Page 1

Principalele realizări ale Consiliului Judeţean Mureş în perioada 2008-2012

www.ziaruldemures.ro www.zms.ro

INFORMAŢIA CARE DĂ PUTERE

Ziarul de

32/,7,&ù $'0,1,675$ě,( Anul IX, Nr. 500 16 pagini, PREŢ: 2,99 lei, 30 aprilie - 6 mai 2012 FONDATOR: AURELIAN GRAMA

Victorie pentru Ciprian Dobre pag. 3

Dr. Benedek Imre, condamnat să candideze pag. 13

Teodor Giurgea, politicianul care susţine tinerii pag. 14

Ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică? pag. 5

Continuitate sau schimbare... aceasta este întrebarea!? pag. 2


Ziarul de

32/,7,&ù

Luptă interesantă pentru şefia Consiliului Judeţean Mureş şi la Primăria Târgu Mureş, unde principalii candidaţi se luptă cu aceeaşi ardoare pentru mult dorita funcţie de PREȘEDINTE respectiv PRIMAR. Rămâne de văzut cine va reuşi să îşi mobilizeze mai bine electoratul…

şeful cel mare de la Alba Iulia, actual boss pe plaiurile Clujului. Semnalul a fost dat în decembrie 2011 de ÎPS Andrei Andreicuţ, la megalansarea cărţii “Căinţa de a fi”. Cine a avut urechi de auzit, a auzit atunci... Bursa zvonurilor spune că venirea lui Paşcan la şefia CJ Mureş ar avea ca efect câteva schimbări la instituţiile subordonate care contează. Mihai Poruţiu sau chiar Cristian Ciobanu, ambii consilieri judeţeni, la Aeroport. Marius Cătană sau fostul şef de cabinet, sociologul Mircea Munteanu, în locul lui Schmidt Lorand, iar Vasile Adrian Mureşan, actualul şef al DSP Mureş, ar putea ajunge la şefia Spitalului Clinic Judeţean Mureş...Și lista poate continua.

Lokodi Edita Emoke “Doamna de fier” a judeţului, dar şi a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, filiala Mureş. Umor fin dacă e nevoie, rigoare de procuror atunci când trebuie. A câştigat “la musteaţă” cursa pentru şefia CJ Mureş în 2008, când a beneficiat de voturi decisive din câteva fiefuri româneşti care l-au abandonat pe liberalul Ciprian Dobre. Politician versat şi fină cunoscătoare a administraţiei publice, în special cea viscerală, nevăzută pentru Măria sa Alegătorul, nefamiliarizat cu negocierile pentru posturi sau cu marile licitaţii pentru drumuri şi lucrări importante în judeţ. Izorep, Procon 16, Multi Prod Impex sunt doar câteva din firmele cu numeroase contracte judeţene în “era Lokodi.” În ceea ce priveşte posturile din instituţiile subordonate cu bugete demne de luat în seamă, certitudini sunt destule. Va rămâne în funcţie Schmidt Lorand de la DGASPC Mureş, instituţia cu felia cea mai mare din bugetul judeţului, cel care nu conteneşte să se laude cu realizări ”subţiri” ale sistemului. O altă certitudine este Csortan Ilona arhitectul şef al judeţului iar Ștefan Petru Runcan ar putea rămâne la Aeroport, deşi este considerat de mulţi dintre consilierii ”doamnei de fier” gaura neagră a bugetului judeţean. La conducerea Spitalului Clinic Judeţean Mureş ar putea continua dr. Konrad Judith pe care firmele maghiare de soft o iubesc atât de mult. Oare Valer Băţagă cu ale sale rezultate deosebite la capitolul accesării de fonduri europene va rămâne preferatul viitorului preşedinte Lokodi. Sau poate un maghiar va veni la timonă?

Ciprian Dobre şi galbenii din judeţ Avocat. Fost prefect şi actual deputat. Se spune că i s-ar fi propus postul de ministru al Justiţiei pe vremea

2

www.zms.ro

guvernării liberale, însă a refuzat ştiind că în preajma alegerilor e vorba de o funcţie cu durată determinată. Mai mult ca sigur că se vor ivi şi alte ocazii, una din acestea fiind recenta cădere a Guvernului Ungureanu. Se fac din nou liste cu posibil miniştri… Liderul PNL Mureş a crescut enorm la capitolul vizibilitate. Invitat frecvent la emisiuni TV naţionale cu audienţe mari, Dobre este un nume cunoscut nu numai de electoratul mureşean, ci şi de cel din alte judeţe. Venirea sa la şefia CJ Mureş ar însemna şi schimbări. Mihai Poruţiu şef la Aeroport, ar fi o variantă de luat în seamă, bazându-ne pe prietenia şi relaţia de durată dintre cei doi. La conducerea DGASPC se vehiculează nume precum Marius Huciu, medic, Iolanda Cătinean, actuala directoare a Palatului Copiilor din Târgu-Mureş şi chiar Codruţa Sava, care astfel ar reveni în instituţie. În ceea ce priveşte managementul Spitalului Clinic Judeţean Mureş ar putea fi asigurat de dr. Ovidiu Butuc, Ionela Ciotlăuş sau chiar dr. Silviu Morariu…În locul firmelor de casă ale UDMR enunţate mai sus poate am vedea mai mult apărând Moragroidul lui Akos sau chiar contracte pe justiţie cu propria soţioară.

Marius Paşcan un independent cam ecologist Deşi anunţat candidat independent, dependent de logistica PDL sub umbrela “Alianţei pentru Mureş”, noi l-am citit drept ecologistul din PER. Fire sensibilă, poetică, excelent comunicator şi cu un discurs ireproşabil. Un maestru al vorbelor bine meşteşugite, de harul căruia a profitat din plin fostul său şef de la Primărie, Dorin Florea. Extrem de important, fostul prefect este prieten apropiat cu înaltele feţe bisericeşti ale judeţului. De altfel, protopopii ortodocşi au primit instrucţiuni clare de la

Primărie cu altă pălărie O eventuală schimbare de macaz la conducerea Primăriei Târgu Mureş ar aduce şi o mult dorită împrospătare a contractelor pentru zecile de milioane de euro din bugetul local. O dată cu venirea unui Frunda sau Brişcaru pe fotoliul de edil şef, nu vom mai vedea cu siguranţă licitaţii câştigate de ”mogulii” de la Energoplus, Alfaconstruct, Valpet-Astor, Citadin Prest, Salubriserv, Tracia Trade sau de ce nu Contrascom Benţa. În ultimii 12 ani doar aceste firme (cu excepţiile de rigoare) au avut acces la banul public din oraş, crescând astfel în aceşti ani ca alţii în secole. Frunda ar vrea să vadă mai mult firme cu un colorit verde spre alb, să audă dulcele motoare ale utilajelor Izorep sau Procon 16. Coroborat cu o plecare a UDMR de la şefia CJ Mureş, firmele ar deveni falimentare dacă nu s-ar vedea un răsărit dinspre Primărie. O dată cu ei ar pleca şi ”băieţii” de casă angajaţi de decenii la municipalitate. Vorbin aici de celebrul şef de la Pieţe Vasile Filimon care ar deveni în sfârşit pensionar, de actual-prefectul Bretfelean care nu va mai benefica de maşină de serviciu în calitatea de şef la Poliţia Locală, de Neluţu Chiorean de la imagine, de Moldovan de la Locativ sau de Cîrcu de la Weekend. Toţi servili supuşi ai actualilor edili, obedienţi peste măsură chiar şi întru rele. Alţi prinţişori din UDMR le vor lua locul cu siguranţă, deşi senatorul se dă multicultural şi european. Etnia va conta aici cu siguranţă. Sub Brişcaru ne-am putea aştepta la aceleaşi schimbări doar cu alte nume. Vom vedea o administreaţie locală condusă în tandem cu cei doi Dragoş: Popa şi Bardoşi, cu tinerii sociali democraţi instalaţi la timonele celor mai importante instituţii locale. Și poate vom vedea născuânduse din cenuşa sărăciei de până acum, noile păsări Pheonix ale administraţiei locale puse pe brişcăreală

Alex TOTH şi Ionel ALBU


$'0,1,675$ě,(

Victorie pentru Ciprian Dobre Votarea moţiunii de cenzură depusă de Uniunea Social-Liberală împotriva cabinetului condus de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi, implicit, demiterea Guvernului poate fi asumată de către deputatul liberal mureşean Ciprian Dobre drept o victorie personală. După ce a contribuit la întocmirea moţiunii intitulată “Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, el a fost cel care a dat citire textului în plenul Parlamentului. Dobre s-a remarcat şi ca poliglot la votul documentului, susţinându-şi discursul în limbile engleză, maghiară şi română. Şi a contribuit cu un vot din totalul de 235 la căderea Guvernului Ungureanu. Aventura moţiunii de cenzură pentru liderul liberalilor mureşeni, Ciprian Dobre, a început imediat după ce Guvernul Ungureanu a emis mult-criticata hotărâre de modificare a anexei care reglementa modul de organizare a tuturor universităţilor de stat din România. Mai precis, înfiinţarea Facultăţii de Medicină cu limba de predare majoritar maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. Hotărârea de Guvern nr. 966 din 2011, modificată, a fost publicată în 29 martie în Monitorul Oficial. Au urmat Sărbătorile Pascale, iar imediat după acestea, Opoziţia a trecut la întocmirea moţiunii de cenzură care a fost citită lunea trecută în Plenul Parlamentului chiar de către deputatul mureşean, ceea ce a marcat o premieră pentru parlamentarii originari din judeţul nostru. Nu avea însă să fie ultima nici pentru aleşii noştri trimişi în cele două Camere ale Parlamentului, nici pentru Ciprian Dobre.

A doua premieră Vineri, în ziua votului, acesta şi-a ţinut discursul de susţinere a moţiunii de cenzură în trei limbi – engleză, maghiară şi română. “Vorbesc acum în română, dar şi de voi vorbi în maghiară sau în engleză, la fel voi gândi. La fel voi acţiona. De aş vorbi în toate limbile pământului, voi spune la fel: că tinerii acestui pământ au dreptul să îl stăpânească deplin. Dar ca stăpâni să ajungă, ei trebuie să stăpânească deplin limbile pământului acesta. Una, o singură limbă de va lipsi din şcoala lor – şi, atunci, mai puţini prieteni vor putea aduce la masa copilăriei

lor. Aşa cum, mai târziu, mai puţine bucate vor putea aduce pe masa copiilor lor. Darămite atunci când limba in care NU vor fi instruiţi copiii este a celor mai mulţi, a majoritarilor?! Cu cât mai săraci vor fi ei, copiii etnicilor maghiari? Pentru că nu vor putea munci pe pământul pe care s-au născut. Nu vor putea munci. Tinerii maghiari, instruiţi ca medici doar în maghiară, nu vor putea munci pe acest pământ, pentru că nu vor putea vorbi majorităţii pacienţilor”, a spus Dobre în discursul său. După câteva ore s-a ajuns la vot, iar după numărătoare, Opoziţia a triumfat având 235 de voturi pentru moţiunea de cenzură, iar Guvernul Ungureanu după un mandat de nici trei luni a fost demis.

