Issuu on Google+

Luduş 2012 www.ludus.ro

Pag 7 Economic

Pag 10 Social

Pag 13 Administraţie

Pag 14 Sport


INTERVIU

Primarul care transformă proiectele Ales în funcţia de primar în anul 2008, Florin Urcan a reuşit, alături de echipa pe care o are, schimbarea la faţă a Luduşului, metamorfozat într-un oraş cu adevărat modern. „Proiecte au fost şi sunt multe”, spune primarul, care mărturiseşte că decizia de a candida la un nou mandat în anul 2012 aparţine, de fapt, luduşenilor. Reporter: Care a fost motivul principal pentru care aţi dorit să deveniţi primarul luduşenilor? Florin Urcan: Am devenit primar al oraşului Luduş din dorinţa majorităţii cetăţenilor oraşului Luduş, în iunie 2008. Programul electoral, precum şi echipa pe care am propus-o la conducerea oraşului, i-a convins pe luduşeni să-mi acorde votul de încredere şi, sper, că nu i-am dezamăgit. Consider că există cel puţin o diferenţă între ceea ce a fost înainte de iunie 2008 şi prezent, în ceea ce priveşte atât faţa nouă a oraşului, cât şi, în mod particular, maniera de a percepe şi practica administraţia publică locală în oraş. Florin Urcan, primarul care a schimbat faţa oraşului Luduş Peisaj feeric cu ocazia sărbătorilor de iarnă

Rep.: Cum reuşiţi să vă împărţiţi activitatea cu viaţa de familie? F.U.: Oraşul nostru este un oraş de talie medie, spre mică. În ceea ce priveşte persoanele, pot să spun că aproape toată lumea se cunoaşte cu aproape toată lumea. Acesta poate fi, în mod indirect, un lucru bun deoarece devenim o comunitate mai strânsă, mai apropiată. Cred că nici eu nu fac excepţie de la această regulă. Am o familie frumoasă, o soţie şi doi copii minunaţi. Din nefericire, din acest punct de vedere, există şi anume sacrificii. Dacă vrei să faci performanţă în administraţie trebuie să sacrifici mult din timpul dedicat familiei, unde există interes există şi sacrificii, dar şi înţelegere. Rep.: Cum caracterizaţi viaţa economică a oraşului? F.U.: Aşa cum vă spuneam, oraşul nostru este un oraş de talie medie. Se pare că urmare rezultatelor parţiale ale recensământului sunt spre 16.000 luduşeni. În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor educative, şcolare, culturale, acestea se încadrează în parametri normali de funcţionare, în condiţii bune de organizare şi dotare. Nu există lipsuri mari, dimpotrivă, iar referitor la activităţile economice, putem spune că avem un oraş destul de dinamic din acest punct de vedere. Viaţa economică se păstrează pe o linie constantă, sigur, cu spe-

ranţa că lucrurile îşi vor reveni odată cu trecerea crizei economice cu care nu ne confruntăm numai noi, ci întreaga Europă. Rep.: Care sunt principalele proiecte reuşite din mandatul dumneavoastră de primar? F.U.: Proiecte au fost şi sunt multe. Unele au fost deja implementate, altele sunt în curs de implementare, iar altele aşteaptă aprobările necesare finanţării. Pot spune că avem o activitate extrem de dinamică în acest sens. În iunie 2008 am găsit un oraş care în unele părţi nu era alimentat cu apă sau neelectrificat. Iată că am găsit resursele necesare, împreună şi cu Guvernul României, de a realiza aceste lucrări importante. Am modernizat reţeaua principală de iluminat public, am efectuat reparaţii la reţelele de canalizare menajeră pe străzi importante din oraş, deoarece au fost efectuate în mod necorespunzător de către fosta conducere a oraşului pe străzile Aleea Parcului, 8 Martie, Traian, Frăgarilor, Viilor, Aurel Vlaicu, Izvorului, Câmpului, Mihai Eminescu şi altele. De asemenea, am modernizat sistemul rutier, prin asfaltarea a circa 10 kilometri de străzi. Am trecut la modernizarea tuturor cartierelor, prin realizarea a patru parcuri de agrement şi de joacă pentru copii. În curs de execuţie se află acum şi modernizarea parcului central din faţa Primăriei. Am accesat programul guvernamental de reabilitare a blocurilor de locuit, 100 de apartamente beneficiind de acesta. Un alt proiect important este acela care priveşte modernizarea şi extinderea sistemului de canalizare menajeră, a reţelelor de apă şi construirea unei staţii de epurare noi, în valoare totală de 18 milioane de euro, finanţare din fonduri UE. Un alt proiect important este acela care include asfaltarea a 16 străzi din oraş, împreună cu drumul de legătură Luduş - Roşiori, prin Programul de Dezvoltare a Infrastructurii derulat de Guvernul României, în valoare de 18 milioane lei. De asemenea, avem un proiect de construire a unei grădiniţe noi, cu zece grupe, pentru care s-a iniţiat deja licitaţia pentru execuţia lucrărilor. În vara anului 2009 am inaugurat o sală de sport modernă cu 150 de locuri. Avem în construcţie, aproape de finalizare trei blocuri ANL. Rep.: Cum colaboraţi cu luduşenii? F.U.: Consider că am o relaţie bună cu locuitorii oraşului. Agenda mea zilnică este făcută de aceştia şi cuprinde diverse probleme, de la cele generale: privind

Alături de preşedintele României, Traian Băsescu, la inaugurarea fabricii Vitafoam

Infrastructura oraşului, pusă la punct de edili

2

Luduş 2012


INTERVIU

în realitate calitatea serviciilor publice oferite, cât şi cele particulare, individuale: locuri de muncă, ajutoare sociale, sesizări importante privind activităţile din oraş. Încerc întotdeauna să răspund cu promptitudine în soluţionarea lor. Vreau ca toţi să fie mulţumiţi şi să aibă încredere în capacitatea instituţiei noastre de a le rezolva toate problemele. Urmăresc să reiterăm ceea ce înseamnă spiritul unei colectivităţi locale, care de foarte multe ori nu are în ce să se regăsească şi sper că am reuşit. Vreau să fim mândri că suntem luduşeni. Rep.: Cum va fi anul 2012 pentru luduşeni? F.U.: În ceea ce priveşte anul 2012 pot să spun că va fi un an normal, chiar dacă vor fi alegeri locale. Nu voi încerca să vopsesc cioara de pe gard şi să înşel cetăţenii. Noi am încercat din 2008 şi în fiecare an de atunci să ne facem treaba aşa cum ştim mai bine. A plusa în 2012, doar că e an electoral, e o strategie total greşită, zic eu.

„Consider că există cel puţin o diferenţă între ceea ce a fost înainte de iunie 2008 şi prezent, în ceea ce priveşte atât faţa nouă a oraşului, cât şi, în mod particular, maniera de a percepe şi practica administraţia publică locală în oraş”

Rep.: Veţi candida pentru un nou mandat de primar? F.U.: Referitor la candidatura mea la un nou mandat, pot să vă spun un singur lucru: dacă luduşenii îmi vor cere, o voi face. Ei sunt cei care vor decide dacă proiectele finalizate au fost bune pentru comunitate, iar cele începute merită să fie finalizate. Doresc să le transmit şi pe această cale că decizia va fi numai a lor şi o voi respecta cu toată puterea mea.

Depunere de coroane cu ocazia Zilei Armatei 2011 Deschiderea festivă a anului şcolar 2011-2012

Parcul „Juniorilor”

Parcul de agrement „Independenţei”

Sala de sport a oraşului, un alt proiect bifat de echipa Primăriei

www.ludus.ro

Luduş 2012

3


SOCIAL Pompeiu Hărăşteanu încântat de imaginea oraşului Absolvent al Conservatorului de Muzică din Bucureşti, canto clasic (1958), Pompeiu Hărăşteanu a fost numit cetăţean de onoare al oraşului ca o recunoaştere a meritelor de „ambasador” al culturii din Luduş atât în ţară, cât şi peste hotare. „La plecarea mea din Luduş m-am dus la Cluj, unde am făcut şcoală de mecanică, apoi şcoala medie de muzică, după care m-am dus la Bucureşti, unde m-am mutat definitiv, în anul 1952. M-am prezentat la examen la Conservator şi din peste 80 de candidaţi au intrat doar 12”, îşi aminteşte maestrul, care în decursul celor peste cinci decenii de activitate a susţinut peste 8.000 de spectacole atât pe scene din România, cât şi în străinătate. „Vă spun sincer că în acele momente nu m-am gândit niciodată că voi ajunge atât de departe din punct de vedere al carierei. E adevărat, am şi exersat foarte mult pentru a ajunge aici”, a completat Pompeiu Hărăşteanu, care are la activ turnee în Germania, Anglia, Ungaria, Oalnda, Spania, China, Singapore, Belgia, Franţa, Austria, Rusia, Thailanda.

Munceşte ca în tinereţe Prim-solistul Operei Române a mărtu-

compara Luduşul aşa cum arăta cum 20 de ani şi aşa cum arată acum. Mergeam de la gară până la liceu şi făceam trei kilometri dus - întors, astfel că ştiam fiecare groapă, fiecare loc. Acum nu se mai poate face nicio comparaţie între ce a fost şi ce este. Nu vreau să mă pun bine pe lângă domnul primar, dar îl felicit pentru ce a făcut în Luduş. Drumurile arată foarte bine şi uneori când revin în oraş am senzaţia că nu mai ştiu unde sunt, atât de frumos s-a schimbat totul în ultimii ani din toate punctele de vedere”, a precizat prim-solistul Operei Române.

Pompeiu Hărăşteanu (foto dreapta), pe scena Casei de Cultură din Luduş risit că deşi din punct de vedere fizic a împlinit recent vârsta de 76 de ani, se simte în continuare în formă, precum în anii tinereţii. „Programul meu zilnic constă în muncă. De dimineaţa până seara. Mereu am de exersat, sunt zile în care am şi două spectacole. Mă bucur că sunt sănătos deoarece partiturile pe care le interpretez sunt în limbile română, germană, rusă sau franceză şi trebuie memorate. Uneori, colegii mai tineri mă tachinează întrebându-mă de unde am

Premii şi distincţii atâta energie şi spunându-mi că nu pot ţine pasul cu mine”, a afirmat Pompeiu Hărăşteanu.

„Oraşul s-a schimbat frumos” Referindu-se la imaginea Luduşului, artistul a spus că este încântat ori de câte ori revine acasă, transmiţând felicitări autorităţilor locale pentru modul în care au transformat oraşul. „Nici nu pot

Ella Kovacs se mândreşte că e luduşeancă Răsplătită cu titlul de cetăţean de onoare a oraşului Luduş, fosta atletă Ella Kovacs spune, cu modestie, că se simte măgulită de atenţia care i se acordă din partea autorităţilor locale. „În primul rând, e o onoare faptul că sunt cetăţean de onoare al oraşului Luduş şi mă mândresc că sunt din oraşul Luduş şi oricând am timp liber, mă duc acasă cu mare drag. Păstrez legătura cu cei de acasă mai ales că fiica mea locuieşte în Luduş, este funcţionară la o bancă şi deja am şi o nepoţică în vârstă de trei ani”, a declarat Ella Kovacs, fostă practicantă a atletismului de performanţă.

Palmaresul lui Pompeiu Hărăşteanu cuprinde numeroase premii şi distincţii câştigate la concursuri internaţionale de canto: premiul II – Budapesta (1960), premiul II – Hertogenbosch – Olanda (1965), premiul II – Bucureşti (1967), premiul I – Barcelona – Spania (1968), distincţia de „Cel mai bun interpret de operă” al Uniunii Criticilor şi Muzicologilor din România şi nu în ultimul rând Meritul Cultural în grad de Ofiţer (2004).

În fiecare an, Primăria Luduş organizează concursul de atletism Trofeul „Ella Kovacs”

„Oraşul arată din ce în ce mai bine” În cele două decenii de activitate, sportiva are un palmares de excepţie din care nu lipsesc numeroase titluri naţionale, trei titluri de campioană europeană, două medalii de bronz la Campionatele Europene, precum şi câte o medalie de argint şi bronz la Campionatele Mondiale şi un onorant loc cinci la Olimpiada de la Barcelona (1992). Specialistă a probei de semifond de 800 de metri plat, luduşeanca a mărturisit că se simte

excelent de fiecare dată când revine acasă, spunând că oraşul arată din ce în ce mai bine. „Oraşul s-a schimbat în bine, sunt surprinsă de fiecare dată când revin acasă şi văd schimbarea în bine, mai ales că s-au făcut şi multe parcuri. Se vede că arată ca un oraş, este şi o altă deschidere din câte am văzut şi sunt şi mai mulţi investitori decât erau în urmă cu mai mulţi ani”, a afirmat Ella Kovacs.

Mesaj de campioană

Ella Kovacs, alături de organizatorii concursului care îi poartă numele

4

Luduş 2012

Rugată să transmită un mesaj locuitorilor oraşului Luduş, campioana a răspuns în stil de campioană: oricât de grea ar fi viaţa, schimbarea în bine nu poate veni decât din interiorul fiecăruia. „Mesajul meu pentru luduşeni este să fie sănătoşi, să aibă multă răbdare să treacă peste toate greutăţile cu bine pentru că numai ei singuri pot să-şi rezolve problemele, să nu aştepte de la alţii”, a încheiat Ella Kovacs.


