Issuu on Google+

NOUL CONSILIU LOCAL

A L O R A ª U L U I VÃ L E N I I D E MUNTE Pe d a t a 18 i u n i e a . c . a a v u t l o c ºedinþa noului Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte, rezultat în urma alegerilor locale din data 1 iunie 2008.

V

O PERSONALITATE A ªCOLII CONTEMPORANE Recent s-a scris o nouã paginã de aur în istoria învãþãmântului vãlenean. Ecourile acestei pagini depãºesc însã marginile ºcolii prahovene.

pagina pagina 32

pagina pagina 33 Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii Nr. 21, IUNIE 2008

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

1 leu

SALA DE SPORT A ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

✍ GHEORGHE BURDUJAN

TINERII ªI POLITICA

P

entru mine sunt suspecþi din start mai toþi tinerii care intrã în politica româneascã. E clar cã ºi-au ales modele dupã principii aiurea, cã au în spate mentori suspecþi. Ce s-a ales de tineri pânã acum în politicã? Sunt sau gãunoºi sau înghiþiþi cu fulgi cu tot de anturaj. Sã nu-mi spunã cineva cã sunt animaþi de ideologii, de lupte sociale ºi cã din exact aceste motive au ales sã facã politicã. Tinerii din România nu sunt reprezentaþi de tinerii politicieni. Vã dau doar exemplul modei din ce în ce mai puternice a stângii cool. Din ce în ce mai mulþi tineri se revendicã de la credinþe de stânga vestice (nu cele de origine ceauºistã), încep sã creadã în cauze sociale de care pãrinþii lor n-aveau habar, încep sã redescopere gustul pentru lupta socialã clar orientatã (pentru minoritãþi, pentru mediu etc.), toate astea împãnate cu penibile artificii trendy. Politicienii noºtri nu au niciun fel de simþ pentru aºa ceva. Aº spune cã nici mãcar nu ºtiu cum sã fie demagogi. Sunt mai liniºtit cã avem un ministru de 33 de ani la învãþãmânt? Nu, mai ales cã nu are prea multe legãturi cu sistemul. E un tânãr care a ocupat postul prin pârghii exclusiv politice ºi nu pe competenþe de vreun fel anume... E din start ratat proiectul într-un minister extrem de dificil ºi de important. Iar asta mã îngrijoreazã la fel de mult precum menþinerea unor Vosganieni care s-au dus pânã la Bruxelles, au fost respinºi ºi li s-a încredinþat jumãtate din România prin douã ministere extrem de puternice (Economie ºi Finanþe). Tânãr înseamnã ºi necopt, uºor de manipulat, uºor de “înfiat”. Un tânãr ar trebui sã aibã dorinþa de a se epuiza în pasiuni autentice (de la muzicã, film, fotbal, la cãrþi, studiu sau luptã socialã). Nu vãd un tânãr veritabil care sã se lipeascã de jocul politic fãrã sã aibã un rezultat imediat clar. Le dau o bilã neagrã din start. Autenticitatea trãirilor lor politice este îndoielnicã ºi pusã imediat sub semnul întrebãrii.

pagina pagina 38

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Funcþia de director stârneºte pe neDAFINA dreptANGHEL ºi nejustificat invidie. În mod voit sau din ignoranþã se contabilizeazã frecvent doar avantajele managementului. Pagina 6

O FILÃ DE CULTURÃ VÃLENARÃ În perioada 5-7 iunie a.c, Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga,, din Vãlenii de Munte, a gãzduit Sesiunea Naþionalã de Comunicãri ªtiinþifice, cu titlul ,,Rolul Muzeelor Memoriale în Muzeografia Româneascã,, Totul s-a derulat sub egida Consiliului Judeþþean Prahova, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova, Muzeul Memorial Nicolae Iorga ºi Primãria Vãleni.

Cum putem avea un management al timpului eficient

Resursa care e prestabilitã ºi care din pãcate nu ajunge aproape niciodatã este timpul. Ca ºi orice altã resursã e limitatã, ºi de cele mai multe ori e prost utilizatã. În activitatea oricãrei persoane timpul apare ca ºi variabilã în ecuaþie. Cei mai mulþi dintre noi pierd cel puþin trei ore pe zi, fãrã a ºti ce sa întâmplat cu ele. Aceastã pierdere nu e intenþionatã sau conºtientizatã.

Pagina 5

Pagina 7


2

NOUL CONSILIU LOCAL AL ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE REZULTAT ÎN URMA ALEGERILOR LOCALE DIN 1 IUNIE 2008 PARTIDUL NAÞIONAL DEMOCRAT CREªTIN

3. Popescu C-tin Pe data de 18 iunie 2008, a avut loc ºedinþa noului Consiliu Local al oraºului Vãlenii de Munte, rezultat în urma alegerilor din data de 1 iunie 2008. Ordinea de zi: 1. Prezentarea rezultatului validãrii alegerii primarului; 2. Alegerrea Comisiei de validare; 3. Validarea mandatelor de consilieri locali; 4. Depunerea jurãmântului de cãtre consilierii locali; 5. Declararea Consiliului Local ca fiind legal constituit; 6. Alegerea preºedintelui de ºedinþã; 7. Depunerea jurãmîntului de cãtre primar; 8. Alegerea viceprimarului; 9. Depunerea jurãmântului de cãtre viceprimar; 10. Aprobarea numãrului ºi componenþei comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al oraºului Vãlenii de Munte, în principalele domenii de activitate.

COMPONENÞA CONSILIULUI LOCAL PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

3. Coman Vasile 1. Dafina Anghel 2. Stoian Daniel

4. Mãrgãritescu Iulia

4. Piscan Ioan

(Domnul consilier Stoian Daniel a lipsit de la aceastã ºedinþã ºi în consecinþã îºi va depune jurãmântul în urmãtoarea ºedinþã de consiliu).

CANDIDAT INDEPENDENT

5. Crivãþ ªtefan 6. Oprea Constantin

5. Plãiºanu Aurelian PARTIDUL NAÞIONAL LIBERAL

Gãjman Doru VICEPRIMAR

(Domnul consiler Oprea Constantin va depune jurãmântul în urmãtoarea ºedinþã de consiliu)

PARTIDUL DEMOCRAT- LIBERAL

(Domnul consilier Gãjman Doru îºi va depune jurãmântul în viitoarea ºedinþã de consiliu).

1. Ilie Mihai

Ilie Mihai PRIMAR

1. Manolescu Stelian

1. Berteanu Traian

2. Ioniþã Constantin

2. Costovici Marian

2. Gheorghe Vasile

3. Cernat Stelian

Mircea NIÞU


3 ä

educaþie

O P E R S O N A L I TAT E A ªCOLII CONTEMPORANE

Recent s-a scris o nouã paginã de aur în istoria învãþãmântului vãlenean. Ecourile acestei pagini depãºesc însã marginile ºcolii prahovene.