O contribuţie măruntă Deputatul liberal recunoştea imediat după vot că această victorie înseamnă pentru el „un lucru foarte simplu, a picat un Guvern al minciunii, a picat un Guvern al incompetenţei, iar contribuţia mea la căderea Guvernului este una măruntă, micuţă, am citit-o şi am votat căderea acestui Guvern”. Mai mult însă, aşa cum subliniam mai sus, a promovat în cadrul moţiunii de cenzură subiectul UMF Târgu-Mureş, insistând că prin adoptarea Hotărârii de Guvern, politicienii din arcul guvernamental au lăsat tinerii maghiari fără locuri de muncă. “O segregare a UMF Târgu-Mureş nu are viitor. Ea nu poate exista în această formă nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere faptic. Niciun părinte nu îşi va da vreodată copilul la o facultate care nu va fi recunoscută în Europa şi într-o limbă în

Parlamentarii mureşeni Kelemen Atilla, Frunda Gyorgy – UDMR şi Doru Oprişcan – PDL au preferat să privească de la TârguMureş desfăşurarea ostilităţilor din Camerele Reunite. Deputaţii Toader Stroian şi Petru Başa nu au votat moţiunea, la fel şi fostul lider unional Marko Bela. care nu poţi profesa nici măcar în România”, a subliniat liderul PNL Mureş. Acesta a dat totodată dovadă de fair-play faţă de gestul colegului său de Parlament, senatorul Corneliu Grosu care a fost la şedinţa în plen şi a votat pentru moţiunea de cenzură. „Eu am salutat sincer gestul senatorului Grosu încă înainte de a fi exprimat pentru că într-adevăr se ţine de cuvânt atunci când spune ceva. Este un gest pe care, aşa cum s-a observat, nu l-au făcut alţi parlamentari de la PDL şi au preferat nici măcar să nu vină în plen şi să fugă practic de răspundere”, a mai completat Dobre. Cu toate că Opoziţia ar putea da premierul, parlamentarul mureşean a susţinut că nu ar trebui să ne grăbim cu supoziţiile şi că trebuie să tratăm totul cu maximă responsabilitate, evitând o poziţie tranşantă faţă de nominalizarea premierului de către preşedintele României, Traian Băsescu, după consultările cu partidele parlamentare.

Lavinia MUNTEAN


Ziarul de

32/,7,&ù

Dr. Benedek Imre, condamnat să candideze Din păcate, sunt condamnat să continui cursa şi să candidez pentru Primărie şi pentru Consiliul Local. Motivez acest anunţ prin a spune că negocierile, pe care le-am purtat cu toate partidele pentru a face ca această comunitate a noastră să aibă un candidat pentru Primărie au eşuat

Dr. Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă TârguMureş, a declarat vineri, 27 aprilie, că negocierile purtate cu reprezentanţii UDMR şi Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) au eşuat şi ca atare va candida la Primăria şi Consiliul Local TârguMureş din partea Partidului Civic Maghiar (PCM). “Din păcate, sunt condamnat să continui cursa şi să candidez pentru Primărie şi pentru Consiliul Local. Motivez acest anunţ prin a spune că negocierile, pe care le-am purtat cu toate partidele pentru a face ca această comunitate a noastră să aibă un candidat pentru Primărie, au eşuat”, a afirmat dr. Benedek Imre, care a spus că a primit 5.000 de semnături de susţinere din partea cetăţenilor. Potrivit acestuia, deşi Gyorgy Frunda - contracandidatul său din partea UDMR - ar fi fost dispus să se

ajungă la o înţelegere, semnalele date de Marko Bela şi Tokes Laszlo, doi dintre cei mai importanţi lideri ai maghiarimii, au dus la eşecul negocierilor. “Deşi domnul Frunda, candidatul UDMR ar fi dorit să se înţeleagă, domnul Marko Bela, preşedintele faptic al Uniunii, nu doreşte. Domnul Tokes Laszlo a transmis PCM, care mă susţine, că persoana mea va fi un eşec, pentru că mă voi retrage. Deci, cei doi lideri marcanţi ai maghiarimii mă condamnă să continui, să îl ajut pe domnul Florea. Cei doi domni au dezbinat această comunitate”, a subliniat dr. Benedek Imre. “Trebuie să mă transform în portavoce împotriva acestor lideri şi îi asigur pe membrii Uniunii că sunt alături de ei, că gândesc la fel şi doresc să continui ideea de democraţie şi să mă sacrific pentru ea”, a adăugat candidatul PCM. Alex TOTH

Discursul dr. Benedek Imre de duminică, 15 aprilie, cu ocazia unei întâlniri cu credincioşii Bisericii Reformate „Stimaţi concetăţeni! Înainte de toate aş dori să-i mulţumesc presbiteriului şi pastorului Lakatos Peter că mi-au dat ocazia să împărtăşesc câteva idei cu dumneavoastră. Aş vrea să vă spun pe scurt de ce sunt aici, ce vreau să fac pentru comunitate şi cum văd eu viitorul. Sunt medic, profesor al Universitatii de Medicină şi Farmacie, şi şeful Clinicii de Cardiologie. Sunt la vârsta la care simt că pot să stau în faţa dumneavoastră şi pot să ma ofer să fiu în continuare, şi în alte domenii, membru util al societăţii. Cine sunt susţinatorii mei? Aşa cum ştiti, acum patru ani, am fost pe primul loc al listei pentru alegeri, adunând 13.000 de voturi, însă conducerea UDMR m-a pus înlăturat iar după ce am câştigat acţiunea judecătoreasca împotriva Biroului Electoral Central am fost eliminat dintre membrii UDMR. Acum, în numai o săptămână s-au strâns 5.000 de semnături împotriva acestei hotărâri. Aceşti 5.000 de oameni mă susţin şi acum, şi a apărut şi o echipă nouă lângă mine. Ei sunt cei care ne încurajează să facem ceva pentru oraş, pentru comunitate. Lânga aceştia, am prieteni, membri ai familiei şi patru fiice cărora aş vrea să le asigur viitor în acest oraş. Pentru membrii activi ai societăţii noastre, şi pentru cei care ar vrea să se bucure de anii lor de pensie, aş vrea să asigur că anii rămaşi îi vor trăi în demnitate. Ce vedem astăzi? Cum aţi auzit, pastorul a vorbit despre valorile şi despre legile pe care foarte des le

4

www.zms.ro

încălcăm. A mai vorbit despre o noua formă a lumii civilizate, despre “lumea tâlhară”. Valorile nu mai sunt respectate. Societatea noastră, profesorii şi medicii noştri sunt devalorizati. Fiecare persoană are valori importante pe care le respectă. Eu, ca şi cap de familie, cred că cel mai important este educaţia, ca şi cetăţean îmi trăiesc viaţa cu punerea pe primul plan a ideilor creştin-democrate conservative, ca o persoană centrată pe familie susţin că rădăcinile trebuie respectate, respectiv ca om şi medic cred că este indispensabilă toleranţa şi acceptarea altora. Alaltăieri am vorbit cu o mare comunitate, şi am pus întrebarea că de ce se întâmplă ca antreprenorii noştri tineri stau mai ales în spatele poliţiştilor, SRI-ştilor şi oamenilor nationalităţii majore aflaţi în poziţii de administraţie? Mi-au zis că pentru că acolo este siguranţa, acolo este “copacul mare”. Aş vrea sş schimb acest lucru, aş vrea ca şi societatea noastră să aibă un “copac mare”. Trebuie să stăm lângă un om valoros, care reprezintă valorile societăţii noastre, care a pus pe masă foarte mult, şi acest om trebuie să ne reprezinte în Primărie ca şi “copacul mare”. Astfel am vrea să realizăm restabilirea valorilor: medicul să lucreze în condiţii cinstite, cu o atitudine cinstită faţă de oameni, profesorul să primească atenţia necesară ca să poate educa generaţia viitorului, de care vom putea fi mândri, şi care ne va da siguranţă şi speranţă. Preotul să vorbească cu dumneavoastră cu un ton pozitiv şi încurajator, şi să simţiţi că educaţia merge în direcţie bună. Acestea sunt obiectivele noastre.

Nu vin în faţa dumneavoastră şi spun că voi construi autostrăzi sau poduri suspendate la Târgu-Mures. Ce pot să vă promit? Multe lume mă cunoaşte. Sunt profesor universitar, medic, fondator a mai multor clinici, a Casei de Asigurări, Casa Vârstnicilor de pe Valea Nirajului, şi realizator a mai multor unităţi de sănătate în ţară. Şi cred în educaţia pe care eu o numesc educare civilă creştin-democrat conservativă. Sunt documente scrise care adeveresc că familia mea are un trecut secuiesc începând de la 1160. Aşa simt că acest fapt este cea mai mare dovadă că dacă voi avea posibilitatea să fac ceva pentru societate, o voi face în spiritul acestei educaţii. (...) Sunt convins că în zilele noastre maghiarimea va putea câştiga scaunul de primar numai dacă îşi va uni puterile. Sunt de părere că dacă nu avem o listă de coaliţie comună, societatea noastră nu va avea rata de majoritate în consiliu. Noi am început ceva, care ori este bun ori nu. Voi cere un sfat de la dumneavostră. Am iniţiat o organizaţie numită Platforma Civică Creştin-Democrată. Nu este un partid, este o coaliţie care da posibilitatea ca membrii UDMR, PCM, PPMT să discute împreună, să formuleze idei comune în interesul publicului, şi să transmită aceste idei către partidul lor. (...) Decizia este în mâna dumneavostră. Dacă credeti că este bine cea ce facem noi, ne staţi alături, dacă nu, formulaţi întrebări, propuneri, critici cu încredere. Dacă cineva vrea să acţioneze în interesul publicului, trebuie să accepte susţinerea, lauda dar şi critica la fel.”


$'0,1,675$ě,( Ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică? Cum ar fi să trăieşti cu adevărat? Cum ar fi să îndrăzneşti să faci tot ce vrei fără să îţi pese de cum te judecă ceilalţi? Ce ar fi dacă ai începe să lupţi pentru visele tale? Chiar dacă faci greşeli, chiar dacă te mai împiedici şi cazi, măcar ştii că ai făcut, ai simţit, ai trăit cu adevărat o viaţă de om, nu de peşte la conservă. Și pe măsură ce începi să faci lucrurile de care ţi-e teamă, acea teamă dispare şi devii un om mult mai puternic şi bogat sufleteşte. Aşadar, ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică? Frica, anxietatea, teama, fobiile si alte formulări ale acestei stări sunt de fapt deviaţii de la normalitate. Pare complicat a defini normalul. Dicţionarul de psihologie Larousse precizează ca normalitatea este o noţiune relativă, variabilă de la un mediu socio-cultural la altul. Cuvântul normal provine din latinescul „norma” (unghi drept), adică ceea ce nu oscilează nici la dreapta nici la stânga, ceea ce se afla chiar în mijloc. Normalul este deci un termen calificativ implicând o valoare – Aş vrea să devin normal. Normalul este şi un termen descriptiv indicând o medie – Aş vrea să fiu normal ca şi ceilalţi, ca toată lumea. O. Rank defineşte normalitatea prin capacitatea de a trăi fără teamă, vinovăţie sau anxietate, şi aceea de a avea responsabilitatea propriilor acţiuni. Anxietatea reprezintă una dintre cele mai întâlnite emoţii umane. Se consideră că 25% din populaţia generală a întrunit, cel puţin o dată în viaţă, criteriile pentru una dintre tulburările anxioase. Femeile prezintă o incidenţă mai mare a anxietăţii decât bărbaţii, iar statutul socio-economic scăzut

viaţa însăşi. Toate fricile au la bază ideea că avem nevoie de ceva, din partea cuiva sau a ceva din mediul exterior nouă. Pornind de aici, frica se manifestă ca gândul că nu o să putem obţine acel ceva de care credem că avem nevoie. Pornind de la acest gând, toate gândurile noastre următoare, toate alegerile pe care le facem, toate reacţiile şi comportamentele noastre vor avea ca obiectiv obţinerea a ceea ce credem că avem nevoie. Analizând ce anume crezi că ai nevoie să obţii?, sau este oare posibil să nu ai nevoie de acel ceva? poate reprezenta soluţia de a scăpa de această frică ori de câte ori te cuprinde. Răspunzând la aceste întrebări, ai putea foarte bine, la o analiză atentă, să ajungi la concluzia că nu ai neapărată nevoie de acel ceva, putând chiar să-ţi imaginezi cum va continua viaţa ta fără obţinerea acelui ceva. Dacă ţi se întâmplă aşa ceva, te afli pe drumul curajului, al neînfricării. Dacă ducem lucrurile până la capăt, judecând în acest fel pentru toate fricile noastre, vom ajunge la concluzia că un om care nu are nevoie de