ADMINISTRAŢIE Problemele luduşenilor rezolvate de Ciprian Turdean Administrator public al oraşului Luduş din august 2008, Ciprian Turdean are o fişă a postului extrem de bogată. Preocupat să rezolve problemele comunităţii şi în acelaşi timp să eficientizeze activitatea serviciilor publice din cadrul Primăriei, Ciprian Turdean are la sertar un proiect ambiţios, dar extrem de util pentru comunitate: realizarea brandului oraşului Luduş.

prin procedurile administrative aplicate, au devenit mai eficiente. În plus de asta, am depus eforturi însemnate pentru scrierea unor proiecte cu finanţări europene sau guvernamentale. A fost o muncă importantă cu efecte benefice, dar de durată. Pot spune că de la scrierea unui proiect până la finalizarea şi implementarea acestuia este un timp destul de îndelungat.

Reporter: Spuneţi-ne pe scurt care este activitatea dumneavoastră în cadrul Primăriei oraşului Luduş. Ciprian Turdean: Am devenit administrator public al oraşului Luduş începând cu luna august 2008, moment în care am început, prin toate puterile mele, să mă implic la maximum asupra activităţii de administrare a problemelor oraşului. Acestea nu au fost şi nu sunt puţine. În primul rând, prin tot ceea ce am făcut am încercat să schimbăm modalitatea de a face administraţie publică în oraş, să încercăm să soluţionăm în mod cât mai eficient problemele cetăţenilor în special şi problemele comunităţii în ansamblul ei. Pot spune că eforturile au fost destul de mari, cheltuirea eficientă a banului public, accesarea şi implementarea proiectelor, managementul acestora, precum şi rezolvarea problemelor punctuale ale cetăţenilor au însemnat multă muncă, dar satisfacţiile soluţionărilor

Rep.: Sunteţi implicat şi în viaţa civică a oraşului? C.T.: Da, am constituit împreună cu câţiva colegi, în anul 2010 Asociaţia „Pro Luduş”, o asociaţie nonguvernamentală care are ca şi deziderat conservarea şi promovarea valorilor şi tradiţiilor comunităţii noastre. Dacă până acum s-au desfăşurat activităţi mai mult sociale, încercăm de anul viitor să lucrăm la un proiect important, acela de realizare a brandului oraşului. Oraşul nostru nu are un brand, un punct de reper, de identificare a comunităţii locale, în care luduşenii de acasă şi de pretutindeni să se regăsească. De asemenea, în cadrul asociaţiei dorim să constituim „Clubul oamenilor de afaceri luduşeni”, un demers care va grupa firmele importante din oraş, asociaţia asigurând în acest mod liantul între autorităţi şi instituţii, pe de o parte şi mediul de afaceri pe de altă parte. Sunt proiecte importante, sperăm că se vor şi împlini.

Ciprian Turdean doreşte să realizeze brandul oraşului Luduş acestora ocupă orice umbră de pesimism. Rep.: Concret, cam care ar fi sau care au fost problemele mari ale oraşului? C.T.: În primul rând am încercat să modernizăm serviciile publice: canalizarea, reţelele de apă, iluminatul public, salubritatea, transportul local. Toate acestea,

Ferenczi Levente, viceprimarul matematician Viceprimar de două mandate, Ferenczi Levente mărturiseşte că deşi a fost ales în funcţie din postura de candidat al UDMR, scopul său este să reprezinte în mod egal toţi cetăţenii oraşului Luduş. Reporter: Spuneţi-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră. Ferencz Levente: Sunt născut în 1968 în Luduş, sunt căsătorit, am o fetiţă şi sunt viceprimarul oraşului încep��nd cu anul 2004. De profesie sunt inginer mecanic şi profesor de matematică. Rep.: De ce v-aţi îndreptat atenţia către administraţia locală? F.L.: M-am îndreptat spre administraţia locală din mai multe motive. Întâi pentru că sunt ales pe lista UDMR, ştiind faptul că populaţia oraşului Luduş este în proporţie de 25% de etnie maghiară şi până în 2004 în ad-

Rep.: Ce atribuţii aveţi în calitate de viceprimar? F.L.: Mă ocup de coordonarea Poliţiei Locale, a Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi de partea administrativă în ceea ce priveşte maşinile Primăriei şi curăţenia oraşului.

Ferencz Levente este viceprimar al oraşului Luduş din 2004 ministraţia publică locală nu a fost vreun viceprimar de etnie maghiară. În primul rând reprezint cetăţenii oraşului Luduş, dar prin preponderenţă şi pe cetăţenii de etnie maghiară. Consider că pentru a obţine unele drepturi trebuie să avem o reprezentare mai puternică atât în Consiliul Local, cât şi în aparatul Primăriei.

Rep.: Cum stă oraşul Luduş la capitolul curăţenie? F.L.: Din acest punct de vedere sunt de părere că atât curăţenia cât şi siguranţa cetăţeanului s-au îmbunătăţit. Sigur, este loc şi de mai bine, dar eu zic că oraşul arată destul de frumos. Rep.: Care sunt satisfacţiile activităţii de viceprimar? F.L.: Satisfacţiile apar atunci când cetăţenii vin în audienţă sau te opresc pe stradă şi îţi spun că sunt mulţumiţi de rezolvarea unei probleme.

„Vocea” luduşenilor

Proiectele oraşului, dezbătute de aleşii locali

www.ludus.ro

Consiliul Local al oraşului Luduş este alcătuit din 17 consilieri locali, după cum urmează: Maria Beldean (PDL), Tănasie Bologa (PDL), Liviu Botezan (PNL), Ioan Bungardi (PSD), Ilie Dîmbean (PDL), Enyedi Mihai (UDMR), Ferenczi Levente (UDMR), Cornel Ercean (PSD), Ioan Pop (PDL), Kiss Istvan (UDMR), Kocsis Csaba (UDMR), Florin Claudiu Nistor (UPSS-U), Gheorghe Puşcaş (PSD), Ioan Rad (PSD), Vasile Simion Trifan (PDL), Daniel Petrică Şofron (PNL) şi Maria Werzberger (PSD)

Luduş 2012

5


CULTURĂ

Dorin Grama, omul care aduce cultura Licenţiat în jurnalistică al Universităţii din Bucureşti, Dorin Grama este, la cei 32 de ani ai săi, unul din cele mai reprezentative şi respectate personaje din administraţia locală luduşeană. În prezent, jurnalistul ocupă funcţia de manager al Casei de Cultură, ipostază din care vrea să demonstreze că, deşi societatea trece prin momente de criză economică şi morală, cultura reprezintă mult mai mult decât rolul de Cenuşăreasă a tranziţiei. Reporter: De când vă desfăşuraţi activitatea în cadrul Casei de Cultură din Luduş? Dorin Grama: Din anul 2009 ca şi interimar, iar în august 2011 am avut concursul şi sunt titular pe post. Rep.: Care sunt obiectivele care vă ghidează activitatea? D.G.: Am încercat în primul rând să acordăm o mai mare deschidere Casei de Cultură în sensul colaborării cu alte

D.G.: Este o satisfacţie şi o bucurie în primul rând când vedem publicul mulţumit, încântat de ceea ce încercăm noi să îi oferim. Încercăm să acoperim o paletă de gusturi cât mai largă pentru că nu e deloc uşor să anticipezi ce îşi doreşte publicul, ce artişti îşi doreşte.

Managerul Casei de Cultură Luduş, în mijlocul artiştilor populari instituţii de gen din judeţ şi din afară. Rep.: Despre ce este vorba? D.G.: De exemplu, suntem în discuţii avansate să perfectăm un protocol de colaborare cu Centrul Cultural al Ministerului de Interne şi cu ansamblul „Ciocârlia” din cadrul respectivului Centru Cultural, prin

care ne dorim să realizăm unele proiecte comune, atât festivaluri şi spectacole, cât şi expoziţii şi lansări de carte. Ne dorim să fie un veritabil schimb cultural, benefic pentru ambele părţi, dar mai ales pentru luduşeni. Rep.: Care sunt satisfacţiile activităţii de zi cu zi?

Rep.: Ce alte proiecte de viitor aveţi? D.G.: Dorim să înfiinţăm o trupă de teatru a Casei de Cultură pentru că avem un festival de teatru în judeţ şi ne dorim să reprezentăm oraşul şi la acest gen de manifestări. Rep.: Cum vă susţine Primăria în activităţi? D.G.: Suntem în subordinea Consiliului Local Luduş, deci pot spune că suntem un serviciu public. Avem tot sprijinul din partea Primăriei şi a Consiliului Local Luduş pentru că finanţarea cea mai mare vine de la bugetul local.

50 de cititori/zi la Biblioteca Orăşenească Responsabilă a Bibliotecii Orăşeneşti Luduş din 1995, Adela Cazacu se declară mulţumită de numărul de cititori care calcă zilnic pragul instituţiei de cultură. De asemenea, în cadrul bibliotecii funcţionează şi programul Biblionet, care oferă luduşenilor posibilitatea de a realiza documentări prin intermediul internetului. Reporter: Prezentaţi vă rog, pe scurt, Biblioteca Orăşenească Luduş. Adela Cazacu: Avem un fond de carte alcătuit din peste 60.000 de volume, numărul de cititori înscrişi este de circa 1.500, iar frecvenţa medie este de 50-60 de cititori/zi. În afară de mine, în cadrul bibliotecii îşi mai desfăşoară activitatea colegele mele Angela Totu şi Mariana Dancea.

Fondul de carte al bibliotecii este alcătuit din peste 60.000 de volume

6

Luduş 2012

Rep.: Care este, în afară de împrumutul de cărţi, principala activitate desfăşurată în cadrul Bibliotecii Orăşeneşti Luduş? A.C.: Una din cele mai importante activităţi din cadrul Bibliotecii Orăşeneşti Luduş este concursul de creaţie „Primăveri luduşene”, care a ajuns în acest an la a opta ediţie. La început a fost un concurs dedicat doar elevilor din şcolile generale şi liceul din oraş, însă de câţiva ani a devenit zonal şi anul acesta am avut o surpriză foarte mare, primind lucrări din alte judeţe, cum ar fi Prahova. Rep.: În ce constă concursul „Primăveri luduţene”? A.C.: Este un concurs de poezie şi eseu, iar secţiunile sunt următoare: poezie pentru clasele V-VI, respectiv

Adela Cazacu, responsabila Bibliotecii Orăşeneşti Luduş VI-VIII, poezie pentru liceu, eseu pentru clasele VII-VIII, eseu pentru liceu şi poezie pentru clasele V-VI în limba maghiară. Concursul se finalizează cu apariţia unui volum care conţine lucrările primilor cinci - şase clasaţi la fiecare secţiune. Grafica volumelor este realizată de elevi, iar cărţile au văzut lumina tiparului la Editura “Mega” din Cluj Napoca şi reprezintă o sponsorizare din partea directorului editurii, Cristian Sincovici, care e luduşean şi care ne sprijină de opt ani. Rep.: Aveţi şi Biblionet? A.C.: Da, Biblionet funcţionează la Luduş din octombrie 2010. În cadrul programului, biblioteca noastră a obţinut patru PC-uri care sunt folosite de cititori. Consider că este o mare realizare deoarece că trebuie să ţinem pasul cu noul, iar internetul este un mijloc modern de informare şi documentare.


ECONOMIC

Productivitate europeană la Zahărul Luduş Cea mai reprezentativă unitate economică a oraşului Luduş a fost inaugurată în data de 23 august 1960, beneficiind de aportul unei colaborări românofranceze. „Partea franceză, furnizoare de utilaje, face vizită la noua locaţie, apreciază ritmul de lucru şi asigură conducerea politică a raionului că şi ei vor livra utilajele în avans, astfel că la 23 august 1960 fabrica este pornită, cu mare fast, camionul marca Steagul Roşu, 1 CJ 2000, intră în fabrică cu sfeclă de la Cap Luna, cu un steag naţional înfipt în sfeclă. Organizatoric, personalul român este dublat de muncitori şi ingineri francezi şi este condusă de directorul Pluvie şi inginerul şef Le Lang”, îşi aduce aminte Ioan Armenean, managerul general al SC Zahărul Luduş SA.

Management după principii europene În prezent, Zahărul Luduş asigură 170 de locuri de muncă permanente şi încă 60 de locuri de muncă sezoniere, în campanie, şi colaborează cu 500 de fermieri

Ioan Armenean, managerul general al fabricii din care 125 sunt fermieri mari, cu peste 50 de hectare de sfeclă. „Managementul fabricii se face după principii moderne, ale Europei anului 2011. Dacă nu producem un zahăr cu costuri europene, el nu poate fi vândut. Pentru acest lucru fabrica a fost puternic automatizată şi nu în ideea de a reduce numărul locurilor de muncă, ci pentru a mări productivitatea. Fără o productivitate europeană fabrica nu poate rămâne pe piaţă şi dacă multe fabrici au dispărut de pe piaţă, a fost pentru că nu aveau productivitate europeană. Stilul meu de

Munţi de sfeclă de zahăr în curtea fabricii

www.ludus.ro

Sloganul de dinainte de 1989, valabil şi în capitalism conducere este unul de echipă, în care fiecare cunoaşte bine ce are de făcut şi are competenţele în luarea deciziei”, a precizat Ioan Armenean.

