării locale. Proiectele de investiţii prioritare vor fi realizate în avans, iar investiţia va aduce beneficii în scurt timp comunităţii locale”, se arată în proiectul de hotărâre. Cum gradul de îndatorare al oraşului a blocat obţinerea unor astfel de credite şi în trecut, executivul primăriei a dorit să precizeze că de această dată respectiva statistică nu reprezintă o problemă. „Gradul de îndatorare al Municipiului TgMureş în condiţiile contractării unui credit furnizor pe o perioada de 10 ani este prezentat în anexa numărul 2.”. Am căutat anexa pe site-ul primărie şi surpriză: nu era de găsit. Aşa că, noi cei din presă, cât şi cetăţenii interesaţi de subiect nu vor avea acces la aceste informaţii. Motivul! Numai Florea&Co poate să-l ştie.

Ionel ALBU

Aventurile de criză ale familiei Fidenţescu (IV) Personaje:

Mihailă Fidenţescu - inspector finanţist cu state vechi de plată în „încasarea” impozitelor de la societăţile comerciale controlate Somnica Fidenţescu - funcţionar finanţist, lucrător la ghişeu, departamentul reclamaţii Dorel şi Maricica Fidenţescu - copiii celor de mai sus, liber profesionişti în domeniul clubăreală, cafenele şi studii de piaţă în Mall. Dorel şi Maricica nu au pierdut timpul pe perioada sărbătorilor de iarnă şi, spre surprinderea tatălui Mihăilă, şi-au găsit amândoi locuri de muncă. Mai mult decât atât, se pare că noile job-uri sunt extrem de profitabile şi vor salva familia de criza financiară. Rămâne de văzut dacă Mihăila şi Somnica vor fi de acord cu noile ocupaţii ale plozilor... Act IV Sc. 2 Seara, în jurul mesei din sufragerie. Mihăilă Fidenţescu: Am auzit că, în sfârşit, aţi găsit şi voi nişte slujbe care să ne ajute să trecem peste această perioadă. Dorel Fidenţescu: Da tată, am reuşit, în sfârşit, să ne angajăm. Vom lucra la un videochat. M.F.: La un ceeeee? D.F.: VIDEOCHAT, tată! Stai să-ţi explic înainte să te ambalezi prea tare. Am văzut un anunţ pe Facebook. „Angajăm tineri şi tinere interesate şi interesante pentru Videochat”. Am dat „add friend” şi „like” şi am primit un mail cu toate informaţiile ne-cesare. Noi vom putea să înscriem şi alţii oameni şi să facem bani de pe urma lor. De fapt, funcţionează foarte simplu şi se câştigă bine. M.F.: Poate fi simplu da’ eu nu am priceput nimic. Ce e acela „like” sau „add friend”? Şi cum adică să faci bani că înscrii pe alţii? D.F.: Babalâci ce sunteţi. Da voi nu aţi auzit de FACEBOOK!!! S.F.: Uite ce e. Pe mine să mă lăsaţi cu prostiile voastre. Nu sunt eu chiar de la coada vacii şi mai ştiu şi eu câte ceva. Cum adică video-

chat? Să vă despuiaţi pe internet cu toţi băloşii ăia? Nici nu vreau să aud despre aşa ceva! Mr.F: Stai femeie că nu se dezbracă nimeni. Frate-mio e cam dus cu pluta şi nu ştie despre ce este vorba. Practic există două secţiuni: adult chat şi non adult chat. Noi suntem non adult chat. M.F.: Pedofilie!!. Eu v-am crescut să vă daţi la 15 ani pe site-uri şi să vă dezbrăcaţi pentru libidinoşi? D.F.: Uite am scos anunţul la imprimantă. „Angajam persoane serioase pentru activitatea de videochat Adult sau Non-adult de acasă. Un mod sigur şi comod de a avea un venit substanţial! Confidenţialitatea şi seriozitatea sunt cuvintele cheie!” Mr.F.: Stai Doruleţ că ăştia nu ştiu ce e cu Non Adult-ul. Nu se dezbracă nimeni, nici măcar de şosete. Noi stăm frumos acasă în cameră şi intrăm pe messenger şi vorbim cu oameni normali despre problemele lor de viaţă, de la serviciu, de dragoste, de din astea. Nu ne dezbrăcăm şi nu facem sex sau alte măgării. Pur şi simplu le dăm sfaturi, îi ascultăm, îi mai facem să vadă că dracul nu e chiar atât de negru. M.F.: Ok. Am priceput. Şi cum o să faceţi bani din chestia asta? D.F.: Păi, fiecare dintre noi am primit un card. Ăia când intră şi vorbesc cu noi, totul se contorizează şi plătesc. Noi primim banii de la

cei care intră direct şi vorbesc cu noi. Apoi, de la cei pe care i-am înscris primim 10% din cât câştigă ăia. Mr.F.: Uite, eu am făcut un calcul ca să pricepeţi mai bine. Costul este de 1,15 euro pe minut. Am socotit aşa. Să lucrăm, eu şi Dorel 100 de minute pe zi, am câştiga amândoi 230 de euro pe zi. Dacă înmulţim suma

asta cu 30 de zile, pentru că putem lucra şi sâmbăta şi duminica, asta ar însemna 6.900 de euro pe lună. Pe aceştia îi împărţim la doi ceea ce înseamnă 3.450 de euro de căciulă pe lună. Noi ne-am scos din criză! Voi? M.F.: Tu Maricică, calculele astea arată bine. Cred că ar trebui să ne apucăm şi noi de Video Chat. Sandala Zburătoare


6

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

stai, că trag!

Top, top, top.... TTM. Cine-i mai bun pe net? Televiziunea Târgu Mureş a aniversat 5 ani de emisie şi ca să nu mai stăm prea mult în faţa televizorului, să facem puţin sport, ne-a provocat la un duel modern: votul cu mouseul. Timp de 11 zile, nominalizaţii la 11 categorii, au fost votaţi pe site în competiţia „Cei mai buni dintre mureşenii anului 2010”, cu aceeaşi înverşunare cu care am trăit loviturile de la 11 metri din meciul România-Suedia desfăşurat la Campionatul Mondial din 1994. Cei mai buni dintre mureşenii anului 2010 au fost desemnaţi luni, 31 ianuarie, când s-a încheiat votarea pe site-ul www.tvmures.ro. În cele 11 zile în care sondajul a fost activ, la toate cele 11 categorii s-au strâns peste 18.000 de voturi. Câştigătorii fiecărei categorii s-au bucurat, învinşii sau fanii lor s-au încruntat, dar anumite “celebrităţi” care n-au strâns nici voturile celor care se plictisesc la serviciu s-au speriat. Mai mult, că tot e an preelectoral, şi se fac predicţii şi sondaje, s-ar putea să vedem vreun fotograf sau chiar o Miss candidând la Primărie. Ce ziceţi, mai votăm o dată?

Distracţie, da’ cu miză

“Nu am avut şi nu avem pretenţia că am epuizat lista în fiecare domeniu sau că acestea ar fi atotcuprinzătoare. Pentru TTM, la cei cinci ani împliniţi, a fost un exerciţiu util de a lua pulsul comunităţii în care activăm şi trăim. Sondajul a fost apreciat de către toţi câştigătorii care ne-au mărturisit că speră că acesta să devină o tradiţie. Nu ne-am propus să realizăm un studiu sociologic, ci să luăm pulsul mureşenilor activi pe internet. După acest sondaj, TTM îşi propune să îi aducă în faţa dvs.

Prefect, perfect nu e mare diferenţă. Vedeţi, rezultatul ăsta e perfect. Important e că l-am bătut pe Florea. Şi Buicu a crezut că dacă dă mai multe likeuri decât mine pe Facebook mă face? Să fim serioşi...

pe fiecare câştigător al celor 11 categorii într-o suită de dezbateri publice”, au susţinut organizatorii. Însă ce pasiuni au stârnit vedeţi mai jos.

Hot, hot, hot...

Ne putem plânge de multe, că e criză, că e frig, că nu suntem în spaţiul Schengen. Cui îi pasă? Avem fete de podium!. De la Miss Bikini Queen of the Year 2010, Miss România, Miss Universitas, Miss Târgu Mureş, Reghin etc., toate sunt dragilor de aici de la noi. Şi cum s-o alegi pe cea mai bună? Aşa că am votat cea mai frumoasă, nu că nu le-am iubi pe toate. Cele mai multe voturi le-a obţinut Roxana Marian, 642, aşa că Miss Reghin poate fi mândră. Până la încheierea votului, lidera frumuseţii s-a tot schimbat, Alina Ceuşan sau Adela Bocskor au fost miss-urile care au mai ocupat temporar prima poziţie în topul celor mai frumoase mureşence. Atenţie, după profesori şi bloggeri, fetele au fost cele mai votate, deci trebuie neapărat să fie implicate în campaniile din 2012.

Bună băieţi. D-şoara din dreapta mea este Roxana. Nu ştiu cu ce mână aţi votat, dar vă mulţumim. Atenţie ce vă doriţi, că poate venim amândouă...

Te pui cu Pui sau Bui?

La secţiunea a doua, „Cel mai bun reprezentant al ONG-urilor” a fost aleasă Brânduşa Gorea, preşedintele Asociaţiei Culturale Amphion cu 149 de voturi. Un loc care o onorează dar o şi obligă în acelaşi timp, susţine ea. Pentru ONGuri nu s-au cumulat decât 547 de voturi, deşi ele ajută multă lume, deci trebuie să se promoveze mai intens. Cine zice că profesorii nu mai sunt interesanţi? Tocmai dascălii au primit cele mai multe voturi: 5.562. Başca, aici au fost şi controverse legate de fraudarea electronică a voturilor! Chiar dacă a fost aspru criticat pe site de către unii cititori pentru că ar fi fraudat votul, directorul colegiului Naţional Alexandru Papiu Ilarian, Simion Bui a primit cele mai multe, 2.880, şi uite aşa a fost propulsat pe locul 1 la categoria Cel mai bun dascăl mureşean. Pentru o perioadă Simion Bui s-a duelat cu Sebastian Pui, profesorul care anul trecut a lansat un studiu geografic asupra comunei Bălăuşeri. La final, Bui a recunoscut “fair – play”: cei mai buni informaticieni au fost la Papiu. Aţi înţeles, da? Însă şi pentru Pui, care a strâns mai multe voturi de câţi alţi candidaţi la Primăria Târgu Mureş în anii trecuţi, trebuie alocat un timp mai mare de exprimare când vrea să zică de-acum ceva la Consiliul Local Târgu Mureş.

Şef de poze

Cei care vor să scrie interesant pe bloguri au

fost depăşiţi net de cei care reuşesc să facă poze interesante şi le pun pe bloguri. Nu e aşa greu, doar am stabilit deja că fete avem. Oricum, nu prea trebuiau amestecate merele cu perele, dar oricum, la secţiunea „Cel mai bun şef de blog” a câştigat Sergiu Cioban, cu 1.552 voturi, echivalentul a 48, 8 % dintre cei care au votat la această secţiune. El crede că a fost votat pentru faptul că este mai cunoscut decât ceilalţi publicului. O problemă cu recunoaşterea publicului au însă oamenii de afaceri, cel mai bun dintre ei a fost desemnat Claudiu Ugran, care a strâns, atenţie, doar 142 de voturi, semn că cei care fac afaceri, unele de mare succes, trebuie să fie mai vizibili şi mai implicaţi în proiectele comunităţii. Toţi. Actorul Marius Turdeanu a obţinut locul 1 cu 162 de voturi la secţiunea „ Cel mai bun om de cultură”, iar cel mai bun sportiv a fost ales multiplul campion naţional la karate, Fodor Laszlo, deşi multă vreme în fruntea topului s-a aflat „doamna” popicelor româneşti, Doina Baciu. Câştigătorul practică artele marţiale de 14 ani, iar anul trecut la campionatele mondiale din Brazilia, a obţinut trei medalii de aur.