Frica politică îi poate determina pe guvernanţi să facă gesturi extreme: să fure voturi, să şantajeze, şi toate acestea sunt vizibile în ultima perioada în societatea românească. Frica de pierderea controlului fondurilor publice, îi face pe guvernanţi să ia decizii care încalcă autonomia universitară la UMF Tg-Mureş cedând solicitărilor partenerilor de guvernare. reprezintă un factor de risc pentru apariţia anxietăţii. Fobia se referă la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situaţii care provoacă frica. Fobia este frica specifică, intensă, declanşată de un obiect sau o situaţie, care nu au prin ele însele un caracter periculos, cu caracter iraţional recunoscut ca atare şi care nu poate fi controlat volitiv. Dacă în cazul anxietătii, teama nu avea obiect, în fobie ea capătă caracter specific (sociofobie=teama de relaţii interumane, nazofobie= teama de boală, tanatofobie= teama de moarte). Ne este frică de foarte multe lucruri, de absolut orice se poate sau ni se poate întâmpla în viaţă. Ne este frică de ceea ce noi creăm sau facem să se întâmple în viaţa noastră sau a altora, de responsabilitatea noastră pentru aceasta. În esenţă, ne este frică de

nimic, nu are frică de nimic. Nu am nevoie de nimic de la tine, şi ca atare nu mi-e frică de tine. Dacă am ajuns la concluzia că nu am nevoie nici măcar de viaţa mea, sub această formă, actuală, materială, atunci nu mi-e frică de tine nici dacă mă ucizi. Nu am să fac nimic pentru a te împiedica pentru că de fapt nu poţi să-mi iei nimic din ce am nevoie. Aceasta este adevărata neînfricare. Este starea în care trăiesc marii maeştrii dintotdeauna. Istoria fricii porneşte de la Adam, ca prim sentiment după comiterea păcatului, când se descoperă gol. Pe când frica personală este artefactul propriei noastre psihologii sau experienţe, frica politică îşi are sursa în conflictele dintre şi înlăuntrul societăţii. Ea beneficiază de repercusiuni extinse, implică,

Chiar dacă în urmă cu aproape 4 ani, la noi frica a devenit subiect de campanie electorală, vezi sloganul preşedintelui Băsescu: „De ce le e frică nu scapă!”, frica se întoarce împotriva celor care o sădesc. angajează mase umane. Pe când frica personală are un caracter prezervativ, cea politică poate avea un caracter înnoitor, devenind, paradoxal, generatoare de vitalitate. Chiar dacă în urmă cu aproape 4 ani, la noi frica a devenit subiect de campanie electorală, vezi sloganul preşedintelui Băsescu: „De ce le e frică nu scapă!”, frica se întoarce împotriva celor care o sădesc. Întradevăr, de ce le este frică nu scapă.....şi asta este valabil pentru guvernanţi, având în vedere apropierea alegerilor, şi votul...... arma cu care o dată la 4 ani, populaţia poate sancţiona clasa politică. Frica politică îi poate determina pe guvernanţi să facă gesturi extreme: să fure voturi, să şantajeze, şi toate acestea sunt vizibile în ultima perioadă în societatea românească. Frica de pierderea controlului fondurilor publice, îi face pe guvernanţi să ia decizii care încalcă autonomia universitară la UMF Tg-Mureş cedând solicitărilor partenerilor de guvernare. Frica de pierderea guvernării îi determină pe unii dintre parlamentarii puterii să nu voteze deloc la discutarea unei moţiuni în parlament. În curând nu va mai fi nimic de care să-ţi fie frică, iar viaţa va deveni o bucurie, aşa cum a fost menit să fie. Poţi începe când vrei să nu îţi mai fie frică. Chiar azi. Chiar acum. A sosit momentul să nu îţi mai fie ţie frică. A sosit momentul să le fie frică guvernanţilor. Transformă frica personală şi transferă frica în plan politic. Mergi la vot! De ce le este frică, nu scapă!

Dr. Florin Buicu Medic specialist sănătăte publică şi management Doctor în ştiinţe medicale

5


Ziarul de

32/,7,&ù

Principalele realizări ale C Prin proiectele elaborate de Consiliul Judeţean Mureş, în ultimii 4 ani am adus în judeţ în jur de 800 milioane de lei (165 milioane de euro) din fonduri europene. Valoarea totală a proiectelor de finanţare este de aproape 1 miliard de lei (în jur de 240 de milioane de euro).

I. Drumuri reparate şi modernizate Am modernizat porţiunea de drum dintre Târnăveni şi graniţa cu judeţul Alba (DJ107). Valoarea investiţiei este de 3 milioane euro şi s-a realizat din fondurile de preaderare ale Uniunii Europene. Contribuţia Consiliului Judeţean Mureş este de 343.990 euro. Am modernizat drumul 142C pe porţiunea Coroisânmartin - graniţa cu judeţul Sibiu din fonduri structurale. Valoarea investiţiei este de 24.022.048 lej, din care contribuţia Consiliului Judeţean Mureş este de 1.474.000 lei. Este în curs de realizare modernizarea drumului judeţean dintre Sărăţeni şi Măgherani (DJ 135) din fonduri nerambursabile. Valoarea proiectului este de 56.455.217 lei, contractul de finanţare a fost semnat în decembrie 2011. Contribuţia judeţului este de 1.709.180 lei. Am efectuat lucrări de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene. În perioada 2009-2011 am turnat covor asfaltic pe 180 km de drum judeţean, valoarea lucrărilor depăşind 47 milioane de lei. Valoarea lucrărilor de plombare depăşeşte 16 milioane de lei. Câteva exemple de lucrări finanţate din bugetul Consiliului Judeţean Mureş: - drumurile judeţene Luduş-Sărmaşu, Săulia

6

Acest material este o prezentare succintă a activităţii echipei manageriale şi a funcţionarilor publici din aparatul Consiliului Judeţean Mureş din perioada 20082012, care doresc ca judeţul nostru să progreseze.

– Band (DJ 151, 151A, 152). S-a turnat covor asfaltic pe o lungime de 28 km. Valoarea lucrărilor: 7.276.742 lei, - drumul judeţean din Valea Gurghiului. Lucrările de reparaţii a DJ 153 C Reghin-Lăpuşna au costat 1.238.000 lei. Reabilitarea şi modernizarea drumului s-a inclus şi în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, Programul „10.000 km drumuri de interes judeţean”. Şi drumul judeţean 136 Sângeorgiu de Pădure – Bezid- limită jud. Harghita a fost inclus în programul de reparaţii menţionat. Dacă proiectele vor obţine finanţare, lucrările vor continua din fonduri de la Guvern, - drumurile judeţene Ernei – Sovata (DJ 153), Ernei – Eremitu (DJ 153) sunt importante din perspectiva dezvoltării turismului din zonă. (asfalt pe 17 km - 4.064.883 lei). Am modernizat drumurile comunale din fonduri guvernamentale. În ultimii 4 ani Guvernul României a alocat suma de 33.287.080 lei pentru reabilitarea drumurilor comunale, reuşind astfel să reparăm mai mult de 80 km de drum. Construim un pod din beton armat peste Valea Şaeş, pe DJ 106, limită jud. Sibiu – Apold- Sighişoara, având o lungime de 32,7 m şi o lăţime de 9,80 m. Valoarea proiectului este de 2.619.996 lei. Construirea centurii între Corunca şi Sângeorgiu de Mureş, pe teritoriul administrativ al comunei Livezeni, fără a periclita pădurea de pe Platoul Corneşti, este un proiect al Ministerului Transporturi-

DJ142 în trecut www.zms.ro

lor, cu finanţare printr-un credit de la Banca Mondială. Valoarea investiţiei este de 33 milioane euro. Ministerul Transporturilor a repus proiectul pe ordinea de zi, studiul de fezabilitate se află în reînnoire.

II. S-a extins sistemul de alimentare cu apă şi canalizare Am finalizat lucrările începute în cadrul programului SAMTID în localităţile Iernut, Luduş, Reghin, Târnăveni, Sighişoara prin accesarea de fonduri structurale. Valoarea lucrărilor depăşeşte 12 milioane de euro. Am extins sfera de acţiune a Operatorului Regional de Apă. Am modernizat reţelele de apă şi canalizare prin programul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în următoarele localităţi: Sighişoara, Reghin, Sovata, Fântânele, Sărmaşu, Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu de Mureş, Corunca, Ernei. Valoarea investiţiei este de 32 milioane euro. Am câştigat un proiect european de 110 milioane euro pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă în oraşele cu o populaţie mai mare de 50.000 locuitori. Lucrările se află în fază de execuţie. Construim 29 staţii noi de pompare şi epurare a apei şi a apelor uzate, iar pe cele vechi – 14 staţii- le modernizăm conform normelor europene. Reabilităm şi extindem reţeaua de distribuţie a apei potabile cu 62 km , iar cea de canalizare cu peste 84 km. Se reabilitează mai mult de 46 km de aducţiune şi se construieşte 52 km de aducţiune nouă. Am înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „AQUA INVEST” cu 60 de membri. Atribuţiile de

DJ142 în prezent


$'0,1,675$ě,(

onsiliului Judeţean Mureş în perioada

2008-2012

preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Am modernizat infrastructura de apă şi canalizare în comune din fonduri guvernamentale. În ultimii 4 ani Guvernul României a alocat suma de 13.140.000 lei pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare în comunele din judeţ. 9 localităţi din judeţul Mureş au semnat la data de 16 martie 2012 contractul de finanţare pentru realizarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare. Localităţile Găneşti, Glodeni, Sînpaul, Vărgata, Gheorghe Doja, Suplac, Beica de Jos, Gorneşti şi Fântânele vor realiza investiţia din fonduri provenite de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Valoarea celor 9 contracte este de 43.943.549 lei. Ca urmare a proiectelor derulate de Consiliul Judeţean Mureş, până în anul 2018 vom asigura apă potabilă conformă cu normele europene pentru toţi locuitorii judeţului.

