Page 1

ÎNLÃTURAREA EFECTELOR NEGATIVE PRODUSE DE INUNDAÞII ªI ALUNECÃRI DE TEREN pagina pagina 22

Interviu cu domnul Mircea Niþu, viceprimarul oraºului Vãlenii de Munte

V

GRIPA ªI VACCINUL ANTIGRIPAL „Severitatea bolii depinde de mai mulþi factori: starea de sãnãtate, vârstã,, contactul anterior cu virusul respectiv. În funcþie de factorii implicaþi, bolnavul poate sã dezvolte una din cele 4 forme de gripã: uºoarã, medie, severã sau malignã. pagina 7

ÃLENii Ziarul Vãii Teleajenului

Anul I, Nr 5, 1-15 Noiembrie 2005

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN Editorial

1 leu nou

10.000 de lei vechi

Serbãrile toamnei au trecut - ecoul a rãmas

✍ GHEORGHE BURDUJAN “205”, “206”

Aproape cã nu existã zi în care sã nu fiu oprit pe stradã de câte vreun cetãþean, bine intenþionat, care are ceva de spus, de comentat, de propus, de sugerat (vizavi de publicaþia noastrã). Demersul cetãþeanului este unul lãudabil ºi pozitiv, atâta vreme cât îþi furnizeazã o informaþie corectã, oricând verificabilã, câtã vreme face o propunere constructivã spre binele ºi folosul comunitãþii ºi, nu în ultimul rând, care sã rãspundã „politicii” acestui ziar care nu face politicã! Dar, de cele mai multe ori, eºti tras de mânecã tocmai de acela care, bine sau rãu intenþionat ( în orice caz, cu o importantã dozã de patimã în ceea ce spune), vrea , cu orice chip, ca tu sã afli cã „X ulescu” a fãcut ºi-a dres, cã „Y - ulescu” a vândut ºi a cedat, cã „Z - ulescu” a concesionat bunul public pe nu ºtiu câþi ani etc. etc. Afirmaþii grele ce se cer probate! Numai cã cetãþeanului nostru, bine intenþionat (dupã cum spuneam), îi lipseºte (vorba defunctei) „dovada”. „205”, „206” sunt douã articole din Codul Penal la care noi, presa, trebuie sã fim foarte atenþi atunci când facem o afirmaþie despre cineva (indiferent dacã acel/acea cineva este persoanã publicã sau nu). „Vorba zboarã, scrisul rãmâne” (parcã spune latinul). În consecinþã, dacã nu ai „dovada” atunci, mãcar, pune pe hârtie ceea ce spui, cu subiect ºi predicat apoi semneazã cu nume ºi prenume. Adicã, asumã-þi responsabilitatea celor afirmate. Abia pe urmã discutãm oportunitatea publicãrii unui astfel de material, care stã sub incidenþa celor douã articole din C.P., în publicaþia noastrã... Altfel, totul nu-i decât (ºi rãmâne) bârfa de la colþul strãzii.

pagina pagina 35

PROFESORI DE NOTA 10 „Profesorul anului 2005”

EMILIA MEIROªU „Privind în urmã, distinsa profesoarã poate avea suprema împlinire, satisfacþia de a fi reuºit, prin trudã ºi pasiune statornicã, crezul apostolic”.

Pagina Pagina 33

SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI - CONSTANTIN GHEORGHIU

S-a nãscut la 8 ianuarie 1945 ºi este profesor la Grupul ªcolar „Romeo Constantinescu” de peste 25 de ani. Este consilier al Partidului Naþional Liberal din 1996, în prezent fiind la a doua pagina legislaturã. pagina 33

FUEGO a declarat cã este extrem de fericit pentru cã muzica lui este ascultatã de „oamenii drãguþi din Vãlenii de Munte”. Celebrul cântãreþ a þinut sã felicite organizarea, dar în primul rând pe primarul Stelian Manolescu.

Pagina 5

Pagina 5


2

➤ Administraþie publicã localã ➤

ÎNLÃTURAREA EFECTELOR NEGATIVE PRODUSE DE INUNDAÞII ªI ALUNECÃRI DE TEREN Interviu cu dl. Mircea Niþu, viceprimarul oraºului Vãlenii de Munte Cãtãlina Mihai: Stimate domnule viceprimar, ce lucrãri au fost sau vor fi demarate pentru remedierea efectelor negative ale inundaþiilor ºi alunecãrilor de teren care au avut loc în vara aceasta? Mircea Niþu: În luna mai s-au inregistrat de mai multe ori ploi torenþiale cu efecte nefaste care au afectat infrastructura dar ºi un numãr de locuinþe ale cetãþenilor orasului. Cele mai mari calamitãþi constau în: distrugerea pe anumite zone a canalului pe pârâul Vãleanca, inundarea pieþii oraºului ºi a magazinelor, a caselor din zonã, distrugerea asfaltului, distrugerea drumului în mai multe puncte pe strada Stejarului, în cartierul Valea Gardului, distrugerea drumului pe o distanþã de 500 m. în cartierul Rizãneºti, colmatarea strãzii Petru Rareº, distrugerea acoperiºului de la Spitalul Orãºenesc, inundaþii pe mai multe strãzi: Valea Gardului, Walter Mãrãcineanu, unde au fost distruse 20 locuinþe. De asemenea s-au produs alunecãri de teren pe strãzile Walter Mãrãcineanu ºi Cismari, în urma cãrora au ramas fãrã locuinþã 5 familii, cuprinzând 26 persoane. C.M.: În ce mãsurã, Primãria oraºului a fost alãturi de aceºti oameni loviþi de capriciile naturii? M.N.: Primãria oraºului Vãlenii de Munte ºi Consiliul Local au fost continuu alãturi de locuitori, intervenind imediat pentru deblocarea situaþiei create. Au fost rezolvate sau sunt în curs de rezolvare majoritatea problemelor ivite. C.M.: Cu ce fonduri?

Sunt douã lucrãri mai mari care sunt în fazã de proiectare ºi probabil se va executa o parte din ele pânã la sfârºitul anului, pentru cã e vorba de 10 miliarde lei. Este vorba de pârâul Vãlenaca în aval unde trebuiesc construite ziduri de sprijin ºi de consolidarea de pe strada Cismari, unde au alunecat casele. Aici lucrãrile sunt în fazã de proiectare. C.M.: Câte familii au fost afectate ºi în ce fel vor fi ele ajutate? M.N.: Referitor la aceste familii, noi le-am oferit locuri de casã. A apãrut ºi o hotãrâre a guvernului, nr.1065, pentru ajutorarea acestor oameni. S-a alocat de cãtre Consiliul Judeþean 203 milioane, pentru ajutorarea sinistraþilor cu materiale de construcþie. Am canalizat aceste fonduri în funcþie de distrugerile pe care le-au avut locuinþele. În afarã de fondurile alocate de Consiliul Judeþean, pentru calamitãþi noi am prins în bugetul local cheltuieli pentru lucrãri mai mici cum sunt: ºanturi pe strada Nicolae Bãlcescu, reparaþii pe canalul Vãleanca. C.M.: Cât de mare este numãrul acestor familii afectate? M.N.: Au fost afectate multe familii. Foarte grav au fost afectate un numãr de 9 familii, dintre care 5, de pe Walter Mãrãcineanu au fost mutate din locuinþe, întrucât s-a rupt malul ºi casele prezentau probleme deosebite. Pe alþii i-am ajutat, am sãpat ºanþurile, am decolmatat camerile de cãdere, le-am scos apa din beciuri ºi din curþi, etc. C.M.: Nominalizaþi câteva familii... M.N.: Avem familia Soficaru Emil ºi Soficaru Levi, de pe strada Cismari, Stoica

M.N.: Cu fonduri atât de la Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte cât ºi cu fonduri primite de la Consiliul Judeþean. În prima fazã Consiliul Judeþean a alocat suma de peste 1 miliard de lei, iar cu aceºti bani s-au executat urmãtoarele lucrãri: decolmatãri pe pârâul Vãleanca, demolarea podului din zona pieþii, care obtura continuu albia ºi inunda piaþa; decolmatarea canalului pe Valea Stâlpului; refacerea acoperiºului de la Spital, construirea unui podeþ tubular pe Valea Gardului, repararea canalului pe pârâul Vãleanca, repararea asfaltului în zona pieþii, consolidarea si betonarea drumului de la Rizãneºti, consolidarea canalului pârâului Vãleanca.