“Şi alţii”

Glumind mai mult sau mai puţin, politicienii, medicii sau jurnaliştii n-au prea contat. La un

loc au strâns cam tot atâtea voturi câte au primit fetele. Dar la anu’ să vezi interes, că cei care candidează de meserie, politicieni adică, nu se pot face de râs iar. Până atunci, rezultate. Dintre jurnalişti, cel mai bun pe anul 2010 a fost desemnat Alexandru Toth, colegul nostru. Redactorul şef al cotidianului Zi de Zi a primit 268 de voturi. L-or fi ajutat oare paginile despre fetele din sport sau fetele de podium pe care le-a pregătit tot în perioada aceasta? Are şi jurnalistul metodele lui, ce poţi să-i faci. Dr. Valentin Dobru a fost votat de către vizitatori drept cel mai bun medic al anului, însă a declarat elegant că datorită muncii specialiştilor câştigă toţi mureşenii. Foarte adevărat. „Cel mai bun muzician” a fost desemnat Tony Tomas cu 395 de voturi care a făcut rocadă cu Andărcavăr Bend. Categoria „Cel mai bun politician” a fost câştigată de către deputatul PNL Ciprian Dobre cu 360 de voturi. Câteva zile însă dr. Florin Buicu a fost lider detaşat... Pauză. Însă fiţi pregătiţi. Media sau viaţa vă mai pregătesc topuri care să vă stârnească orgolii, pasiuni, puterea de influenţă sau motivarea pentru rezultate mai bune. N-am înţeles, cine şi unde dă o şampanie, dar de va fi cu party, revenim cu poze şi de-acolo. Să vezi dueluri pentru cadre, că acum am învăţat: imaginea contează.

Un fleac... I-am ciuruit... Mulţumesc fetelor! Împreună vom învinge mereu! Şi până la urmă, credeţi că-i uşor să facem un cotidian? Sper că cititorii ne apreciază pentru ce facem!

Mugur electronic


7

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

Dan Dorul Rus şi serele lui Gigi Becali Rus Dan Dorul este managerul S.C. Compania AQUASERV S.A. Reghin, este vicepreşedinte PD-L la Organizaţia Judeţeană Mureş şi om de afaceri. Are 44 de ani, este născut în zodia Racului. Mai multe amănunte despre politicianul om de afaceri reghinean, în interviul de mai jos. Reporter: Sunteţi om de afaceri şi un politician ce face parte dintr-un partid aflat la putere, vă simţiţi solidar cu politica actualului Guvern, ori sunteţi doar un executant? Rus Dan Doru: Nu sunt un executant, dar sunt solidar cu majoritatea măsurilor pe care le-a luat Guvernul, datorită faptului că eu provin din sfera privată. Într-adevăr, foarte multe persoane din sectorul bugetar sunt afectate de aceste măsuri, dar pe cei din sfera privată oarecum ne ajută indirect, pentru că adevărul este că erau foarte mulţi consumatorii din bugetul naţional în comparaţie cu cei care virau bani la bugetul naţional şi atunci povoara mare se pune pe colectarea de impozite şi taxe care cade pe domeniul privat. Cât timp am fost director la Oficiul Prefectural Reghin am pierdut şi eu 25 la sută din salar şi soţia mea care lucrează în cadrul Judecătoriei, nici ea nu a fost scutită de reducerea salariului 25%, aşa că ştiu ce înseamnă. Rep: Credeţi că se va sfârşi criza asta financiară înainte să alunecăm cu totul în groapă? R.D.D.: Eu nu cred că suntem în groapă, criza economică a fost de durată ... în toate păturile sociale ca efect al dezmăţului din anii precedenţi, al tuturor partidelor care s-au perindat la guvernare din 1990 şi până în prezent, dar nu toţi politicienii care au o vină la degradarea de azi a României şi-o asumă. Chiar dacă am avut ghinion să ajungem la guvernare de două ori după ce România a fost totalmente neperformant guvernată de alţi, cred că fiecare trebuie să găsească soluţii în zona lui de responsabilitate, astfel încât să depăşim momentul acesta de criză economică în care suntem, fie că accesăm mai multe fonduri europene, la nivel local, judeţean şi naţional fie că luăm diferite măsuri interne. La cealaltă extremă în domeniul privat în care activez eu cu ambalajele de carton pe care le furnizăm începem să simţim o revigorare. Rep: Ştiu că sunteţi născut în aceeaşi zi cu Gigi Becali. Găsiţi vreo asemănare? R.D.D.: Nu m-am gândit niciodată la asta dar într-adevăr sunt născut în aceeaşi zi cu George Becali în 25 iunie şi chiar am avut ocazia să îl cunosc personal cu ocazia alegerilor Europarlamentare. După miting-ul din Piaţă, l-am cunoscut chiar la el la palat pe vremea când eram preşedinte pe Reghin la PRM şi l-am cunoscut prin liderul lor de atunci din Reghin, Mircea Ungureanu. Apoi am fost la un congres la Bucureşti şi ne-am revăzut şi cum din 1993 sunt şi om de afaceri în sfera ambalajelor de carton şi ştiind că Gigi Becali are mai multe sere în zona Constanţei la un moment dat am fost la un pas să batem palma pe un contract pe ambalajele de carton pentru legumele şi fructele sale. Însă până la urmă nu am căzut de acord pentru că la aceste produse se foloseşte un ambalaj mai special care nu prea se găseşte la noi în România şi se aduce din Grecia.

„Coincidenţă sau nu, m-am născut sub o stea norocoasă. Nu m-am născut eu în aceeaşi zi cu Becali poate el în aceeaşi zi cu mine. Poate să fie mândru de asta”

Rep: De ce oamenii care pot fi modele adevărate nu sunt lăsaţi să educe această naţie? R.D.D.: Eu nu cred că nu sunt lăsaţi, cel puţin la nivel local cunosc oameni care sunt modele de urmat în ceea priveşte viaţa economică, culturală şi spirituală, însă ei nu vor să se implice, ori din modestie, ori din faptul că nu mai au timp deoarece calea spre performanţa necesită implicare totală de multe ori. Rep: Suntem pregătiţi să intrăm în spaţiul Schengen? R.D.D: Da şi cred că intrăm cu siguranţă în toamnă, pentru că motivele pentru care am ratat aderarea în primăvară a fost din cauza eşecului Bulgariei de a-şi securiza frontiera cu Turcia. Eu cred că noi eram pregătiţi şi atunci şi că era mult mai bine dacă făceam intrarea în spaţiul Schengen singuri nu la pachet cu bulgarii. Rep: Sunteţi mulţumit de valoarea taxelor şi impozitelor locale ? R.D.D: Nu pot să spun că nu sunt mulţumit de cuantumul acestor taxe, dar mă nemulţumeşte însă modul în care se distribuie şi se folosesc aceşti bani. Eu pentru marile decizii locale aş prefera să se facă dezbateri publice pentru folosirea practică a banilor şi să se ţină cont de părerea populaţiei. Rep: României i-a dispărut rostul? E o ţară fără rost, cum spun tot mai mulţi români, care pleacă dincolo de graniţe

la muncă? R.D.D: În ce sens i-a dispărut rostul? În context European? Mondial? Eu nu cred asta, atâta timp cât România este membră a Uniunii Europene, cât timp avem comisari europeni, diplomaţi şi europarlamentari care reprezintă cu cinste ţara şi interesele României. Iar dacă vă referiţi la specialiştii care pleacă din ţară indiferent că sunt medici, informaticieni sau cercetători aceştia au fost şcolarizaţi tot aici şi dacă fac acolo o carieră, tot meritul celor care i-au format aici este până la urmă. Că nu întotdeauna pot fi ei recompensaţi la adevărata lor valoare profesională e adevărat, dar e de admirat că majoritatea mai devreme sau maii târziu tot acasă se întorc unde apoi îşi investesc banii, ceea ce înseamnă că nu şi-au pierdut demnitatea şi că îşi iubesc ţara. Rep: Ce calităţi trebuie să ai ca să ajungi directorul Aquaservul-ui pe un municipiu ca Reghinul? R.D.D: Asta cred că ar trebui să spună Consiliul de Administraţie care m-a ales. Nu că aş fi modest dar nu mi se pare normal să vorbesc eu despre calităţile mele profesionale. Dar ce pot să spun este că şi în domeniul privat şi în cel public, dacă am avut o funcţie mai mult sau mai puţin importantă, m-am implicat şi dacă m-am înhămat la o căruţă am tras la ea bine. Rep: Se ştie că aveţi un simţ practic dezvoltat care v-a ajutat să deveniţi un om de afaceri dar cu siguranţă că aţi făcut greşeli în viaţă? Regretaţi ceva? R.D.D: Nu cred că am făcut greşeli mai mari decât alţii, oamenii normali în viaţă, dar nu am regrete care să îmi marcheze destinul. Am fost întodeauna o fire independentă care şi-a asumat greşelile, poate că nu mi-am atins întotdeauna targetul propus sau că nu au avut finalitatea dorită, sunt şi alţi factori care apar şi îţi influenţează deciziile dar nu am procese de conştiinţă. Rep: Mai aveţi timp de prieteni? R.D.D: Emil Cioran spunea la un moment dat că “Nu existăm decât pentru duşmanii noştri şi pentru câţiva prieteni care nu ne iubesc”. Eu am încercat în viaţă să îmi fac prieteni dintre oamenii cu aspiraţii elevate, adevărul este că eu nu pot trăi izolat şi îmi face plăcere să îmi fac timp pentru prietenii adevăraţi la orice oră din zi şi din noapte dacă e necesară prezenţa mea… şi chiar mă bucur că am câţiva prieteni buni cu care fac afaceri şi alţii cu care îmi petrec sfârşiturile de săptămână la un pescuit, la un bal sau la o partidă de vânătoare. Rep: Care a fost cel mai important sfat pe care l-aţi primit de la părinţi? R.D.D: (Râde). Am primit multe sfaturi şi lecţii de viaţă de la tata şi mama, ştiu că le datorez multe, de la ei am învăţat să fiu o persoană sociabilă, comunicativă şi optimistă care trebuie să creadă în steaua lui norocoasă şi să nu se desconsidere niciodată.

Publicitate, sufletul comerţului!

A consemnat Robert Matei

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ, ANUNŢĂ CONCURS/EXAMEN

pentru ocuparea prin recrutare a două funcţii publice de execuţie din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş, după cum urmează: - Consilier clasa I, grad profesional superior la Serviciul Urmărirea Lucrărilor – Direcţia Tehnică; - Consilier clasa I, grad profesional principal la Serviciul Investiţii şi Achiziţii Publice – Direcţia Tehnică; Am tot auzit vorba care circulă printre cei care muncesc în domeniul marketingului şi anume că publicitatea este sufletul comerţului. Adică, vrei să vinzi, trebuie să-ţi faci reclamă. De acord până aici, nimic de comentat, dar modul cum înţeleg unii să devină interesanţi pentru clienţi este de-a dreptul hilar şi uneori stupid. La fel am râs şi când am văzut reclama din imaginea alăturată, când pe o tablă cu nişte pantofi prost desenaţi eram anunţat că după ce voi vedea încălţămintele din magazin destinate celor mici, îmi va veni pofta să fac copii. Nu am ştiut cum să reacţionez. Îmi treceau prin minte tot felul de filmuleţe. Mă întrebam ce voi păţi dacă voi intra în magazin. Oare va veni o doamnă frumoasă şi atrăgătoare care îmi va arăta nişte pantofi de copii, iar eu

nu voi face altceva decât să mă gândesc la acea doamnă? Sau oare proprietarii magazinului cu pricina voiau de fapt să spună că încălţămintele scoase la vânzare sunt atât de frumoase încât îţi doreşti să ai copii? Tot ce-i posibil. Dar oare cum vor reacţiona cei care au deja trei copii şi poate nu-şi mai doresc încă unul? Ce se va întâmpla când vor observa reclama, oare le va mai arde de nişte pantofi? Poate fi însă locul perfect pentru cei care vor să-şi convingă partenerul de viaţă să îşi dorească un copil dacă cumva era în impas şi nu ştia sigur dacă-şi doreşte aşa ceva... Hmm... Oricare ar fi logica, eu atât pot să mai spun. Oamenii sunt ciudaţi, dar este bine că nu-şi pierd simţul umorului.

