Issuu on Google+

www.ziaruldemures.ro Butoiul cu praf de puşcă Anul VIII, nr. 436 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 17 - 23 ianuarie 2011

Victor Prodan, viitor primar la Ungheni?

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 7

S-a dat drumul la robinet pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Câteva mii de etnici maghiari şi-au depus deja actele la consulatele „Republicii Mamă” pentru a obţine, pe lângă cetăţenia română dobândită prin naşterea, cetăţenia maghiară care, lumea zice, le-ar permite o libertate mai mare de circulaţie în lumea largă. Pentru alţii, tot lumea zice, că ar fi o compensare pentru suferinţa de a trăi departe de ţara mamă o viaţă întreagă.

pagina 5

Eu mergeam pe varianta gazării....dar şi aşa e bine. După ce am trecut de la stânga la centru....acum văd că mă apropii şi de dreapta. Nu mai înţeleg nimic. Nu trageţi fraţilor...sunt eu Băsescu Lăscărică...de ce mă duşmăniţi aşa doar nu v-am greşit cu nimic. Dacă eraţi în locul meu făceaţi la fel.

Staţi băieţi că îl operez eu de nu se mai vede. În sala de operaţii la Nova Vita îi scot eu din cap fumurile prezidenţiale

Dacă e vorba de alianţă atunci să ştim şi noi. Tot timpu’ aflăm ultimii mama ei de treabă!

Stai că trag. Degeaba te plângi măi Băse măi. Cu asemenea alianţe execuţia ta e ca şi făcută. Spune adio la tot ce-ţi este drag...putere, bani, influenţă.

Noua alianţă de Centru-Dreapta-Stânga etc., etc. se pregăteşte cu sârg şi spor să execute actuala guvernare considerată extrem de păguboasă pentru opoziţie. Noul job la Prefectură: concursuri pe Facebook

Cadourile lui Boc pentru Mureşul transpartinic

Ce bine e să ai net la job! Iar dacă eşti şi bugetar e perfect, pentru că îţi rămâne timp berechet pentru Facebook. Tot navigând aiurea, doar doar va trece timpul mai uşor până la ora 16.00, am dat de profilul lui Mircea Munteanu, şeful de cabinet al Prefecturii Mureş. Atenţia mi-a fost atrasă de un text postat duminică, 9 ianuarie, cu titlul “Raftul pentru vinuri”: “Proiectat şi executat de mine. Lansez şi un concurs.

Între Crăciun şi Revelion ai noştri guvernanţi au fost prinşi de spiritul generos al sărbătorilor. Aşa că s-au hotărât să dea repejor bani primăriilor din ţară. Să nu treacă cu datorii în anul următori. În judeţul Mureş banii au fost daţi cât mai „echitabil”. Fără nicio conotaţie politică, după cum spunea un poet în viaţă. Cum s-au dat banii, ce firme de casă îi primesc este o cu totul altă socoteală.

pagina 4

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Răsari ca fulgul de uşor

Centura ocolitoare... de castitate Subiectul centurii de ocolire a oraşului Târgu Mureş a revenit pe agenda publică o dată cu venirea la transporturi a doamnei Anca Boagiu. Este vorba de prelungirea străzii Calea Sighişoarei cu aproximativ 7 km. Ideea e să se facă legătura între str. Gheorghe Doja şi ieşirea spre Corunca. După ce foştii miniştri au promis şi ei centuri peste centuri nu se putea ca o asemenea „amazoană” să rateze subiectul. Şi-a anunţat pompos printr-o scrisoare colegul de partid de la Primărie că i-a inclus oraşul pe lista de proiecte ce urmează a obţine finanţare prin Programul Operaţional Sectorial de Transporturi. Subliniez urmează pentru că nu este vorba de ceva concret ci doar de promisiuni. Electorale zic eu, pentru că alegerile locale se apropie cu paşi

repezi, iar autorităţile locale nu se pot lăuda cu ceva important în ultimul mandat. Ca să înţelegeţi mai bine praful aruncat în ochii târgumureşenilor citiţi următorul paragraf din respectivul document: „în momentul de faţă, sunt în diferite stadii de derulare o serie de licitaţii pentru proiectele finanţate prin acest program, şi în momentul finalizării acestora va fi anunţată şi următoarea etapă de licitaţii care va include şi centura ocolitoare a oraşului Târgu Mureş”. Deci vom fi incluşi după ce se vor finaliza centurile aflate în construcţie în acest moment. Adică peste ani buni. Atunci când Boagiu nu va mai fi ministru sau Băsescu preşedinte. Şi de ce nu, Florea nu va mai fi primar. Aşa că acum nu-i este greu nimănui să promită ceva ce nu se va întâmpla în propriul mandat. La fel şi

eu acum pot promite fiecărui târgumureşean câte o maşină de lux în momentul în care voi fi miliardar în euro. Că asta nu se va întâmpla niciodată. Un altă problemă pe care nu o înţeleg este motivul construirii unui astfel de drum. Mai ales că traficul greu este deviat pe ruta Ungheni-Acăţari în acest moment. Aşa că mă întreb, de ce s-ar investi bani în această centură?( şi nu se face de exemplu ce de la Ernei la Livezeni care nu are o astfel de rută) Nu vreau să fiu paranoia dar tare miroase a interese mai presus de cele ale oraşului şi a locuitorilor săi. O fi având cineva terenuri prin zonă şi vrea să le vândă scump statului? Ori se doreşte crearea unei alte zone rezidenţiale? Nu că ar fi rău astfel de variante...dar vorba lui Caragiale să ştim şi noi. Ionel Albu

Eminescu şi dorinţele noastre utopice Străzi avem, şcoli de asemenea, Case de Cultură cât cuprinde, toate purtând numele poetului nostru naţional. La aşa personalitate, e musai ca ea să fie prezentă la tot pasul, să nu cumva să-i uităm măcar numele. Şi dacă tot avem o infrastructură solidă, el puţin cu numele poetului, musai să înceapă şi jocul de glezne, acum la aniversarea zilei sale de naştere. Unul dintre cei care au ţinut morţiş să ne aducă aminte de marele Eminescu a fost şi poetul, jurnalistul, rapidistul George Stanca, prezent săptămâna trecuta la Universitatea “Petru Maior”. Despre Eminescu, numai de bine, problema a reprezentat-o însă alţii, alăturaţi numelui poetului, chiar în titlul conferinţei, “Eminescu şi ceilalţi”. Oaspetele UPM nu a venit cu noutăţi, despre manelizarea României şi despre nivelul de subcultură se ştie foarte bine. Lăudabil faptul că studenţii au putut să afle că Eminescu reprezintă altceva decât un poet care a scris câteva scrisori, sau care şi-a tot doinit jalea şi iubirea în versurile sale. Eminescu reprezintă cu totul altceva, aşa cum şi “ceilalţi”, sunt cu totul alţii decât fiii cei mândrii din versurile sale. Cum aceşti feciori au crescut mari, au ajuns chiar să conducă ţara asta, după nişte rânduieli pe care poetul le contra cu harul său gazetăresc. “Grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă”

“Ce-mi doresc eu mie, dulce Românie, Mama lor de gangsteri, cu Traian şef de vapor Minţi tot mai nervoase, poftă de tărie, La trecutu-ţi mare, care viitor ? Creşte banu-n conturi, înfloreşte portofelul, Uite-ţi fiii mândri ce vise nutresc Căci rămâne gloata mască, şi îşi pierde încet şi glasul, Dulce Românie, asta nu e ce-mi doresc. Legea firii, preşedintelui de pace, Peste-a ţării masă mare, trece sincer surâzând Care-n alte locuri, am citit că se prea face Unde trece peste criză, şi se cuibăreşte-n gând, Gând avem şi noi, care-ar vrea şi el să zboare Să mai guste din felia traiului cel pământesc Să îl strângi te rog în braţe, şi să-i faci îndemn, cărare Dulce Românie, asta mi-o doresc

scria Eminescu în perioada lui de glorie. Ne putem da cu uşurinţă seama de realitatea de atunci, dar mai ales de praful care s-a ales de speranţele poetului despre o Românie mândră, prădată, jefuită, de conducătorii actuali. De la materie la spirit, de la statuie sau nume de stradă la esenţa eminesciană e cale o cale atât de lungă, încât e greu de spus cât timp îi va lua luminii înţelepte izvorâte din condeiul lui

Eminescu până să ajungă să ne pălească în cap. Şi dacă tot ne-am pus la masa festivă a zilei de naştere a marelui poet, invitaţi sau nu, să gustăm şi noi o felie din tortul eminescian, m-am gândit şi eu, să suflu-n cele 161 de lumânări şi să-mi exprimi şi eu o dorinţă, cu rugămintea ca Eminescu să nu se supere prea tare că am îndrăznit să-i deranjez frumoasa doamnă pe care a iubit-o atât de tare pe nume România :

Ce-mi doresc eu mie, dulce Românie, Înşelată damă, de al tău popor Fiii tăi cei vitregi, o ţin tot într-o frăţie Se-nghesuie în cete, zilnic la televizor. Şi se laudă-n cor cu toţii, c-au adus vreo bucurie Vreau şi eu normalitate, însă fără s-o cerşesc Care să domnească peste-a noastră grea familie Dragă Românie, asta-i tot ce îmi doresc”

Mihai, poet de plai


3

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Căutaţi calul de dar la măsele

Cadourile lui Boc pentru Mureşul transpartinic Între Crăciun şi Revelion ai noştri guvernanţi au fost prinşi de spiritul generos al sărbătorilor. Aşa că s-au hotărât să dea repejor bani primăriilor din ţară. Să nu treacă cu datorii în anul următor. În judeţul Mureş banii au fost daţi cât mai „echitabil”. Fără nicio conotaţie politică, după cum spunea un poet în viaţă. Cum s-au dat banii, ce firme de casă îi primesc este o cu totul altă socoteală. Sfârşitul de an a venit cu bani guvernamentali. Aşa că au fost emise două Hotărâri de Guvern prin care au fost alocate fonduri unităţilor administrativ teritoriale din ţară. Judeţul Mureş a primit prin cele două hotărâri suma totală de 11.478.000 lei. O parte din această sumă, respectiv 5.178.000 lei o reprezintă sume alocate din cotele defalcate din TVA pentru plata lucrărilor realizate în cadrul proiectelor privind realizarea de lucrări de infrastructură, introducere apă şi canalizare sau pentru lucrările efectuate pentru construirea sau modernizarea bazelor sportive. 6.300.000 lei sunt reprezentaţi de sumele alocate din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, pentru unele unităţi administrativ teritoriale.

Rezervă să fie....da pentru ai noştri

Din fondul de rezervă al guvernului alocările bugetare s-au acordat tot pe baza culorilor politice. Astfel Consiliul Judeţean Mureş, cu preşedintă UDMR, a primit 2 milioane de lei pentru finanţarea propriilor proiecte. Pe locul doi se află primăria portocalie din Tîrgu Mureş care s-a ales cu 1

„Nu conteaza mijloacele prin care se obţin banii...trădare da să ştiu doar eu...”

milion de lei. Doar Florea este cel mai binecuvântat primar din judeţ. În judeţ cele două partide aflate la guvernare au beneficiat de cele mai multe fonduri. UDMR a primit bani pentru 26 de administraţii locale cumulând suma de 2,36 milioane de lei în timp ce 16 primării PDL au dobândit aproximativ 1,2 milioane de lei. Pe locurile codaşe s-au aflat bineînţeles primarii din partidele aflate în opoziţie. Şapte edili PSD au primit bani prin această cale, adică suma de 330 mii de lei. Doar 4 primari PNL s-au văzut cu bani de la Guvernul Boc, primind doar câte 10 mii de lei de localitate. Liberalii au fost întrecuţi de peremiştii lui Vadim care au primit pentru cele două primării avute în judeţ suma de 150 de mii de lei. Şi ca să nu zică opoziţia maghiară că a fost discriminată, o primărie PCM a obţinut suma de 50 de mii de lei.