Anghel ºi Stoica Cristian, de pe strada Walter Mãrãcineanu; acestea nu mai pot sã locuiascã în casele respective ºi au fost mutaþi. Alþii au stricãciuni de mai micã anvergurã. C.M.: Câte obiective aveþi în vedere în total? M.N.: Sunt 12 obiective mari. Parte din ele sunt rezolvate, cu excepþia a douã: este vorba de pârâul Vãleanca, în aval, (unde sunt necesare lucrãri ample) ºi alunecãrile de teren de pe strada Cismari. Acestea nu se vor termina în acest an, deoarece nu sunt nici fonduri suficiente, nici timpul nu va permite sã se facã în aceastã perioadã lucrãrile respective. C.M.: În oraºul nostru se va construi

o autogarã. Ce ne puteþi spune despre acest proiect? M.N.: Datoritã faptului cã zona gãrii era,din punct de vedere estetic, cea mai urâtã din oraº, am luat mãsura sistematizãrii ei care implicã atât magazinele ce au fost demolate (sau se vor demola ºi vor fi mutate pe alt amplasament), cât ºi construirea în oraºul nostru a unei autogãri moderne. Proiectul a fost aprobat în Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte. Lucrarea este mai amplã. Din acest motiv nu a fost contractatã încã. S-a aprobat doar P.U.D.-ul în Consiliul Local, deci noi ºtim cum va arãta ea pe hârtie, dar sperãm cã anul urmãtor se vor demara lucrãrile ºi vom face ca ºi aceastã parte a oraºului sã arate frumos. C.M.: Tot în acea zonã a gãrii va fi construitã ºi Sala de Sport a oraºului? M.N.: Da. Va fi o salã de cca. 300 de locuri. C.M.: De ce s-a întârziat cu finalizarea ei? M.N.: Pentru cã implica fonduri foarte mari ºi Consiliul Local nu putea suporta toate aceste cheltuieli. Noi am adus-o pânã la cota zero ºi mai departe va fi terminatã cu bani de la Compania Naþionalã de Investiþii. Pe de altã parte nu se puteau face în acelaºi timp, în acelaºi oraº, douã sãli de sport. Dupã cum ºtiþi noi mai avem o Salã de Sport la Colegiul Naþional „Nicolae Iorga”. Anul viitor sperãm ca ºi lucrãrile la Sala de Sport a oraºului sã fie încheiate. C.M.: Ce alte obiective mai aveþi în vedere? M.N.: Pentru perioada 2004-2008 avem mai multe obiective. Principalul obiectiv va fi realizarea canalizãrii oraºului pentru care am întocmit deja proiectele. Suma necesarã acestor lucrãri fiind extraordinar de mare, vrem sã accesãm fonduri externe de la U.E. pentru realizarea mai repede a proiectelor, pentru cã altfel lucrãrile se vor întinde pe o perioadã destul de lungã. Mai avem de terminat sistematizarea reþelelor de apã (mai avem probleme cu extinderea) astfel încât nici o familie sã nu rãmânã fãrã apã curentã. Anul viitor vom sistematiza ºi iluminatul public la care, trebuie s-o recunoaºtem, suntem deficitari. Mai ales în zona centralã a oraºului. C.M.: În domeniul construcþiilor?... M.N.: Avem în construcþie o grãdiniþã pe B-

dul „Nicolae Iorga”, trei poduri, pe strada „Donici”, pe strada „Dr. Davila” ºi la Tulgereºti pe care le-am urgentat din cauzã cã în aceastã perioadã au fost probleme cu inundaþiile ºi mai multe familii nu mai aveau acces cãtre domiciliile lor. Chiar zilele acestea se vor demara lucrãrile la aceste poduri.. În rest, în ce priveºte celelalte probleme de gospodãrie comunalã, de infrastructurã suntem mai bine dotaþi decât alte oraºe din judeþ. C.M.: Ce mesaj transmiteþi concetãþenilor noºtri? M.N.: Mesajul pe care l-aº transmite este sã fie alãturi de noi ºi sã ne sprijine în special în obligaþiile pe care le au conform Hotãrârii nr. 21 pentru menþinerea curãþeniei în oraº. Deasemenea cetãþenii de la blocuri trebuie sã înþeleagã faptul cã sunt proprietari. Ei trebuie sã se gospodãreascã, prin Asociaþiile de proprietari, mai eficient. Ei ni se adreseazã nouã cu diverse probleme de reparaþii ºi nu înþeleg cã nici mie nu-mi vine nimeni acasã sã-mi repare conducta de apã, dacã aceasta s-a spart. Din pãcate ei îºi amintesc cã sunt proprietari doar atunci când îºi vând apartamentele. C.M.: Vã mulþumim pentru interviul acordat ºi sperãm sã vã bucuraþi de tot sprijinul de care aveþi nevoie pentru îndeplinirea cu succes a tuturor obiectivelor pe care vi le-aþi propus, atât pe termen scurt cât ºi pe termen lung.

A consemnat Cãtãlina MIHAI Foto: Gh. BURDUJAN


3 ä

Învãþãmânt-educaþie

Sã-i cunoaºtem pe consilierii noºtrii M-am nãscut la 8 ianuarie 1945 ºi sunt profesor la Grupul ªcolar Agromontan din Vãlenii de Munte de peste 25 ani. Am fost consilier al Partidului Naþional Liberal în legislatura 1996 2000 fiind, în prezent, la a doua legislaturã. Sunt membru al Comisiei pentru activitãþi social - culturale, culte, învãþãmânt , sãnãtate ºi familie, protecþie copii, tineret ºi sport. O caracteristicã importantã a activitãþii de consilier a fost ºi este participarea permanentã, la toate întrunirile ºi o prezenþã activã în cadrul lor, având responsabilitatea de a reprezenta corect interesele sutelor de cetãþeni votanþi sau nu, cu afinitãþi liberale.

Izvorul atitudinilor avute ºi a poziþiei exprimate a fost mereu întâlnirea ºi discuþia cu cetãþeanul despre interesele ºi aspiraþiile acestuia. Nu întotdeauna am reuºit sã satisfac doleanþele cetãþeanului, dar le-am adus la cunoºtinþa Consiliului Local. În condiþiile în care se afirmã cã Hotãrârile se iau în mod legal, ceea ce este corect, eu am adãugat cã ele trebuie sã fie ºi cinstite, în favoarea cetãþeanului. Intervenþiile din cadrul Comisiei ºi al Consiliului Local au vizat : aprobãri de studii ºi programe de dezvoltate ecomonico - sociale, de organizare ºi amenajare a teritoriului, bugetul local, organigrame cu numãrul de personal, regulamente, darea în administrare, concesionare sau închirierea bunu-

rilor proprietate publicã sau a serviciilor de interes local, mãsuri necesare pentru construirea, întreþinerea ºi modernizarea drumurilor, asigurarea condiþiilor materiale ºi financiare pentru buna desfãºurare a activitãþilor instituþiilor ºi serviciilor publice de educaþie, sãnãtate, culturã, tineret ºi sport, apãrarea ordinii publice, mãsuri de protecþie ºi asistenþã socialã, etc. Sunt singurul consilier PNL între cei 17 consilieri ai oraºului Vãlenii de Munte. Cetãþenii m-au trimis în acest Consiliu pentru a le apãra interesele ºi îi asigur pe alegãtorii mei ca ºi pe ceilalþi cetãþeni, cã o fac chiar dacã sunt în minoritate. Ideile ºi atitudinile de tip liberal îºi fac loc tot mai mult.

