Page 1

Pag. 2

administraţie

Primăria sprijină reabilitarea bisericii vechi

Pag. 3

Pag. 4

economic

Sute de noi locuri de muncă pentru apahideni

Pag. 5

social

Câmpeneştiul ar putea deveni staţiune

economic

Apartamentele noi din Apahida, vândute

Pag. 6

sănătate

Centrul Medical Sina stă la dispoziţia apahidenilor

Se distribuie gratuit

Pag. 4

Pag. 7

social

Apahida, prezentă pe Facebook

sport

Lipsa banilor, problema fotbalului la sat

o parte din viaţa ta

Pag. 8

sport

Antrenamente de Arte Marţiale Mixte

ianuarie 2012 Anul I, nr. 7

8 pagini

aşteaptă Buget de 25 de milioane Primăria 500.000 de lei de la Guvern de lei pentru Apahida

Pag. 8

• Primarul Ionel Fărcaş afirmă că investiţiile vor beneficia de sume consistente

Primăria comunei Apahida aşteaptă suma de 500.000 de lei din partea Guvernului pentru plata lucrărilor de alimentare cu apă din satul Sânnicoară. Primarul Ionel Fărcaş a declarat că administraţia locală a obţinut finanţarea pentru lucrări din partea fostului Guvern, condus de Călin Popescu-Tăriceanu, însă actualul Guvern a blocat plata lucrărilor,

pe motiv că firma constructoare nu ar fi respectat o serie de detalii tehnice. ”Au existat pretexte, care arată că nu au pus nisip sub conducte, însă au pus altceva, iar expertiza arată că lucrurile sunt în regulă. Dacă nu vom primi bani de la acest Guvern, vom primi de la cel care va veni. Însă este important că lucrarea a fost făcută”, a spus primarul Ionel Fărcaş.

zguduită de problemele noului val al crizei economice, iar Spania se confruntă cu o rată a şomajului de 23 la sută, cele câteva sute de noi locuri de muncă ce vor apărea în comuna Apahida reprezintă o veste incredibil de bună. Şi asta pentru că reducerea şomajului reprezintă cea mai potrivită cale pentru a relansa o comunitate. Apariţia de noi angajaţi înseamnă faptul că există oameni de afaceri care au încredere în viitorul comunităţii. Iar acest lucru înseamnă un plus de venituri la bugetul local, deci mai mulţi bani pentru investit în comunitate. În plus, faptul că tot mai mulţi oameni îşi găsesc de lucru înseamnă că tot mai multe familii nu vor mai avea grija zilei de mâine. Încet-încet, există şanse ca lucrurile să revină la normal,

adică Apahida să revină la ritmurile de creştere dinainte de criză. Desigur, acest lucru presupune mult efort, însă cred că merită făcut. Nu de alta, dar în comparaţie cu alte comunităţi din România, Apahida reprezintă o poveste de succes, pentru că oamenii din comună au dat dovadă de seriozitate şi au ştiut să fructifice avantajele pe care le-au avut. Tocmai de aceea, marile companii interesate de această zonă aleg Apahida, nu alte comunităţi locale.

şi în acest an • Bugetul comunei Apahida va fi în acest an de 25 de milioane de lei. • ” Cu toate că au scăzut alocările guvernamentale cu suma de 200.000 de lei, noi am reuşit să menţinem un nivel bun al veniturilor, mai ales că dispunem de venituri proprii”, a spus Editorial primarul Ionel Fărcaş. • 62 la sută din bugetul comunei este reprezentat de venituri proprii şi doar diferenţa Ce înseamnă de 38 la sută este reprezentată de alocările cuvenite de la bugetul de stat şi de la şomajul în scădere bugetul judeţului Cluj Claudiu PĂDUREAN • 42 la sută din sumele din bugetul local este reprezentată de capitolul investiţii. De asemenea, 21 la sută din buget este alocat salariilor În condiţiile în care Europa este

ŞTIRI

IPS Andrei aprobă iniţiativa unei noi biserici în Apahida

interesante

Staţii de biciclete în Apahida Autorităţile vor oferi 540 de biciclete, care vor putea fi închiriate de cei care vor să se deplaseze în Cluj-Napoca, Apahida şi Floreşti. Bicicletele vor fi adunate în 50 de staţii, dintre care 43 vor fi în ClujNapoca, iar şapte vor fi amplasate în comunele Apahida şi Floreşti, de unde vor putea fi închiriate şi unde vor putea fi returnate. Practic, fiecare utilizator va avea un card electronic, pe care îl va folosi pentru a plăti chiria bicicletei şi care va conţine şi datele de identificare ale utilizatorului. Întregul proiect are valoarea de 17,6 milioane de lei şi va fi finanţat de Uniunea Europeană. Autorităţile locale vor contribui doar cu doi la sută din valoarea totală.

Adresa redacţiei Str. Bisericii Ortodoxe 2, Cluj Napoca

IPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul ortodox al Clujului, a aprobat iniţiativa primarului Ionel Fărcaş de a construi o nouă biserică în Apahida. ”Este vorba de un lăcaş de cult de dimensiuni mai mici, care va fi construit în zona blocurilor”, a spus primarul comunei Apahida. El a afirmat că înfiinţarea noii biserici va fi o iniţiativă care va fi asumată de toată comunitatea. Concret, la ea ar urma să contribuie întreaga parohie ortodoxă din Apahida, pentru că tot întreaga parohie a contribuit şi la ridicarea actualei biserici ortodoxe din comună. În prezent, parohia ortodoxă deţine o biserică de cărămidă, construită recent, precum şi o bisericuţă de lemn, construită la începutul secolului al XIX-lea, care are statu-

tul de monument istoric şi care este folosită doar la ocazii festive.