Relaţia cu fermierii, vitală O fabrică de zahăr nu poate exista fără cultivatorii de sfeclă, susţine Ioan Armenean, care subliniează că relaţia fabrică - fermier este una foarte necesară pentru ambele părţi şi orientată pentru obţinerea de profit bilateral. „Fabrica

este cea care îi asigură cultivatorului cota de producţie, conform unei legi europene pe care am implementat-o şi noi după 2007, anul aderării la UE. Ceea ce este foarte important, pentru a-i asigura materia primă fără de care nu poate obţine zahărul necesar la cotă şi profit pentru a-şi relua ciclul de producţie, fabrica este obligată să aibă o interferenţă financiară cu fermierul, practic să îi completeze lipsa de capital pe care o are. De asemenea, fabrica asigură fermierului 50% din contravaloarea contractului, adică maşini agricole necesare pentru a pregăti terenul, maşini de semănat, sămânţa şi ierbicidele necesare şi organizează toată tehnologia fermei pentru a fi sigură că această investiţie făcută pentru fermier, dar în folosul fabricii, aduce profit celor doi. Tot timpul, din punct de vedere tehnic, noi suntem lângă fermieri, începând de la alegerea solului, pregătirea lui pentru anul viitor şi tot ceea ce înseamnă tehnologia producerii sfeclei de zahăr”, a explicat managerul general al SC Zahărul Luduş SA.

Cristale de zahăr

Luduş 2012

7


ÎNVĂŢĂMÂNT

Pepinieră de matematicieni la Şcoala Generală nr. 1 Profesoară de matematică din 1983 şi directoare a Şcolii Generale nr. 1 din Luduş din 1998, Cornelia Căpuşan este mândră de rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri interşcolare, la loc de cinste aflându-se competiţiile de matematică. Reporter: Cum aţi început anul şcolar 2011-2012? Cornelia Căpuşan: Anul şcolar a început în condiţii bune în ceea ce

priveşte baza materială. Pe perioada verii au fost efectuate lucrări de igienizare şi mici reparaţii la instalaţiile sanitare deteriorate în anul şcolar trecut, precum şi diverse reparaţii exterioare. Avem asigurate manualele şcolare, suficiente pentru a fi distribuite elevilor, iar cadrele didactice sunt în proporţie de 90% titulare. Rep.: Câte clase şi câţi elevi aveţi şcolarizaţi în acest an?

Laboratorul de informatică, dotat la standarde europene

C.C.: Am început acest an şcolar cu un număr de 27 de clase, 12 la ciclul primar şi 15 la cel gimnazial. De asemenea, avem în subordine două structuri, Şcoala Generală „Petofi Sandor” unde funcţionează învăţământ primar simultan şi Grădiniţa „Roşiori” unde avem o grupă cu program normal şi una cu program prelungit. Avem un număr de 536 de elevi, la grădiniţă avem 40 de copii şi la Şcoala Generală „Petofi Sandor” avem 15 elevi. Rep.: Ce ne puteţi spune despre rezultatele la învăţătură obţinute de elevii dumneavoastră? C.C.: Copiii noştri participă atât la olimpiadele şcolare pe disciplină la limba română, matematică, fizică, chimie, limba maghiară, geografie, unde au obţinut rezultate foarte bune şi la fazele judeţene. Participăm la concursuri naţionale de matematică, cum ar fi „Constantin Năstăsescu” şi „Lumina Math”, unde am obţinut clasări pe podium. De asemenea, am participat şi la concursul internaţional de matematică „David Geller” de la Reghin, unde elevii noştri au câştigat două menţiuni. Totodată, s-au obţinut rezultate excelente şi pe plan sportiv, în special la tenis

Cornelia Căpuşan, directoarea Şcolii Generale nr. 1 de masă, atletism şi fotbal. Rep.: Cum colaboraţi cu autorităţile locale? C.C.: Colaborarea este foarte bună, deoarece avem sprijin atât financiar prin bugetul care ne este alocat pentru asigurarea utilităţilor şi a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, cât şi în rezolvarea unor probleme ale şcolii care ţin de Primărie. În bunul mers al şcolii am avut întotdeauna sprijinul atât a Consiliului Local, cât şi a Primăriei Luduş, precum şi a domnului primar Florin Urcan.

„360 de grade” sau Sighişoara văzută 3D din Luduş de interes, se trece la o altă panoramă. O asemenea panoramă se realizează dintr-un număr cuprins între 38 şi 80 de fotografii făcute cu un aparat obişnuit dar montat pe un trepied cu un capăt special, realizat de noi. Toate fotografiile au fost asamblate de copii cu ajutorul unor programe specializate. Am făcut trei asemenea tururi virtuale, Sighişoara pe timpul zilei, Sighişoara văzută noaptea şi patru vederi cu Turnul cu ceas din toate direcţiile”, a arătat Adrian Olaru.

Un grup de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a din cadrul Şcolii Generale nr. 1 din Luduş, coordonaţi de profesorul de informatică Adrian Olaru, va participa la faza naţională a Concursului de proiecte educaţionale cu un proiect inedit, intitulat „360 de grade.”

Colaborare cu încă două şcoli Proiectul se desfăşoară în colaborare cu Şcolile Generale din Iernut şi Gheja. Utilizând tehnologia informaţiei, elevii lucrează fiecare în şcolile lor, în laboratoare de specialitate. Echipa de proiect este alcătuită din 30 de elevi şi patru profesori. “Scopul proiectului este realizarea unei prezentări interactive a Cetăţii medievale Sighişoara. Am pornit de la peste o mie de fotografii care sunt practic un mediu bidimensional şi momentan al existenţei şi le-am transformat într-un mediu 3D, astfel încât Cetatea poate fi explorată tridimensional, prin intermediul panoramelor, fotografiilor tri-

8

Luduş 2012

Profesorul Adrian Olaru, mândru de „360 de grade”, proiectul care va fi prezentat la Timişoara dimensionale şi a modelărilor”, a explicat Adrian Olaru. “Practic, aceasta a fost ideea, să transformăm fotografia într-un mediu de explorare 3D şi am ales Cetatea medievală Sighişoara pentru că se află la noi în judeţ şi se află pe lista monumentelor protejate de UNESCO”, a adăugat profesorul de informatică.

Tururi virtuale Potrivit acestuia, tururile virtuale au fost realizate din aproximativ 20 de panorame sferice, interactive, interconectate, care permit vizualizarea la 360 de grade a locaţiei respective, în orice direcţie. “Harta poate fi micşorată sau după caz mărită, iar dacă se dă clic pe un punct

Carte despre Sighişoara Proiectul va fi prezentat în decembrie 2011 la Timişoara, cu ocazia fazei naţionale a Concursului de proiecte educaţionale. „Sperăm să continuăm tradiţia anilor trecuţi şi să câştigăm locul întâi. De asemenea, am realizat şi o carte despre Cetatea medievală Sighişoara, care are de 70 de pagini, este foarte bogat ilustrată şi care va fi distribuită în şcolile partenere”, a încheiat profesorul de informatică.


ECONOMIC

Samarcu, tradiţie şi valoare made in Italia Construită după criterii europene pentru a face faţă exigenţelor ridicate de productivitate şi calitate a grupului Otlav, liderul mondial în producţia de feronerie, fabrica Samarcu reprezintă unul din pilonii importanţi care susţin economia oraşului Luduş. Mai multe despre trecutul, prezentul şi viitorul fabricii am aflat de la Mihai Man, director executiv al Samarcu Luduş. Rep.: Când începe istoria Samarcu Luduş? M.M.: În 2002 începe istoria Samarcu, aceasta fiind prima firmă externă a grupului Otlav care din acel moment e compus din trei firme: Otlav - firma mamă, Myrtus şi Samarcu. Tot în 2002, imediat după înfiinţare s-a achiziţionat terenul din Luduş, în mai 2003 a început construcţia şi în iunie 2004 a avut loc inaugurarea Samarcu Luduş. Valoarea aproximativă

a investiţiei este de 6,5 milioane de euro. Rep.: Care sunt atuurile fabricii? M.M.: Fabrica Samarcu a fost construită după standarde europene, fiind utilizate tehnologii de vârf. Avem Autorizaţie Integrată de Mediu, fiind a doua societate din regiune care am primit respectivul document. De asemenea, toate activităţile de aici sunt monitorizate de computere performante, iar calitatea operaţiunilor din procesul tehnologic este una foarte ridicată. Rep.: Ce activităţi au loc la Samarcu Luduş? M.M.: Societatea noastră are ca obiect de activitate zincarea electrolitică cu tamburi rotitori şi vopsire cu pulberi în câmp electrostatic. Aici au loc procesele de finisare ale obiectelor de feronerie produse de Otlav, liderul mondial în producţia de feronerie. La Myrtus se Sediul societăţii se află pe strada Fabricii nr. 4

Mihai Man, director executiv al Samarcu Luduş fac finisajele metalice, iar la noi se face finisaj metalic şi vospire în câmp electrostatic. Practic, balamaua este vopsită în culoarea pe care o va avea tâmplăria PVC în momentul în care se va monta, iar vopseaua oferă o rezistenţă foarte ridicată la coroziune. Rep.: Care este piaţa de desfacere a produselor dumneavoastră? M.M.: Exportul produselor Otlav se face în peste 80 de ţări, vânzarea propriu zisă efectuându-se de la punctul logistic din Italia. Rep.: Câte locuri de muncă asiguraţi pentru economia luduşeană? M.M.: În prezent, la Samarcu Luduş lucrează 65 de persoane. Avem secţie de zincare, de vopsire în câmp electrostatic care are ataşată partea de ambalare şi încărcare unde lucrează cel mai numeros personal şi secţia de montaj.

Sârma Romferchim, apreciată în Europa SC Romferchim SRL Luduş a fost înfiinţată în anul 1994 şi şi-a început activitatea prin colectarea şi valorificarea fierului vechi. „Societatea s-a axat la început doar pe achiziţionarea şi valorificarea deşeurilor metalice. Tot fierul vechi era predat la combinatul de la Câmpia Turzii şi ei ne plăteau marfa în compensare cu sârmă. Ca să recuperăm banii vindeam sârma la fabrica Victoria Floreşti. Întrucât comercializăm sârmă în ideea recuperării creanţelor, ne-am zis: „Ce-ar fi dacă am produce noi sârma?” Astfel, ne-am achiziţionat aparate pentru producerea sârmei trefilate. Din 1995 producem sârmă tare mată şi cuie de construcţii”, a declarat Sorin Nemeş, di-

rector general al SC Romferchim SRL.

Produse diversificate Potrivit acestuia, societatea şi-a mărit încet, dar sigur, paleta de produse. „Cuiele noastre dovedindu-se cele mai bune din Ardeal, am decis să continuăm să fabricăm electrozi şi plase şi aşa am ajuns să venim în întâmpinarea cerinţelor clienţilor din Câmpia Turzii şi să ne diversificăm producţia cu sârmă moale neagră de legat, elemente de oţel beton, caiele pentru potcovit cai, plasă pentru abataje miniere, plasă sudată, electrozi de sudură care sunt cei mai buni din România şi sârmă de sudură”, a arătat Sorin Nemeş.

Certificări de calitate

Electrozii de sudură Romferchim, cei mai buni din România

www.ludus.ro

În prezent, societatea asigură peste 100 de locuri de muncă, iar producţia lunară este de 500 de tone, iar materia primă este adusă din ţări precum Ucraina, Republica Moldova şi Italia. „În anii trecuţi am lucrat pentru export în Ungaria, Grecia şi alte ţări din Uniunea Europeană. Din 2011 suntem doar pe piaţa din Româ-

Sârma produsă la Luduş, apreciată nu doar pe piaţa autohtonă, ci şi în ţările UE nia. Am renunţat la export pentru că nu făceam faţă comenzilor din România şi pentru a putea satisface cererile clienţilor din România”, a explicat Sorin Nemeş. De-a lungul timpului, în cadrul SC Romferchim SRL a fost implementat şi certificat sistemul de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardului EN ISO 9001:2008, societatea implementând şi sistemul de management de mediu conform EN ISO 14001:2008.

Luduş 2012

9


SOCIAL

Investiţii la Spitalul “Dr. Valer Russu” câştigat de Primărie anul acesta pentru amplasarea de panouri solare în valoare de un milion de lei. Proiectul deja se implementează şi se lucrează la respectivele panouri solare.

Responsabil de managementul Spitalului Orăşenesc “Dr. Valer Russu” de aproape trei ani, Cosmin Emil Biriş se declară mulţumit de colaborarea cu Primăria Luduş, care face lobby permanent pentru obţinerea de fonduri din diverse surse, astfel încât investiţiile în beneficiul pacienţilor să continue. Reporter: Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră. Cosmin Emil Biriş: Am 36 de ani, sunt economist de profesie şi doctorand în economie. Conduc Spitalul Orăşenesc “Dr. Valer Russu” de doi ani şi jumătate, înainte am lucrat economist la o societate comercială şi mă ocupam de contabilitatea unor firme. Am fost consilier local, calitate în care am deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei de buget - finanţe din cadrul Consiliului Local Luduş.

Cosmin Emil Biriş, managerul Spitalului Orăşenesc “Dr. Valer Russu”

Rep.: Cine sunt pacienţii care vi se adresează? C.E.B.: Anul trecut am avut un număr de aproximativ 6.400 de pacienţi spitalizaţi şi circa 80.000 de consultaţii pe ambulatoriu. Majoritatea pacienţilor au domiciliul în Luduş, dar la spital vin şi oameni din comunele limitrofe.