Am o bunã colaborare ºi înþelegere cu cei 2 consilieri ai Partidului Democrat, cu cei 2 consilieri ai Partidului România Mare, dar ºi cu ceilalþi 12 consilieri ai Partidului Social Democrat. Împreunã reuºim sã depãºim limitele apartenenþei la un partid în favoarea intereselor fiecãrui cetãþean al oraºului nostru. Din ciocnirile de idei ºi pãreri, uneori destul de “tari”, se iau multe Hotãrâri bune. Aº fi bucuros sã vãd cetãþeni ai oraºului cã participã la ºedinþele noastre de Consiliu, care sunt pu-

GHEORGHIU CONSTANTIN

Profesori de nota 10

blice. Apropierea cetãþenilor ne va da o altã forþã ºi un alt impuls în a analiza ºi decide corect. Îi aºtept ºi îi asigur cã sunt alãturi de ei.

“Profesorul anului 2005”

De aceea, tot timpul s-a dovedit prin fapte. Preocupatã de menþinerea unui mediu care sã favorizeze competiþia ºi performanþa, profesoara a influenþat destinele unor copii ºi succesul lor în viaþã. A descoperit inteligenþe nesãþioase pe tãrâmul chimiei, doritoare sã ºtie cât mai mult. Mulþi elevi olimpici naþionali: Adina Dumitrache, Ga„O singurã dorinþã supremã - perfecþiunea” briel Bobeicã, Doru Bratu, Alexandru Co(Marc Aureliu) descu, Mihai Hangiu, Ionuþ Hangiu, Dorel Cãlãuza în viaþã a profesoarei EMIConstanti-nescu, Bogdan Puºcaºu, LIA MEIROªU - de la Grupul ªcolar Oana Bratu, Cristina Opriº, AnVãlenii de Munte - a fost dorinþa supremã a atingerii perfecþiunii, prin dreea Dovâncã ºi mult mai mulþi alþi elevi îi sunt recunoscãtori pentru siguranþa datoriei, a demnitãþii ºi a tot ce i-a învãþat, pentru încrederea voinþei. în potenþialul lor creator. De-a lungul carierei de Privind în urmã, distinsa 32 de ani, atenþia profesoarei profesoarã poate avea suprema peste a fost axatã pe întreaga paletã de împlinire, satisfacþia de a fi reuºit, activitãþi ºi modalitãþi instructiv prin trudã ºi pasiune statornicã, educative. A reprezentat judeþul ºi crezul apostolic. ªi-a dat seama cã, ºcoala la sesiuni de comunicãri ºi în viaþã, dacã voia sã fie cu adevãrat simpozioane naþionale, având teme fericitã, trebuia sã gãseascã „ceva” generoase ca: „Transdisciplinaripe care sã-l poatã face cu pasiune. A zarea ºtiinþei”, „Eficienþã ºi creativigãsit cã „viaþa reprezintã cea mai tate în învãþãmântul prahovean”, înaltã expresie a chimiei” ºi cã „în „Elaborarea de programe ºcolare esenþa sa, viaþa poate fi înþeleasã segmentul curriculum la decizia numai prin limbajul chimiei”.

ºcolii” etc. Ca urmare a competenþei ºi a devotamentului, a cunoscut ºi ce înseamnã sã fii director, director adjunct, consilier educativ, formator la nivelul unitãþii ºcolare, metodist al ISJ Prahova, membru în Consiliul Consultativ ISJ - disciplina Chimie, membru al Comisiei Judeþene a Olimpiadei de Chimie, coordonator al Grupei de Excelenþã Prahova - clasa a VIII-a ºi multe altele. Experienþa în munca de zi cu zi la catedrã, s-a materializat în ultimii ani ºi în elaborarea de manuale ºcolare. Astfel, conceptele din manualele de CHIMIE (aprobate de MEC) pentru clasele a IX-a ºi a X-a, ªcoala de Arte ºi Meserii, precum ºi manualele de „ªTIINÞELE NATURII” însoþite de auxiliare, pentru clasele a III-a ºi a IV-a, sunt prezentate, interpretate ºi aplicate în conformitate cu semnificaþiile ºi cu principiile ºtiinþifice recunoscute în cadrul comunitãþii ºtiinþifice, fiind însoþite de variante alternative de interpretare. La acestea se adaugã ºi cursurile opþionale (aprobate de MEC): „OM - SÃNÃTATE - PROTECÞIA CONSUMATORULUI” ºi „CHIMIA MEDIULUI ªI A CALITÃÞII VIEÞII”, cuprinzând teme integratoare pentru ariile curriculare MATEMATICà ªI ªTIINÞE ALE NATURII, OM ªI SOCIETATE. În anul 2005, a vãzut lumina tiparului ºi lucrarea de excepþie,

unicã la nivel naþional: „DICÞIONAR ENCICLOPEDIC DE MEDIU”, în cadrul cãreia, profesoara a elaborat termenii de CHIMIE ANORGANICÃ. Pentru profesionalismul de care a dat dovadã, Emilia Meiroºu a fost rãsplãtitã prin acordarea unui numãr mare de Diplome de Onoare, Diplome de merit, Diplome de Excelenþã, la care se adaugã, în ultimii ani, urmãtoarele distincþii: * Ordinul „MERITUL PENTRU ÎNVÃÞÃMÂNT” - în grad de OFIÞER (obþinut în 2004); * Diploma „GHEORGHE LAZÃR” clasa I (obþinutã în 2005) ºi * Certificatul „PROFESORUL ANULUI 2005”, pentru participarea la selecþia finalã, categoria „ªTIIN-

Într-o perioadã de tranziþie, care pare a fi fãrã sfârºit, activitatea educativã, în general, dar mai ales cea din ºcoalã, capãtã o importanþã din ce în ce mai mare. Societatea, aflatã într-o continuã alertã pentru realizarea unei aºezãri benefice din punct de vedere economic, a lãsat puþin mai la urmã aspectele educative ºi de pregãtire a tineretului pentru debutul în viaþa din ce în ce mai tumultoasã. În aceste condiþii, ºcoala de azi capãtã sarcini

deosebite în ceea ce priveºte suplinirea minusurilor educative din societate. Supuºi presiunilor exercitate de vreme ºi de vremuri, atât activitatea educativã cât ºi cei destinaþi sã o coordoneze, se vãd nevoiþi sã-ºi adapteze existenþa din mers. Confruntatã cu minusurile induse de lipsa de preocupare a celor mai mulþi dintre pãrinþii, care nevoiþi sã alerge dupã bani, uitã de obligaþiile ancestrale de a-ºi educa urmaºii, educaþia actualã tra-

verseazã o crizã profundã; situaþie în care, cei mai mulþi dintre membrii societãþii considerã cã rolul primordial revine ºcolii, devine puþin contradictorie cu aprecierea generalã cã profesorii sunt o categorie prea puþin importantã ºi de aceea ºi remuneraþia lipsitã total de respectul necesar pentru creatorii de valori. Îmi sunã în cap ºi acum schimbul de replici dintre un muncitor devotat meseriei ºi un activist de partid din vremea anilor 1980: „- Ce

ÞE ALE NATURII”. Tot ca o recunoaºtere a meritelor deosebite în dezvoltarea culturalã a oraºului ºi respect faþã de localitatea Vãlenii de Munte, Primãria oraºului Vãlenii de Munte i-a acordat, în anul 2005, titlul de FIICÃ DE ONOARE A ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE. Pentru tot ceea ce a fãcut în colectivitate ºi în comunitate, pentru faptul de a fi dãruit luminã timp de peste trei decenii de carierã didacticã, profesoara de chimie EMILIA MEIROªU meritã, cu prisosinþã, nota maximã, zece. Simona ISTRÃTESCU