Societatea de ªtiinþe Matematice din România a decernat DIPLOMA DE EXCELENÞà pe anul 2007 profesorului Anghel Dafina pentru întreaga activitate desfãºuratã în cadrul Societãþii de ªtiinþe Matematice din România în vederea creºterii prestigiului învãþãmântului matematic românesc. În numele prestigiosului for ºtiinþific semneazã preºedintele acestuia, prof. univ. dr. Radu Gologan. Distincþia remarcabilã a fost acordatã de cãtre secretarul-general al S.S.M.R., prof. dr. Mircea Trifu sosit la Vãlenii de Munte cu ocazia deschiderii solemne a Zilelor Colegiului Naþional “N. Iorga”. Trebuie sã menþionãm cã numai trei profesori de la Universitatea din Bucureºti, prof. univ. dr. Ioan Tomescu, membru corspondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Laurenþiu Panaitopol ºi prof. univ. dr. Mircea Becheanu, precum alþi doi profesori din învãþãmântul preuniversitar din Iaºi ºi Bucureºti au primit Diploma de Execelenþã. Explicaþia acordãrii acestei prestigioase diplome acoperã o viaþã de peste patru decenii închinatã ºtiinþei ºi pedagogiei în slujba cãrora eminentul profesor Anghel Dafina ºi-a pus energia, talentul, capacitatea întreaga ºi... modestia sa. a

Puþini cunosc faptul cã 1a numai 27 de ani profesorul Dafina Anghel era invitat sã participe la sesiunea de comunicãri ºtiinþifice-metodice de la Sinaia, iar un an mai târziu, cu lucrarea "Categorii pe mulþimea scheme-

lor de programe" era calificat la Congresul Uniunii Balcanice a Matematicienilor de la Istambul (1970). Studentul academicienilor Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Nicolae Teodorescu, Solomon Marcus, Nicolae Dinculeanu, Romulus Cristescu, Ion Cuculescu, somitãþi ale vieþii academice, prof. Anghel Dafina a îmbrãþiºat munca de cercetare matematicã, momentul cel mai înalt al acestei activitãþi fiind marcat de prezentarea lucrãrii "Contribuþii asupra locurilor geometrice" în cadrul "The 5th Congress of Romanian Mathematicians, University of Piteºti, June 22 - 28, 2003, prezidat de academicianul Romulus Cristescu. Brevetul acordat de S.S.M. din

zona toricã generalizatã, imagini geometrice ale lui R (curbe A.D. -n.n. Anghel Dafina). Prestigiul ºtiinþific dobândit 1au impus ca membru al comitetului de organizare a peste 16 simpozioane ºi consfãtuiri ºtiinþifice desfãºurate la Vãlenii de Munte, P1oieºti, Sinaia ºi Buºteni sub tutela S.S.M. din România cu teme de mare interes ºtiinþific: Aplicaþii ale matematicii în istorie ºi arheologie (Vãleni, 1979, 1982, 1988), Aplicaþii ale matematicii în biologie (Vãleni, 1976), Matematica poeziei-poezia matematicii (Vãleni 2000), Dezvoltarea imaginaþiei prin probleme de loc geometric (Vãleni, 2001), Geometria în învãþãmântul preuniversitar

România cu ocazia centenarului Revistei Gazeta Matematicã ºi Medalia Jubiliarã consfinþesc, prin semnãtura acad. Nicolae Teodorescu o susþinutã activitate ºtiinþificã ºi didacticã pusã în scopul dezvoltãrii matematicii în cadrul ºcolii româneºti. Alte trei participãri la Conferinþele Naþionale ale S.S.M.R. întregesc o carierã merituorie: Torul generalizat (Bistriþa - Nãsãud, 2003), Imagini geometrice ale mulþimii numerelor realecurbe A.D. (Ploieºti, 2004), Imaginaþia în probleme de loc geometric (Universitatea Valahia Târgoviºte, 2007). Elementul cel mai important al carierei sale ºtiinþifice îl constituie introducerea în ºtiinþã a noþiunilor: suprafeþe toroidale, torul generalizat (Daftor), calota ºi zona toricã, calota ºi

(Vãleni, 2003), Simpozionul dedicat împlinirii a 30 de ani de la înfiinþarea S.S.M. din România, Subfiliala Vãlenii de Munte (2004). Simpozionul Centenarul “Grigore Moisil” (Vãleni, 2006), Centenarul Gazetei Mate-matice (Vãleni, 1995),Colocviul Naþional de Geo-metrie ºi Topo-logie (Buºteni, 1981), Conferinþa Naþionalã a So-cietãþii de ªtiinþe Matematice din Romania (Ploieºti, 2004). Numeroase comunicãri ºtiinþifice, articole, studii ºi cercetãri poartã numele profesorului Anghel Dafina. În lumea matematicii un studiu de referinþã internaþionalã, aflat în biblioteca unor universitãþi din þarã ºi din afarã, este cartea Con-tribuþii asupra locurilor geome-trice (Ed. Premier, Ploieºti, 2003). Este coautor a cinci culegeri de probleme pentru elevii de liceu ºi al Dicþionarului Enciclopedic de Mediu - capitolul Astronomie. a

Personalitatea sa nu poate fi înþeleasã însã în afara vocaþiei profesorale ºi în afara dragostei pentru locurile natale, pentru flacãra culturii de la Vãlenii de Munte. Dupã absolvirea ªcolii Medii Mixte de la Vãleni, îndrumat în mod special în lumea culturii de cãtre ilustrul dascãl Petre Dumitrescu, dupa anii de studenþie la Universitatea din Bucu-

reºti, ca absolvent a1 Facultãþii de Matematicã - Mecanicã, profesorul Anghel Dafina revine în oraºul lui N. Iorga, pãrându-i-se mai importantã menirea de profesor decât statutul de cercetãtor la Centrul de Calcul Economic ºi Ciberneticã Economicã din Cadrul A.S.E. Bucureºti unde a lucrat o vreme, ori asistent 1a I.P.G. Ploieºti. Generaþii întregi formate de profesorul Dafina Anghel au adus faima ºcolii din Vãleni în cadrul olimpiadelor naþionale ºi judeþene, au putut sa urmeze facultãþi de vârf cu o severã concurenþã, au devenit personalitãþi ale lumii ºtiinþifice ºi culturale, ale vieþii publice ori politice. 0 reuºitã care-i încununeazã activitatea profesoralã este construirea cu eforturi personale ºi o tenacitate extraordinarã, de luptã cu mentalitãþile rigide comuniste, a unui complex ºcolar (liceu, internat, ateliere, cantinã, bazã sportivã), funcþional, cu personalitate incontestabilã ºi cu un corp didactic de prestigiu, singurul edificiu liceal realizat în România în perioada anilor 1982 - 1990. Ca director al liceului profesorul Dafina Anghel a cãutat sã dezvolte ideea de ºcoalã competitivã oferind tinerilor din Valea Teleajenului ºansa unei educaþii performante. ªi-a întemeiat aici o distinsã familie, ºi-a crescut proprii copii ca pe oricare alþi elevi, adicã exigent, cu iubire ºi preocupare pentru carte ºi pentru carierã, pentru o conduitã demnã în societate. Intelectual care ºi-a croit destinul prin propria muncã asiduã, printr-un efort superior ºi printr-