13, deoarece un post, cel de cardiologie, nu este ocupat în acest moment. Sperăm ca pe viitor vom găsi şi un medic care să ocupe acest post. Avem şase secţii, Medicină internă, Chirurgie, Obstretică - ginecologie, Pediatrie, Psihiatrie şi Contagioase. Avem un număr de 45 de medici, 136 de asistenţi medicali, iar diferenţa până la 286 cât avem în prezent angajaţi sunt infirmieri, îngrijitori şi personal administrativ.

Rep.: Care este structura spitalului pe care îl conduceţi? C.E.B.: Avem 14 cabinete pe ambulatoriul de specialitate din care funcţionează

Rep.: Cum colaboraţi cu autorităţile locale? C.E.B.: Foarte bine. Domnul primar Florin Urcan ne-a sprijinit, a dus o

Cuplurile de aur au fost felicitate de Florin Urcan, primarul oraşului Luduş

muncă de lămurire asiduă la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a primi fonduri. Astfel, anul trecut am reuşit ca din fonduri primite de la Ministerul Sănătăţii să renovăm secţia de Medicină internă despre care pot spune că se apropie de standardele Uniunii Europene. De asemenea, mai avem de lucru la această secţie în ceea ce priveşte partea exterioară. Am primit fonduri de la Consiliul Local pentru secţia de Pediatrie şi după 20 de ani copiii au început să stea în tricou în saloane. Totodată, s-a renovat întreg sistemul de încălzire şi avem un proiect depus la Ministerul Mediului în 2010 şi

Rep.: Ce alte investiţii s-au mai făcut? C.E.B.: Am schimbat toate maşinile de spălat de la spălătorie, investiţie în valoare d 250.000 de lei. Erau nişte maşini de spălat foarte vechi din care curgea apa şi femeile s-au mai curentat în trecut. Acum avem maşini de spălat automate, iar în investiţie a fost inclusă şi o linie electrică nouă pentru că se cerea o putere mai mare şi a trebuit un fir direct de la staţia de transformare a Electrica, care a costat circa 30.000 de lei. De asemenea, în cursul anului 2008 am primit un aparat de gastroenterologie, iar anul trecut am primit un aparat colonoscop la care lucrează doamna doctor Camelia Oltean Petrea. Doamna doctor a lucrat un an şi în Irlanda, deci e pregătită suficient. Din păcate, deşi avem aparatul pentru a deservi toţi pacienţii, puţini pacienţi cunosc acest lucru, asta şi pentru că medicii de familie nu prea ştiu despre existenţa aparatui. De aceea, în cursul lunii octombrie am organizat o întâlnire cu toţi medicii de familie din zonă şi iam informat de existenţa acestui aparat, tocmai pentru a avea o mai bună relaţionare cu ei pe viitor.

Respect pentru vârstnici Cuplurile din Luduş care au împlinit cinci decenii de căsnicie au fost sărbătorite cum se cuvine în acest an la restaurantul „Romeo şi Julieta”, principalul „vinovat” pentru organizarea evenimentului fiind primarul oraşului, Florin Urcan. “Este al patrulea an consecutiv în care Primăria organizează această manifestare, care a devenit deja o tradiţie în Luduş. Evenimentul este organizat cu ocazia zilei de 1 octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”, a afirmat Florin Urcan. În acest an au fost aniversate 26 de cupluri de aur, care au primit o sumă simbolică de bani, diplome şi flori din partea autorităţilor locale. „Au participat 26 de familii. Sau acordat diplome, buchete de flori şi o sumă de bani tuturor cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie. De asemenea, a mai fost organizat un spectacol de muzică populară şi o masă festivă oferită de Florin Urcan, la care au participat circa 400 de persoane”, a explicat Dorin Grama, managerul Casei de Cultură din Luduş.

10

Luduş 2012


ECONOMIC

Dactylis, pâinea făcută cu dragoste Situată pe strada Nicolae Grigorescu nr. 96/A din Luduş, fabrica de pâine Dactyilis Prod s-a impus în mai puţin de zece ani pe piaţa de panificaţie din judeţul Mureş datorită calităţii deosebite a produselor. Unitatea este condusă de soţii Iosif şi Rodica Mocanu şi reprezintă un veritabil exemplu despre cum să reuşeşti în afaceri prin muncă.

tribuite în judeţele Mureş, Cluj, Bistriţa şi chiar Sibiu. “Avem 12 magazine proprii şi peste 500 de colaboratori, firme care ne comercializează produsele, iar capacitatea de producţie este de 15 tone de pâine în 24 de ore”, a explicat Iosif Mocanu.

De la trei la peste 100 de angajaţi

Fabrica are ca slogan „Pâine făcută cu dragoste”, ales la sugestia Rodicăi Mocanu, în opinia căreia pâinea este cel mai important produs din lume. „După părerea mea, nu există nimic în lume mai presus de pâine. Am simţit că pâinea este cel mai reprezentativ produs şi omenirea nu poate trăi fără ea. De asemenea, la tot ceea ce se face se pune mult suflet şi dragoste”, a declarat Rodica Mocanu. Cei doi soţi sunt ajutaţi în activitatea cotidiană de fiica Mălina Frandeş, de profesie inginer tehnolog, precum şi de nepoţelul Darius Andrei Frandeş, sarea şi piperul activităţilor de la Dactylis Prod.

Începutul a fost, aşa cum este orice început, extrem de greu şi plin de neprevăzut. „După Revoluţie am luat locaţia în gestiune, în 1993 s-a înfiinţat societatea cu răspundere limitată Dactylis Prod SRL, pe atunci cu trei angajaţi. Obiectul de activitate al firmei era prestări de servicii în agricultură şi lucrarea terenului în arendă pe care îl avea societatea şi pe care era cultivat grâu şi alte plante”, a precizat Iosif Mocanu. Acesta îşi aminteşte că piaţa fiind foarte slabă iar cererea pentru produse aproa-

Slogan ales din dragoste pentru pâine În prezent, produsele Dactylis sunt distribuite în judeţele Mureş, Cluj, Bistriţa şi chiar Sibiu pe inexistentă, soluţia salvatoare a fost procesarea bobului de grâu în propria unitate prin înfiinţarea unei mici brutării. “Am început cu două cuptoare cu vatră, cu un număr de zece angajaţi, iar pe măsură ce a trecut timpul am diversificat producţia, mărind brutăria, pe care am modernizat-o prin două programe de credite europene. Astfel, am înfiinţat patiseria, un laborator de cofetărie, o secţie

de paste făinoase, ajungând ca în luna septembrie 2011 să avem 112 angajaţi cu carte de muncă, a căror contribuţie se reflectă în rezultatele unităţii, an de an pozitive”, a afirmat Iosif Mocanu.

Piaţă de desfacere în patru judeţe În prezent, produsele Dactylis sunt dis-

Pâinea Bobin Prod apreciată de clienţi Una din principalele societăţi din Luduş care are ca domeniu de activitate panificaţia este SC Bobin Prod SRL. Afacerea a demarat în 1992 cu doi angajaţi, pentru ca în prezent să asigure peste 20 de locuri de muncă. “Firma a fost înfiinţată în 1992. Am început cu foarte puţini angajaţi, eram doar eu şi soţia mea. Astăzi, aici lucrează 21 de salariaţi. Bobin Prod SRL are activitate de bază panificaţia, iar pe lângă

Afacerea a demarat în 1992, cu doi angajaţi

www.ludus.ro

producţie are şi o activitate de comerţ. Produse de panificaţie pe care le comercializăm sunt pâinea, cornurile şi cozonac de ocazie”, a precizat Vasile Trifan, administratorul SC Bobin Prod SRL. Acesta este mulţumit de rezultatele economico-financiare ale firmei, care chiar dacă nu funcţionează la capacitate maximă, are o producţie zilnică de aproximativ 800 de pâini. „Ca-

pacitatea utilajelor este de 4.000 de pâini/zi, dar noi producem în medie circa 800 de pâini/zi. Piaţa de desfacere este una locală, pe raza oraşului Luduş. Avem două magazine proprii pe strada Măgurei nr. 1 şi Zăvoiului fără număr, iar sediul societăţii se află pe strada Uzinei de Apă nr. 30. De asemenea, cifra de afaceri înregistrată în anul 2010 a fost de 1.832.680 de lei”, a afirmat Vasile Trifan.

Şoiom, brand respectat pe piaţa panificaţiei

Brutăria Panem are o tradiţie de şapte ani pe piaţa de panificaţie Administratorul SC Panem SRL Luduş, Alexandru Şoiom, este în prezent unul din cei mai prosperi oameni de afaceri din Luduş. Întreprinzătorul este unul din principalii jucători de pe piaţa locală de panificaţie, deţinând totodată şi un bar cu rotiserie şi un restaurant. „Ca obiect de activitate a firmei, avem producţie şi comerţ. Am început cu o brutărie mai mică în 1994. Fabricăm produse de panificaţie şi patiserie, unde intră pâinea albă, semialbă, neagră, graham, din făină integrală, iar la specialităţi avem începând de la cornuri simple, chifle, cornuri cu caşcaval, cu ciocolată, cu brânză, cozonaci, produse tradiţionale, etc.”, a explicat Alexandru Şoiom. Acesta îşi aminteşte cu satisfacţie de momentul dezvoltării afacerii. „În 1994, în mai, am deschis un bar cu o rotiserie. A mers destul de bine şi în momentul de faţă nu sunt probleme. După aceea, în septembrie 1995 am deschis un mic restaurant, sus la etaj, cu patru ospătari şi cu circa 200 de locuri pentru clienţi”, a adăugat omul de afaceri.

Luduş 2012

11


SPORT

Baschet cu zâmbetul pe buze cu Adrian Oaneş Cândva un sport cu tradiţie în Luduş, baschetul a fost dat uitării, ani la rând, până în 2009 când la iniţiativa primarului Florin Urcan fostul baschetbalist Adrian Oaneş s-a decis să înfiinţeze o secţie în cadrul Asociaţiei Club Sportiv „Mureşul” Luduş. Reporter: Care e povestea revitalizării baschetului luduşean? Adrian Oaneş: Echipa am înfiinţat-o în anul 2009. Practic, am avut o discuţie cu domnul primar Florin Urcan care mi-a spus că Asociaţia Club Sportiv „Mureşul” Luduş are în organigramă şi o secţie de baschet şi să facem şi noi ceva. Am făcut apoi reclamă prin oraş şi copiii au început să vină la baschet. Am început activitatea, ni s-au dat şi câteva poziţii la sala de sport a oraşului şi încet, încet, am ajuns la circa 50 de copii de diferite vârste, începând din clasa I-a şi până la liceeni. Rep.: Care este filozofia despre sport pe care o transmiteţi copiilor? A.O.: Bineînţeles, e frumos să câştigi şi ne dorim să Adrian Oaneş îi învaţă pe copii ABC-ul baschetului

Meci demonstrativ împotriva formaţiei Labradors câştigăm, dar noi nu urmărim neaparat performanţa, obiectivul nostru principal fiind atragerea copiilor spre sport, să facă mişcare. Ţinând cont că trăim într-o lume plină cu diverse tentaţii, mulţi copii au alte activităţi şi sportul e trecut pe plan secund. Îi implicăm pe copii nu doar în acţiuni sportive, ci şi în cele ale comunităţii. De exemplu, am participat cu o grupă de copii la acţiunea de curăţenie cu prilejul „Let’s do it, Romania!” şi din când în când îi ducem la meciurile de divizia A pe care le dispută BC Mureş, tocmai din dorinţa de a socializa. Rep.: Colaboraţi şi cu alte cluburi? A.O.: Da, colaborăm cu diferite cluburi din Târgu-Mureş şi periodic organizăm meciuri amicale. Colaborăm foarte bine cu Primăria Luduş, cu domnul primar Florin Urcan, precum şi cu alţi agenţi economici care ne sprijină, cum ar fi Zonix şi Zahărul Luduş. Lucrez împreună cu profesorul Ciprian Ruţă, profesor de sport cu specializare baschet şi aş mai menţiona câteva nume de persoane implicate în această activitate: Dan Darius,

Vlad Amariei - redactor la Ştii TV Târgu-Mureş, Nicolae Marian şi Claudiu Marian. De asemenea, păstrez legătura cu doi buni prieteni, antrenori, Mihai Corui de la BC Together Târgu-Mureş şi Dragoş Curtifan de la Labradors Târgu-Mureş, Dragoş fiind şi antrenor secund la campioana României, U Mobitelco Cluj. Rep.: Care acţiune baschetbalistică a fost cea mai reuşită? A.O.: Toate acţiunile sunt frumoase, însă una din cele mai importante activităţi a fost aducerea la Luduş, în data de 8 ianuarie, a echipei BC Mureş. A fost un eveniment cu mare priză la public şi în sală au fost aproape 400 de oameni. Rep.: Ce obiective de viitor aveţi? A.O.: Vrem să atragem cât mai mulţi copii spre sport în general şi spre baschet în special, chiar ne-am şi extins în sensul că avem o grupă de circa 30 de copii şi la Iernut.