2

ADMINISTRAŢIE ianuarie 2012

Primăria sprijină reabilitarea bisericii vechi Vechea biserică este o mărturie a importanţei capitale pe care o avea Apahida în regiune Primăria din Apahida va sprijini reabilitarea vechii biserici din comună. ”Aşteptăm un proiect tehnic din partea celor care deţin acest lăcaş de cult. Desigur, acest proiect trebuie să respecte toate normele legale, inclusiv cele care reglementează reabilitarea monumentelor de patrimoniu. Avem toată disponibilitatea pentru a sprijini cultele religioase de pe teritoriul comunei”, a declarat primarul Ionel Fărcaş. Biserica de lemn din Apahida ar urma să fie inclusă şi pe lista monumentelor istorice din judeţ, aşa cum a anunţat, în premieră, ”Apahida zi de zi”. Lăcaşul de cult datează din anul 1806. El are hramul ”Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril”. Potrivit istoricilor, biserica de lemn a fost construită de meşterul Ioan Ghiran şi Nadăşu, iar stilul arhitectural este inspirat de cel al bisericilor din zonele de munte ale Transilvaniei, ceea ce indică faptul că credincioşii din Apahida, sat atestat încă din epoca Cruciadelor, în anul 1263, au cumpărat lemnul de brad din care este construit lăcaşul de cult, dintr-un sat de munte. Lăcaşul de cult, situat în centrul comunei, are altarul poligonal, iar naosul şi pronaosul au ca bază un dreptunghi. ” Pronaosul este tăvănit, cu grinzile bine îmbinate, peste care se ridică stâlpii de susţinere ai sveltului şi elegantului turn clopotniţă, spe-

cific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară şi meşterii lui Ghiran vor fi intrevenit multe solicitări de compromisuri. Turnul este prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare, de toate părţile, peste care se ridică spre cer coiful octogonal al turlei, încununate de o cruce mare, fără turnuleţele caracteristice zonei de provenienţă”, arată un articol cu caracter monografic publicat pe Internet.

Biserică în stil românesc Stilul în care a fost ridicat lăcaşul de cult seamănă cu cel folosit pentru edificarea bisericilor româneşti de lemn din Nadăşu şi din Aghireşu. Biserica din Apahida a fost pictată de unul dintre vestiţii meşteri ai vremii sale, Ioan Pop, originar din satul Românaşi, judeţul Sălaj. Pictura a fost realizată în anul 1808. Biserica din Apahida adăpostea, în perioada interbelică, o frumoasă colecţie de icoane, adunate din alte zone, cum ar fi cele care proveneau din biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Clujului şi Hăşdatelor. Acest lucru arată, pe de o parte, legăturile dintre Apahida şi aceste zone, dar şi importanţa capitală pe care o avea comuna Apahida în această regiune. Francisc Mădărăşan

Lăcaşul de cult a fost ridicat în anul 1806

Noi grădiniţe în Apahida Germanii vor produce instrumente farmaceutice şi Câmpeneşti Primăria comunei Apahida a în comună început procedurile pentru obţinerea unei finanţări din

O companie germană, al cărei nume nu a fost dezvăluit, va partea Băncii Mondiale, pentru începe în acest an producţia de instrumente farmaceutice construirea unor noi grădiniţe din inox în Apahida. în centrul de comună şi în satul Câmpeneşti. Prioritară va fi construirea noii grădiniţe în centrul de comună. Practic, ea va fi ridicată în locul actualelor clădiri ale garajelor Gospodăriei Comunale. Aceste garaje şi maşinile aferente vor fi mutate într-o zonă de la periferia comunei, iar terenul pe care se află va fi folosit în scopul ridicării noii grădiniţe şi amenajării

unui părculeţ pentru copii. ”Am discutat deja cu cei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, care sprijină această iniţiativă”, a spus primarul Ionel Fărcaş. El a adăugat faptul că noua grădiniţă va avea cinci grupe, iar numărul de copii care vor putea fi educaţi în noua unitate de învăţământ preşcolar va putea ajunge la 150. În privinţa grădiniţei din Câmpeneşti, numărul de grupe va fi stabilit în funcţie de populaţia de tineri care va alege să se stabilească în acest sat. Investiţia în construirea noii grădiniţe este absolut necesară, spun autorităţile locale, în contextul creşterii demografice a comunei Apahida, care a ajuns pe locul doi în topul localităţilor rurale din judeţul Cluj şi care are o populaţie mai numeroasă decât a unor oraşe precum Huedin.

Instrumentele de inox din industria farmaceutică vor fi produse în Apahida Anunţul a fost făcut de primarul Ionel Fărcaş. ”Ne-am întâlnit deja de mai multe ori cu reprezentanţii firmei germane. Ei vor produce instrumente pentru farmacii. Investiţia va duce la apariţia a 200 de noi locuri de muncă, dar germanii nu au precizat valoarea investiţiei”, a spus primarul din Apahida. Ionel Fărcaş a declarat că hala de producţie este ridicată deja pe un teren cu o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, situat în zona parcului industrial privat Nervia din Apahida. ”Noi avem toată disponibilitatea de a-i ajuta pe

investitori. De exemplu, în cooperare cu firmele din zonă, am convenit să reparăm în acest an drumul de acces spre zona parcului industrial. Nu este un drum lung, are circa un kilometru, însă este important ca el să fie menţinut în stare bună, pentru a asigura buna aprovizionare şi livrarea produselor realizate de firmele care au investit deja acolo. Totul face parte din parteneriatul pe care administraţia locală îl are cu mediul de afaceri”, a spus primarul Ionel Fărcaş. Alexandra Pascu

Director fondator Aurelian Grama Redactor şef: Claudiu Pădurean Redactori: Oana Capustinschi, Adrian Rus, Călin Mihăşan DTP: Raluca Rogoz Valentin Covaciu Corectura: Erika Mărginean Produs de Transilvania Grup Business Locul garajelor va fi luat de săli pentru copii


3

ECONOMIC

Olandezii se numără printre cei mai consecvenţi investitori din comună

Sute de noi locuri de muncă pentru apahideni Comuna clujeană, considerată o destinaţie interesantă pentru oamenii de afaceri străini Zona Apahida este una dintre cele mai interesante pentru investitorii străini. Iar dintre aceştia, olandezii se numără printre cei mai consecvenţi. O analiză a revistei ”Transilvania Business” arată că, teoretic, relaţiile dintre România şi Olanda ar trebui să fie la un nivel extrem de jos. Olanda este singura ţară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la Spaţiul Schengen. Și totuşi e invers... Ca o urmare a tensiunilor dintre politicienii olandezi şi cei români, şi relaţiile economice dintre cele două ţări ar fi, logic, afectate. Numai că, în practică, acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă, Olanda continuă să fie cel mai mare investitor străin în România, iar în Transilvania, companiile olandeze sunt cele mai dinamice. Reprezentanţii Dutch Business Club din Cluj spun că totul se rezumă la un simplu fapt: în Olanda, politica este decuplată de economie. Aşa că, în timp ce partidele populiste din Olanda adoptă o retorică anti-Europa de Est, ca să îşi păstreze afacerile, oamenii de afaceri olandezi, surzi la sloganurile politice, îşi orientează afacerile tocmai către ţările din estul Uniunii Europene, ca să îşi păstreze profiturile. ”Am văzut că la voi în presă a ieşit drept mare subiect faptul că au fost blocate, acum câteva luni, câteva tiruri cu flori din Olanda, la frontieră. La noi, în Olanda, nimeni nu a scris nici un rând despre acest subiect. Pentru noi, problemele apar atunci când italienii blochează câteva mii de tiruri cu alimente”, rezumă Kees Oosting de la Dutch Business Club diferenţa dintre viziunea politică şi viziunea de afaceri asupra relaţiilor dintre Olanda şi România.

