Issuu on Google+

3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 1

O poveste inedita în pagina 6 ANNÉE 4 • NR.63

8 FEV. 2013 • 2ÈME ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS • PUBLICITÉ: 514-814-8458 • EMAIL: office@ziarulimpact.ca

Aproape un milion de vize oferite turiştilor canadieni în 2012

Medalia Jubileul de Diamant al Reginei pentru încă un român

Scriitoarea Monica Pillat a luat exemplu de la părinţi

Un fost sportiv şi-a returnat medalia în semn de protest

Presa lui Pinocchio de la Montreal CANADA P.2

CANADA P.9

Doctrina privitoare la normele de conduită și la obligațiile etice ale unei profesiuni se numește ”deontologie”. Aceasta, se aplică (sau ar trebui să fie aplicată) în absolut orice domeniu, indiferent că eşti şef de şantier, contabil, sculer-matriţer sau proprietar de ziar. În cel din urmă caz, deontologia profesională ar trebui probabil să ,ie asemenea unei religii, tocmai pentru că un ziar, o publica$ie, presupune mai întâi de orice, răspundere și responsabilitate, moralitate și bun-sim$, un ziar informează lumea, formează opinii de cele mai multe ori şi, mai mult de atât, percepe bani pentru diferite servicii, bani care sunt motiva$i într-un singur fel: prin numărul de cititori, tiraj! În “cei şapte ani de-acasă”, părinţii ne înva$ă că dacă vom ,i oameni corec$i și profesioniști, dacă vom ,i printre cei mai buni, întotdeauna munca noastră va ,i respectată, apreciată şi se va regăsi pe scara succesului. Pe lângă asta, ne mai înva$ă și despre moralitate și credin$ă, valori creștine și ce-nseamnă să ,ii cu

frică de Dumnezeu. Dar ce să vezi, în viaţă, nu tot timpul întâlneşti oameni corecţi, cu fair-play-ul la purtător sau măcar cu un dram de bun-simţ în conştiinţă. Anumi$i dintre noi, pur și simplu nu prea au fost pe-acasă, în timpul celor şapte ani. Au fost prin alte păr$i, au bătut prea mult mingea pe maidane. Și astfel, a luat prbabil naștere una dintre cele mai periculoase categorii sociale: oamenii banului. Ei ies din când în când în eviden$ă, drept cio,lingari care nau niciun Dumnezeu, nici scrupule, nici deontologie, nu au nimic în general, excep$ie făcând doar pofta hulpavă pentru banii celor din jur, pe care sunt oricând gata să îi ob$ină în evidenta defavoare a celor care plătesc. Continuarea în PAGINA 3

INTERVIU P.14

SPORT P.19


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 2

PAG.2 | CANADA

E C H I PA D E R E D A C Ţ I E

Fondée Février 12, 2010 Edité et distribué par le CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE 109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7, Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:

(514) 814-8458

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

Aproximativ un milion de vize turistice aprobate în Canada pe parcursul anului 2012

E-mail: office@ziarulimpact.ca Website: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada: ISSN 1927-8063

E C H I PA E D I T O R I A L Ă

Michel GRĂMADĂ - SPORT michel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATE cezar.i@ziarulimpact.ca Sorin ION - SPORT sorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂ paul.s@ziarulimpact.ca Mihai TROFIN - R.MOLDOVA mihai.t@ziarulimpact.ca Mihai MUNTEAN - FOTO mihai.m@ziarulimpact.ca

Andrada VĂSII - INTERVIURI office@ziarulimpact.ca

Armand VELINESCU - POLITICĂ armand.v@ziarulimpact.ca Mario GRAMADA - DIRECTEUR office@ziarulimpact.ca Eduard IANCU - ÉDITEUR office@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES: E&C Solutions Ziarul Impact este o publicaţie bilunară independentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie din partea statului Român sau Canadian, a vreunui partid politic din România sau Canada, ori a vreunei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sau în website-ul acestuia nu reflectă în mod necesar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul articolelor apărute în ziar, fiecare autor fiind direct răspunzător pentru conţinutul materialului său. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul reclamelor publicitare, pentru veridicitatea acestora sau a greşelilor prezente în anunţ.

51 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:

(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges, Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton; Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka, Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Angelica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici: Biserica Înălţarea Domnului; (3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Charcuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae; (6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé, Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; Patiserie Vatra; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou; (4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Companii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo; (6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii: M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul Maicii Domnului; (3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; (6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, Marché Balkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa Tudor David, Biserici: Naşterea Maicii Domnului. (4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Magazine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe; (1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus; (3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, Biserica Notre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval; (1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:

Vineri, 8 martie 2013

În decursul anului 2012, Canada a emis un număr record de vize pentru vizitatori, aproximativ un million ;iind aprobate au anunţat Jason Kenny - Ministrul Cetăţeniei, Imigraţiei şi Multiculturalismului şi Maxime Bernier - Ministru de Stat pentru Intreprinderile Mici şi Turism. "Guvernul se angajează să atragă un număr tot mai mare de vizitatori în Canada, ca parte a planului nostru de a creşte economiă și de asemenea să creeze noi locuri de muncă", a declarat ministrul Kenney. "Ne străduim să eliberăm vize cât mai repede posibil, pentru a facilita deplasarea vizitatorilor, pentru a primi turiști, pentru a reuni familii, şi de asemenea pentru a bene;icia de creşterea economică ce ar urma să provină în urma vizitelor acestora în Canada". Numărul de vize emise în 2012 reprezintă o creștere de aproape 40% din 2004 până astăzi. Această creștere constantă de-a lungul ultimilor ani rea;irmă importanţa Canadei în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilo de vacanţă pentru

turişti. "Primirea în Canada a turiștilor din întreaga lume, nu face altceva decât să ajute la crearea de noi locuri de muncă și evident la o creştere a economiei", a adăugat ministrul de stat Maxime Bernier. "Primirea unei vize în timp util și e;icient, este importantă pentru vizitatorii noștri, și ajută Canada să se poziţioneze pe un loc mai bun atunci când turişti îşi aleg destinaţiile." Guvernul a implementat noi instrumente în scopul de a atrage noi turişti în Canada şi de a facilita accesul acestora în ţară.

De exemplu, în iulie 2011, durata unei vize cu intrări multiple a fost prelungită de la cinci până la zece ani. Acest lucru permite vizitatorilor să intre şi să părăsească ţara într-un interval de timp de până la maxim șase luni, în decursul celor zece ani de viză. În plus, părin/ii și bunicii cetă/enilor canadieni și reziden/ilor permanen/i sunt eligibili a aplica pentru Super Visa, care este, de asemenea, valabilă până la 10 ani și permite părin/ilor și bunicilo să rămână în Canada, timp de până la 24 de luni.

Noi reglementări privind centura de siguraţă, intră în vigoare în Canada Fabricanţii de autobobile noi care vor ;i vândute în Canada, vor ;i obligaţi să instaleze pe noile vehicule, centuri de siguranţă care să ofere mai multă siguranţă şi celor poziţionaţi pe mijlocul banchetei din spate. Această reglemetare va intra în vigoare începând cu datata de 1 septembrie 2015, a anunţat Ministerul Transporturilor. În prezent, în Canada sunt necesare numai centuri de siguran/ă abdominale pentru pasagerii poziţionaţi pe bancheta din spate, doar anumite vehicule ;iind dotate standard şi cu centura pentru umăr la pasagerii de pe mijlocul banchetei. Ministrul Transporturilor, Denis Lebel, a declarat într-un comunicat că “instalarea centurilor de siguranţă pentru umăr va reduce numărul deceselor şi rănirilor grave pe drumurile canadiene”. De reţinut că roprietarii de vehicule mai vechi nu vor trebui să aducă modi;icări maşinilor lor pentru a se conforma cu noua regulă. Mark Nantais, preşedintele asocia/iei canadiene a “Producătorilor de Autovehicule”, a declarat că această nouă regulă este bene;ică atât pentru pasagerii autovehiculelor, a căror protecţie va ;i sporită, cât şi pentru producătorii de autoturisme care vor ;i mai aproape de standardele im-

puse de canadieni si americani Ministerul Transporturilor a anunţat, de asemenea, că se vor introduce reguli mai stricte şi la capitolul testării autovehiculelor. Vor ;i îmbunătăţite sistemele airbag, testele pentru ac-

cidentele frontale vor ;i şi ele mai riguroase, iar manechinele folosite în astfel de teste, nu vor mai ;i doar “de sex masculin”, ci şi manechine apropiate de ceea ce înseamnă o femeie sau un copil.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 3

Presa lui Pinocchio de la Montreal EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

continuare din prima pagina, Acest articol, poate Di până într-un anume punct, interpretat drept “răfuială personală”. Numai că nu-i deloc așa. Acest material își trage seva din dezamăgirea și totodată consternarea, cu privire la felul în care o parte din presa comunitară din Canada, își păcălește cititorii și partenerii care plătesc publicitate, pentru ceva ce pare-a Di, numai că-n realitate nu-i. Mai explicit, în cele ce urmează, voi face referire la tirajul ziarelor româneşti de la Montreal şi la cum una dintre cele patru publicaţii care apar în această comunitate, îşi cam bate joc, la propriu, de banii partenerilor de business şi chiar de breaslă-n sine, de noi, colegii de presă, care muncim mult, unii chiar foarte mult, pentru ca dumneavoastră cititorii şi implicit și parteneri actuali și viitori, contributori Dinanciari la succesul acestor publica3ii, să vă bucuraţi de materiale informative de calitate, originale, de un suport adevărat de promovare eDicientă a afacerii pe care o conduceţi și pentru care cu siguran3ă a3i muncit din greu, mai precis, de un produs Dinit cât mai calitativ posibil. elul oricărui jurnalist profesionist, a oricărui manager de ziar, acesta este! Astfel, ”Ziarul Impact din Montreal”, încă de la prima apariţie din 12 februarie 2010, a fost imprimat, în Diecare ediţie, în 3.000 de exemplare. Excepţie au făcut câteva sărbători, când s-au imprimat 4.000 de ziare, dovada aDlându-se înscrisă negru pe alb, în facturile de la imprimerie şi în contabilitate. Alte două publicaţii de la Montreal, ”Pagini Româneşti” şi ”ZigZag Român-Canadian”, au avut de-a lungul timpului tiraje şi frecvenţe diferiţe, dar, indiferent care au fost acestea, întotdeauna tirajul a fost aDişat, iar intuiţia personală, mă face să cred că şi corect. Mai există însă și ziarul ”Accent Montreal”, al cărui tiraj nu se cunoaşte. O Di de 3.000 de exemplare, aşa cum aDirmă la telefon sau pe email doamna Simona Pogonat – editorul ziarului, o Di de 20.000 de ziare, aşa cum pot gândi unii sau poate-o Di de 73 de ziare, aşa cum pot gândi alţii. Ceea ce se știe cu certitudine însă, este că până

www.ziarulimpact.ca

COMUNITATE | PAG.3

acum, dacă priveai ziarul, nu puteai să ştii acest lucru pentru că nu aveai unde să veriDici. Dar, cum “ulciorul nu merge de multe ori la apă”, dis-de-dimineaţă, pe furtuna de zapadă din 8 februarie a.c., mergând împreună cu un coleg de la ziar să ridicăm cele 3.000 exemplare Impact, am găsit acolo şi ziarul ”Accent Montreal”, care soseşte de la aceeaşi imprimerie, la acelaşi doc. Tirajul Accent Montreal nu era nicidecum de 3.000 de ziare, ci de 2.500. Pentru o și mai clară sus3inere a celor de mai sus, dovada o fac imaginile din articol, dar şi Dilmuleţul, toate disponibile pe website-ul nostru la adresa www.ziarulimpact.ca

Pentru că nu mi-a venit să cred aşa ceva, i-am sugerat unui amic de-al meu care deţine o afacere în Montreal şi care ştiam că doreşte să facă publicitate în ziarele româneşti, să telefoneze la toate redacţiile românești din Montreal, pentru a cunoaște în detaliu ofertele tuturor publica3iilor de limbă română. Printre acestea, sa regăsit în mod evident și oferta publica3iei “Accent Montreal”. La telefon, din partea acestei publicaţii, a primit informa3ia că ziarul se tipărește în 3.000 de exemplare. Ca să Die sigur, amicul meu a cerut conDirmarea prin e-mail, unde răspunsul a fost din nou același - 3.000 de exemplare. Fiind prietenul meu şi având respect faţă de ceea ce înseamnă concurenţă şi fair-play, am fost foarte deranjat de acest lucru, fapt pentru care astăzi scriu despre asta. Poate cineva dintre dumneavoastră va crede că sunt răutăcios, ori că vreau să fac rău cuiva. Doar că din contră. Pentru că deontologia mă obligă, bunul-sim3 datorat cititorilor și clienţilor noştri comuni şi totodată aprecierea și respectul pe care îl merită colegii de presă de la celelalte două ziare mai sus menţionate, ziare unde ştiu că se munceşte cu sârg, m-am gândit că e mai mult decât necesar să dezvălui această zic eu, mârlănie, cu care Accent Montreal ”competiţionează” pe piaţa mass-media din Montreal. Stimaţi comanditari români care aveţi afaceri în Montreal, credeţi că e normal să plătiţi publicitate pentru vizibilitate în 3.000 de ziare, aşa cum aDirmă “Accent Montreal” că are şi să primiţi în schimb vizibilitate în doar 2.500 de exemplare? Nu este oare aceasta o bătaie de joc, la adresa dumneavoastră? Ştiţi că 500 de ziare pot reprezenta o zonă întreagă de distribuţie? Ştiţi că 500 de ziare au potenţialul de a aduce cel puţin un client afacerii pe care o conduceţi?

MENŢIUNE: Într-un pachet de ziare sunt 100 de exemplare prinse cu o coardă de plastic. Foarte uşor se poate distinge că publicaţia Accent este aşezată în şase grupe de câte patru pachete, de unde rezultă 2.400 de ziare, plus pachetul de deasupra mormanului... fix 2.500. De asemenea, stimaţi colegi de presă ai publicaţiilor ”Pagini Româneşti” şi ”ZigZag Român-Canadian”, nu este oare aceasta o bătaie de joc la adresa muncii dumneavoastră, la nopţile şi zilele pe care le petreceţi pentru imprimarea unei ediţii? Nu se încearcă oare, prin neaDişarea şi respectiv fraudarea tirajului, acapararea unui procentaj mai mare din piaţa de publicitate de la Montreal? Care este scopul ascuns al neaDişării tirajului? Banii! Bani mai mul3i, pentru ceva ce nu există! Spui că ai un anumit tiraj, percepi bani în concordanţă cu vrăjeala spusă şi în schimb, imprimi mai puţine ziare ca să salvezi bani la imprimerie. Iată deci și câștigul dublu și evident, tot ascuns! Să presupunem că în următoarea ediţie a publicaţiei Impact tirajul va dispărea complet din ziar, iar atunci când vom Di contactaţi de un anumit client, vom declara că tirajul nostru este de

45.000 de exemplare. Va Di acesta un avantaj pentru noi? Da, categoric! Va Di corect faţă de celelalte publicaţii? Nu, de asemenea categoric! Va Di corect faţă de client? Cu atât mai pu3in! Deci, în concluzie, noi nu ne vom preta, niciodată, la aşa ceva! Stimaţi colegi de presă, vă rog în mod oDicial să luaţi şi dumneavoastră atitudine în această privinţă, luptând astfel împotriva 3epelor Dinanciare, necaracteristice jurnalismului şi să milita3i totodată, să promova3i alături de noi, corectitudinea şi fair-play-ul în această breaslă. Și tot în spiritul și rigoarea deontologiei profesionale, mai fac încă un demers, cu privire la cele prezentate în acest articol. În îcheiere, o rog în scris pe stimata doamnă Simona Pogonat – editor ”Accent Montreal”, dacă are această posibilitate, să prezinte dovada lipsită de tăgadă că eu mă-nşel în ceea ce priveşte tirajul publicaţiei pe care domnia sa o conduce. Dreptul la replică, este garantat!


