Issuu on Google+

pagina 10 I exclusiv

Interviu cu Ştefan Petrache

Dacă te apuci să primeneşti o ţară, iubeşte-o ca pe mama ta

Nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ - 5 lei

„Frumoasa adormită” la BEM pagina 13 I reporter special

Banca de Economii din R. Moldova a ajuns în proprietatea unui lanţ de firme, care finalizează cu o firmă inactivă dintr-o zonă off-shore din Marea Britanie. Firma „Daniell Invest” este calificată ca „adormită” de peste un an de zile. În imagine, actriţa Emily Browning în rolul „frumoasei adormite” din filmul omonim lansat în 2011

circ în tramvai Şi tu poţi fi Miss Moldova 2014 Nu cunoşti o boabă limba engleză? Trăieşti în R. Moldova, dar te consideri rusoaică şi te mândreşti cu asta? Nu cunoşti limba română şi nu ai nici cea mai vagă intenţie să o însuşeşti? Pagina 19 Judecătorii îşi dau demisia Un grup impresionant de justiţiari au decis să-şi prezinte demisia, deoarece nu mai pot suporta dezvăluirile făcute în presă despre averile lor şi despre conflictele de interese. Pagina 20

pagina 6 I dosar

pagina 12 I reporter special

Acum o lună, în cadrul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a revenit fosta şefă a Gării Chişinău, Ludmila Gore. Tot acum o lună, în funcţia de director al Direcţiei securitate internă şi pază paramilitară a fost numit Eugeniu Axentiev, un controversat excomisar de Chişinău.

Patru cetăţeni chinezi acuzaţi de spionaj şi infracţiuni de crimă organizată în România au deschis mega businessuri pe ambele maluri ale Prutului. Zheng Siyong a fondat în R. Moldova mai multe firme, cea mai importantă fiind „Shan Lian International Group” SRL, care administrează „Megapolis Mall”.

Reformarea CFM, cu persoane controversate

Mafia chineză pe ambele maluri ale Prutului

pagina 7 I dosar

Nuntă intoxicată de oameni incompetenţi

Surse din cadrul anchetei susţin că poliţiştii care urmau să asigure punerea în executare a hotărârii Centrului de Sănătate Publică Chişinău (CSPC), cea de suspendare a activităţii restaurantului Golden Nica au fost la faţa locului chiar în ziua nunţii fatale, însă nu au oprit evenimentul.

pagina 15 I trăind de gardă

Şcoala – un mediu discriminatoriu

Maria-Sabina are doar şapte ani. La o vârstă atât de fragedă, ea a reuşit deja să se ciocnească de cruzimea societăţii. Fetiţa s-a născut cu o malformaţie la mână. Deşi la grădiniţă această situaţie nu a prezentat un impediment, când a vrut să meargă la şcoală, administraţia de aici a gândit altfel.


2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Politic

Războiul de marţi Petru Grozavu petru@zdg.md

10 septembrie. Şedinţa comună a Parlamentului şi a Guvernului R. Moldova.

Rusia, cu sau fără vecini? Presa din Rusia îl critică dur pe vicepremierul Rogozin pentru ieşirile sale „nediplomatice”, făcute în cadrul vizitei sale în R. Moldova. Cotidianul economic Vedomosti scrie că interdicţiile aplicate, deseori, ţărilor suspectate de neloialitate faţă de KreFoto: www.pesurse.r mlin demonstrează că Rusia nu este pregătită să aibă vecini independenţi. Potrivit publicaţiei, ameninţările lui Rogozin că R. Moldova ar putea rămâne fără gaze şi fără Transnistria, dacă va adera la UE, sunt o încercare disperată de a arăta că Rusia îşi menţine sfera de influenţă în regiune. „Rusia este singura vinovată de situaţie, deoarece nu a propus partenerilor din CSI proiecte economice şi umanitare atractive, care ar putea fi o alternativă proiectelor UE”, scrie Vedomosti.