ªCOALA ªI EDUCAÞIA LA TIMPUL PREZENT

produceþi voi profesorii?! Nimic, asta produceþi voi!”, „- Aþi greºit tovarãºe! Noi nu producem nimic, noi producem nimicuri, aºa ca dumneata ºi ca cei ce te-au trimis sã ne þii nouã discursuri despre educaþie ºi muncã”. Nici astãzi nu suntem prea departe de aceastã realitate. Stau mãrturie toate mãsurile de „susþinere” întreprinse de guvernele care s-au perindat la conducerea acestei þãri. Mihai Johann COZORICI


4

Com

erci

aliz eaz

sc VOIAJ TRANSEURO srl

ã

Produse alimentare; Str. Popa ªapcã nr. 4, Vãlenii de J Mezeluri; Munte J Produse de panifi(vizavi de parcul central caþie; al oraºului) J Fructe; J Cosmetice; J Detergenþi; J Sãpunuri; J Þigãri; J Bãuturi alcoolice; J Lactate; J Dulciuri; J Rãcoritoare; J Îngheþatã; J Ouã; J Articole mãrunte. J

Efectueazã: transport de persoane pe majoritatea traseelor cu capªt de linie Vªlenii de Munte;

ä

N I Z A G MA

transport local n ora”ul Vªlenii de Munte; ä

ä curse convenii cu firme din ora” ”i din zonª;

curse ocazionale, la cerere, interne ”i internaionale;

ä

Relaþii la Dispecerat (zona Gãrii Vãlenii de

Telefoane: 0788-418.825 0788-575.231

N O N

P O -ST

Relaþii la telefon: 0244-280.486

0788-250 .126

S.C. „MOBREAL DIVERS” S.R.L. Executã ºi livreazã:

din aluminiu ºi P.V.C.; Produce geam reflexiv; Tâmplãrie Geam termopan; ä

ä

Este ditribuitor de geamuri GES S.A.

Relaþii la telefon: 0244-282.019 Fax: 0244-282.019

ä

Mobilier din PAL melaminat;

(Str. Tipografiei nr. 1, Vãlenii de Munte)


5 ä

Actualitate

Serbãrile toamnei au trecut-ecoul a rãmas Vineri, 28 octombrie a avut loc deschiderea oficialã a festivalului, unde au fost prezentaþi importanþi producãtori de þuicã, iar cei prezenþi au putut asculta muzicã popularã specificã zonei Vãii Teleajenului. Înserarea a adus cu sine concursul „Miss Valea Teleajenului”, care s-a desfãºurat în incinta Casei de Culturã a oraºului. Toate participantele s-au ridicat la nivelul aºteptãrilor, însã pe podium au trebuit sã urce doar trei dintre cele paisprezece concurente: Elena Nedelea (locul III), elevã a Colegiul Naþional „Nicolae Iorga”, Catrinel Grigorescu (locul II), colegã a Elenei, Loredana Stoica (locul I), elevã a Grupului ªcolar Agromontan „Romeo Constantinescu”. Premiantelor le-au fost oferite contracte cu o cunoscutã casã de modã din Ploieºti, dar ºi cu televiziunea. Cei prezenþi au asistat apoi la un recital extraordinar FUEGO. Întrebat ce simte când este invitat la fiecare eveniment important desfãºurat în oraº, Paul a declarat cã este extrem de fericit pentru cã muzica lui este ascultatã de „oamenii drãguþi din Vãlenii de Munte”. Celebrul cântãreþ a þinut sã felicite organizarea, dar în primul rând pe primarul

Festivalul - Concurs de muzicã popularã „Irina Loghin”, ediþia a VIII, a adus în faþa vãlenarilor numeroase talente din toatã þara (Suceava, Buzãu, Vrancea, Braºov, Focºani, Bucureºti, Bacãu º.a.) dar ºi

nume consacrate precum Irina Loghin, Fuego, Maria Olaru. Trofeul „Irina Login” a fost câºtigat de Alexandru Ion Dragomir, în vârstã de 15 ani. Locul întâi a fost ocupat de Mihai ªinca, din Bertea, locul doi i-a revenit lui Bogdan Ioan Voiculescu din Braºov, iar locul trei a fost ocupat de Buga Nicoleta din Buzãu. Dupã ce au evoluat toþi concurenþii, auzul auditorului a fost delectat de incredibila voce a Irinei Loghin, care a cântat ºi alãturi de Fuego. În exclusivitate pentru ziarul „Vãlenii” doamna Irina a declarat cã acest festival este cea mai mare realizare pe plan personal ºi cã se simte foarte bine când vede atâtea talente evoluând în cadrul festivalului ce îi poartã numele. Asemenea lui Fuego, care a declarat cã s-a sãturat de jurizãrile incorecte de la festivalurile muzicale naþionale, Irina Loghin a dorit sã menþioneze cã este dezamãgitã de ceea ce s-a întâmplat 1. Florin Anghel la festivalul „Cerbul de Aur” (Preºedintele Consiliului Judeþean Prahova): unde muzica lãutãreascã a fost alãturatã Orchestrei din „Nu am mai fost în Vãlenii de Munte din 1996. Chiºinãu. Ultima zi a festivalului a Oraºul aratã mult mai bine decât multe alte oferit ºansa producãtorilor de localitãþi din Prahova”. (Pentru faptul cã nu a fost în Vãlenii de þuicã de a-ºi prezentea bãuturilre, cel mai bun dintre ei Munte de 9 ani !, deºi oraºul face parte din fiind premiat. Închiderea ofi- „moºia” pe care o pãstoreºte, redacþia publicialã a avut loc duminicã, 30 caþiei noastre îi acordã nota 4); octombrie, orele 14 p.m., seara urmând un foc de artificii. Acest festival a fost o reuºitã deplinã la succesul sãu con2. Senatorul Antonie Iorgovan: tribuind în mod covârºitor Primãria oraºului Vãlenii de „Haideþi sã-l aplaudãm pe domnul Stelian Munte. Manolescu care a fãcut ca acest oraº sã arate La acþiunile derulate în atât de minunat ºi sã se înscrie în elita culturalã cele trei zile a participat ºi o a oraºelor europene. Totodatã, daþi-mi voie sãdelegaþie a oraºului Cimiºlia i rãspund unei doamne care m-a întrebat de ce (40 de membri) din Republica ne-a dat Dumnezeu atâta ploaie, vara aceasta? Moldova, cu ansamblul artistic Doamne - Doamne a spus aºa: „Aþi votat mari„La izvor”.

CE AU SPUS INVITAÞII:

Stelian Manolescu, care a participat la organizarea serilor de neuitat din cadrul festivalului. Cei care sunt fani Fuego, îl vor putea asculta ºi în cadrul unei seri de colinde, unde va participa alãturi de un prieten foarte bun, pianist. Paul are ºi o proprietate în oraºul Vãlenii de Munte la care vine ori de câte ori are timp. Casa este locuitã de pãrinþii sãi. Pe plan muzical FUEGO tocmai a lansat un „cockteil muzical”, numit „Iubesc” care conþine zece piese. Paul îºi scrie mare parte din versuri ºi tot el face ºi muzica.

Simona POPA Ion BOCIOACÃ

nar..., acum vã dau apã...!” (Pentru simþul umorului, redacþia îi acordã nota 10!).