Primarul ungur frate cu ....firmele ungureşti

O vorbă din bătrâni spune clar: „cine se aseamănă se adună”. Aşa că primarii mureşeni au apelat pentru lucrările efectuate în localităţile lor la firme cât mai „apropiate” politic. Cei de la UDMR nu fac rabat de la disciplina de partid şi au angajat societăţi din România cu acţionariate de aceeaşi etnie sau chiar din Ungaria. Că doar ei sunt fraţii întru sânge şi limbă. De exemplu, primarul din Sărăţeni Madaras Arpad a apelat la ceva cunoştinţe din ţara vecină. „Proiectul este aproape de finalizare. Am primit acum o parte din bani şi sperăm să primim şi restul. Recepţia finală a lucrărilor este planificată la mijlocul lunii ianuarie de constructorul SC Micro Construct SRL din Segedin, Ungaria”, mărturiseşte primarul. Alt coleg al său, Dosa Sandor din Chibed a apelat la o firmă mai locală. Izorep a câştigat acolo lucrare de canalizare şi construcţie a unei staţii de epurare. „Proiectul

„Luaţi mâncaţi şi voi că acesta este trupul meu bugetar cu care vă miluiesc!”

este finalizat de către executantul Izorep din Târgu-Mureş în proporţie de 45%. Sperăm să primim cât mai repede fondurile pentru a-l putea finaliza”, ne-a explicat primarul comunei. Edilul din Măgherani nu a apelat la un coleg din UDMR dar s-a mulţumit cu un liberal cu descendenţă ungară. Firma consilierului judeţean PNL, Akos Mora a primit respectiva lucrare în valoare de 550 mii de lei. „Anul trecut am terminat proiectul tehnic, iar în primăvară am primit 120.000 lei şi am început cu construcţia vestiarului iar în acest moment putem raporta că am terminat cu acoperişul şi anul viitor, dacă vom mai primi bani toată investiţia va fi terminată. Valoarea totală a proiectului este de 550.000 lei şi

„La noi in udemere trăim într-un ajutor continuu...noi primarii, firmele, ele pe noi în campanie”

acesta este executat de MoraGroind din Târgu Mureş”, ne-a şoptit primarul. Frumoasa comună Gheorghe Doja, cu al său primar Iszlai Tibor s-a mulţumit cu o firmă din Tîrgu Mureş patronată de....să vedem dacă ghiciţi un membru marcant al comunităţii maghiare. „Deocamdată abia în toamna acestui an am început construcţiile la amenajarea bazei sportive. Este un proiect în valoare de aproximativ 400.000 lei, noi am licitat această lucrare în luna decembrie a anului 2009 şi câştigători au fost cei de la Azimut Srl.” Noi sperăm că patronul firmei, Molnar Aron, nu cotizează prea mult la campania electorală a UDMR. La fel şi în cazul comunei Păsăreni. Primarul de aici, Turbak Zoltan lucrează tot cu o firmă cu patronaj maghiar: SC Aramis SRL. „În acest moment terenul este gata de predare iar la sala de sport fundaţia şi armătura este făcută. Valoarea totală a proiectului este de 448.000 lei iar lucrările sunt executate de cei de la Aramis SRL”. Nici Molnar Anton, patronul acestei societăţi, se pare că nu are vreo înclinaţie politică. Asta până la proba contrarie. În Voivodeni lucrurile sunt şi mai clare. Criteriile de alegere ale firmelor care efectuează lucrările din localitate nu sunt „deloc” etnice. Firma SC Letar Cons din Sângiorgiu de Pădure se laudă cu un patronaj având un vechi arbore genealogic în epoca regatului maghiar. Aşa că au fost bineveniţi cei 300.000 lei pentru reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile. „Cu aceşti bani proiectul va avea un stadiu de realizare de peste 70%. Proiectul are o valoare de peste 3.2 milioane de lei şi îl realizăm cu cei e la SC Letar Cons”, a specificat primarul Dani Iosif.

Firmele PD-L fac de toate numai bani să iasă

Primarului din Pogăceaua îi place să lucreze doar cu firme de valoare. Aşa că s-a ales cu una personalizată la extrem.

SC Duţu Trans SRL, câştigătoarea unor lucrări în valoare de 800 mii de lei pentru cele 7 sate ale comunei. Primarul Viorel Şuteu se pare că are rude prin Satu Mare de a ales o societate de lângă graniţă. Oricum, firma lui Catană nu are nicio lăgătură aici. Primarul PRM din Ideciu de Jos, de care se spune că s-a apropiat foarte mult de PD-L în ultima perioadă a primit 250 de mii de lei pentru continuarea lucrărilor de canalizare şi apă potabilă. Mai ales că în această localitate lucrările sunt efectuate de SC Astor SRL, firma lui Petrică Sala atât de apropiată portocaliilor din Transilvania şi nu numai. La Vânători au fost alocaţi 200.000 lei pentru alimentarea cu apă a comunei. „Suntem în curs de finalizare a proiectu-

Procor, cocor sau barza pentru mine nu contează. Culoarea să fie bună”

lui. Acesta ar fi fost finalizat de cei de la Consig Sighişoara dar nu au fost bani”, a explicat Ioan Toşa, primarul PD-L al comunei Vânători. Firma sighişoreană a avut de-a lungul anilor colaborări fructuoase cu municipiul lui Dăneşan dar şi cu administraţia comunei Daneş unde primarul are aceeaşi culoare politică a lui Toşa. La Daneş s-au acordat 225.000 lei pentru modernizarea stadionului comunal. „în acest moment lucrările au fost realizate în proporţie de aproximativ 60%. Aceşti bani ne ajută pentru că avem datoria la executantul SC Procor 16 din Târgu-Mureş”, a explicat primarul comunei, Nicolae Mosora. Şi Saschizul a apelat la aceeaşi firmă târgumureşeană pentru lucrările de infrastructură sportivă din comună. „Avem lucrări executate care trebuiau achitate, valoarea totală a proiectului este de 700.000 lei iar cei de la Sc Procon 16 au realizat până în prezent 35% din lucrări”, a explicat Ovidiu Şoaită, primarul comunei Saschiz.

Liberalii lucrează transpartinic

223.000 lei vor merge în comuna Sărmaşu pentru investiţia în reţele de canalizare şi staţie de epurare a apei uzate pentru oraşul Sărmaşu şi localităţile componente. „Avem aproape 90% din lucrări executate din proiectul care avut o valoare totală de 3.980.000 lei executat de Sc Energoterm din Târgu-Mureş”, a declarat Ioan Mocean, primarul oraşului Sărmaşu. La Deda, a cărei primăriţa liberală s-a apropiat periculos de mult (după spusele propriilor colegi de partid) de tabăra portocalie, câştigătorul lucrărilor a fost firma cunoscutului pomicultor reghinean Emil Farago, SC Emivas Reghin, ale cărui înclinaţii sunt mai mult social-democrate. Aşa că aici iţele sunt mai greu de descâlcit. Se pare că interesele sunt transpartinice.

Filantropul nr.1


4

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Te face de cacao raftul cu vin De pe Facebook citire: şeful Mircea Muntean proiectant şi executant de rafturi pentru vin

„Avem o misiune de a salva România şi consider că avem obligaţia patriotică de a dărâma actuala guvernare.” Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş „Nu trece un an fără aniversare, că nu s-a născut criza care să se interpună evenimentelor plăcute din viaţa mea.” Doru Borşan, consilier judeţean PDL „Din punct de vedere al structurii, suntem legaţi de mâini şi de picioare.” Bogdan Alexandru Murgu, rectorul Universităţii Dimitrie Cantemir Târgu-Mureş „Dacă Guvernul nu va găsi soluţii pentru ieşirea din criza economică, părerea mea este că UDMR trebuie să iasă de la guvernare.” Gyorgy Frunda, senator UDMR

Noul job la Prefectură: concursuri pe Facebook Ce bine e să ai net la job! Iar dacă eşti şi bugetar e perfect, pentru că îţi rămâne timp berechet pentru Facebook. Tot navigând aiurea, doar doar va trece timpul mai uşor până la ora 16.00, am dat de profilul lui Mircea Munteanu, şeful de cabinet al Prefecturii Mureş. Atenţia mi-a fost atrasă de un text postat duminică, 9 ianuarie, cu titlul “Raftul pentru vinuri”: “Proiectat şi executat de mine. Lansez şi un concurs. Cine va răspunde corect la întrebarea “De ce am construit acest raft pentru vin”, va câştiga un premiu constând în posibilitatea de a-l vedea pe viu. Voi publica pe peretele meu variantele...” Care va să zică… un concurs – ghicitoare care a atras aproape 100 de comentarii. Întrucât mă plictiseam (v-am spus că-s bugetar), le-am luat puţin la puricat... Luni, 10 ianuarie. “Trăiască raftul şi făuritorul său ... uraaa, uraaaa, uraaaaa”, scrie, plin de entuziasm, la ora 1:18 PM, şeful de cabinet al lui Marius Paşcan. “Premiul e doar

vizionarea pe viu a raftului şi nimic altceva”, adaugă Mircea la ora 1:21 PM, după care mai urmează o postare, la ora 1:25 PM: “E clar. Am nevoie de un juriu independent”. Marţi, 11 ianuarie, aflăm informaţii noi despre raft. “E tot acolo. Aşteaptă”, anunţă Mircea la ora 9:16 AM, pentru ca la ora 9:26 AM să fim înştiinţaţi că se pune la cale o degustare de vinuri: “Ce zici de joi, un Texas Holden la Adi?” Hmmm… ce tentant! Urmează un alt comentariu, la ora 9:37 AM: “Când am să construiesc raftul nr. 2 atunci fac licitaţie.” “Sunt pe cale să deschid o afacere de rafturi pentru vin. Să vindem ... să ne îmbogăţim şi să ne înscriem, dacă suntem bogaţi, în PSD”, scrie Mircea, şugubăţ, la ora 9:47 AM. Miercuri, 12 ianuarie. O singură postare semnată de Mircea, la ora 8:17 PM: “Mă faceţi să iau legătura cu organul armat al statului să apăr pivniţa”. Ce tareee! Joi, 13 ianuarie. Ora 11:54 AM: “Vă salut. Iată, suntem la cinci zile de la lansarea concursului

şi am primit multe oferte de răspuns, precum şi unele dovezi de devoţiune faţă de scopul concursului, care trec de limita sportivităţii. Dar aşa e în orice competiţie. Mai aşteptăm până se împlineşte o săptămâna de concurs, după care voi anunţa câştigătorul…” Ufff, ce ne mai ţine pe jar! Vineri, 14 ianuarie. În sfârşit, găsesc răspunsurile la întrebarea concursului: “a) Pentru că pot. b) Pentru că aşa am avut chef. c) Pentru a da o pildă nenorociţilor de socialişti care doar se văicăresc, că nu le oferă nimeni nimic. Dacă te duce capul şi îţi stăpâneşti bine mâinile poţi face orice fără să ceri de la nimeni nimic. d) Pentru că am ce să pun pe el… e) Pentru că nu am vrut să mă las înşelat din nou de capitalişti…” Mă grăbeam să predau materialul la timp redactorului şef, aşa că n-am mai avut timp să aştept deznodământul. Aşteptăm, luni, lista câştigătorilor…

Jugaru bugetaru

„Deocamdată toţi sunt pentru mine foarte buni.” Ban Moise, consilier judeţean UDMR „Anul 2011 va fi crucial, supravieţuieşte cine poate.” Emil Farago, preşedintele Grupului producătorilor de mere din zona Batoş - Reghin „Nu trebuie să uităm că înaintaşii Partidului Conservator au fost cei care l-au omorât pe ultimul Brătianu.” Dan Maşca, om de afaceri

Dragii mei, de anu ăsta reducem hârtia, cafeaua, benzina. Trecem pe economie că ăştia de la Guvern au votat ca evidenţa muncii să fie în format electronic. Nu mai primim comisioane pe păstarea carnetelor de muncă

„Această bubă care este la guvernare, Băsescu, Udrea, Boc, Anastase, are şi în plan local bubele locale.” Florin Buicu, şeful departamentului de sănătate al PSD Mureş „Dacă la nivelul judeţului nu ne aliem toate partidele româneşti ca să tăiem capul acestei struţocămile care se numeşte UDMR, tot dânşii vor ieşi câştigători.” Amza Constantin Mărgărit, preşedintele PRM Mureş „Am prins multe conduceri, din 1985 încoace, şi din păcate fiecare Guvern şi-a impus opţiunile lui, din păcate comunicarea a lăsat foarte mult de dorit.” Mircea Prozan, directorul Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş „Tot ce fac ei acolo (Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania – n.r.) este o afacere a cărei adevărat scop este de a atrage oamenii de partea CNMT şi de a-şi face campanie.” Benedek Istvan, preşedintele UDMR Târgu-Mureş „Părerea mea este că această alianţă (Alianţa de Centru Dreapta – n.r.) ar putea fi comparată cu o alianţă dintre Belgia şi Liechtenstein, care împreună nu înseamnă mare lucru.” Doru Oprişcan, senator PDL

Prevederi noi pentru angajaţii ITM, ca să strângă cureaua la bani. La sfârşitul anului trecut au primit cadou de la Guvern noi prevederi legislative.