Noul ambasador al Olandei vine cu veşti bune Ambasadorul Olandei în România, Matthijs van Bonzel, a ales vizita sa de prezentare la Cluj pentru a anunţa două noi investiţii importante în zona Apahida: Vos Logistics şi Fencs. Compania Vos Logistics, care ar putea să îşi construiască baza logistică într-o zonă apropiată de centura rutieră Vâlcele – Apahida, va crea 100 de locuri de muncă la un punct de lucru aflat lângă Autostrada Transilvania, iar compania Fencs va deschide o nouă fabrică la Apahida şi va crea 150 de locuri de muncă în comuna clujeană. Vos Logistics, care va crea 100 de noi locuri de muncă, este una dintre cele mai mari companii olandeze din domeniul logisticii. Compania olandeză dispune de 30 de baze în toată Europa, precum şi de 1.850 de angajaţi. Potrivit informaţiilor oficiale oferite de companie, 1.436 de angajaţi sunt în afara Olandei. Compania olandeză a fost fondată în anul 1944 şi este condusă de Frank Verhoeven. ”Există un interes foarte mare din partea olan-

Kees Oosting şi Jan de Brujin

dezilor pentru România, în condiţiile în care logistica la noi este subdezvoltată. Olandezii au o foarte bună reputaţie de cărăuşi, încă din istorie, iar investiţia din zona Autostrăzii Transilvania va fi urmată şi de altele, cu condiţia ca România să îşi pună la punct infrastructura”, spunea, recent, Viorel Găvrea, directorul companiei Tetarom, care administrează trei parcuri industriale. Cealaltă investiţie anunţată de ambasadorul Olandei este Fencs, care a construit o fabrică unde va realize utilaje din oţel inoxidabil în parcul industrial din comuna Apahida. Producţia ar urma să înceapă în prima săptămână a lunii martie, dacă previziunile iniţiale ale managerilor companiei olandeze vor fi respectate. Fencs este furnizor de utilaje pentru industria alimentară şi petrochimică, iar valoarea investiţiei este estimată la două milioane de euro, după cum afirmă administratorul fabricii, Ionuţ Luca.

”Nivelul birocraţiei este foarte scăzut, în comparaţie cu standardele din Europa de Est. De asemenea, apreciem buna calitate a comunicării cu primarul Ionel Fărcaş. Administraţia locală este foarte deschisă către oamenii de afaceri şi este în mod real interesată să creeze noi locuri de muncă” - membrii Dutch Business Club. De ce vin olandezii în România ”Cred că, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, România are o poziţie excelentă. Dacă ne uităm la rezultatele financiare, vedem în primul rând creşterea economică. Iar creşterea economică generează bani, lucru care face mai uşoară plata datoriilor pe care le aveţi, plata tuturor datoriilor. De asemenea, mă aştept ca România să aibă parte de mai puţine efecte negative ale crizei economice, decât alte ţări precum Franţa, Italia sau Grecia”, spune Kees Oosting. El mai precizează că, pentru 2012, investiţiile olandeze vizează mai ales domeniul industrial. De exemplu, în zona platformei industriale, lângă centura rutieră Bulevardul Muncii – Apahida, va fi ridicată o fabrică ce va produce benzi transportoare pentru marile fabrici ori pentru depozitele logistice, care va fi realizată de CSi. Valoarea acestei investiţii este de 8,5 milioane de euro, spune directorul producătorului olandez de benzi transportatoare, Jan de Brujin. ”Am dezvoltat în ultimii ani o serie de noi

afaceri strategice. Iar acestea implică întro mare măsură fabrica noastră din România”, spune Jan de Brujin. CSi are deja linii de producţie într-o hală închiriată pe Bulevardul Muncii. Data concretă a începerii investiţiei în noua hală de producţie, situată în aceeaşi zonă, depinde de rapiditatea cu care va fi aprobat un proiect bazat pe fonduri europene, depus de compania olandeză. Chiar şi în eventualitatea în care acest proiect nu va fi aprobat, totuşi, hala va fi construită, pentru că CSi dispune de fonduri proprii suficiente, afirmă managerul companiei clujene, Daniel Măluţan. În prezent, producţia de benzi transportoare realizată de CSi România reprezintă 80 la sută din producţia totală a grupului olandez, care mai deţine unităţi de producţie şi în Țara Lalelelor. Această investiţie va genera 200 de noi locuri de muncă, iar o bună parte a acestora va putea fi ocupată de apahideni. Mulţi dintre investitorii olandezi spun că este foarte importantă buna colaborare pe care o au

cu Primăria Apahida. ”Nivelul birocraţiei este foarte scăzut, în comparaţie cu standardele din Europa de Est. De asemenea, apreciem buna calitate a comunicării cu primarul Ionel Fărcaş. Administraţia locală este foarte deschisă către oamenii de afaceri şi este în mod real interesată să creeze noi locuri de muncă”, spun membrii Dutch Business Club.

Investitori în parcul industrial Nervia O altă mare investiţie este programată pentru parcul industrial din comuna Apahida. ”O companie olandeză doreşte să investească suma de 20 de milioane de euro pentru ridicarea unei fabrici ce va produce ambalaje pentru industria alimentară”, spune primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş. Primarul din Apahida a precizat faptul că această investiţie va crea 200 de noi locuri de muncă, dar nu a precizat numele companiei. Claudiu Pădurean

Cum blochează Guvernul o investiţie importantă în Apahida Alte investiţii sunt blocate din cauza politicii fiscale. De exemplu, compania TerapiaRanbaxy a programat o investiţie de 38 de milioane de euro în comuna Apahida, pentru construirea unei noi fabrici de medicamentel folosite împotriva cancerului, HIV/SIDA ori a bolilor cardiovasculare. Noua fabrică ar fi urmat să genereze 500 de noi locuri de muncă. Însă, acum, proiectul este îngheţat, din cauza unei noi taxe pe care trebuie să o plătească producătorii de medicamente din România, spune managerul TerapiaRanbaxy, Dragoş Damian. ”Este o taxă suplimentară, pe lângă cota unică de impozitare, cu efecte negative profunde. Din acest motiv am îngheţat proiectul noii fabrici şi ne rezumăm să investim în modernizarea fabricii pe care o deţinem deja în Cluj-Napoca”, a spus Dragoş Damian. El critică autorităţile din Bucureşti pentru că, deşi se dau de ceasul morţii pentru a atrage noi investitori, nu au grijă deloc de cei care sunt deja în România şi care ar fi interesaţi să continue să investească noi sume. ”Noi suntem exact în această situaţie. Practic, la fiecare cinci ani, suntem nevoiţi să modernizăm fabricile pe care le avem, pentru că vorbim de o industrie cu grad înalt de tehnologizare, iar tehnologia evoluează. Ne aşteptăm la mai mult sprijin, mai ales că industria farmaceutică exportă şi aduce bani mulţi în România. Noi, Terapia, suntem cel mai important producător român de medicamente, iar după plecarea Nokia din Cluj, vom fi, dacă nu cel mai important exportator, măcar în Top 3”, a spus Dragoş Damian.