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 4

PAG.4 | COMMUNITY

www.ziarulimpact.ca

The Montreal Romanians French and English debate – Here to stay ! When I was a young boy, we lived on a street where our neighbors to the right were French and our neighbors to the left were English. They didn’t talk to each other much, not even small talk or greetings or anything at all really. In fact, there was actual hate between them. It was hate that was implanted in them a long time before we were neighbors. In the middle of these two neighbors was my family. We were a French, English and Romanian speaking family. My mother was French and spoke English. My father, a Romanian, spoke Romanian as well as French and English. And so as kids, we were very fortunate to learn how to speak French and English /luently from the time we could talk. Romanian was a language we did well in as young kids but which faded as we grew older and became more involved with friends, school mates, work colleagues and Quebec society as a whole. Even at the Romanian church, very few of our friends spoke /luent Romanian thus contributing to everyone’s loss of the language. I spent most of my young life translating French to English and vice versa to my friends whom, for the most part, were unilingual. To this day I can say that those same friends have yet to learn each other’s language. What a shame! What a loss! The same loss I feel today not being able to converse comfortably in Romanian, a third language I really wish I had maintained. Contrary to today, the French were regarded as second class citizens for a very long period of time in Quebec and

in the rest of Canada for that matter. They were the blue collar workers or lowly laborers at the bottom of the corporate ladder. Their bosses had come from small families of one or two children whose parents could afford proper schooling and education for them. The French came from very large families who often numbered eight to ten to fourteen children or more and with parents who could not afford to keep their children in school but rather needed them to work at the youngest age in order to help provide for their large families. The Catholic Church and the Quebec government of the early 20th century contributed enormously to the situation with the church forbidding any kind of contraception and the government promoting large families to create growth in the population of Quebec. The English had the better jobs and salaries because of their education and they ruled the French workforce in every aspect of Quebec life. Animosity and jealousy emerged from this on the part of the French and the controversy resounded all the way back to the /irst

days that Quebec was discovered and founded in the 1600’s. The English had fought some nasty battles with the French back then and thus the “rivalry” or “feud” between the two peoples would remain at times dormant and on /ire at other moments. Today poles show that most young French Quebecers want to learn English as best they can as it is important to their careers and lifestyles. That the government is placing such restrictions on English, and other languages, makes me feel like they are impeding my freedom to do what I want in this democratic system that the province and country were founded on and I don’t believe that any French person in Quebec will ever forget his or her roots, culture and customs no matter what the government says or does. Despite all this, I accept the idea of promoting French in this province as much as possible, I just don’t want to be told what to speak at home or work and I want my descendants to have the right to choose to be educated in whatever language they want. This debate has been going on for a long time and I think that we are not close to seeing the end soon.

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 5

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

www.ziarulimpact.ca

Cu lecția neînvățată. Restanţa la Istorie După ce, în vara lui 2012, toată România a fost cuprinsă de frenezia lui ”câți mai suntem”, iată că încet dar sigur, am ajuns și-n fața dilemei, ”până unde mai suntem”. Din cartea de istorie, putem afla și întrucâtva înțelege, că geografia României s-a tot modificat în timp, în funcție de context și vremurile istorice. Mai greu de înțeles însă, este de ce acum, în 2013, ne mai întrebăm al cui este Ardealul.

România Mare, a fost cândva. Acum, e doar istorie. Pentru unitatea și libertatea na8iunii române, s-a plătit scump, s-a plătit cu sânge. Și tot nu-i bine pare-se. Mai e încă ceva de împăr8it, de bucă8it. În urma discu8iilor la nivel politic despre modiNicarea Constitu8iei și a regionalizării României, ca prin minune, au apărut și doritorii de autonomie. Culturală, administrativă, Ninanciară, de independen8ă teritorială fa8ă de restul 8ării dacă s-ar putea. Astăzi un steag, mâine iar încă unul, în jude8ele cu popula8ie majoritar de etnie maghiară, pe institu8iile publice, adică mai pen8elesul tuturor, pe clădirile oNiciale, proprietate a statului român, a fost arborat drapelul unei alte 8ări – Ungaria, dar și drapelul așa-zisului inut Secuiesc, acest demers având ca scop atragerea aten8iei autorită8ilor de la București, că pe-acolo prin zonă lucrurile s-au regionalizat cumva de la sine, doar o 8idulă oNicială mai lipsind, ca să Nie totul brici. După niște ac8iuni mai curând timide decât ferme și mai ales corecte, statul român, prin actualul Guvern, a intervenit în corectarea derapajului civic, ilegal și foarte grav, al unor domni cu musta8ă răsucită, nemul8umi8i că ei trăiesc în România și nu în Ungaria spre exemplu. Iar dânșii, probabil mai practici din Nire Niind, au hotărât că-n loc să treacă grani8a cu biciletele proprietate personală, mai bine desenează cu creta și cu steagul, niște grani8e proaspete, prin care mijlocul geograNic al României să Nie nici mai mult nici mai pu8in, decât teritoriu maghiar. Deși la nivel interna8ional România este dată drept exemplu pozitiv în ceea ce privește drepturile și obliga8iile minorită8ilor na8ionale, totuși încă se mai găsește motiv de vrajbă și dispută, mustă8ile mai sus amintite visându-se probabil în timpuri demult apuse, pe vremea-n care exista Imperiul Ștefan cel Sfânt. Iar dacă defazarea-n timp și spa8iu a unor bezmetici ajunși în func8ii cu putere de decizie, medical vorbit își poate găsi cumva o explica8ie, ceea ce e cu adevărat interesant, este cum s-a ajuns din nou aici. Astfel, aNlăm abia acum, că cetă8enii români de origine maghiară, la cerere și chiar foarte rapid, au ob8inut și încă pot să mai ob8ină, cetă8enie ungurească direct de la sursă. Premierul Orban al Ungariei, cu mână foarte largă, ca la un fel de bal de caritate, dă și în stânga și în dreapta, oriundeapucă și oricui dorește, hârtia magică cu care, po8i demonstra oricând că ești în mod oNicial, maghiar. Și iată cum, unii români, ajung total anapoda, să Nie-n acte de trei ori: cetă8eni eu-

ropeni, cetă8eni maghiari și cetă8eni români. Formula magică, de trei într-unul. Dacă cineva își închipuie că toate astea s-au întâmplat doar așa, peste week-end, se păcălește singur. Chiar dacă abia acum ieșită la iveală, această stare de fapte se petrece nestingherită de ani buni. Ani în care, autorită8ile de la București, în mod deosebit Președin8ia României, l-au tot felicitat pe Orban al Ungariei, au tot blagoslovit în timpul școlilor de vară de la Balvanyos, prietenia strânsă dintre noi și ei, închizând astfel ochii la ce se petrecea de fapt. Ca un cadou suplimentar, un fel de cireașă dulce-acrișoară din vârful tortului prieteniei, România, prin Președintele Băsescu și Guvernul PDL, pe pastorul Laszlo Tokes l-a trimis la Bruxelles să ne reprezinte interesele. Iar dânsul, cu onor și responsabilitate, ne-a răsplătit adânc-maro, proclamând anul 2013, Nix la Oradea, drept anul autonomiei și al federalismului. După atâta timp de istorie grea, complicată, după atâta năpastă, susuri și josuri, foamete, sărăcie, râuri de sânge, mai merită acum România europeană, în 2013, încă un astfel de episod? Încă n-am învă8at din lec8iile dure ale trecutului, că una-i 8ara asta, alta la fel, nu mai avem? Oare până unde se va ajunge cu interesele mărunte, personale și de moment, având în vedere că sub paravanul parteneriatelor strategice, multiculturalismului și bunei vecinătă8i, România, încet dar sigur, pe șustache, se vide iar la kilogram? Iar apelăm la rugi divine să ne-ajute? Inutil de precizat, Bucureștiul de astăzi trebuie să-și facă datoria până la capăt. Pe lângă guvernarea eNicientă, economia 8ării salvată din

dezastrul ultimilor ani, pensii, salarii, locuri de mucă, sănătate și învă8ământ, avem iată, de apărat, și teritoriul na8ional. O sarcină diNicilă, având în vedere petrecaniile ultimilor ani în acest sens, dar totodată o datorie obligatoriu de achitat, în schimbul votului de încredere covârșitor, ob8inut la Ninele lui 2012. Prin instrumentele diplomatice clasice, printr-o comunicare întradevăr eNicientă în rela8iile României cu exteriorul, Bucureștiul trebuie să găsească cea mai eNicientă cale de revenire la normal, acest lucru putând oricând însemna sanc8iuni severe, de ordin penal acolo unde este cazul, pentru aceia care, cu bună știin8ă, au devastat în urmă cu doar câteva săptămâni, tricolorul românesc. De asemenea, trebuie sanc8ionată cu fermitate europeană, democratică, și declara8iile stupeNiante ale ambasadorului Ungariei în România, care, pe-un ton aproape inconștient, a explicat românilor din 8ară că autonomia secuiască e-un musai care trebuie înfăptuit. Să se gândească, dacă se poate Niecare, în care altă parte din lumea civilizată, întreagă la minte, un grup de indivizi revendică un teritoriu, fac pe nebunii și-apoi ei merg voioși spre mai departe, ca și cum chiar nimic nu s-a-ntâmplat. Nu e permis nici diplomatic și nici altfel, ca un oNicial al unui stat din lumea asta, să dea cu degetul spre un alt stat, revendicând și indicând ce trebuie să stea și cum, pe care raft, de parcă 8ara noastră românească, ar Ni cumva un galantar mai mare, în care zac, degeaba, fructe uscate, un pic de gem și niște zarzavat. Aten8ie, să nu ne prindă iar istoria, cu înc-o altă lec8ie din care noi n-am învă8at.

www.ziarulimpact.ca

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolele noastre

Alătură-te şi comunităţii noastre de pe Facebook sau Twitter

OPINII | PAG.5

NEWS | PE SCURT

Spitalele din România îmbolnăvesc medicii și asistentele Bolile profesionale din sectorul sanitar raportate de medicii și asistentele din România sunt mai pu8ine decât în realitate, arată un raport al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec8ia Muncii (INCDPM), citat de Agerpres. Potrivit documentului, mai mul8i medici, dar mai ales asistente medicale care se îmbolnăvesc în spitale din România, nu sunt lua8i în eviden8ă, Nie pentru că le este teamă să nu își piardă serviciul, Nie din cauză că bolile profesionale nu sunt raportate periodic. „În ţara noastră este un număr destul de mic de boli profesionale declarate în sectorul sanitar. Bolile profesionale nu sunt raportate periodic, Niind mai greu de recunoscut. Există o subraportare a numărului de expuși și o neraportare a numeroase boli profesionale, nerecunoașterea acestora în sensul stabilirii rela8iei cu mediul de muncă, Nie teama bolnavului că își pierde locul de muncă”, se arată în raportul INCDPM. În plus, conform aceluiași document, un număr mare de lucrători expuși la riscuri în sistemul sanitar nu beneNiciază de controalele medicale din cauza deNicien8elor de logistică. Datele statistice arată că, în 2010, au fost raportate 46 de cazuri de boli profesionale infec8ioase şi parazitare la angaja8ii din din spitalele de stat și private. Printre acestea se numără opt cazuri de hepatită virală, 20 de cazuri de tuberculoză pulmonară şi un caz de cancer profesional. Potrivit Stelu8ei Nisipeanu, secretarul știin8iNic al INCDPM, medicii şi asistentele medicale riscă tot mai mult să se îmbolnăvească la serviciu din cauza stresului. „Apari8ia unor noi virusuri, noi substan8e active, noi tehnologii, dar şi creșterea stresului cotidian la care este supus personalul din sistemul medical (deNicitul cronic de resurse umane și materiale), determină necesitatea perfec8ionării cunoștin8elor în materie de evaluare și reducere a riscurilor de sănătate și securitate în muncă”, a explicat specialistul în protec8ia muncii.

Sărbătoarea Mărțișorului și Ziua Internațională a Femeii Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou din Montreal, organizează în 3 Martie 2013 un concert aniversar pentru a sărbători cum se cuvine mămicile, bunicile, so8iile și fetele noastre și pentru a încuraja venirea primăverii. Pentru această ocazie copiii enoriașilor de la biserica noastră au pregătit un gingaș buchet de cântece și poezii sub îndrumarea artistică a dirijoarei Corului “Vox Anima”, doamna Raluca Covaciu. Serbarea va Ni urmată de o agapă fră8ească. Din programul zilei de duminică, 3 martie 2013: ora 12:00 - Sfânta Liturghie, ora 14:00 - Serbarea copiilor, ora 14:45 Agapă fră8ească. Vă așteptăm cu drag! 10120 Avenue d'Auteuil Montréal, QC H3L2K1, Canada Tel. 514-358-5121


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 6

PAG.6 | INEDIT

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

Ma vie – souvenirs de prison et de liberté – Ziarul Impact are plăcerea de a vă prezenta în următoarele ediţii câteva episoade extrase din cartea intitulată“Ma vie”, a scriitorului George Sarry - fost deţinut al închisorilor comuniste, timp de 11 ani. George Sarry povestește viața sa din România, de dinainte, din timpul și după executarea celor 11 ani de închisoare, precum și emigrarea în Canada datorată calvarului care în cele din urmă s-a încheiat. Vă îndemnăm să urmăriți această poveste captivantă şi plină de curaj și determinare și sperăm că experiențele incredibile trăite de George Sarry vă vor fascina.

Românii trăiesc cu 13 ani mai mult decât în anii '70, totuşi cu cinci ani mai puţini decât europenii, asta întrucât speranţa de viaţă este direct proporţională cu investiţiile în sănătate, susţine conducerea Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Topul speranţei de viaţă în Europa. România, la coada clasamentului "Conform ultimului raport OECD Health Data, România se aAlă la Ainalul clasamentului european privind speranţa de viaţă. Deşi românii trăiesc cu 13 ani mai mult decât în anii ’70, ei trăiesc totuşi în prezent cu cinci ani mai puţini decât europenii", susţine ARPIM. Pe primul loc în clasament se situează Elveţia cu peste 80 de ani speranţă de viaţă, urmată îndeaproape de Islanda şi Italia. Ţările vecine, Ungaria (73,3 ani) şi Bulgaria (72,8 ani), deşi sunt sub media europeană, se situează deasupra României (72,7 ani), iar Lituania (71,1 ani) şi Letonia (70,9) sunt pe ultimele locuri şi singurele ţari unde speranţa de viaţă este mai mică decât a românilor. "Speranţa de viaţă este direct proporţională cu investiţiile în sănătate şi tocmai de aceea poziţia României în acest clasament nu reprezintă o surpriză. Investiţia în medicamentele de ultimă generaţie este un factor al scăderii speranţei de viaţă. Cel mai recent raport EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) arată că, la nivel global, între 40-59% din creşterea speranţei de viaţă pe o perioadă de aproximativ 10 ani se datorează medicamentelor inovatoare şi, poate cel mai important, accesului la aceste medicamente. Din păcate, inovaţia în România este pe lista de aşteptare, întrucât sunt mai bine de cinci ani de când nu au fost introduse spre compensare sau gratuitate terapii noi. Vorbim de medicamente de ultimă generaţie, care

sunt mai eAiciente, cu mai puţine efecte adverse, cu un grad de tolerabilitate mai mare şi, paradoxal, care implică cheltuieli mai reduse pentru bugetul Sănătăţii. Sunt medicamente în mare parte pentru bolnavii de cancer, de hepatită, diabet, cei cu boli cardiovasculare, pe scurt pentru bolnavii cronici care luptă în Aiecare zi pentru supravieţuire", a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). La rândul său, Sorin Popescu, coordonatorul Grupului de comunicare ARPIM, spune că speranţa de viaţă scăzută a românilor se justiAică şi prin faptul că România se aAlă pe ultimele locuri şi la alte capitole ale Sănătăţii. "Speranţa de viaţă scăzută a românilor se justiAică şi prin faptul că România se aAlă pe ultimele locuri şi la alte capitole ale Sănătăţii: alocarea procentuală din PIB, cheltuielile cu medicamente sau consumul de medicamente. În acest context, poate România recupera acest decalaj la nivel european? Pot ajunge românii să aibă aceeaşi speranţă de viaţă ca ceilalţi europeni? Da, în condiţiile unei investiţii constante şi continue în sănătate. Dacă România va aloca anual 11,5% din PIB în plus Sănătăţii, în anul 2020 se va ajunge la nivelul mediu european. Astfel, când România va privi Sănătatea ca pe o investiţie şi nu ca pe o cheltuială, treptat va creşte şi speranţa de viaţă a românilor", a adăugat Sorin Popescu.