o þinutã moralã înaltã, profesorul Anghel Dafina a devenit un nume de referinþã în galeria marilor dascãli care au lãsat în urma lor o ºcoalã, generaþii împlinite ºi o operã incontestabilã. Consiler în douã legislaturi ale Consiliului Local orãºenesc, profesorul Anghel Dafina este stimat la modul onest de vãlenarii intelectuali, de oamenii simpli care gãsesc în experienþa sa profesionalã ºi civica un reper al vieþii lor cotidiene. Anul 2008 consemneazã ºi ieºirea la pensie. Nu oricum ci cu o carierã împlinitã, de excepþie: metodist al I.S.J. Prahova (1979-2008); preºedinte al S.S.M. Subfiliala Vãlenii de Munte (de la înfiinþarea din 1974 ºi pânã în prezent); membru al Biroului Consiliului S.S.M. din România (1995-1999); membru al Consiliului S.S.M.R. (19992003 ºi 2007); preºedinte al Consiliului Consultativ al profesorilor de matematicã al I.S.J. Prahova (1996-2008); ºef al cercului profesorilor de matematicã din zona Vãii Teleajenului(19942008); membru al comisiei naþionale pentru organizarea olimpiadelor ºcolare (1991-Râmnicu Vâlcea, 1993 - Constanþa); membru a1 Colegiului Director de redactare a revistei AXIOMA - supliment matematic, Prahova (2001 - 2008); lector 1a cursurile de consiliere a profesorilor de matematicã din judeþul Prahova organizate de C.C.D. Ploieºti (1991-2004); inspector ºcolar (1991-1994). A rãmas însã un om adevãrat ºi întotdeauna un profesor. Un mare profesor. Valentin Emil MUªAT


4

S.C. „MOBREAL DIVERS” S.R.L Executã ºi livreazã:

Efectueazã: transport de persoane pe majoritatea traseelor cu capªt de linie Vªlenii de Munte;

-ora”ul transport local n Vªlenii de Munte;

-cu firme curse convenii din ora” ”i din zonª;

-lacurse ocazionale, cerere, interne ”i internaionale;

Relaþii la Dispecerat (zona

Telefoane: 0788-418.825 0788-575.231

- Tâmplãrie din aluminiu ºi P.V.C.; - Geam termopan; - Mobilier din PAL melaminat; Produce geam reflexiv; Este ditribuitor de geamuri GES S.A. Telefon: 0244-282.019

(Str. Tipografiei nr. 1, Vãlenii de Munte)

Fax: 0244-282.019

S.C .”OREDY C OMPANY” S.R.L.

SOCIETATEA COOPERATIVA DE CONSUM VÃLENII DE MUNTE

PRODUCE ªI COMERCIALIZEAZÃ: MOBILIER DIN LEMN, TÂMPLÃRIE DIN ALUMINIU, JALUZELE C ALE VERTIC MICA PUBLICITATE l Vând Dacia 1310, fabricatã în decembrie 2000, 39.000 km. rulaþi, taxe plãtite pânã în 2007, culoare albastru-catifea, preþ negociabil. Telefon: 0726651067; l Vând Dacia 1310, an fabricaþie 1990, acumulator nou, taxe plãtite, stare bunã, preþ 35.000.000 lei/3.500 lei noi. Telefon: 285.239; l Vând Dacia Break, an de fabricaþie 1989, alarmã, primproprietar, stare bunã, preþ avantajos. Telefon: 281.764 sau 0790-057395; l Vând Ford Escort, 1, diesel, fabricat în 1989, 3 uºi, alb, preþ 2000 euro. Telefon: 0741267.364 sau 280.159; l Vând Aro-camionetã, fabricat în 1992, taxe plãtite la zi, stare bunã, preþ negociabil. Telefon: 281.764 sau 0720057395; l Cumpãr Dacia Berlinã, fabricatã în 2000-2001, de la prim-proprietar. Telefon: 0724903759;

S.C. “DOCIREX PROD” S.R.L.

Str. Cuza Vodã nr. 65

ORGANIZEAZÃ

ÎN CADRUL COMPLEXULUI TURISTIC „CIUCAª", PETRECERI DE OCAZIE, NUNÞI, BOTEZURI, BANCHETE, ZILE ONOMASTICE ETC., LA PREÞURI AVANTAJOASE Camelia Dinu

Gabriela Nedelcu

-

MOBILIER; C ORPURI DE ILUMINAT ; ACCESORII DIN FIER F OR JAT.

INFORMA ÞII SUPLIMENTARE LA TELEFON: 0244-280.425; 0244-280.915 Mariana Vîlsãnoiu


5

TOAMNA FÃRÃ LUNI…

CUM PUTEM AVEA UN MANAGEMENT AL TIMPULUI EFICIENT

“Tinerii care nu sunt baricadaþi cu principii nu privesc timpul ca pe o comoarã preþioasã, încredinþatã de Dumnezeu, pentru care fiecare fiinþã omeneascã trebuie sã dea socotealã. Valoarea timpului este inestimabilã. Timpul pierdut nu poate fi niciodatã recuperat… Valorificarea momentelor pierdute este o comoarã." (Ellen G. White). Resursa care e prestabilitã ºi care din pãcate nu ajunge aproape niciodatã este timpul. Ca ºi orice altã resursã e limitatã, ºi de cele mai multe ori e prost utilizatã. În activitatea oricãrei persoane tim-

pul apare ca ºi variabilã în ecuaþie. Cei mai mulþi dintre noi pierd cel puþin trei ore pe zi, fãrã a ºti ce s-a întâmplat cu ele. Aceastã pierdere nu e intenþionatã sau conºtientizatã. Dacã ar fi aºa, ar fi mult mai uºor de corectat. Pierderile de timp se datoreazã de cele mai multe ori obiceiurilor nesãnãtoase. De exemplu, e aprope o regulã cã sarcinile uºoare sunt rezolvate primele, iar cele mai grele sã fie lãsate pe final de zi. Sau începi o activitate, eºti întrerupt, uiþi care era ideea, începi alta ºi în felul acesta nu termini nimic în timp util. Hoþii de timp sunt dupã cum urmeazã (evident diferã de la o activitate la alta; cu siguranþã nu existã o reþetã clarã, lista rãmânând deschisã): "Oamenii care intrã/se strecoarã la tine în birou fãrã un scop precis; nu e nepoliticos, dacã eºti cu adevãrat ocupat, sã le spui acest lucru; "Neconsultarea agendei care duce la pierderea cumpãtului seara când observi cã ai neglijat câteva activitãþi cu adevãrat importante; "Neputinþa de a delega; dacã ai subordonaþi învaþã-i sã te ajute; "Tendinþa de a lãsa totul pe