„La ITM trimit datele pe mail, la Finanţe am scăpat de prea multe hârtii. A făcut şi ceva bun Guvernul Boc Poc. Numai că nu prea văd cum o să navighez eu pe internet fără calculator şi abonament! Oricum de acu stau să-mi supraveghez veniturile, că cică şi pe alea se pune impozit. „

O contribubilă controversată de facilităţile de reformele lui Boc

Ghere ide să te pup. Istenem Doamne ce „mult” ai crescut. E de ajuns cât am băgat mâna în puşculiţa de la UDMR ca să vin în ajutorul PDL?

Două personalităţi marcante în târgul Mureşului. Lokodi Doamna de Fier de la CJ Mureş felicită prea fericitul manager al Spitalului de Urgenţă, Gomotârceanu, pentru „performanţele” obţinute


5

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Fechete - Feier - Ighen - Nem

Alianţa pentru jocul electoral de-a raţele şi vânătorii În copilărie aveam găşti. Gaşca mea era cea mai tare din cartier, dar şi aşa aveam discuţii. Discuţiile porneau de la cum ne împărţeam pe echipe ca să jucăm fotbal, hoţii şi vardiştii sau raţele şi vânătorii. Eram frumoşi şi nu aveam nici o grijă, în afară de a stabili echipele şi de aici apăreau mereu discuţii. Scena politică actuală îmi aduce aminte de jocurile din copilărie, iar alianţa dintre conservatori şi liberali, cu staţia de cotitură social democrată seamănă cu acele jocuri. Discuţiile din gaşcă se ţin acum pe împărţirea funcţiilor. „Vânătorii”, în cazul de faţă opoziţia, au început de mult să arunce cu excepţii de neconstituţionalitate şi moţiuni de cenzură către „raţele” din Guvernul Poc, în timp ce acestea, „raţele” iau locul „vardiştilor” scoţând la lumină dosarele „hoţilor” care au fost înainte la putere.

Nuca din peretele politic Să revenim la Alianţa de Centru Dreapta. Conservatorii mureşeni în tandemul Socotar-Morariu au început din toamna trecută să vorbească despre nevoia unei platforme politice a opoziţiei pentru debarcarea de la putere a portocalei verzui. De fapt, singurele teme repetate cu obsesivitate în conferinţele de presă ale PC Mureş din ultimele luni, au fost colaborarea dintre partide şi numărul de femei care mor zilnic datorită incompetenţei Ministrului Sănătăţii. Şi se făcu alianţa. Puterea a sărit în sus. Deputatul Oprişcan a văzut un PC comparat cu gloria Licktensteinului şi un PNL de mărimea Belgiei unindu-se, în timp ce colegul de parlament Stroian a comparat alipirea cu nuca-n perete. „Această alianţă este ca nuca în perete. Dacă se alătură şi PSD va fi şi mai rău. Politic vorbind nu mi se are logic ca principiile liberale să devină compatibile cu nişte principii sociale. Oricum dacă analizăm sub aspectul comportamentului lor în Camera Deputaţilor a fost o alianţă tacită între PSD şi PNL. La fel cum atunci când PNL se afla la guvernare susţinerea acestuia de către PSD a fost tot o alianţă tacită. Nu e de mirare că vor face probabil o alianţă oficială. Interesul lor este cu totul altul şi nu

Silviule tu şef din nou la DSP sau la Spital dacă iese treaba cu alianţa şi la alegeri. Eu văd poatepoate ajung senator de Tîrgu Mureş.

cred că este vorba de interesul naţional aşa cum susţin ei. În ceea ce priveşte judeţul Mureş lucrurile depind de modul în care va funcţiona această alianţă. Peste un an şi un pic avem alegeri locale şi oricum apar disensiuni. Apoi vor apărea alte disensiuni pentru alegerile parlamentare.”, a spus Stroian. PC a intrat în parlament pe spatele celor de la PSD care vor intra probabil şi ei în alianţă pentru că nici unul dintre cele trei partide nu are candidaţi atât de „curaţi” încât să nu le tremure izmenele de teama vreunui dosar bine plasat.

Modus vivendi politic, reţeta de Mureş Pe plan local PNL şi PC nu au oricum multe şanse de unii singuri, cu un UDMR puternic, doar suntem la Mureş şi cu un PDL care controlează cam tot ce mişcă în oraş. Sigur nu vor merge pe liste comune la alegerile locale, dar s-ar putea să o facă. Dacă nu înţelegi mare lucru este pentru că nici noi nu pricepem ce vor, de fapt aceşti indivizi să facă. „Având în vedere ca ambele partide au hotărâri interne prin care se decide că vom merge singuri în alegerile locale, decizia s-a luat ca la alegerile locale partidele să meargă separat, dar în acele judeţe sau localităţi unde lideri locali vor să facă listă comună, înaintează propu-

nerea pe cale ierarhică, aceasta urmând a fi aprobată fie de Consiliul Judeţean de Coordonare, dacă este vorba de comune sau localităţi, fie de Consiliul Naţional dacă este vorba de o listă comună la nivel judeţean”, ne-a explicat Dinu Socotar. Să vedem ce pricepem: că pe plan local, din nou, fiecare va face cam ce vrea în funcţie de interesele zonei, că la alegerile parlamentare vom avea liste kilometrice de candidaţi pe care nu-i cunoaşte nimeni, mai ales dacă legea electorală se va schimba şi scrutinul uninominal va fi scos şi că PC vrea să fie la putere. Un lucru nu mi-e clar şi ajung la părerea preşedintei Lokodi de la Consiliul Judeţean. „Ca persoană aleasă pot să spun că în judeţul Mureş totdeauna s-a căutat o înţelegere între partide. Acest lucru s-a dovedit în cele două mandate în care am avut onoarea să conduc Consiliul Judeţean şi indiferent de alianţele încheiate la nivel naţional, judeţul Mureş totdeauna a încercat să găsească modus vivindi aici în judeţ”, a declarat Lokodi Edita Emoke. Halal Alianţă dacă oricum fiecare va face cum vrea.

Alianţa de Centru Stânga către Dreapta

Butoiul cu praf de puşcă al cetăţeniei maghiare S-a dat drumul la robinet pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Câteva mii de etnici maghiari şi-au depus deja actele la consulatele „Republicii Mamă” pentru a obţine, pe lângă cetăţenia română dobândită prin naştere, cetăţenia maghiară care, lumea zice, le-ar permite o libertate mai mare de circulaţie în lumea largă. Pentru alţii, tot lumea zice, că ar fi o compensare pentru suferinţa de a trăi departe de ţara mamă o viaţă întreagă.

Cetăţenie maghiară să dăm la tot ungurul ardelean. Că doar nimic în plus nu strică... doar în minus e bai

Drag electorat maghiar., Nu uitaţi cine s-a zbătut să vă facă din nou membri ai patriei mumă. Aşa că...ştampila pe mine la următoarele alegeri

Lokodi cap de listă Primii care s-au deplasat la Miercurea Ciuc pentru a-şi depune personal dosarul în scopul obţinerii cetăţeniei au fost preşedinţii celor trei Consilii Judeţene din ceea ce unii denumesc Ţinutul Secuiesc. Lokodi Edita Emoke, având în stânga sa pe Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita iar în dreapta pe Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi-au depus lunea trecută actele însoţindu-şi gestul cu declaraţii interesante. Pentru Lokodi cetăţenia maghiară reprezintă „o dovadă a naţionalităţii şi un act de recunoaştere a faptului că există maghiari

şi în alte teritorii din afara Ungariei”. Gestul domniei sale l-a determinat pe Alexandru Petru Frătean, liderul PSD Mureş să-şi exprime îngrijorarea. „Personal nu am o problemă cu cetăţenii care doresc să obţină cetăţenia maghiară, dar am o problemă cu cei care conduc România şi judeţul Mureş. Cetăţenii îşi pun întrebări şi sunt preocupaţi. Sunt o serie de evenimente care se succed şi care pun sare pe rana ardelenilor. Îi acuz pentru că nu informează cetăţenii, nu explică ce înseamnă toate aceste lucruri. Tăcerea lor este o lipsă de respect faţă de toţi locuitorii acestei părţi a României”, a spus indignat Frătean. Desigur Frătean vorbeşte principial despre faptul că unii înalţi funcţionari publici ai statului român

vor avea dublă cetăţenie. Legea nu interzice acest lucru decât preşedintelui ţării, a cărei cetăţenie este oricum îndoielnică. Alegătorul va decide în final dacă vrea un dublu cetăţean la conducerea unei Primării sau a unui Consiliu Judeţean.

Benedek şi CNMT Orezul s-a cam umflat în pântecul celor de la Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania după ce, în aproximativ două săptămâni, de la deschiderea Centrului Democraţiei, peste 1.000 de persoane s-au prezentat cu actele pentru a fi consiliaţi cu privire la formalităţile

pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Şi cum dacă ceva se umflă într-o parte, musai să se dezumfle în altă parte, UDMR a rămas „cu buza umflată” numai şi cu pântecul electoral oarecum supt. Doctorul Bendek a sărit până în tavan când un reporter l-a întrebat de activitatea Centrului Democraţiei. Bună întrebare, răspuns...stil „e un bussines, strâng semnături pentru partidul lui Tokes”, a spus Benedek. În fapt, electoratul maghiar din România are acum mai multe opţiuni decât în urmă cu 20 de ani, ori partidului veşnic la guvernare UDMR nu prea îi cade bine să împartă din mâncare. Deocamdată.

Cetăţeanul româno-maghiar


6

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

La cine se uită TVR?

Pentru cine se „dedică” şefia TVR Tîrgu Mureş La TVR Târgu Mureş mare agitaţie mare. Se scot la concurs posturi de conducere cu duiumul. Cel mai important este bineînţeles cel de director general al staţiei locale. Condiţiile de participare au fost schimbate deja de câteva ori de parcă vorbim de şefia BBC. În acest moment doritorii acestui post important în presa mureşeană trebuie să îndeplinească nişte condiţii clare: „studii universitare de licenţă sau echivalente,

Condiţii Şef serviciu producţie Studii universitare de licenţă sau echivalente, experienţă în domeniul producţie tv minimum 3 ani, cunoştinţe foarte bune în domeniul producţiei şi postproductiei de televiziune, Operare PC, Internet, cunoaşterea limbii engleze, cunoştinţe de management general şi producţie editorială, cunoaşte legislaţia in domeniul audiovizualului, abilităţi de conducere, capacitate de organizare , comunicare si coordonare, fără cazier judiciar.

Condiţii şef serviciu tehnic Studii universitare de licenţă sau echivalente, profil tehnic, experienţă în domeniul tehnic minimum 3 ani cunoştinţe foarte bune în domeniul tehnic (funcţionarea echipamentelor de emisie din studiouri, car de reportaj, radiorelee, transmisii prin satelit, telecomunicaţii), operare PC, internet, cunoaşterea limbii engleze, cunoştinţe de management general, cunoaşterea legislaţia în domeniul audiovizualului, abilităţi de conducere, capacitate de organizare, comunicare si coordonare, fără cazier judiciar.

experienţă în domeniul mass-media minimum 5 ani dintre care minimum 3 în domeniul TV, cunoştinţe foarte bune în domeniul producţiei şi postproducţiei de televiziune, cunoştinţe temeinice privind elaborarea şi aplicarea strategiilor editoriale şi a politicilor sectoriale subsecvente, Operare PC, Internet, cunoaşterea limbii engleze”. Aşa că îi putem număra pe degete pe presarii mureşeni care îndeplinesc aceste condiţii şi ar avea sprijinul politic necesar ocupării funcţiei. Prima care ne vine în minte ar fi Ioana Roman, consilierul

Condiţii Sef serviciu economic Studii universitare de licenţă sau echivalente profil economic, experienţă în domeniul economic minimum 5 ani, experienţă managerială minimum 3 ani, cunoaşterea legislaţiei economice în vigoare, respectiv: Legea Contabilităţii nr.82/1991, politicile contabile în condiţiile aplicării reglementărilor contabile în conformitate cu Directiva a IVa a CEE aprobate prin OMFP nr. 3055/2009; Codul Fiscal cu valabilitate în anul 2010, OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, noţiuni privind managementul resurselor umane, cunoştinţe de management şi analiză costuri, cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională la nivel de termeni economici, cunoştinţe operare PC, cunoaşte legislaţia in domeniul abilităţi de conducere, capacitate de organizare, comunicare si coordonare, fără cazier judiciar.