J’ai écrit ces mémoires sans intention aucune de faire de la littérature. Mon plus vif désir est de léguer à mes chers descendants un témoignage sur une période dif?icile de ma jeunesse dont, par prudence et délicatesse, pour éviter de blesser ceux qui me sont chers, j’ai très peu parlé. Né en Roumanie d’une famille mixte, père d’origine grecque et mère anglaise, c’est depuis ma tendre enfance que j’ai été éduqué et orienté vers l’amour de ma patrie et l’amour de ma famille. Mon témoignage est l’histoire d’un cauchemar propre à la souffrance roumaine. Là-bas, dans les cachots ou dans les bagnes de travaux forcés ou d’extermination où j’ai été détenu pendant à peu près onze ans, j’ai eu l’occasion de connaître les faces visibles et les faces cachées de l’homme. Là-bas, le mal diabolique était à nos trousses et s’insinuait partout. La misère, les punitions physiques et psychiques, le froid, la famine, l’isolation, les tortures, l’absence de toute activité et d’autres multiples supplices poussés au paroxysme tramaient le traitement apocalyptique qui nous était appliqué avec zèle et ardeur par un régime qui disposait de nos vies à sa guise. Mais vivre à côté de quelques hommes admirables, d’un fort caractère et d’une valeur manifeste, rendait – en dépit des conditions de ces lieux – la vie différente, en l’empreignant d’un autre sens, en l’enrichissant d’une autre signi?ication. Même au coeur des dures épreuves auxquelles nous avons été soumis, nous sommes restés ?idèles à nos aspirations et à nos convictions à une vie meilleure, à la vérité, à la justice, et c’est bien cette foi qui vivi?iait notre âme et notre rêve aussi: de voir ces valeurs se concrétiser dans une renaissance morale générale. L’incompatibilité entre nos idéaux et le dessein de ceux qui étaient devenus nos tortionnaires et aussi, à une échelle large, tortionnaires du peuple roumain, était total. En 1960, après à peu près onze années de réclusion, le Pénitencier de Pitesti m’a enlevé les chaînes et m’a remis, à l’improviste, en liberté. Je me trouvais dans leurs cachots pour une soi-disant usurpation du règlement, avec un autre détenu politique, Leonard Kirschen, journaliste à l’Associated Press. Deux mois plus tard j’atterrissais à Londres où j’avais ma mère, deux soeurs et deux frères. Mes trois autres frères se trouvaient l’un au Canada, un autre en Arabie Saoudite et le troisième à Bangkok, la capitale de la Thaïlande, où il travaillait pour le Foreign Of?ice en tant que secrétaire commercial près l’Ambassade Britannique. Au bout d’un séjour d’environ deux ans en Angleterre, je me suis rendu au Canada où j’étais attendu par l’un de mes frères et j’ai ?ini par m’installer à LaSalle, dans la province de Québec. Encore deux ans plus tard, je me mariais, et cinq ans après je devenais citoyen canadien. J’ai eu part de beaucoup de joie durant ma vie ultérieure: plein de sincères instants de chaleur humaine, encourageants et élogieux, qui m’ont été adressés de la part de mes merveilleux collègues de souffrance en Roumanie. On s’est écrit des lettres durant des années, on s’est rendu visite et on a évoqué les événements tragiques vécus ensemble. J’adresse à tous mes amis et à tous ceux que j’ai connus un franc et chaleureux remerciement : mulţumesc ! Quant aux trépassés dans l’au-delà, ayez la bonté, mon bon Dieu, de les accueillir dans le royaume de tes cieux et de partager avec eux tes nourritures célestes ! Faites-les entrer dans l’éternité !

www.ziarulimpact.ca

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolele noastre

Alătură-te şi comunităţii noastre de pe Facebook sau Twitter


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 7

www.ziarulimpact.ca

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

INTERNAŢIONAL | PAG.7

Români în UK - cum sunt văzuţi aceştia În aproape şase ani în Marea Britanie ajungi să auzi de toate despre cei 200.000 de conaţionali stabiliţi official la Londra, neoficial numărul total fiind de 300.000 din care o treime nu au forme legale. Alin GRAMADA

office@ziarulimpact.ca

În Hiecare zi la prima oră, gurile de metrou londoneze sunt asaltate de zeci de mii de români care aleagră grăbiţi spre locurile de muncă. Românii, în general, sunt oameni îndemânatici şi pricepuţi la toate. De la cele mai grele joburi cum ar Hi munca în construcţii, până la români de succes. Deşi vorbim de români de succes, bucătari în hoteluri de lux, profesori, manageri sau muncitorii de pe şantiere care termină lucrările de două ori mai repede decât britanicii lor, în presa britanică nu există decât ţiganii care fură şi aduc nesiguranţă în viaţa omului de rând.Tabloidele engleze “nu se mai satură” a repeata în mod obsesiv prezentarea unor rromi veniţi din România care “invadează” în special centrul Londrei, Hiind acuzaţi de cerşetorie, furt şi prostituţie. Astfel este prezentată societăţii britanice

imaginea românilor din UK. Mai mult de atât presa din România preia titlurile presei britanicilor accentuând astfel această imagine de coşmar. Din fericire această imagine prezentată de presa britanică, NU reprezintă realitatea. Ca român stabilit la Londra şi lucrând în domeniul muzicii, am cunscut mulţi români stabiliţi aici, care au reuşit în diferite domenii, însă despre aceştia nu vorbeşte nimeni în mod public. Românii din UK au contribuit la ridicarea Stadionului Olimpic prin priceperea lor în domeniul construcţiilor, românii ocupă funcţii de conducere în City-ul londonez - cel mai mare centru Hinanciar al lumii, românii tratează pacienţi englezi în spitalele din Anglia, românii vând produse cu parfum de România localnicilor, acolo unde au magazine româneşti, românii cresc standardele acolo unde lucrează şi sunt admiraţi indiferent dacă lucrează într-un hotel, şantier sau restaurant. Oricine îşi poate da seama că reies

două lumi paralele, dar reale, pentru că la Londra viaţa se vede şi se trăieşte diferit. Concluzia este că, deşi pe scara evoluţiei sociale britanicii sunt cu mult înaintea noastră, să nu uităm că noi suntem cei care dăm olimpicii la matematică şi Hizică, iar Prinţul Charles vine să se relaxeze în România! Ştim cu toţii că românii sunt oameni

petrecăreţi şi foarte distractivi, şi deşi în cursul săptămânii sunt ocupaţi cu joburile, în Hiecare week-end, în Londra au loc foarte multe petreceri tradiţionale româneşti, nunţi, botezuri sau aniversări. Restaurantele şi cluburile româneşti sunt arhipline cu români dornici de muzică live românească, pentru a-şi alina dorul de

casă şi de a simţii atmosfera tipic românească. Aşadar, românii de pretutindeni pleacă în căutarea unui trai mai bun, dar nu îşi uită originile şi se adaptează oriunde în lume, păstrându-şi tradiţiile şi obiceiurile, acest lucru Hiind cel mai important !

Croaţia intră în UE, România pierde Ambasadorul britanic: România, printre puținele un loc în Parlamentul European țări cu forță și voință de luptă România se numără printre cele 12 state UE care vor pierde un loc în viitoarea legislatură europeană, odată cu intrarea Croa5iei în Uniune, potrivit propunerii Comisiei Afaceri Constitu5ionale (AFCO) a Parlamentului European. ModiHicările au ca scop respectarea Trata-tului de la Lisabona, care prevede existen5a unui număr limitat de locuri în Parlamentul European. După alegerile din 2014, PE va trebui să aibă 751 de membri, inclusiv parlamentari croa5i. În acest context va Hi necesară reducerea numărului actual de locuri cu 15, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul oHicial al institu5iei. Solu5ia propusă de AFCO a fost reducerea câte unui loc în legislatura 20142019 pentru România, Grecia, Belgia,

Portugalia, Cehia, Ungaria, Austria, Bulgaria, Irlanda, Croaţia, Lituania şi Letonia. ara noastră va avea astfel 32 de europarlamentari de anul viitor. Celelalte trei locuri vor Hi tăiate dintre cele aferente Germaniei, care pentru a se alinia Tratatului de la Lisabona, trebuie să își reducă numărul de parlamentari de la 99 la 96. Malta, Luxemburg, Cipru și Estonia vor avea în continuare numărul minim de locuri (6). Niciun stat membru nu va primi locuri în plus pentru viitoarea legislatură, mai stipulează hotărârea de astăzi a AFCO. Pentru legislatura 2019-2024, alocarea de locuri ar urma să Hie revizuită până la Hinele anului 2015, când Comisia va veni cu un sistem obiectiv de distribuire a locurilor.

Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București, Martin Harris, a declarat ieri în cadrul unei întâlniri cu ministrul Apărării Na5ionale, Mircea Dușa, că tara noastră este una dintre pu5inele 5ări care are for5e armate capabile, dar și voin5a necesară pentru a lupta. „Pute5i să vă baza5i pe sprijinul nostru în procesul de modernizare, ne dorim o colaborare mai strânsă cu România pentru că s-a dovedit un partener viabil”, a mai spus Martin Harris, în cadrul întrevederii de la MApN. Potrivit unui comunicat de presă al institu5iei, scopul întâlnirii de ieri dintre cei doi oHiciali a fost abordarea

subiectelor referitoare la rela5iile militare bilaterale şi la modalită5ile optime prin care tara noastră poate beneHicia de asisten5ă şi consultan5ă din partea Marii Britanii în proiectarea şi desfășurarea procesului de revizuire a apărării. „Obiectivul major al Ministerului Apărării Na5ionale este creșterea capabilită5ii armatei. Pentru prima dată, bugetul ministerului a crescut şi s-a ob5inut o creștere anuală a bugetului, până se va atinge nivelul de 2 la sută din PIB, conform standardelor NATO”, a precizat ministrul Mircea Dușa.

Pe agenda discu5iilor de ieri au Higurat și procesul de transformare a NATO, dar și participarea României la misiuni interna5ionale.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 8

PAG.8 | R.MOLDOVA

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

Scandal mare la Chişinău. Oficiali de rang înalt au fost interceptaţi într-un caz de corupţie Scandalul de corupţie de la Chişinău, survenit pe fondul unei crize politice în cadrul alianţei aFlate la guvernare, a luat amploare după ce înregistrări audio ale unor convorbiri telefonice, implicând oFiciali de rang înalt, au fost transmise presei. Convorbirile telefonice interceptate şi transmise presei sunt însoţite de o scrisoare anonimă în care se menţionează că vin din partea unui grup de procurori. Presupusul grup speră ca astfel politicienii nu vor muşamaliza dosarul în care este cercetat şeful Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol. Înregistrările audio postate pe site-ul protv.md sunt însoţite şi de comentarii. Autorii anonimi susţin că vocile ar aparţine lui Nicolae Vicol, premierului Vlad Filat, ministrului de Interne Dorin Recean, deputatului liberal-democrat Valeriu Strelet, omului de afaceri Vasile Gudima, dar şi unor angajaţi de la Inspectoratul Fiscal. În discuţii, premierul, numit Şefu', i-ar recomanda lui Vicol să Fie mai prudent cu investitorii străini, i-ar da indicaţii să Fie mai indulgent cu un agent economic sau i-ar cere să facă presiuni

asupra preşedintelui Adunării Populare din Găgăuzia, Dimitrii Constantinov, care la sfârşitul lui ianuarie a aderat la Partidul Democrat (PD). Ministrul de Interne, Dorin Recean, de asemenea, ar Fi avut o discuţie Fierbinte cu Nicolae Vicol. Din convorbirea înregistrată nu este clar despre ce este vorba. Potrivit surselor care au trimis Fişierele, discuţiile au fost interceptate în mare parte în octombrie, noiembrie şi decembrie 2012. Solicitat de PRO TV Chişinău, Valeriu Strelet recunoaşte că discuţiile sunt reale şi condamnă transmiterea lor presei. În schimb, avocata lui Nicolae Vicol crede că aceste convorbiri sunt trucate pentru a-l intimida pe clientul său. Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) admite că telefonul lui Vicol a fost ascultat în cadrul urmăririi penale, dar nu poate preciza dacă aceste interceptări sunt probe la dosar sau simple convorbiri înregistrate ilegal. Dorin Recean nu a răspuns la telefon pentru a oferi comentarii cu privire la interceptări, iar purtătorul de cuvânt al şefului Guvernului a declarat că Vlad Filat se va docu-

Economii de 840 mln. lei anual vor fi realizate către anul 2020 odată cu implementarea PNAEE Economii anuale de 830 mln. lei vor Fi realizate către anul 2020, iar Produsul Intern Brut va crește cu 0,2% mai repede fa0ă de scenariul de bază, ca rezultat a implementării Planurilor Na0ionale de Ac0iuni în domeniul EFicien0ei Energetice (PNAEE). Un prim astfel de Plan, pentru anii 2013-2015, elaborat de Agenţia pentru EFicien0ă Energetică în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, a fost recent aprobat de Guvern. Planul prevede mobilizarea eforturilor sectoriale și sociale în scopul reducerii consumului de energie Finală în sectoarele economiei na0ionale cu 1,8% anual până în 2015. De creșterea eFicien0ei energetice vor beneFicia direct mai multe sectoare ale economiei, în special cele ce 0in nemijlocit de utilizarea energiei în procesul de produc0ie, dar și consumul gospodăriilor casnice și institu0iilor publice. Creșterea eFicien0ei energetice ar însemna că mai multe mărfuri pot Fi produse cu aceeași cantitate de energie și va presupune mai pu0ine costuri de produc0ie. Astfel, economia na0ională va deveni mai competitivă în raport cu cele ale 0ărilor parteneri comerciali. În Plan sunt identiFicate un set de măsuri, implementarea cărora va conduce la economisirea resurselor energetice în diferite sectoare ale economiei naţionale. Printre acestea se înscrie introducerea auditului şi managementului energetic pentru gestionarea consumului de energie, crearea unui cadru beneFic pentru dezvoltarea companiilor de servicii energetice, introducerea certiFicatelor de performanţă energetică a clădirilor, reducerea pierderilor de energie în re0elele de transport și distribu0ie ș.a.

PNAEE nu impune cheltuieli adi0ionale din partea statului, deoarece majoritatea ac0iunilor au acoperire Financiară din Bugetul de Stat, dar ��i din asisten0a tehnică acordată de partenerii de dezvoltare. Pentru implementarea Planului au fost identiFicate în total, aproximativ 263,35 mil. Euro, printre care: linia de creditare pentru companiile mici şi mijlocii MoSEEF I și MoSEEF II, proiect realizat de Banca Europeană pentru Reconstruc0ie și Dezvoltare (BERD), în valoare totală de 20 și, respectiv, 22 mil. Euro; linia de creditare pentru sectorul rezidenţial MoREEF în valoare totală - 35 mil. Euro (BERD); Fondul pentru EFicienţă Energetică, cu alocările din bugetul na0ional preconizate pentru anul 2013 – 160 mln. lei; 2014 – 175 mln. lei; 2015- 45 mln lei (sursele provin din suportul bugetar direct pentru sectorul energetic); 2,2 mil. Euro asisten0ă tehnică acordată de către Delega0ia UE pentru implementarea matricei de politici la suportul bugetar pentru sectorul energetic; Fondul pentru Dezvoltare Regională (1% din bugetul na0ional), Fiind alocată suma de 160 mln. lei în anul 2012, etc. La elaborarea prezentului PNAEE au fost luate în considerare experien0a 0ărilor UE, evolu0ia consumurilor de resurse energetice și energie în sectoarele economiei na0ionale, sursele de acoperire şi instrumentele Financiare disponibile în 0ară ș.a. Dat Fiind că eFicienţa energetică nu reprezintă un sector aparte, implementarea prezentului PNAEE va necesita antrenarea mai multor institu0ii publice na0ionale cum ar Fi: Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construc0iilor, Ministetul Mediului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, etc.

menta în privinţa acestora după care va veni cu o reacţie. Directorul Fiscului din Republica Moldova, Nicolae Vicol, a fost reţinut sub acuzaţia de corupţie, abuz în serviciu şi interceptări ilegale, iar agenţi anticorupţie au descins în casa şi la biroul său.

Vicol respinge acuzaţiile şi le caliFică drept o tentativă de intimidare din partea unor "companii-fantomă care ar aparţine unor demnitari". El consideră că aceste acţiuni au drept scop intimidarea sa şi a instituţiei pe care o conduce.