Ambasadorul Olandei a anunţat o nouă investiţie majoră în Apahida


4

ADMINISTRAŢIE ianuarie 2012

”În prezent, doar câteva cabane din zonă, mai recent construite, nu sunt conectate la reţeaua de alimentare cu energie electrică” – Ionel Fărcaş, primar

Primăria Apahida a început un amplu program de investiţii în sat

Câmpeneştiul ar putea deveni staţiune Unul dintre cele mai cunoscute locuri de agrement din judeţul Cluj, satul Câmpeneşti din comuna Apahida, ar putea deveni staţiune turistică în adevăratul sens al cuvântului. Primarul comunei clujene, Ionel Fărcaş, spune că acest statut i-ar putea încuraja pe investitorii din domeniul turismului să aleagă acest sat pentru a porni o serie de afaceri. În prezent, satul Câmpeneşti este cunoscut pentru lacurile sale de pescuit, care sunt printre cele mai populare din Transilvania. Faptul că în jurul lacurilor, o serie de personalităţi ale vieţii publice clujene şi-au ridicat case de vacanţă, i-a adus o faimă comparabilă cu cea pe care o are zona Snagov printre bucureşteni, potrivit site-ului www.clujtoday.ro. Pentru a putea obţine statutul de staţiune, autorităţile locale au decis să extindă şi să modernizeze liniile de curent electric. ”În prezent, doar câteva cabane din zonă, mai recent construite, nu sunt conectate la reţeaua de alimentare cu

energie electrică”, spune primarul Ionel Fărcaş, De asemenea, administraţia locală a investit, în ultimii ani, fonduri consistente pentru modernizarea drumului de acces în satul de vacanţă, dar şi pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare. În plus, compania privată CPL Concordia, care a obţinut concesiunea reţelei de gaz din Apahida, a investit suma de două milioane de lei pentru a putea aproviziona cu gaz metan satele comunei Apahida, inclusiv Câmpeneşti.

Linii de finanţare din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului

Turism de iarnă Pe viitor, însă, localitatea ar urma să beneficieze şi de o pârtie de schi. Primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş, spune că o astfel de investiţie ar asigura un flux important de turişti şi în timpul sezonului rece şi ar spori atractivitatea zonei pentru cei care ar dori să construiască unităţi de cazare ori de alimentaţie publică. O dezvoltare asemănătoare este cunoscută şi de alte zone din jurul Clujului, care au mizat pe pârtii de schi. Aşa ar fi zona Feleacu ori zona Cojocna. De asemenea, unul dintre lacurile de la Câmpeneşti ar urma să fie rezervat pentru agrement. Aici ar putea fi amenajată o bază pentru sporturile nautice, care ar putea fi folosită inclusiv de echipa naţională de caiac-canoe, în condiţiile în care

bazele de pregătire ale echipei naţionale din sudul ţării sunt supraaglomerate. În prezent, zona Câmpeneşti cunoaşte mai ales un turism sezonier. Practic, în fiecare an, mii de pescari, al căror număr depăşeşte de câteva ori populaţia întregii comune, vin pentru a pescui pe renumitele lacuri piscicole. În acest context, ”după ce Câmpeneşti va obţine statutul de staţiune, pe malul lacului de agrement, ar putea fi amenajat şi un restaurant cu specific pescăresc, care ar putea valorifica producţia locală de peşte”, spune Nora Mănescu, care lucrează din anul 1990 în cadrul unei agenţii de turism.

În eventualitatea în care Câmpeneştiul va obţine statutul de staţiune, acest sat va putea beneficia de o serie de linii de finanţare destinate acestui sector de activitate, inclusiv de bani pentru promovarea comunităţii şi de includerea prezentării şi a unor reprezentanţi viitoarei staţiuni Câmpeneşti în delegaţiile României care participă la cele mai importante târguri de turism din lume. Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului spun că obţinerea statutului de staţiune ar fi un atu şi pentru obţinerea unor finanţări din fonduri europene. Claudiu Pădurean

Care sunt paşii pentru a fi staţiune Ei au mai explicat că, dacă investiţiile pornite de administraţia locală a comunei Apahida vor fi duse la bun sfârşit, există posibilitatea ca localitatea Câmpeneşti să obţină relativ repede statutul de staţiune de interes local. Iar în eventualitatea în care planurile legate de dezvoltarea localităţii, precum intenţia unor investitori privaţi de a amenaja un teren de golf în Câmpeneşti, se vor concretiza în viitorul previzibil, această localitate ar posibilitatea de a deveni inclusiv staţiune de interes naţional.

Satul de vacanţă ar putea fi dotat cu o pârtie de schi şi un teren de golf

Apahida, prezentă pe Facebook Reţeaua de socializare Facebook a înnebunit întreaga lume şi a devenit chiar locul preferat pentru multe dintre companii atunci când acestea vor să-şi anunţe anumite decizii. Deja, majoritatea echipelor de fotbal din comună au devenit mult mai cunoscute pe această reţea de socializare, multe dintre micile afaceri din Apahida sau făcut cunoscute pe Facebook, iar o pagină simplă cu numele „Apahida” a fost creată, foarte probabil de către

un localnic, pe acest site de internet. Pe profilul comunei Apahida există 63 de „like-uri”, însă aproape 2.000 de persoane au accesat măcar o dată pagina comunei clujene. Numărul vizitatorilor este unul considerabil, în condiţiile în care, spre comparaţia, comunitatea I love Cluj are circa 15.000 de membri. Din păcate, nu există nici o fotografie din Apahida, doar o hartă a Clujului în care este marcată comuna, iar singurele informaţii sunt

luate de pe site-ul Wikipedia. Însă totul poate lua o turnură favorabilă paginii de Facebook a comunei prin simpla mobilizare a unui localnic dornic de a-şi promova în întreaga lume locul de naştere, inclusiv prin intermediul unei galerii foto şi a unor înregistrări video.