Tinereţea, secretul fotbaliştilor de la „Mureşul” CS Mureşul Luduş, ediţia 2011-2012: Lotul de jucători: Babi Jozsef, Fekete Norbert, Daniel Beldean, Claudiu Beldean, Andrei Pop, Reti Ladislau, Reti Eduard, Nicolae Trif, Bogdan Baciu, Adrian Rus, Paul Mărcuş, Lucian Sandor, Vlad Adam, Mihai Cârpaci, Mihai Săcădat, Cosmin Botezan, Sebastian Orga, Vlad Tescariu, Sergiu Moldovan, Bogdan Hodoş, Ioan Covaciu, Szarvadi Sandor Antrenor principal: Lilian Rus Preşedintele secţiei de fotbal: Sorin Nemeş Preşedintele clubului: Florin Urcan

Directorul sportiv al CS „Mureşul” Luduş, Virgil Nicoară, a cărui echipă de seniori activează în campionatul Liga a IV-a de fotbal, a făcut o scurtă radiografiere a turului de campionat, încheiat de luduşeni pe locul şase, la doar trei puncte de lider. Reporter: Cum apreciaţi evoluţia echipei de seniori în turul de campionat? Virgil Nicoară: Având în vedere că avem o echipă foarte tânără, am terminat pe locul şase turul, la doar trei puncte de lider, ceea ce este destul de bine. Cu un pic de şansă cred că puteam să fim pe primul loc. Rep.: Ce obiectiv aveţi pentru sezonul 2011-2012? V.N.: Obiectivul este clasare pe primele cinci locuri.

Suntem oarecum în grafic şi sperăm să ne menţinem cât mai sus. Rep.: Cine sunt componenţii lotului? V.N.: Majoritatea sunt luduşeni, avem şi câţiva jucători din zonă, din apropierea oraşului şi doi de la Târnăveni. Rep.: Cum vă descurcaţi din punct de vedere financiar? V.N.: Sunt cheltuieli, chiar dacă suntem o echipă de amatori. Marea parte a ajutorului îl avem de la Primărie. De asemenea, avem şi sponsori care ne ajută în limita posibilităţilor, cărora le mulţumim.

Pepinieră de talente „Avem trei grupe de juniori, cu două participăm la campionat şi o grupă mai mică, 2003-2004, este în curs de formare, fiind înfiinţată în toamna aceasta. Avem o grupă de juniori 1997-1998 şi 2001-2011, iar per total, în cele trei grupe avem aproximativ 80 de copii care participă la antrenamente şi încercăm să îi învăţăm să crească la un nivel astfel încât să ajungă la echipa de seniori şi dacă se poate la echipele mai mari. Avem mai mulţi jucători împrumutaţi la FC Municipal Târgu-Mureş, LPS Târgu-Mureş şi LPS Cluj. Pot spune, fără să greşesc, că suntem o pepinieră de talente. Echipele sunt pregătite de Nicolae Stângă, Enyedi Mihai, Gabriel Rotar şi subsemnatul.” Virgil Nicoară

12

Luduş 2012

Virgil Nicoară, directorul sportiv al CS „Mureşul”


ADMINISTRAŢIE Oraş curat cu Rosal Grup Concesionară a serviciului de salubritate a Luduşului din anul 2009 SC Rosal Grup a reuşit, graţie angajaţilor săi, să schimbe radical în bine aspectul străzilor şi a trotuarelor din oraş, precum şi să implementeze localnicilor noţiunea de colectare selectivă a deşeurilor. „Am concesionat serviciul de salubritate al oraşului Luduş din 2009, pe o perioadă de opt ani. Consider că faţă de perioada de dinainte de 2009 lucrurile au început să prindă contur, mai ales având în vedere faptul că respectăm toate cerinţele comunităţii europene cu privire la colectarea deşeurilor şi aici mă refer în special la containerele de lângă blocuri, care sunt acoperite reducând astfel posibilitatea de a se cotrobăi prin gunoi. De aseme-

Gunoierele Rosal Grup, o prezenţă constantă pe străzile din Luduş

nea, deşi mai avem încă de lucru în ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, mulţi localnici fiind reticenţi la aşa ceva, consider totuşi că suntem pe drumul cel bun în această privinţă”, a declarat Florin Hambeţiu, şeful punctului de lucru Rosal Luduş. Potrivit acestuia, SC Rosal Grup oferă un număr de 25 de locuri de muncă luduşenilor. „În cadrul punctului de lucru din Luduş îşi desfăşoară activitatea 25 de angajaţi, toţi localnici. În ceea ce priveşte baza materială, avem două gunoiere, o perie mecanică, un transportor care la nevoie se poate transforma şi în cisternă, un tractor cu cupă şi un autoturism Dacia Logan Papuc”, a adăugat Florin Hambeţiu.

Staţie de epurare nouă În cadrul sucursalei Aquaserv Luduş îşi desfăşoară activitatea un număr de 39 de persoane, care sunt coordonate de Gelu Oaneş. Potrivit acestuia, în viitorul apropiat, locuitorii oraşului Luduş vor avea, în sfârşit, o staţie de epurare nouă, graţie unui proiect european. Reporter: Prezentaţi, vă rog, sucursala Aquaserv Luduş. Gelu Oaneş: Sucursala Aquaserv Luduş s-a înfiinţat în anul 2007 prin transferarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare la SC Compania Aquaserv SA TârguMureş. Activităţile care se prestează sunt producerea şi distribuţia apei potabile şi preluarea apelor menajere, canalul pluvial şi vidanjări pe raza oraşului Luduş. Rep.: Cine beneficiază de serviciile Aquaserv Luduş? G.O.: Beneficiarii serviciilor sunt cetăţenii, agenţii eco-

nomici şi instituţiile publice. De asemenea, furnizăm apă pentru localităţile Cheţani şi Ozd. Rep.: Ce investiţii vor fi făcute în perioada următoare? G.O.: În perioada următoare vor fi făcute o serie de investiţii şi anume: se vor reabilita reţele de alimentare cu apă pe o lungime de 8.618 metri, reţele de canalizare de 19.120 de metri şi se va face o staţie de epurare nouă, modernă, a oraşului Luduş. Toate acestea vor fi făcute în cadrul unui proiect judeţean, care beneficiază de fonduri europene. Rep.: Ce mesaj le transmiteţi datornicilor? G.O.: Să-şi plătească facturile la zi pentru că noi supravieţuim şi ne desfăşurăm activitatea doar din ce încasăm de la populaţie.

Gelu Oaneş, managerul sucursalei Aquaserv Luduş

Transport în comun civilizat Începând din octombrie 2010, Luduşul s-a alăturat grupului de oraşe din România unde transportul în comun se realizează modern, prin intermediul autobuzelor. „Avem două autobuze mari cu o capacitate de 100 de locuri, două autobuze cu capacitate de 28 de locuri şi două microbuze care au 16 - 18 locuri. Ca şi trasee, avem un traseu între cartierele limitrofe ale oraşului, Roşiori şi Gheja, cu un număr de 41 de staţii, iar frecvenţa este mai mare în orele de vârf, 15-20 de minute, iar în afara oreleor de vârf aceasta este de 45 de minute. Transportul cu autobuze se face din 16 octombrie 2010, de când SC Happy Serv SRL a preluat transportul în comun,

www.ludus.ro

contractul de concesiune fiind încheiat pe o perioadă de şase ani”, a explicat Ovidiu Zachei Petrea, administratorul SC Happy Serv SRL, firmă care realizează transportul în comun din Luduş. Potrivit acestuia, firma Happy Serv SRL dispune de logistica şi de personalul necesar astfel încât transportul în comun să se realizeze într-un mod cât mai civilizat. „Ca şi număr de angajaţi, avem 20 de persoane, iar parcul auto este alcătuit din 16 maşini. În ceea ce priveşte preţurile aplicate, costul unei călătorii este de 1,5 lei, iar un abonament lunar costă 50 de lei. La capitolul planuri de viitor, ca şi prioritate ne dorim să construim staţii de refugiu ast-

Transportul cu autobuze în Luduş se face din 16 octombrie 2010 fel încât călătorii să aştepte mijloacele de transport în comun în condiţii cât

mai civilizate”, a conchis Ovidiu Zachei Petrea.

Luduş 2012

13


ÎNVĂŢĂMÂNT

Elevi de 10 la „Ioan Vlăduţiu”

Tănasie Bologa, directorul adjunct al unităţii de învăţământ

Anul şcolar 2011-2012 a început sub auspicii bune la Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu”

Reporter: Prezentaţi-vă, vă rog, în câteva cuvinte! Tănasie Bologa: Am 53 de ani, o vechime în învăţământ de 31 de ani, sunt profesor gradul I, ca specialitate am Educaţie fizică şi sport, lucrez din 1992 la Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu” şi deţin funcţia de director adjunct din 1998.

Învăţământului, apreciez că ne-am început activitatea în condiţii foarte bune, cu numărul de clase propuse realizat, cu o şcoală bine pusă la punct din toate punctele de vedere, igienizată, cu autorizaţiile de funcţionare la zi. Am beneficiat de un program de reabilitare începând cu 1996, care a constat în izolare termică, montare de geamuri şi uşi termopane, încălzire centrală pe gaz, reabilitarea curţii şcolii, a interioarelor şi a sălii de sport şi a terenului de sport, program cu recepţia finală făcută.

Rep.: Cum aţi început anul şcolar 2011-2012? T.B.: Deşi au apărut o serie de schimbări privind Legea

Rep.: Care este structura şcolii? T.B.: În prezent, avem 12 clase la nivel gimnazial, iar la

Toţi absolvenţii clasei a VIII-a a Şcolii Generale „Ioan Vlăduţiu” din Luduş au fost admişi la liceu, doi dintre aceştia remarcându-se în mod deosebit, obţinând media 10.

Handbaliste campioane la învăţătură

nivelul claselor I - IV avem 16 clase, cu un număr total de 635 de elevi. De asemenea, mai avem o structură în subordine, Şcoala Generală „Ioan Th. Olteanu” din Gheja, unde învaţă 112 copii, 56 în clasele I - IV şi 56 în clasele V - VIII. Rep.: Sunteţi mulţumit de rezultatele obţinute de elevii dumneavoastră? T.B.: Da, toţi copiii care au finalizat cursurile de gimnaziu au fost repartizaţi în învăţământul liceal. De asemenea, doresc să remarc faptul că am avut doi elevi cu media 10 şi la media obţinută pentru admiterea la liceu ambii au avut 10.

Rep.: Câte echipe aveţi înscrise în campionat? T.B.: În momentul respectiv avem înscrise în campionat trei echipe, Juniori 3 masculin, Junioare 3 feminin şi Junioare 1 feminin. În cadrul acestor echipe avem câţiva copii de valoare care sper ca în viitor să prindă chiar şi prima ligă de handbal. Rep.: Ce rezultate aţi obţinut în ultimul an competiţional? T.B.: Ca rezultate, în anul şcolar 2010-2011 am obţinut locul întâi pe judeţ la nivelul claselor V - VIII cu echipa reprezentativă a şcolii, la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar, apoi am participat la faza zonală a competiţiei, la care au luat startul formaţii din judeţele Covasna, Harghita, Sibiu, Cluj, Mureş şi Braşov, unde am obţinut locul doi, ratând astfel calificarea la faza finală, organizată pe plan naţional.

Handbalistele de la „Ioan Vlăduţiu”, campioane atât la învăţătură, cât şi pe terenul de sport Unul din cei mai devotaţi profesori de sport din Luduş este Tănase Bologa, o adevărată enciclopedie ambulantă atunci când vine vorba despre handbal. Director adjunct în cadrul Şcolii Generale „Ioan Vlăduţiu”, tehnicianul prin mâna căruia s-au „şlefuit” generaţii întregi de handbalişti a explicat că filozofia sa despre sport este pe cât de dificilă în aparenţă, pe atât de simplă de pus în practică: sportivii săi sunt premianţi nu numai pe terenul de handbal, ci şi la învăţătură.

14

Luduş 2012

Reporter: Prezentaţi vă rog activitatea handbalistică pe care o coordonaţi în cadrul Şcolii Generale „Ioan Vlăduţiu.” Tănase Bologa: Avem la nivelul fiecărei clase de gimnaziu clase cu profil sportiv, handbal, fete şi băieţi. Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu” este înscrisă în Campionatul Naţional de Handbal şi este afiliată ca şi club sportiv la Federaţia Română de Handbal.

Rep.: Care este filozofia dumneavoastră despre sport pe care o inoculaţi copiilor? T.B.: Mereu trebuie să fii atent la copiii care vin din spate şi să faci selecţia lor cât mai bine. Din acest punct de vedere întâmpinăm probleme în realizarea claselor cu profil. Sunt părinţi care cred că dacă au copii la clase cu profil sportiv, aceştia nu vor avea performanţe la învăţătură, lucru care nu e adevărat deoarece toate fetele de la junioare au rezultate foarte bune la învăţătură, fiind premiante. După părerea mea, un caracter puternic poate să facă faţă cu brio pe ambele planuri, atât la şcoală cât şi în activitatea sportivă.


ECONOMIC

Cele mai bune spume poliuretanice, la Vitafoam Fabrica este amplasată pe o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi

Una din cele mai importante investiţii realizate în oraşul Luduş după 1989 este cea de la Vitafoam România, unitate de producţie care fabrică spumă poliuretanică flexibilă şi oferă servicii de debitare a spumei pentru regiunile de importanţă strategică din Europa de Est. În cadrul fabricii îşi desfăşoară activitatea aproximativ 50 de persoane.

noi regiuni şi de a rămâne un partener major în procesul de extindere a acestora. Fabrica, de ultimă generaţie, respectă aceleaşi standarde înalte de proiectare şi echipare ca şi celelalte unităţi ale companiei situate în Polonia, Lituania şi Ungaria şi va furniza o gamă completă de produse din spumă pentru clienţii din această regiune”, a declarat, cu ocazia inaugurării fabricii, Nicoleta Stoian, director general al Vitafoam România.