Studenții moldoveni care studiază peste hotare ar putea procura polița de asigurare medicală obligatorie în R.Moldova la numai 25% din prețul acesteia Prim-ministrul Vlad Filat s-a referit la acest subiect în cadrul ședin0ei Guvernului din 6 februarie curent. Vlad Filat a dispus Ministerului Sănătă0ii elaborarea și prezentarea spre aprobare a propunerilor privind modiFicarea legisla0iei în vigoare în domeniul asisten0ei medicale obligatorii a studen0ilor moldoveni care studiază peste hotare. Vlad Filat a precizat că sesizarea vine din partea unui student originar din Republica Moldova, care actualmente își face studiile în Belgia, și care s-a adresat Biroului pentru Rela0ii cu Diaspora cu o sesizare în vederea revizuirii legisla0iei în vigoare cu privire la asigurarea medicală obligatorie în Republica Moldova a studen0ilor și elevilor ce înva0ă peste hotare. Premierul a speciFicat că numărul studenţilor şi

elevilor din 0ara noastră care învaţă în străinătate, conform unor estimări, ajunge la cca 10 mii persoane. Toate aceste persoane rămîn în afara sistemului de asigurări medicale în perioada aFlării lor în Republica Moldova. Luînd în calcul faptul că studen0ii şi elevii sînt cu ședere permanentă peste hotare, aproximativ 3 luni din an le petrec în Republica Moldova ( vacan0ă, vizite, studii practice etc.), se impune necesitatea identiFicării unei solu0ii convenabile pentru a oferi posibilitatea asigurării cu servicii medicale a acestei categorii de cetă0eni. În acest context, Premierul a cerut institu0iilor de resort examinarea problemei în cauză și înaintarea propunerilor ce se impun pentru solu0ionarea ei.

Producţia industrială s-a micşorat cu 3,1%, în 2012 Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, producţia industrială s-a micşorat cu 3,1% în 2012, faţă de anul precedent. Industria extractivă în ianuarie-decembrie 2012 a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 0,8% comparativ cu ianuarie-decembrie 2011. Totodată, în perioada de referinţă industria prelucrătoare şi sectorul energetic au înregistrat reduceri a volumului producţiei, respectiv cu 3,0% şi 4,4%, faţă de ianuarie-decembrie 2011. În ianuarie-decembrie 2012 industria alimentară şi a băuturilor în ansamblu a înregistrat un declin

al volumului de producţie cu 1,7%. Diminuarea volumului de producţie Fiind condiţionată, în principal, de reducerea acestuia în activităţile: fabricarea produselor de morărit şi a amidonului – cu 25,4%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 24,4%; prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peşte – 18,9%; fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie proaspete – cu 3,4%; fabricarea vinului – cu 1,0%. Totodată s-au înregistrat şi creşteri la activităţi ale industriei alimentare şi a băuturilor, producţia de maşini şi aparate electrice


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 9

CANADA | PAG.9

www.ziarulimpact.ca

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

Doctorul român din Montreal, Daniel-Constantin Manolescu, a primit Medalia Jubileului de Diamant al Reginei Elisabetha a II-a Doctorul român-canadian DanielConstantin Manolescu specialist în Nutriţie şi Tehnologii Alimentare ce îşi face doctoratul la CRCHUM - HD, Centrul de Cercetări al Universităţii Montréal a primit Medalia Jubileului de Diamant al Reginei Elisabetha a II-a într-o ceremonie ce a avut loc duminică, 17 februarie 2013, transmite Romanian Global News. Medalia i-a fost oferită pentru “a onora de o manieră vizibilă şi tangibilă, canadienii şi canadiencele care au contribuit la dezvoltarea societăţii”. Onorat şi emoţionat de această recunoaştere oJicială a eforurilor sale ştiinţiJice dr. Manolescu a declarat că se simte “onorat să Ji fost remarcat şi recunoscut profesional. Rămân conştient că toate succe-

sele şi realizările mele sunt rodul colectivelor şi echipelor cu care am colaborat şi în care am evoluat. Fără ajutorul echipei nu suntem capabili să ajungem la excelenţă!” a mai spus dr. Manolescu. “Cu ocazia cuvântului de mulţumire am exprimat speranţa că Cercetarea ŞtiinţiJică va Ji mereu recunoscută şi Jinanţată corespunzător în Quebec şi în Canada pentru că rolul ei în ridicarea nivelului societăţii, prin găsirea de noi soluţii la toate problemele societăţii, este esenţial”. Dr. Daniel-Constantin Manolescu este medaliat cu argint la Concursul Naţional Canadian de Cercetare Medicală CIHR din Winnipeg 12-14 iunie 2012 şi laureat al mai multor competiţii ştiinţiJice universitare.

Canada vrea să poată retrage cetăţenia celor găsiţi vinovaţi de "terorism" Guvernul de la Ottawa s-a declarat favorabil, miercuri, unei propuneri legislative a unui deputat care vrea retragerea cetăţeniei canadiane unor persoane naturalizate găsite vinovate de "terorism", la o zi după anunţarea participării unui canadian la un atentat antiisraelian. “Ar Ji necesar să ne gandim la posibilitatea revocării cetăţeniei canadienilor cu dublă cetăţenie (găsiţi vinovaţi) de acte de terorism", a declarat ministrul Imigrării Jason Kenney, într-o conferinţă de presă. El comenta despre participarea unui canadian la atentatul antiisraelian comis pe 18 iulie la Burgas, în Bulgaria, care s-a soldat cu şase morţi şi treizeci de răniţi. SoJia a desemnat marţi mişcarea şiită libaneză Hezbollah ca aJlându-se la originea atentatului, aJirmând că principalii doi autori "deţineau paşapoarte de Australia şi Canada" Acest scandal apare la câteva zile după ce Algeria a aJirmat că doi canadieni au luat parte la luarea

de ostatici de la In Amenas. "Nu văd ce motiv ar Ji mai evident pentru a priva pe cineva (de cetăţenie), decât participarea la acte de terorism", a subliniat ministrul conservator. Subliniind faptul că legea canadiană nu prevede, în prezent, retragerea cetăţeniei unui canadian, Kenney a anunţat că priveşte cu mult interes proiectul de lege în acest sens, prezentat de către un deputat, ci nu de către Guvern, iniţiativă ce ar urma să Jie studiată în Camera Comnunelor. În plus, el a oferit detalii despre itinerariul presupusului autor al atentatului de la Burgas. Sosit în Canada la vârsta de 8 ani, acesta a fost naturalizat "trei sau patru

ani mai târziu" şi a părăsit ţara pentru a se întoarce alături de familie, în ţara de origine, Liban. "Credem că este vorba, probabil,

despre un cetăţean canadianolibanez, care nu a mai locuit aici în mod permanent de la vârsta de 12 ani", a insistat Kenney.

ROMÂNIA

LEGE

ELECTORALĂ:

Se revine la votul pe listă pentru alegerea deputaţilor, uninominal doar pentru senatori Liderii USL au decis ca în noua lege electorală să se revină la votul pe listă pentru alegerea deputaţilor, în timp ce pentru senatori se va menţine sistemul uninominal. „Ne dorim o Cameră a Deputaţilor cu maxim 300 de membri cu atribuţii care ţin de buget, aleşi pe vot proporţional şi un Senat cu 90 maxim 100 membri, aleşi uninominal, cu atribuţii pentru dezvoltarea regională, politica externă şi politica de apărare”, a declarat premierul Victor Ponta la Jinalul şedinţei USL. Surse din USL au declarat pentru gândul că pentru Camera Deputaţilor se va reveni la sistemului votului pe liste, în timp ce pentru Senat se va păstra sistemul uninominal. „Trebuie să vedem cum vom rezolva problema de reprezentare, deoarece ar trebui să avem doi senatori per judeţ, dar populaţia din judeţe diferă, ceea ce înseamnă că este posibil să existe şi judeţe în care vor avea trei senatori. Se menţine însă sistemul uninominal pentru alegerea acestora”, au precizat sursele citate. Premierul Victor Ponta a declarat că la revizuirea Constituţiei se va menţine sistemul bicameral, dar procedurile parlamentare vor Ji mult mai rapide, datorită atribuţiilor diferite ale celor două Camere ale Parlamentului. Sistemul proporţional este avut în vedere de PDL, preşedintele comisiei electorale a democrat-liberalilor, SulJina Barbu, declarând recent pentru gândul că, în acest moment, sistemul mixt este cel mai potrivit. "Realitatea ne-a demonstrat că, din păcate, într-un sistem uninominal, în România, partidelor, indiferent de ce reprezentare au ele în Parlament, le este foarte greu să-şi pună în practică proiectele. Experienţa nea demonstrat că sunt parlamentari aleşi uninominal care vin şi spun ”cine eşti tu, partid? la revedere!”, Jiind mai interesaţi de propriile interese", a declarat SulJina Barbu.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 10

PAG.10 | INEDIT

www.ziarulimpact.ca

Cum arată cea mai urâtă şi mai scumpă casă din Canada Cea mai scumpă casă din Canada, cu o suprafaţă de 500 de metri pătraţi şi situată la malul mării, lângă Vancouver, a fost scoasă la vânzare cu preţul de 37,9 miloane de dolari canadieni (27,9 milioane de euro). Vila arată însă hidos, cu o cupolă şi minarete pe acoperiş. Nici interiorul, decorat în alb şi auriu, asemănător cu cel al Casei Poporului, nu dă mai multă dovadă de gust, potrivit Daily Mail. Casa a fost construită în 1964, după indicaţiile proprietarului, un magnat local, şi nu s-a schimbat aproape deloc de atunci. Proprietatea a mai fost scoasă la vânzare, anul trecut, când preţul cerut era de 30 de milioane de dolari. Deşi nu a avut nici un cumpărător, acum proprietarii cer şi mai mult - aproximativ de 1000 de

ori mai mult decât valora casa în 1964. Mai mult chiar, vila este evaluată la 6,7 milioane de dolari, recunoaşte agentul imobiliar care se ocupă de vânzare, Laura McLaren. "Practic, terenul este valoros. Casa nu are nici o valoare", a declarat McLaren pentru publicaţia locală North Shore News. Terenul ar putea 5i cumpărat de un dezvoltator, care ar putea construi acolo mai multe locuinţe cu vedere la mae, explică ea. Nu ar 5i un caz unic. În urmă cu trei ani, o proprietate din Vancouver a fost vândută pentru 39,9 milioane de dolari unui dezvoltator care a împărţit terenul în 12 loturi pe care a construit vile, 5iecare în valoare de câteva milioane de dolari.

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 11

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

www.ziarulimpact.ca

PUBLICITATE | PAG.11


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 12

Proclamaţie a organizaţiilor Germania ameninţă că va de romi, la 157 de ani de la lua măsuri împotriva dezrobire imigranţilor din România PAG.12 | ROMÂNIA

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

Modernizarea comunităţilor de romi, păstrarea limbii romani şi a valorilor fundamentale ale identităţii etno-culturale a acestei etnii reprezintă obiectivele organizaţiilor de romi, potrivit proclamaţiei adoptate la dezbaterea "Romii - de la statutul de robi la statutul de cetăţeni europeni", organizată miercuri la Palatul Parlamentului.

Uniunea Europeană continuă să-şi dezvăluie fisurile din cadrul arhitecturii sale. Dacă absenţa unei politici economice comune a dus la marginea prăpastiei numeroşi membri ai UE, libera circulaţie a cetăţenilor începe să fie şi ea criticată în capitalele europene, comentează miercuri, 20 februarie a.c., es.euronews.com.

Potrivit documentului, romii îşi propun ca reprezentativitatea politică a acestora să crească, accesul la educaţie să 5ie facilitat, iar relaţia cu autorităţile publice să 5ie intensi5icată. "Iniţiem astăzi (n.r. miercuri, 20 februarie) un mecanism comprehensiv de consultare şi colaborare între Partida Romilor "Pro Europa", organizaţia reprezentativă a romilor, şi Uniunea Naţională a Comunităţilor de Romi (UNCR), susţinute de organizaţii civice cu expertiză tehnică în diferite domenii de interes sectorial", se arată în proclamaţie. Documentul menţionează că strategia Guvernului pentru incluziune socială pentru perioada 2012 - 2020 trebuie revizuită.

Germania se confruntă cu serioase probleme după ce, din 2011, au sosit pe teritoriul său peste 150.000 de români şi bulgari. Pentru imigranţi însă, exilul german reprezintă o mare oportunitate. Întrebaţi dacă îşi pot asigura cele necesare traiului, unii expatriaţi a5irmă că în Germania 'există locuri de muncă, există de toate', chiar dacă nu toţi şi-au găsit până în prezent unde să muncească, astfel încât sunt obligaţi să trăiască numai din ajutorul pentru copii. Atunci când infrastructura socială - locuinţe, spitale, şcoli - nu

"Solicităm statului român să respecte deciziile noastre şi să ne susţină în toate demersurile. Cerem tuturor romilor să se alăture drumului nostru de unitate, credinţă şi solidaritate'', se încheie proclamaţia adoptată la 157 de ani de la dezrobirea romilor. Reprezentantul Agenţiei "Împreună", Gelu Duminică, a apreciat declaraţia ca 5iind "formală", dar a precizat că nu se delimitează de îndemnurile incluse în document. Dezbaterea, 5inalizată cu adoptarea proclamaţiei, a fost organizată de Camera Deputaţilor şi Agenţia Naţională pentru Romi, avându-i co-organizatori pe UNCR şi Partida Romilor.

mai poate face faţă, se ivesc şi problemele cu gazdele lor. Specialiştii susţin că actualele metode de integrare nu sunt utile pentru acei imigranţi care au o familie numeroasă, măsurile 5iind destinate pentru inserţia individuală. Pentru a calma spiritele, ministrul german de interne, HansPeter Friedrich, a promis să lupte împotriva atribuirii abuzive de ajutoare sociale şi nu exclude să sesizeze Uniunea Europeană în acest dosar.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 13

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

www.ziarulimpact.ca

HEALTH & LIFE STYLE | PAG.13

H e a l t h Di v i de n d s ! D e v e l opi n g a n e x e r ci s e p r o g r a m a n d se l e c t i n g e x e r ci s e s .

By Paul SCULLY

paul.s@ziarulimpact.ca

I was once told by a colleague that there is no such thing as bad exercises (provided they were performed correctly), just wrong exercises for certain people. Now I can’t say that I agree with that entirely, but there is a strong element of truth to that statement. There are many exercises that are beneDicial for certain people and completely wrong for others. When developing an exercise program and selecting exercises, the

most important factor is your ability to perform the exercise correctly and then of course the potential beneDits you can get from choosing that particular exercise. All too often I meet people who will tell me about their sore knee or shoulder while working out, or a speciDic exercise that hurts them. This is normally due to poor exercise selection, execution, or both. No matter your Ditness goals, it is essential that you choose the right exercises for you and perform them properly. When exercise is applied correctly over time, your quality of life should improve: better movement and mobility, less pain, more energy,

more endurance, more strength... you get the picture! The challenge of course is Diguring out which exercises are best suited to your present Ditness level and goals. This challenge is best met by using the services of a qualiDied personal trainer. Your trainer should evaluate your static posture and also conduct various movement screens to be able to design a program for you and determine a path of progression. Once your program is designed, you must learn how to perform the exercises properly; this usually takes some practice and feedback from your trainer. A good trainer will regress or progress exercises as needed. Over time you will learn how to perform exercises properly and you will reap the many beneDits of good form. Hiring a trainer, at least initially, is a smart investment in your health. An alternative to this approach is to invest in getting certiDied yourself. There are many certiDication courses to choose from that will teach you how to teach yourself! Some of the more popular certiDications are canDitpro and FIT from the Y.M.C.A.. These courses are almost always made up of a combination of people who want to become personal trainers and people who are looking to improve their own training. I believe either option is a smart investment in your health. A personal trainer can educate you and keep you motivated and accountable. While learning sound training principles through a certiDication course can give you the tools and freedom to develop your own programs in a safe and efDicient way. An investment in your health pays the best dividends!

Statul la birou creşte dramatic riscul de cancer, boli ale inimii şi diabet. Avertizările specialiştilor Oamenii care petrec mai mult de şase ore stând pe un scaun la un birou îşi măresc dramatic riscul de a avea cancer sau diabet, conform unui studiu al Universităţii Kansas. De asemenea, la acelaşi risc ridicat sunt expuşi şi şoferii, informează Daily Mail. Efectul negativ al sedentarismului este atât de profund că nu ţine cont de vârstă, venit, educaţie sau chiar greutate. Bărbaţii care stau pe scaun suferă de o rată a bolilor mai mare chiar dacă greutatea lor este mai bună decât a acelora care nu stau atât de mult pe scaun. Cercetătorii au descoperit o legătură directă între timpul petrecut de oameni stând şi posibilitatea unei boli cronice, incluzând cancerul, boli ale inimii şi diabetul. Studiul a urmărit 63.048 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 45 şi 65 de ani, înregistrând cât timp stau pe zi şi de ce boli au suferit. Rezultatele indică faptul că cei care stau pe un scaun mai puţin de patru ore au şanse mai mari să nu sufere de boli cronice. Profesorul care a condus studiul, Richard

Lower abdominal pain in women

What causes lower abdominal or pelvic pain?