Adrian Rus


5

ECONOMIC

Doar circa 30 de locuinţe locative mai erau nevândute la finalul lunii decembrie

Apartamentele noi din Apahida, vândute aproape în totalitate În perioada 2008-2010, în plină criză economică şi în timp ce în întreaga lume, piaţa imobiliară şi cea a construcţiilor se prăbuşeau, au fost construite 750 de apartamente noi în Apahida, însă aproape toate au fost vândute până acum. Comisia de Urbanism a Consiliului Local al comunei a făcut public, la finalul lunii decembrie, faptul că din aceste apartamente noi au mai rămas nevândute aproximativ 30 de locuinţe.

Interes mare Între timp, noul an, dar şi scăderea preţurilor, i-au făcute pe clujeni să mai cumpere câteva apartamente într-una dintre cele mai importante comune din România. „De exemplu, în anul 2010 am terminat construcţia ansamblului şi imediat am scos la vânzare 20 de locuinţe. La mijlocul lunii noiembrie am vândut ultima locuinţă disponibilă”, a declarat reprezentantul dezvoltatorului ansamblului rezidenţial din Apahida Affair Invest SRL, Călin Borondi. O altă companie, Ryan Proprietăţi, constructorul frumosului cartier irlandez situat la înălţime,la intersecţia cu drumul spre Reghin, a demarat deja lucrările la extinderea ansamblului de locuinţe.

Evoluţii încurajatoare La rândul său, primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş, crede că stabilitatea pieţei imobiliare reprezintă un semnal de încredere pe care îl dau locuitorii comunei. ”Faptul că oamenii continuă să construiască ori continuă să cumpere locuinţe arată faptul că au încredere în viitor, că vor să îşi contruiască un viitor în Apahida, atât ei, cât şi familiile lor. Iar acest lucru nu poate decât să ne bucure, pentru că noi, în calitate de reprezentanţi ai administraţiei publice locale, trebuie să

Apahida este considerată drept un exemplu pozitiv de dezvoltare comunitară

avem în vedere sporirea calităţii vieţii oamenilor”, a spus primarul Ionel Fărcaş. Spre deosebire de alte localităţi din România, în care proiectele imobiliare au fost îngheţate, în aşteptarea sfârşitului crizei economice, în Apahida, investiţiile în acest domeniu au continuat, chiar dacă într-un ritm mai scăzut decât în perioada de boom imobiliar. Astfel, în anul 2001, potrivit unei statistici realizate de funcţionarii publici angajaţi în cadrul administraţiei publice locale, primarul comunei Apahida a eliberat un număr de 219 autorizaţii de construire. Iar pentru acest an, sunt semne că tendinţa de revenire a pieţei imobiliare va continua. Astfel, până acum, primarul Ionel Fărcaş a semnat un număr de 27 de noi certificate de urbanism. Alte 10 certificate de urbanism sunt în curs de aprobare, după cum a declarat edilul - şef al comunei Apahida. Expertul în piaţa imobiliară Lăcrămioara Popa spune că această tendinţă se va consolida şi mai mult. ”Pe undeva, lucrurile sunt normale. Este vorba de acea creştere firească, de dezvoltare comunitară, care

are loc tot timpul şi care nu este atât de dependentă de ciclurile economice, de spirala creşterii şi descreşterii economiei. În Apahida, administraţia locală a investit sume importante în reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare. De asemenea, reţeaua electrică, dar şi iluminatul stradal sunt la standarde foarte bune. Contează şi amplele lucrări de reabilitare şi de extindere a reţelei de străzi asfaltate. Iar cu ajutorul unor companii private, precum CPL Concordia, este extinsă şi reţeaua de alimentare cu gaz metan. Aşa că, practic, a crescut calitatea locuirii în Apahida. În acest context, este normal ca această comună să fie aleasă de tot mai multe persoane. Pe de o parte, sunt tineri care aleg să rămână lângă părinţi, să nu mai meargă la oraş, pentru că au parte de standarde foarte ridicate de locuire la ei în sat. Pe de altă parte, sunt tot mai mulţi orăşeni care aleg să se mute în Apahida, unde o locuinţă costă mai puţin decât în Cluj, dar standardele de viaţă sunt perfect comparabile”, a spus Lăcrămioara Popa. Ea a

adăugat că ”un alt element important este faptul că persoanele tinere care aleg Apahida sunt bucuroase de faptul că au la dispoziţie suficiente şcoli şi grădiniţe, care oferă o educaţie de calitate. De asemenea, contează şi foarte mult faptul că administraţia locală a favorizat investitorii privaţi, astfel că mulţi tineri îşi pot găsi locuri de muncă bine plătite la ei în comună, aşa că nu mai au nici un fel de motiv să se mute. Vreau să felicit Primăria Apahida pentru această viziune integrată asupra dezvoltării comunitare, care nu se regăseşte în alte comune din jurul marilor oraşe şi care au devenit doar aşa-numite localităţidormitor pentru cei care muncesc în marile oraşe şi care fac naveta la periferie, unde găsesc locuinţe ieftine. În Apahida lucrurile stau diferit, pentru că, dincolo de proiectele imobiliare, a existat o viziune a dezvoltării comunitare, cu servicii sociale, drumuri, unităţi economice locale”, a spus expertul imobiliar.

Adrian Rus

Investiţie Farmexim în comună Compania Farmexim a început să investească în construirea unui nou depozit farmaceutic în comuna Apahida. Informaţia a fost confirmată de surse din domeniul pieţei farmaceutice, care spun că noua hală de depozitare este situată în zona Parcul Industrial Nervia. Conducerea companiei bucureştene nu a făcut nici un comentariu pe această temă. Compania Farmexim este unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul farmaceutic şi a fost prima companie specializată pe importul de medicamente creată în România, în anul 1990. Cifra de afaceri a companiei este de circa 200 de miloane de euro. Farmexim are peste 100 de farmacii proprii, care funcţionează sub brandul Help Net Farma. De asemenea, compania asigură aprovizionarea a peste 3.000 de clienţi. Noul depozit din Apahida va putea asigura aprovizionarea clienţilor din cele şase judeţe ale Transilvaniei de Nord. Acesta va ajuta, de asemenea, oficialii companiei româneşti să îşi atingă obiectivul de a atingă o cotă de piaţă de 10 la sută.