ultimul moment; te încurci atât pe tine cât ºi pe oamenii care lucreazã cu tine ºi cãrora le furi tu timpul; "Inposibilitatea de a spune NU; e necesar sã înveþi sã spui nu, altfel te vei gãsi copleºit de activitãþi complet inutile ºi riºti sã neglijezi lucrurile care te intereseazã; "Informaþii sau comunicãri incomplete; dupã o discuþie de un sfert de orã la telefon cu un client îþi dai seama dupã ce închizi cã nu ai aflat de fapt ce are omul nevoie, ºi deci te întorci la sursã sã îþi completezi informaþiile care îþi lipsesc; Soluþia nu e sã lucrezi în pauza de masã, sau sã stai peste program, sau sã lucrezi în weekend… randamentul este oricum mai scãzut în oricare din situaþiile acestea. Soluþia ar fi sã îþi stabileºti cu precizie obiectivele aºa cum scrie la carte, sã îþi construieºti obiceiuri sãnãtoase, sã þii agenda la zi pentru a-þi ajuta biata memorie, ºi sã încerci pe cât posibil sã elimini hoþii de timp. Nu vorbesc despre a deveni o furnicuþã neobositã, ci de a te folosi cât mai bine de timpul tãu ºi a-l respecta pe al celorlalþi. Prof. Jeannette CIMANGA

O

stradã banalã, de o parte ºi de alta, copacii ce îºi clatinã trupul din cauza adierii vântului… e o liniºte totalã doar foºnetul frunzelor se mai aude vag. O casã înconjuratã de copaci ºi multe flori... La fereastrã o copilã priveºte afarã. Deodatã se deschide fereastra ºi se aratã o camerã plinã de jucãrii, un birou pe care stau multe foi rãvãºite ºi copila… În camerã intrã mama ºi întreabã: - Eºti gata pentru scoalã? dacã þiai terminat temele, acum trebuie sã dormi. - Iar ºcoala... off dacã aº sta doar acasã aº avea mai mult timp liber… - ªtiu cã asta þi-ai dori cel mai mult, dar asta e… - Bine, o sã mai verific puþin tema ºi apoi o sã ºi dorm. Cu gândul la ºcoalã, adoarme uºor gândind: dacã nu aº merge la ºcoalã aº avea mai mult timp sã mã joc ºi aº pleca în lumea viselor... Mã trezesc, dar tot noapte este, timpul parcã nu mai trece, ceasul a stat, totuºi mã îmbrac ºi plec la ºcoalã, însã pe drum mã întâlnesc cu oameni adulþi care se duc spre ºcoli, iar copiii se duc la serviciu. - Ce se întâmplã, de ce copiii au luat locul pãrinþilor? O voce îmi rãspunde: - Acum noi, copiii, mergem la seviciu în locul pãrinþilor iar ei, pãrinþii, se duc în locul nostru la ºcoalã. Copiii întreþin acum familia ºi se ocupã cu treburile casei.

Privesc dezorientatã în jurul meu ºi nu pricep ce se întâmplã: e vis sau e realitate?... Încerc sã mã trezesc dar nu reuºesc, o teamã mã cuprinde. Ce se întâmplã? Lucrurile îºi urmeazã cursul: pãrinþii la ºcoalã, copiii la serviciu. Alerg în stânga, în dreapta, sunt nedumeritã. - Opriþi-vã, vã rog, reveniþi la normal. Toþi trec pe lângã mine ºi parcã nu mã vãd. Oare nu mai exist? Încep sã plâng, plâng ºi mã trezesc, mã uit în jur: ceasul merge, timpul trecuse ºi era dimineaþa. Mã duc la mama ºi remarc faptul cã totul a fost un vis. Mã pregãtesc fericitã de ºcoalã. Plec împreunã cu mama ºi sora mea la ºcoalã. Stând în staþie ºi aºteptând microbuzul… Din cauza unui accident stupid o mamã ºi doi copii ºi-au pierdut viaþa. Maria Aniela COSTACHE (Clasa a XI-a A) Grupul ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu”

S.C. “NIALKOTRANS” S.R.L. - BRUTÃRIE - PRODUSE DE PANIFICAÞIE

S.C. “NATISCRI” S.R.L. - BRUTÃRIE - PRODUSE DE PANIFICAÞIE

ANUNÞ S.C.“PRAHOVA INDUSTRIAL PARC” S.A. VINDE DIN STOC URMÃTOARELE: - Þeavã refolosibilã diferite dimensiuni; - motoare electrice; - þeavã de cupru; - bare din aluminiu; - curele trapezoidale; - ºuruburi ºi piuliþe diferite dimensiuni; - ºaibe plate ºi grower; - filiere m.6 - 14;

- burghie diferite dimensiuni; - cuþite de strung; - ºublere de exterior ºi de adâncime; - truse de pile;

RELAÞII LA: TEL: 0244 - 280.924;

FAX: 0244 - 282.600.

FUNDAÞIA O. S. “ARMONIA” ANUNÞÃ DESCHIDEREA FILIALEI DIN VÃLENII DE MUNTE INFORMAÞII LA TELEFON: 0723-246.121 SAU LA REDACÞIA PUBLICAÞIEI “VÃLENII” STR. GEORGE ENESCU NR. 1


6 ä

PAGINA DE MÃNECIU

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE (Jertfã ºi diplomaþie)

F

uncþia de director stârneºte pe nedrept ºi nejustificat invidie. În mod voit sau din ignoranþã se contabilizeazã frecvent doar avantajele managementului: poziþia de lider

al instituþiei, degrevarea de ore, oportunitatea permanentã de a-i controla ºi supraveghea pe ceilalþi, deºi împreunã lucrãm în echipã! Istoria a demonstrat cã adevãratul lider se sacrificã pentru binele celor pe care-i conduce. Înaintea consiliilor profesorale de analizã, directorul petrece zile întregi în faþa calculatorului sau pentru întocmirea situaþiilor de orice naturã pe care le redacteazã, este contabil, statistician, tehnoredactor. A doua zi trebuie sã zâmbeascã tuturor, sã aibã infinitã rãbdare, sã asculte, sã încurajeze, sã sfãtuiascã. Directorul de ºcoalã nu înceteazã niciodatã sã fie coleg cu cei cu care împarte cancelaria ºi nu se poate dezice de prietenii

adevãraþi, dar la serviciu trebuie sã fie imparþial! Funcþia te obligã sã devii pe rând: pãrintele spiritual al colegilor mai tineri, al elevilor, duhovnic fãrã voie - ascultând sute de "spovedanii", psiholog ºi mediator de conflicte! Managementul resurselor umane presupune sacrificiu, artã ºi diplomaþie, deoarece lucrând cu zeci de personalitãþi ºi temperamente diferite, apar probleme cu un coeficient diferit de dificultate, ce trebuie soluþionate adecvat. Existã caractere dure ca piatra care nu acceptã modelarea ºi sunt atât de "colþuroase", încât cu greu le poþi gãsi un loc în edificiul spiritual pe care-l constituie ºcoala. Fiecãruia trebuie sã i te adresezi conform vârstei, statutu-