All women will experience pain in the lower abdomen from time to time. Most commonly this can occur due to their periods or menstruation. In many cases it is difficult to diagnose the exact cause of the pain, but noting certain features will help your doctor come to a diagnosis. The most common causes are a urinary disorder, such as bladder or kidney problems, a bowel problem or a problem with the reproductive system – the uterus, Fallopian tubes and ovaries.

Type of pain arising from the urinary system

Urine infections are common and present symptoms, such as burning when you pass urine and going to the toilet more often. Infection can spread to the kidneys (pyelonephritis) and can make you feel unwell with a high temperature and back pain. If you have pain that spreads from your back down to your groin and is severe – your doctor may be more concerned that you have kidney stones. The doctor will test your urine if you have any of the above symptoms. If you have any blood in your urine, it's important to tell the doctor because this always needs investigation. Tumours of the urinary system are not common, and the doctor will certainly take into account the duration of your symptoms first.

Type of pain arising from a condion affecng the intesnes

Both constipation and diarrhoea can give you pain. The pain they are often associated with is described as 'colicky.' This means that it comes and goes in waves. Bloating and swelling is also a common symptom that people report and can be due to a problem affecting the bowels. Many people worldwide suffer from irritable bowel syndrome (IBS), which can give you alternating diarrhoea, constipation and bloating. It can be diagnosed by your doctor but only carefully once they are sure that nothing else is accounting for your symptoms. If you have any fresh bleeding from your back passage or you notice that your motions are black in colour then your should alert your doctor. These symptoms require investigation.

Type of pain arising from a condion affecng the reproducve organs

Pain can originate from your uterus (womb), Fallopian tubes or ovaries. It's usually felt in the middle of the lower abdomen. Pain that is felt more to the side can be more typical of a pain coming from the ovary. Pain coming from the uterus is often worse during your period and is called dysmenorrhoea. Some conditions affecting the reproductive system can also cause pain during intercourse. This is called dyspareunia and it is important to let your doctor know if you are troubled by it. Examples of conditions of the reproductive organs include endometriosis, fibroids, pelvic inflammatory disease, ovarian cysts and problems related to the early stage of pregnancy such as a miscarriage or ectopic pregnancy.

What will the doctor do?

Rosenkranz, a explicat rezultatele acestuia. "Am văzut o creştere constantă a riscului de boli cronice la cei care stau mai mult timp. Cei care petrec opt ore pe scaun au fără niciun dubiu cel mai mare risc de boli cronice. Ştim cu siguranţă că cei care sunt implicaţi în activităţi Dizice au un risc mai redus de a avea anumite boli, dar în acelaşi timp, trebuie reduse numărul de ore petrecute

pe un scaun într-o zi. Multe dintre meseriile de birou care necesită o perioadă lungă pe scaun pot Di un pericol pentru sănătate din cauza inactivităţii şi a nivelului mic de energie", a menţionat el. Deşi studiul a fost realizat pe bărbaţi, cercetătorii consideră că aceleaşi rezultate se aplică şi pentru femei.

The doctor will ask lots of questions regarding your periods, passing of urine and bowel movements. They may also ask about general symptoms such as fever, nausea and vomiting. If appropriate, they may ask questions about a person's emotional lifefamily, home, work and sex life. Next the doctor will examine you. They will examine your abdomen and may examine you internally also (vaginal, rectal or sometimes both) may be necessary. Often the doctor will ask for you to give a urine sample, which can be tested for infection. If you have symptoms of vaginal discharge or other related symptoms the doctor may take some vaginal swabs. Depending on your symptoms and their duration the doctor may decide to arrange for further investigations. These may involve and ultrasound of your abdomen and pelvis. They may feel that you need to see a specialist too.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 14

PAG.14 | INTERVIU

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

Monica Pillat a luat exemplu de la părinţi De ani de zile, scriitoarea Monica Pillat publică scrisori şi amintiri din arhiva familiei sale. Împreună cu Barbu Cioculescu, semnează acum un volum memorialistic în dialog, dezvăluind cititorilor alte genealogii şi alte înrudiri, concrete sau spirituale, ale culturii noastre. Andrada VĂSII

ziarulmetropolis.ro

Cum v-a venit ideea să publica)i zestrea documentară a familiei dvs.? Monica Pillat: Am luat exemplu de la părin/ii mei. Tatăl meu, Dinu Pillat, imediat ce s-a putut, a contribuit cu antologii din poezia tatălui său, a scris un doctorat și una din lucrări a fost dedicată portretului tatălui său. Pe urmă, după moartea mamei mele am încercat să valori<ic cât am putut comoara pe care o aveam acasă de scrisori, de scrieri inedite. Însăși mama mea, după moartea tatălui meu, s-a ocupat de opera lui Ion Pillat și a scos șapte volume din operele lui complete – deci am avut din familie un sentiment de pietate și de dragoste de a continua să duc mai departe moștenirea culturală a familiei noastre. Sentimental vorbind, am vrut să <iu cu ei mai departe și aceste căr/i m-au /inut lângă ei. Pe de altă parte, sunt căr/i care am văzut că, dincolo de caracterul lor personal, au plăcut multor cititori și le-au înfrumuse/at via/a, așa cum mi-au mărturisit mul/i.

A)i publicat acum această carte în dialog cu Barbu Cioculescu, unde apar și tatăl dvs., și rude și cunoștin)e comune… Am avut senza)ia unei aristocra)ii care a fost contemporană, în care toată lumea s-a cunoscut cu toată lumea. O aristocra)ie culturală. M.P.: O aristocra/ie culturală, a spiritelor. Sigur că a fost o emula/ie în perioada interbelică, când părin/ii mei erau foarte tineri. Barbu Cioculescu este doar cu vreo șapte ani mai mic decât părin/ii mei, cred, deci totuși erau de o genera/ie. Iar cartierul Cotroceni, unde încă locuiește și acum familia Cioculescu, este plin de amintiri culturale. Aici au locuit Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Adrian Maniu… Șerban Cioculescu, marele critic literar, a adunat în jurul lui o mare efervescen/ă literară și a avut acasă un cenaclu de memorialiști chiar în perioada cea mai cruntă a comunismului, când casa lor a fost ocupată și s-au restrâns în două-trei camere și într una făceau cenaclu. A fost extraordinar că, în ciuda tuturor ostilită/ilor, ei au continuat să-și găsească refugiul în artă și în cultură.

Tatăl dvs. a fost în închisoare între 1959 și 1964 iar în familia Cioculescu, când nu a fost

vorba de arestări, a fost vorba de restrângerea spa)iului. Până la urmă, de ce crede)i că i-au deranjat pe comuniști atât de tare marile familii din cultura română, pentru că foarte bogate nu erau? M.P.: Nu cred că e o chestiune de bogă/ie din punct de vedere <inanciar, dar erau oameni care gândeau liber, pe care cultura îi făcea independen/i și puternici. Oamenii aceștia puteau judeca și tocmai <iindcă erau spirite libere trebuiau înăbușite. Gândi/i-vă că intelectualii și preo/ii au avut cel mai mult de suferit. Cultura și religia sunt cele două domenii care scapă controlului politic totalitar.

Povestește și Barbu Cioculescu că a avut o educa)ie mai curând spartană, că nu a fost considerat deloc un copil special și nu a fost ocrotit… M.P.: Ocrotit cred că era, dar părin/ii lui erau foarte ocupa/i și probabil n-au avut timp să-l răsfe/e, iar el n-a fost centrul Universului… Ceea ce l-a făcut să <ie un om extrem de ponderat, deloc narcisist. El sus/ine chiar, în această carte, că e o <igură de al doilea plan. Lucrul ăsta poate, într-o vreme, să-l <i complexat, dar i-a prins bine pentru că l-a ferit de ispita îngâmfării, de tot felul de răsfă/uri literare pe care le au copiii unici. Eu găsesc că ceea ce este foarte frumos în memoriile lui Barbu este tocmai această discre/ie, această <ine/e și noble/e spirituală, calită/i care îl împiedică să se pună pe primul plan și să se bată cu pumnii în piept că ce grozav este și ce familie minunată are. E mai degrabă autoironic, de multe ori. M.P.: Da! Eu chiar am spus că mi s-a părut că memoriile lui merg pe linia lui Ion Creangă, <iindcă au și lirismul, dar și ironia și distan/area cu care se vede Creangă în Amintiri din copilărie. Dar Barbu, sigur, <iind un spirit urban, introduce și dimensiunea erudi/iei. Bibliotecile formează capitole consistente din carte. El este un om al căr/ii.

Vorbind despre tatăl dvs., Barbu Cioculescu spune la un moment dat că era meditativ și mistic, ca Rilke, pe de o parte, tonic și vesel pe de altă parte… V-a emo)ionat să găsi)i acest fragment? M.P.: Dar știam! Prietenia lor era ceva foarte

cunoscut, noi am avut norocul să preluăm această prietenie. Șerban Cioculescu era prieten cu bunicul meu, Ion Pillat, pe urmă Barbu a fost prieten cu părin/ii mei și pe urmă ne-am împrietenit eu cu el. Am rămas prieteni. Ne cunoaștem de peste patruzeci de ani. Este o prietenie veri<icată în timp și ne-am bazat mult unii pe al/ii, în această perioadă. Tata îl iubea foarte mult pe Barbu iar Barbu, după cum mărturisește, a vrut ca tata să <ie nașul copilului său, Șerban, pe care tata l-a și botezat. Deci suntem și rude, prin această ceremonie.

E o înrudire mai largă. Dvs. a)i fost botezată după Monica lui Ionel Teodoreanu… M.P.: Da! Așa e! Părin/ii mei voiau să-mi pună, dacă aș <i fost băiat, numele de Dănu/, tot după romanul La Medeleni. Pe urmă au vrut să mă numească Nadia, după personajul lui Radu Tudoran din Un port la Răsărit. În <ine s-au hotărât pentru Monica, <iindcă au văzut că sunt blondă și mă potriveam mai mult cu personajul lui Teodoreanu. Cred că a fost ciudată copilăria, apoi adolescen)a într-o casă în care intrau scriitori pe care îi putea)i vedea în reviste, scriitori cunoscu)i, ale căror căr)i erau în librării… M.P.: Nu prea erau în librării!

Nu prea erau în librării, în perioada aceea… M.P.: Erau destul de puși la zid de cenzura acelor vremuri. Dar nu mi s-a părut ciudat. Am crescut lângă oameni extraordinari și consider că ăsta a fost marele meu noroc.

Nu e copleșitor, să crești într-o mare familie culturală, în care toată lumea și-a lăsat numele într-un fel sau altul? M.P.: Copleșitor, da, dar în același timp tocmai asta te face să scrii sau să-/i povestești memoriile, <iindcă /i se pare că Dumnezeu /i-a dat darul pe care trebuie să îl dai mai departe celor care nu au avut norocul să îl primească decât indirect,

prin aceste căr/i.

A)i știut dintotdeauna că vre)i să vă ocupa)i de literatură? M.P.: Nu. Dar trăind printre căr/i și <iind <iica unui romancier, <iind nepoata unei pictori/e, într-un fel am fost aproape de artă și am fost încurajată să scriu și să citesc, mai ales. Pe urmă a devenit un mod al meu de a <i.

În coresponden)a părin)ilor dvs., pe care a)i publicat-o, la un moment dat Dinu Pillat îi scrie so)iei sale că Monica scrie la continuarea căr)ii care i-a plăcut atât de mult… M.P.: Da, el s-a bucurat ca un copil de prima mea carte, cu care am debutat, Cei 13 și misterul. Tata era foarte mândru de ceea ce făceam. Spunea, în glumă, că talentul sare o genera/ie – ceea ce nu era adevărat. El spunea: „Când eram tânăr, eram <iul lui Ion Pillat, acum sunt tatăl Monicăi.” Vezi cât era de modest? El însuși a fost un scriitor și un critic de mare talent, însă trăind în epoca în care a trăit, nu a fost pus în lumină. Dar nu-i nimic, cred că pot să încerc să fac eu ceva pentru opera lui, să o readuc în prezent.

Care crede)i că e cel mai important lucru pe care l-a)i moștenit? M.P.: E o întrebare grea… Am moștenit multe lucruri… Iubirea, cred. Am avut norocul să mă nasc într-o familie care știa ce este iubirea și lucrul ăsta e nemaipomenit. Iubirea adevărată, iubirea răbdătoare, iubirea plină de credin/ă, iubirea demnă… Din căr/ile pe care le-am publicat din ce mi-au lăsat ai mei transpare calitatea acestui tip de iubire de care oamenii, cum vedem, au mare nevoie.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 15

EDIŢIA 2 â&#x20AC;˘ 22 FEBRUARIE â&#x20AC;˘ 2013

B S r 

 o u  tt

MONTREAL:

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Liviu Alexandrescu www.bunavestire.ca

www.ziarulimpact.ca

SPIRITUALITATE | PAG.15

Cum sÄ&#x192; nu ne revoltÄ&#x192;m ĂŽn faĹŁa suferinĹŁei

Biserica Ă&#x17D;nÄ&#x192;lĹŁarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.G Montreal, QC., H4A 2B6 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Nicolae Stoleru www.inaltarea-domnului-montreal.com Biserica Sfântul Nicolae Adresa: 3044 rue Delisle (colĹŁ cu Atwater, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30. Preot - Cezar Vasiliu www.sfnicolaemtl.com

Catedrala Sf. Ioan BotezÄ&#x192;torul Adresa: 1841 Masson St., MontrĂŠal QC H2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - George ChiĹ&#x;cÄ&#x192; www.bor-montreal.ca

Biserica Greco-catolicÄ&#x192; NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal, QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30 Preot - Sorin Avram Ĺ&#x17E;uta www.sfantamariamica.ca Biserica Sfânta CuvioasÄ&#x192; Parascheva Adresa: 4545 rue de Salabery, Montreal, QC., H4J 1H5 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Ungureanu

ANJOU:

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45 Preot - Ioan CotrigÄ&#x192;Ĺ&#x;anu www.sfantulilie.org

LAVAL:

Biserica NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval, QC., H7V 1X2 Sf. Liturghie: la orele 11:30 Preot - Ioan Iancu www.bisericalaval.com

RIVEâ&#x20AC;&#x2C6;SUD:

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie, Saint-Hubert, QC., J4T 2B1 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Sandu www.sfgheorghe.com

WEST ISLAND:

AcoperÄ&#x192;mântul Maicii Domnului Adresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds, Quebec, H9A 1C3 Sf. Liturghie: la orele 13:00 Preot - Gabriel Alexe www.ortodoxwestisland.ca

AUTEUIL:

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa: 10120, avenue d'Auteuil, MontrĂŠal, Qc, H3L 2K1 Sf. Liturghie: la orele 12:00 Preot - Ion CeauĹ&#x;u www.bisericasfdimitriecelnou.com

ST-EUSTACHE:

Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon Adresa: 367, rue Godard, SaintEustache, Qc, J7P 3V2 Sf. Liturghie: la orele 11:15 Preot - Vasile Trif www.bisericamontreal.org

Cuvânt al pÄ&#x192;rintelui Teo!il, ĂŽnregistrat ĂŽn FranĹŁa / la 20 iunie 1999 Ĺ&#x;i preluat din Feuille Saint Jean Cassien, nr. 68/ iunie 2000 Ă&#x17D;ncÄ&#x192; din tinereĹŁe mÄ&#x192; ĂŽntreb la ce serveĹ&#x;te suferinĹŁa Ĺ&#x;i nu am gÄ&#x192;sit ĂŽncÄ&#x192; rÄ&#x192;spunsul potrivit. Am constatat cÄ&#x192; pentru toatÄ&#x192; lumea, pentru cei care suferÄ&#x192; Ĺ&#x;i pentru cei care nu suferÄ&#x192;, suferinĹŁa este ĂŽn acelaĹ&#x;i timp o realitate, o problemÄ&#x192; Ĺ&#x;i o tainÄ&#x192;. Realitate pe care nu o putem evita, problemÄ&#x192; pe care nimeni nu a reuĹ&#x;it sÄ&#x192; o rezolve, suferinĹŁa rÄ&#x192;mâne tainÄ&#x192;. De fapt, nu e important ceea ce credem sau gândim despre suferinĹŁÄ&#x192;; important este raportul pe care ĂŽl avem cu propria noastrÄ&#x192; suferinĹŁÄ&#x192;. Ce putem face ca sÄ&#x192; nu suferim? Biserica nu vrea ca oamenii sÄ&#x192; sufere. Ă&#x17D;n timpul slujbelor noi ne rugÄ&#x192;m pentru un â&#x20AC;&#x153;sfârĹ&#x;it creĹ&#x;tinesc vieĹŁii noastre, fÄ&#x192;rÄ&#x192; durere, neĂŽnfruntat, ĂŽn pace Ĺ&#x;i rÄ&#x192;spuns bun la ĂŽnfricoĹ&#x;Ä&#x192;toarea judecatÄ&#x192; a lui Hristos, sÄ&#x192; cerem". Biserica doreĹ&#x;te credincioĹ&#x;ii sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i ducÄ&#x192; viaĹŁa ĂŽn liniĹ&#x;te Ĺ&#x;i pace, Ĺ&#x;i cât este posibil, sÄ&#x192; nu sufere. Ă&#x17D;n timpul S9intei Liturghii ne rugÄ&#x192;m de asemeni pentru conducÄ&#x192;torii Bisericii, pentru episcopul nostru, â&#x20AC;&#x153;ca Domnul sÄ&#x192;-l pÄ&#x192;zeascÄ&#x192; ĂŽntreg, ĂŽn pace, cinstit, sÄ&#x192;nÄ&#x192;tos, ĂŽndelungat ĂŽn zile". DupÄ&#x192; ce am fÄ&#x192;cut aceastÄ&#x192; cerere pentru conducÄ&#x192;torii Bisericii, o facem Ĺ&#x;i pentru noi toĹŁi, pentru cÄ&#x192; adÄ&#x192;ugÄ&#x192;m: â&#x20AC;&#x153;pe toĹŁi Ĺ&#x;i pe toate".