Bază pentru logistica farmaceutică

Noul depozit farmaceutic reprezintă o nouă investiţie importantă pentru Apahida

Noua investiţie va transforma Apahida întruna dintre cele mai importante baze pentru logistica farmaceutică. Şi asta în condiţiile în care în comună mai funcţionează un depozit important, inaugurat în 2009. Compania farmaceutică Terapia Ranbaxy, membră a grupului japonez Daiichi Sankyo,

a finalizat, în decembrie 2009 construirea unui depozit de medicamente în comuna Apahida. Acesta are o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi şi a dus la crearea a şase noi locuri de muncă. Depozitul este situat la 10 kilometri depărtare de sediul principal al companiei

clujene. El este situat în apropierea centurilor rutiere Vâlcele – Apahida şi Bulevardul Muncii – Apahida, lucru care va asigura aprovizionarea distribuitorilor companiei clujene. Pe lângă medicamentele realizate la Cluj, distribuitorii se vor putea aproviziona şi cu produsele rea-

lizate de grupul indian Ranbaxy şi de cel japonez Daiichi Sankyo. Terapia Ranbaxy este cel mai mare producător de medicamente generice din România. Compania a fost înfiinţată la Cluj, în anul 1921. Claudiu Pădurean


6

SĂNĂTATE ianuarie 2012

Cea mai nouă clinică din judeţ are o echipă formată din 10 medici

Centrul Medical Sina stă la dispoziţia sănătăţii apahidenilor Centrul din Apahida mizează în mare măsură şi pe turismul medical “Oboseala este primul semn al problemelor cardiace. Dacă urcă douătrei scări şi oboseşte sau dacă merge zece metri şi oboseşte înseamnă că motorul nu funcţionează corect. În schimb, problemele cardiologice pot fi şi moştenite” – Bakhtiar Firoozi, medic specialist

Sina s-a deschis în Apahida la sfârşitul anului trecut şi este probabil cea mai tânără clinică particulară din judeţul Cluj. O echipă de 10 medici veghează asupra sănătăţii celor care îi calcă pragul în cabinete specializate în obstetrică şi ginecologie, alergologie, cardiologie, dermatologie, stomatologie, analize de laborator şi multe altele.

Preţuri rezonabile După afirmaţiile directorului, Bakhtiar Firoozi, medic specialist Radiologie Imagistică, Ecografie şi Tomografie Computerizată, centrul medical este dotat cu întreaga aparatură necesară secţiilor din dotare. Sina beneficiază şi de servicii de laborator asigurate prin colaborarea cu o firmă din Austria care şi-a micşorat tarifele cu precădere pentru locuitorii din comuna Apahida. “Legat de consultaţii, ecografii şi alte servicii, preţul este mai mic decât cel practicat în Cluj”, a precizat directorul centrului.

Turism medical Pe de altă parte, conducerea clinicii şi-a propus să contribuie la dezvoltarea turis-

mului medical, prin parteneriate pe care le va încheia cu diferite agenţii de turism. Concret, este vorba de atragerea pacienţilor din ţările occidentale, care preferă să se trateze la centre medicale din România. Motivul este acela că, în condiţiile în care beneficiază de dotări asemănătoare cu cele ale clinicilor occidentale, în România, serviciile medicale sunt mult mai ieftine. Specialiştii în piaţa medicală spun că este mai rentabil pentru pacienţii din Italia, Germania, Irlanda ori Franţa să vină cu avionul la Cluj, să se cazeze, să servească masa şi să beneficieze de serviciile medicale decât să facă acelaşi lucru în ţările lor de origine. ”Motivul este acela că, în multe ţări occidentale, preţul serviciilor medicale este unul prohibitiv. Au noroc doar cei care îşi permit să plătească asigurări medicale private scumpe ori care au avere. Pentru tot mai mulţi occidentali din clasa medie, care suferă şi consecinţele crizei economice, turismul medical este o bună soluţie. Astfel că aceşti oameni au început să vină în număr tot mai mare. Noile ţări care au intrat în Uniunea Europeană,

Medicii din Apahida pot efectua operaţii complexe

adică România şi Bulgaria, sunt cea mai bună destinaţie pentru aceşti turişti, pentru că au preţurile cele mai accesibile. În Ungaria, Cehia, Polonia ori ţările baltice, deja, preţurile au urcat la un nivel sensibil mai mare decât cel practicat de clinicile din România. De asemenea, aceşti turişti, chiar dacă plătesc mai puţin decât în Occident, reprezintă o resursă bună pentru clinicile româneşti. Şi asta pentru că ei, prin faptul că plătesc serviciile medicale prestate, reprezintă o bază interesantă de clienţi, care asigură clinicilor private, de genul celei din Apahida, banii necesari pentru plata salariilor şi a cheltuilelilor curente şi pentru amortizarea investiţiilor. Cum află occidentalii de aceste clinici? Păi, metoda cea mai simplă şi mai verificată este recomandarea celor care au beneficiat de astfel de servicii medicale. Cum se zice la noi, o reclamă foarte bună este cea din gură în gură”, a spus Alin Frenţiu, specialist în marketingul serviciilor medicale.

zece metri şi oboseşte înseamnă că motorul nu funcţionează corect. În schimb, problemele cardiologice pot fi şi moştenite”, a explicat acesta. Cât priveşte hipertensiunea, durerea de cap şi roşeaţa feţei sunt printre simptomele care atestă existenţa unei afecţiuni în acest sens. Medicul specialist Bakhtiar Firoozi recomandă exerciţiile fizice sau mişcarea, pentru că prin mişcare, musculatura inimii se întăreşte şi altfel se poate oxigena corect. La rândul lor, apahidenii spun că această investiţie este una bună pentru comunitate. ”Până acum, trebuia să mergem în Cluj pentru a fi consultaţi sau pentru a ne trata. Acum, economisim şi timp, şi bani, pentru că am observat faptul că, aici, serviciile medicale costă mai puţin decât în Cluj. Probabil că au cheltuieli mai mici cu sediul, astfel că îşi permit să lase din preţ ca să îşi atragă clienţi”, spune Daniel Stan, unul dintre locuitorii comunei Apahida. Oana Capustinschi

Încredere în medici Deşi şi-a deschis porţile recent, în luna noiembrie, apahidenii au avut încredere să se lase pe mâna medicilor de aici. Pacienţii au acuzat diferite afecţiuni, de la cele dermatologice sau endocrinologice, până la hipertensiune. Cele mai multe cazuri înregistrate la Sina au fost suferinţele cardiologice. Medicul specialist Bakhtiar Firoozi a atras atenţia că surplusul de greutate este un inamic incontestabil al inimii. “Oboseala este primul semn al problemelor cardiace. Dacă urcă două-trei scări şi oboseşte sau dacă merge

Echipă de specialişti Printre medicii angajaţi ai Centrului Medical Sina se află Dr. Teodora-Gabriela Alexescu, medic specialist Medicină Internă, Dr. Cornelia Doboş, medic specialist Obstertrică Ginecologie, Ultrasonografie Obstetricală şi Ginecologică şi Dr. Gbriel Domnariu, medic specialist Pediatrie. Apahidenii interesaţi de serviciile pe care le oferă Sina, pot accesa pagina de internet a acesteia (www.centrulmedicalsina.com) sau pot face un drum până pe strada Libertăţii, nr. 65 A.