III. Ca să trăim într-un judeţ mai curat Pentru rezolvarea problemei de gestionare a deşeurilor din judeţ, Consiliul Judeţean Mureş a semnat la data de 30 iunie 2010 un contract de finanţare de 53 milioane de euro. Proiectul este unul dintre cele mai mari proiecte de gestionare integrată a deşeurilor în România şi este de o importanţă majoră pentru toţi locuitorii judeţului din mai multe considerente: - Se va construi un depozit zonal ecologic la Sînpaul şi tot aici se va realiza prima instalaţie de tratare mecano-biologică din România, lucrările de construire fiind în stare avansată. - Se va realiza o staţie de transfer, una de sortare şi o staţie de compostare la Cristeşti pentru zona Târgu Mureş. - Se vor închide cele 5 depozite neconforme ale judeţului la: Tg Mureş – Cristeşti, Sovata, Luduş, Iernut şi Reghin. Aceste depozite în urma lucrărilor de închidere nu o să mai reprezinte o sursă de poluare a mediului înconjurător, totodată dispare şi disconfortul estetic şi vizual cauzată de ei în mijlocul naturii. - Asigurăm locuitorilor din judeţ echipamente de colectare separată (pubele, containere) pentru deşeurile reciclabile, iar locuitorilor din mediul rural unităţi de compostare individuale. - Achiziţionăm 8 mijloace de transport pentru transportul deşeurilor. - Vom demara campanii de informare

Lucrări la Depozitul Ecologic din Sânpaul şi conştientizare a populaţiei despre importanţa colectării selective şi reciclării deşeurilor. Campania se va realiza prin metode interactive, prin implicarea un segment de populaţie cât mai larg. - Colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi transportul acestora la staţiile de transfer se va face potrivit planului zonal al Proiectului. Derularea procedurilor de achiziţie publică şi semnarea contractelor cu operatorii economici va fi derulată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Ecolect Mureş”, în baza unui mandat special dat de fiecare consiliu local. Asociaţia are 103 membri, iar funcţia de preşedinte este îndeplinită de preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

IV. Avem grijă de cei nevoiaşi Am continuat procesul de restructurare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, conform normelor Uniunii Europene. Am efectuat lucrări de reparaţii la clădiri şi am îmbunătăţit dotarea instituţiilor rezidenţiale pentru protecţia persoanelor adulte, respectiv a centrelor pentru copii. Valoarea investiţiilor depăşeşte 4.300.000 lei. Este în curs restructurarea, extinderea şi modernizarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din Brâncoveneşti. Aici sunt îngrijite 300 de persoane, 150 în Castelul Kemény, 150 de bolnavi în pavilioanele nou construite. S-au finalizat lucrările de extindere la Centrul „Sf. Ana”, cu 50 de locuri. Se află în construcţie Centrele „Sf. Maria” şi „Primula”, cu o capacitate de 50 – 50 persoane. Valoarea proiectelor depăşeşte 1.700.000 euro şi se realizează din fonduri europene, respectiv din fonduri de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Şi la Luduş este în curs reabilitarea, modernizarea şi dotarea unei clădiri (fost centru de plasament pentru copii), unde se înfiinţează un centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică. Valoarea proiectului este de

3.713.785 lei, din care 2.863.106 lei finanţare europeană nerambursabilă, contribuţia Consiliului Judeţean Mureş fiind 58.430 lei. Contractul de finanţare a fost semnat la data de 6 octombrie 2011. Prin această nouă investiţie asigurăm îngrijire pentru 108 bolnavi şi creăm locuri de muncă pentru 74 de persoane. Am continuat procesul de reorganizare a centrelor rezidenţiale pentru protecţia persoanelor adulte, scopul fiind asigurarea unor condiţii mai bune pentru îngrijirea bolnavilor. Am sprijinit programele sociale ale organizaţiilor neguvernamentale şi preocupările bisericilor de a dezvolta servicii de îngrijire la domiciliu. A crescut numărul persoanelor care beneficiază de îngrijire la domiciliu. Serviciul de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domiciliu în zonele rurale ale microregiunii Târnava Mare asigură îngrijire de bază şi suport la domiciliu pentru 428 de persoane. Serviciul se acordă la cerere de către persoane cu vârste de peste 60 de ani, din localităţile Albeşti, Apold, Daneş, Nadeş, Saschiz, Vânători, Viişoara şi Zagăr. Proiectul este finanţat în parte de Uniunea Europeană şi are o valoare de 167.300 lei. Organizaţia Caritas de Alba Iulia este parteneră în derularea proiectului. Astfel, în 28 de localităţi mureşene funcţionează deja cu succes serviciul integrat de asistenţă socială la domiciliu. Am sprijinit activitatea Centrului de Resurse pentru Comunitatea de Romi, pentru ca persoanele defavorizate să beneficieze în continuare gratuit de consiliere de specialitate şi de instruire. Numai pentru obţinerea diferitelor categorii de burse mai mult de 250 de studenţi şi elevi ai claselor VII-XII au beneficiat de informare, documentare şi sprijinire în elaborarea actelor. În următoarele localităţi din judeţul nostru funcţionează azile de bătrâni: Târgu-Mureş, Sărmaşu, Deda, Ideciu de Jos, Miercurea-Nirajului, Iernut şi Măgherani. La Lunca Mureşului funcţionează un centru de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi. Continuare în pagina 8

7


Ziarul de

32/,7,&ù

Direcţiunea Spitalului după renovare

Direcţiunea Spitalului înainte de renovare

V. Pentru sănătatea noastră În cursul anului 2010 spitalele orăşeneşti din Luduş, Reghin, Sighişoara, Miercurea-Nirajului şi Iernut au intrat sub autoritatea primăriilor, iar spitalele judeţene au intrat sub autoritatea Consiliului Judeţean. După această perioadă investiţiile în unităţile sanitare au fost substanţiale, valoarea lor se ridică la circa 25 milioane de lei. A început modernizarea şi dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Contractul de finanţare s-a semnat la data de 24 iunie 2011. Valoarea totală a proiectului este de 11.268.606 lei şi se realizează din fonduri europene nerambursabile. Modernizăm ambulatoriile din str. Ghe. Marinescu nr. 1 şi B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26, valoarea estimativă a lucrărilor fiind de peste 2 milioane de lei. Am efectuat lucrări de reparaţii, întreţinere şi modernizare la secţiile Spitalului Clinic Judeţean şi Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş (în paranteză este trecută contribuţia Consiliului Judeţean Mureş la realizarea lucrărilor). Amintim cu titlu exemplificativ: - Am mansardat clădirea Clinicii de Urologie (1.000.000 lei), am reparat faţada clădirii şi bucătăria centrală (1.125.000 lei), - Am reabilitat Secţiile de Chirurgie I şi II (200.000 lei),

8

- Am efectuat lucrări de reparaţii generale la Clinica de Boli Infecţioase I, unde am înfiinţat o secţie de terapie intensivă pentru gripa aviară sau alte epidemii (360.000 lei), - Am modernizat spălătoria Spitalului Judeţean (320.000 lei) şi sediul administrativ - Am efectuat lucrări de reparaţii la Clinica TBC (360.000 lei), la Clinica de Pediatrie (100.000 lei), la Clinica buco-maxilo-facială, la Maternitatea Veche (încălzire centrală: 320.000 lei), la Ortopedie (200.000 lei), Clinica de Oftalmologie (250.000 lei), la Clinica de Neuropsihiatrie Pediatrică (60.000 lei). Am dotat secţiile spitalelor cu aparatură medicală modernă: computer tomograf, ecograf Dopler, trusă video-endoscop, mese de operaţii, aparat radiologie mobil, sterilizatoare, etc. - Clinica de Urologie: - 566.600 lei - Secţia de Chirurgie I-II, Terapie Intensivă, Radiologie - 566.600 lei - Clinica TBC - 27.000 lei - Clinica de Pediatrie - 10.900 lei - Secţia de Neonatologie - 6.300 lei - Clinica de Oftalmologie - 8.600 lei - Clinica de Boli Infecţioase - 12.200 lei - Clinica de Oncologie - 195.000 lei - Clinica de Ortopedie - 378.400 lei Am efectuat lucrări de reparaţii şi de modernizare la Spitalul „Gh. Marinescu” din Târnăveni. S-au

Aparatura veche a spălătoriei Spitalului Judeţean www.zms.ro

executat lucrări la centrala termică, instalaţii electrice, apă, gaz, canalizare, s-a reparat acoperişul, s-au asfaltat aleile. S-au achiziţionat şi aparate medicale moderne. Consiliul Judeţean Mureş a contribuit cu suma de 5.291.741 lei la realizarea investiţiei. Activitatea Preventoriului TBC Gorneşti a fost preluată de către Secţia de Preventoriu TBC copii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean, cu sediul în str. Hunedoara nr. 29 (investiţii de 35.951 lei). Pentru salvarea vieţii omeneşti Împreună cu cele 6 judeţe din Regiunea Centru, am câştigat un proiect european de 9 milioane de euro pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi de prim – ajutor în situaţii de urgenţă şi dezastre majore. Prin proiect au ajuns în judeţul nostru 4 autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă, 1 autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă, 1 autospecială pentru descarcerări grele, 1 autospecială de cercetare nucleară- biologică- chimică – radiologică şi echipamentele pentru dotarea centrului mobil de comandă şi control. Aceste autospeciale permit o intervenţie mai rapidă în situaţii de urgenţă, astfel se reduce timpul de răspuns de la 48 de minute la 27 de minute în mediul rural şi de la 25 de minute la 13 minute în mediul urban. 147 de persoane au beneficiat de instruire.

Aparatura modernă a spălătoriei Spitalului Judeţean


$'0,1,675$ě,(

VI. Multiculturalitatea este valoarea judeţului Am finanţat activitatea instituţiilor culturale aflate în subordinea Consiliului Judeţean Mureş (Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul”, Teatrul de Copii şi Tineret „Ariel”, Palatul Culturii, Filarmonica de Stat, Revistele Vatra şi Lato, Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş). Am modernizat clădirile în care funcţionează instituţiile de cultură şi am construit sedii noi. Exemple: Am asigurat o nouă sală de repetiţii pentru Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” în TârguMureş, str. Revoluţiei nr. 45. Valoarea investiţiei se situează în jurul sumei de 300.000 lei. Am elaborat proiectul de reabilitare a întregii clădiri, valoarea acesteia fiind estimată la 4.465.953 lei. În curând Teatrul de Copii şi Tineret „Ariel” se va muta într-un sediu complet renovat, pe str. Poligrafiei nr. 4, fostul cinematograf „Pitic” din Târgu-Mureş, unde am creat unul dintre cele mai moderne teatre de gen din Europa, atât ca arhitectură, construcţie cât şi ca dotări. În corpul de clădire vechi şi cel nou alipit am realizat o scenă mare şi una mică, mini-hol, acces public la sala studio, spaţiu expoziţional, sală proiecţie filme de artă, librărie-cafenea, mini-sală de conferinţe, săli de creaţie, garderobe, cabine pentru actori, vestiare, birouri, sală de mişcare (pantomimă), camere de oaspeţi. Se amenajează totodată şi o scenă în aer liber, de circa 42 m2. Valoarea investiţiei depăşeşte 7.800.000 lei. Am reabilitat spaţiile interioare ale Bibliotecii Judeţene şi ale filialelor, am inaugurat secţia de internet a Bibliotecii Judeţene şi sediul American Corner (centru de informare şi de resurse, dotat cu materiale audio-vizuale şi cărţi în limba engleză despre cultura şi civilizaţia americană). Am reînnoit spaţiul în care funcţionează Biblioteca Copiilor, investiţia se ridică la suma de 336.506 lei. Montăm un lift la Biblioteca Judeţeană. Acesta va funcţiona pe 5 nivele şi va deservi atât vizitatorii Bibliotecii cât şi pe cei ai Palatului Culturii. Prin această

investiţie (270.000 lei) oferim un real sprijin vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi în a avea acces la spaţiile expoziţionale ale Muzeului şi la sălile bibliotecii. Am continuat restaurarea Palatului Culturii din Târgu-Mureş. Valoarea lucrărilor executate până acum depăşeşte 2 milioane lei. Principalele categorii de lucrări sunt: am restaurat vitraliile deosebit de valoroase din Sala Mică, Sala de Oglinzi şi din hol (în total 58 m2) – 87.378 lei, am restaurat mobilierul original din Sala de Oglinzi - 366.000 lei, am efectuat lucrări de reparaţii generale la Sala Mică (valoare lucrări 208.925 lei) şi la scena mare (35.200 lei). Am modernizat reţeaua de apă, canalizare şi sistemul de încălzire (valoarea lucrării la instalaţia de încălzire este de 809.388 lei). Au început lucrările în holul principal şi casa scării: reparaţii la elementele de marmură la cele 2 scări şi balustradele din marmură, refacerea tencuielilor şi zugrăvelilor interioare, instalaţia electrică (valoare estimata 1.100.000 lei). Am continuat restaurarea clădirii Bibliotecii TelekiBolyai. Lucrările executate până acum depăşesc suma de 3 milioane de lei. Am executat lucrări de restaurare ample la aripa dreaptă a clădirii şi am terminat lucrările de reparaţii generale la aripa stângă. Şi curtea interioară îşi recapătă frumuseţea în urma lucrărilor de amenajare.