Mr. Marketing

Concursul se va desfăşura la sediul Consiliului Judeţean Mureş, str. Primăriei nr.2, din municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş. Proba scrisă se va desfăşura în data de: 8 martie 2011, ora 10,00; Interviul va avea loc în data de: 11 martie 2011, ora 14.00. Candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute de art.54 şi respectiv art. 66 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 251/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Condiţiile specifice, bibliografia, conţinutul dosarului de înscriere la concurs/examen sunt afişate la sediu şi pe site-ul instituţiei. Dosarele de înscriere la concurs/examen se pot depune în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului în Monitorul Oficial al României – partea a III-a la sediul Consiliului Judeţean Mureş. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel.0265 263211, int.1234.

Preşedinte Lokodi Edita Emöke

Secretar Aurelian Paul Cosma


8

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

aici se munceşte!

Peste olteni la baschet. Pregătiţi de Federaţia de Baschet vrea ca Deri Csaba să experimenteze cultura oltenească aşa că i-a reprogramat o deplasare în Cupa României. Sabău face corespondenţe din Turcia la GSP Tv şi ne asigură că totul va fi bine. Gloria ASA, Florea Ispir, a explicat de ce sunt multe echipe ardeleneşti în Liga I: noi chiar muncim! Cu toate că cele două cluburi s-au înţeles într-o variantă convenabilă pentru ambele părţi, Federaţia Română de Baschet a refuzat reprogramarea jocului SCMU Craiova - BC Mureş din cadrul sferturilor de finală ale Cupei României pentru data de 2 februarie. FRB a invocat un paragraf din regulament care interzice inversarea ordinii sau locaţiei jocurilor din cadrul Cupei României. Aşadar meciurile se dispută conform programului aprobat anterior, primul duel a fost joi 3 februarie la Târgu-Mureş, iar returul e programat în 16 februarie la Craiova. Deocamdată e bine, BC Mureş a învins joi SCMU Craiova cu 98 la 85 şi păstrează şansele de a ajunge în semifinalele Cupei. În această săptămână calificarea europeană se joacă în Bulgaria, pe 8 şi 10 februarie, BC Mureş joacă două meciuri, iar dacă le va câştiga poate merge mai departe şi în Liga Balcanică.

Vreau şi eu să învăţ mişcarea asta. Sper că până la meciul retur reuşesc. Îmi dă cineva o minge?

FCM, show în Antalya

OMFG, avion trebuia să mă fac. Mi se cam taie respiraţia pe final de meci, dar e greu să zbori şi ziua şi noaptea. Prietenii ştiu de ce

Îl iubesc pe ăsta micu’ . Dacă tot şi-a făcut clubul două pagini de internet trebuie să ne facem şi noi măcar un profil de facebook. Apropo, bravo majoretele!!!

Cât praz trebuie să mănânc oare să ajung la minge înaintea lui Mladenovic. Trebuie să-mi iau şi eu o mască ceva.

Au interzis vuvuzelele la fobtal, de-asta vin eu la baschet. Aici e la modă vuvuzela bilingvă: Huj, Huj, Hajra!

FCM a ajuns precum granzii din Liga I, are până şi amicalele date în direct la TV. Echipa e în continuare în cantonament în Antalya până în 14 februarie. Meciurile de pregătire programate în cantonamentul extern par să le prindă bine fotbaliştilor noştri, nimeni nu poate pronunţa numele adversarilor, dar important e că au câştigat cu Hallescher FC (Liga IV - Germania) cu scorul de 3-2, au scos un egal: 2-2 cu Osijek (Liga I - Croaţia) şi au remizat, 1-1, cu FC Skendija 79 (Liga I - Macedonia). FCM mai are meciuri cu Senica (Liga I - Slovacia), Minyor Pernik (Liga I - Bulgaria), şi Jablonec (Liga I - Cehia). Antrenorul echipei FCM Târgu Mureş, Ioan Ovidiu Sabău, s-a declarat mulţumit de atitudinea elevilor săi “Moţul” a anunţat în glumă că-l vrea şi pe unul din cei mai curtaţi fotbalişti din Liga I, Moraes de la Bistriţa. “Îmi place foarte mult cum s-au prezentat jucătorii mei la antrenamente, sunt foarte receptivi şi nu am probleme cu niciunul. Am căutat şi eu să nu-i plictisesc la pregătiri. Mă aştept la o formă bună cu adevărat în ultimele două săptămâni de pregătire. Băieţii exersează mult sub formă de joc la antrenament. Moraes? Dacă nu vor mai înscrie atacanţii mei, probabil ne vom înscrie în cursa pentru achiziţionarea brazilianului. Nu cred că se pune totuşi problema, căutăm în principal să ne facem un lot normal pentru Liga I, de 23 de jucători. Nu avem probleme cu banii”, a declarat Ioan Sabău la gsptv. Florea Ispir (61 de ani), figură emblematică a fotbalului mureşean, a vorbit pentru Pro Sport despre mărirea şi decăderea ASA Tîrgu-Mureş, şi despre revigorarea fotbalului din Ardeal: “Aici se munceşte”, susţine Ispir. N-am uitat că Ispir a fost fundaşul de fier al marii ASA, trupa care rata la mustaţă titlul de campioană, în favoarea lui Dinamo, în sezonul 1974-1975, dar care, totodată, aduna trei calificări consecutive în Cupa UEFA, nici că în perioada 1970-1988, Ispir a adunat 485 de partide pe prima scenă, toate în tricoul “roş-albastru”, şi a marcat şi două goluri, deci sperăm să le poată da sfaturi utile şi celor care ne reprezintă acum în Liga I. Până săptămâna viitoare... pe ei, pe mama lor!

Jason Forte tare frate


9

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

cin’ se ia cu mine bine...

retur la fotbal Cât e scorul? E bine copilaşi, conduce BC Mureş. Haideţi la mama să vedem ce majoretă vă alegem pe când creşteţi un pic mai mari.

Cultura, răpusă din nou pe scena târgumureşeană eri at D eclar ptă să d t a o At , aşte a că grez. No ce e Csab t u n e i i mă fac ş ine? a că b acum For te e da, , n a face ş Căpu nte! Sunt ineţi mi ţ să

All my people in the club... ăăă, pardon, toată lumea din Junglă să fie atentă la mine! Fluier eu şi pe urmă începeţi, da? Să mă simt şi eu vedetă un pic. Foaie ver- de maghiran, măi / M-a facut mama oltean, măi / Ştiu ca par mai african măi / Dar white man can’t jump măi / D-aia la Craiova jucăm, măi Leano...

No uite draghe arhitect Szekeres, aşa e la noi la baschet. Că tot vrea Udrea să facă săli de 15.000 de locuri, tu acolo la Arhing ne faci un desen să avem şi noi măcar încă 10.000 de secui la meci?

Vă spun ceva următoarele nume : Diana Torje, Cătălin Dima şi Claudiu Danciu ? Dacă numele lor nu spun prea multe, cu siguranţă munca lor are ceva de spus, dusă pe baricadele artelor plastice şi a muzicii clasice. Toţi trei au fost oaspeţii Târgu Mureşului în cursul săptămânii trecute. Arta plastică a Dianei Torje găsindu-şi culcuş cald şi frumos la Galeria KromArt, iar acordurile pianului şi clarinetului, aduse de Cătălin şi Claudiu, au poposit în Sala Piano a Clubului Jazz and Blues. Ambele evenimente au avut două lucruri în comun, unul pozitiv, completat de unul mai degrabă trist. Partea comună a fost cea a artei, frumos şlefuită de cei trei, şcoliţi la universităţile de prestigiu din ţară. Partea nasoală a fost lipsa publicului, care a onorat în număr foarte mic cele două evenimente. Criza, din păcate, nu se mai rezumă doar la partea financiară, partea spirituală fâcându-şi loc sub marea umbrela a prezentului. Păcat ! Expresiile plastice ale Dianei Torje, precum şi oportunitatea unei seri de muzică clasică, aduse de Cătălin şi Claudiu i-au lăsat indiferenţi pe mulţi târgumureşeni. Era şi gratis, elevii erau în vacanţă, iar oferta celor trei a fost una diversă. Mult mai bogată decât oferta oferită de meclele de semidocţi care invadează micul ecran precum şi acordurile tromboniştilor vieţii politice, care ne oferă un spectacol pe care-l plătim cu vârf şi îndesat. Cu siguranţă lucrurile nu se vor opri aici, distanţa dintre cele două tabere, artiştii pe deoparte, şi falsiştii social politici, va continua să crească. Singurii care mai pot stopa acest lucru suntem noi privitorii, dar din păcate rămânem nepăsători la tot ce se întâmplă. Şi nu sunt puţine aceste întâmplări ale unui cotidian în care totul falsează şi merge stramb, pe ritmurile fanfariştilor care ne conduc. Ultimele redute împotriva imbecilizării se clatină, teatrul scârţăie, expoziţiile devin tot mai puţin vizi­ tate, de muzee nici nu mai vorbesc. Ne aşteaptă un viitor “luminos”, la care contribuie din plin şi generaţia tânără, prin preocupările tot mai pestriţe şi mai lipsite de conţinut. Săraca cultură priveşte neputincioasă în zare, simte cum se îndepărtează tot mai tare în larg şi sunt prea puţini cei care să Deci mah Jakab. Noi o aducă înapoi pe malul sufletului nostru. crezi că mai jucăm anul acesta? Drum bun dragă cultură şi să sper să ne Nu ne bagă Deri în teren niciodată. revedem cât mai grabnic. Ce facem? Măcar tu o să fii tătic, ai cu ce să-ţi umpli timpul.

Adio, dar rămân cu tine


10

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

duşca şi farfuria plată

Ori la bal, ori la spital

Celebra vorbă românească ori la bal, ori la spital începe să prindă tot mai tare contur în prezentul friguros al iernii anulului de graţie 2011. Dacă tot vrem să mergem înainte, musai să stăm să judecăm drept să vedem încotro s-o apucăm, nu cumva s-ajungem la dracu-n praznic, dacă nu cumva am ajuns deja.. Nici cu judecata nu e chiar lămurită treaba, vezi cazul Judecătoriei din Târnăveni, ameninţată cu desfiinţarea de tanti Criza, şi de nepoţii acesteia, din Palatul Victoria. Deşi se spune că e criză, balurile roiesc pe întregul plai mureşean. Balul vânătorilor, Balul însuraţilor, şi multe alte evenimente de gen, au început să-şi facă tradiţie, unde burţile se îndoapă cu fripturi, damigene de vin, iar urechile trăiesc emoţia celebrului hit, „Puşca şi cureaua lată”. Am pornit totuşi în căutarea balurilor de odinioară, şi am luat-o către Drumul Mărului, care visează de multă vreme un asfalt care să-i acopere craterele. Până să ajungem la destinaţia finală, balul mascat de la Uila, îngheţaţi de frig, ne-am oprit puţin la Batoş, unde comunitatea săsească, atât cât a mai rămas, a adus un omagiu Sfintei Fecioara Maria, organizând sărbătoarea Maria Doch. Primul popas, cum era şi firesc a fost la Biserica Evanghelică, unde preotul evanghelic şi cel ortodox au bătut palma şi au adus în tandem Cuvântul Domnului într-o biserică unde pe vremuri de mult apuse, etnicii saşi umpleau de credinţă lăcaşul sfânt. Au lipsit nemotivaţi la apelul Sfintei Maria, preotul greco-catolic şi cel reformat, în schimb au ascultat cuminte Cuvântul Domnului, prefectul Marius Paşcan şi Nicolae Băciuţ. Chiar şi bunul Dumnezeu s-a îndurat de frigul din biserică, şi alaiul s-a mutat la Căminul Cultural din Batoş, unde Viorica Şandru, şi-a adunat gândurile întregii sale vieţi şi le-a transpus într-un volum de versuri. Am lăsat în urmă Căminul Cultural, pe primar, pe Prefect, pe tanti Viorica şi am luat-o către Uila, unde ţiganii din sat puneau de-un