Biserica doreĹ&#x;te, deci, ca toĹŁi oamenii sÄ&#x192; trÄ&#x192;iascÄ&#x192; ĂŽn pace, sÄ&#x192; 9ie sÄ&#x192;nÄ&#x192;toĹ&#x;i Ĺ&#x;i sÄ&#x192; aibÄ&#x192; zile ĂŽndelungate. Ea nu ĂŽncurajeazÄ&#x192; suferinĹŁa, dar ne ĂŽnvaĹŁÄ&#x192; sÄ&#x192; o suportÄ&#x192;m atunci când o ĂŽntâlnim, sÄ&#x192; acceptÄ&#x192;m partea noastrÄ&#x192; de suferinĹŁÄ&#x192;, sÄ&#x192; o primim pentru binele nostru. SÄ&#x192; nu ne dorim suferinĹŁa, dar sÄ&#x192; o acceptÄ&#x192;m dacÄ&#x192; vine. Nu e nevoie ca toĹŁi oamenii sÄ&#x192; aibÄ&#x192; partea lor de suferinĹŁÄ&#x192;. Unii sunt scutiĹŁi, alĹŁii o pot suporta cu uĹ&#x;urinĹŁÄ&#x192;, iar pentru alĹŁii este un adevÄ&#x192;rat chin. Când spun asta mÄ&#x192; gândesc ĂŽn special la suferinĹŁa 9izicÄ&#x192;. Cunosc persoane care suportÄ&#x192; o suferinĹŁÄ&#x192; adâncÄ&#x192;, care nu se pot miĹ&#x;ca de pe patul de boalÄ&#x192;, Ĺ&#x;i care totuĹ&#x;i radiazÄ&#x192; de bucurie, o bucurie pe care ceilalĹŁi, deĹ&#x;i sÄ&#x192;nÄ&#x192;toĹ&#x;i 9izic, nu o au. Unii se revoltÄ&#x192; ĂŽn faĹŁa suferinĹŁei, iar alĹŁii o ignorÄ&#x192;. Ă&#x17D;n 9iecare din aceste cazuri trebuie sÄ&#x192; luÄ&#x192;m ĂŽn considerare intensitatea suferinĹŁei, cÄ&#x192;ci sunt suferinĹŁe care-l pot distruge pe om. Sunt ĂŽnsÄ&#x192; persoane despre care credem cÄ&#x192; suferÄ&#x192;, dar care Ĺ&#x;tiu cum sÄ&#x192; se comporte ĂŽn faĹŁa suferinĹŁei, anihilând-o. Un medic român, care crede ĂŽn Dumnezeu, spunea cÄ&#x192; sunt douÄ&#x192; lucruri pe care

omul nu le poate face fÄ&#x192;rÄ&#x192; credinĹŁa ĂŽn Dumnezeu: sÄ&#x192; creascÄ&#x192; copii buni Ĺ&#x;i sÄ&#x192; suporte o mare suferinĹŁÄ&#x192;. Eu cred, de asemeni, cÄ&#x192; cei ce au de purtat o cruce grea, au Ĺ&#x;i puterea de a o duce uĹ&#x;or, 9iind persoane care cred ĂŽn Dumnezeu. Ei primesc partea lor de suferinĹŁÄ&#x192; ca venind din mâinile Domnului, Ĺ&#x;tiind cÄ&#x192; dacÄ&#x192; Domnul a ĂŽngÄ&#x192;duit-o, nu e ĂŽn zadar. Sfântul Marcu Ascetul spunea cÄ&#x192; nu e important sÄ&#x192; Ĺ&#x;tim de unde vine suferinĹŁa, ci sÄ&#x192; Ĺ&#x;tim cum sÄ&#x192; o primim fÄ&#x192;rÄ&#x192; sÄ&#x192; ne revoltÄ&#x192;m. Un pÄ&#x192;rinte din mÄ&#x192;nÄ&#x192;stirea noastrÄ&#x192;, pÄ&#x192;rintele Arsenie Boca, spunea: â&#x20AC;&#x153;DacÄ&#x192; tot trebuie sÄ&#x192; suferim, mÄ&#x192;car sÄ&#x192; nu suferim zadarnic". Pentru a putea folosi suferinĹŁa spre binele sÄ&#x192;u, omul trebuie sÄ&#x192; creadÄ&#x192; cÄ&#x192; suferinĹŁa are un sens pentru el, chiar dacÄ&#x192; pe moment nu ĂŽnĹŁelege. De fapt, cel care ĂŽnĹŁelege Ĺ&#x;i Ĺ&#x;tie cum sÄ&#x192; suporte suferinĹŁa, nu mai suferÄ&#x192;. AĹ&#x; spune cÄ&#x192; suferinĹŁa e o realitate pe care avem dreptul sÄ&#x192; o evitÄ&#x192;m, dacÄ&#x192; putem, o problemÄ&#x192; pe care avem dreptul sÄ&#x192; o rezolvÄ&#x192;m, dacÄ&#x192; ne stÄ&#x192; ĂŽn putinĹŁÄ&#x192;, dar trebuie sÄ&#x192; ne plecÄ&#x192;m ĂŽn faĹŁa tainei Ĺ&#x;i sÄ&#x192; folosim suferinĹŁa care ne este datÄ&#x192; pentru progresul nostru spiritual. DacÄ&#x192; nu putem sÄ&#x192; ne ĂŽnĹŁelegem propria suferinĹŁÄ&#x192;, nu vom putea ĂŽnĹŁelege nici suferinĹŁa celorlalĹŁi. Putem totuĹ&#x;i sÄ&#x192; ĂŽncercÄ&#x192;m sÄ&#x192;-i ajutÄ&#x192;m sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i poarte suferinĹŁa. Este chiar o datorie, cÄ&#x192;ci Domnul ne-a chemat sÄ&#x192;-I 9im colaboratori, sÄ&#x192; ne ajutÄ&#x192;m aproapele. FÄ&#x192;rÄ&#x192; a avea puterea de a vindeca, avem datoria de a face tot ce ne stÄ&#x192; ĂŽn putinĹŁÄ&#x192; pentru a-i ajuta pe cel de lângÄ&#x192; noi. SÄ&#x192; ne gândim la cei patru care l-au adus ĂŽn faĹŁa Domnului pe paraliticul din Capernaum. Ar 9i putut sÄ&#x192; aĹ&#x;tepte sÄ&#x192; se ĂŽntâlneascÄ&#x192; cu Domnul, dar ei au simĹŁit nevoia sÄ&#x192;-l aducÄ&#x192; pe prietenul lor cât mai repede ĂŽn faĹŁa Domnului, pentru a 9i vindecat. Ĺ&#x17E;i-au dat seama cÄ&#x192; ei nu-l puteau vindeca, dar au Ĺ&#x;tiut cÄ&#x192; Domnul o poate face. TotuĹ&#x;i, Domnul nu vindecÄ&#x192; mereu. Pe unii ĂŽi lasÄ&#x192; sÄ&#x192; sufere, pentru binele lor Ĺ&#x;i al celor din jur. Am constatat adesea cÄ&#x192; oamenii care suferÄ&#x192; sau care au trecut prin mari suferinĹŁe, sunt oameni puternici. Ei au cÄ&#x192;pÄ&#x192;tat o altÄ&#x192; perspectivÄ&#x192; asupra vieĹŁii Ĺ&#x;i au dobândit unele calitÄ&#x192;ĹŁi pe care oamenii scutiĹŁi de suferinĹŁÄ&#x192; ne le pot avea. SuferinĹŁa poate 9i primitÄ&#x192; ca un dar, ca o ĂŽmbogÄ&#x192;ĹŁire. Unii simt suferinĹŁa ca pe o nedreptate, ca pe ceva care nu ar 9i trebuit sÄ&#x192; li se ĂŽntâmple lor. Asta pentru cÄ&#x192; ei se comparÄ&#x192; cu ceilalĹŁi, ceea ce nu are niciun sens, 9iecare om trebuie sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i trÄ&#x192;iascÄ&#x192; viaĹŁa care i-a fost datÄ&#x192;. Fiecare are raportul sÄ&#x192;u cu

suferinĹŁa, 9iecare poate câĹ&#x;tiga ceva din suferinĹŁÄ&#x192;. Cred cÄ&#x192; ceea ce trebuie sÄ&#x192; ne ajute este conĹ&#x;tiinĹŁa cÄ&#x192; Dumnezeu ĂŽngÄ&#x192;duie aceastÄ&#x192; suferinĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i cÄ&#x192; ea are un motiv, chiar dacÄ&#x192; noi nu-l Ĺ&#x;tim. AceastÄ&#x192; conĹ&#x;tiinĹŁÄ&#x192;, sau mai bine zis aceastÄ&#x192; ĂŽncredere, ne ajutÄ&#x192; sÄ&#x192; ne purtÄ&#x192;m crucea cu seninÄ&#x192;tate. Pot sÄ&#x192; vÄ&#x192; asigur cÄ&#x192; numai credinĹŁa ĂŽn Dumnezeu ne ajutÄ&#x192; sÄ&#x192; suportÄ&#x192;m o mare suferinĹŁÄ&#x192;. SÄ&#x192; ne reamintim ĂŽnsÄ&#x192; cÄ&#x192; dacÄ&#x192; am suferit, nici nu ne dorim sÄ&#x192; suferim, pentru cÄ&#x192; nici Biserica Ĺ&#x;i nici oamenii nu o doresc. SÄ&#x192; evitÄ&#x192;m suferinĹŁa dacÄ&#x192; putem? Da! Dar sÄ&#x192; nu fugim de crucea care ne mântuie. Domnul nu ne binecuvânteazÄ&#x192; o asemenea atitudine. CÄ&#x192;ci Domnul ne cere sÄ&#x192; ne purtÄ&#x192;m 9iecare crucea, crucea lepÄ&#x192;dÄ&#x192;rii de sine ĂŽnsuĹ&#x;i. FÄ&#x192;rÄ&#x192; cruce nu este mântuire; mântuirea nu ne vine numai prin Crucea Domnului ci Ĺ&#x;i prin purtarea propriei cruci. Când trecem printr-o ispitÄ&#x192;, printr-o boalÄ&#x192;, printr-o durere, un necaz, ne ĂŽntâlnim crucea pe care trebuie sÄ&#x192; o purtÄ&#x192;m Ĺ&#x;i ea devine ĂŽntr-adevÄ&#x192;r crucea mântuirii noastre. SÄ&#x192; 9im convinĹ&#x;i cÄ&#x192; ne este necesarÄ&#x192; crucea pentru a ne mântui. SÄ&#x192;-I cerem Domnului sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate Ĺ&#x;i tot ceea ce e bun, dar sÄ&#x192;-I cerem Ĺ&#x;i puterea de a accepta suferinĹŁa atunci când ne este trimisÄ&#x192;. SÄ&#x192;-I cerem Domnului sÄ&#x192; ne ĂŽntÄ&#x192;reascÄ&#x192; ĂŽn credinĹŁÄ&#x192; pentru a putea face faĹŁÄ&#x192; tuturor ĂŽncercÄ&#x192;rilor care ne vin, sÄ&#x192;-I cerem Domnului sÄ&#x192; ne ajute sÄ&#x192; purtÄ&#x192;m cu bucurie suferinĹŁa. Sfântul Isaac Sirul spunea: â&#x20AC;&#x153;CautÄ&#x192; un doctor ĂŽnainte de a 9i bolnav Ĺ&#x;i roagÄ&#x192;-te ĂŽnainte de venirea ispitei". SÄ&#x192; ne pregÄ&#x192;tim sÄ&#x192; suferim, suferinĹŁÄ&#x192; 9izicÄ&#x192; sau suferinĹŁÄ&#x192; moralÄ&#x192;. Pentru a putea rÄ&#x192;bda suferinĹŁa moralÄ&#x192; Ĺ&#x;i pentru a putea pro9ita de ea, trebuie ĂŽnsÄ&#x192; sÄ&#x192; ne smerim. SÄ&#x192; nu ne tulburÄ&#x192;m vÄ&#x192;zând cÄ&#x192; suferinĹŁa este o realitate pe care nu o putem evita, o problemÄ&#x192; pe care nu o putem rezolva, o tainÄ&#x192; care pentru binele nostru, pentru progresul nostru spiritual ne uneĹ&#x;te cu Crucea Domnului. Ea este o tainÄ&#x192; care ne uneĹ&#x;te cu suferinĹŁa Domnului care avut milÄ&#x192; de noi Ĺ&#x;i ne-a mântuit, pentru cÄ&#x192; ne iubeĹ&#x;te. Ea este o tainÄ&#x192; care ne uneĹ&#x;te cu Domnul, care ne iubeĹ&#x;te chiar Ĺ&#x;i atunci când ne lasÄ&#x192; sÄ&#x192; suferim Ĺ&#x;i care ne Ĺ&#x;terge lacrimile atunci când Ĺ&#x;tie cÄ&#x192; suferim pentru binele nostru. Noi nu suntem singuri. Dumnezeu este cu noi. SÄ&#x192; credem cÄ&#x192; ĂŽngerul nostru pÄ&#x192;zitor ne ĂŽnsoĹŁeĹ&#x;te pretutindeni, cÄ&#x192; Maica Domnului ne ocroteĹ&#x;te mereu Ĺ&#x;i la bine Ĺ&#x;i la rÄ&#x192;u. SÄ&#x192; credem cÄ&#x192; mila Domnului ne ĂŽnsoĹŁeĹ&#x;te mereu.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 16

PAG.16 | ARTĂ ŞI CREAŢIE

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

Lecţia 21 r Cu bine, până data viitoare Dragi cititori, iată că s-a împlinit un an de zile de când suntem împreună, timp în care am încercat cum am ştiut mai bine, să vă împărtăşesc câteva din cunoştinţele mele fotografice. Cu acest articol, al 21-lea la număr, voi încheia această serie care sper să vă fi folosit, cel puţin o singură dată. Dar nu vă faceți griji, nu voi pleca, ci voi reveni cu lucruri interesante, care vă vor stârni, sper, atenția, curiozitatea cât și interesul. Acestea fiind spuse, aș vrea ca la sfârșit de serial, să facem o mică recapitulare a ultimului an petrecut împreună prin intermediul acestui ziar.