Parlamentul European vs Rusia Parlamentul European a dezbătut şi a aprobat o rezoluţie cu privire la presiunile Rusiei asupra ţărilor Parteneriatului Estic. Potrivit vicepreşedintelui Adunării Parlamentare EuroNest, Jacek SaryuszWolski, presiunile Rusiei asupra Armeniei şi GeorgiFoto: wiadomosci.wp.pl ei de a adera la Uniunea Vamală, războiul comercial cu Ucraina şi numeroasele ameninţări adresate R. Moldova sunt o încercare impertinentă de a pune sub semnul întrebării existenţa „Parteneriatului Estic”. „UE are responsabilitatea de a-şi proteja partenerii de est de acţiunile inacceptabile ale Rusiei, care încearcă o distanţare a ţărilor Parteneriatului Estic de UE”, spune Jacek Saryusz-Wolski.

Corupţia bate Moldova Economia Moldovei nu se dezvoltă la capacitate maximă din cauza corupţiei, susţine ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser, într-un interviu pentru Europa Liberă. Oficialul american afirmă că R. Moldova trebuie să scape de două mari probleFoto: ligatineretului.md me, pentru a se integra pe piaţa şi în spaţiul UE: reforma justiţiei şi eliminarea corupţiei. „Corupţia împiedică businessul să se dezvolte. Investitorii, locali sau din afară, nu vor să-şi investească banii într-o ţară în care afacerile lor pot fi preluate din cauza unor decizii juridice corupte”, spune ambasadorul SUA.

Kievul discută „oficial” cu Tiraspolul Ucraina insistă asupra deschiderii unor noi puncte vamale pe segmentul transnistrean, scrie Novii Reghion cu referire la negocierile de săptămâna trecută între deputaţii Radei Supreme şi reprezentanţii Tiraspolului. „La punctul de la Cuciurgan în această vară s-a Foto: blog.icar.ro ajuns la 12 mii de persoane. Aglomeraţie. S-a lucrat în regim special... Deschiderea unor noi puncte de trecere e una din priorităţile noastre”, a declarat pentru Novii Reghion Vitali Barvinenko, membru al Comitetului pentru relaţii externe din cadrul Radei Supreme. Negocierile, anunţă aceeaşi sursă, au vizat şi alte teme de „interes bilateral”, cum ar fi acordarea serviciilor consulare pentru ucrainenii din Transnistria şi trecerea şcolilor de limbă ucraineană din regiune la programe şi manuale ucrainene.

Marţi seara, Moscova a declarat un nou război comercial Chişinăului. Prin vocea medicului sanitarşef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko, a fost anunţată o nouă interdicţie la produsele vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă. Onişcenko a dat vina pe calitatea băuturilor, deşi tot el, acum trei luni, le ridica în slăvi. În opinia mai multor analişti politici de la Chişinău, dar şi din Rusia, decizia Moscovei trădează interese politice şi nu comerciale sau de securitate alimentară, aşa după cum pretinde sanitarul Onişcenko. Rusia încearcă, prin constrângeri economice, să ne strângă cu uşa în speranţa că ne va putea determina să dăm înapoi, să refuzăm, asemeni Armeniei, proiectul Vilnius2013 şi asocierea la UE. Cel de-al doilea „război al vinurilor” nu a dat peste noi în mod neaşteptat. Avertizările pe linia serviciului sanitar rus „Rosspotrebnadzor” au pornit să curgă la scurt timp după vizita în Rusia a Nataliei Gherman, ministrul Externelor de la Chişinău, când, acum două luni, aceasta declara în conferinţa de presă de la Moscova, alături de omologul său rus, S. Lavrov, că R. Moldova e decisă să semneze în toamnă, la Vilnius, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE. Moscova a încercat atunci, dar şi până la asta, să tulbure mai multe ape – la Tiraspol şi la Comrat, acuzând Chişinăul că „a proclamat obiectivul strategic de integrare europeană fără a ţine cont de opinia celor de la Comrat şi Tiraspol”. Rusia a fost gata chiar să arunce în aer pacea la Nistru. Să ne amintim de conflictul provocat la Varniţa, în zona de securitate, după care Moscova a dat curs unui şir de aplicaţii militare la Nistru, iar la Comrat a fost lansat proiectul controversatului referendum de retragere a Găgăuziei din componenţa R. Moldova. Din momentul în care Rusia nu a putut convinge Chişinăul, la nivel diplomatic, să se retragă din proiectul Vilnius-2013, iar reglările de conturi Moscova-Chişinău pe calea forţei ar fi scandalizat prea mult lucrurile, Rusia a ales să meargă pe calea războaielor economice. Dacă în cazul Ucrainei