6 ä

culturã

VALENTIN EMIL MUªAT: ANTOLOGIA LITERATURII VÃLENARE (III) Elena Incineratã fiind, mormântul i-ar putea fi singura carte. Doar vârstnicii vãlenari îºi mai amintesc (poate) de Lena Paraschivescu, eleganta ºi boema soþie a lui M.R. Paraschivescu, fire sociabilã ºi parcã dintotdeauna de aici. Biografia misterioasã ori mai degrabã necunoscutã are totuºi câteva momente de transparenþã. Originarã din Constanþa (unde a terminat liceul), a urmat celebra ºcoalã de Literaturã „Mihail Sadoveanu” din Bucureºti alãturi, între alþii, de Nicolae Labiº ºi Fãnuº Neagu. A trãit în cercul ä

select a lui Dimitrie Stelaru ºi a legat amiciþii poetice cu Dionisie ªincan ºi Constantin Viºan, scriitori ºi intelectuali de prestigiu ai Radiolui. Aºa cum ne-o amintim, în ipostaza maternã lângã Miticã Paraschivescu ori scriitoare încurajând pe tinerii literaþi din Vãlenii de Munte, la Cenaclul „M. R. Paraschivescu” alãturi de Voichiþa ºi Sergiu Dimitriu, de Felicia Mihãilescu ori de Valeriu Sârbu, Elena Paraschivescu a scris o singurã carte de poezie închinatã „Lui MRP”:

Paraschivescu FILÃ DE JURNAL

„Spune-mi o poveste cu Luna, în care tata s-a dus dupã moarte. Dacã pleci ºi tu, eu rãmân singur?...” Te mângâiam cu mâini vii, încã adevãrate. Zâmbeai, pe jumãtate adormit, la prima ta lecþie de singurãtate...

ra trãirii intelectuale a agoniei mãrturisite discret, ca pentru sine. Dragostea afirmatã în gesturi ºi în confesiuni lipsite de ostentaþie face din volumul Elenei Paraschivescu o mãrturie a exemplaritãþii iubirii la fel de pasionantã precum cea dintre Veronica Micle ºi Eminescu ori cea dintre Aurora Cornu ºi Marin Preda. Va veni vremea când istoricii literari vor descoperi cu interes acest capitol biobibliografic sublim tocmai prin tragismul care dãdea viaþã pasiunii.

Cum vorbim

Inspiraþii tãinuite

Poezia - semn divin Batere de aripã îngereascã reverberând pe strunele unei lire lacrimile sufletului, ce se preling uºor, uºor pe chipul lumii, cântarea sângelui purtat de bãtãile inimii prin trupul umaniþatii ducând spovedania iubirii spre altarul luminii, poezia este in acelaºi timp expresia generozitaþii pornitã spre lume din sufletul acelora care binecuvantaþi cu clipa de graþie a inspiraþiei divine o dãruiesc necondiþionat sufletelor sensibile. Aceasta este starea de suflet sub semnul cãreia am cunoscut-o pe doamna Victoria Voinea la una din intâlnirile culturale organizate la biblioteca “Miron Radu Paraschivescu”. Datoritã preocupãrilor doamnei Alexandrina Miroiu, în acest prestigios asezãmânt cultural s-au desfãºurat de-a lungul timpului activitãþi culturale diversificate, care au adunat generaþii diferite, nivele intelectuale ºi profesionale diverse sub semnul sfânt al cuvântului tipãrit. Atmosfera destinsã, plãcutã si încurajatoare, a fãcut posibil ca întro zi cu un glas profund emoþionat, doamna Victoria Voinea sã ne citeascã din scrierile aºternute pe hârtie la ora când desprinsã din toate “grijile lumeºti” se regãsea pe sine. Aceastã prezenþã plãcutã, cu un chip luminos, ce emana deopotrivã bunãtate ºi cãldurã sufleteascã, dar ºi urmele grijilor ºi greutãþilor vieþii, care nu au ocolit-o, dovedea conºtiinciozitatea unei “ºcolãriþe navetiste” venind cu neabãtutã punctualitate tocmai de la Homorâciu. Frãmântatã de grijile zilnice, dar mai ales de marile întrebãri existenþiale “filozofa” încercând sã desprindã “Frânturi de adevãr”. “Frânturi de adevar întrezãresc în tot ce vãd, în tot ce simt, în tot ce cred. ªi-mi cer mereu sã descifrez Din tainele ce le-am trãit ºi le trãiesc” Doamna Victoria Voinea s-a dovedit a fi plãcuta confirmare a faptului cã orice fiinþã, creaþie a lui Dumnezeu, este înzestratã cu nebãnuite virtuþi, care valorificate cu perseverenþã ºi încredere în sine, pot rodi în chip surprinzãtor. “O pãrticicã din univers Formeazã o lume Iar numai o pãrticicã din mine Formeazã un Univers Ca punctul firesc Sã lege un întreg. Încurajatã de auditoriu doamna Victoria Voinea ºi-a selecþionat dupã criteriile propriei exigenþe ºi cu siguranþã ºi din motive sentimentale poeziile în numãrul cerut de Regulamentul de participare la Festivalul Naþional de poezie “Miron Radu Paraschivescu” ediþia a II-a desfãºurat în februarie 2005, pãºind astfel spre lume. A fost o tentativã lãudabilã ºi sperãm o experienþã mobilizatoare pentru viitorul sãu artistic, în care cu siguranþã va rodi “talentul sãu poetic” cu care a fost dãruitã. “Crucea Ta, Iisuse, a îmbogaþit pãmântul Prin urmele Tale, cuvântul. Iar eu, îndrãgostita de cuvânt Sã pot sã scap de haosul vieþii adunat ªi-n lacrimile mele sã port din puterile Tale Sublim ºi superlativ conþinut Semãnat în al Tãu îndemn prin Cuvânt” V. Voinea ( Crucea lui Iisus) Valentina ION

DEDICAÞIE, Editura Cartea Româneascã, 1974. Versurile sunt de fapt un jurnal de veghe ºi de introspecþie scris la cãpãtâiul poetului MRP, din primele zile ale certitudinii condamnãrii la moarte de cãtre o boalã implacabilã ºi pânã în clipa trecerii în nefiinþã. Existã în versurile puþin cunoscute ale Elenei Paraschivescu o liniºte olimpianã ºi o împãcare cu sine profundã, o acceptare a destinului paradoxal („rãscumpãr simpla ta moarte/ prin libertatea mea”), o înþelegere a absurdului existenþei, toate convertite în metafo-

CORECT Muzeul de Istorie a Oraºului Bucureºti.

„Mult e dulce ºi frumoasã Limba ce-o vorbim...”, spunea poetul George Sion ºi avea mare dreptate. Astãzi auzim tot felul de cuvinte folosite de tineri, care numai româneºte GREªIT EXPLICAÞIE nu sunã. De aceea mi se pare ca într-un ziar al oraºului Muzeul de Fiþi atenþi la acordul articolului po- potrivit sã aparã o rubricã permanentã sesiv, deoarece sunt construcþii în prin care sã contribuim la cultiIstorie al Oraºului Bucu- care atributul genitival precedat de varea limbii române, la dezdouã substantive determinã subs- voltarea respectului ºi a dragostei reºti. tantivul cel mai apropiat. În faþã de limba strãmoºilor noºtri, aceastã construcþie, este vorba de apãratã cu atâtea sacrificii, de-a istoria oraºului, nu de muzeul lungul veacurilor. DANIEL CAZIMIR GEANTÃ

oraºului.

N-Ac: Ouãle N-Ac: Ouãlele Un cuvânt nu poate avea douã G-D: Ouãlor G-D: Ouãlelor articole. Atenþie la cuvintele apropiate ca formã (diferã doar printr-un sunet Temporal va Temporar va sau douã), dar care au înþelesuri ploua. ploua. diferite. Ele se numesc paronime. Paronimele sunt cuvinte mai rar folosite si nu atât de bine cunoscute de vorbitori, de aceea pot fi confundate.