STILURILE VESTIMENTARE

U

n nou stil vestimentar schimbã expresia feþei dumneavoastrã, mersul, comportamentul ºi, desigur, atitudinea celor din jur. Reiese astfel cã îmbrãcãmintea poate fi, ºi o mascã! Stilul de birou. Stilul de birou sau, cum mai este numit, de oraº, ne permite sã ne simþim minunat la serviciu, sã ne creãm propria imagine profesionalã, ceea ce, într-o mare mãsurã ne inf luenþeazã cariera. Acest stil se caracterizeazã prin impresia de soliditate, siguranþã, convingere, sobrietate, care se îmbinã cu eleganþa reþinutã, caracterul practic ºi cu confortul. Costumul de birou nu trebuie sã sublinieze, de exemplu, apartenenþa la sexul slab. Îmbrãcãmintea de birou este dinamicã, de volum moderat, construitã pentru o siluetã dreaptã; forma este trapezoidalã, iar mânecile sunt ataºate sau raglan. Compleurile (sacou ºi fustã, jachetã ºi pantalon, rochie) sunt cusute din þesãturi în acelaºi ton sau ornamentate în tonuri stinse (albastru închis, gris închis, maron, negru, albastru, bej deschis, gris deschis). O completare fericitã a costumului de

birou o constituie helanca, puloverul sport sau bluzonul. Accesoriile, puþin numeroase, sunt de asemenea reþinute, cu caracter accentuat funcþional. Pentru costumul de birou este absolut nepermisã folosirea þesãturilor cu desen mare, viu-colorat (cercuri, romburi, linii contrastante ºi carouri) sau cu desene de animale ºi flori. Clasic pentru secolul al-XX-lea a devenit stilul " Channel". Creatoare de modã ºi conducãtoare a firmei cunoscute în toatã lumea, Gabrielle (Coco) Channel a oferit femeilor tunsoarea scurtã, pantalonii, fusta dreaptã puþin mai sus sau puþin mai jos de genunchi, "rochia micã neagrã", puloverul, costumul de plajã, a împrumutat de la costumul bãrbãtesc sacoul, pantalonii largi ºi vesta, a pus bazele industriei moderne de bijuterii - ºi aceasta este doar o parte a contribuþiilor ei la dezvoltarea modei. Stilul Channel reprezintã funcþionaliste, confort ºi o eleganþã practicã. Mulþumitã acesteia, costumul elegant a devenit accesibil celor mai multe femei. Luxul, în opinia ei, reprezintã perfecþiunea liniilor ºi a formelor, simplitate ºi simþul mãsurii, eleganþa. Prof. Adriana Cârstocea

DIALOG În ochii tãi, lumina e totdeauna caldã... ªi sufletu-mi cufundã iubirea, ca o nadã, În apa cea adâncã a sufletului tãu... În clipa de tãcere ce am lãsat sã cadã, E-o dulce veºnicie din care va sã vadã, Iubirea noastrã, calea cãtre noi... Cu pacea-n gene, ca ramuri de mãslin, Ne poartã-n lumi secrete, de tainã ºi alin,

lui social ºi componentei spirituale. Adesea, vorbele directorului sunt interpretate greºit, corectitudinea fiind etichetatã ca exces de autoritate sau o modalitate de a te "crampona" de scaun. În debutul meu ca director am învãþat cã "nici un om nu are scutire divinã de la gura lumii!" Sufletul unui lider este ca un þãrm la care ancoreazã corãbiile, fiecare poposind ºi aducând altceva: unele rodii, curmale, mirodenii, aur ºi diamante, altele molime, fier ruginit ºi pietriº!... ... Fiindcã îmi pasã de ºcoalã, m-am aplecat întro zi sã adun hârtiile de pe culoar. Era un gest de revoltã, dar ºi unul de grijã faþã de locul în care lucrez... Elevii care m-au vazut, m-au ajutat ºi de-atunci culoarele sunt mult mai

curate. Cred din tot sufletul cã exemplul personal te impune ca lider, de aceea îl citez pe lonel Teodoreanu cu multã convingere: " Cireº greu mi-e sufletul deasupra întregului pãmânt!" Primãvara dãruiesc flori ºi petale, vara cireºe roºii ºi zemoase, toamna frunze cãrãmizii. Dragi manageri, fiþi amabili cu cei pe care îi conduceþi, dãruiþi-le iubire ºi înþelegere, fiþi corecþi ºi imparþiali! Cât despre mine, am afirmat adesea cã " nu vreau sã mor director de ºcoalã", ci sã mã port cu atâta naturaleþe, încât, atunci când nu voi mai fi în aceastã funcþie, sã am puterea ºi curajul sã-mi privesc colegii în ochi !!!

Prof. Gabriela DESPAN

DEFINIÞII METAFORICE HAZLII ASCULTARE; - tãcerea e de aur ºi de nota 2; - teroarea elevului. CANCELARIE: - inima fiecãrei ºcoli; - “Cavalerii mesei rotunde” - locul de veghe al profesorilor; - grãdina cu flori ºi spini. TEZÃ: - modul prin care toþi fiorii îºi fac de cap în minte; - "Doar o vorbã sã-þi mai spun..."; - reculegere totalã; - albã ca zãpada; - X ºi 0; - protecþia mediului dar ºi protecþia foii de hârtie prin faptul cã vine goalã ºi pleacã tot goalã; - moarte clinicã. CATALOG: - dosarele X; - pomelnicul de la pãcãtoºi; - obiect de torturã; - LOTO - primele 7 din 10. LICEU: - labirint cu elevi pierduþi în el; - locul de nebunii. LABORATOARE: - locuri misterioase în care substanþele produc neprevãzutul; - cutia cu surprize; - (de chimie) -" Valea Plângerii ";

- (de chimie) - frecvenþã redusã; - centre de recuperare; - (de chimie) - experimente eºuate; -camera ce ascunde multe secrete; - (de chimie) - locul în care dacã nu þi-ai învãþat poþi sã spui cã þi-e rãu de la mirosul de substanþe. OPÞIONAL: - satisfacerea timpului pierdut. PILE ªI RELAÞII: - motiv ascuns; - "Pe aripile vântului”; - cineva acolo sus ne "iubeºte"; - trãieºti în puf ºi mori prost; - magie ascunsã; - as în mânecã. ªCOALÃ: - Închisoarea din Oz; - joc interactiv. TABLÃ: - loc de intimidare; - hieroglife ºi floricele pe câmpii; - negru infinit cu cerinþe prea mari; - desfãºurarea iluziilor. NOTA 2: - întâlnire cu mine însumi; - economie de cernealã; - salariul elevului. TELEFON MOBIL: - jocul pe sub bancã; - fix modern, un beep: vine profa !!! - "biberonul" elevului;

- Pe cãrãrile iubirii. REFERAT: - speranþa elevului; - xerox activ la tot ºi la toate; - o reprezentare fidelã a cãrþii; - foaia cu noroc; - un 10 luat de pomanã; - navigare pe net. CULEGERI PENTRU BAC. : - suplimentele elevului deºtept; - documente suspecte; - bani in plus; " Biblie”; - întâlnire cu firescul; - test de fidelitate. VACANÞÃ : - libertate pe cauþiune; - trãire intensã; - rai mult prea aºteptat.