Potrivit unor surse neoficiale, Rogozin a fost la Chişinău să discute problema asocierii R. Moldova la UE, dar cu anumite condiţii, cerute de Moscova. Iar cerinţele Rusiei presupuneau privatizarea unui şir întreg de instituţii cu capital majoritar de stat, care trebuiau preluate, în urma privatizării, de firme şi de companii ruseşti.

rugat pentru ostăşimea rusă, care a trecut cu războaie pe aici: de la Suvorov încoace, se prea poate că şi pentru căzăcimea care a invadat Transnistria cu război în 1992, iar asta înseamnă că şi în Moldova s-a rugat tot pentru Rusia. Orice ar zice Biserica, subtextul vizitei a fost unul politic. Şi asta o recunosc inclusiv experţii ruşi în probleme religioase. Ziarul Kommersant scrie cu referire la Anatoli Pcelunţev şi Roman Lunkin că prin vizita sa la Chişinău şi Tiraspol Patriarhul a ţinut să demonstreze că R. Moldova este teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar ceea ce este rusesc pe plan bisericesc nu poate fi nerusesc şi pe plan politic. „Cu siguranţă, susţin cei doi, Kiril a căutat să convingă autorităţile moldoveneşti să se ori-

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Guvernul chemat la tablă Scandalul în jurul BEM şi a Aeroportului Chişinău ia proporţii. Deşi Curtea Constituţională a suspendat acţiunea hotărârii de guvern până la elucidarea cazului, deputaţii PCRM au cerut Biroului Parlamentului să deschidă sesiunea de toamnă pe 12 Foto: www.flux.md septembrie cu discutarea subiectelor legate de privatizarea suspectă a pachetului majoritar de stat la BEM şi concesionarea intransparentă a Aeroportului Chişinău. PCRM cere audierea premierului, a guvernatorului BNM, a preşedintelui Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a ministrului Economiei, a ministrului Finanţelor şi a procurorului general.

au fost puse la bătaie bomboanele, în cazul Georgiei apa minerală, în cazul Belarusiei carnea, atunci pentru Moldova s-au ales din nou vinurile. Circa 60 de milioane USD anual (volumul exporturilor de vinuri pe piaţa rusă) e ceva. Şi Rusia a decis să bată unde costă. Deşi nu costă mai mult decât renunţarea la UE. Ziceam că „Rosspotrebnadzor” a pornit a da semnale că vinurile moldoveneşti nu mai plac acum două luni. Între timp, R. Moldova a fost vizitată de vicepremierul rus D. Rogozin, emisarul lui Putin pentru Transnistria, care a avut şi el grijă să ne ameninţe ba cu sistarea gazelor la iarnă, ba cu Transnistria. După plecarea lui Rogozin la Chişinău a venit Patriarhul Rusiei Kiril. „Ca să se roage pentru pacea şi binele Moldovei” aşa a zis Patriarhul. Dar de fapt s-a