Împreună, executivul şi deliberativul, am fost o echipă puternică, indiferent de culoarea politică. Cu toţii am avut un singur scop, acela de a sluji interesele tuturor locuitorilor din judeţul Mureş Am continuat restaurarea Palatului Administrativ. De această dată holul şi picturile murale secesioniste şi-au recăpătat strălucirea de odinioară, de la începutul secolului. Am consolidat bolta de la intrare, terasa situată deasupra intrării, am recondiţionat pardoseala din marmură. Lucrările au costat în jur de 1.000.000 lei. Am reparat şi restaurat parţial interiorul Muzeului de Etnografie din Piaţa Trandafirilor nr. 11. Am reînfiinţat vechea sală de bal, unde am creat spaţiu de

expoziţie şi de conferinţe. Lucrările de reparaţii sunt în curs de desfăşurare. Am început un program de modernizare a clădirii noi a Muzeului de Ştiinţele Naturii - partea de depozite şi garaje aflate în curte. Clădirea construită în anii 90 a fost lărgită şi supraetajată, s-a reparat parterul şi în parte etajul I. Prin această investiţie am creat una dintre cele mai moderne clădiri de muzeu la nivel naţional. Am elaborat proiectul de reabilitare a clădirii vechi a Muzeului de Ştiinţele Naturii. Proiectul a fost inclus în lista de așteptare a Agenţiei de Dezvoltare pentru a obţine fonduri europene nerambursabile. Am executat lucrări de reparaţii semnificative la clădirea Muzeului de Istorie şi Arheologie din Cetatea Medievală Târgu-Mureş, fostul Centru de recrutare. Clădirea are o suprafaţă utilă de 1350 m2, din care s-a renovat 500 m2, iar 300 m2 sunt folosiţi pentru expoziţii temporare. Valoarea investiţiilor în perioada 2008-2011 se ridică la 1.063.346 lei, din care 300.000 lei au fost alocaţi de la Ministerul Culturii. Am modernizat şi restaurat parterul clădirii (săli expoziţionale, coridoare, sistem de iluminat, reţea de apă şi canalizare, tâmplărie, etc.). A fost reamenajată vechea temniţă a oraşului, care datează din secolul XVII. Pentru vizitarea temniţei a fost construită o scară separată şi un spaţiu de vizitare, iar interiorul temniţei a fost iluminat şi acoperit cu sticlă pentru a fi vizibil şi de sus. Am deschis magazinul de cadouri şi cafeneaua muzeului, unde se organizează expoziţii temporare. Castelul din Gurghiu a fost preluat în administrarea Muzeului Judeţean Mureş în scopul renovării şi utilizării monumentului în scop turistic-muzeal. S-a elaborat proiectul tehnic şi studiul de fezabilitate pentru modernizarea clădirii. Am inaugurat Galeria Permanentă de Artă Românească Modernă în Palatul Culturii. Deschiderea galeriei a fost apreciată de către presa mureşeană de limba română ca fiind cel mai important eveniment în viaţa culturală a municipiului şi a judeţului în anul 2011. În vederea conservării multiculturalităţii în judeţ, am sprijinit activitatea organizaţiilor culturale mureşene. Prin intermediul proiectelor, am alocat 1.504.000 lei pentru organizaţiile culturale non-profit din judeţ. Continuare în pagina 10

9


Ziarul de

32/,7,&ù

VII. Sprijinim investitorii noi

Deschiderea Târgului ONG-urilor

Acest material este o prezentare succintă a activităţii echipei manageriale şi a funcţionarilor publici din aparatul Consiliului Judeţean Mureş din perioada 2008-2012, care doresc ca judeţul nostru să progreseze. Echipa de la Consiliul Judeţean Mureş este formată din specialişti cu o ţinută morală şi profesională, cu o pregătire adecvată, care an de an sunt gata să facă faţă provocărilor noi. Pentru mine, ca preşedinte, este o reală plăcere că am avut sprijinul colegilor mei, pentru care le-am mulţumit la fiecare bilanţ. La şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean din data de 26 aprilie 2012, am avut pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011, care a fost votat în unanimitate de consilierii judeţeni. Mulţumesc din tot sufletul şi consilierilor judeţeni pentru colaborarea şi contribuţia lor la dezvoltarea judeţului Mureş. Împreună am luat decizii, care au dus la modernizarea infrastructurii de transport, apă, canalizare, la modernizarea spitalelor şi a imobilelor aflate în proprietatea judeţului. Împreună, executivul şi deliberativul, am fost o echipă puternică, indiferent de culoarea politică. Cu toţii am avut un singur scop, acela de a sluji interesele tuturor locuitorilor din judeţul Mureş, judeţ aflat în inima Transilvaniei, plin de frumuseţi naturale, de oameni deosebiţi, cu o comunitate multietnică şi multiculturală, care trăieşte alături în echilibru. Lokodi Edita Emőke Preşedinte, CJ Mureş

10

www.zms.ro

1. Aeroportul „Transilvania” - Valoarea investiţiilor şi reparaţiilor în perioada 2008-2011 este de 54.838.108 lei. Am elaborat proiectul pentru extinderea pistei de decolare-aterizare. Proiectul are o valoare de peste 38 milioane euro şi a fost înaintat în septembrie 2011 la Autoritatea de Management POS Transporturi pentru obţinerea finanţării din fonduri europene. Am modernizat echipamentele de balizaj luminos, stâlpii frangibili şi instalaţiile electrice aferente, echipamentele centrale de monitorizare, semnalizare şi control. Am dotat aerogara cu benzi colectoare şi transportatoare de bagaje, am achiziţionat scară pentru pasageri, echipamente multifuncţionale de deszăpezire, autobuze de platformă, echipament follow-me, electrocar Am înfiinţat terminalul NON-SCHENGEN pentru ca Aeroportul „Transilvania” să poată primi pasageri în regim internaţional. Era nevoie să modificăm constructiv şi funcţional partea stângă a clădirii, suprafaţa reamenajată fiind de 230 m2. Terminalul NON-SCHENGEN are o suprafaţă de 465 m2 şi o capacitate de 150 pasageri. Am extins clădirea din partea dreaptă şi am reorganizat constructiv şi funcţional o suprafaţă de 400 m2, astfel încât să se asigure o mai bună comunicare între corpurile de clădire construite în etape diferite. Am elaborat proiectul pentru extinderea cu 250 m2 a părţii din faţa aerogării, prin construirea unei structuri la nivelul parterului pe toată lungimea spaţiului public de recepţie al pasagerilor. Această lucrare este necesară datorită diversificării rutelor şi creşterii numărului de pasageri, astfel că spaţiile de aşteptare şi cele destinate operaţiunilor de check-in au devenit neîncăpătoare. Suma prevăzută în acest sens este de 2.173.327 lei, procedura de achiziţie este în curs. Am elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul pentru construirea zonei cargo. Această investiţie este parte a unui proiect complex, a cărei valoare este 195.158.950 euro, S-a diversificat oferta operatorilor low-cost către destinaţii din Europa: Londra, Barcelona, Madrid, Roma, Dortmund, Milano, Budapesta. 2. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii La Parcul Industrial „Vidrasău” s-a realizat Incubatorul de afaceri, unde 23 de întreprinderi mici şi mijlocii nou înfiinţate îşi desfăşoară activitatea în spaţii dotate cu utilităţi, mobilier, echipamente IT şi de comunicare şi beneficiază de servicii de consultanţă de specialitate. Valoarea proiectului este de 3.800.000 lei, din care valoarea nerambursabilă 1.650.000 lei (investiţie şi sprijin financiar acordat firmelor incubate) şi se finanţează prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Este un real succes faptul că din cifra totală de afaceri a firmelor incubate în cele zece incubatoare de afaceri similare la nivelul României, jumătate este realizată de către o firmă aflată în incubatorul nostru de afaceri. 3. Noi oportunităţi de muncă în mediul rural prin TELEWORK Am înfiinţat 2 telecentre – unul în Corunca, altul în satul Periş, comuna Gorneşti, unde tineri şomeri, cu vârste între 18-35 ani, proveniţi din mediul rural au posibilitatea să lucreze prin intermediul oportunităţilor oferite de noile tehnologii ITC şi a telemuncii. La cursurile de formare profesională au participat 159 de tineri şomeri, din rândul cărora se vor selecta cei 30 de persoane care vor lucra în cele 2 telecentre. Valoarea proiectului este de 1.669.306 lei, din care contribuţia Consiliului Judeţean Mureş este de 39.153 lei. 4. Am elaborat strategia de dezvoltare a ASOCIAŢIEI „ZONA METROROLITANĂ TÂRGU-MUREŞ”. Fondurile necesare realizării -279.551 lei- au fost asigurate din fonduri europene nerambursabile. Atribuţiile de preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.