Domnul Goe trăieşte! Emisiune specială cu el şi Elodia! Ştim cu toţii că domnul Goe nu a murit. E în operele lui Caragiale. Cel mai supărător este însă prin ce mijloace parvenite a putut supravieţui şi câte şi mai câte întruchipări a luat. Vă povesteam în numerele anterioare că am întâlnit felurite exemplare de mutanţi care încearcă să se înmulţească exact ca şoarecii. Noroc că ăsta de care vă zic acum nu mai are multe, dă ortu’ în următorii ani, dar încă se mai crede cocoşel potent, bietu’ de el. La cei 81 de anişori ai săi, are tupeul să strige sus şi tare că el o îmbrobodeşte pe casieriţă dacă aceasta îndrăzneşte să nu-i scoată din casa de marcat un aliment deja cumpărat de Dânsul: “ Auzi aicea, ştoarfă mică ce eşti! Asta a mea e încă potentă şi s-ar putea să avem un copilaş dacă nu faci ce-ţi zic eu şi anume să-mi scoţi urgent de pe bonul de marcat estea două pachete de biscuiţi, că m-am hotărât că nu-mi mai trebuie.” Buuuun, domnişoara refuză, omu’ nostru iese din încăpere, trânteşte nervos uşa de la intrare şi bolboroseşte încontinuu, îndepărtându-se, cu promisiunea că se întoarce să-i facă copil fetei. Nu ar fi părăsit magazinul dacă nu apărea un tânăr care nu mai avea multe şi îl „curăţa” cu privirea. D-nul Goe nu avea un vocabular atât de dezvoltat, odată cu trecerea anilor a avut ce şi de la cine prelua...

Piţipoanca mică cu dinţişori de bull-dog.

bal mascat. Ne-a întâmpinat domnul Tămăşan, care ne-a poftit în Cămin iar ţiganii au început să încălzească atmosfera, pe ritmurile tarafului din sat. Au început să mişune prin cămin, vrăjitoare, vampiri, Scufiţe mai mult sau mai puţin roşii, rapandule, contese, şi tot felul de măşti, care au încercat cu puterile lor să aducă o atmosferă cât de cât de bal. Au ţopăit, au dansat iar la final, s-au ales câştigătorii, cei cu măştile cele mai frumoase. Responsabil pentru selecţia celor mai haioase măşti a

fost un juriul, feminin şi foarte colorat etnic, români, ţigani, saşi, în frunte cu cine credeţi, cu deputatul Vasile Gliga, desemnat preşedintele juriului. S-a votat, s-au ales câştigătorii, după care balul a continuat, taraful fiind trimis la culcare şi înlocuit de un DJ. Domnul deputat se pare că-şi repectă cuvântul dat, fiind prezent în satele şi comunele mureşene pentru a vedea cum o mai duc şi cum se mai distrează.

Hoţomana din trenul care mă ducea din Tâ rgu- Mureş la Deva mi-a dat bătăiţă de cap, şi la propriu şi la figurat. Odată că ţinută de mânuţă de către bunică-sa, implorată de aceasta să nu mai urle ca o bezmetică, deranjând întreg compartimentul (ştiţi cum arată trenul Săgeata Albastră ), îmi şi spune mie pe un ton deloc prietenos, să fac bine să-i ridic sacoşa de pe jos şi să i-o pun pe scaunul care ar fi trebuit să-l ocupe ea. Comportamentul fetişcanei la o vârstă fragedă denota lipsa totală a manierelor şi a bunului simţ. Bineînţeles că nu m-am sinchisit să-i ridic sacoşa, i-am aruncat doar o privire de bumerang, sperând să o speriu cât de cât. Şi ştiţi ce răspuns am primit? Unul simplu şi răspicat: „TÂMPITO!”, îmi dă una cu talpa în genunchi, se întoarce apoi către femeia-însoţitor şi grăieşte: „Tu, eu nu mai vreau să stau cu urâţii ăştia aici. Credeam că suntem singure în vagon. M-ai minţit!” Băăi, pătrăţel! Aveai impresia că tăticu’ şi mămica ţi-au cumpărat avion personal la aniversarea de 7 ani? Te-ai înşelat, scumpo! Mie nu-mi place să călătoresc cu avionul, nu aş avea unde să-mi arunc pălăria cu beletul, sau să trag semnalul de alarmă! zise o voce interioară şi trenul soseşte în staţia Deva, slavă Domnului.

Balul BoBOCilor

Denisa CHEBUŢIU


11

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

beculeţ, stai aprins, beculeţ!

Cine calcă pe bec la Iernut? Povestea Stâlpului A fost o dată, ca niciodată un stâlp. Stâlpul era poziţionat între două blocuri, luminând cu galbenul său bec un loc de joacă. Povestea acestui corp de iluminat public şi a locului de joacă este complicată, aşa că, să o lăsăm pe Simona Turcu, viceprimar al oraşului Iernut să ne povestească. „Am primit sesizarea din partea unor cetăţeni, referitor la faptul că între blocurile 9 şi 10 de pe strada 1 Decembrie 1918 din Iernut a fost „plantat” un stâlp care iluminează zona, inclusiv blocul 15, care, cu toţii ştiţi, este un bloc mai retras, mai ascuns, să zic aşa, şi nu este iluminată zona. Această sesizare a fost făcută de către domnul Maier Tănase care a ataşat şi un tabel cu nişte semnături”, a spus Turcu în şedinţa Consiliului Local, după care a purces la a da citire sesizării lui Maier Tănase. „Nu sunt de acord cu acest stâlp de iluminat din cauză că cei care locuim la parter sau la etajul 1 noaptea nu putem dormi din cauza luminii care intră în apartament, timpul de joacă al copiilor va fi mult mai mare, se vor juca şi noaptea, o spunem din proprie experienţă, iar amplasarea stâlpului de iluminat trebuie făcută la jumătatea distanţei dintre blocurile 9 şi 10 pentru a ilumina şi alte garaje”, a spus Turcu. Hârtia primită de la Asociaţie spunea: „Suntem de acord, împreună cu proprietarii care au semnat memoriul, cu respectarea programului de linişte, nu şi cu demontarea iluminatului public. Domnul Maier a indus în eroare spunând că tabelul este pentru respectarea liniştii publice. Această persoană ar trebui întrebată în care stat civilizat european se demontează iluminatul public”, a citit în continuare Simona Turcu din răspunsul Asociaţiei de Proprietari.

Stăvaru vs. Tănase sau „Unde ne trimitem copii la joacă?” Actorii principali ai poveştii stâlpului au fost, deci, Tănase Maier şi Radu Stăvaru. Maier fiind cel care a făcut plângerea cu pricina, Stăvaru fiind preşedintele Asociaţiei de Proprietari.

Cei doi, prezenţi în sala de şedinţe a Consiliului Local Iernut şi-au susţinut vociferând punctele de vedere. „Acest spaţiu este un atentat la demnitate, sănătate umană. Gălăgie, ţipete, strigăte, joacă fotbal, praf, muzică, nu poţi vara să deschizi un geam să aeriseşti”, a spus Maier Tănase. Nu mai vorbim de lumină. Din plângerea pe care cetăţeanul a depus-o rezultă că lumina e atât de puternică încât oamenii nu pot dormi noaptea. Preşedintele Asociaţiei de Proprietari, Radu Stăvaru vrea şi păstrarea stâlpului şi a locului de joacă. „Eu sunt de acord cu ce zice domnul Maier referitor la respectarea programului de linişte, dar ar însemna să fiu tembel să fiu de acord cu desfiinţarea locului de joacă al copiilor. Unde trimitem copii până în 10-12 ani, să treacă peste şosele, să meargă la stadion? Sunt nepoţii mei şi ai altora care stau în acele blocuri”, a spus acesta. Odată părţile ascultate, consilierii locali în frunte cu primarul Ioan Nicoară au început să analizeze posibilele soluţii la problema ridicată. Să se mute stâlpul, să se mute locul de joacă, să se schimbe becul, în haosul creat de discuţiile şi dezbaterile în care fiecare vorbea, mai mult sau mai puţin întrebat, a existat şi o voce ironică: „Ce-ar fi să desfiinţăm copiii?!”.

www.zi-de-zi.ro

Gigi Filament

Politicieni s-au gândit la tot.

Cămine pentru viitorii locuitori ai ţării

S-au gândit ai noştri demnitari că, dacă tot fac vânt tinerilor să plece peste hotare, motivându-i cu tăieri salariale, disponibilizări şi scumpiri, să rămână ceva unde bătrânii să-şi găsească alinarea la pensia ciuntită pentru contribuţia al sănătate. Cum Nea chelu’ le-a dat medicilor undă verde să-şi ia picioarele în spinare şi să plece peste hotare, nu mai are cine să trateze sănătatea iobăgiei şi spitalele nu mai sunt aşa de necesare. Politicienii nu au nevoie să se trateze în spitalele româneşti. Spitalul din ţară rămâne un punct pe pământ văzut din înaltul văzduhului după ce decolează avionul spre spitalul cu competenţe din străinătate, aflat la două-trei ore de zbor. Iobagul apelează la sănătate în România, unde germenii, mizeria şi stafilococii fac casă bună în unele locuri, iar capii statului român, la cel mai mic rânjet al morţii dau fuga în spitalul din străinătate. Băsescu şi-a tratat sănătatea în Viena, Iliescu la Paris, mai toate capitalele Europei îs umblate de politicienii români. Spitalele din România îs bune numai pentru ăia care au dat votul politicianului. Unii au dat votul degeaba că nu vor mai avea unde să se trateze. Un spital din judeţul Mureş devine cămin de bătrân din primăvară, de se-ndură Guvernul să dea undă verde. Deci nu va mai fi clădirea aia cât de jalnică o fi, dar apropiată, până la care te puteai târâ în regim de urgenţă, că Spitalul din Sărmaşu se va transforma în cămin de bătrâni şi dacă faci infarct acolo ai nevoie de răbdarea Medicului Suprem care să te ţină în viaţă până te cară cineva 60 de km la un spital din Târgu Mureş. Să ne dea Dumnezeu sănătate, să nu apelăm niciunde dacă mai avem unde să apelăm.