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD-2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon: (022) 23-44-38 fax: (022) 23-26-33 Orange: 068322226 Moldcell: 079020007 e-mail: ziardegarda@gmail. com Pagină Web: http://www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici Promovare şi vânzări: Aida Cotruţa

enteze mai mult spre Rusia decât spre România şi UE”. A reuşit? Nu a reuşit? De primit ştim că a fost primit regeşte. Nu ştim, însă, şi cât de regeşte a câştigat din ceea ce a avut în plan să câştige. Dacă ar fi să reieşim din faptul că, la o zi după plecarea sa, Rusia a pornit cel de-al doilea război al vinurilor împotriva R. Moldova, s-ar putea ca planurile de acasă să nu fi coincis cu cele din „târg”. Sau, poate, pentru Putin contează mai mult Rogozin decât Kiril, iar Rogozin nu-i exclus să fi avut mult mai multe dovezi în favoarea războiului decât Patriarhul în favoarea păcii pentru Moldova? S-a auzit, între timp, că agenda vizitei lui Rogozin la Chişinău a fost una mult mai plină decât ceea ce a aflat presa. Se presupune că dincolo de declaraţiile scandaloase făcute public, Rogozin ar fi ajuns la înţelegeri mult mai grele cu cei de la guvern. Potrivit unor surse neoficiale, Rogozin a fost la Chişinău să discute cu oficialii moldoveni problema asocierii R. Moldova la UE, dar cu anumite condiţii, cerute de Moscova. Iar cerinţele Rusiei presupuneau privatizarea unui şir întreg de instituţii cu capital majoritar de stat, care trebuiau preluate, în urma privatizării, de firme şi companii ruseşti. În aceste condiţii se presupune că a fost privatizată Banca de Economii (BE) şi concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău (AIC). Lista trebuia să crească. Ieri Guvernul trebuia să decidă asupra altor aproape 200 de obiective importante, care trebuiau scoase la privatizare – toate din domeniul bancar, agricol, industrial şi transporturi. Probabil, după aceeaşi schemă aplicată şi în cazul BE şi AIC. Ceva, însă, nu a mers. Declaraţia făcută presei de ambasadorul Germaniei la Chişinău, Matthias Meyer, care s-a arătat nemulţumit faţă de situaţia creată la BE şi Aeroport, creează impresia că în marile cancelarii europene tranzacţia Chişinăului cu ruşii a fost trecută la „roşu”. Iar decizia Curţii Constituţionale (CC) de marţi seara a răsturnat situaţia definitiv. Tranzacţia, se pare, a eşuat. Rusia, care conta să ia sub control întreaga economie a R. Moldova şi sub pavilion moldovenesc în UE să-şi facă interesele pe piaţa şi în spaţiul european, s-a pomenit de pe val pe mal. Şi reacţia Moscovei a fost una imediată: război comercial. Declarat după decizia CC, în aceeaşi seară de marţi.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor. IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi. Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 1244 Tiraj: 5200 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 3

Politic

pe scurt Moscova a interzis importul vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă. Un anunţ în acest sens a fost făcut marţi seara de către medicul-şef sanitar rus Gh. Onişcenko. Potrivit ministrului Economiei, V. Lazăr, decizia are subtext politic şi este legată de asocierea R. Moldova la UE. R. Moldova nu va da înapoi, indiferent de avertizările şi acţiunile Rusiei. Declaraţia a fost făcută de premierul Iurie Leancă, în replică la ameninţările autorităţilor ruse că R. Moldova ar putea îngheţa la iarnă sau rămâne fără Transnistria, dacă nu va renunţa la integrarea europeană. „Nu rămânem nici fără gaz, nici fără Transnistria”, declară Leancă. Acte româneşti, mai ieftine. Taxele pentru mai multe servicii consulare, acordate de Ambasada României în R. Moldova, au fost reduse de până la cinci ori. O decizie, în acest sens, a fost emisă de Guvernul României şi a intrat în vigoare pe 10 septembrie. Comratul vrea să dea afară din Găgăuzia Limba Română. Iniţiativa aparţine unor deputaţi din Adunarea Populară, potrivit cărora manualele de Limba şi Literatura Română contravin art. 13 din Constituţie şi trebuie retrase din învăţământ. Un nou pod la Nistru. Subiectul a fost discutat de premierul moldovean I. Leancă şi omologul său ucrainean N. Azarov. Proiectul presupune “îmbunătăţirea circulaţiei persoanelor şi mărfurilor între R. Moldova şi regiunea Viniţa a Ucrainei”, spune Leancă.