Am fost la Antene, Realitatea şi acum la Stii TV. De ce să nu-mi doresc conducerea TVR Tîrgu Mureş? Nu-s eu cea mai tare presară din judeţ?

local PD-L şi şef de trust la Stii-Son-24 ore. După cum se ştie îndeplineşte cu succes respectivele condiţii... inclusiv pe cea politică. Cel puţin pe partea portocalie. Un al doilea posibil pretendent, fostul director de la Ştii TV şi Realitatea Tîrgu Mureş, Sergiu Zereş nu are nici el probleme. Din perspectiva condiţiilor bineînţeles. Singurul semn de întrebare ar fi susţinerea politică. Aici ar putea interveni ministeriabilul Borbely, al cărui soţie se înţelege cât se poate de bine cu Zereş. Doar au fost colegi ani buni la Radio Tîrgu Mureş. O altă posibilitate ar fi Ionuţ Ceauşescu, fost corespondent, actual moderator al TVR Tîrgu Mureş. Experienţă are, studii la fel...sprijin trebuie să caute pe undeva.

Ce se mai caută

Pentru staţia regională se mai caută un şef serviciu în cadrul Serviciul de Producţie, un şef serviciu în cadrul Serviciului Economic, Administrativ, un şef serviciu la Serviciul Tehnic. În plus sunt vânaţi un redactor şef presă - redacţia minorităţi şi un redactor şef presă - redacţia programe. Mulţi dintre presarii mureşeni se vor îngrămădi ca să ocupe un post călduţ de bugetari la TVR. Că s-au săturat de oropsirea existentă prin televiziunile locale sau de tăierile salariale de peste tot.

Tatulici Junior

Toată viaţa la privat am vărsat sudoare. Nu merit eu un post călduţ la stat. Ziceţi şi voi.


7

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

V de la victor(ie)

Victor Prodan, fost viceprimar, viitor primar la Ungheni?

E-on Gaz se dă pe mâna lui Benţa

Victor Prodan este un liberal tânăr şi ambiţios. Intrat în politică şi ales viceprimar la Ungheni a descoperit că viaţa de vice nu e aşa uşoară. Demis, suspendat, repus de instanţă în funcţie şi înlăturat din nou de colegii din Consiliul Local, Prodan a ales să rămână de partea principiilor cu care a pornit la drum. Anul viitor spune că va candida, dacă cetăţenii vor dori acest lucru. Reporter: Cum vă prieşte politica în perioada asta? Azi sunteţi viceprimar, mâine nu. Victor Prodan: Nu se pune problema de a-mi prii sau nu politica în acest moment. Problema se pune din punctul de vedere al compromisurilor. Eu unul nu le pot accepta. Jocurile de culise nici atât. Din această cauză „domnii” nu mă acceptă. Eu, aşa cum am spus de atâtea ori, fac politică pentru oameni, nu fac politică pentru jocurile de culise. Oamenii pentru care de 20 de ani nu s-a mai făcut nimic. Rep.: În campanie l-aţi sprijinit pe actualul primar. De unde aceste divergenţe acum? V.P.: Da, într-adevăr în campanie l-am susţinut pe actualul primar. Şi eu, ca şi toţi cetăţenii am considerat că trebuie să-l susţinem pentru că are proiecte de dus la bun sfârşit, cum ar fi canalizarea şi alte proiecte care, aşa cum a susţinut şi domnia sa în campanie, trebuie duse la bun sfârşit. Eu, de bună credinţă, ca şi toţi cetăţenii care au fost de acord cu dânsul, l-am susţinut. Acum am avut unele divergenţe dar aşa se întâmplă în politică.

Bătălia pentru locaţia noului sediu Eon Gaz România pare că se apropie de final. Din cei trei ofertanţi, nemţii gazului românesc, l-au ales pe cel mai tare. Remus Benţa, căci despre el este vorba, a reuşit să îi convingă pe teutonii mureşeni că terenul său aduce cele mai mari avantaje. Şi uite aşa poate să spună că a ieşit din criză cu capul sus. Nu de alta dar problemele financiare specifice erei l-a lovit din plin şi pe el. Motivul acestei alegeri, ţinute încă în secret de persoanele în cauză, nu ne sunt clare nici nouă. Nu vorbim de marile tranzacţii financiare făcute de constructorul local cu o bancă germană care a preluat BCR-ur românesc. Nici de influienţele pe care Benţa le are prin oraş. Oricum, pierzătorii îşi ling acum rănile şi promit răzbunare. Fie că e vorba de eternul Vlas fie că e vorba de altul. Bătălia a fost pierdută şi căi de atac nu prea mai sunt pentru o rejucare a meciului. Asta pentru că germanii când hotărăsc ceva se ţin de promisiune.

„Tataie nu-i aşa că eu sunt viceprimarul tău favorit. Şi la anu care vine ştampila pe Victoraş. Ne-am înţeles.”

Rep.: Un exemplu concret? V.P.: Nu vreau să dau acum un exemplu concret. Important este interesul cetăţenilor nu anumite neînţelegeri care oricum nu mai sunt de actualitate. Rep.: Dacă era ales Teodor Giurgea ar fi fost o situaţie diferită? V.P.: Nu. Din două rele am ales răul cel mai mic. Am să susţin asta până în pânzele albe. Rep.: În 2012 vă veţi asuma o candidatură pentru primăria Ungheni. În 2008 aţi evitat? V.P.: Dacă cetăţenii din Ungheni vor dori ca această localitate să prospere şi să fie reprezentaţi de un primar în adevăratul sens al cuvântului, un primar care să-i respecte şi care să fie aproape de ei atunci voi candida. Dacă cetăţenii nu vor dori aceste lucruri nu voi candida pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am tot ceea ce trebuie şi nu am intrat în politică pentru a-mi face un nume. Am realizat pe forţe proprii ceea ce am şi nu am nevoie de nimic. Şi la ultimele alegeri când actualul primar mi-a cerut susţinerea i-am acordat-o cu condiţia să facem treabă. Acesta este singurul lucru pe care mi-l doresc, nu am nici un orgoliu personal.

am fost numit viceprimar am cedat tot ce aveam în societate, din acel moment nu mai deţin nimic. Totul este pe numele soţiei mele şi singurul meu aport este acela de a o ajuta la bunul mers al societăţii. Rep.: Există o cheie a succesului în afaceri a oamenilor tineri? V.P.: Seriozitate şi multă muncă. Asta este părerea şi experienţa mea personală. Numai aşa putem supravieţui în această perioadă dificilă, din punct de vedere economic. Întradevăr afacerile şi la noi s-au clătinat puţin în anul 2009, pentru că nu am putut să o ajut pe soţie, m-am ocupat foarte mult de primărie. Am pus foarte mult suflet în cele 9 luni de zile pe care le-am petrecut în primărie şi cred că oamenii m-au apreciat pentru că am încercat să fac tot ce mi-a sta în putinţă şi să-mi pun toată forţa şi toată priceperea pentru cetăţenii din Ungheni.

Rep.: Colaborează PSD cu PD-L la Ungheni? V.P.: Colaborează şi acest lucru se vede foarte clar.

Rep.: Ce nu vă place în România în momentul de faţă? V.P.: Oamenii incompetenţi de la conducerea ţării care habar nu au ce trebuie făcut cu această ţară. Preşedintele şi premierul promovează oameni incompetenţi. Mă deranjează că nu sunt scoase în faţă valorile. Avem foarte mulţi oameni valoroşi care nu sunt aduşi deloc în faţă de actuala putere. Numai promovând oameni de valoare putem scoate ţara din impasul în care se află.

Rep.: Ce legătură are, totuşi, primăria cu afacerile? V.P.: Părerea mea personală este că cel care a demonstrat în afaceri poate demonstra şi în administraţia locală, pentru că omul care ştie să facă afaceri ştie să administreze şi banul public. Asta trebuie să fie limpede pentru toată lumea. În momentul în care

R.: Dar în judeţul Mureş? Ce nu vă place? V.P.: Cel mai tare mă deranjează că, în ultimul timp, nu s-a mai făcut nimic în judeţul nostru. Vorbim, vorbim dar nu se face nimic. Cred că actuala conducere, la nivel judeţean nu mai are nici un interes pentru cetăţean. Nu urmăresc decât interese politice, iar cei din opoziţie au foarte puţine mi-

Rep.: Totuşi vă luptaţi pentru scaunul de vice? V.P.: Nu m-a interesat niciodată primăria dar vreau ca Ungheniul să aibă un primar bun, un primar pentru oameni şi un primar care să respecte oamenii.

jloace la îndemână prin care să poată face cu adevărat ceva.

Butuc răstoarnă căruţa pedelistă

Rep.: Tăriceanu sau Antonescu? V.P.: Am o stimă deosebită pe Călin Popescu Tăriceanu şi pentru activitatea sa de premier, dar, nu contest, Crin Antonescu este cel mai bun politician pe care l-a avut PNLul. Rep.: Verdi sau Guţă? V.P.: Mai repede Puiu Codreanu. Prefer muzica populară. Rep.: Andre sau Omul cu Şobolani? V.P. : Rămân la muzica tradiţională românească şi vă spun că, de exemplu o apreciez enorm pe Sava Negreanu Brudaşcu şi pe Cristian Pomohaci. Rep.: Cei trei muşchetari sau Crimă şi Pedeapsă? V.P.: Cei trei muşchetari. Rep.: Real sau Barcelona? V.P.: Când joacă Barsa cu Madrid nu pot ţine cu niciuna dintre echipe. Sunt neutru pentru că am locuit şase ani şi jumătate la Madrid şi acest oraş va însemna mereu ceva pentru mine şi pentru familia mea. În schimb Barcelona mi-a plăcut dintotdeauna. Am fost fan Barcelona, sunt în continuare dar mă leagă foarte multe amintiri de Madrid. Rep.: Andrea Marin sau Bianca Drăguşan? V.P.: Andrea Marin. Rep.: Roşu sau portocaliu? V.P.. Culoare? Rep.: Da. V.P.: Prefer roşul.

Sanda VIŢELAR

Fostul şef al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş şi al Spitalului municipal din Tîrnăveni din era liberală, Ovidiu Butuc se apropie cu paşi repezi de câştigarea unui proces. Care-i va aduce din, după cât se pare, funcţia de manager al spitalului de pe Târnave. Înlăturat mişeleşte din respectiva funcţie, Butuc a dat în judecată statul considerând decizia ilegală. Judecătorii îi vor da în scurt timp dreptare şi medicul va urma calea celorlalţi liberali repuşi pe vechile funcţii. Vorbim aici de cei doi Radu, Roatiş şi Ungureanu, care au ajuns pe cai mari în vreme de opoziţie. Cum se va descurca Butuc cu fondurile într-un minister alb-verdeportocaliu vom vedea în viitor. Doar mai sunt cam doi ani până la următoarele alegeri şi se schimbă guvernarea.


8

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Women(s) sana in corpore

Pitsi la volei, extraterestru la FCM. Sportul mureşean în 2011. Gata petrecerile, programul liber şi vacanţa sportivilor. Nici n-a început anul bine şi cluburile din oraş au noutăţi cât cuprinde. Şi nici nu putem dezvălui tot... Conducerea divizionarei A de volei feminin CSU Medicina CSŞ Târgu-Mureş este optimistă, în pofida despărţirii de reputatul tehnician sârb Zoran Terzic, plecat să antreneze în Italia după doar trei etape petrecute la cârma „medicinistelor”. Of, of, măi, măi, aproape că aţi preluat moda din fotbal: vine antrenorul, pleacă antrenorul... Şi tot legat de modă şi tot ca pe la fotbal săptămâna aceasta le-am putut admira pe fete în poze cu tâlc, unele prin cluburi, plasate frumos şi mândru pe profilele lor din reţelele sociale. Deşi au fost tipărite doar anumite variante elegante, mai mult de promovare a frumuseţii şi reclamă pentru donşoarele interesate de performanţe, cică s-au supărat anumite persoane, numai că ştim cu toţii că ne şi distrăm după multă muncă, deci medicinistele pot sta liniştite, dacă joacă bine, nu ne supărăm când pozează la fel de bine. „La început de an, CSU Medicina Târgu-Mures se află pe un onorant loc cinci în campionat, după o jumătate de sezon în care a avut parte de partide care au ţinut cu sufletul la gură spectatorii prezenţi în Sala UMF. Din 22 ianuarie, când este programată prima etapă a returului, antrenorul târgumureşencelor, Branko Gajic, va avea la dispoziţie întreg lotul, inclusiv cea mai nouă achiziţie, Maja Simanic”, a

susţinut Mihai Poruţiu, preşedintele Asociaţiei CSU TârguMureş. Prima etapă a returului este programată în data de 22 ianuarie, când CSU Medicina CSŞ Târgu-Mureş se va deplasa la Sibiu, unde va întâlni formaţia CSM CSŞ Terezianum, aflată pe locul 11, ultimul al clasamentului. Succese şi grijă la fete Mişu’.