Părerea pacientului


12

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

publicitate

CONVOCATOR

În conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 1.350 din 2 februarie 2011 se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş, care va avea loc marţi, 8 februarie 2011, orele 14,00, la sediul Municipiului Tîrgu Mureş din Piaţa Victoriei, nr. 3, sala 45, cu următoarea

ORDINE 1. Informare privind proiectul de strategie în domeniul înfiinţării, organizării şi funcţionării creşelor la nivelul Municipiului Tîrgu Mureş. 2. Informare privind activitatea Serviciului Public de Asistenţă Socială în anul 2010. 3. Informare privind renunţarea Fundaţiei „Mâni Dibace Tîrgu Mureş” la subvenţia în baza Legii nr. 34/1998 pe anul 2011. 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului local al Municipiului Tîrgu Mureş pentru anul 2010. 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local al Municipiului Tîrgu Mureş pentru anul 2011. 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării unui credit furnizor în valoare de maxim 15.910.271 euro sau echivalent în lei, pentru realizarea unor investiţii publice de interes local. 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Listei cu obiective de investiţii propuse a se realiza în anul 2011 cu finanţare parţială sau integrală de la bugetul local pentru S.C. Compania Aquaserv S.A. Tîrgu Mureş. 8. Proiect de hotărâre privind modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Consiliului local municipal nr. 404/16.12.2010 referitoare la aprobarea taxelor speciale pentru anul 2011, percepute de Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Persoanei. 9. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 407/16.12.2010 referitoare la impozitele şi taxele locale pe anul 2011. 10. Proiect de hotărâre privind reducerea cotei de impozitare de la 1,5% la 0,25% la unele imobile aflate în concesiunea S.C. Locativ S.A. Tîrgu Mureş pentru anul fiscal 2011. 11. Proiect de hotărâre privind aprobarea tarifelor pentru prestări servicii percepute în cadrul Serviciului public de utilităţi municipale pentru anul 2011. 12. Proiect de hotărâre privind planul de lucrări de interes local pentru anul 2011, pentru beneficiarii venitului minim garantat. 13. Proiect de hotărâre privind modificarea anexelor Hotărârii Consiliului local municipal nr. 92/26.02.2009 şi nr. 416/03.11.2009 referitoare la aprobarea indicatorilor tehnico economici pentru reabilitarea termică la unele blocuri de locuinţe din Municipiul Tîrgu Mureş. 14. Proiect de hotărâre privind bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2011 al S.C. Transport Local S.A. 15. Proiect de hotărâre privind finanţarea integrală din bugetul local a cheltuielilor de confecţionare şi amplasare firme pe frontispiciul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Tîrgu Mureş cu denumirea acestor unităţi şi în limba maghiară. 16. Proiect de hotărâre privind aprobarea sprijinului financiar pentru acţiuni ale instituţiilor de învăţământ în baza concursului de proiecte pe semestrul I 2011. 17. Proiect de hotărâre privind aprobarea sumelor pentru sprijinirea acţiunilor sportive pe semestrul I 2011. 18. Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii Consiliului local municipal Tîrgu Mureş la realizarea programului „SIGURANŢA CETĂŢEANULUI – 2011”. 19. Proiect de hotărâre privind modificarea pct 19 al capitolului I din Ghidul de finanţare pentru proiecte şi programe culturale, aprobat prin Hotărârea Consiliului local municipal nr. 105/2009 (metodologia acordării finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al Municipiului Tîrgu Mureş pentru programe/proiecte culturale) şi modificat prin Hotărârea Consiliului local municipal nr. 84/2010. 20. Proiect de hotărâre privind finanţarea din bugetul local a indemnizaţiei în valută pentru domnul director Józsa Tibor, din partea Municipiului Tîrgu Mureş, care s-a deplasat la Tatabánya/Ungaria, în perioada 27-28 ianuarie 2011 21. Proiect de hotărâre privind aprobarea preţului de achiziţie a imobilului situat în Tîrgu Mureş, Calea Sighişoarei (fosta livadă Pomicola Tîrgu Mureş). 22. Proiect de hotărâre privind unele măsuri în administrarea pieţelor din Municipiul Tîrgu Mureş. 23. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 402/25.11.2010 referitoare la acceptarea transmiterii imobilului din Tîrgu Mureş, Aleea Carpaţi, nr. 57 din proprietatea privată a Statului şi administrarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret prin Clubul Sportiv „Mureşul” în proprietatea privată a Municipiului Tîrgu Mureş şi administrarea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş.

DE

24. Proiect de hotărâre privind acceptarea propunerii de transmitere a unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Aeroclubului României în domeniul public al Municipiului Tîrgu Mureş şi în administrarea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş. 25. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei oferte de donaţie a S.C. Azomureş S.A. 26. Proiect de hotărâre privind unele condiţii pentru punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului local municipal referitoare la acceptarea unei oferte de donaţie a S.C. Azomureş S.A. 27. Proiect de hotărâre privind completarea Hotărârii Consiliului local municipal referitoare la acceptarea unei oferte de donaţie a S.C. Azomureş S.A. 28. Proiect de hotărâre privind acceptarea propunerii de transmitere a unui imobil din proprietatea publică a Statului şi administrarea Instituţiei Prefectului Judeţului Mureş în domeniul public al Municipiului Tîrgu Mureş şi administrarea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş. 29. Proiect de hotărâre privind mandatarea reprezentantului A.G.A. dl. Todoran Liviu Emil Nicu să aprobe documentele referitoare la punctele de pe Ordinea de zi a şedinţei Adunării Generale a Acţionarilor ordinare a S.C. Compania Aquaserv S.A. din data de 11.02.2011, conform convocatorului şe­dinţei. 30. Proiect de hotărâre privind înscrierea dreptului de servitute a S.C. Compania Aquaserv S.A. pentru un teren în vederea asigurării accesului la clădirile corp D şi corp E. 31. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru investiţia ˝Extindere str. Tudor Vladimirescu, Tîrgu Mureş˝. 32. Proiect de hotărâre privind cuprinderea în aria concesiunii cu S.C. Locativ S.A. şi a imobilelor si-tuate în Tîrgu Mureş, str. Valea Rece, nr. 16 - 22. 33. Proiect de hotărâre privind repartizarea locuintelor situate în str. Voinicenilor, nr. 22. 34. Proiect de hotărâre privind completarea unor reglementări ale Hotărârilor Consiliului local municipal prin care s-au instituit condiţiile de avizare şi autorizarea funcţionării unor activităţi comerciale şi de alimentaţie publică pe raza Municipiului Tîrgu Mureş. 35. Proiect de hotărâre privind prelungirea unor contracte de închiriere pentru spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţe precum şi aprobarea „Listei de priorităţi” pentru anul 2011, pentru atribuirea de spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă. 36. Proiect de hotărâre privind aprobarea ordinii de prioritate în vederea atribuirii de locuinţe din fondul locativ de stat, locuinţe sociale, locuinţe pentru chiriaşi evacuabili din locuinţele retrocedate şi locuinţe pentru pensionari, destinate închirierii pentru anul 2011. 37. Proiect de hotărâre privind asocierea Municipiului Tîrgu Mureş cu Asociaţia Proprietarilor de Terenuri „Valea Nirajului” cu suprafaţa de 248 ha de pădure. 38. Proiect de hotărâre privind aprobarea casării şi valorificării mijloacelor fixe devenite disponibile aparţinând Serviciului public Administraţia Pieţelor Tîrgu Mureş. 39. Proiect de hotărâre privind aprobarea con­ cesionării directe a terenului în suprafaţă de 112,5 mp, situat în Tîrgu Mureş, Piaţa Armatei, nr. 1/A, în favoarea S.C. Timecom S.A. Tîrgu Mureş. 40. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de închiriere a spaţiilor proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş, aflate în administrarea unităţilor de învăţământ. 41. Proiect de hotărâre privind schimbarea obiectului activităţii desfăşurate în imobilul proprietatea S.C. Amicald S.R.L. din Complexul de agrement şi sport „Mureşul” din activitate de alimentaţie publică în cabană de odihnă. 42. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 16/28.01.2010 prin care s-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Tîrgu Mureş a terenului situat în str. Livezeni, nr. 7 precum şi vânzarea acestuia către S.C. Sandoz S.R.L. 43. Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Tîrgu Mureş a terenului situat în Tîrgu Mureş, str. Milcovului, nr. 7 precum şi aprobarea vânzării prin licitaţie publică a acestuia. 44. Proiect de hotărâre privind privind aprobarea fişei de evaluare în vederea vânzării şi vânzarea terenului situat

Z I: în Tîrgu Mureş, str. Libertăţii, nr. 120 către S.C. Antrepriza Montaj Reparaţii S.R.L. 45. Proiect de hotărâre privind vânzarea spaţiului împreună cu terenul aferent situat în Tîrgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 1. 46. Proiect de hotărâre privind reglementarea procedurii vânzării directe a unor terenuri aflate în domeniul privat al Municipiului Tîrgu Mureş pe care sunt edificate construcţii. 47. Proiect de hotărâre privind reactualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare str. Paul Chinezu”. 48. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul: „Modernizare străzi, alei, platforme de parcare şi trotuare în Cartierul Cornişa”. 49. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare alei şi trotuare între blocuri zona str. Vişeului – Avram Iancu – Piaţa Republicii”. 50. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare str. Lavandei”. 51. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare str. Madach Imre”. 52. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare alei şi trotuare între blocuri zona B-dul 1 Decembrie (complex Fortuna) şi str. Armoniei)”. 53. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare străzi, alei, platforme de parcare – str. Victor Babeş”. 54. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare străzi, alei, platforme de parcare – str. Făget”. 55. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare alei între blocuri, trotuare, accese şi parcări în Cartierul Unirii, zona străzilor Ştefan Cicio Pop şi Vasile Lucaciu”. 56. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare alei între blocuri, trotuare, accese şi parcări în Cartierul Unirii, zona cuprinsă între străzile Decebal – Bărăganului şi Tisei”. 57. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare alei între blocuri, trotuare, accese şi parcări în Cartierul Unirii, zona cuprinsă între străzile iosif Hodoş – Gheorghe Pop de Băseşti – Petru Maior – Ion Mihuţ”. 58. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare stradă, alei între blocuri, trotuare, accese şi parcări în Cartierul Mureşeni – str. Reşiţa şi zona cuprinsă între străzile Hunedoara – Cisnădie – Gheorghe Doja - Reşiţa”. 59. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare reţea canalizaţie pentru reţelele de transfer de informaţie, B-dul 1 Decembrie 1918 între str. Papiu şi Pod Poklos”. 60. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare iluminat public Bulevardul 1848”. 61. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare iluminat public str. Grădinarilor (parţial), Arinului, Fântânii, Francz Liszt, Izvorului, Justiţiei, Retezatului, Strâmbă”. 62. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare reţea canalizaţie pentru reţele de transmitere de informaţii B-dul 1848”. 63. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare reţea canalizaţie pentru reţele de transmitere de informaţie pe str. Grădinarilor (parţial), Arinului, Fântânii, Francz Liszt, Izvorului, Justiţiei, Retezatului, Strâmbă”.


13

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011L

sănătate gripată

64. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare parc Piaţa Memorandumului”. 65. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare parcări, drumuri de acces, trotuare şi alei pietonale str. Pomicultorilor”. 66. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare drumuri de acces, parcări, trotuare, alei pietonale str. Apicultorilor”. 67. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare drumuri de acces, parcări, trotuare, alei pietonale accese la blocuri str. Banat”. 68. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare drumuri de acces, parcări, trotuare, alei pietonale accese la blocuri str. Transilvaniei”. 69. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare drumuri de acces, parcări, trotuare, alei pietonale accese la blocuri str. Rodniciei tronson până la str. Livezeni”. 70. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare drumuri de acces, parcări, trotuare, alei pietonale accese la blocuri tronson între Bulevardul 1 Decembrie 1918 şi str. Sârguinţei”. 71. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare str. Băneasa, tronson II”. 72. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare Piaţa Bolyai Farkas (Pseudosfera) – str. Ştefan cel Mare, parc, trotuare inclusiv zone verzi”. 73. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare str. Ion Eliade Rădulescu”. 74. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare intersecţie giratorie str. Gheorghe Doja – str. Budiului şi tronson până la str. Piaţa Gării”.

75. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare str. Lalelelor şi racord str. Cutezanţei”. 76. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare Piaţa Bolyai Farkas, parc, trotuare inclusiv zone verzi”. 77. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare B-dul 1848 tronson între străzile Slatina şi Koos Ferencz carosabil, trotuar, parcări”. 78. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare intersecţiei giratorie str. Cuza Vodă – str. Libertăţii – str. G. Enescu”. 79. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare sistematizare str. Tudor Vladimirescu ieşirile str. Gh. Doja şi B-dul 1 Decembrie 1918”. 80. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare parcări şi trotuare str. Gheorghe Doja între sediul S.R.I. şi str. Piaţa Gării”. 81. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare parcări, caro-sabil, trotuare şi spaţii verzi str. Liviu Rebreanu şi Piaţa Gării”. 82. Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Modernizare intersecţie giratorie str. Libertăţii – str. Barajului”. 83. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş de la Anghelina Simona Liliana. 84. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş de la Vari Csaba şi Cojocaru Angela. 85. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş de la Lazăr Dumitru Demirel şi soţia. 86. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş de la Iakob Cristian Dumitru şi soţia.

87. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş de la Butiulcă Radu şi Moldovan Alina. 88. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş de la Cherteş Emil şi soţia. 89. Proiect de hotărâre privind organizarea unei licitaţii publice pentru refacerea şi înlocuirea, respectiv exploatarea stâlpilor stradali prevăzuţi cu panouri publicitare şi indicatori stradali. 90. Proiect de hotărâre privind privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic Zonal – introducere teren în intravilan şi reconformare zonă în vederea construirii unei locuinţe unifamiliale” şi a regulamentului local de urbanism aferent, proprietari – beneficiari Vari Csaba şi Cojocaru Angela. 91. Proiect de hotărâre privind aprobarea docu­ mentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic Zonal – conversie funcţională zonă în vederea construirii unei case de locuit D+P+M, str. Subpădure, nr. 7/A” şi a re-gulamentului local de urbanism aferent, beneficiari – proprietari Toma Sergiu Ciprian şi Toma Andreea. 92. Proiect de hotărâre privind aprobarea docu­ men­taţiei de urbanism „Plan Urbanistic Zonal – conversie funcţională zonă în vederea extinderii atelierului de tinichigerie şi service auto, str. Barajului, nr. 21” şi a regulamentului de urbanism aferent, beneficiar S.C. Conflexim S.R.L. 93. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic de Detaliu – studiu de amplasament pentru construire casă de locuit, str. Negoiului, nr. 29 – 31, beneficiar – proprietar Muntean Alexandra Cristina. 94. Proiect de hotărâre privind aprobarea docu­ mentaţiei „Plan Urbanistic de Detaliu – studiu de amplasament pentru construire locuinţă individuală, zona str. Pomilor, fn”, proprietari – beneficiari Butiulcă Radu şi Moldovan Alina. 95.Proiect de hotărâre privind schimbarea schimbarea denumirii Casei de Cultură „Mihai Eminescu” în Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. 96. Proiect de hotărâre privind aprobarea docu­ mentaţiei „Studiu de fezabilitate parcaj subteran, zona centrală – Piaţa Trandafirilor”, beneficiar Primăria Municipiului Tîrgu Mureş.

PRIMAR dr. Dorin Florea

Pacientul român

Sănătate, din inimă! Dragă pacientule român mi-ar plăcea să aud numai de bine despre sistemul sanitar din România, dar cred că mai am un pic de aşteptat. Cu toate acestea, veştile pe care vi le dau în această săptămână din domeniul Sănătăţii, vor începe cu o ştire pozitivă. Aici, cuvântul pozitiv este relativ, pentru că, după cum veţi vedea, pentru unii ştirea va fi una frumoasă, iar pentru alţii va fi încă un motiv să se înroşească de nervi. În urmă cu o săptămână şi câteva zile, mai exact la data de 28 ianuarie, profesorul universitar Radu Deac a fost desemnat de către Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara să primească titlul onorific de Doctor Honoris Causa. După cum bine se ştie, acest titlu se oferă acelor personalităţi care s-au distins într-un domeniu de activitate prin faptele întreprinse de-a lungul carierei. Aşa se face că şi profesorul universitar doctor, Radu Deac a fost apreciat tocmai de UMF Timişoara, în timp ce la noi, la Târgu Mureş, după 48 de ani de activitate în domeniul chirurgiei cardio-vasculare, după ce în urmă cu 15 ani s-a luptat pentru înfiinţarea Instiututului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mures, una dintre cele mai performante unităţi spitaliceşti din România, după ce a participat la zeci de transplanturi de cord, după ce a salvat mii de vieţi şi după ce a împărtăşit şi altora din experienţa sa, a fost pur şi simplu dat la o parte de politicienii care nu-l mai suportau să-l vadă prin presă fâcând publice toate reuşitele Institutului pe care-l reprezenta. Spun asta pentru că în noiembrie anul trecut, când profesorul Radu Deac a ieşit la pensie, nu a mai fost lăsat să activeze în Institut, deşi domnia-sa a insistat să fie lăsat măcar voluntar. Ei, aşa se demonstrează încă o dată cum invidia şi ura, dar şi orgoliile personale şi politice distrug valori şi umbresc o activitate strălucită. Noroc că aprecieri vin din alte oraşe ale ţării, acolo unde probabil cel ce îl laudă şi îl apreciază pe profesorul doctor Radu Deac, nu este privit ca un duşman al clasei politice. P.S. Pentru cei care se îndoiesc de calităţile şi realizările doctorului Radu Deac îi invit să navigheze pe internet unde vor găsi foarte multe articole despre activitatea profesorului. Eu nu am dorit să intru în detalii, pentru că pur şi simplu consider că titlul de Doctor Honoris Causa a fost acordat pe bună dreptate. Ceea ce aţi citit mai sus a fost vestea bună din Sănătate, şi

deşi a fost chiar bună, nu am putut să nu mă enervez când mi-am adus aminte de disputele politice care au repercusiuni şi îşi produc efecte în toate domeniile. Iar acum vine şi vestea mai puţin bună. Într-un comunicat de presă, am putut observa foarte lesne, că Ministerul Sănătăţii a propus comasarea a sute de spitale din România, pe motiv că unele nu sunt performante şi trebuie eficientizate într-un fel. De acord, dar tot n-am înţeles ce căuta pe această listă Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Tîrgu Mureş, care după cum s-a auzit deja se urmăreşte să fie trecut în subrodinea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş. Cred că deja nu mai are rost să comentez şi să spun că argumentele aduse de Ministrul Cseke Attila cu privire la această decizie sunt penibile şi hilare. Ce m-a mai şocat însă, deşi tot sper ca nimic să nu mă mai şocheze, a fost să văd că renumitul Institut, cel care este singurul loc din ţară unde se operează nou născuţi şi copii cu probleme cardiace şi cel care are o activitate intensă în domeniul transplantului de cord, este pus pe lista unităţilor spitaliceşti din judeţ propuse pentru comasare, alături de spitalul din Miercurea Nirajului şi de preventoriul TBC din Gorneşti. Cred că umilinţă mai mare pentru oamenii care lucrează la IBCvT nu ar mai putea exista. Am văzut că deocamdată nu s-a aplicat şi nu s-a validat lista care încă există pe site-ul Ministerului Sănătăţii, alături de prezentarea pe scurt a reformei pe care burlacul Cseke Attila doreşte să o realizeze în Sănătate. Vedeţi stimaţi cititori că fac ce fac dar în ultima vreme tot despre IBCvT vorbesc. Păi vă spun sincer că nici nu pot altfel, mai ales când le văd în culmea extazului pe mămicile ale căror copilaşi, bolnavi de inimă şi-au găsit şansa la viaţă aici, la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Tîrgu Mureş. Nu vă ascund nici faptul că exact în ziua în care ilus-

trul ministru al Sănătătţii a ţinut o istorică declaraţie de presă referitoare la desfiinţarea şi comasarea spitalelor, printre care şi IBCvT, un copilaş de numai 11 luni, a fost trimis cu avionul din Bucureşti la Tîrgu Mureş, să fie văzut de medicii de la Institutul Inimii, deoarece alţi doctori din ţară nu au ştiut ce să-i facă micuţului care avea probleme cu inima şi a cărui stare se agrava de la un minut la altul. Este bine domnule ministru, desfiinţaţi tot ce merge în sistemul sanitar din România şi pe urmă mergeţi în satele de unde v-aţi luat voturile şi lădaţi-vă că aţi reformat Sănătatea românească. Vă rog să mă anunţaţi şi pe mine când veţi stabili traseul electoral din 2012, an pe care sincer îmi doresc să nu-l mai prindeţi la putere, pentru că vreau să merg şi eu cu dumneavoastră şi să vă susţin din tot sufletul... Sper că se înţelege că am glumit. Toate bune şi multă sănătate.

Dr. Mengele


14

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă! Se miră poştăşiţa că noi suntem singurele din zonă care îşi trimit scrisori din astea pe stil vechi, cu o aşa regularitate! Cel puţin de când cu internetul şi cu „esemesurile” pe celular, că nu prea-şi mai pierde nimeni vremea şi nu strică banii pe timbre poştale, zice ea, dar îi convine că aşa măcar are şi ea de lucru, nu-i aşa, Ravecă? Îţi mulţumim pentru urările de bine şi de frumoasa felicitare ce i-ai trimis de ziua lui Şinu. Tare s-o mai bucurat săracu’, cică nuşi mai aduce nimeni aminte de el de când s-a mutat la oraş! Noroc cu Finuţa, zice el, că ăştialalţi din sat se ţin cu nasu pe sus! Că deh, de parcă de prea mult bine şi-o lăsat toate helea pe acolo, le-a prăpădit, practic, dar ce putea să facă singur şi bolnav! Nu mai e de el munca din agricultură, nici cu animalele! No, las’ că se descurcă el mai bine la oraş! Mai merge la cumpărături, mai vede un film, o piesă de teatru, are chioşcul de ziare la doi paşi de el, dar nu citeşte tot ce prinde, numai aşa, pe alese! Mai ales astea noi ce au apărut acum, nişte săptămânale din astea cu tâlc, că la alea deocheate nu se mai uită săracul! Hahahaha! Să nu-i zici cumva, tu Ravecă! Ar fi în stare să mă mănânce cu fulgi cu tot! Dar să revenim la oile noastre, draga mea Ravecă! Care sunt problemele arzătoare la ordinea zilei? Apoi, nu mă întreba! M-am scârbit de tembelizor! Tu, când îi văd acolo ca la şezătoare, dar nefăcând nimica de folos, doar îşi agită mâinile, dau din cap ori ţipă toţi odată de sărmanele moderatore, nişte fătuci care visează încă la Făt Frumos venind călare pe-un armăsar alb, înaripat dacă se poate, nu au altă soluţie decât să ceară publicitate pân’ se calmează spiritele din studio! Şi ce discută? Bat apa în piuă! Ce, parcă îi ascultă cineva? Mi-a fost milă deunăzi de un fost vecin de-al meu, poate îl mai ştii şi tu! O fost în armată, şi el, şi tat’su, Dumnezeu să-l hodinească, că s-a prăpădit omul înainte să vadă în ce hal a ajuns armia română, că tare mândru era de ea! Apoi ce să-ţi mai zic, l-am văzut pe Toderică la o emisiune din asta, cum ziceam, şezătoare de dezbătut probleme arzătoare, dar aşa s-o