Deci, extrem, tare... (I) Nu sunt filolog ºi nici nu am pretenþia cã stãpânesc la perfecþie limba românã. Ar fi ºi foarte dificil în condiþiile în care limba noastrã, odinioarã, „ca un fagure de miere”, comportã atâtea ºi atâtea subtilitãþi morfologice, sintaxice ºi lexicale. ªi totuºi, în ciuda unei individualiste potenþiale comoditãþi de a mã sustrage luãrii unei atitudini nevinovate faþã de anumite evidenþe, m-am hotãrât a scrie aceste rânduri care se vor a fi mici încercãri de îndreptare a ceea ce eu, poate subiectiv, consider cã sunt abuzuri lexicale, cu multiple cauze ºi cu multiple negative urmãri. Dacã folosirea abuzivã a conjuncþiei conclusive „deci” are oarece vechime ºi o au fost

trase de nenumãrate ori semnale de alarmã, de ce mulþi, foarte mulþi vorbitori încã o folosesc penibil de frecvent ca o „trambulinã” de desfãºurare a aproape fiecãrei fraze? Dacã ea se rosteºte ilegal gramatical de omul simplu, nu este o tragedie, dar când auzi (citeºti) din partea unor oameni pretins culþi, intelectuali, vedete pe micile ºi marile ecrane, personalitãþi polivalente cu licenþe, masterate ºi doctorate, nu aduce oare a ofensã (a) limbii române? Cineva a spus (foarte corect!), cã dupã ce vorbeºti cel puþin o jumãtate de orã, poþi folosi ºi aceastã conjuncþie „deci”, ea fiind începutul unei (pre) concluzii... Mihai ISTUDOR

VÃLENii

Redacþia Str. George Enescu nr. 1 Telefon: 0723-246121 VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef: Gh. BURDUJAN

Redactor ºef-adjunct:

Valentin Emil MUªAT

Colectivul de redacþie:

Camelia Neagu, Ion Bocioacã, Mihai Cozorici, Mihai Istudor, Gabriel Tomescu, Simona Popa, Laura Cernat, Cãtãlina Mihai Marius Gurãu

Tehnoredactor: Justin Iancu

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii” este editatã de S.C. „VALTE” S.R.L.


7 ä

Medicinã

GRIPA ªI VACCINUL ANTIGRIPAL de curenþii de aer. Mai rar este posibilã ºi infectarea prin contact cu obiectele contaminate. De obicei gripa are un debut acut. Perioada de incubaþiei dureazã în general 1-3 zile. GRAVITATEA BOLII

Gripa este o boalã infecþioasã acutã, produsã de virusul gripal, cu mai multe serotipuri ºi caracterizate clinic prin manifestãri respiratorii ºi manifestãri generale (uneori foarte severe). TRANSMITERE Virusul gripal se transmite cu uºurinþã, cea mai rãspânditã cale fiind prin picãturile minuscule de salivã eliminate de bolnavi în timpul respiraþiei sau prin tuse ºi strãnut (picãturile Flugge). Acestea pot fi purtate la distanþã

Severitatea bolii depinde de mai mulþi factori: starea generalã de sãnãtate, vârstã, contactul anterior cu virusul respectiv. În funcþie de factorii implicaþi, bolnavul poate sã dezvolte una din cele 4 forme de gripã: uºoarã, medie, severã sau malignã. TABLOU CLINIC Boala începe în mod brutal în plinã sãnãtate, cu alterarea stãrii generale, cefalee, dureri musculare ºi articulare, febrã mare, tuse seacã, strãnut, nas înfundat ºi care „curge” (rinoree), dureri în gât, astenie etc. DIAGNOSTIC Gripa nu trebuie confundatã

COADA ªORICELULUI (I)

FARMACIA VERDE Este o plantã erbacee, perenã, întâlnitã de la câmpie pânã în regiunea subalpinã, prin fâneþe, poieni, margini de pãdure, margini de drum ºi cãi ferate, pe soluri nisipoase, relativ umede, însorite sau umbrite. Denumirea popularã a fost sugeratã de forma frunzelor. Substanþele sunt concentrate mai ales în inflorescenþe, apoi în frunze, mai puþin în tulpinã sau rãdãcinã.

ALIMENTAÞIE În stare crudã, planta are proprietãþi depurative, mineralizante ºi vitaminizante. Se poate consuma ca salatã, garniturã la preparatele din carne ºi peºte sau la cartofi fierþi. Salata se preparã din mai multe verdeþuri (legume), respectiv 150 g. varzã muratã (acrã), 25 g. praz ºi 5 g. frunze de C. ª. (tocate mãrunt, dupã ce au fost þinute un minut în apã clocotitã). Se sãreazã ºi se adaugã ulei. Frunzele tinere ºi lãstarii tineri servesc la prepararea unor supe de verdeþuri sau sosuri. Frunzele tinere se folosesc ca aromã la chiftelele de cartofi. Planta uscatã cu frunze ºi flori se utilizeazã la aromatizarea lichiorurilor ºi vinurilor ºi a unor bãuturi rãcoritoare.

clinic cu infecþiile respiratorii „non-gripale”, care sunt foarte frecvente (3-6 pe an pentru fiecare individ). În gripã tabloul clinic este dominat de manifestãrile de tip guturai. Evoluþia formelor comune de gripã este benignã, cu dispariþia febrei în 5-7 zile. Tusea ºi astenia pot persista câteva sãptãmâni. Forma malignã de gripã este rarã, ºi deseori mortalã. Ea afecteazã mai ales bãtrânii, gravidele, bolnavii cu afecþiuni cardiace, respiratorii, diabet zaharat, cirozã hepaticã, etilicii ºi mult mai rar tinerii sãnãtoºi. TRATAMENT În formele uºoare se indicã: - bãi generale fierbinþi, duºul alternant, sauna, baia fierbinte la picioare; - administrarea unor suplimente de vitamina C; - antialgice, antitermice, antitusive, expectorante ºi decongestionante nazale. Antibioticele sunt inutile în tratamentul gripei simple, fiind chiar periculoase, deoarece selecteazã tulpini de germeni

rezistente la antibiotice. Se pot folosi antibiotice în scop profilactic la grupele cu risc. Se recomandã izolarea la domiciliu a bolnavilor, repaos la pat, consumul în cantitãþi mari de lichide. În formele severe, prezentarea la medic este obligatorie. PROFILAXIE Principala mãsurã de prevenire a gripei este vaccinarea antigripalã. Metodele nespecifice includ: cãlirea organismului, evitarea aglomeraþiilor, a expunerii la frig ºi umezealã, limitarea contactului cu bolnavi de gripã. VACCINAREA ANTIGRIPALÃ Vaccinarea este recomandatã tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni. Indicaþii majore: - vârstnicii peste 65 de ani; - cei cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice; - persoane cu boli metabolice cronice (diabet); - cei cu imunitate scãzutã prin

RECOLTARE Partea aerianã ºi florile se recolteazã în zilele senine, între orele 12-14 când conþinutul de azulen este maxim. Uscarea se face la umbrã, în strat subþire. Uscarea artificialã la 33-35 grade celsius. Florile sã nu fie brunificate. Se pãstreazã în pungi de hârtie sau saci textili la loc uscat. Viorel ALEXE

CONTRAINDICAII LA VACCINAREA ANTIGRIPALˆ: - reacii alergice serioase la administrarea anterioarª de vaccinuri; - alergie la una din componentele vaccinului (ovalbumina); - boala acutª, cu febrª.