Moşul a pus cadouri sub panou

Şi la baschet sunt noutăţi prin lot. Divizionara A, BC Mureş Târgu-Mureş, va ataca returul ediţiei 2010-2011 cu două noi achiziţii: internaţionalul român Andrei Căpuşan şi americanul Nicholas Covington. Andrei Căpuşan, este component al lotului naţional, are 27 de ani şi s-a transferat la Târgu-Mureş până la finalul acestui retur, după ce conducerea clubului Energia Rovinari a decis diminuarea contractelor jucătorilor şi renunţarea la obiectivul propus la începutul sezonului, calificarea în play-off. „Căpuşan s-a alăturat lotului şi chiar a jucat în amicalul de joi cu Gaz Metan Mediaş, unde am rulat toţi jucătorii din lot. Mai trebuie să punem la punct formalităţile legate de documente, pentru a-l putea folosi în prima etapă din retur”, a declarat Szaszgaspar Barnabas, antrenorul secund al formaţiei BC Mureş. Nicholas Covington, americanul în vârstă de 26 de ani, a evoluat în turul acestui campionat pentru BC Timişoara. „Covington va fi o alternativă la Cooley”, a precizat secundul „tigrilor”. BC Mureş a renunţat la Mayfield şi Sirutavicius, dar aşa e legea firii, unii vin, alţii pleacă. La jumătatea campionatului BC Mureş se află pe locul patru în clasament, cu 26 puncte, cu unul mai puţin decât liderul la zi, Gaz Metan Mediaş. În prima etapă a returului „tigrii” vor evolua în deplasare, împotriva formaţiei BC Timişoara, aflată pe locul 12, cu 21 de puncte. Potrivit site-ului FRB, întâlnirea se va disputa sâmbătă, 15 ianuarie. Pentru Sunt Teodor Rad şi chiar preşedintele Szalkay urări de sănătate după operaţie, dacă încă sunt în liga iar echipei o sală întreagă îi va ţine pumnii cu sufletul secundă cu handbalul, la gură. Atenţie, aveţi grijă să avem şi majorete... promit că încercăm să promovăm anul acesta. Uite, fac orice, duc şi bannerele

FCM vs Ungaria, meciul anului 2011

Fotbaliştii de la FC Municipal Târgu-Mureş au intrat în cantonament din 10 ianuarie, la complexul Apollo din Sângeorgiu de Mureş, unde vor rămâne până în 22 ianuarie. Elevii lui Ioan Ovidiu Sabău s-au reunit la primul antrenament din 2011 joi, 6 ianuarie, pe stadionul TranSil, efectuând totodată şi vizita medicală. „Pentru noi urmează o perioadă deosebit de importantă. O pregătire de iarnă bună ne va garanta un retur bun. Obiectivul nostru este să obţinem încă 20 de puncte care, cred că ne-ar garanta rămânerea în prima divizie. Va fi foarte greu, echipele din spatele nostru s-au întărit, vor fi meciuri dificile. Cu toate acestea am încredere în jucătorii mei”, a declarat Ioan Ovidiu Sabău. Moţul e pariul că noile transferuri pe care le

“Eu joc volei şi sunt invidioasă pe cei de la FCM. Ce, doar fotbalul merită să apară în presă? Să fie nebunie...”

girează şi o pregătire pe măsură vor păstra echipa în Liga lui Mitică, altfel toată cheltuiala din bugetul local şi posibilitatea de a transforma într-un mega business preluat de comunitatea de afaceri mureşeană se năruie şi se pierd şi voturi. Deci miză mare, monşer. Bruno Fernandes a revenit însurat la lot şi după ce presa centrală l-a prezentat anul trecut cu două neveste, una în România şi una în Portugalia, caz pentru care ar şi fi plecat de la Urziceni, mureşenii aşteaptă ca Bruno să ne prezinte oficial într-o conferinţă de presă aleasa inimii. Oricum, Casă de Piatră Bruno!, şi poatei mai cuminţeşti şi pe ceilalţi colegi un pic. În 25 ianuarie, „municipalii” vor pleca în Antalya pentru a doua perioadă de pregătire, unde vor disputa mai multe jocuri amicale, reîntoarcerea din Turcia fiind programată pentru data de 14 februarie. Dar... înainte de plecarea în Antalya, FC Municipal Târgu-Mureş joacă un amical, împotriva prim-diviziona-


9

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Mens sana in corpore Copii, înainte, la atac... repede că vine primăvara şi iar ne dăm pe role. Patinoarul nu va fi gata numai dacă mergem noi să lucrăm acolo pe gratis

rei maghiare Ferencvaros Budapesta. Cu sau fără suporterii utraşi maghiari ce au speriat România din tren când a jucat Steaua cu Ferencvaros, meciul e vineri 21 ianuarie, cel mai probabil de la ora 12, la stadionul Transil. Fostul internaţional român Adrian Iencsi, exstelistul Dorel Zaharia, sârbul Darko Jovandic şi internaţionalul iordanian Thaer Bawab, fost component al echipei de tineret a clubului Real Madrid şi al formaţiei secunde a clubului FC Barcelona dar şi al Gloriei Bistriţa, vor evolua în returul Ligii I de fotbal pentru FC Municipal Târgu-Mureş. Gata, avem extraterestru – galactic – vampir – iordanian, suntem în rând cu lumea mondenă.

Echipă de hochei?!

, fer te tru o acasă, n e p i c umes cu voi aic eaua, Mulţ St i zat ş o p R F Vive m m-a umit cu C a modă. l l g e am ! nţa n Fra evolution dar î la R

“Claudiu, lasă-le încolo de Primărie şi politică. Nu-l pot răzgândi pe Platini, nici cu folcloriste, nici cu X6 nici cu apariţii la Realitatea, la Ştii, cu nimic. Fii om de fotbal, şi fotbalul va fi om cu tine”

Copiii cu vârste curpinse între 8 şi 10 ani sunt aşteptaţi la selecţiile organizate de Hochei Club Mureşul, în fiecare marţi şi joi, la patinoarul artificial din Piaţa Teatrului. Preşedintele clubului, Pokorny Laszlo, vrea să înscrie în acest an echipa în campinoatul naţional. A trimis şi scrisori şi cluburilor din NHL (liga profesionistă din SUA şi Canada, n.r.) şi KHL (liga profesionistă din Rusia, n.r.) şi federaţiei române pentru sprijin, aşa că dacă terminăm noi patinoarul din parcul municipal poate vin americanii sau ruşii să ni-l facă. Dacă începe al treilea război mondial din cauza asta? Proiectul a fost început în 2010, însă au rămas la echipă 7-8 copii, din 15 câţi au fost iniţial, jumătate au plecat odată cu dispariţia gheţii spre alte sporturi, iar cei care au rămas s-au antrenat pe uscat într-o sală de sport. N-ar fi bine să fie şi anu’ acesta la fel nu?

Loţi e francez iar

Daţi un leu pentru FCM? Dar 10... milioane euro?

Ladislau Bölöni a fost învestit imediat după Revelion în funcţia de antrenor al echipei RC Lens, în locul lui Jean-Guy Wallemme, a anunţat preşedintele grupării franceze, Gervais Martel. Tehnicianul român are ca obiectiv evitarea retrogradării. Tehnicianul mureşeane a mai antrenat de trei ori în campionatul Franţei, pe Nancy (1994-2000), Rennes (2003-2006) şi AS Monaco (2006). Bölöni a fost demis de la Al-Wahda (Emirate) în septembrie şi a semnat un contract valabil până în 2012. Bafă Loţi draghe, şi ne revedem la vreo premiere pe acasă.

“Bine nea Mircea, dar vreau şi eu în Comitetul Executiv UEFA într-o zi. Crezi că eu nu m-am săturat să merg la CL, să merg la Energomur, să mă sune tot felul de tanti că nu au apă caldă şi să mă invite să le încălzesc. Vreau birou la UEFA!”

Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a băgat spaima în noi după ce a declarat în cadrul unei reuniuni a conducătorilor federaţiei cu membri afiliaţi, desfăşurată la Câmpina, că FIFA şi UEFA doresc separarea fotbalului de politic la nivel local. Cum??? Când tocmai am terminat de vopsit tot stadionul în portocaliu şi albastru? Ce l-o fi apucat şi pe Săndel... “FIFA şi UEFA au remis o circulară în care se cere separarea dintre politic şi fotbal. Autorităţile locale sunt aşteptate să sprijine în continuare investiţiile şi să asigure infrastructura, însă nu şi activitatea de implicare în salarii, premii sau să deţină majoritatea în administrarea cluburilor. Problemele cluburilor trebuie să rămână în domeniul sportiv, fără amestecul politicului”, a precizat şeful FRF. Hopa, pare să nu glumească. Dar oare nu i-a plăcut la President naşului când a fost la noi? Nu ne mai iartă un pic, că altfel ori nu mai jucăm fotbal ori oamenii de afaceri deloc darnici ai Mureşului vor trebui să-şi aleagă un model gen: Becali, Borcea, Paszkany, Porumboiu şi să arunce cu bani în fotbal pentru salarii, prime şi de pus în chiloţii fetelor la Casa Albă (ăsta e un restaurant de pe la noi unde mai petrec băieţii, da nu mergeţi dacă nu vă plac lăutarii, n.r.). Şi oricum şi ăştia au probleme şi se plâng toată ziua la TV, noi de unde scoatem bani? “Restructurarea va începe din 2011-2012 şi va dura până în 2016-2017. Pentru Liga I va trebui şi acordul LPF. Asociaţiile judeţene trebuie să aibă un rol mai important, să crească numărul competiţiilor. Englezii au 22 de competiţii pe an, la nivel de amatori, în restul Europei sunt în medie opt-nouă, iar la noi, maxim trei. Fotbalul amator trebuie să fie la bază, ideal ar fi să ajungem la câteva sute de mii de legitimaţi în fotbalul mic”, a mai explicat Naşu’ Sandu. Deci serios acum. FC Azomureş, FC EON, FC Benţa, FC Musgociu şi club listat la bursă? Hai că nu-i de glumit. Măcar MM de Târgu Mureş, Managerul Maior, se poate lăsa de politică şi administraţie, şi dacă tot îi place fotbalul se poate specializa definitiv. Şi UEFA plăteşte bine. Şi pentru că poate nu ne credeţi pe noi, sau pe Naşu’ vă mai cităm un pic dintr-un film cu Naşu’ Platini direct de pe pagina oficială a forului european: “UEFA subliniază că al său concept – fair play financiar este crucial în asigurarea stabilităţii fotbalului pe termen lung şi va ajuta cluburile să se elibereze de din spirala de costuri ce le-a făcut să experimenteze dificultăţi financiare severe în ultima perioadă”. “Este un proiect complex, dar pe care îl consider vital pentru viitorul fotbalului”, ne-a transmis Michel Platini. Şi dacă supravieţuirea prin Liga I costă undeva pe la 4 milioane euro, şi dacă oficialii noştri au anunţat că vor în anii viitori chiar Europa League, consideraţi licitaţia deschisă şi vă anunţăm unde puteţi începe să donaţi bani pentru FCM. Hai Târgu Mureş!

UEFA Boys


10

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Unguri încă n-am fost!