Investiţie de 12,3 milioane euro Investiţia a fost demarată în octombrie 2009 şi se cifrează la suma de 12,3 milioane euro, iar amplasamentul fabricii are o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi. „Producţia de mobilă din regiune s-a dezvoltat rapid, aici concentrându-se investiţii majore făcute de producătorii de mobilier din Europa de Vest. Prin această investiţie, Vita continuă strategia de a-şi urma clienţii în

Lider mondial la spume poliuretanice Vitafoam România face parte din grupul British Vita, lider mondial în producerea de spume poliuretanice, fiind cel mai important auxiliar al industriei de mobilă. Adresa fabricii din Luduş: Strada 1 Mai, nr. 34.

Ce se face la Vitafoam România? - Producţie şi debitare de spume poliuretanice Vitafoam România produce şi prelucrează spume poliuretanice având experienţa de peste 70 de ani a grupului Vita. - Plăci fonoabsorbante şi fonoizolante Plăcile şi foile fonoabsorbante tip cofraj, piramidal sau bass trap sunt realizate conform cerinţelor clientului. - Spume poliuretanice antistatizate Buretele antistatizat (ESD) este ideal pentru utilizare alături de componente electronice sau alte materiale ce nu permit încărcări electrostatice. - Role burete ester Role de spume poliuretanice de tip ester pentru realizarea de caserări, umeraşe sau agende. - Ştanţare Realizează repere cu tăiere neintruzivă, specific aplicaţiilor pretenţioase din sectorul automotive sau electronice. - Spume reticulate de filtrare Bureţi speciali, ce permit nivele controlate de filtrare a aerului sau cu aplicaţii în industria metalurgică. - Spume cu memorie Sunt utilizate în vârfurile de gamă ale producătorilor de saltele. - Spume speciale Gama de produse Vitafoam România conţine spume poliuretanice conductive, cu absorbţie de radiaţie, cu absorbţie ridicată de apă, disipativi electrostatic, bureţi speciali cu uz casnic, etc. - Tăiere burete 3D Tăierea spumei poliuretanice tridimensională pentru realizarea de ambalaje premium. Soluţia profesională pentru packaging.

Restaurantele luduşene, gazde primitoare Turiştii care tranzitează oraşul Luduş au la dispoziţie mai multe restaurante care oferă nu numai bucate gustoase, ci şi o ambianţă plăcută, elegantă şi civilizată pentru servirea mesei. De asemenea, luduşenii au posibilitatea de a închiria restaurantele pentru a organiza nunţi, botezuri, mese festive sau alte evenimente alături de cei dragi.

Restaurantul “Romeo şi Julieta” Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 22 Telefon: 0265-412.040

Strada 1 Mai nr. 34 Telefon: 0788-406.240, 0788-648.044 E-mail: morarlucian2003@yahoo.fr Web-site: restaurantromeojulieta.ro

Restaurantul “Jumbo”

Restaurantul “Cabana Salcâmului”

Strada Pieţii nr. 1 A Telefon: 0745-089.772

Luduş, Şoseaua E 60, km 56 Telefon: 0265-411.348

Restaurantul “Şoiom”

Restaurantul “La Bologa” Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 20 Telefon: 0744-990.160, 0742-026.770 E-mail: mbologa71@yahoo.com Web-site: www.labologa.ro

www.ludus.ro

Luduş 2012

15


SPORT

Tineri cu braţe de fier la clubul Edi-Gym

Kolozsvari Kovacs Eduard (foto dreapta), în plină acţiune

Unul din cele mai importante cluburi de sport din Luduş este Edi-Gym, care oferă o gamă largă de activităţi sportive, programe de antrenament pentru fitness, culturism şi skanderberg. „Clubul a fost înfiinţat în decembrie 2009, dar sala Edi-Gym funcţionează din aprilie 1998 şi este situată în zona centrală a oraşului, aproape de Primărie şi Casa de Cultură şi oferă toate condiţiile pentru ca vizitatorii să se simtă bine împreună cu colegii, prietenii de antrenament, aducând acestora beneficii reale sănătăţii şi stării de spirit”, a precizat Kolozsvari Kovacs Eduard. Acesta practică sport de mic copil, fapt pentru care a decis să îşi aleagă o carieră în domeniu. „Am absolvit Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, spe-

Sportivii Edi-Gym, „abonaţi” la medalii la Campionatele Naţionale de skanderberg

cializarea Fitness - Culturism - Judo şi am un masterat în ştiinţele sportului. Practic sportul din clasa a V-a şi mărturisesc că toată viaţa mea e în sport. De asemenea, predau la Clubul Copiilor din Luduş cu care am obţinut foarte multe medalii pe plan local şi un loc trei la Campionatul Naţional”, a explicat Kolozsvari Kovacs Eduard, care antrenează echipa Edi-Gym. Şi nu oricum, ci cu performanţe notabile, sportivii luduşeni obţinând numeroase medalii la Campionatele Naţionale: 3 medalii în 2007, 7 medalii în 2008, 14 medalii în 2009 şi 11 medalii în 2010 şi 2011. Totodată, sportivii luduşeni au înregistrat rezultate meritorii la Campionatul European de Skanderberg din 2009 de la Sofia, unde Dănuţ Borbil s-a clasat pe locul 3 şi Darius Puiac a obţinut două locuri 5. De asemenea, la Campionatul European de Skanderberg din 2011 de la Antalya, Paul Bologa s-a clasat pe locul 5, iar Darius Poiac a obţinut locul 7. „Sunt mulţumit de rezultatele sportivilor luduşeni. De-a lungul timpului, am reuşit să obţinem peste 150 de medalii la competiţii de skanderberg”, a completat Kolozsvari Kovacs Eduard. Sportivii de la Edi-Gym sunt sprijiniţi în activitatea lor, în special atunci când se realizează deplasări la diverse competiţii, de către Consiliul Local Luduş, precum şi de o serie de sponsori generoşi: Diana Trans SRL, Bercas Impex SRL, Ro Dacia SRL, Poli Izo Construct, Loft SRL, Carbia Company SRL, Panem SRL, Tar SA şi Robsan SRL.

Palete de aur pregătite de Alexandru Cîrpaci Szanto Şi în ultimul an calendaristic practicanţii tenisului de masă din Luduş s-au făcut remarcaţi la numeroase competiţii de tenis de masă organizate atât în ţară cât şi în străinătate. Pregătiţi de Alexandru Cîrpaci Szanto, sportivii au obţinut rezultate excelente, făcând astfel o foarte bună propagandă oraşului Luduş. „Am reuşit să Alexandru Cîrpaci Szanto, alături de elevii săi

facem trei echipe de performanţă, două de băieţi şi una de fete. La categoria băieţi 8 - 10 ani avem campioni naţionali la concursurile organizate de Federaţia Română de Tenis de Masă, ediţiile din 2008 şi 2009. Echipa este alcătuită din Vladimir Anca, Octavian Anca şi Rareş Şipoş şi are un protocol de colaborare cu CSM Cluj, în timp ce echipa secundă de băieţi şi cea de fete au parteneriate cu Atletic Sportiv Club Luduş”, a declarat antrenorul. Totodată, în 2010, echipa secundă de băieţi, alcătuită din Adrian Fodor, Vlad Botezan şi Alexandru Bukkosi s-a clasat pe locul secund la Campionatul Naţional pe Echipe, categoria 8 - 10 ani.

Rezultatele din 2011, excelente În ceea ce priveşte rezultatele din 2011, acestea au fost, din nou, excelente, atât pe plan intern cât şi pe cel internaţional. Astfel, Vladimir Anca a cucerit titlul de campion naţional individual, iar la echipe a obţinut locul doi la Campionatul Naţional, categoria 11-13 ani şi locul trei la categoria 13-15 ani, echipa fiind alcătuită din Vladimir Anca, Octavian Anca şi Rareş Şipoş. „De asemenea, la Campionatul European de Minicadeţi organizat la Rotterdam, Vladimir Anca a cucerit primul loc la categoria născuţi în 1999. La competiţie au fost invitaţi să participe primii 16 jucători din Europa. Acelaşi sportiv a ocupat locul trei la Campionatul European de Minicadeţi de la Strasbourg, competiţie Open la care participarea nu s-a făcut în funcţie de clasamentul european”, a adăugat Alexandru Cîrpaci Szanto.

16

Luduş 2012

Vladimir Anca, multiplu campion naţional

Emoţii şi patriotism adevărat În vârstă de 61 de ani, tehnicianul spune că a trăit satisfacţii enorme alături de elevii săi campioni. „Cele mai mari satisfacţii apar atunci când un sportiv pregătit de mine ajunge pe podium. În cazul medaliilor de aur chiar lăcrimez de emoţie, deoarece atunci simt patriotismul cu adevărat”, a conchis Alexandru Cîrpaci Szanto.


ECONOMIC

Lactatele Panem, naturale 100% Unul din cei mai reprezentativi oameni de afaceri din Luduş este Alexandru Şoiom, proprietarul unei făbricuţe de lactate ale cărei produse sunt foarte apreciate datorită faptului că sunt realizate 100% din lapte de vacă. „Făbricuţa de lactate am deschis-o în anul 1998. Aici producem caşcaval, brânză telemea, brânză de vaci, brânză frământată, smântână şi frişcă. Produsele sunt bune, naturale, fără alte feluri de amestecuri, iar sloganul produselor noastre este „naturale 100%, numai din lapte de vacă”, a precizat întreprinzătorul.

Acesta s-a arătat mulţumit de producţia realizată, care este distribuită în trei judeţe: Mureş, Sibiu şi Cluj. „Procesăm aproximativ 2.300 de litri de lapte zilnic, iar desfacere la produsele lactate avem în judeţele Mureş, Sibiu şi Cluj. Numărul de angajaţi din toate sectoarele, adică brutărie şi lactate este de 56 de persoane. Sunt mulţumit de această creştere deoarece în anul 1994, când am intrat în afaceri, aveam doar şase brutari şi două fete la magazin”, a conchis Alexandru Şoiom, administratorul SC Panem SRL.

Alexandru Şoiom, administratorul SC Panem SRL

Investiţie imobiliară pe strada Crinului Una din principalele investiţii private din domeniul imobiliar din ultimii ani, de altfel singura în ceea ce priveşte construcţia de apartamente, este cea de pe strada Crinului nr. 31/A din Luduş, unde doi investitori au construit un bloc de locuinţe cu 24 de apartamente. “Am început în 2008 şi în trei ani am finalizat trei scări, ultima dintre ele fiind terminată în 2011. Este vorba de 24 de apartamente, toate având trei camere, suprafaţa acestora este între 57 şi 110 metri pătraţi utili, marea majoritatea a apartamentelor având însă o suprafaţă de circa 70 de metri pătraţi utili”, a explicat Codrean Dâmbean, asociat la firma SC Loft SRL. Potrivit acestuia, până în prezent au fost vândute circa 75% din apartamente, iar valoarea investiţiei este de câteva sute de mii de euro. “Deocamdată am vândut cam 75% din apartamente. Valoarea investiţiei este mare, reuşind să o ducem până la capăt în ciuda tuturor problemelor întâmpinate, amintind aici doar criza eco-

Blocul are o capacitate de 24 de apartamente nomică, care chiar şi indirect ne-a afectat şi pe noi, birocraţia şi fluctuaţiile mari ale

preţurilor materialelor de construcţii. Ţin să mulţumesc şi pe aceasta cale construc-

torului, inginerilor, proiectanţilor, arhitectului şi tuturor acelora care au contribuit la dezvoltarea acestui proiect”, a precizat Codrean Dâmbean. În ceea ce priveşte preţul unui apartament, investitorul a arătat că acesta este negociabil, în funcţie de finisările finale solicitate de client şi de alţi parametri. “Preţul unui apartament este comparabil cu cel al unui apartament vechi achiziţionat de pe piaţa imobiliară din Luduş, însă noi oferim apartamente cu o distribuţie modernă, finisaje şi instalaţii de cea mai bună calitate. În funcţie de dorinţa clienţilor, putem preda apartamentul semifinisat sau finisat, inclusiv cu mobilă. Ce aş mai sublinia este faptul că ne situăm într-o zonă liniştită, departe de traficul şi gălăgia specifică altor cartiere, apartamentele sunt peste standard din punct de vedere a calităţii şi a confortului, iar facturile de întreţinere sunt mult mai mici în comparaţie cu blocurile vechi din oras”, a conchis Codrean Dâmbean.

Mezelurile Bujoobo, cele mai bune din zonă Situată pe strada Republicii nr. 6, fabrica de mezeluri Bujoobo Prodcom SRL are o tradiţie de aproape un deceniu pe piaţa de specialitate din Luduş, oferind economiei locale peste 20 de locuri de muncă. „Fabrica de mezeluri şi-a început activitatea în Luduş în 2002, iar în prezent asigură 22 de locuri de muncă. Momentan se face producţie de mezeluri, produse din carne, cu o piaţă de desfacere în tot judeţul Mureş şi o zonă din judeţul Cluj, mă refer aici la Câmpia Turzii, Turda şi localităţile limitrofe. De asemenea, avem şi două cabine pentru afumat, unde produsele sunt afumate natural,

www.ludus.ro

cu rumeguş din stejar şi fag”, a declarat Vasile Buda, directorul economic al fabricii. Potrivit acestuia, deviza Bujoobo Prodcom SRL este “cei mai buni din zonă”, iar secretul câştigării pieţei este continuitatea şi calitatea reţetelor utilizate în prepararea produselor. „Sloganul nostru este “cei mai buni din zonă”, iar continuitatea reţetelor este un lucru la care ţinem foarte mult. Continuitatea produselor este esenţială pentru menţinerea pe piaţă şi pentru fidelizarea clienţilor. E o chestiune de respect atât pentru clienţi, cât şi pentru firmă”, a explicat Vasile Buda.