(Culese de prof. Georgeta CHIROIU)

Ne-mbrãþiºeazã-n aripi aievea îngereºti, Ademenind, din umbrã, hotarele-i cereºti. Eu sunt aproape, privirea ta e-n mine... ªi uit cã tu eºti tu ºi dincolo de tine, ªi-am sã te las sã zãboveºti secundã, În sufletu-mi ce-acuma se confundã, De netãgãduit, cu cel din pieptul tãu... Rãgaz pentru minunea ce-avem cu noi a duce, Cuprins de necuprins ºi-aceeaºi Sfântã Cruce! Prof. Ioana VLAD


7 ä

restituiri

VÃLENII DE ODINIOARÃ (III) Oameni care au fost... la Vãlenii de Munte - Înv. Inst. Dumitru I. BREZEANU -

P

rahovean din elita culturii româneºti, învãþãtorul Dumitru I. Brezeanu a fost cel mai reprezentativ produs al epocii Spiru Haret. S-a nãscut la 12/25 iulie 1868 în comuna TeiºaniPrahova. A rãmas orfan de la vârsta de 9 ani ºi astfel a trebuit sã rãzbatã într-o vreme tulbure prin eforturi aparte. A fost premiant al ªcolii Normale din Bucureºti (1888). Întâlnirea cu Constantin Mille, ziarist ºi scriitor, adept al stângii de la Paris l-a orientat în domeniul ideilor democratice, aplicate ulterior, cu predilecþie. Îl întâlnim mai întâi institutor suplinitor la Vãlenii de Munte, mai apoi învãþãtor gradul I la Cornurile de Câmp Prahova. Împreunã cu alþi colegi din plasã, înfiinþeazã cele dintâi cercuri culturale din Prahova, pentru rãspândirea culturii la sate. Cercetãrile din teren i-au permis sã alcãtuiascã

un manual “Început de geografie” (pentru clasa a II-a primarã), mai apoi “Geografia judeþului Prahova” (pentru clasa a III-a ruralã - tipãrit la Ploieºti.) Dupã o ºedere temporarã la Pãcureþi este transferat, în fine la Teiºani, comuna natalã, prin stãruinþele actriþei Aristiþa Romanescu care o sprijinea totodatã ºi pe domniºoara Mãrioara Andreescu care avea sã-i devinã soþie. Activitatea socialã printre þãranii zonei Teleajenului s-a concretizat prin banca popularã de la Homorâciu, printre primele de acest fel din România (1896). Însuºi istoricul Nicolae Iorga îl menþioneazã în Istoria Românilor (vol. X, pag. 287). În anul 1903 publicã “Curierul bãncilor populare” cedat ulterior Casei Centrale a bãncilor populare pe þarã. Darul sãu scriitoricesc este evidenþiat în revista “Satul” (1898 - 1899), “Aquila Carpaþilor” (1900), “Teiºanii”

(1904) ºi “Teleajenul” la Vãlenii de Munte în 1920. A colaborat, cu reuºitã, la “Viaþa” lui Alexandru Vlahuþã. Orator elevat a þinut în fiecare zi de marþi conferinþe la Societatea filantropicã - culturalã “Sirius” ºi “Ateneul rural” (1904). Este membru fondator al “Revistei învãþãtorilor ºi învãþãtoarelor din România” cu sediul la Buzãu. Unanim recunoscut ca ataºat al intereselor învãþãmântului vremii a fost ales, la Congresul Învãþãtorilor, în 1906, ca preºedinte al Asociaþiei învãþãtorilor din România. Datoritã poziþiei sale favorabilã miºcãrilor þãrãniste din 1907, alãturi de Spiru Haret, Nicolae Iorga, George Coºbuc ºi alþii, Dumitru Brezeanu este cercetat de Parchet. La 1 septembrie 1914 a fost transferat ca institutor ºi director al ªcolii primare de bãieþi din Vãlenii de Munte, unde rãmâne pânã în anul 1925, anul

pensionãrii. La insistenþele sale la Minister se înfiinþeazã ªcoala Mixtã Miuleºti ºi cea de pe “Valea Gardului”. Ataºat demersului cultural iniþiat de Nicolae Iorga la Vãleni, începând cu 2 iulie 1908, D. Brezeanu a fost cursant permanent la Universitatea Popularã “N. Iorga”. Învãþãtorul D. Brezeanu a fost deopotrivã un cercetãtor al vieþii satelor româneºti ºi a cules materiale pentru monografia comunei natale Teiºani (istoricul bisericii ºi al ºcolii, cu viaþa preoþilor ºi a “catindaþilor”, a cântecelor ºi învãþãturilor, cu obiceiurilor din sat la naºtere, la botez, la nuntã, la horã etc.). Cercetãrile extinse ºi în spaþiul de vecinãtate: Homorâciu, Olteni, Mãneciu, Izvoarele, Drajna, Gornet au fost cuprinse într-un volum de peste 400 documente pe care l-a intitulat “Naiuri ºi crâmpeie din viaþa socialã a moºnenilor de

pe Valea Teleajenului. A fost apreciat de cunoscuþii oameni de litere: Spiru Haret, Nicolae Iorga, I. L. Caragiale, Al. Vlahuþã, ªt. O. Iosif, G. Coºbuc ºi alþii. A decedat în anul 1959, iar casa memorialã de la Teiºani pãstreazã întreaga operã de “O viaþã de om aºa cum a fost” (N. Iorga). B. I.

O F I L Ã D E C U LT U R Ã VÃ L E N A R Ã

I

n perioada 5-7 iunie a.c, Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga,, din Vãlenii de Munte, a gãzduit Sesiunea Naþionalã de Comunicãri ªtiinþifice, cu titlul ,,Rolul Muzeelor Memoriale în Muzeografia Româneascã,, Totul s-a derulat sub egida Consiliului Judeþean Prahova, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova, Muzeul Memorial Nicolae Iorga ºi Primãria Vãleni. Pe parcursul celor 3 zile, într-o atmosferã de autenticã sãrbãtoare intelectualã, având drept amfitrioanã pe Doina Popescu, directoarea Muzeului Iorga, în faþa unui public avizat s-au susþinut adevãrate cursuri de istorie ºi civilizaþie, prezidate de nume ilustre ale culturii româneºti: prof. univ. dr. Ioan Opriº, prof. univ. dr. Petre Þurlea, prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, prof. univ. dr. Radu Stancu, prof. dr. Constantin Pârvu. Cu acest prilej s-a lansat cartea ,,Nicolae Iorga la Vãlenii de Munte ,,autor prof. univ. dr. Petre Þurlea. A prezidat prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu. Membrii fundaþiei culturale ,,Dr. Constantin Gãucan,, prin prezenþa prof. dr. Constantin Buºe, prof. dr. Gelcu Maksutovici, prof. dr. Gheor ghe Buzatu, prof. dr. Constantin Hlihor - moderator