Camere agricole avem, aşteptăm repartiţiile pentru locatari După ce timp de 20 de ani, agricultura românească a tot fost mulsă de guvernările ultimilor două decenii cu fel de fel de reforme care să mai stoarcă ceva la hambarul ţării, anul 2011, aduce după războaie verbale care au durat câţiva ani buni, o nouă măsură legislativă, care să pună în mişcare agregatul agricol. Este vorba de Legea Camerelor Agricole, intrată în vigoare la începutul acestui an. Am aflat că sunt prevăzute înfiinţarea de structuri asociative şi reprezentative ale fermierilor în toate comunele, la nivel judeţean, la nivel regional şi la nivel naţional, şi părerea celui de la uşa grajdului va fi şi ea auzită. De asemenea reprezentanţii acestora vor fi desemnaţi în urma unor alegeri libere şi democratice la care au dreptul să participe toţi fermierii înscrişi în evidenţa APIA, proprietarii de păduri şi membrii grupurilor de producători. Responsabili cu organizarea acestor alegeri, la nivel judeţean va fi un comitet de iniţiativă, un fel de Birou Electoral Agrar, alcătuit dintr-un reprezentant al Direcţiei Agricole, al Direcţiei Silvice, al ministerului Administraţiei şi Internelor, al APIA şi trei reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale agricole/grupurilor de producători. Şi dacă tot vor fi alegeri, la nivelul fiecărei comune vor fi organizate secţii de votare, unde vor fi aleşi membri ai colegiilor comunale ale camerelor agricole, plus cinci membri supleanţi. Preşedinţii acestor colegii vor alcătui colegiul judeţean al Camerei Agricole care va fi coordonat de un birou permanent, alcătuit dintr-un preşedinte, patru vicepreşedinţi, un secretar şi trei membri. Neam interesat şi noi prin târg să vedem care este percepţia asupra înfiinţării aestor camere. Mare lucru nu am aflat, mulţi încă aşteaptă ceva dar nimic concret despre modul cum va fi pusă în

aplicare legea. Când vor fi organizate alegerile, cine se va implica în organizarea acestora, vor fi bani sau nu pentru acest lucru, încă nimeni nu ştie şi dau toţi din umeri, aşteptând o decizie de la centru. La Camera Agricolă Judeţeană, la fel, se aşteaptă directive de la centru, plus şi clarificarea statutului personalului actual, ce rol vor avea în viitoarele camere.Dacă citim pe lege, aflăm că, camerele agricole vor putea avea şi angajaţi (asimilaţi funcţionarilor publici) - cel puţin trei la nivel local şi între 5 şi 7 la nivel judeţean, care pot fi ingineri agricoli, economişti sau jurişti. În concluzie, Camerele Agricole sunt deja proiectate, mai lipseşte doar ca ele să fie tencuite, vopsite, dotate cu cele necesare şi în cele din urmă locuite. Întrebarea se pune cine vor fi zidarii, cine vor fi viitori viitorii locatarii şi cum vor ajunge ei să se înţeleagă. Cum avem deja o experienţă în ce priveşte aplicarea unei legi, până să vedem funcţionabile aceste camere agricole, va mai trece ceva timp. Până atunci, ţăranii sunt chemaţi la urne pentru a-şi vota aleşii, viitorii locatarii ai acestor camere agricole. Cum vor arăta aceştia şi ce vor şti ei să facă, la ce etaj agricol se vor situa, e greu de spus. Să-i lăsăm să promită recolte bogate în campanie, şi să credem cu tărie că vom culege bine recolta la toamnă.

Văd că sunteţi oameni gospodari şi asta mă bucură. Cu alegerile, fiţi prudenţi însă, că poate apărea un locatar surpriză care să vă şutească camera mare.

Bucătăria, holul şi baia la noua cameră agricolă din comună sunt aproape gata. Am primit şi vesela, dar până să ne folosim de ea, musai să aşteptăm să vedem cine câştigă alegerile.

Al doilea om în stat, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, luînd contact chiar de la cei implicaţi în munca câmpului de stagiul construcţiei camerelor agricole din mediul rural.

„Deci, eu cum am mai spus, sau încercat să zic noi nu facem aici strângere de semnături pentru partidul domnului pastor, noi facem aici muncă de caritate pentru cetăţenii maghiari care vor cetăţenie maghiară.” Liderul CNMT Mureş, Iakab Istvan deranjat de acuzaţiile consilierului local Bendek Istvan cum că Tokes s-ar folosi de

Camera Ascunsă Agricolă

Centrul Democraţiei pentru a strânge semnături pentru viitorul partid al unicului şi inegalabilului Tokes Laszlo


11

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

File de arhivă

Vânătoarea de poliţişti mureşeni Un timp s-au folosit de ei. Însă doar atât cât a fost necesar. Adică până ce şi-au format propria lor bază de cadre, selecţionate pe baza ataşamentului faţă de partid. Apoi, vechii poliţişti, au devenit indezirabili. Gradual, într-o primă fază, au fost disponibilizaţi, apoi compromişi, hăituţi şi în cele din urmă arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. De cele mai multe ori, pentru vini imaginare. Oricum, vina nu mai conta. Conta doar scopul. Iar „malaxorul comunist” trebuia să funcţioneze. „Maurul îşi făcuse datoria...Maurul putea să moară.”

Ordinul nr. 323/9449 din 19 mai 1951, de la arhivele mureşene

Ordinul anterior menţionat, se referea la foştii funcţionari ai Siguranţei din România. Conform acestui ordin, trebuiau identificaţi toţi cei care lucraseră în această instituţie între 1918 şi 6 martie 1945. Direcţiunea Generală a Securităţii Statului cerea în 1951, unităţilor de securitate din teritoriu – inclusiv la Mureş - o situaţie cât se poate de detaliată a acestor funcţionari. În acelaşi timp, se cerea o foarte mare discreţie. Deocamdată, se solicita doar identificarea lor. Tabelele, purtând menţiunea „Strict secret”, trebuiau să cuprindă gradul profesional avut, locul naşterii, domiciliul, locul de muncă şi profesia la momentul identificării, dar şi alte detalii care se refereau la familiile celor în cauză. Pentru a evita scurgerile de informaţii în timpul întocmirii lor, tabelele urmau a parcurge un traseu foarte riguros stabilit între eşaloane, iar numărul celor care le întocmeau şi centralizau, strict limitat. La arhivele mureşene, se găsesc asemenea tabele. Pe file îngălbenite de timp sunt menţionate numele unor asemenea oameni.

„...raportăm:...”

Toate, dar absolut toate tabelele, încep în mod invariabil cu formula stereotipă: „La ordinul dv. cu numărul....raportăm....” O formulă cazonă, rigidă şi impersonală. Un prim amănunt pe care l-am remarcat la o lectură iniţială şi rapidă, a fost numărul foarte mare de greşeli gramaticale. Scuzabil, dacă

ne gândim la precaritatea studiilor celor mai mulţi dintre cei intraţi în sistem, în anii 50, dar şi la originea etnică a unei bune părţi dintre angajaţii Securităţii mureşene. În ceea ce-i priveşte pe cei cuprinşi în tabele, ca întotdeauna în istorie, erau doar nişte numere într-un joc politic funest, cu consecinţe greu de imaginat. Un aparat birocratic bine pus la punct servea sistemul aşa cum nevoile şi „comandamentele” timpului o cereau. Nu exista milă şi nici compasiune. Duşmanul – cel mai adesea, unul imaginar – trebuia strivit. O întrebare anume mi-a oferit însă imensa corespondenţă purtată între diferitele eşaloane ale Securităţii mureşene, interesată în a îndeplini ordinul dat de Bucureşti. E vorba de obstinaţia cu care erau urmariţi cei ce făceau obiectul ordinului. Unii dintre ei decedaseră, dar Securitatea continua să se intereseze de ei şi la doi trei ani după ce informaţia despre decesul unuia sau altuia le parvenise şi era deja confirmat. Lipsă de profesionalism, prostie pur şi simplu sau lipsă de încredere în organele abilitate a verifica veridicitatea datelor comunicate?

„A fugit cu tot echipamentul....”

„Identificaţi, prindeţi, arestaţi!” Acesta era cuvântul de ordine pentru Securitatea mureşeană, imediat după primirea ordinului de la Bucureşti. Iată spre exemplu prima listă de identificaţi, apoi arestaţi şi anchetaţi de Securitate, în cursul anului 1951: - Radu V. Vasile, născut la 16 februarie 1916, fost funcţionar de Siguranţă, domiciliat în Târgu Mureş (la momentul arestării, funcţionar la Fabrica de zahăr); - Brânduşa Damaschin, născut la 1iulie 1893, fost funcţionar de Siguranţă, domiciliat în Târgu Mureş (la momentul arestării, funcţionar la DCA Mureş); - Nap Iuliu, născut la 4 mai 1895, fost funcţionar de Siguranţă, domiciliat în Topliţa (la momentul arestării, responsabil de cantină); - Fodoreanu Vasile, născut la 10 iunie 1890, fost funcţionar de Siguranţă, domiciliat în Gheorgheni (la momentul arestării, funcţionar în învăţământ);

- Cosma Ioan, născut la 7 iunie 1903, fost funcţionar de Siguranţă, domiciliat în Sâncrai (la momentul arestării, funcţionar în transporturi); - Giurgiu Eugen, fost şef al Siguranţei Târnava Mică, domiciliu necunoscut (la momentul arestării, avocat al Regiunii C.F.R. Cluj); - Tonceanu Dumitru, fost şef al Siguranţei din Reghin, despre care se specifica: „a fost arestat în iunie 1948, internat în lagărul de la Piteşti, de unde nu s-a mai întors.”; - Teodorescu Nicolae Un caz interesant îl reprezintă cel al lui Andrei Emil. Referitor la acesta, în raportul Securităţii mureşene, se specificau următoarele: „După 23 august 1944, a continuat să rămână în Poliţie, cu serviciul la Reghin, iar din 1950 a fost mutat la secretar al Circumscripţiei de Miliţiei Deda de unde, în luna aprilie a dezertat cu întreg echipamentul şi armamanetul. În prezent nu se mai ştie de el...” Tragediile şi suferinţele lor, dar şi ale familiilor acestora s-au consumat discret. La fel de discret pre-

cum, cei mai mulţi dintre ei, au fost ridicaţi noaptea şi duşi apoi în beciurile Securităţii mureşene pentru a fi anchetaţi, iar ulterior răspândiţi şi „pierduţi” în imensul sistem concentraţionar comunist din România. Toate acestea, pentru a li se pierde urma. Definitiv...A rămas însă memoria hârtiei.

Nicolae BALINT


Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

13 File de arhivă

Agentul ”Hubertus” din Reghin şi povestea colecţiei regale A fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului Rege Mihai I. Cea mai mare parte din viaţă a trăit-o însă la Reghin. Marginalizat şi tracasat de regimul comunist, dar om de modă veche, a supravieţuit cu demnitate şi chiar cu oarecare seninătate şi umor - i-am putea spune - noilor condiţii. În anii 70 ai secolului trecut, s-a încercat racolarea sa de către Securitate. A a primit chiar şi un nume de cod. Om de onoare, curaj şi bunăcredinţă, acesta nu s-a lăsat manipulat de Securitate. Fiind „ineficient” a fost scos din evidenţa informatorilor, dar a rămas într-o cartotecă specială. Ioan (Bibi) Popescu, un personaj insolit

Dr. Ioan Popescu a fost administrator al domeniului de vânătoare de la Gurghiu. De încrederea de care s-a bucurat din partea Regelui, stau mărturie mai multe documente din arhivele mureşene pe care am avut posibilitatea să le consult. Chiar şi o procură dată de fostul Rege pentru a-l reprezenta în unele eventuale litigii, pe care acesta din urmă ar fi putut să le aibă cu statul român. Vânător pasionat, dar şi un personaj insolit pentru reghineni, „Bibi” cum îi spuneau cunoscuţii, era însă depozitarul unor informaţii deosebit de valoroase. De aceste informaţii era interesată la un moment dat şi Securitatea, dar şi personaje importante din conducerea de partid. Din păcate, acest om nu a lăsat o carte de memorii. Ar fi avut cu siguranţă ce povesti. Viaţa acestuia poate fi recompusă. Există oameni care l-au cunoscut, există rude, există fotografii, dar şi informaţii în arhivele mureşene. Despre Ioan Popescu există însă foarte multe informaţii de prima mână, prelucrate de regretatul istoric Mihai Pelin. Prieten cu Virgil Măgureanu, fost director al SRI, Pelin a fost unul dintre primii istorici care au avut, după 1989, acces la surse inaccesibile până atunci: documentele fostei Securităţi.

O poveste fără „happy end”

Până în 1989, puţini au fost cei care au ştiut adevărata poveste a colecţiei regale de tablouri, formată din 42 de piese. O colecţie deosebit de valoroasă, inventariată de altfel de bibliotecarul Casei Regale, Leon Bachelin. Despre ea scrisese şi publicase un studiu - „Tablourile El Greco din colecţia regală a României - istoricul Alexandru

Busuioceanu. Carol I, cel care o constituise întrun timp îndelungat, a dispus prin testament ca aceasta să revină Coroanei României, adică unei instituţii a statului român. Testamentul nu lăsa loc niciunei confuzii sau interpretări. Era vorba despre „o instituţie” şi nu despre „o persoană”. După 1945, povestea acreditată, poate chiar şi cu concursul regimului Dej, a fost aceea că, această valoroasă colecţie - cuprindea printre altele şi 6 tablouri de El Greco - ar fi fost scoasă din ţară, de fostul Rege Carol al II-lea, în septembrie 1940, când abdicase şi părăsise ţara. Pe baza cercetărilor sale din arhivele Securităţii, istoricul Pelin face afirmaţia clară: „au fost scoase din ţară în noiembrie 1947, de către fostul Rege Mihai, care fusese invitat la nunta Reginei Elisabeta a Angliei.” Pelin găsise multe documente printre care şi depoziţiile dr.Ioan Popescu şi ale brigadierului silvic Iosif Mureşan din Deda Bistra, jud. Mureş. Tot Pelin, mai făcea afirmaţia că, în drum spre Londra, o parte din colecţia de 42 de piese, ar fi fost depusă la Union de Banques Suisses, iar o altă parte ar fi fost depozitată la vila din Florenţa, a Reginei mame Elena. Tablourile nu apar - nici nu aveau cum, pentru că fuseseră deja scoase din ţară - pe listele-inventar cu evidenţa bunurilor, cu care fostul rege Mihai I a părăsit ţara după abdicarea sa din decembrie 1947. În 1976 însă, două tablouri din colecţie au făcut obiectul unor tranzacţii, în spatele cărora se afla - potrivit istoricului Mihai Pelin - fostul rege Mihai. De altfel, acestea două au şi fost achiziţionate de galeriile americane Wildenstein & Co.