Fabrica de mezeluri şi-a început activitatea în Luduş în 2002

Luduş 2012

17


ÎNVĂŢĂMÂNT

Meseria, brăţară de aur la Grupul Şcolar Industrial Profesor de fizică din anul 1990 la Grupul Şcolar Industrial Luduş, Ioan Pop spune că funcţia de director al unei instituţii de învăţământ care formează meseriaşi nu este deloc uşoară, dar reprezintă o activitate care aduce după sine numeroase satisfacţii. Reporter: Sub ce auspicii a început anul şcolar 20112012? Ioan Pop: În opinia mea auspiciile sunt bune, suntem o serie numeroasă, iar dacă în alţi ani aveam şapte clase de a IX-a, în acest an avem nouă clase de a IX-a, din care cinci sunt la profilul teoretic şi patru la cel tehnologic. La clasele teoretice avem matematică - informatică, avem două clase de ştiinţele naturii cu predare în limba română, maghiară şi intensiv engleză, şi o clasă de filolo-

gie. În ceea ce priveşte clasele tehnologice, avem electrotehnică, mecatronică, mecanică şi croitorie. Rep.: Câţi elevi învaţă la Grupul Şcolar Industrial Luduş? I.P.: La nivelul Grupului Şcolar Industrial avem 33 de clase şi circa 960 de elevi. Rep.: În ziua de azi este foarte important să ai o meserie. Din acest punct de vedere cum sunt pregătiţi elevii dumneavoastră? I.P.: Din punct de vedere teoretic lucrurile stau mai bine. Partea care are de suferit, nu numai la noi ci în general la grupurile şcolare din ţară, finanţate insuficient, suferă din punct de vedere al pregătirii practice.

Circa 960 de elevi învaţă meserie în atelierele şcolii

Ioan Pop, directorul Grupului Şcolar Industrial Luduş Nu există un buget pentru ateliere şi din această cauză am încercat ca din veniturile puţine ale atelierelor şi din fondurile pe care le primim de la Consiliul Local să avem o anumită cotă parte pentru materia primă folosită ca material didactic în instruirea elevilor, 90% dintre aceştia continuându-şi studiile în învăţământul superior. Rep.: Cum colaboraţi cu autorităţile locale? I.P.: Colaborarea este foarte bună. Totdeauna pentru nevoile şcolii, în limitele bugetului local, s-au găsit bani în aşa fel încât învăţământul să nu aibă de suferit. Consiliul Local Luduş are şase profesori, ceea ce înseamnă că aproape oricare din cerinţele învăţământului luduşean să găsească sensibilitate şi la ceilalţi consilieri prin luările de cuvânt pe care le avem în cadrul şedinţelor de Consiliu Local.

Dansul popular, ambasador de Luduş Ansamblul „Ardealul”

Ansamblul „Transilvania” În cadrul Casei de Cultură din Luduş îşi desfăşoară activitatea trei ansambluri de dansuri, unde copii, tineri şi adulţi au posibilitatea de a învăţa şi a transforma la rang de artă una din principalele moşteniri culturale, şi anume dansurile populare. „Avem trei ansambluri de

dansuri care funcţionează: „Transilvania” - unde îl avem instructor pe Nelu Mihăşan, „Ardealul” - unde instructori sunt soţii Maria şi Petre Pop şi „Hajdina” - care a împlinit în data de 12 noiembrie 12 ani de activitate şi unde instructor este Toth Alexandru”, a precizat Dorin Ansamblul „Hajdina”

18

Luduş 2012

Grama, managerul Casei de Cultură din Luduş. Potrivit acestuia, cele trei ansambluri sunt deschise oricărei categorii de vârstă. „La dans vin copii şi tineri, împărţiţi pe categorii de vârstă, grupa mică, mijlocie şi mare. În grupa mare intră liceenii şi studenţii. Ansamblurile participă la festivaluri din zonă, au fost chiar şi în străinătate la diverse manifestări, în ţări precum Italia şi Turcia”, a afirmat Dorin Grama. Stagiunea 2011-2012 a celor trei ansambluri fost deschisă la sfârşitul lunii septembrie, printr-un spectacol de zile mari. „În data de 29 octombrie a avut loc o manifestare susţinută de cele trei ansambluri. A fost un fel de deschidere a stagiunii 2011-2012, manifestarea a avut loc la Casa de Cultură şi a constat întrun spectacol oferit de ansambluri şi soliştii cercului de canto”, a conchis Dorin Grama.


ECONOMIC

60 de ani de tradiţie pentru mobila şi confecţiile „Unirea” Societatea Cooperativ Meşteşugărească „Unirea” Luduş a fost înfiinţată în anul 1948, în prezent funcţionând şi dezvoltându-se ca o societate modernă, capabilă să satisfacă cerinţele unor segmente tot mai largi de clienţi şi bucurându-se de încrederea partenerilor de afaceri şi a clienţilor. Mai multe detalii despre producţia din unităţile de fabricare a mobilei şi de confecţii am aflat de la Ioan Lăpuşan, preşedintele Societăţii Cooperativ Meşteşugăreşti „Unirea” Luduş. Reporter: Care este tradiţia Societăţii Cooperativ Meşteşugăreşti „Unirea” Luduş? Ioan Lăpuşan: Suntem o societate cooperativ meşteşugărească şi funcţionăm din 1948. Prin reorganizare, conform Legii numărul 1 din 2005, ne-am câştigat acest titlu de Societate Cooperativ Meşteşugărească. Pe parcursul anilor transformându-se foarte multe lucrări de mică industrie şi servicii, unitatea noastră a rămas axată pe producţie de mobilă care se face foarte puţin în ţară.

Rep.: Despre ce fel de mobilă este vorba? I.L.: Este vorba despre mobilier din lemn masiv de răşinoase, pictat şi antichizat. De asemenea, în paralel cu unitatea de producere a mobilierului mai avem şi o unitate de confecţii în serie în lohn. Rep.: Caracterizaţi vă rog cifric activitatea din cele două unităţi de producţie. I.L.: Toată producţia din cele două unităţi este exportată în comunitatea europeană. La ora actuală, în unitate sunt angrenaţi peste 80 de oameni. Avem mari posibilităţi de a dezvolta cele două activităţi, atât cea de producţia a mobilierului tip ţărănesc pictat şi antichizat, cât şi unitatea de confecţii în serie. Conform estimărilor noastre, producţia industrială din acest an se va cifra la circa 3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că în comparaţie cu anul trecut, în 2011 vom înregistra o creştere de circa 30% în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi profitul brut.

Tradiţia realizării mobilierului datează din anul 1948

Ioan Lăpuşan, preşedintele Societăţii Cooperativ Meşteşugăreşti „Unirea” Luduş

În cadrul societăţii funcţionează şi o unitate de confecţii

Colaborare bună între Finanţe şi contribuabili

Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Luduş colaborează cu 16 primării din zonă

www.ludus.ro

Daniela Pop coordonează activitatea Administraţiei Finanţelor Publice a Oraşului Luduş, instituţie care oferă servicii pentru contribuabili din 14 comune şi două oraşe, Luduş şi Sărmaşu. „Problemele principale pe care ni le adresează contribuabilii sunt legate de modalitatea de stabilire şi de plată a impozitele şi taxelor la bugetul general consolidat al statului. Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Luduş gestionează agenţi economici şi contribuabili persoane fizice din oraşul Luduş şi un număr de 14 comune din zonă, precum şi din oraşul Sărmaşu”, a explicat Daniela Pop. Potrivit acesteia, între Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Luduş şi cele 16 primării aflate în adminis-

trarea instituţiei există o colaborare foarte bună. „Referitor la colaborarea pe care o avem cu administraţia publică locală, menţionăm că procedăm în conformitate cu prevederile legale, de exemplu, în situaţia în care organizăm licitaţii pentru valorificarea bunurilor sechestrate pe care le deţin agenţii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, toate anunţurile de licitaţii, vânzări şi valorificare a bunurilor sechestrate se transmit şi la primăriile din zonă pentru asigurarea publicităţii vânzării, potenţialii cumpărători fiind informaţi inclusiv cu ajutorul autorităţilor publice locale”, a completat Daniela Pop.

Luduş 2012

19


CULTURĂ „Mureşule, apă lină!”, izvor nesecat de talente Casa de Cultură din Luduş, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Luduş organizează anual, începând din 2009, la sfârşitul lunii iunie, festivalul de muzică populară „Mureşule, apă lină!”. „Este vorba despre un festival - concurs de muzică populară pentru tineri interpreţi. La primele două ediţii am colaborat cu Radio Cluj prin domnul profesor Gelu Furdui, iar anul acesta am colaborat cu doamna Eugenia Florea de la Radio România. Ca şi colaboratori i-am avut pe reprezentanţii Asociaţiei Culturale pe Mureş şi Târnava, iar concurenţii au venit din mai multe zone ale ţării, din Oltenia, Moldova,

Festivalul are o tradiţie de doi ani

Banat, Ardeal şi chiar din Republica Moldova. De asemenea, pe partea de orchestraţie colaborăm cu grupul instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia”, a declarat Dorin Grama, managerul Casei de Cultură din Luduş. Potrivit acestuia, manifestarea este un excelent prilej de afirmare pentru talentele

tinere din zonă. “La festival au participat şi talentele locale, în speţă cursanţii cercului de canto popular din cadrul Casei de Cultură. Ne dorim ca evenimentul să fie organizat anual, astfel încât să devină o tradiţie pentru iubitorii de folclor”, a explicat Dorin Grama.

Deschide uşa, creştine, că venim şi noi la tine! Casa de Cultură din Luduş va organiza şi în acest an festivalul de colinde “Deschide uşa, creştine!”, eveniment ajuns la ediţia a doua. “Anul acesta va avea loc ediţia a doua, pe care o vom organiza în jurul datei de 17 decembrie. În 2010 am avut participanţi grupuri de colindători adulţi din judeţele Timiş, Bacău, Satu Mare, Maramureş, Mureş, Cluj, iar manifestarea a fost organizată în colaborare cu Radio România”, a declarat Dorin Grama, managerul Casei de Cultură din Luduş. Potrivit acestuia, în cadrul ediţiei din acest an va fi organizată şi o paradă, care

Tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie la Luduş

Obiceiurile de sărbători şi Anul Nou, prezentate pe scenă va avea loc pe bulevardul din centrul oraşului. „De asemenea, anul acesta ne dorim ca un element de noutate ca manifestarea să conţină nu numai colinde ci şi obiceiuri de Anul Nou. Avem ca idee organizarea unei parade pe bulevardul din centru, la care să participe grupurile de colindători care vor

veni la festival. Am luat legătura cu mai multe grupuri din ţară, care vor prezenta obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou: Capra, Ursul, Dubaşii şi altele. Sperăm că timpul va fi favorabil, în spiritul sărbătorilor, astfel încât luduşenii să aibă parte de un spectacol de calitate”, a completat Dorin Grama.

Vin şi concerte de calitate la „Toamna luduşeană” În fiecare anotimp autumnal, Primăria şi Consiliul Local Luduş organizează „Festivalul Vinului - Toamna luduşeană”, manifestare care atrage mii de participanţi din Luduş şi din localităţile limitrofe. „Evenimentul este organizat în ultimul week-end din septembrie sau în primul sfârşit de săptămână din octombrie şi este un bun prilej pentru luduşeni să participe la nenumărate manifestări cultural - artistice şi

Domniţele şi cavalerii, prezenţi la manifestare distractive”, a explicat Dorin Grama, managerul Casei de Cultură din Luduş. Potrivit acestuia, în cadrul manifestării agenţii economici, în special producătorii de vinuri, îşi etalează marfa pentru luduşeni, care sunt răsfăţaţi apoi cu muzică de calitate, aparţinând unor genuri diferite. „Festivalul reprezintă o oportunitate pentru producătorii de vin să îşi prezinte produsele. De

20

Luduş 2012

Cristina Rus oferind autografe luduşenilor asemenea, de-a lungul timpului, pe scena festivalului au performat nume cunoscute ale showbizz-ului românesc, cum ar fi Compact, Fly Project, Cristina Rus, Cristi Nistor, Aurel Tămaş, Veta Biriş şi alţii. Evident, de pe scena evenimentului nu lipsesc cele trei ansambluri şi cercul de canto care îşi desfăşoară activitatea sub egida Casei de Cultură din Luduş”, a încheiat Dorin Grama.


RELIGIE Biserica Ortodoxă Biserica Ortodoxă “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” cu Hramul „Sf. Ierarh Nicolae” A fost construită începând cu anul 1892 şi a aparţinut iniţial credincioşilor greco-catolici.