enervat săracul de el, că tot explica despre ce e vorba şi un altul din partea cealaltă a baricadei, bine înţeles, era contra! Zicea că malefica guvernare asta a vrut! Să ne dezbine, ca să poată domni în linişte! Că asta-i drept, Ravecă! Dacă fiecare trage căruţa în direcţia lui, batem pasul pe loc! Împreună am fi puternici, dar tocmai asta nu se vrea. Aşa ne scoatem ochii unii altora, că de ce are Gicu pensia mai mare decât Fane, că doar ce mare lucru a făcut? Cel mai urât, totuşi, mi se pare când câte un tinerel cu laptele încă pe mustăţi, se apucă dragă, şi povesteşte el, cum a fost în armată pe vremea lui Ceauşescu. Îl întreabă moderatoarea: acolo, unde aţi făcut armata au fost asemenea probleme de care tocmai vorbeaţi? La care junele, se bâlbâie, dă din colţ în colţ, ca să recunoască apoi: „Io n-am făcut armata din fericire, dar ştiu că aşa o fost!” No, ce zici de asta, Ravecă? Apoi nu ţi se deschide brişca-n buzunar? Mucoşii ăştia vin să ne povestească nouă ce şi cum a fost! Habar nu au ce înseamnă să slujeşti sub drapel! Se miră numai când le povestesc şi ăstora din vecini, că noi am făcut armata pe vremea noastră! Eu cel puţin ştiu că am şase luni de premilitărie! Ştii că am vrut să mă fac ofiţer? Apoi m-au lămurit că nu-i de mine! Acolo trebuie să execuţi ordinul exact şi la timp, nu ca în civilie, unde ţi se spune de zece ori ce să faci şi dacă te întreabă şeful de ce nu ai făcut asta, asta, „că doar ţi-am zis de câteva zile”, tineretul de azi, cu mult tupeu, imediat îi întoarce vorba, chiar cu obrăznicie! Şi vin ăştia să-mi povestească mie cum e să fii în armată! Că ce viaţă uşoară e să stai mereu gata de luptă, să fii la dispoziţie 24 din 24 de ore, să nu ai sărbători, să faci de serviciu câte 24 de ore, ce responsabilitate înseamnă să ai un pluton numai de frustraţi, debusolaţi sau mai ştiu eu cum, tracasaţi că acasă iubita face şi drege...ce, n-au auzit de recruţi care şi-au pus capăt zilelor, au dezertat, au furat armamentul din dotare, şi-au împuşcat colegul din joacă sau din gelozie, şi pentru toate

astea trebuia să fie cineva, un ofiţer care trebuia să răspundă, dacă nu a ştiut să prevină asemenea evenimente! Şi uite unde au ajuns? Oh, Ravecă dragă, multe ar fi de povestit! După ce s-a strigat „Armata e cu noi”, acum să-o căutăm, unde e armata? Armata, cea adevărată! Ostaşii noştri trecuţi în rezervă, că erau prea mulţi, vezi Doamne! Iar acum, bolnavi, dau banii pe medicamente, se luptă cu depresia şi se întreabă cum au reuşit ăştia să-i dezbine? Pentru că pensiile alea neruşinoase, ale unora, foarte puţini, faţă de trupa celor mulţi, a fost un pretext! Să –l aud şi pe civilul de la doi, pensionar şi el, să zică mulţumit, aşa le trebe, de ce să aibă el mai mulţi bani, doar pentru că a fost colonel? Că el are 1700 de lei, pleacă în Italia şi-i mulţumit! Ce să mai zici, Ravecă? Am pornit totuşi televizorul să văd ştirile! Să văd cum rămâne cu militarii cărora nu le-au găsit ani întregi şi astfel primesc pensie redusă, recalculată, reajustată şi re-rediscutată, până ţi se face scârbă! Te pup, Ravecă, dragă! Tre să mă calmez!

Cu drag, Letiţia


15

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

File de arhivă Pe aeroportul din Târgu-Mureş,

Încercare de deturnare a unui avion de pasageri Un plan pus la punct cu minuţiozitate. Cu mult curaj, dar şi cu o doză imensă de naivitate. Primele contacte în vederea planificării acţiunii, au avut loc cu patru luni înaintea datei convenite, însă planificarea propriu-zisă a avut loc înainte cu doar două luni. Cei care au conceput planul, au fost şapte tineri din Târgu-Mureş. Cel mai în vârstă dintre ei avea doar 24 de ani, iar cel mai tânăr, 18 ani. Erau prieteni din copilărie sau colegi de muncă. Într-o primă fază au intenţionat să-şi procure şi arme, dar apoi au renunţat. Întâmplător - sau nu? - informaţia referitoare la deturnarea avio­ nului, „a răsuflat” cu doar trei zile înainte de data hotărâtă. Au urmat măsuri excepţionale din partea organelor abilitate luate într-un timp foarte scurt.

„Au fost reţinuţi în flagrant....”

În dimineaţa zilei de 6 septembrie 1971, tânăra C.C. din Miercurea-Ciuc, într-o discuţie purtată la locul de muncă cu o colegă (şi foarte bună prietenă), i-a făcut acesteia confidenţa că prietenul ei, S.F. din Târgu-Mureş, intenţionează să fugă din ţară, pentru a ajunge în Suedia. A fost suficient. În aceeaşi zi, organele de Securitate din Târgu-Mureş au fost informate despre intenţiile tânărului S.F. şi au trecut la măsuri specifice, stabilind în cursul zilei următoare şi cercul de prieteni (şi complici) ai acestuia. Şapte în total. Ulterior însă, cercetările aveau să fie extinse şi asupra altor cinci, pentru omisiune de denunţ şi complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei. S-a aflat totodată şi modalitatea prin care urmau să părăsească ţara: deturnarea avionului de pasageri din data de 8 septembrie 1971, care urma să facă cursa Târgu-Mureş-Bucureşti, începând cu ora 20,20. Pe parcursul zilelor de 7 şi 8 septembrie 1971 - după stabilirea cercului de complici ai lui S.F. - filajul organizat de Securitate asupra celor şapte a fost neîntrerupt. Probleme nu au fost nici pe data de 8 septembrie 1971, la ora 19,00, atunci când cei şapte tineri au urcat în autobuzul ce pleca din faţa Agenţiei „Tarom” din Târgu-Mureş, spre aeroportul de la marginea oraşului. Autobuzul, dar mai ales aerogara era ticsită cu lucrători de Securitate „deghizaţi” în paşnici pasageri. La ora 20,05, reţinerea celor şapte se încheiase cu succes, fără niciun fel de probleme. Cursa de pasageri a plecat la ora planificată şi puţini au fost călătorii care au simţit că se întâmplase ceva în aerogară. În referatul cu propunerea de arestare preventivă, întocmit de maiorul de securitate Grama Nicolae şi contrasemnat de colonelul Pavel Sălcudeanu, inspector şef al Inspectoratului de Securitate Mureş, se menţiona sec: „...au fost reţinuţi în flagrant (cei şapte – n.a.a) în timp ce intenţionau să pună în aplicare planul evaziunii din ţară.”

Planul de deturnare

Primele discuţii le-au avut în mai, dar abia în iulie 1971 au luat problema foarte în serios şi au întocmit planul de acţiune propriu-zis. Cercetările ulterioare, efectuate în principal de maiorul de Securitate Grama Nicolae şi lt.col. Raportul Procuraturii Militare Târgu-Mureş către Direcţia Procuraturilor Militare Bucureşti referitor la încercarea de deturnare unui avion

Avădanei Ilie, au evidenţiat faptul că tinerii urmau să deturneze avionul spre Munchen sau spre Viena, pentru a ajunge apoi în Suedia. Modalitatea de acţiune era relativ simplă. Odată urcaţi în avion, prima echipă, formată din trei tineri, urma să-l anihileze pe însoţitorul de pază care sta în primele rânduri ale avionului, iar a doua echipă, formată din alţi trei tineri, urma să se ocupe de cel care sta în spate. Cel de-al şaptelea tânăr, urma să o imobilizeze pe stewardesă. Apoi, odată dezarmaţi, cei doi din personalul de pază, împreună cu stewardesa, urmau să fie ţinuţi sub paza comună a echipei ce acţionase în spate, în timp ce doi tineri din echipa ce acţionase în faţă, înarmaţi cu armele celor doi din personalul de siguranţă al avionului, urmau să intre în cabina pilotului şi copilotului şi să-i determine să schimbe direcţia de zbor. Evident că fiecare tânăr era nominalizat unde şi cum urma să acţioneze. Tinerii studiaseră foarte serios problema deturnării. Pentru a şti cum se desfăşoară un zbor şi unde sunt plasaţi cei care supraveghează şi asigură paza avionului, doi dintre tineri au călătorit în prealabil cu avionul. Unul dintre ei, pe ruta Târgu-Mureş-Bucureşti, pe data de 24 august 1971, iar cel de-al doilea pe ruta Târgu-MureşCluj, pe data de 3 septembrie 1971. Tot în cuprinsul referatului întocmit de Securitate, se mai menţiona faptul că: „...cei în cauză, intenţionau dacă este posibil să nu asasineze persoanele care asigurau securitatea avionului şi echipajului, gândindu-se că ar putea fi urmăriţi pentru acest lucru şi de către poliţia internaţională.” Din partea Procuraturii Militare din Târgu-Mureş, la cercetările efectuate de Securitate a participat lt.col. Ţarcă Tiberiu, cel care a verificat şi chestiunile legate de emiterea ordinelor de reţinere şi a mandatelor de arestare preventivă. Orice s-ar spune, respectarea legalităţii actelor era o chestiune serioasă care presupunea multă birocraţie, dar care trebuia musai respectată.

Adio mamă, adio tată...adio ţară

Conştienţi de durerea pe care urmau să o lase în sufletele părinţilor odată cu plecarea lor, tinerii s-au gândit să le lase câte o scrisoare cu explicaţiile cuvenite. La cercetările întreprinse după arestare, Securitatea avea să stabilească persoana care le deţinea şi care urma ca la două zile după plecarea tinerilor, să le pună la poştă pentru a ajunge la părinţii acestora. „... în unele dintre aceste scrisori - nota maiorul Grama în referat - tinerii le aduceau mulţumiri părinţilor pentru creşterea lor şi le arătau că pleacă din ţară. Ei au mai arătat că motivul plecării este ura faţă de regimul socialist...” Potrivit Securităţii, „depozitarul” scrisorilor, dar şi cel însărcinat cu predarea lor era Gyulai Alexandru, pensionar, domiciliat în TârguMureş, str. Kossuth Lajos, nr. 84, care „trebuia ca a doua zi să le expedieze prin poştă destinatarilor.” Deşi nu apare în dosarul celor cercetaţi, este de presupus că nici bătrânul pensionar n-a scăpat de anchetă.

Cine erau cei şapte tineri?

Până în acest moment, nu am reuşit să identific decât unul dintre tinerii de atunci. De la domnia sa am aflat că ar mai locui în oraş cel puţin cinci din acel lot de tineri „inconştienţi”, cum i-a numit dânsul. Mai trebuie spus că în 1971, cercetările au fost extinse şi în final, în lotul celor şapte, au mai fost incluşi încă cinci. Cu toţii, cei 12, au fost condamnaţi. Domnului în cauză, astăzi om în toată firea, căruia condamnarea i-a schimbat total şi nefast viaţa, nu-i prea face plăcere să rememoreze momentul septembrie 1971 şi ce a urmat după. Nu vrea nici să apară public. I-am respectat voinţa. Am convenit deocamdată, că pot folosi doar iniţialele numelor domniilor lor şi o parte din datele personale. - S.F. - este născut în 1953, în Târgu-Mureş,

Aeroportul din Târgu-Mureş, locul unde au fost arestaţi cei 7 tineri mureşeni pe data de 8 septembrie 1971 domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate ma­ ghiară, cetăţenie română. La data arestării era strungar la Întreprinderea „Electromureş” din oraş. Era membru UTC; - T.C. - este născut în 1952, în Târgu Secuiesc, domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate maghiară, cetăţenie română. La data arestării era strungar la Întreprinderea „Electromureş” din oraş. Era membru UTC; - P.I. - este născut în 1947, în Târgu-Mureş, domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate maghiară, cetăţenie română. La data arestării era tâmplar la IPROFIL „23 August” din oraş. Era membru PCR; - K.A. - este născut în 1951, în Târgu-Mureş, domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate ma­ ghiară, cetăţenie română. La data arestării era muncitor la Întreprinderea „Electromureş” din oraş. Era membru UTC; - S.B. - este născut în 1953, în Târgu-Mureş, domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate maghiară,

cetăţenie română. La data arestării era elev la Şcoala profesională. Era membru UTC; - N.Şt. - este născut în 1953, în Sărăţeni, domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate maghiară, cetăţenie română. La data arestării era elev la Şcoala profesională. Era membru UTC; - P.Z.A. - este născut în 1953, în Târgu-Mureş, domiciliat în Târgu-Mureş, naţionalitate ma­ ghia­ră, cetăţenie română. La data arestării era elev la Şcoala profesională. Era membru UTC; După reţinerea din aerogara Târgu-Mureş, a urmat apoi ancheta şi procesul. Totul s-a petrecut foarte rapid. În octombrie 1971 se aflau deja în penitenciar şi începuseră executarea pedepselor la care fuseseră condamnaţi prin sentinţele rămase definitive. Avuseseră avocat din oficiu cerut de...Securitate. Dar despre proces şi extinderea cercetărilor în numărul viitor.