Paza colecţiei de tablouri, asigurată de un localnic din Deda-Bistra

În condiţiile războiului şi a unor eventuale

şi neprevăzute evoluţii ale frontului, Regele Mihai I a dispus încă din timp, măsuri deosebite de pază şi protecţie pentru unele obiecte de valoare, inclusiv pentru colecţia de tablouri. Era poate şi o măsură de a-şi asigura într-un anume fel, propriul său viitor. În 1967, dr. Ioan Popescu trimitea un memoriu autorităţilor, în care scria „Iosif Mureşan, azi domiciliat în comuna DedaBistra, jud. Mureş, a păzit în calitate de brigadier cinegetic, la domeniul Săvârşin, în anii 1943-1946, din încredinţarea mea, tablourile de mare valoare din palatele Sinaia şi Bucureşti, depozitate atunci în pădurea din Troiaş-Săvârşin...” Popescu, avea să indice ulterior unui „tovarăş” venit de la Bucureşti (probabil, ofiţer de Securitate), lista completă cu tablourile aflate sub paza brigadierului din Deda-Bistra, între care figurau şi cele 42 dispărute din România. Pentru a întări cele spuse, în martie 1968, Ioan Popescu s-a adresat fostei Regine mame Elena, la Florenţa, care a confirmat cele scrise de el, cu referire la tablourile depozitate la Săvârşin. Scrisorea Reginei mame a fost apoi fotocopiată şi trimisă de către acelaşi neobosit Ioan Popescu, la Bucureşti, el dorind la modul cel mai sincer, să se facă lumină în povestea tablourilor. Probabil că zelul, bunacredinţă şi sinceritatea dovedite de Popescu în chestiunea tablourilor, l-au „inspirat” pe un ofiţer local de Securitate să încerce să-l racoleze ca informator. Popescu a primit numele de cod „Hubertus”, dar a fost scos din evidenţă la scurt timp, pentru că dincolo de problema tablourilor, în alte chestiuni el nu s-a dovedit câtuşi de puţin cooperant.

Operaţiunea „Patrimoniul”, inspirată oare de cazul relatat de Popescu?

Spre sfârşitul războiului şi imediat după, dar până la instalarea regimului comunist, s-a încercat - şi în cea mai mare parte s-a şi reuşit - transferarea unor mari valori în străinătate, mai ales prin intermediul băncilor. După venirea la putere a comuniştilor, mulţi dintre cei care nu apucaseră să plece şi care aveau valută în bănci străine, nu au mai revendicat-o din motive lesne de înţeles. Imensa valoare pe care a reprezentat-o colecţia regală de tablouri formată din cele 42 de piese, şi asupra căreia Popescu făcuse ample depoziţii, a atras probabil atenţia, în 1968, lui Nicolae Ceauşescu. Acesta a dispus lansarea unei mari operaţiuni, „Patrimoniul”, pentru recuperarea bunurilor româneşti scoase din ţară, precum şi a valutei aflată în bănci din străinătate, ce avea deponenţi români. Pe data de 29 octombrie 1968, generalul de securitate Constantin Stoica, preciza în conţinutul preambulului la Operaţiunea „Patrimoniul”, următoarele: „Se va proceda la depistarea, în continuare, a cazurilor de moştenire în care fondurile succesorale se află în străinătate, în vedera clarificării lor în favoarea statului român.” Operaţiunea avea să continue şi în anii următori, având drept obiectiv aducerea a cât mai multă valută în România. E drept, că nu era singura cale. Astăzi - ce ironie a sorţii! - se urmăreşte scoaterea ei, de către „băieţii deştepţi”. Dacă ai fost educat într-un anume sistem de valori, ca orice om de bun-simţ, îţi pui totuşi o întrebare. Care din ei au procedat corect şi moral? Comuniştii de ieri sau capitaliştii (mare parte) impostori, din ziua de azi?

Nicolae BALINT


14

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Respiră adânc!

PACIENTUL ROMÂN Stimate pacientule român, pentru că este primul articol din 2011 doresc să-ţi transmit multă sănătate! E nevoie pentru că cineva trebuie să cotizeze la bugetul de stat, iar alţii să-şi bage mâna în sacul public fără nici o jenă. Dar nu despre asta e vorba acum, ci despre nişte veşti din sistemul sanitar. Nu e nici o noutate. Farmaciştii se confruntă cu aceleaşi probleme financiare din anii anteriori. Nu vă faceţi griji stimaţi pacienţi, cel puţin nu încă, deoarece farmaciştii dau asigurări că eliberează medicamente gratuite şi compensate, dar şi pe cele incluse în programele naţionale, chiar dacă în prezent nu se ştie exact câţi bani se vor aloca pentru anul în curs. Vă amintiţi cu siguranţă că în 2010, în fiecare lună farmaciştii ameninţau că nu vor mai elibera medicamente pentru simplu motiv că nu erau bani, iar reţetele în baza cărora se eliberau medicamentele nu erau recunoscute de Casa de Asigurări de Sănătate. Se pare că istoria se repetă şi din nou farmaciştii se plâng că viitorul financiar este nesigur. Este de înţeles, nu au avut destul timp la dispoziţie autorităţile să se gândească şi la aceste probleme, aveau alte treburi mult mai importante. Nu ştim care. Ce nu pot eu să înţeleg, ce este peste puterile mele de judecată, cum naiba se face că majoritatea celor care sunt puşi să conducă ceva, să gestioneze şi să administreze nişte instituţii nu sunt în stare să ia nişte decizii coerente şi utile pentru marea masă de oameni. Pur şi simplu declar că mă depăşeşte. Şi aşa se face că din nou bolnavii trebuie să stea cu frica în sân că s-ar putea să rămână fără medicamente, iar la câte probleme sunt acum pe cap de locuitor, asta mai lipsea. Noi asistăm însă la desfiinţarea unui renumit Institut din Târgu Mureş şi mă refer la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant care după 15 ani de activitate, după 15 ani de performanţă, deranjează. Nu ştim pe cine, bănuim doar, dar cu asta rămânem. Cică nu le place celor din Ministerul Sănătăţii să se spună că IBCvT se va desfiinţa, cică trebuie să spunem că se va reorganiza, adică va intra în subordinea Spitalului de Urgenţă din Târgu Mureş. Am mai vorbit despre acest subiect şi nu vreau încă, până la luarea de noi decizii să mai spun prea multe, cert este că au recunoscut şi mai marii Sănătăţii că Institutul nu ar fi ajuns la o asemenea performanţă dacă în urmă cu 15 ani nu s-ar fi infiinţat ca entitate separată, ca instituţie cu personalitate juridică. Dar ce mai contează, îl băgăm la grup cu altele. Veştile (proaste) nu se opresc aici. Am văzut cum activita-

de aţiune a ă oper r t ic s n m o i a em “Cea m ică poate d imic n i t u a p matem ot iei şi nu , adică ăt la zero e că dac g n se aju l .“ la loc, e malu dispar

tea Caselor de Asigurări de Sănătate s-au blocat în toată ţara pentru că Sistemul Informatic a dat eroare. Oare acest sistem din ce bani a fost cumpărat? Cum, din banii noştri?! Perfect. Încă o bătaie de joc faţă de banul public, dar parcă nici acest lucru nu ne mai miră. Este interesant şi modul prin care doctorul Bendek Istvan se foloseşte de presă şi transmite mesaje Ministrului Sănătăţii Cseke Attila, coleg de partid. Spun că se foloseşte de presă pentru că la ultima conferinţă, care a avut loc la sediul UDMR, a început să se plângă de nişte lipsuri de la clinica pe care o conduce, deşi ulterior, toate declaraţiile doctorului au fost demontate de conducerea Spitalului de Urgenţă printr-un comunicat de presă. Şi atunci am concluzionat că atâta timp cât doctorul Benedek Istvan vorbeşte fără să aibă o bază de date corecte, mă gândesc că vrea să-şi atace tovarăşul de partid. Nu că m-ar deranja această bătălie din sânul UDMR, dar nu aş vrea să cred că presa este folosită în alte scopuri decât pentru informarea corectă a populaţiei sau pentru semnalarea unor probleme reale. Şi pentru că tot m-am apucat să vă dau veşti din domeniul sănătăţii, doresc să transmit Ministrului Sănătăţii să-mi ofere ocazia ca în viitor să vă dau mai multe veşti bune. Nu de alta, dar acolo sunt şi banii dumneavoastră.

Războiul finanţării la medicamente. O fi sau nu o fi? N-o început bine anu’ că târgu’ de pe malul Pocloşului vuieşte. Şi dacă aşa am început, aşa vom şi continua. La noi politica se învârte bine în horă cu sănătatea. Dacă avem bani pe sănătate, ne folosim de politică şi viceversa. Nu e politic(os) să se treacă cu vederea peste sănătatea târgului. Amu şi noi le cunoaştem, atât politica cât şi sănătatea, că cele mai mari subiecte de discuţii numai aici se găsesc. Dar s-o luăm cu începutul. Aşa, pe la mijlocul săptămânii, ca să se dezmorţească unii după paharele de şampanie de la Revelion, s-a abătut o veste tragică în buricul târgului. Sănătatea e pe ducă. Clinica de Hematologie, acolo unde ştiinţa avansată ne permite să ne reparăm cu ajutorul celulelor stem, ar urma să se închidă. Pe motiv că banii anunţaţi care ar putea să vină sunt prea puţini. Zice aşa şeful de clinică, dr. Benedek Istvan, şi totodată să nu uităm, şeful UDMR Târgu Mureş, într-o conferinţă de presă politico-sănătoasă: „Anul trecut am avut 9 milioane de lei pentru medicamente, anul acesta ne-au propus 700.000 lei. O să putem lucra o lună, o lună jumătate şi după aceea ce facem? Am cerut 5 milioane de lei pentru că am înţeles că trebuie redus bugetul. Au transmis că nu se poate. Viitorul este foarte sumbru. Două lucruri pot să fac: ori să fac prima mea

meserie ori să omor bolnavii sau să îi las să moară”. Doamne fereşte aşa ceva. Nu e de ajuns că vor guvernanţii să ne omoare? Bine că mai avem medici patrioţi, care s-au făcut luntre şi punte să obţină “totul” în meseria dedicată bolnavului. Mişcarea nu a căzut bine forurilor superioare, mai bine spus conducerii Spitalului de Urgenţă de care aparţine Clinica Hematologie. Sau cel puţin nu e frumos să te foloseşti de politică ca să spui ceva. Nu e politicos. „Ne exprimăm dezaprobarea faţă de modalitatea de comunicare a d-lui prof. Benedek Istvan şi nu considerăm corectă această abordare”, vine răspunsul din partea conducerii spitalului, dr. Florin Gomotârceanu. Cum era de aşteptat toate-s bune şi frumoase. “Stocul de medicamente este suficient pentru următoarele patru luni de zile. În momentul de faţă, nu există deficienţe în aprovizionarea cu medicamente, ca atare pacienţii care se adresează acestei clinici pot primi asistenţă medicală de cea mai bună calitate”, mai spune conducerea spitalului. Acuma stăm şi ne întrebăm cina bate câmpii sau mai pe româneşte spus, cine minte. Aşa de frumos este cum spune conducerea spitalului, sau să luăm de bună varianta medicului? Până la proba contrarie nu putem spune nimica. Încercăm să credem pe fiecare şi totodată pe niciunul. Când ajungem pacient acolo, Doamne fereşte, vedem ce zice nea doctoru’, băgăm mâna în buzunar sau nu?

Stem cells in crisis

Prof. Raduly Gyorgy, primarul comunei Santana de Mures, despre excavările din Mureş

S-au s par t n iş mai p ătat u te pahare, s n şer v -a et faci, a şa-i la ...ce să-i chef!

Doru Borsan la implinirea celor 42 de ani de viata.

„Am pus bazele Institutului, am făcut primul transplant de inimă din ţară în ’99, cum ar putea să nu-mi pese de amestecul intereselor personale?”