DENUMIREA STRÃZILOR Str.”Petre Liciu”

BIOTERAPIE Planta are importanþã terapeuticã în medicina umanã ºi veterinarã. Uleiul volatil îi conferã proprietãþi somatice, astringente, antiinflamatoare, calmante, uºor antiseptice ºi tonicamare. Intern, acþioneazã ca bronhodilatator, expectorant, antiseptic bronºic, dezinfectant ºi calmant în inflamaþiile gastrointestinale, carminativ (cu liniºtirea durerilor abdominale ºi expulzarea gazelor din intestin), antispasmodic, analgetic (suprimã durerea), hemostatic, decongestiv, antihemoroidal, antiseptic ºi calmant al mucoasei ano-rectale. Extern: calmant, antiinflamator ºi dezinfectant (bãi sau comprese); regenereazã þesuturile.

boalã sau tratament; - gravide peste sãptãmâna a 14a de sarcinã; - personalul medical ºi alte tipuri de personal din spitale, policlinici, instituþii de îngrijire; - membrii de familie ai bolnavilor din grupele cu risc crescut; - adulþii care se gãsesc în contact cu nou-nãscuþii ºi copii în vârstã de pânã la 6 luni; - adulþii activi, pentru prevenirea absenteismului de la locul de muncã; - orice persoanã care doreºte sã se protejeze de boalã; - copiii ºi tinerii care frecventeazã instituþii de învãþãmânt.

La cererea mai multor cititori deschidem o rubricã în care vom explica denumirea anumitor strãzi din spaþiul oraºului Vãlenii de Munte.

Petre Liciu (1871-1912) a fost actor român. A jucat pe scena Teatrului Naþional din Bucureºti în roluri de dramã ºi comedie, cu o deosebitã maleabilitate scenicã (Shylock din „Neguþãtorul din Veneþia” de Shakespeare , Isidor Lechat din „Banii” de Mirabeau, ªtefãniþã din „viforul” de Barbu ªtefãnescu Delavrancea. Legãtura cu oraºul Vãlenii de Munte: A fost coleg de clasã (a VI-a) la liceul Naþional din Iaºi, din

1886, cu Nicolae Iorga, martor al acelor vremuri în formarea viitorului savant. I-a închinat versurile „Sarea pãmântului” - o împletire de ironie ºi admiraþie: „Colo-n fund vezi o cãpiþã De pãr des, nepieptãnat De cinci ani încoace ascunde Un cap mare de învãþat.” Petre Liciu termina clasa a VI-a, dupã Nicolae Iorga, pe locul doi cu media 8,59. Numele actualei strãzi, pe poziþia C1 (a hãrþii oraºului), dateazã din perioada interbelicã, semn al preþuirii faþã de prietenia cu marele savant Nicolae Iorga. Ion BOCIOACÃ

ANECDOTE CU “I DESPRE FEMEI ☛ - Draga mea, sunt distrat. În loc sã iau un robot care sã înlocuiascã munca femeii în gospodãrie, am cumpãrat unul care înlocuieºte munca bãrbatului. - Nu-i nimic. Pune-l sã citeascã ziarul ºi treci sã mã ajuþi sã spãl parchetul. ☛ - Aici e magazinul „Muzica”? - Da, vã rog. - Aveþi articole pentru pian? - Avem. - Atunci daþi-mi, vã rog, un... topor.

☛ Am aflat cã tãcerea e... de aur, rãspunse soþul. ☛ - Iubita mea are cei mai frumoºi ochi din lume. - De unde ºtii? - M-am uitat pe hartã...

☛ Un biet om blajin se întorcea acasã de la înmormântarea soþiei sale. Când a ajuns în faþa uºii de la intrare, o þiglã s-a desprins de pe acoperiº ºi l-a lovit zdravãn în cap. Ridicând ochii spre cer zise: ☛ - Înainte de cãsãtorie mi-ai promis munþi - Ai ºi ajuns, dragã!? Culese de Mihail POPESCU-VÃLENI de aur. Iar acum taci, îi reproºeazã soþia.


8

POLIÞIA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE VIOLARE DE DOMICILIU În seara zilei de 05.10.2005, în jurul orelor 17,30, patrula de siguranþã publicã compusã din a.s.p. Manolache Alexandru, a.s.a.p. Chivulescu Cristian, a.p.p. Popescu Valeriu ºi elev caporal Manea Angelica, a fost sesizatã de Radu Aneta din oraºul Vãlenii de Munte cã numitul Cristea Dumitru din Sãcele/Braºov (fost ginere) a pãtruns în curtea locuinþei reclamantei (fãrã acceptul acesteia) dupã care a manifestat violenþã ºi a ameninþat membrii familiei cu un cuþit. Patrula de siguranþã publicã a acþionat foarte rapid ºi în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã cele sesizate se confirmã depistând autorul pe stradã de unde a fost condus la sediul poliþiei iar în urma controlului corporal a fost identificat cuþitul cel purta în mod ilegal asupra sa. Au fost continuate cercetãrile sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de violare de domiciliu prev. ºi pedepsitã de art. 192 aliniat 2 din C.P., art.217 alini-

at 1 din C.P., pentru distrugerea unor geamuri ºi art.1 din Legea 61/1991, pentru port ilegal de cuþit întocmindu-se dosar de urmãrire penalã.

INTOXICAT CU MONOXID DE CARBON În data de 16.10.2005 orele 12,30, Poliþia oraºului Vãlenii de Munte a fost sesizatã telefonic de d-l Cremãnaru Marian Adrian, domiciliat în municipiul Bucureºti, cã l-a gãsit asfixiat pe tatãl sãu, Cremãnaru Constantin, în locuinþa moºtenire pe care o deþine în oraºul Vãlenii de Munte, str. Crinului nr. 14. În baza sesizãrii, la faþa locului s-a deplasat o echipã operativã compusã din A.ª.A.P: Ardeleanu Gheorghe, agent investigaþii criminale ºi A.ª.P. Beznea Valentin, tehnician criminalist, care au constatat urmãtoarele: - Numitul Cremãnaru Constantin se afla aºezat în pat, fiind îmbrãcat în pijamale, televizorul mergea, lângã mânã fiind gãsitã tele-

CLUBUL COPIILOR VALENII DE MUNTE In perioada 28 30 octombrie a.c. Clubul Copiilor din oraºul nostru a invitat Ansamblul folcloric al Centrului de creaþie a copiilor din oraºul Cimiºlia Republica Moldova sã participe la manifestãrile organizate cu prilejul Serbãrilor toamnei la Vãleniide-Munte.

Ansamblul folcloric de copii a susþinut 2 spectacole sâmbãtã, 29 octombrie a.c. : - dimineaþa la ora 11 la Inspectoratul Scolar Prahova pentru membrii inspectoratului ºi copiii-membrii ai cercurilor Palatului copiilor din Ploieºti - dupã-amiaza la ora 15 la Vãleni, în faþa Casei de Culturã pe scena amenajatã special pentru manifestãrile folclorice. - Cu ambele ocazii profesionalismul ºi seriozitatea ºi-au spus cuvântul, aceºti copii minunaþi fiind o dovadã vie a faptului cã pãstrarea tradiþiilor populare ocupã un loc deosebit de important în preocupãrile Centrului de creaþie a copiilor din Cimiºlia. - La spectacolul de la Ploieºti a participat ºi grupul vocal al Ansamblului nostru, ansamblu ce poartã un nume atât de sugestiv : Flori de munte. - Copiii din Cimiºlia au fost gãz-

duiþi în familiile copiilor membrii ai ansamblului nostru folcloric (ºi noi la Cimiºlia am fost gãzduiþi în acelaºi fel în luna iunie a.c. când am participat la spectacolul final organizat de Centrul de creaþie a copiilor) ºi astfel putem afirma pe drept cuvânt cã prietenia dintre copiii noºtri ºi cei moldoveni s-a

putut cimenta. - Colaborarea dintre Clubul nostru ºi Centrul de creaþie va fi pe termen lung urmând ca în primãvarã trupa de dans sportiv din Cimiºlia - copii bineânþeles - sã ne facã o vizitã. - Cele 3 zile petrecute împreunã au fost un câºtig pentru ambele grupuri de copii. - Trebuie sã remarc faptul cã trupa de copii români care s-a ocupat de acest schimb este formatã din copii - elevi ai Scolii Gh.Pãnculescu din oraº, ºcoalã cu care Clubul nostru colaboreazã extraordinar de bine. Si nu în ultimul rând trebuie sã amintesc cã fãrã sprijinul aproape pãrintesc al d-lui Liviu Gheorghe, patronul pensiunii Vera ºi Livia acest schimb nu s-ar fi realizat aºa cum noi românii suntem obiºnuiþi sã primim oaspeþii dragi. Liana TEODOR

comanda acestuia ºi ochelarii. Soba din încãpere funcþiona, focul fiind aprins, în încãpere fiind o temperaturã foarte ridicatã. Victima era în stare de putrefacþie. - Cadavrul nu prezenta urme de violenþã ºi în cauzã nu sunt suspiciuni de omor. S-a luat mãsura transportãrii cadavrului la Serviciul de Medicinã Legalã Ploieºti în vederea efectuãrii necropsiei ºi stabilirii cauzei decesului. Cercetãrile sunt continuate de Compartimentul de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei oraºului Vãlenii de Munte, jud., Prahova.