Încep prin a vă mulțumi pentru atenția și devotamenul oferit în fiecare număr, mulți dintre voi exprimându-vă aprecierea chiar în persoană. Să țineți minte că întotdeauna, un cuvânt bun, cald, valorează foarte mult, atât pentru cel care-l primiște, cât și pentru cel care-l oferă. Făcând o paralelă a lumii fotografice, degeaba v-ați luat teancuri de cărţi de specialitate, pe care le-aţi citit în mod fest, dacă niciodată nu aţi mers să practicați... ştiţi vorba aia, „teoria ca teoria, dar practica ne omoară. Care credeți că a fost primul lucru pe care la fotografiat omul vreodată? Se spune că fotografia a început de la Louis Daguerre, deoarce dezbaterile sunt întețite, primele lucruri pe care Daguerre le-a fotografiat vreodată au fost oamenii: omul vroia să se vadă, să se cunoască. În aceeași ordinie de idei „cele mai vechi urme ale unor oglinzi au fost găsite cu 6000 de ani înaintea nașterii lui Hristos. Oamenii au vrut întotdeauna să se vadă pe ei, să poată să-și înțeleagă fizionomia, frumusețile și defectele. Pentru acest fapt, voi consacra această ultimă lecție, portretelor. Portretele au fost, sunt și vor fi cele mai căutate forme de exprimare ale unui fotograf. Cel mai des, un fotograf este conactat pentru a fotografia portrete, fie ele de adulti, pentru afaceri, pentru ziare, pentru zile onomastice sau pur şi simplu pentru oameni care vor să-şi catalogheze vieţiile într-un album. De la buletine la pașapoarte, portretul este fotografia de referință. Fiecare suntem un pic diferiți, avem trăsături diferite expresii diferite.

Un fotograf renumit pe nume Alfred Eisenstaedt, a făcut nenumărate portrete celbre iar el spunea că este important să ”clickui” cu subiectul tău înainte de a ”clickui” pe aparat. Dacă voi înțelegeți trăirile subiectului vostru, șansele sunt mari să aveți o poză creativă. Sunt mai multe tipuri de portrete, dar din păcate , din lipsa spațiului, nu vă voi putea da un exemplu din fiecare, dar cel puţin le voi enumera: autoportretul, portretul candid, bebelușii, copiii, intim, formal și editorial. Evident, fiecare tip de portret implică o încadrare diferită sau poate chiar un aranjament de studio dar țineți minte, în mare, pentru a face portrete reușite nu aveți nevoie de o cameră sau o lentilă foarte scumpă, totul ține de legătura creată între subiect și cameră. Din punct de vedere tehnic este evident că ochii sunt foarte importanți, dar puteți la fel de bine alege să accentuaţi doar o anumită parte a feței. Pentru a reda ochii cât mai bine, după cum v-am mai spus în articolele precedente, folosiți funcția +/- și setați valoarea oriunde între +0.7 și +1Ev,

pe scurt, supraexpuneți poza cu un „stop”. Dacă îl faceți în plină zi sau chiar cu soarele în spatele subiectului, folosiți un flash, un obiect refelexiv, ca să umpleți umbrele de pe fața subiectului vostru, le puteți da chair lor (subiectelor voastre) să țină în mână o coală de hârtie în lipsa unui asistent. Lentilele de tip telephoto vă sunt foarte utile când vine vorba de portrete, distanțele focale cele mai folosite fiind oriunde între 80mm și 125mm.

Acum haideți să trecem un pic în revistă ce am văzut în ultimul. Am vorbit despre echilibrul și importanța acestuia, atât în poze cât și în viața de zi cu zi. Țineți minte cald cu rece, neted și aspru aceste combinații crează poze puternice. Am vorbit de diversele tipuri de aparate și am stabilit că de atunci încolo voi considera că aveți cu toții un aparat de tipul DSLR pentru a-mi ușura explicațiile. Țineți minte că megapixelii nu sunt totul. Am vorbit despre flash și diversele roluri pe care acesta le poate juca. Țineți minte să îndreptați flashul înspre un perete mare alb pentru a difuza lumina.

Ne-am uitat mai apoi la funcțiile unui aparat. Țineți minte că modul automat nu este singurul disponibil, explorați un pic. V-am explicat pe urmă despre organizarea pozelor într-un mod logic și cum să procedați cu numărul crescător de poze pe care le faceți. Țineți minte că Lightroom-ul este softul prin definiție pentru a organiza biblioteci de poze. Ne-am uitat ulterior la lumea fotografiei macro. Țineți mintesă folosiți lentile macro și un trepied. După aceea am vorbit despre fotografia de noapte și tehnicalitățiile acesteia. Țineți minte să ajunge-ți un pic înainte de căderea nopții. Mai apoi am vorbit despre fotografia de stradă și cât de imprevizibilă poate fi aceasta. Țineți minte că bine ori prost expusă sau încadrată, oamenii sau obiectele din poză sunt lucururile care ne trezesc un sentiment. Am intrat în lumea telefoanelor mobile și-am descoperit potențialul lor din ce în ce mai aparent. Țineți minte că la data respectivului articol Samsungul S3 și iPhone-ul aveau din punct de vedere tehnic cele mai bune captoare. Am intrat mai apoi în lumea fotografiei de sport. Țineți minte că în fotografia sportivă o sensibilitate ISO ridicată este acceptată deoarce efectul scontat este captarea momentului cu orice preț. A venit apoi toamna cu frunzele ei aurii și-am vorbit despre captarea acelei minuni ale naturii.

Țineți minte să alegeți 2-3 locuri cu peisaje diferite la distanțe relativ mici unele de altele și așteptați apusul sau răsăritul. Ulterior am vorbit despre fotografia HDR prin juxtapunere. Țineți minte că HDR-ul este o tehnică care ne permite să contravenim proporționalității directe între umbră și lumină în cadrul unei poze. Mai apoi am vorbit despre cum să faceți poze la diferite produse, într-o lume în care un articol nu sea mai vinde doar printr-o simplă descriere. Țineți minte că acum, dacă ai un anunț pe internet fără pozele aferente, este practic imposibil să mai vinzi ceva. Apoi am vorbit despre tehnica haioasă de a picta cu lumină. Țineți minte, cheia în lightpainting este să duceţi aparatul la timpul de expunere dorit (în general minim 10 secunde) într-un așa fel încât tot decorul să fie sub expus înspre întunecat. După aceea v-am explicat ce este o historgramă și cum s-o citiți. Țineți minte că adevărul este undeva în plop deoarce în realitate nu există o histogramă mai bună decât alta. Am trecut după aceea la analiza contrastului și latitudinii de imagine. Țineți minte că un contrast mare va mări diferența între pixelul cel mai alb și pixelul cel mai negru pe care-l poate produce captorul respectiv. El este limitat de latitudinea de expunere al camerei respective.

Am discutat mai apoi despre importanța expunerii în poze. Țineți minte că datărită artei care este o noțiune relativ abstractă, deschisă la multiple interpretări, expunerea este una din noțiunile pe care omul le folesește pentru a da rațiune unui concept irațional mai precis creației fotografice. Ce ar fi o poză fără o încadrare puternică, așadar în penultima noastră lecție am abordat încadrarea. Țineți minte că dacă subiectul vă umple cadrul complet el trebuie să aibă o semnificație importantă, altfel introduceți un pic de context luând mai multe lucruri în perspectivă. În ultima noastră lecție am vorbit despre călătorii și cele necesare atunci când treceți granițele altor meleaguri cu aparatele voastre. Țineți minte că dacă vreți să luați decât o lentilă cu voi, încercați să luați ceva care conține, dacă nu doar exclusiv, distanța focală de 50mm.

Asta a fost dragii mei, deocamdată. Sper să vă fi ajutat să deveniți niște fotografi mai erudiți dar mai ales mai creativi. Pentru mine a fost o reală plăcere să-mi împărtășesc cunoștințele cu voi. Rămâneți cititori fideli. Să ne vedem cu bine în comunitate, să-mi faceți și voi o poză la un moment dat, poate chiar un portret. Doamne ajută


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 17

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

www.ziarulimpact.ca

‐Tată, ce e ăla sex oral, mă întreabă fiică‐mea zilele trecute. Ruşinat şi oarecum contrariat, i‐am răspuns: ‐ Nu e treaba ta! ‐ OK, mă duc să o întreb pe mama. Râzând în hohote i‐am zis: ‐ Du‐te, nici ea n‐are niciun habar.

Dilema burlacului Era odată un bărbat care avea trei iubite, dar nu ș2a cu care să se însoare. Așa că a decis să‐i dea fiecăreia câte 5000 de dolari ca să vadă cum îi cheltuie. Prima iese în oraș și sparge to0i banii. Își ia haine noi, își schimbă coafura, își face manichiura, pedichiura, tot tacâmul și‐i zice bărbatului: "Am cheltuit banii ca să fiu frumoasă pentru 2ne, pentru că te iubesc așa de mult." A doua a ieșit în oraș și a cumpărat crose noi de golf, un CD player, un televizor și o combină și i le‐a dat bărbatului, spunându‐i: "Am cumpărat aceste cadouri pentru 2ne, cu banii pe care mi i‐ai dat, pentru că te iubesc așa de mult." Cea de‐a treia ia cei 5000 de dolari și‐i investește în ac0iuni, dublează suma, returnează cei 5000 de dolari bărbatului și reinvestește restul. Ea i‐a zis: "Investesc restul banilor pentru viitorul nostru, pentru că te iubesc atât de mult." ŞI ACUM LOGICA MASCULINĂ S‐a gândit el mult, s‐a gândit bine, apoi a decis să se însoare cu cea care avea sânii cei mai mari!

Pe o stradă din Israel, are loc un accident ru2er. Un turist iese de pe carosabil şi intră cu maşina într‐un pom. Omul se târăşte afară din maşină şi rămâne în2ns în iarbă. Un evreu trece prin apropiere. Se duce la acciden‐ tat şi întreabă: ‐ Sunteţi asigurat? ‐ Da, răspunde acesta cu greu. ‐ Aveţi o asigurare şi pentru persoanele aflate în maşină? ‐ Daaaa.... ‐ Aveţi ceva împotrivă dacă îmi răvăşesc puţin hainele şi mă în2nd lângă dumneavoastră?! Stătea un om pe câmp și aude deodată : Vasileeeeee 0i‐a murit vaca băăăă ! Fuge omul, dar își dă seama că nu are vacă ! Se aude iar : Vasileeeeeee 0i‐a murit soacra băăăăă ! Fuge el și își dă seama că nu e însurat ! Se aude iar : Vasileeeee 0i‐a luat foc casa băăăăă ! Fuge omul și pe drum își dă seama că nu‐l cheamă Vasile !

‐ Ta2, zice Bulă, explică‐mi și mie care‐i diferen0a între teorie și prac2că, că eu nu în0eleg. ‐ Păi măi fiule, zice tatăl, hai că i0i demonstrez ime‐ diat. Merg în camera bunicii și o întreabă: ‐ Dacă ar veni la 2ne un 2p aşa de vreo 60‐65 de ani și 2‐ar oferi 1.000 de euro pentru o noapte cu el ai accepta? ‐ Să ș20i că eu întotdeauna am fost o femeie cins2tă și serioasă, zice bunica, dar 0inând cont de nevoile noastre aş accepta… totuși sunt 1.000 de euro… ‐ Bun, zice tatăl, acum hai în cameră la soră‐ta. Intră şi o întreabă: ‐ Dacă ar veni un 2p de 25 de ani înalt, frumos... și ţi‐ ar oferi 2.500 de euro să petreci o noapte cu el, ai face‐o? ‐ Sigur că aş face‐o, zice fata fără să clipească, doar e vorba de o mare sumă de bani... vă da0i seama ce bine ne‐ar prinde... ‐ Acuma hai să mergem și la mămica ta. Intrând în cameră, o întreabă: ‐ Dacă ar veni la 2ne un domn aşa de vreo 45‐50 de ani și ţi‐ar oferi 5.000 de euro pentru a petrece o noapte cu el, ai face‐o? ‐ Dragul meu so0, ș2i că nu te‐am înșelat niciodată, 0i‐am fost credincioasă toată viaţa mea, dar gândește‐te și tu ce bine ne‐ar veni acuma, cu criza asta, 5.000 de euro… aş face‐o pentru bunăstarea familiei… Şi luându‐și fiul de după cap ies afară din casă şi‐i spune: ‐ Acuma în0elegi fiule? În teorie am avea 8.500 de euro iar în prac2că avem 3 curve în casă!!! Un evreu se duce la o pros2tuată: ‐ N‐am mai fost niciodată până acum cu o pros2tuată, zice el, vrei să mergi cu mine? ‐ Da, dar numai să nu fie prea pervers, răspunse ea. ‐ Nu, vreau doar să o facem măcar cum o făceam eu cu nevastă‐mea, când trăia... ‐ Mi se pare destul de corect... Ia zi, cum o făceai cu ea?... La care evreul: ‐ Gra2s! ORIZONTAL 1. Tigrul ii e frate bun ‐ Fiare... ierbivore (sg.) 2. Pui de leu (reg.) ‐ Salba2c 3. Ciolan ‐ Batu2 la cap ‐ A rasturna pa‐ mantul cu fiarele 4. Auxiliar pentru imblanzirea fiarelor ‐ Ovaz (inv.) 5. A se ras2 ‐ A asalta 6. Salas pentru vidre si castori ‐ Colt la colt! ‐ Despica pe cei mai tari din padure ‐ De ce!? 7. Se da in spectacol cu fiarele ‐ Stat asia2c 8. Fiare mici... batute‐n cap (sg.) ‐ Lyon si Lupeni ‐ Armasar 9. Spaima padurii (reg. pl.) ‐ Deliciul mistre2lor 10. Fiare pe care se bat alte fiare (reg.) ‐ Est‐sud‐est ‐ Pi‐ cior de lemn 11. Calc! ‐ Cen2sten ‐ A innobila fiarele 12. Crocodili de culise ‐ Localitate in Olanda 13. Fiare puse in lanturi (sg.) ‐ Prinderea fiarelor VERTICAL 1. Pun leii bine ‐ Prezinta si spectacole cu fiare si ruperi de fiare 2. Un urs legat cu sfoara! ‐ Fiare care apara (inv. sg.) 3. Simbolul fierului ‐ Inmoaie taria fiarelor ‐ Bune! 4. Are gura, nu gluma (var.) ‐ Bun de râs 5. Salba2ce ‐ Acest (inv.) 6. Sierra Leone ‐ Slab ‐ Compozitor spaniol (m.1883) 7. A desfasura ‐ Plasa ‐ Alunga cainii 8. Starneste râsul ‐ Din neamul sci2lor 9. Ca fiarele (masc.) ‐ Printre fiare este cel mai... slab ‐ Astru 10. Incepe o epopee! ‐ La crocodil! ‐ Refren popular ‐ Fiare de buzu‐ nar 11. Ac2unea celor ce fac pe leii ‐ Leul (!) din poarta 12. Auxiliar orfeic intru imblanzirea fiarelor ‐ A prinde fiare in par inainte de... finisare ‐ Cade! 13. A zgaria (fig.) ‐ Cu2te pentru fiare

DIVERTISMENT | PAG.17

BERBEC - 21 Martie - 19 Aprilie

Exista mari sanse sa te impaci cu o per‐ soana, indiferent de natura conflictului pe care l‐a2 avut, se pare ca ve2 reusi sa tre‐ ce2 peste orice neintelegere. Acest lucru te va ajuta sa fii intr‐o dispozi2e mult mai buna. Pana la mijlocul acestei saptamani vei reusi sa rezolvi orice problema care 2ne de locul de munca. Ca2va colegi se vor oferi sa te ajute.

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 Octombrie

ZILE NOROCOASE: 16 şi 29

ZILE NOROCOASE: 13 şi 28

TAUR - 20 Aprilie - 20 Mai

Va fi o saptamana destul de agitata la locul de munca si va fi foarte important sa incerci sa nu te pierzi cu firea. Se pare ca anumi2 colegi vor incerca sa‐2 puna bete in roate. Incearca sa analizezi mai bine situa2ile in‐ ainte de a ac2ona intr‐un anumit fel. Toate aceste situa2i nu te vor impiedica sa‐2 ara2 dragostea fata de partenerul de viata.

SCORPION - 23 Octombrie - 21 Noiembrie

ZILE NOROCOASE: 9 şi 14

ZILE NOROCOASE: 3 şi 21

GEMENI - 21 Mai - 21 Iunie

In aceasta saptamana vei sim2 nevoia sa‐2 ara2 dragostea fata de partenerul de viata si vei face tot felul de lucruri pentru a‐l im‐ presiona. Energia de care vei da dovada te va ajuta sa faci tot ceea ce 2‐ai propus. Persoanele din jurul tau vor fi placut surprinse de felul in care vei ac2ona iar tu vei fi foarte multumit(a) de acest lucru. Spre sfarsitul saptamanii vei avea ocazia sa te faci remarcat(a) in cadrul unei sedinte la locul de munca.