A fost construită între anii 19271929 după ce veche bisericuţă de lemn fusese demolată.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, bisericuţa arde în întregime împreună cu toate obiectele de cult şi cărţile bisericeşti. Pe locul acesteia, în anul 1892, preotul Nicolae Simion împreună cu credincioşii greco-catolici încep construirea unei noi biserici, de această dată din piatră. În anul 1910 biserica a fost înzestrată cu un iconostas pictat la Viena de către artistul Antoniu W. Zeiler. Sfinţirea bisericii va fi oficită la 12 iulie 1911 de Mitropolitul Victor Mihaly de Apşa. Lăcaşul de cult are o structură planimetrică simplă, o singură navă, absida altarului de formă hexagonală şi un turn situat deasupra intrării. Biserica “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” a rămas greco-catolică până în anul 1948 când trece împreună cu întreg patrimoniul bisericesc în posesia Bisericii Ortodoxe.

Acest fapt este atestat şi de pisania existentă deasupra uşii principale: „Această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae s-a zidit din temelie în anul 1927, sub păstorirea P.S.S. Nicolae Ivan, episcopul Clujului, paroh al locului fiind protopopul Romul Popa, sfinţindu-se la 23 aprilie 1930. S-a restaurat radical, pictat şi înfrumuseţat după cum se vede, în anul 1957 sub păstorirea Î.P.S. Nicolae Colan mitropolitul Ardealului, prin stăruinţa neobositului paroh protopop Iulian Macaveiu, cu concursul consiliului parohial”. Interiorul a fost pictat în anul 1957, în timpul păstoririi preotului Ioan Macoveiu, de către pictorul bisericesc Constantin Niţulescu din Bucureşti. Din punct de vedere arhitectural biserica este alcătuită dintr-o singură navă, două abside laterale şi absida altarului.

Biserica Reformată Este cunoscută printre localnici şi sub denumirea de „Biserica cu ceas”, a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea. Numărul locuitorilor de religie reformată, aflat în continuă creştere a determinat declararea parohiei din Luduş ca parohie autonomă, în anul 1883. În 1884 numărul reformaţilor din oraşul Luduş era de 312. La 23 iulie 1888 se pune piatra de temelie a bisericii de către meşterul zidar Mónusz Ferenc, iar la 20 septembrie 1889 biserica este sfinţită de către episcopul Szász Domokos. Între anii 1908 şi 1909 construcţia a fost mărită cu ajutorul statului maghiar. Acum au fost adăugate cele două balcoane laterale şi partea din spate. Lucrările au fost realizate de o echipă aflată sub conducerea inginerului Gnödig Béla. Obiectele liturgice au fost realizate în anii 1908-1909. Orga a fost construită şi montată de maistrul braşovean Einschenk Károly în anul 1909.Ceasul şi mecanismul acestuia, realizate de meşterul ceasornicar Müer János din Budapesta, a fost montat în turnul înalt de 43 de metri al bisericii.

www.ludus.ro

Biserica Romano-Catolică Comunitatea romano-catolică din Luduş a reuşit construirea unei biserici abia la începutul secolului al XIX-lea. La 13 octombrie 1899 s-a întocmit un proces verbal care făcea referire la această problematică. Iniţial s-a găsit ca soluţie pentru locul de ridicare a bisericii donaţia făcută de contele Andrássy Gyula. La 20 martie 1901 se alege însă un alt teren primit din partea Ministerului Agriculturii. Construcţia se va finaliza în anul 1906, iar în 1909 Episcopul Majláth Gusztáv Károly ridică comunitatea catolică din Luduş la rang de parohie de sine stătătoare. Primul preot-paroh, numit la 2 iulie 1909, a fost Tóth Kálmán. Biserica, fără a respecta întru totul caracteristicile stilului neogotic, poate fi încadrată totuşi acestuia în ceea ce priveşte aspectul general: proporţiile, organizarea planimetrică, forma turnului, folosirea contraforturilor ca elemente de rezistenţă. Pe de altă parte ferestrele precum şi portalul intrării principale au deschideri semicirculare.

Luduş 2012

21


EDUCAŢIE

1.000 de îndrăgostiţi de Clubul Copiilor

Copiii învaţă diverse deprinderi la „Atelierul fanteziei”

Carnaval cu ocazia sărbătorilor de iarnă

Ziua Europei sărbătorită şi de Cercul de muzică

Înfiinţat în septembrie 1973 cu doar trei catedre, de Muzică, Sport şi Radio, Clubul Copiilor Luduş a cunoscut o frumoasă dezvoltare având în prezent şapte catedre, fiecare cu câte două specializări. „În prezent avem înscrişi circa 1.100 de copii şcolari şi preşcolari şi funcţionăm cu şapte catedre, după cum urmează: Tenis de masă, Informatică Jocuri logice, Atelierul fanteziei - Dans modern, Muzică vocal - instrumentală, Electronică, Carting - Foto şi Judo – Skanderberg”, a explicat Alexandru Cîrpaci Szanto, directorul instituţiei.

Rezultate excelente

Cercul de electronică, unul din cele mai interesante

Karting la Zilele Oraşului Luduş

22

Luduş 2012

Alături de acesta îşi desfăşoară activitatea următoarele cadre didactice: Cecilia Molnar, Pal Fogarasi Olga, Ovidiu Dorel Fanea, Carol Eugen Major, Horvat Dezidriu şi Kolozsvari Kovacs Eduard, precum şi trei cadre nedidactice. Interesul pentru activităţile cu copiii este reflectat de rezultatele excelente obţinute cu ocazia unor manifestări diverse. „Avem rezultate bune şi foarte bune, la cercul de electronică avem copiii care au câştigat locuri fruntaşe la campionate

naţionale, la fel şi la karting şi la artă fotografică unde copiii noştri s-au remarcat atât la concursuri naţionale cât şi la internaţionale. La judo avem campioni naţionali, la skanderberg la fel, iar la tenis de masă avem campioni naţionali şi chiar pe plan european”, a arătat Alexandru Cîrpaci Szanto.

Sediu reabilitat De asemenea, clădirea unde se află Clubul Copiilor Luduş se prezintă în condiţii foarte bune, datorită unui proiect de reabilitare în valoare de 550.000 de lei. „Iniţial s-a făcut un preproiect care a fost înaintat la Inspectoratul Şcolar Judeţean, care a făcut demersuri pentru aprobarea lui de către Minister. Proiectul a fost aprobat, după care s-a renovat corpul clădirii de bază unde se desfăşoară activităţile din cadrul cercurilor şi s-au făcut reparaţii capitale la sala de sport care acum funcţionează în condiţii optime. Proiectul a fost în valoare de aproximativ 550.000 de lei, iar lucrările au fost coordonate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean”, a subliniat Alexandru Cîrpaci Szanto.

Pleiadă de diplome pentru Cercul de judo


SOCIAL

Schitul din Găbud sprijinit de luduşeni Primăria oraşului Luduş şi mai multe persoane fizice generoase din Luduş au contribuit, la sfârşitul lunii septembrie 2011, la prăznuirea hramului Sf. Ioan Evanghelistul al metocului Mănăstirii Oaşa din localitatea Găbud.

Ctitorie începută în 2009 Construit pe culmea unui deal din localitatea Găbud, metocul Mănăstirii Oaşa se află la confluenţa a trei judeţe, Mureş, Alba şi Cluj. La câţiva zeci de metri mai sus, pe un platou care îţi oferă o imagine panoramică asupra satelor din cele trei judeţe, a râului Mureş ce şerpuieşte lin pe la poalele dealului, a început construcţia în iulie 2011, la un altar de vară pentru călugării ce slujesc la Mănăstirea Oaşa. La construcţia Metocului Mănăstirii Oaşa, care a început acum doi ani, şi-au adus aportul atât persoane fizice, cât şi firme şi instituţii ale statului din judeţul Mureş. “Ca aport la construcţie am contribuit şi noi atât cât am putut, atât ca şi persoane fizice, cât şi companii din oraş (n.r. - Luduş) şi Primăria. Am contribuit cu tot ceea ce a fost necesar şi ce ne-a solicitat preoţii şi stareţul mănăstirii”, a declarat Florin Urcan, primarul oraşului Luduş.

Primarul Florin Urcan, prezent la slujba Sfintei Liturghii

Metocul Mănăstirii Oaşa se află la confluenţa a trei judeţe

Loc ideal pentru rugăciuni Slujbele hramului au început cu slujba Privegherii, care a cuprins Vecernia Mare cu Litia şi Utrenia, iar cu o zi înainte s-a oficiat Taina Sfântului Maslu, Acatistul Sf. Evanghelist Ioan, slujba Sfintei Liturghii. “Este un metoc administrativ pentru că mănăstirea noastră este la o altitudine de 1.400 m şi aveam nevoie de un suport ma-

terial care să ne susţină acolo sus. Şi ne-am gândit să facem un loc pe care să-l gestionăm noi. Va fi folosit pentru rugăciuni, vara”, a precizat Iustin Miron, părintele stareţ. Mănăstirea Oaşa, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Pantelimon se află în judeţul Alba, pe malul lacului Oaşa, pe DJ 704 C între baraj şi pârtiile Munţilor Şureanu.

Credincioşii au participat în număr mare

Şi Centru pentru bolnavii de Alzheimer Bolnavii cu handicap neuropsihic, precum şi cei cu Alzheimer vor putea să se interneze într-un nou centru de reabilitare neuropsihiatrică care va fi deschis la Luduş, în toamna anului viitor. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mureş a obţinut finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional. Valoarea investiţiei se ridică la peste 2,3 milioane lei. „Contractul l-am semnat în 6 octombrie la Alba Iulia şi practic de la această dată a început acest proiect care durează 12 luni. Lucrările pe care le vom licita, când procedura va fi finalizată, priveşte lucrări de reabilitare, recompartimentare, modernizare a clădirii, care în prezent se află într-o oarecare stare”, a declarat Schmidt Lorand, directorul general al DGASPC Mureş. Clădirea va avea un parter şi trei etaje. Parterul va fi

www.ludus.ro

folosit pentru birouri, săli de recuperare, sală de mese şi spaţiile comune, iar etajele 1,2 şi 3 vor fi destinate exclusiv pentru cazarea persoanelor în acest centru, un etaj fiind destinat bolnavilor cu Alzheimer. În total vor

fi 108 locuri, din care 36 destinate celor cu Alzheimer însă, dacă cererea va fi prea mare se vor aloca mai multe locuri. „În prezent avem o listă de aşteptare cu 171 dosare dintre care majoritatea sunt pentru bolnavi cu handicap de tip 5, 6 cu tulburări mentale şi neuropsihice şi pentru aceste persoane vom aloca acest centru. Un palier cu 36 de paturi vor fi pentru Alzheimer, dar s-ar putea să fie mai mult, dacă cererea va fi foarte mare. Şi boala Alzheimer este încadrată ca şi boală neuropsihică”, a precizat Schmidt Lorand. Pacienţii vor fi internaţi câte trei într-o cameră cu toaletă şi baie proprie, cu 74 de angajaţi, aşa cum prevede legislaţia actuală. „Avem la dispoziţie un an să finalizăm proiectul, undeva în toamna anului viitor, centrul trebuie să fie dotat, pus la punct şi după ce se va face recepţia, cam în noiembrie 2012, vom începe popularea”, a conchis Schmidt Lorand.

Luduş 2012

23


ANIVERSAR

Primarul Florin Urcan transmiţând cele mai sincere urări luduşenilor Ciprian Istrate, încântând iubitorii muzicii populare Anual, în ultima săptămână a lunii mai, Primăria organizează Zilele Oraşului Luduş, prilej de sărbătoare pentru întreaga comunitate locală.

Festival de dansuri populare

Show Voltaj

Evenimentul este unul amplu şi cuprinde o săptămână întreagă de activităţi care au loc în colaborare cu instituţiile de învăţământ din oraş. “Activităţile sunt diverse, începând cu simpozioane, lansări de carte, vernisaje, expoziţii economice şi până la concerte de muzică uşoară şi populară”, a afirmat Dorin Grama, managerul Casei de Cultură din Luduş. În cadrul manifestării are loc şi festivalul “La curţile dorului”, ajuns la ediţia a XIIa. „Este vorba despre un festival de dansuri populare pentru copii şi tineri, la care participă ansambluri din mai multe zone ale ţării”, a adăugat Dorin Grama.

„Rapsodii de primăvară” „Rapsodii de primăvară” pe scena Casei de Cultură

24

Luduş 2012

De asemenea, începând cu ediţia din 2009, organizatorii au schimbat locaţia, astfel încât la manifestare să participe un număr cât mai mare de luduşeni. “Până acum doi ani, evenimentul era organizat pe stadionul

oraşului şi se percepea o taxă de intrare. Din 2009 activităţile - care necesită scenă - sunt organizate în centrul nou din apropierea Primăriei. În acest an am organizat un concert extraordinar Pompei Hărăşteanu, care a evoluat alături de invitaţii săi de la Opera Naţională. A fost momentul de deschidere a Zilelor, iar spectacolul s-a numit „Rapsodii de primăvară”, a conţinut operă, operetă şi romanţe şi a fost foarte apreciat de public. Regia spectacolului a fost asigurată de Eugen Todoran, de asemenea cetăţean de onoare al oraşului Luduş”, a explicat Dorin Grama.

Înfrăţiri cu localităţi din Ungaria Tot în cadrul Zilelor Oraşului 2011 a avut loc ceremonia semnării acordurilor de înfrăţire cu localităţile Urhida şi Ludas, ambele din Ungaria, precum şi o întrevedere cu temă economică între oameni de afaceri luduşeni şi cei din Ungaria. „Anul acesta a avut o întâlnire a oamenilor de afaceri din cele două localităţi şi Luduş, în cadrul căreia s-a discutat despre diverse oportunităţi de afaceri”, a încheiat Dorin Grama.


ludus 2012