prof. dr. Constantin Gãucan. S-a dezbãtut tema: ,,Nicolae Iorga personalitate de seamã a culturii româneºti ºi universale, 137 de ani de la naºterea savantului,, Participanþii (directori de muzee din þarã ºi strãinãtate, profesori de istorie de marcã de la colegii ºi licee, au susþinut tematici foarte interesante, privind spaþiul istoric românesc. Nu a lipsit depunerea de flori la statuia din centrul oraºului ºi traseul de documentare la Tabãra de sculpturã ,,Ciolanu,, Buzãu. Activitatea a fost o adevaratã filã de istorie ºi civilizaþie privind reactualizarea în conºtiinþa publicã ºi nu numai a importanþei muzeelor memoriale din România. Prof. Camelia NEAGU PROGRAM Joi, 5 iunie 2008, ora 10,30 Muzeul memorial "Nicolae Iorga" Vãlenii de Munte Deschiderea celei de a III-a ediþii a Sesiunii de Comunicãri ªtiinþifice "Rolul Muzeeleor memoriale în muzeografia româneascã" - Cuvânt de salut din partea Consiliului Local Vãlenii de Munte - primar interimar dl. NIÞU MIRCEA. Prezentarea în plen a lucrãrilor: - RALUCA ANDREESCU, director, Arhivele Statului Ploieºti: "Nicolae Iorga ºi Vãlenii de Munte" - prof. univ. dr. IOAN OPRIª Titlu rezervat prof. univ. dr. VALERIU RÂPEANU: "Locul lui Nicolae Iorga în istoria României" - prof. univ. dr. PETRE ÞURLEA: "Exemplul lui Nicolae Iorga pentru generaþia de astãzi" - Lansare de carte: "Nicolae Iorga la Vãlenii de Munte" autor prof. univ. dr. PETRE ÞURLEA; Prezintã: prof. univ. dr. VALERIU RÂPEANU; - Depunere de flori, la statuia din centrul oraºului ora 14,00 - Masa de prânz ora 16,00 - 20,00

Susþinerea lucrãrilor ºtiinþifice (Moderator. prof. univ. dr. IOAN OPRIª) - IOANA ANA MARIA, Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacãu: "Casa memorialã George Bacovia - un centru de interes naþional"; - AURICA ICHIM, Muzeul "Unirii" Iaºi: "Demersurile lui Nicolae Iorga pentru înfiinþarea muzeului Cuza Vodã, din Iaºi"; - CARMEN GUEF, Muzeul Memorial "Nichita Stãnescu" Ploieºti: "Promovarea muzeului la standarde europene" - VIOLETA BUDÃI DAMASCHIN, Muzeul memorial " Nicolae Iorga" Botoºani: "Premiul naþional Nicolae Iorga, acordat de Primãria din Botoºani, la a VI-a ediþie 2008"; - MIRCEA TÃNASE, Muzeul memorial “Vasile Voiculescu” Pârscov Buzãu: "Muzeul memorial Vasile Voiculescu"; - EMILIA LUCHIAN, Colegiul Naþional "Mihai Viteazul" Ploieºti: "Un om în restriºte - Ioan M. Opran"; - MIHAI LANCUZOV, Muzeul Naþional de Istorie Bucureºti: ,,Din istoricul muzeelor memoriale bucureºtene"; - PÂRVU CONSTANTIN, Muzeul de Etnografie al Vãii Teleajenului Vãlenii de Munte: "Un început de drum"; - DRAGMINA BOEVA KANCEVA, Bulgaria, Silistra; "Popularizarea patrimoniului muzeal; ºcoala tinerilor ghizi ºi noaptea muzeului la Silistra - Bulgaria - 2006-2007"; - NEAGU MARIAN, Muzeul "Dunãrii de Jos" Cãlãraºi: "Un muzeu de artã preistoricã la Dunãrea de Jos"; - DAN JUMARÃ, Muzeul Literaturii Iaºi: "Conacul lui P.P. Carp, de la Þibãneºti-Iaºi"; - RADU RÃZVAN, Muzeul "Casa Domneascã" Brebu: "Muzeul Casa Domneascã Brebu - monument de arhitecturã laicã de sec. XVII"; - EUGENIA TELEANU, GRIGORESCU ILINCA, Muzeul memorial "Cezar Petrescu" Buºteni: "Cartea cu dedicaþie în colecþia Cezar Petrescu Buºteni"; - CORNELIU LUPEª, Muzeul Naþional al Literaturii Bucureºti: "Muzeul George Cãlinescu - faþa ascunsã" - VIORICA ZGUTTA, Muzeul "ªtefan cel Mare" Vaslui: "Muzeul memorial Emil Racoviþã";

- ALEXANDRU I. BÃDULESCU, Muzeul memorial "Paul Constantinescu" Ploieºti: "ªase documente inedite privind protecþia, restaurarea ºi punerea în valoare a principalelor aºezãminte culturale create de Nicolae Iorga la Vãlenii de Munte" - Discuþii

ora 20,30 - Cina

Vineri, 6 iunie 2008 - Micul dejun Ora 9,30 - Dezbatere: "Nicolae Iorga - personalitate de seamã a culturii româneºti ºi universale, 137 de ani de la naºterea savantului": Participã membrii Fundaþiei Culturale "Dr. Constantin Gãucan", Vãlenii de Munte, Clubul istoricilor "Nicolae Iorga": prof. dr. CONSTANTIN BUªE, prof. dr. GELCU MAKSUTOVICI, prof. dr. GHEORGHE BUZATU, prof. dr. CONSTANTIN HLIHOR ; - Moderator: prof. dr. CONSTANTIN GÃUCAN - Discuþii ora 14,00 - Masa de prânz ora 16,00 - 20,00 Susþinerea lucrãrilor ºtiinþifice (Moderator. prof. univ. dr. RADU STANCU) - ZAMFIR BÃLAN, Muzeul Brãilei: "Oameni, muzee, restaurãri"; - ELISABETA SAVU, TATIANA RISTEA, Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploieºti: "Medalii strãine acordate Iui Nicolae Iorga"; - CONSTANTIN MÃNESCU, Biserica Urºani, Horezu, jud. Vâlcea: "Memoria ceramistului Victor Vicºoreanu pe meleagurile plaiului Horezu-Vâlcea"; - RADU STANCU, Casa memorialã "Liviu Rebreanu" Piteºti: "Casa memorialã Liviu Rebreanu de la Valea Podgoria - "un muzeu care putea sã mai fie, dar nu va fi"; - ALEXANDRU STUPARU, SILVIU BRATU, Casa memorialã "Traian Demetrescu" Craiova: "Casa memorialã Traian Demetrescu", valori româneºti în context european"; - DUMITRA BULEI, Casa memorialã “Vasile Blendea" Târgoviºte: “Casa memorialã "Vasile Blendea"; - PAUL EMANOIL BARBU, Casa memorialã