Profesorul Radu Deac nu priveşte cu ochi buni comasarea Institutul de Boli Cradiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă


15

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011

Ce e scris(oare) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţie, dragă! Au trecut sărbătorile, încet-încet reintră viaţa în normal. Ce zic, normal, da de unde! Că doar toate merg cu susu-n jos! Dar, ce să mai comentăm, că sunt destui cârcotaşi! Dacă nu ai uitat de obiceiurile de pe la noi, ştii că de ieri am intrat în perioada Farschungului. Apoi de acum trăim într-o veselie fără sfârşit. Seara ne adunăm pe la câte-o vecină de aici de prin sat şi povestim, mai ţesem, coasem, tricotăm, care ce ştie să facă, no, aşa ca la ţară. Aşa de fain cântă fetele lu’ Mărioara din Toroc de zici că e corul de la concertul de Anul nou de la Viena! Ca să vezi cât sunt de cultivată! Tineretul-cei care nu fac naveta la oraş, vreau să zic, se adună pe la fosta casă de cultură, fac discotecă, dar sunt câţiva care vin să ne studieze obiceiuriule populare, şi satu pe la şezători, pregătesc măştile, bâtrânele fac gogoşi cu volănaş, pancove cu silvoiz, ori scoruşe date prin zahăr farin...Îţi mai aminteşti, nu-i aşa? Apoi bărbaţii mai gustă nişte vin şi povestim, spunem bancuri! Ne râdem, ce mai! Auzi ce ne-o povestit unul mai hâtru, de a minţit el, minţesc şi eu, dar un sâmbure de adevăr tot are! Am auzit pe la ştiri c-o fi fost o tentativă de jaf pe la bănci! Vaaai, tu De n-am râs! Băiatul e la actorie, apoi îţi poţi imagina ce fain o jucat rolul fiecăruia, de vedeam cu ochii minţii toată scena! Am râs de nu mai puteam respira! Hai să-ţi zic şi ţie! Cică trei pierde vară mai spre seară aşa, înarmaţi cu un pistol cu gloanţe de cauciuc, cu o plasă de rafie, au vrut să dea o lovitură la o bancă de cartier. Banca numai geamuri, fără perdele, că aşa se cere acum, să fie transparenţă, nu? Lumină ca în occident, paznicul înarmat, înăuntru nişte funcţionare şi un papiţoi la costum, plin de sine se plimba gesticulând de la un ghişeu la altul. Pe stradă oamenii îşi vedeau de drum, până când li s-a părut că în bancă se întâmplă ceva. Unul dintre cei trei, muşchiulos, cu şapca trasă peste faţă s-a postat în uşa băncii. Alţi doi şăpcoşi au năvălit înăuntru. Primul l-a pocnit pe paznic cu mânerul pistolului din dotare în cap, dar acesta nu se lăsa cu una cu două, se tot

ridica de pe jos, iar tipul îl tot pocnea...Celălalt mascat s-a dus la una dintre funcţionare cu plasa de rafie în mână, cerândui banii, judecând după gesturi. Papiţoiul văzând că se dă atac la bancă, dintr-un salt, ca în filme, s-a pitit sub o masă, abia după ce s-au calmat spiritele având curajul să-şi scoată nasul de acolo. O fi reuşit casieriţa să apese butonul de panică pentru

Moştenirea casei, sub lupa îngrijitorilor de bătrâni

că s-au sesizat trecătorii, iar un cetăţean cu mult spirit civic, un înger salvator, a vrut să intervină, dar când să intre în bancă, matahala din uşă l-a făcut cu un upercut bine plasat de a zburat omul înapoi de unde venise! Alarma pornită, bandiţii au luat-o la sănătoasa, paznicul după ei, un foc în plan vertical, foc din nou, foc după ce băieţii au făcut colţul. Tare frumos, numai că pistolul era ...cu gaz! Papiţoiul care se uita precaut de sub masă, a ieşit ca să povestească poliţiştilor ce şi cum s-a întâmplat tentativa de jaf. Dacă ai imaginaţie şi aşa e interesant, dar să-l fi văzut pe cel care povestea, imitând exact ce văzuse dintr-o maşină parcată în faţa băncii! Râdeam cu lacrimi, ce mai! Adevărul e că nu prea e de râs, că se putea termina mai rău, toată povestea. Paznicul a avut noroc că singurul bandit care era priceput în ale jafului, care avea şi forţă, matahala acela a stat cuminte, cu mâinile încrucişate pe piept şi aştepta ca apoi să dea semnalul de retragere! Că de intra el în locul nătăfleţilor, cine ştie ce ar fi ieşit! Imediat s-a găsit cineva să mai spună încă un caz, ceva şi mai haios! Paznicul, un ochelarist cu nişte lentile precum fundul de borcan cică mânca dintr-un blid, concentrat asupra mesei. Tipul cu o cască de motociclist pe cap aţă la el, fluturând pistolul, un fel de „dă-te de acolo”, la care paznicul îl hâşîia dând din mână, mestecând liniştit mai departe. Atacatorul disperat de atâta tupeu, ţopăia pe lângă el, ameninţându-l în zadar, apoi a fugit! Paznicul într-un târziu se ridică de la masă, se duce la uşă, se uită în sus, se uită în jos, intrebând fetele de la ghişeu: „n –ar trebui să chemăm poliţia?” No, asta ca să ne mai descreţim frunţile, că dacă e Farschung, farschung să fie! În speranţa că te-ai distrat şi tu, citindu-mi scrisoarea, te las cu bine, Letiţia mea dragă!

Te sărută prietena ta, Raveca

Ştiu că e devreme domnul vice dar eu am pregătit deja o listă cu numele pentru o eventuală potenţială listă comună la viitoarele alegeri, că acum că ne-am făcut cu ditai alianţa avem şi noi şanse să prindem vreun scaun de consilier local sau judeţean la Târgu-Mureş”.

„Stai să verific dacă ai trecut toţi medicii specialişti pe care îi avem ca să dăm bine”.

Conducerea PC Mureş încântată de crearea noii Alianţe pentru Conducerea Dezastrului caută să vadă pe cine vor scoate în faţă dintre membrii locali pentru alegerile de anul viitor.

De când e criză, nu sunt locuri de muncă vânatul bătrânilor fără nimeni pe lume, cu casă, masă, tot tacâmul a devenit o modă la români. Mica publicitate din Mureş vuie de anunţuri. Dacă nu vor bani, vor cu siguranţă casa moştenire. “Doresc să îngrijesc o persoană în vârstă neimobilizată la pat, de preferinţă femeie, contra moştenire”, se arată în anunţ. Oamenii nu se sfiesc să recunoască că nu au de lucru şi le-ar plăcea la nebunie să lucreze la cineva care lear lăsa casa moştenire. Adică, decât opt ore la patron cu 600 lei în mână, mai bine o casă. Curiozitatea ne-a împins să aflăm ce vrea să facă mai exact doamna ca să primească aproape din ceruri o locuinţă. “Frumos scrie în anunţ ce doresc eu. Pe parcurs ne înţelegem ce vă mai trebuie, dacă aveţi nevoie. Nu am de lucru şi aş vrea să îngrijesc pe cineva. Fac curat, mâncare, dacă trebuie medicamente, îmi daţi reţeta şi să îmi spuneţi cum să le dau”, a dat totul afară dintr-o răsuflare femeia. Lucruri simple dacă stai să te gândeşti că în joc e o casă. Unii vin cu familie cu tot. Femeia face menaj, calcă, spală, face mâncare, curăţenie, iar copiii, cine ştie, citesc poveşti la bătrâni sau le plimbă căţelul. “Familie serioasă şi cu posibilităţi, îngrijim bătrâni, contra

moştenire, avem 50 ani şi 2 copii”. Altă variantă la mica publicitate avea o tentă mai religioasă. Dacă tot trebuie să ne ajutăm semenii că aşa a lăsat Dumnezeu, de ce să nu cerem şi ceva în schimb? Că, frate, frate, dar brânza e pe bani. “Dumnezeu ne spune să ne iubim aproapele ca pe noi înşine, noi suntem o familie serioasă şi am dori să îngrijim o persoană în vârstă din Târgu Mureş sau din împrejurimi, să-i fim alături la bine şi la greu, să o ajutăm moral, spiritual şi material contra moştenire locuinţă. Noi suntem de vârsta a II-a şi prezentăm încredere”. Tot asemănător suna un alt anunţ, făcând apel la bunătatea divină pentru cei ce au grijă de semenii nevoiaşi. “Bunul D-zeu ne-a lăsat pe acest pământ şi ne-a spus să avem grijă unii de alţii. Noi, o familie serioasă, am dori să îngrijim o persoană în vârstă din Târgu-Mureş sau împrejurimi, să fim alături şi să o ajutăm contra moştenire locuinţă”. Măcar există certitudinea unei bătrâneţi fără griji, dacă lăsaţi ceva de moştenire. “Doamnă cu experienţă şi cu suflet bun, îngrijesc persoană în vârstă în Tîrgu-Mureş, gătesc, fac menaj şi la nevoie ajut şi material, contra moştenire. Ofer o bătrâneţe fără griji”.

Cenuşăreasa

„Da mă duc să las covrigii aici la băieţii de la permise şi apoi vin să văd cum a parcat nesimţitul ăsta aşa.”

Un şmecher cu număr de Bucureşti a cugetat în stil mioritic şi a găsit o soluţie pentru lipsa locurilor de parcare din Mureş. Cât mai aproape de trotuar şi de trecerea de pietoni că să nu încurcăm foarte tare-tare traficul.


16 Trase de păr. Pe nas.

Droguri pe Facebook pentru toţi Să vină „miliţia, SRI-ul, jandarmeria” spunea un senator prefectului mureşean la un eveniment extremist anul trecut. Aşa spunem şi noi acum. Să vină dom’le toţi şi să oprească un flagel care afectează grav sănătatea populaţiei şi viitorul tinerilor noştri. Dacă presa este un pericol pentru siguranţa naţională atunci cu siguranţă etnobotanicele sunt puţintel mai periculoase. Să vedem de ce. Vrei droguri ieftine şi livrate acasă. Nimic mai simplu. Intri pe Facebook şi cauţi un anunţ, unde nestingherit, un individ din Târgu-Mureş îşi vinde produsele etnobotanice. Nu am înţeles nici până astăzi care este modalitatea prin care autorităţile române au ales să se lupte cu vânzătorii de etnobotanice. Nu de alta, dar legile prin care se interzice comercializarea acestor substanţe periculoase care au băgat în spital sute de tineri, par că nu-i sperie pe cei care vând aceste substanţe. Nu pot să mă gândesc decât că marii „specialişti” ai ţării nu sunt în stare să găsească soluţii prin care să interzică vânzarea oricărui tip de substanţă care poate afecta viaţa unui om. Mai mult, distribuitorii de substanţe etnobotanice şi-au lăsat numerele de mobil la care pot fi contactaţi, adrese de mail, aşa că oricine poate avea acces online la etnobotanice. (Heloo Poliţia unde-i flagrantul) Ştim doar că magazinele, aşa zisele Space Shopuri, au fost închise, cel puţin oficial (cel din centru este în continuare deschis ca şi până acum), dar asta nu înseamnă că fenomenul a fost stopat. Se vede foarte clar şi din anunţul pe care l-am găsit cu uşurinţă pe net. Cred că părinţii care au probleme cu odraslele lor din cauza consumului de etnobotanice se prind de cap la auzul acestei ştiri, nu ştiu însă ce reacţie vor avea autorităţile. Am sunat la unul dintre numere, să verificăm dacă într-adevăr omul de pe net vorbeşte prostii. Mi-a răspuns, mi-a dat detalii despre marfă, după care urma să ne întâlnim pentru a intra în posesia substanţelor. Nici negocierile nu durează mult. Un plic de BONZAI costă 25 de lei. Evident că nu am mers mai departe, dar pentru mine a fost suficient să realizez că anunţul este pe bune, iar vânzarea este posibilă pentru oricine doreşte senzaţii tari şi eventual o comă în spital, la Terapie Intensivă. Aştept în continuare o reacţie din partea poliţiei şi a tuturor celor care au posibilitatea să oprească acest fenomen. Catani de Mureş

SpaceDreams. Livrări la domiciliu NON-STOP cele mai mici preţuri din Târgu Mureş. NOU acum si pe YAHOO Messenger CONTACT: pace_ dreams@rocketmail.com TEL:0755932… , 0748634…

Anul VIII, nr. 436 | 17 - 23 ianuarie 2011


Ziarul de Mureş nr 436 17 - 23 ianuarie 2011