$'0,1,675$ě,( VIII. Oferte turistice Complex de agrement şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motor Prin intermediul proiectului „Parc auto pentru sporturi cu motor” se va realiza un complex de agrement şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motor pe teritoriul localităţilor Ungheni şi Sânpaul din judeţul Mureş. Se va realiza un circuit de viteză cu lungime totală de 3,7 km, precum şi lucrări aferente: drum de acces (DJ 151B – Parc auto), lucrări de protecţie şi siguranţă, 11 boxe duble, tribună, restaurant, depozite, centru de informare, etc.. Valoarea totală a investiţiei este de peste 55 milioane lei şi se realizează parţial din fonduri europene nerambursabile. Lucrările au început în cursul lunii septembrie 2011. Promovarea potenţialului turistic al judeţului Mureş În scopul valorificării potenţialului turistic al judeţului, realizăm materiale de promovare a judeţului: 3.000 de DVD-uri, 9.000 de broşuri, 18.000 de pliante şi 3.000 de afişe. Materialele se elaborează în cadrul proiectului „Promovarea judeţului Mureş” în şase limbi: română, maghiară, engleză, franceză, germană şi italiană. Scopul nostru este valorificarea resurselor turistice culturale şi naturale din judeţ, cu accent pe ecoturism şi turismul rural, turismul religios, turismul balnear şi cel cultural. Valoarea proiectului este de 623.720 lei, din care finanţare nerambursabilă europeană de 431.200 lei, cofinanţarea judeţului fiind de 8.800 lei. Cetăţile şi bisericile monument din judeţul Mureş au fost incluse în circuitul turistic al judeţului. Prin programul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului s-a realizat semnalizarea monumentelor istorice din comune şi oraşe – muzee, fortificaţii, castele, centre istorice. Indicatoarele sunt amplasate pe drumurile principale de circulaţie. Am sprijinit activitatea Asociaţiei Judeţene de Turism Mureş. Atribuţiile de preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Linia ferată îngustă a fost transferată din patrimoniul Ministerului Transporturilor la Direcţia de Drumuri Braşov şi a fost dată în concesiune unei firme particulare. Din această cauză pe acest traseu a devenit imposibilă realizarea proiectului de construire a pistei pentru biciclişti. Activitatea Serviciului Salvamont s-a extins şi asupra salvărilor din peşteri, astfel că structura aflată în subordinea Consiliului Judeţean Mureş se numeşte SERVICIUL PUBLIC JUDEŢEAN SALVAMONT – SALVASPEO, având 20 de membrii. Am omologat în judeţul Mureş 42 de trasee turistice. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a omologat traseele turistice din zona Târgu-Mureş, Sovata, Munţii Gurghiului şi Călimani. Descrierea traseului, harta tridimensională, lugimea şi diferenţa de nivel pot fi vizionate pe site-ul www.salvamontms.ro. Marcarea traseului a fost realizată de echipa Salvamont-Salvaspeo Mureş, care execută şi lucrările de întreţinere a traseelor. Fondurile au fost asigurate din bugetul judeţului.

IX. În parteneriat suntem mai puternici Am colaborat cu organizaţiile neguvernamentale pentru derularea unor programe comune. În fiecare an am alocat fonduri pe bază de proiecte organizaţiilor culturale, sociale, sportive şi pentru culte. Fondul alocat anual în acest scop depăşeşte 1.600.000 lei.

X. Investim în dezvoltarea resurselor umane Am implementat sistemul legislativ managerial public la Consiliul Judeţean şi la cele 17 instutuţii subordonate, printr-un proiect finanţat din fonduri europene. Am realizat un cadru managerial informatizat, care contribuie la creşterea eficienţei activităţilor de conducere şi la asigurarea legalităţii activităţilor de management public. 109 cadre de conducere, implicate în procesul decizional, au fost instruite în folosirea acestui sistem informatizat.Valoarea proiectului a fost de 594.167 lei.

XI. Centrul Europe Direct Centrul Europe Direct Mureş din cadrul Consiliului Judeţean Mureş se adresează persoanelor care doresc să obţină informaţii despre Uniunea Europeană. Personalul specializat de la Centru oferă informaţii, consiliere, asistenţă cu privire la legislaţia, politicile, programele şi oportunităţile de finanţare ale Uniunii Europene.

Centrul Europe Direct organizează anual o serie de activităţi de informare pentru copii şi tineret la sediul din str. Enescu nr. 2 sau în instituţii şcolare. În parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, organizăm evenimente în aer liber, cum ar fi Ziua Pământului – Critical Mass, Ziua Europei, Săptămâna Mobilităţii, seminarii, mese rotunde, toate având ca obiectiv principal diseminarea informaţiei europene în rândul mureşenilor.

XII. Alte realizări Am realizat lucrări de reparaţii generale în clădirea fostului hotel Parc, unde spaţiile modernizate vor avea o nouă destinaţie. La subsol va fi spaţiu de arhivare şi depozit de cărţi, la parter se va amenaja Biblioteca dotată cu cărţi străine cu 6 cabinete multimedia izolate fonic şi Biblioteca de ştiinţe administrative şi juridice. Tot aici va fi un cabinet de lectură şi studiu individual, Centrul de Informare Comunitară, Centrul de Marketing si comunicare cu presa şi Centrul Multimedia al Bibliotecii. La etajul I şi II se vor amenaja 38 de birouri, iar la etajul III vor fi amenajate 7 birouri şi 8 spaţii de cazare. Valoarea investiţiei este de 3.817.000 lei şi se realizează din bugetul Consiliului Judeţean. Am sprijinit autorităţile locale să înfiinţeze şi să modernizeze săli şi terenuri de sport din fonduri de la Guvern. În 21 de localităţi s-au înfiinţat terenuri de sport, în 30 de localităţi s-au construit săli de sport, în 8 comune s-au modernizat bazele sportivele. Au fost amenajate noi spaţii verzi din Fondul de Mediu al Guvernului. Au fost amenajate şi extinse parcuri în mai multe localităţi din mediul urban şi rural.

Consiliul Judeţean Mureş coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor locale, le acordă consultanţă de specialitate şi colaborează în elaborarea proiectelor

11


Ziarul de

32/,7,&ù

Transparenţa decizională, cheia unei bune administraţii locale Democraţia începe cu momentul în care am înţeles şi acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că este diferit de mine, că gândeşte ALTFEL, şi că tocmai diferenţa dintre mine şi el face posibilă convieţuirea

Alegerile locale din 10 iunie 2012 au, pentru Târgu-Mureş, o semnificaţie aparte: târgumureşenii au de ales între renunţarea la un trecut care planează încă asupra viitorului oraşului sau mentinerea în tiparele unei mentalităţi care, de 20 de ani, ne ţine prizonierii unui destin mediocru. S-ar putea ca mulţi dintre cei care citesc aceste rânduri să aibă sentimentul că urmăresc să pun în discuţie, ca să zic aşa, aspectele etnice ale politicii târgumureşene. În mod poate surprinzător, voi spune că tocmai aceste aspecte ar trebui să fie primele pe care alegătorii târgumureşeni au datoria de a le arunca în lada de gunoi a istoriei. Fie şi numai pentru că trăim în secolul XXI. Fie şi numai pentru că democraţiile cu adevărat funcţionale, construite pe principiile participării şi reprezentării, ne spun un lucru esenţial: diferenţele reprezintă factorul de coeziune al lumii moderne, diversitatea este liantul societăţii, iar nu omogenitatea. O societate omogenă, fără diferenţe, e o societate autoritaristă. O societate a diversităţii este una a toleranţei şi pluralismului. Democraţia începe cu momentul în care am înţeles şi acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că este diferit de mine, că gândeşte ALTFEL, şi că tocmai diferenţa dintre mine şi el face posibilă convieţuirea. Orice democraţie se construieşte pe reguli clare, iar regulile trebuiesc acceptate şi respectate de membrii societăţii. Dincolo de aceste sublinieri, trebuie spus că nu despre aceste aspecte vreau să vorbesc. Voi vorbi despre transparenţă, despre modul cum se aplică decizia administrativă în viaţa publică şi mai ales, despre ceea ce ar trebui să însemne un ales local – indiferent dacă este vorba despre primar, viceprimar sau consilier local.

12

www.zms.ro

Ce înseamnă transparenţa actului de decizie?

destinat acoperirii deciziei, ceea ce face ca cetăţeanul să nu aibă criterii de evaluare în ceea ce priveşte performanţele reale ale decidentului.

Dacă discutăm despre transparenţa unui act de decizie, atunci aceasta nu se poate realiza decât dacă sunt îndeplinite două condiţii esenţiale. Prima este respectarea legii transparenţei publice care să impună transparenţa ca principiu de performanţă managerială la nivelul administraţiei publice locale, indiferent că vorbim despre consiliul judeţean, consiliul local sau primărie. A doua condiţie ţine de aplicarea legii. Atâta vreme cât nimeni nu ia măsuri împotriva celor care încalcă principiul transparenţei să nu ne mire că transparenţa rămâne un simplu slogan de campanie. Din punctul meu de vedere transparenţa decizională pentru a fi efectivă presupune existenţa a două aspecte indisolubil legate: A) Transparenţa actului decizional – adică modul de luare a deciziei, în care cel afectat de o decizie trebuie să ştie cine, cum, de ce, în ce scop a fost luată decizia; B) Transparenţa bugetării deciziei – adică modul de aplicare a deciziei și mai ales, modul de finanţare a aplicării deciziei. Potrivit normelor democratice, decidentul trebuie să pună la dispoziţia cetăţeanului în mod transparent şi complet sursele de finanţare, cos-

Târgu Mureşul faţă în faţă cu viitorul şi cu trecutul

De 20 de ani, democraţia târgumureşeană nu a produs decât judecăţi şi comportamente de tipul „majoritate/minoritate”. Aceste judecăţi, profund negative, nu au nimic de a face cu logica democraţiilor europene, consolidate pe idea diversităţii şi pluralismului.

turile pe etape si unităţi, direcţionarea banilor, modul de selectare a executanţilor care aplică decizia sub aspect contractual, etc. Dacă una din cele doua componente e viciată, se poate spune ca transparenţa nu există sau e viciată. Bugetarea este aspectul cel mai important, deoarece dacă este făcută transparent, atunci oferă imaginea exactă a performanţelor reale ale unui administrator. În general, azi decidentul oferă cetăţeanului impresia transparenţei prin aceea că explică modul de luare a deciziei, scopul deciziei, însă uită aspectele bugetare, adică uită să explice cum se cheltuie banul public

Revenind la Târgu Mureş şi la alegerile locale din 10 iunie. De 20 de ani, în oraşul nostru, administraţia publică locală se joacă de-a democraţia şi de-a transparenţa, dacă îmi este permisă o asemenea licenţă. De 20 de ani, democraţia târgumureşeană nu a produs decât judecăţi şi comportamente de tipul „majoritate/ minoritate”. Aceste judecăţi, profund negative, nu au nimic de a face cu logica democraţiilor europene, consolidate pe idea diversităţii şi pluralismului. În loc să ne punem întrebarea dacă într-adevăr, cetăţeanul decide, noi ne întrebăm în permanenţă dacă decide majoritatea sau dimpotrivă minoritatea. Sub masca acestei dileme false, transparenţa, ca atribut fundamental al democraţiei, este literalmente pulverizată, iar efectul direct şi vizibil, dincolo de stagnarea economică, socială, culturală a oraşului, este dat de supremaţia grupurilor de interese care îşi fac din discursul întemeiat pe binomul „majoritate-minoritate” un titlu de glorie, iar din transparenţă un act de demoagogie publică. În fapt, cetăţenii trebuie să înţeleagă trei lucruri: A) un bun ales local, de pildă un bun primar, e unul care face cu 10 lei ceea ce altul face cu 100 de lei; B) un bun ales local nu vorbeşte în termenii „majoritate-minoritate”, deoarece aceşti termeni sunt străini actului administrativ; un bun ales local vorbeşte doar în termenii transparenţei şi evident, în termenii competenţei profesionale; C) de 3 cicluri electorale, în numele unor judecăţi de tip „majoritate-minoritate”, oraşul nostru este monedă de schimb în înţelegerile politice. Înţelegeri politice care pot fi rezumate, în opinia mea, în următoarea expresie: „majoritatea ia oraşul, iar minoritatea ia judeţul”. Culmea este că aceste înţelegeri, care nu au nimic în comun cu democraţia, cu calitatea vieţii tîrgumureşeanului minoritar sau majoritar, se încheie mereu între aceeaşi actori, ce aparţin unei părţi a elitelor politice şi administrative locale şi judeţene, mereu aceeaşi de 3 mandate. Iar pe 10 iunie 2012, tîrgumureşenii vor proba dacă au înţeles sau nu că, majoritari şi minoritari deopotrivă, trebuie să ieşim din logica strâmtă şi păguboasă a demagogiei şi să intrăm, în sfârşit, pe terenul dificil, dar plin de perspective reale, al democraţiei.