7

SPORT

Singurul sprijin financiar pentru echipele săteşti vine din partea Primăriei

Lipsa banilor, problema fotbalului la sat

Dacă Someşul Apahida se gândeşte chiar la o promovare, echipele din satele apahidene, Inter Dezmir şi Progresul Sânnicoară, supravieţuiesc cu greu. Singurul sprijin financiar vine din partea Primăriei, dar toţi banii se duc pe baremurile de arbitraj. Fotbalul din Apahida înseamnă cinci echipe, însă doar una dintre ele pare că ar avea un oarecare viitor. Someşul Apahida se pregăteşte să evolueze, din sezonul următor, în liga a patra, în timp ce celelalte patru formaţii se mulţumesc doar cu „mişcarea” de rigoare. Fără sprijin financiar extern, doar cu maxim 6.000 de lei alocaţi de la Primărie, Progresul Sânnicoară, Inter Dezmir şi Voinţa Pata ştiu să transforme în bucurie fiecare meci jucat. De altfel, problemele financiare au avut un impact negativ asupra jucătorilor şi, automat, nici rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor până acum. Voinţa Pata a acumulat două victorii din 16 meciuri, în timp ce Inter Dezmir stă un pic mai bine, cu două succese în plus. Motivaţia banilor le-ar sălta în clasament pe ambele echipe, însă, cum nu retrogradează nimeni din campionatul judeţean, singura plăcere rămâne doar meciul din fiecare duminică.

Locul nu reflectă valoarea „Nu există bani. Ne-a ajutat Primăria cu ceva bani, însă doar ca să plătim baremurile de arbitraj. Sponsori nu avem unde să găsim, toţi jucătorii de la noi lucrează, de-asta mulţi nu pot să vină nici la antrenamentul zilnic pe care îl facem. Avem un lot mult mai valoros decât poziţia a 14-a pe care ne aflăm, însă din lipsă de bani nu putem să le cerem sau să obţinem mai mult de la jucători. Ne bucurăm că există lume care vine la meciurile noastre şi trebuie să ne mulţumim doar cu o simplă mişcare”, a declarat preşedintele celor de la Inter Dezmir, Alexandru Fabian. Progresul Sânnicoară stă ceva mai bine în clasament decât cele două formaţii din Pata şi Dezmir, pe locul 9, dar problemele nu sunt deloc diferite. Banii reprezintă oful cel mare şi la Sânnicoară, iar tocmai din acest motiv preşedintele echipei mari,

Radu Păcurar, s-a implicat mai mult la formaţia de juniori.

Jucător de 15 ani „Am venit la echipa de copii pentru ca ei să poată să joace fotbal în loc să stea prin baruri sau alte locuri. De echipa mare nu prea mă mai ocup, dar ştiu că cei de acolo se cam chinuie. Nu mai au nici antrenor, au probleme şi cu banii, pentru că de la Primărie vin doar 6.000 de lei în două tranşe, în condiţiile în care, din câte am calculat noi, baremurile de arbitraj întrun sezon costă 8.000 de lei. Îi mai ajut şi eu cu vreo doi-trei jucători de la juniori, pentru că altfel ar fi pe spate, cum se zice”, a declarat preşedintele Progresului. De altfel, nu mai puţin de 12 jucători din lotul echipei mari a formaţiei din Sânnicoară sunt născuţi după 1990, iar Alexandru Păcurar, cel mai tânăr dintre ei, abia a împlinit 15 ani. „Fără bani e foarte greu să lucrezi. La început m-am gândit să le cer jucătorilor 10 lei pentru fiecare meci, dar atunci nu prea mai vine nimeni. Nu avem garderobă, nu prea avem nimic. Există o bază sportivă în Sânnicoară din 1938, dar acum ne luptăm pentru ca ea să nu fie parcelată şi să se facă locuinţe pe ea. Am ajuns cu petiţii şi la Consiliul Judeţean, am vorbit şi în Consiliul Local al Primăriei din Apahida, iar acum aşteptăm să vedem dacă ni se va lua terenul sau nu.”

Nevoia de bază sportivă „Avem şi noi o istorie în spate, Progresul Sânnicoară a câştigat campionatul judeţean în trecut, dar acum eu mă mai lupt doar pentru aceşti copii. Am jucat şi cu Universitatea Cluj şi după ce am ajutat această grupă prima oară, nu am mai putut să o las”, a mai spus Radu Păcurar. Astfel, plăcerea reprezintă singura moti-

„Avem şi noi o istorie în spate, Progresul Sânnicoară a câştigat campionatul judeţean în trecut, dar acum eu mă mai lupt doar pentru aceşti copii. Am jucat şi cu Universitatea Cluj şi după ce am ajutat această grupă prima oară, nu am mai putut să o las” – Radu Păcurar

Bucuria de a juca este experimentată de jucătorii din Apahida vaţie a celor care vor să mai facă, în mod organizat, câte o mişcare în satele din Apahida. Din păcate, conform reprezentantului de la Progresul, echipa fanion din satele apahidene, doar plăcerea s-ar putea să nu fie de ajuns. „Din banii Guvernului s-ar putea face chiar o bază sportivă de Divizia C, iar în Sânnicoară poate să existe această posibilitate, ne trebuie doar un proiect. Din păcate, nici tineret nu prea mai vine din spate, iar viitorul va fi cum va fi şi ţara, ce să zic?”, a conchis, pe un ton deloc optimist, preşedintele Progresului, Radu Păcurar. În aceste condiţii, Voinţa Pata, Inter Dezmir şi Progresul Sânnicoară privesc cu o oarecare teamă returul sezonului, ce va începe în luna martie, dar au speranţa că doar prin bucuria propriu-zisă a fiecărui meci vor reuşi să mai

supravieţuiască un sezon.