Liderii UE împotriva presiunilor asupra R. Moldova Instituţiile Europene au calificat presiunile Rusiei asupra R. Moldova drept inadmisibile, iar declaraţiile înalţilor oficiali europeni s-au ţinut lanţ în ultimele zile. În seara zilei de miercuri, la Bruxelles, Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule, a ţinut un discurs în cadrul sedintei plenare a Parlamentului European, privind presiunile recente din partea Rusiei asupra ţărilor membre ale Parteneriatului Estic. La 7 septembrie şi Catherine Ashton, reprezentanta UE pentru politică externă, a declarat că „Uniunea Europeană trebuie să recunoască faptul că vecinii din Est sunt supuşi unei presiuni enorme în pragul apropiatului Summit al Parteneriatului Estic”. Declaraţia a fost făcută după întrunirea miniştrilor de Externe ai statelor UE care a avut loc la 7 septembrie la Vilnius. Ashton a mai declarat că este încrezătoare în succesul întrunirii apropiate a membrilor Parteneriatului Estic de la Vilnius, iar în cazul semnării Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, acest fapt “va oferi partenerilor un cadru adecvat pentru reformele necesare pe care le doresc”. În aceeaşi perioadă, UE a elaborat o rezoluţie care vizează presiunea exercitată de către Rusia asupra statelor membre ale Parteneriatului Estic. În documentul in-

titulat „Rezoluţie urgentă cu privire la presiunea exercitată de Federaţia Rusă asupra statelor membre ale Parteneriatului Estic în contextul apropiatului Summit de la Vilnius” se spune: „Negocierile asupra Acordului de Asociere cu partenerii noştri din Est i-au expus la presiuni alarmante pentru a renunţa la asocierea cu UE, care impune faţă de UE responsabilitatea de a apăra aceste state”. Şi europarlamentara Monica Macovei, preşedinta Delegaţiei Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare UE - Republica Moldova, a făcut publică declaraţia sa miercuri, 11 septembrie. „Embargoul impus de Federaţia Rusă pe importurile de vin este o încercare urâtă de destabilizare a parcursului european al Republicii Moldova. Această provocare arată că Federatia Rusă nu îi respectă pe cetăţenii Republicii Moldova şi vrea să le interzică prosperitatea pe care le-o oferă piaţa Uniunii Europene (...) Acordul de Asociere dintre UE şi Moldova este atacat de Federaţia Rusă, care nu este parte în acest acord. Săptămână trecută cetăţenii R. Moldova au fost ameninţaţi că la iarnă vor îngheţa şi că integrarea europeană va fi plătită cu pierderea regiunii transnistrene. Ieri, Federatia Rusă a decis să nu mai importe vin din Republica Moldova, pornind un război comercial. Să înfruntăm realitatea: Federaţia Rusă vrea să împiedice parafarea Acordului de Asociere UE-Moldova la summitul din noiembrie de la Vilnius.”

Foto: Ilinca Mazureac

UE şi Rusia ar trebui să facă împreună“mult mai mult în soluţionarea conflictelor „îngheţate” din vecinătatea noastră comună, cum ar fi conflictul transnistrean din R. Moldova” (Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European).