Ionela Ciotlăuş, Candiat pentru Consiliul Local Târgu-Mureș


$'0,1,675$ě,( Hurdugaci:

”Comuna are nevoie de continuarea proiectelor” Reporter: Cum aţi descrie experienţa acumulată în cele două mandate la cârma comunei Chiherul de Jos? Emanoil Hurdugaci: Dacă e să vorbim de experienţă în administraţie, eu lucrez în administraţie din 1975. În acest domeniu am acumulat experienţă continuu, motiv pentru care pot să îmi dau seama ce a însemnat administraţia de stat înainte de 1989 şi cu atât mai mult cea de după 1990. Această experienţă m-a ajutat în cei 8 ani de când sunt primar să i-au deciziile cele mai bune, pentru locuitori şi bunul mers al administraţiei. Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă Chiherul de Jos? E.H.: Am două mandate de primar şi realizările mele au avut o continuitate frumoasă şi pot să vă spun că mă declar mulţumit de ce am reuşit să implementez până acum. Dacă ar fi să amintesc câteva dintre realizările mele aş menţiona sediul nou al primăriei din Chiheru de Jos, care a fost dată în folosinţă în 2006 şi despre care la aceea vreme prefectul Ciprian Dobre l-a considerat cel mai frumos din întreg judeţul Mureş. Sunt mândru că am reuşit să introduc reţeaua de apă potabilă de la Sovata în Chiherul de Jos şi de Sus din fonduri Europene, iar la Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus avem introdusă apa menajeră prin cădere din fonduri proprii. Aici e

bine de ştiut că locuitorii nu plătesc nici un leu pentru apa consumată. În ceea ce priveşte infrastructura m-am axat pe asfaltarea a drumului de legătură dintre centrul comunei şi satele aparţinătoare. Sunt foarte mulţumit de asfaltul de pe drumul de la Urisiu de Jos până la Chiherul de Sus, plus de încă 4 km de asfalt. Totodată am reuşit să facem un drum practic nou între Chiherul de Sus, între văi şi Fânaţe, pe o lungime de 10 km şi am reabilitat drumul care face legătura între Urisiu de Sus, Fânaţe pe o distanţă de aproape 10 km. E important de precizat că am reuşit să asfaltez pentru prima dată din venituri proprii primul tronson din Urisiul de Sus pe suprafaţa localităţii în toamna anului 2011. Am reabilitat cele două cimitire din comună şi am schimbat circa 100 de cruci aprţinând eroilor căzuţi pentru apărarea patriei în ultimul Război Mondial şi am pavazat cimitirul cu mozaic. Puţină lume ştie că primăria deţine două cabane la Câmpul Cetăţii cu care facem turism pentru turişti români şi străini şi care aduc un venit bun primăriei. Rep.: Spuneţi-ne un proiect de viitor în cazul în care veţi câştiga un nou mandat de primar? E.H.: Proiectul principal care mi l-am propus este finalizarea asfaltării drumului de legătură între Urisiu şi

Emanoil Hurdugaci primarul din Chiheru de Jos de 8 ani vrea să continue dezvoltarea comunei începută în primele două mandate. Asfaltare, apă, canalizare, modernizarea obiectivelor importante ale comunei sunt doar câteva dintre proiectele pe care le-a realizat sau urmează să le implementeze în localitate. Pentru a putea termina munca începută, actualul edil are nevoie de un nou mandat la cârma administraţiei locale. Chiher şi o să mă zbat să pot să introduc reţeaua de canalizare. Am avut un proiect câştigat în acest sens pe măsura 322: “Canalizare menajeră şi staţie de epurare pentru localităţiile comunei Chiherul de Jos” care a fost declarat eligibil dar nefinanţabil iar acum îl vom repune pe rol pentru dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Cadar: ”Ştiu cine sunt, ce vreau şi ce pot să fac pentru Deda”

Primarul Lucreţia Cadar este candidatul cu cele mai mari şanse în lupta pentru fotoliul de primar al comunei Deda. De profesie contabil, lucrează de mai bine de 12 ani în administraţia locală şi are un mandat de viceprimar şi două de primar în comuna natală. Vrea să câştige pentru a treia oară cea mai importantă funcţie din comună pentru că vrea să continue modernizarea localităţii.

Reporter: Cum considerţi experienţa acumulată în cei 12 ani în funcţia de primar la cârma comunei Deda ? Lucreţia Cadar: Experienţa acumulată e una vastă şi care m-a ajutat să transform Deda într-o comună frumoasă şi cu mari perspective de a readuce tineretul acasa din străinatate. În administraţie, fără experienţă şi fără continuitate nu poţi face nimic concret pentru locuitorii comunei în care locuieşti Eu după 12 ani aflaţi la cârma acestei comune ştiu cine sunt, ce vreau şi ce pot să fac pentru Deda şi faptele nu îmi contrazic vorbele. Experienţa înseamnă obiective de investiţii materializate în drumuri, reţea de apă, canalizare, staţie de epurare, sală de sport, bază sportivă, şcoli şi cămine modernizate, iluminat public modern şi economic implementat sau Centru de Evidenţă a Persoanelor, SMURD, Centru Social, Centru Regional pentru Situaţii de Urgenţă sau de Poliţie toate funcţionale în Deda. Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna? L.C.: Fără modestie suntem la cel mai înalt nivel de pe Valea Mureşului din punctul acesta de vedere. Momentan investim în realizarea a 3 km de trotuare, în asfaltarea a 7 km de drumuri comunale şi extinderea reţelei de canalizare pe 2 km. Acestea vor fi urmate de realizarea canalizării în celelalte sate ale comunei şi asfaltarea drumurilor din aceste sate. Rep.: Care este unul dintre cele mai importante pro-

iecte pe care vi le-aţi propus să îl faceţi dacă mai câştigaţi un mandat? L.C.: Cel mai important ar fi să realizez un Complex Turistic care să cuprindă o pensiune turistică şi un ştrand pentru tineret. Toate acestea în apropierea sălii de sport situate la intrarea în comună. E păcat să nu fructificăm această oportunitate, mai ales când proiectele acestea se vor realiza cu fonduri Europene în proporţie de 85%. Rep: Cât de important este ca în comuna Deda să existe o continuitate a proiectelor începute? L.C.: E foarte importantă continuitatea pentru că, în 2004 fiind viceprimar, mi-a fost mult mai simplu să conştientizez priorităţile de care avea nevoie comuna Deda. Unui începător în administraţie îi trebuie cel puţin doi ani pentru a se acomoda şi a înţelege funcţionare la parametrii optimi ai muncii în administraţie. Continuitate înseamnă investiţii realizate până la final, nu blocarea unor proiecte datorită unor orgolii de conjunctură politică. Consider că am alături mine oameni din comuna Deda, pentru ceea ce am reuşit să realizez în ultimi 8 ani ca şi primar pentru onestitatea şi respectul cu care mi-am tratat colaboratorii sau consătenii şi toate acestea mă îndreptăţesc să sper că voi fi omul potrivit la locul potrivit care va asigura continuitatea ca primar în Deda, pentru noi proiecte pe raza comunei şi finalizarea celor aflate în derulare.

Pagină realizată de Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR

13


Teodor Giurgea, politicianul care susţine tinerii

Ziarul de

32/,7,&ù

Coordonator zonal şi membru al Biroului Permanent Judeţean al PDL Mureş, consilierul judeţean Teodor Giurgea este - aşa cum îi place să afirme - unul dintre “veteranii” administraţiei publice locale din judeţul Mureş. Adept al politicii de încurajare a tinerilor, atât la nivel local cât şi pe plan naţional, Teodor Giurgea este tentat să îşi continue cariera la un nivel mai ridicat şi să treacă de la administraţia locală la activitatea de parlamentar. Reporter: Veţi candida la alegerile locale din 2012? Teodor Giurgea: Ca să fiu sincer, nu sunt hotărât, am zis iniţial că nu mai candidez pentru că am în spate 16 ani de administraţie locală şi e timpul să las locul unor colegi mai tineri. Însă în urmă cu câteva zile domnul viceprimar Claudiu Maior mi-a solicitat să îmi depun candidatura pentru un nou mandat de consilier judeţean. Astfel, mi-am depus candidatura şi sunt la dispoziţia partidului. Am mare încredere în tineri pe care mi-a plăcut şi îmi place să îi promovez, în special dacă demonstrează seriozitate şi valoare.

Inclusiv Eugen Nicolaescu, fostul ministru al Sănătăţii, mi-a transmis mulţumiri pentru modul în care i-am învăţat pe tineri să facă politică. Rep.: Veţi fi pe un loc eligibil? T.G.: Chiar nu mă interesează acest aspect. Dacă sunt pe un loc eligibil este posibil să ajung consilier judeţean, iar dacă sunt mai în spate pe listă voi face tot ce îmi stă în putinţă să susţin tineretul. Repet, sunt la dispoziţia partidului. Rep.: Daţi-ne, vă rog, câteva exemple… T.G.: Mulţi dintre tinerii pe care i-am susţinut mi-au mulţumit ulterior, inclusiv Eugen Nicolaescu, fostul ministru al Sănătăţii, mi-a transmis mulţumiri pentru modul în care i-am învăţat pe tineri să facă politică. Rep.: Cum au fost bătăliile politice din cei 16 ani? T.D.: Au fost 16 ani foarte plini. Am fost consilier local în Ungheni în perioada 1996 - 2000 şi consilier judeţean între 2000 - 2004. În 2004 am candidat pentru Primăria Târgu-Mureş şi m-am clasat al treilea. Am fost validat şi în Consiliul Local Târgu-Mureş şi în Consiliul Judeţean şi după 60 de zile mi-am dat demisia din funcţia de consilier local şi am continuat în Consiliul Judeţean. În 2008 am candidat la Primăria Ungheni. L-am învins în primul tur pe primarul aflat în funcţie de 20 de ani şi în turul doi am pierdut la 100 de voturi diferenţă. Am fost, iar, validat atât în funcţia de consilier local cât şi în cea de consilier judeţean, alegând-o pe cea de-a doua. Rep.: Aţi candidat şi pentru Parlament? T.G.: Da, am şi o experienţă de candidat la Par-

14

www.zms.ro

lamentul României, unde m-am clasat pe locul doi după candidatul UDMR, cu un rezultat foarte bun, de 8.000 de voturi. Poate mai potrivit pentru mine ar fi o candidatură în acest an la Parlamentul României într-un colegiu în care am un electorat foarte bun. Mi s-ar potrivi colegiul pe care astăzi este deputat Ciprian Dobre, ori colegiul de pe Valea Gurghiului pentru Senat. În acest sens, sunt la dispoziţia partidului şi dacă se va considera că sunt un candidat potrivit, voi candida fie pentru Camera Deputaţilor, fie pentru Senat. Reporter: Revenind la cei 16 ani de experienţă în administraţie, care vă sunt cele mai dragi proiecte la realizarea cărora aţi contribuit şi dumneavoastră? T.G.: Au fost foarte multe acţiuni pe care le-am iniţiat, respectiv susţinut. Îmi amintesc de prima acţiune la Ungheni, în 1996, când am demarat un proiect pentru realizarea unui depozit ecologic în zona unde astăzi se construieşte o pistă pentru sporturi auto. Am susţinut şi proiecte pentru Aeroport, luarea unor credite de către Consiliul Judeţean pentru repararea drumurilor judeţene. Am susţinut şi instituţiile de cultură, sediul nou