" Iancu Jianu " Craiova: "Casa memorialã " Iancu Jianu"; - CLAUDIA ENICÃ, Muzeul Memorial “Nicolae Iorga” Vãlenii de Munte: “ªcoala Românã de la Fontenay-aux Roses "; - CARMEN BANU, CARMEN MARINESCU, Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploieºti: "Ceasuri de personalitãþi potitice ºi culturale din patrimoniul muzeului" - DANIELA MORARU, Muzeul de Etnografie al Vãii Teleajenului, Vãlenii de Munte: "Nicolae Iorga, despre inspiraþia folcloricã" - ELENA ILIE, Casa memorialã "Dumitru Panaitescu Perpesicius", Brãila: "L-au cunoscut pe Eminescu - modalitate de interacþiune creativã, între Muzeul Literaturii Iaºi ºi Muzeul Brãilei - secþia Memorialã" - IOANA COªEREANU, Muzeul memorial "Vasile Pogor" Iaºi: "L-au cunoscut pe Eminescu" - ANCA MARIA BUZEA, Muzeul memorial "Vasile Pogor " Iaºi: "Casa din Iaºi a vornicului Vasile Alexandri"; - NINA NICOLAE, PETRE MARIANA, Muzeul " Ion Luca Caragiale " Ploieºti: " Caragiale ºi Prahova " - OANA MELINTE, Muzeul memorial “Vasile Pogor” Iaºi: "Organizarea unei expoziþii de cãrþi, documente ºi obiecte tridimensionale din perspectiva conservatorului"; - ELENA ISTRÃTESCU, Arhivele Naþionale Bucureºti: "Date din Arhivele Statului - despre Nicolae Iorga ºi Vãlenii de Munte" - Discuþii ora 2030 Cina Sâmbãtã, 7 iunie 2007 - Micul dejun ora 9,00 - Deplasare de documentare pe traseul: Vãlenii de Munte - Tabãra de sculpturã ºi aºezarea monahalã "Ciolanu" Buzãu; ora 13,30 - Masa de prânz

- Încheierea sesiunii.


8

SALA DE SPORT A ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE (a fost datã în folosinþã)

I

niþial, termenul pentru darea în folosinþã a Sãlii de Sport a oraºului Vãlenii de Munte a fost 31.12.2006. Întârzâierea mare privind finalizarea lucrãrilor s-a datorat unor proceduri complexe ºi lipsei fondurilor. “Contractul iniþial de execuþie a Sãlii de Sport stipula cã în sarcina Primãriei Vãlenii de Munte intra aducerea la cota zero a construcþiei. S.C. Indserv S.A. a sistat o perioadã lucrãrile datoritã lipsei de finanþare

care revenea Companiei Naþionale de Investiþii ce trebuia sã asiste lucrarea (financiar ºi vizual) pânã la terminarea ei. Procedura de preluare a finanþãrii de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii a fost una greoaie care a durat un an de zile. Aºa se ºi explicã, în parte, întârzierea mare a executãrii construcþiei care ar fi trebuit sã fie terminatã la sfârºitul anului 2005 (apoi 2006 - dupã cum stãtea scris pe panoul de la faþa locului. pe care l-am reprodus într-o ediþie anterioarã). În sarcina Primãriei Vãlenii de Munte au rãmas executarea reþelelor utilitare. Lipsa fondurilor s-a datorat ºi faptului cã, în paralel, a fost construitã cealaltã salã de sport (în folosinþa Colegiului Naþional "Nicolae Iorga")”, - ne-a precizat domnul ing. Liviu Oproiu, ºeful biroului Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului care a fost, alãturi de un reprezentant al Companiei Naþionale de Investiþii, supervizorul acestei lucrãri.

PLEDOARIE PENTRU LECTURÃ

F

enomen real al ultimului deceniu ºi jumãtate, criza lecturii îngrijoreazã nu numai cadrele didactice ºi pãrinþii, ci pe toþi cei care se ocupã de destinul cãrþii, de la autori ºi editori, pânã la bibliotecari. Un sondaj recent evidenþiazã încã o datã cã din ce în ce mai puþini oameni se dedicã lecturii. Astfel, 40% din absolvenþii de facultate nu mai deschid o carte dupã ce terminã studiile, 80% din familii nu au cumpãrat nicio carte anul trecut, 70% din populaþia adultã nu a intrat într-o librãrie în ultimii cinci ani, 57% din cãrþile noi publicate nu sunt citite pânã la sfârºit. Oare de ce copiii

noºtri nu mai au bucuria de a citi, bucurie pe care o simþeam noi, parinþii ºi bunicii lor? Trebuie sa fim de acord cã e greu sã ne mai þinem odraslele în casã, cu o carte în braþe pentru câteva ore, aºa cum fãceam noi, nu din obligaþie, ci din responsabilitate ºi plãcere (nici nu aveam alte variante, din fericire). Astãzi, de afarã îi "strigã" rolele, skateboard-ul, filmele ºi concertele, iar din casã îi strigã mereu televizorul, cu toate canalele lui, computerul. Deci, în prezent, cadrele didactice au de luptat cu interesul redus al elevilor faþã de lecturã în concurenþã cu mass-media, ºi Internetul, de unde obþin mai repede informaþii ºi din domenii diferite. Fãrã a minimaliza importanþa mijloacelor moderne de informare, cadrul didactic are datoria de a apropia elevul de carte de la vârste mici, dar nu obligandu-l sã citeascã, ci îndrumându-1 în descifrarea tainelor cãrþilor ºi trezindu-i interesul pentru aceas-

ta activitate intelectualã. Lectura obligatorie nu a avut niciodatã succes, cel care a câºtigat a fost interesul pentru lecturã. De aici reiese necesitatea îndrumãrii corespunzãtoare a lecturii, a motivãrii elevului pentru cititul cãrþilor. Citiþi, copii, citiþi! Astfel vã veþi forma un vocabular bogat, veþi deveni mai ambiþioºi, dar ºi visãtori, mai puternici, dar ºi romantici, imaginaþia voastrã va prinde aripi, veþi avea deschidere cãtre tot ce este nou. Toate acestea au legaturã cu universul poeziei eminesciene, cu "Amintirile din copilãrie"; cu "Cei trei muºchetari"; "Dumbrava minunatã" ºi atâtea alte miraculoase lecturi care vã vor completa mintea, ºi inima. ªi, pentru cã a venit vacanþa, dragi elevi, nu uitaþi: "Ca nu e alta, ºi mai frumoasã, ºi mai de folos în toatã viaþa omului zabavã decât c e t i t u l c ã rþ i l o r " . (dupã cum spunea MIRON COSTIN)

Înv. Luminiþa FÃTU

VÃLENii

Redacþia Str. George Enescu nr. 1 Telefon: 0723-246121 VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Prof. Gabriela DESPAN Prof. Valentin Emil MUªAT, Prof. Mihai Johann COZORICI, Prof. Camelia NEAGU.

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Publicaþia „Vãlenii” este editatã de Fundaþia

“ARMONIA”


ZIARUL VALENII / 21