Cât de influentă poate fi UE? Şi cât de receptivă Rusia? Oazu Nantoi, analist politic

D

eclaraţiile oficialilor UE sunt OK, dar problema e în noi. UE a mai făcut şi alte eforturi, să ne amintim de înţelegerile Merkel-Medvedev, 2010, însă n-au mers, pentru că Rusia e ostaticul abordărilor kgb-iste în această problemă. Altceva e că UE este conştientă că nu Tiraspolul, ci Rusia este parte în conflict şi face apel la ea pentru a o trece de la confruntare la parteneriat... Ca UE să poată interveni, trebuie să ne activizăm noi, societatea, să nu mai fim absenţi la nelegiuirile din Transnistria şi să ne punem guvernările la treabă... Problema transnistreană trebuie să devină prioritate naţională.

Nicolae Osmochescu, profesor universitar

U

E poate fi influentă în problema transnistreană, cu condiţia că ar avea la negocieri statutul de mediator şi nu de observator. O altă condiţie ar fi cartea ruso-germană, care e o carte grea, însă, atât timp cât Germania va pleca urechea la vocea Rusiei şi nu viceversa, puţin probabil ca ruşii să devină mai receptivi la iniţiativele UE. Şi, nu în ultimul rând, avem nevoie de consecvenţa Chişinăului în afirmarea cursului pro-european al R. Moldova. Statutul de membru UE ar schimba esenţial situaţia. Ponderea UE va creşte. Vor fi altele şi responsabilităţile UE faţă de R. Moldova. Poziţia UE va conta mult.

Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL

N

ici una, nici alta. UE - pentru că nu a putut face mare lucru în 22 de ani, iar Rusia - pentru că nu a dorit. Eu nu împărtăşesc optimismul celor care cred că, dacă UE va avea statutul de mediator în formatul de negocieri, lucrurile s-ar putea schimba în bine. Iluzii, pentru că Rusia va rămâne aceeaşi. Soluţia ar fi să declarăm Transnistria teritoriu ocupat, să asigurăm securitatea frontierei pe Nistru şi să mergem în UE, iar dacă la Vilnius Ucraina va semna asocierea cu UE, Transnistria se va transforma într-o zonă gri şi atunci nu noi şi nu UE, dar Rusia va fi cea care va trebui să caute ieşire din situaţie.

Ion Costaş, ex-ministru al Apărării

R

usia, cu tot spiritul ei imperial, îşi dă perfect de bine seama că UE nu e un partener de neglijat. Moscova îşi are relaţiile sale pe plan ruso-comunitar. În plus, contează ce va fi la Vilnius. Rusia depinde de Ucraina în jocurile ei din Transnistria. Dacă Ucraina pleacă la UE şi nu va mai face joc dublu, UE ar putea deveni mai influentă. S-ar putea ca şi situaţia din Siria să influenţeze lucrurile, dar poziţia esenţială rămâne cea a Chişinăului: cu cât mai ferm va zice Chişinăul că alegerea noastră este UE, cu atât mai mult va creşte ponderea şi rolul UE în viaţa R. Moldova, inclusiv în problema transnistreană.

Mihai Cernencu, analist politic

R

usia e deranjată grav de Summitul de la Vilnius. Se plânge că îi sunt afectate interesele geopolitice, aşa că nu cred că ea va fi prea receptivă la iniţiativele UE. Din câte vedem, ruşii caută să-şi construiască propriul pol de influenţă — Uniunea Euroasiatică — şi nu-i exclus că vor deveni mai duri în relaţiile cu UE. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că Rusia este foarte implicată în relaţiile comercial-economice cu UE şi acest lucru ar putea-o, într-un fel, tempera. Greu de spus cum vor evolua lucrurile, dar este cert că UE ne va putea ajuta în măsura în care ne vom apropia şi nu îndepărta de Europa. Pentru conformitate, P.G.