Nicolae BALINT

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 19 din 4 februarie 2011

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 10 februarie 2011, orele 13.00 Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune :

Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 10 februarie 2011, orele 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi :

1. Raport de activitate al Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2010 2. Proiect de hotărâre privind reglementarea situaţiei imobilului situat în Tîrgu Mureş, str. Mihai Viteazul, nr.31 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 2 la Contractul de delegare a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2011 5. Proiect de hotărâre pentru modificarea HCJ nr.96/2008 privind aprobarea co-finanţării proiectului de extindere şi dotare a Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Brâncoveneşti prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul de intervenţie 3.2-Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 6. Proiect de hotărâre privind încheierea unui Protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în vederea asigurării bunei desfăşurări a procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea cooperării între Consiliul Judeţean Mureş şi Asociaţia de GO SHUSAKU din Tîrgu Mureş, în vederea organizării celei de-a patra ediţii a Concursului Internaţional de GO „Cupa Shusaku 2011” 8. Proiect de hotărâre pentru modificarea HCJ nr.142/2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei aferente lucrărilor rămase de executat „Restaurare clădire, secţia de artă şi Galeria Ion Vlasiu” 9. Proiect de hotărâre privind aprobarea Avizelor date de Comisia de amenajarea teritoriului şi urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş. PREŞEDINTE Lokodi Edita Emőke

Avizat pentru legalitate SECRETAR Aurelian Paul Cosma


16

Anul VIII, nr. 439 | 7 - 13 februarie 2011

Politica e ca afacerile

Luca, omul de la Joma. Partenerul campionilor E Teodor Luca. Omul discret din spatele siglei Joma, simbol care apare pe tricourile multor jucători de fotbal din lume. Inspirat, mureşeanul a optat în România pentru parteneriate care s-au dovedit cărţi câştigătoare. Dinamo Bucureşti, Unirea Urziceni şi, acum, CFR Cluj, sunt echipe-campioane care au ales să lucreze cu Joma. Nu întâmplător, sloganul firmei Elite Sport, devenită, după 17 ani de activitate, Joma România, este „Joma, partenerul campionilor”. Reporter: Multă lume nu ştie, dar aţi jucat la ASA, la tineret. Unii spun că aveaţi şi ceva talent, completat cu muncă. În cele din urmă aţi optat pentru şcoală... Doru Luca: Talentul cred că a fost depăşit cu mult de dorinţă şi ambiţie. Într-adevăr am fost la tineret-speranţe, la ASA Târgu Mureş, din păcate am rămas doar speranţă... Reporter: Aţi considerat că e mai bună şcoala? Doru Luca: Sincer, am văzut că nu este locul meu acolo. M-am uitat foarte aproape de mine. Eram prieten bun cu Claudiu Sălăgean şi Cristian Stoica.. Erau oameni care aveau cu adevărat talent şi văzându-i am ajuns la concluzia că eu nu prea am ce căuta între ei... Reporter: Eraţi, deci, cum se spune, prieten cu fotbaliştii? Doru Luca: Eram şi am rămas prieten cu ei, dar mai nou, de când sunt în acest business, furnizor de echipament sportiv, sunt în relaţii de prietenie şi cu conducătorii de cluburi din fotbal. Reporter: Cum aţi ajuns la Joma? Doru Luca: Văzând că nu pot face sport de calitate, întotdeauna m-am gândit să pot oferi sportului ceva de calitate. Şi atunci am luat contact cu firmele care nu erau pe piaţă în acea perioadă în România. În momentul în care am dat de Joma Sport, în urmă cu 17 ani, la un târg internaţional de specialitate, am simţit că ei sunt cei cu care pot lucra. M-am regăsit în modul lor de lucru, modul de a face business, cu pespectiva de a creşte de la un an la altul. Şi de atunci, am devenit partenerul lor. Reporter: Sunteţi cunoscut ca un om de afaceri extrem de corect, poate chiar naiv de corect câteodată. Sunteţi totuşi compatibil cu lumea fotbalului, unde ştim cu toţii ce fel de rechini trăiesc? Doru Luca: Vă spun un lucru pe care multă lume din sport nu-l cunoaşte. Sau îl cunoaşte, dar îl ignoră. Fotbaliştii spun: Fotbalul nu poţi să-l păcăleşti, pentru că dacă încerci te arzi pentru totdeauna. Cel mai cunoscut exemplu e cazul Adi Mutu, îl ştim cu toţii. Şi în afaceri, dacă o dată ai păcălit, nu mai poţi face paşi înainte. Eu, aşa cum mulţi dintre partenerii mei au remarcat, chiar dacă am mai fost păcălit uneori, am mai dat o şansă cluburilor respective să lucreze cu mine. Dar dacă se întâmplă a doua oară... Reporter: Câte şanse i-aţi dat Universităţii Craiova? Şi câte şanse mai sunt să recuperaţi banii de acolo? Doru Luca: Acest club a avut şanse destule... Dacă un preşedinte de instanţă şi-a permis ca el să judece de trei ori consecutiv într-o acţiune de faliment şi să aprobe cererile de revizuire ale debitorului meu, doar pe motiv că erau prieteni, după ce o altă instanţă s-a pronunţat pentru deschiderea procedurii de faliment...Vă daţi seama... Dacă acel judecător era corect ar fi trebuit să câştigăm demult. Aşa... ne mutăm cu procesul prin ţară.

Teodor Luca alături de soţie şi fiică Facem turneu. Nu ştiu cât o să mai dureze... Reporter: V-ar ajuta să mutaţi procesul în Spania? Doru Luca: Nu cred că ar vrea Adrian Mititelu, pentru că acolo nu se judecă pe prietenie. Reporter: Este cuvântul „management” străin multor conducători de cluburi din România? Doru Luca: Managementul e greu, în sensul că lumea trebuie să înţeleagă că un singur om nu le poate face pe toate. Eu ştiam un conducător, chiar mureşean, care le ştia şi le făcea pe toate. De la câte mere sau banane îi dai unui junior ca să atingă norma de calorii, până la antrenamente, cantonamente şi transferuri, pe toate le rezolva. Acum nu se mai face aşa ceva. Există persoane care se ocupă de un singur lucru într-un club, dar răspund pentru ceea ce fac. Acest tip de management, profesionit, l-am întâlnit la Unirea Urziceni acum câţiva ani şi îl văd acum şi la CFR. Oameni ca Iuliu Mureşan sau Mihai Stoica sunt realmente câştiguri mari pentru cluburile în slujba cărora muncesc. Noi căutăm asemenea cluburi pentru a le deveni parteneri. Reporter: Ce a însemnat FC Transilvania, frumoasa şi meteorica echipă de futsal din Târgu Mureş, pentru Doru Luca? Doru Luca: Ştiţi, în Spania, în această perioadă, sâmbăta şi duminica, se transmit meciuri de fotbal în sală, unde vezi săli de 12.000-14.000 de spectatori. În naivitatea mea, am considerat că acest lucru se poate face şi aici. Transmiteam meciurile noastre pe internet, aveam echipament de prezentare pe care la acea oră nu-l aveau multe echipe importante, aveam spectatori mai mulţi decât toate echipele mureşene de fotbal la un loc. Când mă gândesc la acele lucruri îm vin în minte exemple de oameni care intră în fotbal cu o Dacie fără roată de rezervă şi ies la volanului unui jeep. Acum toţi îmi spun că atunci când am început cu FC Transilvania aveai trei maşini, acum mai ai doar două. Asta a înseamnat FC Transilvania. O perioadă frumoasă, în care şi fotbalul de sală a reprezentat ceva în România. Meciuri transmise chiar de către televiziunea publică. Reporter: V-aţi gândit vreodată să intraţi în politică? Doru Luca: Nu. Pentru că şi politica, la fel ca afacerile, îţi cere implicare 100%. Eu n-aş putea să fac aşa ceva, nu mă pot rupe de businessul meu, pe care-l fac cu atâta plăcere. Să nu mai vorbim de compromisurile care trebuie făcute în politică. De lucrurile pe care trebuie să le afirmi cu tărie, deşi nu crezi deloc în ele, doar ca să aduni simpatizanţi. Sincer, nu e locul meu. Reporter: Şi în fotbal mai sunt compromisuri... Doru Luca: E adevărat, dar totuşi, în comparaţie cu politica, mult mai puţine...

“Un singur om nu le poate face pe toate“

Reporter: Aveţi un program infernal. Cât de greu e să staţi departe de familie? Doru Luca: Ei, m-am obişnuit. Fetiţa mea, Lorena, a crescut, are 14 ani, aviz băieţilor care se uită insistent la ea... mi-am

reînnoit recent permisul de port-armă (râde!)... Iar soţia, dacă m-a înţeles până acum, cu siguranţă că mă va înţelege şi de acum încolo. Reporter: Vă pierdeţi nopţile urmărind meciuri la televizor? Doru Luca: Se vede? (zâmbeşte) Chiar azi noapte am trăit al doilea joc din cadrul semifinalelor Cupei Regelui din Spania. Am ţinut cu Sevilla, dar minunea nu s-a produs pe un Santiago Bernabeu plin. Reporter: Câţiva oameni de fotbal cunoscuţi lângă care v-aţi aflat recent..? Doru Luca: Ultimii, în ianuarie. Am văzut din tribună meciul Getafe – Espanyol Barcelona alături de prietenul meu Cosmin Contra şi meciul Real Madrid cu Mallorca, în aceeaşi zi, l-am văzut alături de Gică Craioveanu. Lista ar fi lungă.... Reporter: Boloni sau Lucescu? Doru Luca: Pentru mine Boloni. Prin 1986, pe când eram speranţă, nu că acum nu aş fi (râde), am avut plăcerea să fac un antrenament cu Ladislau Boloni. La acel moment el juca în Belgia. Venise în vacanţă şi a vrut să se antreneze cu noi. Când am văzut la ce intensitate şi câtă seriozitate punea în ce făcea, mi-am zis: uite un om care ştie ce vrea şi cum trebuie să muncească să ajungă acolo. Reporter: Mutu sau Chivu? Doru Luca: Sincer, Chivu nu e fotbalistul total, dar e muncitor şi serios. Nu are în schimb calităţile lui Mutu. Dar nici defectele. Şi asta e bine. Reporter: Ce echipă preferată aveţi în străinătate? Doru Luca: Sevilla... fără discuţie... Merg foarte des şi la meciurile Realului, dar înclin să cred că cel mai bun antrenor din lume nu e Murinho ci Guardiola. Reporter: Aveţi un jucător preferat? Doru Luca: Messi. E jucătorul complet: talent, muncă, seriozitate, eficienţă. Reporter: Mai e timp şi pentru o altă pasiune în afară de fotbal? Doru Luca: Da, tenisul de câmp. E o adevărată artă. Nu joc, dar mă fascinează... Urmăresc toate marile competiţii... Reporter: Planuri pentru 2011? Doru Luca: Să ne onorăm cu brio parteneriatele actuale şi să găsim colaboratori serioşi pentru Cluj şi alte judeţe din ţară. Joma este un brand în continuă ascensiune, iar în afară de fotbal şi futsal, unde produsele sunt consacrate, mai nou Joma are soluţii optime pentru volei, baschet, tenis de câmp, fitness etc., cu un raport calitate-preţ foarte bun. Pe www.esport.ro poate afla oricine mai multe informaţii.

A consemnat Florin Marcel

Ziarul de Mures nr 439 7 - 13 februarie 2011  

zgomotos de haios