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 Decembrie

ZILE NOROCOASE: 8 şi 30

ZILE NOROCOASE: 12 şi 16

RAC - 22 Iunie - 22 Iulie

In aceasta perioada de 2mp vei fi intr‐o stare foarte buna. Se pare ca micile bucurii de care ai avut parte in ul2ma saptamana te‐au ajutat sa te binedispui. In ceea ce priveste viata privata lucrurile vor merge din ce in ce mai bine. Partenerul de viata te va surprinde cu fel si fel de lucruri iar tu vei fi incantat(a). Nu vei rata nicio ocazie sa te lauzi in fata prietenelor.

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 Ianuarie

ZILE NOROCOASE: 21 şi 23

ZILE NOROCOASE: 4 şi 23

LEU - 22 Iulie - 23 August

Se pare ca in aceasta perioada de 2mp pre‐ zin2 o atrac2e foarte mare pentru sporturile de iarna si te gandes2 cum sa pregates2 o vacanta la munte. Inainte de a lua o decizie trebuie sa ai in vedere mai multe aspecte. Nu te grabi sa alegi prima oferta pe care o gases2. De aseme‐ nea, ai putea sa te consul2 si cu cei apropia2 in privinta aces‐ tui lucru.

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 Februarie

ZILE NOROCOASE: 18 şi 28

ZILE NOROCOASE: 1 şi 19

FECIOARĂ - 23 August - 22 Septembrie

PEŞTI - 19 Februarie - 20 Martie

In aceasta perioada de 2mp vei inclina sa te implici in mai multe ac2vita2, indiferent ca este vorba de anumite lucruri care 2n de casa sau de locul de munca, energia si buna dispozi2e te vor ajuta sa treci cu bine peste aceasta saptamana. Pe la mijlocul saptamanii vei sim2 nevoia sa te relaxezi pu2n, ai putea opta pentru cateva sedinte la spa sau sa mergi la masaj.

ZILE NOROCOASE: 7 şi 14

SUDOKU MODERAT

Va fi necesar sa faci cateva compromisuri pentru a ob2ne anumite lucruri. Nu trebuie sa fii dezamagit(a) daca nu va merge totul asa cum dores2. Incearca sa dai dovada de mai multa rabdare. Persoanele din jurul tau te pot ajuta sa rezolvi anumite probleme. In ceea ce priveste familia va fi necesar sa te implici mai mult, este posibil ca o persoana mai in varsta sa aiba nevoie de ajutorul tau.

Vor avea loc cateva schimbari majore in viata ta in aceasta perioada de 2mp si este foarte important sa nu te pierzi cu firea. Vor avea loc foarte multe evenimente neastep‐ tate insa nu pune la suflet anumite lucruri, vei trece cu bine peste. In ceea ce priveste situa2a ta finan‐ ciara va fi necesar sa incerci o alta abordare. Cheltuielile mari din ul2ma perioada de 2mp se vor resim2 destul de mult.

Te atrage tot ceea ce este nou si nu ezi2 sa accep2 noi provocari. Nu dai inapoi de la nimic, indiferent cat de dificil ar fi. Astrele vor avea o influenta foarte puternica asupra ta in aceasta perioada iar tu vei avea ener‐ gia necesara pentru a face fata oricarei situa2i. In primele zile ale saptamanii te vei confrunta cu cateva situa2i destul de complicate insa nu trebuie sa te alarmezi. Daca ac2onezi cu aceeasi incredere vei reusi sa rezolvi orice problema.

In aceasta perioada de 2mp astrele vor avea o influenta destul de puternica asupra vie2i tale. Majoritatea deciziilor pe care le vei lua se vor baza foarte mult pe intui2e iar o mare parte din ac2unile tale vor avea jus‐ 2ficari importante. In rela2ile cu ceilal2 va fi necesar sa inve2 sa fii mai deschis(a) si sa nu te grabes2 sa tragi anumite concluzii.

In decursul acestei saptamani vor avea loc o serie de schimbari in viata ta, indiferent ca acestea vor fi in plan personal sau profe‐ sional, va fi necesar sa incerci sa te aco‐ modezi cu ele. Nu trebuie sa fii deza‐ magit(a) daca anumite lucruri nu vor fi pe placul tau. La capi‐ tolul incredere va fi necesar sa lucrezi mai mult. Se pare ca vei avea tendinta sa‐i respingi pe cei care nu i2 vor decat binele.

Desi va fi necesar sa te ocupi de foarte multe lucruri intr‐un 2mp foarte scurt, vei fi intr‐o dispozi2e foarte calma si relaxata. Se pare ca vei reusi sa te organizezi foarte bine iar persoanele din jurul tau nu vor ezita sa te felicite. Vei avea un simt al raspunderii mult mai mare fata de obicei iar acest lucru te va plasa in centrul aten2ei. Vei reusi sa atragi foarte multe persoane de partea ta. ZILE NOROCOASE: 8 şi 22

SUDOKU AVANSAT .. ..

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden2ce, numite regiuni. Regula jocu‐ lui este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al1el, fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 18

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de peste doi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica la domiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locuiesc la casă). Apelaţi 450-689-3156 • Tânăr nou venit în Canada caut de muncă în orice domeniu în Montreal şi/sau împrejurimi. Mulţumesc - 514-570-4257

OFERTE DE MUNCĂ

ŞOFER CLASA 1 • Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sau înregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail: radu.oana@sympatico.ca • Angajez bonă pentru supraveghere copil 6 ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island). Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-6387570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi email la claudiamosteanu@hotmail.com

SPORT

www.ziarulimpact.ca

ÎNCHIRIERI

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval. Dormitor mare mobilat, sală de baie mare, salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avantajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, sau persoană singură (bărbat). Relaţii la telefon: 514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2, 31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi de Université de Montréal, la preturi rezonabile. Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554. • Nouă administraţie, apartamente complet renovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute de Centre de la nature. Puteti suna la 450-6615066.

OFERTE SERVICII

• Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer servicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, la preţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091. În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

Tragedie pe un stadion din Siria: Un fotbalist a murit şi alţii au fost răniţi după ce două obuze au căzut în timp ce se antrenau Un fotbalist a murit şi alţi jucători au fost răniţi, miercuri, după ce două obuze de mortieră au căzut pe stadionul din cadrul unui complex sportiv din centrul oraşului Damasc, a anunţat agenţia Sana. "Două obuze de mortieră au fost lansate de terorişti asupra complexului sportiv

Techrine, din cartierul Baramke, ucigând un fotbalist al echipei al-Wathba şi rănind mai mulţi jucători în timpul antrenamentului", a menţionat Sana. Siria se confruntă de doi ani cu un con@lict civil soldat cu peste 70.000 de morţi, conform estimărilor Naţiunilor Unite.

Sorana Cîrstea a ratat calificarea în sferturile de finală ale turneului de la Dubai Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea, locul 30 WTA, a ratat, miercuri, cali@icarea în sferturile de @inală ale turneului de la Dubai (Emiratele Arabe Unite), dotat cu premii în valoare totală de două milioane de dolari, informează site-ul o@icial al competiţiei. Cîrstea a fost învinsă, în turul doi, cu

scorul de 6-4, 6-4, după o oră şi 36 de minute, de Sara Errani (Italia), cap de serie numărul 5 şi poziţia a şaptea în ierarhia mondială. Pentru performanţa reuşită la Dubai, Sorana Cîrstea va primi 60 de puncte WTA şi un cec în valoare de 18.382 de dolari.

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioase şi/sau alte materiale din stoc sau la comandă. Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sau set. Tel: 514-633-6594

• RIVE-SUD: Diplomée en enseignement des maths et en génie mécanique, j’enseigne en cours prive les maths de tout niveau. Avec passion et patience, j’accompagne votre enfant dans ses démarches vers une belle réussite scolaire. Mes élèves en temoignent. Mariana: 514-757-7704, rosela@sympatico.ca • Reparatii computere, Web design, Bloguri, instalare peste 100 programe TV româneşti online şi vânzări DVD filme româneşti. www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie din Montreal, peste 400 de titluri. Filme istorice, piese de teatru, documentare, comedii, filme de acţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Telefon: 514-944-1418.

MATRIMONIALE

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat, sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şi care crede în valorile prieteniei şi ale familiei, doresc cunoştinţă cu doamnă din regiunea Montréal pentru prietenie şi eventuală căsătorie e-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

• Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şi reparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare gratuită. Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysitter şi predau copiilor ore de muzică la nivel începător. Tel: 438-937-3548

GRATUIT

VÂNZĂRI

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fizice aproape nouă. 160$. Telefon: 514-333-9851

Anunturi pentru gasirea locurilor de munca pe toata

• Vând televizor marca Sony de culoare argintie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-6885796, Anca

durata anului 2013

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATE

Doresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de: 1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni $5,00

$10,00

$15,00

$20,00

$25,00

$30,00

(preţurile conţin taxe)

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7 Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

Acord pentru un posibil meci între pugilistul român Lucian Bute şi canadianul Jean Pascal Promotorii Jean Bedard (Interbox) şi Yvon Michel (GYM) au ajuns la un acord pentru un meci între Lucian Bute şi canadianul Jean Pascal, acesta urmând să aibă loc, cel mai probabil, la 25 mai. Potrivit ESPN, meciul dintre fostul campion WBC la categoria semigrea, Jean Pascal, şi fostul

campion IBF la supermijlocie, Lucian Bute, ar putea @i considerat cu uşurinţă cel mai mare meci din istoria Canadei. "Bute şi Pascal vor lupta unul împotriva celuilalt, însă nu ştim exact când. Analizăm diferite variante", a spus Michel, promotorul lui Jean Pascal.

Federaţia Chineză de Fotbal a exclus pe viaţă 33 de persoane în cel mai mare scandal de meciuri trucate

Federaţia Chineză de Fotbal a anunţat că a exclus pe viaţă 33 de persoane şi a aplicat amenzi de sute de mii de dolari cluburilor în cadrul celui

mai mare scandal de meciuri trucate pentru pariuri, informează AFP. Printre persoanele excluse pe viaţă din fotbal sunt şi foştii preşedinţi ai federaţiei chineze, Nan Yong şi Xie Yalong, ambii a@laţi în închisoare, dar şi preşedintele clubului Dalian Aerbin, Xu Hong. Două cluburi implicate în scandalul meciurilor trucate din 2003, Tianjin Teda şi Shanghai Shenhua au fost amendate cu câte 160.000 de dolari şi vor începe sezonul viitor cu penalizări de puncte. De asemenea, gruparea Shanghai Shenhua a fost deposedată de titlul cucerit în 2003. O serie de alte cluburi au primit sancţiuni mai mici.

DECUPAŢI ACEST CHENAR

PAG.18 | MICA PUBLICITATE

CUPON DE ABONAMENT

Marcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni

3 apariţii - $17,25

6 luni

6 apariţii - $28.74

12 luni

12 Apariţii - $51.74

Preţurile conţin taxe

Numele şi prenumele: ____________________________________________ Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________

Alte menţiuni:

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 19

SPORT | PAG.19

www.ziarulimpact.ca

EDIŢIA 2 • 22 FEBRUARIE • 2013

Un fost sportiv a returnat medalia olimpică de aur ca protest faţă de excluderea luptelor de la JO

FLASH NEWS

Fostul luptător bulgar Valentin Iordanov a returnat Comitetului Olimpic Internaţional medalia de aur cucerită la JO de la Atlanta, în 1996, în semn de protest faţă de intenţia Comietului Executiv al CIO de a exclude luptele din programul olimpic. Iordanov, în vârstă de 53 de ani, este preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Bulgare de Lupte. În palmaresul său mai Eigurează şapte tilturi mondiale şi tot atâtea europene. El a declarat într-o conferinţă de presă, că încearcă astfel să se alăture Federaţiei Internaţionale de Lupte (FILA) şi altor foruri naţionale care fac eforturi ca acest sport să Eie păstrat în programul Jocurilor Olimpice, informează novinite.com. Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic a decis, la 12 februarie, să propună scoaterea luptelor din rândul sporturilor olimpice de bază, începând cu ediţia din 2020 a Jocurilor Olimpice de vară. Federaţia Internaţională de Lupte va face o cerere la CIO sperând ca acest sport să Eie reintrodus în programul olimpic, însă va concura cu alte şapte discipline, squash, căţărare, karate, wushu, baseball/softball, wakeboard (sport nautic) şi role, pentru ultimul "loc" la Jocurile Olimpice din 2020.

RAONIC WINS

Canadian Milos Raonic wins San Jose, California tournament. Raonic defeated German Tommy Haas 6-4 and 6-3. This was the third and final time that the tournament is part of the ATP tour.

BUTE VS PASCAL IN 2013 ?

Yvon Michel of GYM and Jean Bédard of Interbox had talks for possible Bute – Pascal fight before the end of 2013. Quebec boxing fans have been dreaming of such a duel since 2007.

SERENA WILLIAMS NO.1

CIO va trebui să aprobe programul pentru Jocurile Olimpice din 2020 la şedinţa din septembrie ce va avea loc la Buenos Aires (Argentina), când se va desemna şi gazda acestor jocuri. Finaliste sunt oraşele Istanbul, Madrid şi Tokyo.

Cele 26 de sporturi din programul Jocurilor Olimpice de la Londra au fost alese pe baza mai multor criterii, printre care popularitatea şi universalitatea, dar şi modul de organizare, luptele ajungând astfel în partea inferioară a listei.

Luptele s-au aElat în programul olimpic încă din perioada antică, anul 708 î.e.n., iar luptele greco-romane au apărut la JO la ediţia din 1896 de la Atena.

Come on spring! Clubs, balls, tees and bags are ready As spring is about to arrive, I can almost hear my golf clubs calling me out from my snow covered cabana. As time passes, the cold, the snow, the ice will disappear and the craving to play golf will intensify very quickly. I can already imagine myself on the Eirst tee at some of our great public courses in and around the city. Host of the 2007 president’s cup event, Golf in the greater Montreal area will not disappoint. The European inEluence of this great Metropolitan city extends to some of its

local courses with authentic Irish architecture boasting windswept mounding and pot bunkers. All offer challenging tests for all levels of players and most are within a 30 minute drive. As the years pass you can feel and see the rising popularity of golf in this city. Families more than ever are taking up golf for the nature, wildlife, wide open spaces, trees and simply the beauty of it all. It is a great chance to enjoy quality family time, exercise and socialising and I urge everyone to go and try golf and discover what everybody is talking about. Below you will Eind a short list of Montreal and surrounding area golf courses and you may contact any of them to sign up for memberships, playing time or lessons.

It`s official, American Serena Williams is World no. 1 at age 31 and 4 months. She becomes the eldest no.1 since the birth of the WTA ranking in 1975. Montrealer Aleksandra Wozniak tops the Canadians with a ranking of no.46

OBAMA TEES IT UP WITH TIGER

President Barak Obama played golf with Tiger Woods last week. The foursome was completed by American commerce representative Ron Kirk and Jim Crane, owner of the Houston Astros.

BASKETBALL

Los Angeles Lakers owner Jerry Buss has died of an illness according to the L.A. Times newspaper. Mr. Buss purchased the team at the same time as the L.A. Kings of the NHL in 1979 for the price of 67 million dollars. Today the team is evaluated at 900 million dollars. The Lakers have won 10 of 16 championships under Mr. Buss

OLYMPIC’S

It looks like the NHL and IIHF will come to terms. Gary Bettman and IIHF president Rene Fasel met last week and there were signs that the NHL would send its players to the 2014 Sochi games. Details are still being worked out and we’d all like to have NHL players at the Olympics said Gary Bettman.

• Club the golf Bellevue • Club de Golf St Raphael • Golf Dorval • Club de Golf Atlantide • Club de golf de L’Ile de Montreal • Club de Golf Islesmere

• Summerlea Golf & country club Just writing this article, I can’t wait for spring to arrive and golf courses to open. Can you think of a better way to spend 4 to 5 hours on a beautiful sunny day?

WEATHER CONCERNS ?

Snowboard World Cup races were cancelled last week in Sochi because of warm weather. Let’s hope the weather will be cold enough next year for the winter Olympics.

WOMEN CAN DRIVE

Danica Patrick became the first woman ever to win the pole position at Daytona 500. She will be starting first at the Sprint Cup event on Feb 24 2013

GOLF

Bernard Langer won his 2nd Ace group classic in three years finishing Sunday with a round of 72 for a total of 204. By Michel GRAMADA


3_Layout 1 2/23/2013 2:04 PM Page 20

PAG.20 | PUBLICITATE

www.ziarulimpact.ca

22 FEBRUARIE • 2013 • EDIŢIA 2


Ziarul Impact din Montreal Nr 63