4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Actual cifra săptămânii

220 de locuri la studii universitare în România, destinate tinerilor din R. Moldova, au rămas neacoperite după primul tur de admitere. Cei care nu au fost admişi pot să trimită un formular de aplicare pentru locurile rămase neacoperite. Potrivit

declaraţia săptămânii informaţiilor publicate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România, cele mai multe locuri neacoperite sunt la Universitatea din Petroşani, iar cele mai puţine la universităţile din Arad, Bacău şi Galaţi. Pentru anul academic 2013-2014 Guvernul României a oferit tinerilor din R. Moldova 5500 de locuri la studii în instituţiile de învăţământ din România.

R

. Moldova poate conta pe sprijinul Poloniei, inclusiv în ceea ce priveşte semnarea documentelor la Summitul de la Vilnius. Aceste documente vor fi încă un pas foarte important spre integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Totodată, Polonia îşi reconfirmă angajamentul cu privire la ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova care călătoresc în Polonia. „Este în interesul Poloniei şi al întregii Europe de a conecta Moldova la o piaţă comună energetică. Salutăm lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, asemenea proiecte sunt susţinute de întreaga Europă şi Polonia va sprijini R. Moldova în acest sens. Donald Tusk, prim-ministru al Poloniei

TVR revine în iar postul Moldova 1 va fi Drepturile Omului intră în şcoală Elevii vor avea posibilitatea să studieze cursul opţional „Drepturile Omului”. Copiii vor decide dacă vor sau nu săşi cunoască drepturile. La dorinţă, vor fi instruite şi cadrele didactice. Din septembrie, a fost introdus cursul opţional „Educaţie pentru Drepturile Omului”, destinat elevilor din clasele gimnaziale. El se va desfăşura în baza materialelor didactice „Am Dreptul să-mi Cunosc Drepturile”, elaborate de experţi naţionali şi practicieni în domeniul apărării Drepturilor Omului, precum şi pedagogi experimentaţi din R. Moldova. Deocamdată, e un proiect care va fi pilotat pe parcursul a patru ani. Nina Uzicov, profesoară, unul dintre autorii manualului, accentuează importanţa acestei discipline pentru viitorul copiilor: „În societatea noastră bulversată, va fi foarte bine dacă omul va şti cum să-şi revendice drepturile”. Profe-

sorii care vor preda această disciplină au trecut concursul pentru pilotare şi au o bună pregătire în acest domeniu. Din moment ce cursul este opţional, cadrele didactice au făcut tot posibilul să stimuleze interesul copiilor în cadrul unei Şcoli de vară. Profesoara Parascovia Mândrescu susţine că elevii sunt interesaţi de acest curs şi „sunt impresionaţi de faptul că au mai multă libertate”. Părinţii, la rândul lor, găsesc că introducerea acestui curs, care, după părerea lor, „îi va responsabiliza mai mult pe copii”, este o acţiune importantă. În acest context, Eugenia Parlicov, de la Direcţia învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, susţine că astfel am putea realiza „un mediu şcolar democratic”. Cursul „Educaţia pentru Drepturile Omului” va fi impementat în 21 de şcoli din mediul urban şi rural: 13 raioane şi două municipii.

O carte bisericească din patrimoniul R. Moldova, descoperită la frontieră Poliţişti de frontieră din cadrul PTF Albiţa au întocmit dosar penal unui cetăţean român care a încercat să introducă ilegal în România o carte bisericească, veche de 150 de ani, din Patrimoniul Cultural Naţional al R. Moldova şi care nu putea fi înstrăinată. În autoturismul cetăţeanului Lucian M., de 57 de ani, domiciliat în Bucureşti, în timpul controlului specific, a fost descoperită o carte bisericească, scrisă în alfabet chirilic, despre care persoana a declarat ca a achiziţionat-o în R. Moldova, întrucât este colecţi-

onar de cărţi vechi. Cartea a fost ridicată şi trimisă pentru expertiză Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui. În urma expertizării, specialiştii din cadrul Muzeului „Ştefan cel Mare” Vaslui au informat poliţiştii de frontieră că volumul descoperit este o carte bisericească de cult ortodox, tipărită după un Octoih, în limba slavonă, la Chişinău, în anul 1862. Cartea conţine 325 pagini numerotate şi 2 forzaţe şi este susceptibil că ar face parte din Patrimoniul Cultural Naţional al R. Moldova, neputând fi înstrăinată.