Astăzi se face politică între cele două tabere, între Putere şi Opoziţie, cu pistoalele pe masă. Este ceva de neconceput. Ura viscerală cu cele două părţi se adresează nu fac bine poporului şi populaţiei acestei ţări.

de la Teatrul “Ariel” şi Ansamblul “Mureşul”. Sunt multe proiecte la care am contribuit. De asemenea, în cei 16 ani m-am întâlnit cu foarte mulţi oameni. M-am încăpăţânat să nu ofer mită electorală mititei şi băutură cum făceau alţi candidaţi, ci am dus sute de oameni la peste 18 locuri sfinte unde au avut ocazia să îşi regăsească liniştea spirituală. Rep.: Care este crezul dumneavoastră în politică şi valorile în care credeţi? T.G.: Crezul meu în politică este o deviaţie a ceea ce e de fapt crezul meu din administraţie: mi-aş fi dorit foarte mult să ajung în administraţia publică locală prin concurs şi nu neaparat prin politică. Însă politica de

astăzi mă dezgustă total. Astăzi se face politică între cele două tabere, între Putere şi Opoziţie, cu pistoalele pe masă. Este ceva de neconceput. Ura viscerală cu cele două părţi se adresează nu fac bine poporului şi populaţiei acestei ţări. Din păcate asta e situaţia, pe care eu nu o îmbrăţişez pentru că nu agreez asemenea atitudini. Mă consider un politician şi un om echilibrat în general, dar şi în ceea ce priveşte partea etnică. Cred în oamenii valoroşi şi unul din aceştia, din punct de vedere politic, este Dorin Florea. Din punctul meu de vedere este unul dintre cei mai buni oameni politici ai judeţului, dacă nu chiar cel mai bun. De asemenea, cred în oameni cum ar fi Ovidiu Natea şi în elementele tinere din PNL cum ar fi Ciprian Dobre. Rep.: Despre Marius Paşcan ce părere aveţi? T.G.: Este un om literat, deosebit de aşezat, cu un discurs extraordinar. Îmi place foarte mult şi îi doresc foarte mult succes şi să ştie că îl susţin în această candidatură a lui, atât din punct de vedere politic cât şi moral, ca om. Alex TOTH alextoth@zi-de-zi.ro


$'0,1,675$ě,( Primarul Matei Alexandru

”Împreună putem să continuăm dezvoltarea comunei Solovăstru fără hoţi şi trădători” Matei Alexandru conduce destinele locuitorilor comunei Solovăstru de patru ani cu simt practic, devotament şi onoare. A încercat să fie primarul tuturor locuitorilor comunei, fără a face diferenţe de orientare politică sau etnică. A început modernizarea comunei dar are nevoie de un nou mandat pentru finalizarea proiectelor. Mai multe detalii puteti afla în interviul următor. Reporter: Cum consideraţi experienţa acumulată în cei patru ani de mandat de primar? Matei Alexandru: În cei patru ani de mandat consider că am acumulat o experienţă bună, în care am îmbinat utilul cu plăcutul, pentru a crea ceva constructiv pentru locuitorii din Solovăstru şi Jabeniţa. La început mulţi locuitori nu mă cunoşteau pentru că eu am locuit în Reghin timp de 30 de ani şi le-a trebuit o perioadă să mă cunoască. Dar cred că după ce am finalizat o serie de proiecte de modernizare a comunei Solovăstru şi după ce se vor finaliza cele aflate în derulare, comuna va arăta ca un mic orăşel. Împreună putem să continuăm dezvoltarea comunei Solovăstru, fără hoţi şi trădători.

Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna? M.A.: La acest capitol stăm foarte bine. Avem reţeaua de canalizare de apă menajeră pe raza comunei finalizată în proporţie de 100%, mai aşteptăm doar constructorul să realizeze recepţia finală. E vorba de un proiect care se derulează printr-o Hotârare de Guvern, o investiţie de 3,6 milioane de lei. Reţeaua se întinde pe o suprafaţă de 16,2 km şi la care comuna Solovăstru a avut cofinanţare zero la sută. În mandatul meu s-a finalizat sediul nou admistrativ al primăriei o investiţie de 8,5 milioane de lei. Totodată am finalizat şi o grădiniţă în Jabeniţa în valoare de 6 milioane de lei, un teren de sport cu gazon artificial în valoare de 1,6 milioane de lei, am realizat garduri noi la şcolile din Solovăstru şi Jabeniţa, am ridicat un gard la Căminul Cultural, am refăcut podul de lemn din Jabeniţa, care face legătura peste Gurghiu în partea de nord a satului. Dar bineînţeles că asta nu e tot, am făcut o extindere de reţea electrică în zona Mociar, am reabilitat vestiarele terenului de fotbal din Solovăstru a echipei “Viitorul Jabeniţa” şi am construit o serie de podeţe. Rep.: Cum vi s-a părut munca în folosul comunităţii în cei 4 ani de primar? M.A.: În cei 4 ani au fost multe momente grele, la în-

ceput dar ne-am mobilizat pentru a rezista în faţa aniilor de criză economică să-i traversăm cu rezultate bune şi chiar suntem multumiţi de ce am reuşit să realizăm împreună cu consilierii locali având în vedere contextul economic şi faptul că eu mă aflu într un partid din opoziţie. M-am străduit şi am adus pentru locuitorii comunei 35 de milioane de lei să finalizăm canalizarea. Rep: Ce planuri de viitor aveţi pentru viitorul mandat? M.A.: Pot să vă spun că avem mai multe dar vă exemplific doar câteva: vrem să reabilităm şcoala din Solovăstru şi să extindem şi să reabilităm la şcoala din Jabeniţa, care înseamnă un proiect în valoare de 17 milioane de lei, bani europeni. În Solovăstru acum e în licitaţie construcţia unei grădiniţe, iar ca şi proiect în viitorul apropiat avem extindere reţelei de apă şi canal din zona rromiilor, atât la Solovastru cat şi la Jabeniţa plus ar mai fi la Jabeniţa de construit un cămin cultural nou.

Au consemnat Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR


Maria Precup: „O administraţie de calitate se poate face doar privind înspre cetăţeni” O persoană puternică, ambiţioasă şi mereu deschisă faţă de cetăţenii care îi cer sprijinul, aceasta este imaginea candidatului Uniunii Social Liberale pentru Primăria municipiului Reghin - Maria Precup. Primul lucru sesizat în momentul în care intri în cabinetul ei a fost mulţimea de cetăţeni care aşteptau cu speranţă la uşa cabinetului. Întrebată dacă sunt mereu aşa de multe persoane, Maria Precup a zâmbit cu amabilitate spunând că astăzi e o zi mai uşoară. Reporter: Sunteţi candidatul român cotat cu cele mai mari şanse să câştigaţi Primăria Reghin, care sunt motivele pentru care aţi acceptat să candidaţi? Maria Precup: Pentru că sunt o persoană care duce la bun sfârşit toate angajamentele pe care şi le asumă. În anul 2008 mi-am asumat o răspundere faţă de cetăţenii municipiului Reghin, aceea de a aduce decizia publică mai aproape de nevoile lor. Din postura de viceprimar am reuşit realizarea în parte a acestui deziderat, realizarea deplină a acestui proiect putându-se face doar din postura de primar. Totodată consider că municipiul Reghin are nevoie de o abordare nouă privind dezvoltarea acestuia, o abordare nouă privind stimularea investitorilor privaţii pentru crearea de noi locuri de muncă, o abordare nouă privind dezvoltarea infrastructurii şi a spaţiilor de recreere şi agrement. Rep.: Aţi pomenit de realizările dumneavoastră din calitate de viceprimar, spuneţi, vă rog, care este ca mai mare împlinire şi cea mai mare neîmplinire din această calitate, după patru ani de mandat. M.P.: Cea mai mare satisfacţia este dată de faptul că am reuşit îndeplinirea, împreună cu consilierii PSD, a marii majorităţi dintre promisiunile asumate în fosta campania electorală. Am revăzut zilele acestea fluturaşul cu proiectele asumate de PSD Reghin în campania electorală din anul 2008, constatând cu bucurie realizarea multora dintre acestea. Mă refer aici la Zona de Agrement „ Pădurea Rotundă”, asfaltarea străzilor şi pavarea trotuarelor, construcţia de locuinţe sociale, crearea unui adăpost temporar de noapte, vânzarea garsonierelor din Cart. Salcâmilor, modernizarea Spitalului Municipal, modernizarea locurilor de joacă. Rep.: Şi cea mai mare neîmplinire ? M.P.: Cu regret trebuie să recunosc că nu am reuşit împiedicarea transferării serviciului de alimentare

Municipiul Reghin are nevoie de o abordare nouă privind dezvoltarea acestuia, o abordare nouă privind stimularea investitorilor privaţii pentru crearea de noi locuri de muncă, o abordare nouă privind dezvoltarea infrastructurii şi a spaţiilor de recreere şi agrement.

cu apă potabilă din subordinea Consiliului Local Reghin în cea a Consiliului Judeţean Mureş, deşii împreună cu toţi consilierii PSD am votat împotriva acestui transfer. Din păcate noi nu am deţinut majoritatea în consiliul local. Consecinţa o cunoaştem cu toţii, triplarea preţului apei potabile în municipiul Reghin. Rep.: Ce vă propuneţi în cazul în care alegătorii reghineni vă vor acorda încrederea lor pentru Primăria Reghin? M.P.: O administraţie de calitate se poate face doar privind înspre cetăţenii, important este să ţinem seama de nevoile, dorinţele şi aspiraţiile acestora în stabilirea priorităţilor administraţiei publice. La fel ca şi ei dorim un municipiu în care să avem locuri de muncă pentru noi şi copii noştri, un municipiu cu un serviciu medical de calitate, un municipiu în care noi şi familiile noastre să ne simţim acasă şi în siguranţă. Împreună cu echipa care îmi stă alături am identificat zece priorităţi ale municipiului Reghin în ceea ce priveşte locurile de muncă, acordare de terenuri pentru locuinţe tuturor tinerilor care solicită, sănătatea, siguranţa publică, învăţământul, activităţile pentru tineret, parcuri şi locuri de joacă, transportul public, mediu şi nu în ultimul rând activităţile de agrement. Toate acestea sunt cuprinse în programul Uniunii Social Liberale pentru municipiul Reghin, proiecte pe care le vom prezenta în detaliu odată cu startul în campania electorală.

Împreună cu echipa care îmi stă alături am identificat zece priorităţi ale municipiului Reghin în ceea ce priveşte locurile de muncă, acordare de terenuri pentru locuinţe tuturor tinerilor care solicită, sănătatea, siguranţa publică, învăţământul, activităţile pentru tineret, parcuri şi locuri de joacă, transportul public, mediu şi nu în ultimul rând activităţile de agrement. Rep.: Ce calităţi vă recomandă pentru funcţia de primar al municipiului Reghin? M.P.: Cred că unui un om politic recomandarea i-o dau faptele şi activitatea acestuia. Nominalizarea mea drept candidat din partea unei alianţe de partide politice, cuprinzând majoritatea partidelor româneşti, este dovada recunoaşterii activităţii şi capacităţii mele de gestionare a problemelor reghinenilor. Importantă este de asemenea capacitatea de a asculta şi înţelege problemele şi dorinţele oamenilor, capacitatea de a coborî în stradă alături de el pentru că doar aşa poţi să înţelegi cea ce e important pentru colectivitate.

Au consemnat Robert MATEI și Ștefan BRUMAR

Ziarul de Mures - Politică şi Administraţie  

Informaţia care dă putere!

Advertisement