Există pe internet Din cele trei echipe din satele apahidene, două dintre ele pot fi găsite de către fani pe cea mai importantă reţea de socializare din lume, Facebook, Progresul Sânnicoară şi Inter Dezmir. Pe pagina Interului, cei 65 de „friends” pot vedea şi sigla formaţiei, foarte asemănătoare cu cea a marelui Inter Milano, alături de o fotografie cu lotul formaţiei dezmirene. De cealaltă parte, Progresul Sânnicoară are mult mai mulţi prieteni pe Facebook, 368, dar şi peste 100 de poze de la diferite meciuri ale formaţiei. Pe lângă Facebook, Progresul Sânnicoară mai este „online” pe twitter şi hi5. Adrian Rus

Locurile ocupate de echipele săteşti nu reflectă adevărata lor valoare, spun microbiştii


8

ADMINISTRAŢIE ianuarie 2012

Apahida va avea un buget cel puţin la fel ca şi cel din 2011, cu toate că au scăzut alocările guvernamentale

Buget de 25 de milioane de lei pentru comună Primarul Ionel Fărcaş afirmă că investiţiile vor beneficia de sume consistente şi în acest an Bugetul comunei Apahida va fi în acest an de 25 de milioane de lei. ”Niciodată nu am avut un buget mai mare. Cu toate că au scăzut alocările guvernamentale cu suma de 200.000 de lei, noi am reuşit să menţinem un nivel bun al veniturilor, mai ales că dispunem de venituri proprii”, a spus primarul Ionel Fărcaş. Primarul din Apahida şi-a exprimat speranţa cu Guvernul va reveni asupra tăierii de buget care vizează comunitatea locală. ”Nu este clar după ce indicatori au calculat sumele cuvenite. Eu cred că vor reveni asupra lor, aşa cum au revenit şi asupra taxei auto”, a spus Ionel Fărcaş. ”Cred că le va veni mintea la cap şi vor face ceea ce trebuie să facă. Sunt lucruri care pe mine mă frământă foarte mult atunci când se umblă la autonomia locală, la legile referitoare la Consiliile locale. Nu sunt mulţumit de ceea ce s-a întâmplat cu şcolile, care au fost date Consiliilor locale, fără resursele necesare”, a spus primarul din Apahida, care crede că sumele cuvenite comunităţilor locale ar trebui repartizate din bugetul central în funcţie de o serie de indicatori strict tehnici, nu în funcţie de criterii politice, menite să satisfacă în primul rând clientela partidelor aflate la putere. În opinia primarului din Apahida, ân România, sunt prea multe ministere şi prea multe agenţii guvernamentale. ”Sunt 25 – 26 de ministere în multe guverne şi peste 200 de agenţii. Eu cred că pentru ţara noastră ar ajunge 5-8 ministere şi câteva agenţii guvernamentale. Astfel, sar face economii importante şi s-ar reduce şi din inflaţia de funcţionari”, a spus Ionel Fărcaş. El a precizat că, spre deosebire de alte comunităţi, 62 la sută din bugetul comunei este reprezentat de venituri proprii şi doar diferenţa de 38 la sută este reprezentată de alocările cuvenite de la bugetul de stat şi de la bugetul judeţului Cluj. Iar aceste venituri locale s-ar putea consolida, ca urmare a evoluţiilor favorabile a economiei din Apahida. ”În ciuda crizei economice, Apahida îşi con-

Primarul Ionel Fărcaş susţine că autonomia locală trebuie respectată la împărţitul banilor publici solidează industria şi economia, în general, în aşa fel încât lucrurile să intre în normal”, a spus primarul comunei Apahida.

Cum va fi împărţit bugetul În anul 2012, cea mai consistentă parte a bugetului local va fi alocată investiţiilor. Potrivit primarului Ionel Fărcaş, 42 la sută din sumele din bugetul local este reprezentată de capitolul investiţii. De asemenea, 21 la sută din buget este alocat salariilor. Diferenţa este reprezentată de cheltuielile materiale. Aici, vor intra inclusiv banii alocaţi pentru susţinerea

echipelor sportive, dar şi sumele alocate şcolilor din comună pentru plata burselor de care beneficiază elevii. Astfel, Consiliul Local Apahida a alocat suma de 18.000

Reorganizare Primarul Ionel Fărcaş crede că autonomia locală ar trebui corelată cu reorganizarea administrativă. ”Sunt comune care nu au nici o perspectivă. Şi atunci, de ce să le ţii? Ca să elibereze un act – două? Noi, în prezent, ne desfăşurăm activitatea pe teritoriul a două comune şi jumătate, pentru că Dezmirul, Sânicoară

de lei pentru acordarea burselor şcolare.

Claudiu Pădurean şi Subcoastă au fost comune până în anul 1968. Iar din 1968, ele s-au dezvoltat mult mai bine decât atunci când erau comune separate. Putem să mergem săptămânal sau de două ori pe lună în Dezmir cu tot cu aparatul de funcţionari şi să rezolvăm problemele. Şi s-au realizat foarte multe lucruri”, spune Ionel Fărcaş.

Antrenamente de Arte Marţiale Mixte la Apahida Clubul Sportiv Mixed Martial Arts Transilvania ClujNapoca ţine, din luna ianuarie, antrenamente de arte marţiale mixte şi în localitatea Apahida. ”Acest lucru e posibil cu sprijinul obţinut din partea primarului Ionel Fărcaş, un susţinător împătimit al sportului şi care a pus la dispoziţia clubului o sală în care aceştia pot să îşi sustină antrenamentele”, spun reprezentanţii clubului sportiv. ”Sportul este un domeniu care nu trebuie uitat şi neglijat. Mulţi tineri din ziua de azi, din lipsă de ocupaţie, apucă pe căi greşite, ajung să bea sau să fumeze de la vârste fragede. Integrarea tinerilor în activităţile sportive şi într-un cadru bine organizat îi poate ajuta în primul rând să fie mai disciplinaţi şi mai apoi să-şi descarce energiile negative într-o sală de sport, nu pe stradă prin bătăi sau comiţând tot felul de fapte negative. Bineînţeles că susţinem şi promovăm sportul în rândul comunităţii noastre şi mă bucur că am putut să îi ajutăm pe aceşti băieţi să îşi găsească o sală în care să-şi susţină antrenamentele de arte marţiale”, a declarat primarul Ionel Fărcaş. La rândul lor, reprezentanţii clubului sportiv apreciază colaborarea oferită de autorităţile locale. “Ne bucură mult deschiderea şi sprijinul de care am beneficiat din partea primarului prin acordarea spaţiului de sub Casa de Cultură, câteva ore pe săptămână, pentru susţinerea antrenamentelor. Pe lângă integrarea tinerilor în acest cadru bine organizat, dorim să obtinem şi performanţe pentru a merge la competiţii şi să promovăm sportul românesc în general”, declară Sebastian Ioan Haidu, instructor la CS MMA Transilvania Cluj-Napoca. Antrenamentele vor avea loc în zilele de marti şi joi ale săptămânii, după cum urmează: marţi: 19:00 - 21:00 şi joi: 20:00-22:00. Claudia Cornea


apahida 2012 ianuarie  

ianuarie 2012 apahida

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you