ULTRAJ CONTRA BUNELOR MORAVURI Art. 321, aliniat 1 din C.P.: Fapta persoanei care, în public, sãvârºeºte acte sau gesturi, profereazã cuvinte ori expresii, sau se dedã la orice alte manifestãri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal

public, se pedepseºte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani. Aliniat 2: Dacã prin fapta prevãzutã la aliniat 1 s-a tulburat grav liniºtea publicã, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Sub incidenþa acestui articol a fost încadrat ºi minorul Duþã Gheorghe din Vãlenii de Munte, care la data de 12.10.2005 a pãtruns în ª.A.M. „Ing. Gh. Pãnculescu” din Vãlenii de Munte perturbând procesul de învãþãmânt prin deranjarea cursurilor elevilor, prin proferare de injurii, expresii jignitoare ºi gesturi obscene la adresa cadrelor didactice, în prezenþa elevilor. Acesta nu mai este elevul ºcolii respective întrucât a rãmas repetent. Numitul Duþã Gheorghe (zis „Butoi”) este cunoscut pentru comiterea mai multor infracþiuni de furt pentru care de fiecare datã i s-a întocmit dosar penal. Nici de aceastã datã nu a scãpat nepedepsit fiindu-i întocmit, din nou, dosar penal pentru ultraj contra bunelor moravuri.

MÂNDRIA NOASTRÃ Devine un obicei, dar mai ales un prilej de mândrie pentru conducerea Colegiului Na?ional "Nicolae Iorga", ca în fiecare num?r al ziarului "V?lenii" s? fie prezentat unul dintre elevii de seam? ai Colegiului. În num?rul trecut a fost prezentat? Daniela Bache? ca fiind o exponent? de excep?ie a calit??ii înv???mântului desf??urat în unitatea ?colar? sus men?ionat?. Dar ?tim cu to?i proverbul latin "mens sana in corpore sano", a?a c? dup? Daniela urmeaz? Gabriel Frâncu, un bun juc?tor de fotbal. La fel ca oricare copil, a avut ca mare pasiune fotbalul, îns? el ?i-a dorit s? mearg? mai departe pe drumul sportului. Astfel a început s? joace la F.C. PETROLUL PLOIE?TI, la

11 iulie 2005 Atât de greu îmi este sã rezum clipele ºi spaima, pe care le-am trãit alãturi de familia mea, pe data de 11 iulie 2005. Aveam sã trec printr-o experienþã ce mi-a marcat viaþa pentru totdeauna ºi mã forþa sã vãd lumea cu alþi ochi. Focul! O casã construitã cu mari sacrificii ºi multã trudã, arsã! Casa, în care eu am crescut… O sumedenie de gânduri ºi sentimente se învãlmãºesc în mintea mea. A fost cumplit! Sentimentul care m-a încercat pentru prima clipã a fost grija familiei. Spaima de a-mi pierde familia, încolþea necruþãtor în faþa ochilor. În acelaºi timp frica de moarte îmi strãpungea gândurile. Luptam cu acest gând! Luptam cu flãcãrile! Puteri necunoscute îmi încurajau sufletul sã biruiascã spaima de foc, spaima de moarte ºi oboseala trupului. Totul în zadar! Lucrurile noastre mistuite de

juniori, în divizia D. O mare influen?? asupra carierei sale au avut-o ?i antrenorii s?i Victor Angelescu, Octavian Dincu??, Popa, Vasile Cozorik, Drago? T?nase, Smoleanu, Nicu Laz?r. Momentan, Gabriel Frâncu joac? la C.S. CONPET PLOIE?TI, în divizia C, avându-l ca antrenor pe Silviu Dumitrescu, echipa sa aflându-se acum pe locul II. Din cele ?apte etape din acest campionat, C.S. CONPET PLOIE?TI a jucat ca titular? în toate meciurile. Dar cum nici o performan?? nu se ob?ine f?r? sacrificii, Gabriel a fost grav accidentat în anul 2001, fiind indisponibil aproape un an. A suferit o fractur? de maleol?, fiind nevoit s? se opereze de trei ori la Spitalul "Sf. Ioan" din Bucure?ti ?i s? urmeze un program strict de recuperare. flãcãri. Da! Devii neputincios ! Înþelegi cã nu mai ai nici o putere în faþa focului ºi nu poþi face altceva decât sã accepþi cã totul depãºeºte puterea omeneascã. Însã sentimentul cel mai greu de suportat care m-a determinat sã înþeleg ceea ce se petrecea cu adevãrat în acea noapte, a fost durerea cumplitã pe care am simþit-o in sufletul tatãlui meu. ªi acum lãcrimez când îmi amintesc pãrintele vãitându-se, zvârcolindu-se ºi þipând: "Copilaºii mei, copilaºii mei, pentru ce am muncit eu… ? Cu ce am greºit… ?" Îmi ºterg ochii, ridic fruntea ºi merg mai departe. ªtiu cã toate sunt trecãtoare, chiar ºi noi, oamenii. Aºadar de ce sã nu cãutam partea buna a vieþii? Sã ne bucurãm cã suntem vii ºi sã trãim fiecare clip? cu intensitate, încât s? înl?tur?m orice "greutate" ce ne apas? pe umeri. Viata merge înainte cu bune, cu rele, cu prieteni, cu duºmani, toate au acelaºi curs al evoluþiei ºi te îndeamn? s? devii puternic, mult mai puternic decât iþi poþi

Dup? terminarea liceului, Gabriel î?i va urma calea sa în lumea fotbalului, îns?, probabil din cauza accident?rii suferite în anul 2001, kinetoterapia este un domeniu ce se afl? în planurile sale de viitor. Simona POPA Foto: Sergiu GHEORGHE

imagina. Prietenii îþi dau putere s? mergi mai departe. Sentimentele de confuzie ?i regret ce se instauraser? asupra mea odat?, le-am învins cu ajutorul unui singur prieten care m-a încurajat ?i totodat? m-a forþat sã trec peste dezastru ºi sã revin la omul de dinaintea incendiului. Doru, acest prieten adev?rat mi-a demonstrat c? m? poate în?elege ?i sprijini necondiþionat. Mãrturisesc acestea pentru ca am primit ajutor din parte lui fãrã ca eu sã-l cer, fiind fãcut din sincerã prietenie. Mul?umesc mult, Doru ! Chiar am sim?it nevoia s? vad cum cuiva îi pas? de mine. Asemenea proverbului. "Prietenul la nevoie se cunoaºte", situaþia de faþã m-a obligat sã observ persoanele pe care pot conta. Puþini la numãr, colegii mei, au avut bunãvoinþa sã mã ajute. Vã mulþumesc tuturor!

Iulian Marius GURÃU

ZIARUL VALENII / 5  

ZIARUL VALENII Nr. 5 Ziarul local, ziarul orasului valenii de munte

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you