Operatorii de cablu din R. Moldova trebuie să retransmită obligatoriu TVR, iar cabliştii din România sunt obligaţi să retransmită Moldova 1, potrivit unui document avizat favorabil, pe 10 septembrie, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). CNA a analizat o adresă a Ministerului de Externe al României privind Memorandumul cu tema „Negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul R. Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici”. Potrivit memorandumului, pe 17 iulie 2013, la Chişinău, au avut loc discuţii informale, la nivel de adjunct al ministrului de Externe, în vederea clarificării unor elemente de poziţie divergente cu privire la propunerile de înţelegere amiabilă avansate reciproc pentru revenirea TVR în R. Moldova şi pentru stingerea litigiului aflat pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Societatea Română de Televiziune contra R. Moldova). „În acest context, R. Moldova a avansat propunerea preluării, de

către operatorii de cablu din România, a postului public Moldova 1, ca formă de blocare a unor pretenţii ale altor operatori care ar invoca precedentul revenirii SRTv (Societăţii Române de Televiziune, n.r.) în R. Moldova”, se spune în memorandum. Conform documentului, CNA a spus că, potrivit art. 82 al Legii audiovizualului, „Moldova 1 poate fi inclusă în mod obligatoriu în oferta distribuitorilor de servicii din România numai în situaţia în care obligativitatea de retransmitere este stabilită printr-un acord internaţional”. În prezent, în România, singura televiziune internaţională retransmisă în mod obligatoriu de cablişti este TV5. În această situaţie, „acordul internaţional” este reprezentat de Declaraţia celui de-al XI-lea Summit al Francofoniei (Bucureşti, 29 septembrie 2006). În decembrie 2007, a fost adusă o modificare la Legea audiovizualului, prin care cabliştii români au fost obligaţi să retransmită TV5. Pe de altă parte, CNA precizează că, în prezent, programele emise de radiodifuzorii din R. Moldova pot fi retransmise în România fără o autorizaţie prealabilă, fără a exista, însă, obligativitatea cabliştilor de

preluare a acestei televiziuni. „În consecinţă, MAE, consultând SRTv, a redactat un proiect de acord la nivel guvernamental, care include, în regim de reciprocitate, prevederi echivalente privind retransmiterea în România a serviciilor de programe ale societăţii de televiziune din R. Moldova şi în R. Moldova a serviciilor de programe ale SRTv”, se spune în memorandum. Proiectul de acord a cărui negociere şi semnare se propune prin acest memorandum se intitulează „Acord între Guvernul României şi Guvernul R. Moldova privind colaborarea în domeniul retransmisiei serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici” şi cuprinde şapte articole. În proiectul de acord se mai spune că România şi R. Moldova garantează libertatea de recepţie şi de retransmitere pe teritoriile statelor lor a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici, indiferent de modalitatea de transmitere sau de retransmitere, fără a impune nicio condiţie, fără licenţă sau autorizare prealabilă. „Pe bază de reciprocitate, părţile asigură că distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de comunicaţii electronice includ cu titlu gratuit în ofertele lor servici-

Concesionarea Aeroportului La 10 septembrie, Curtea Constituţională (CC) a declarat admisibilă Sesizarea depusă de şapte parlamentari din grupul Hadârcă cu referire la controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 prin care a fost aprobată acţiunea de concesionare a activelor ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora. Parlamentarii au solicitat Curţii să examineze de urgenţă Sesizarea. Potricit CC, pentru a evita prejudiciile şi consecinţele negative iminente pentru securitatea economică sau financiară a statului, fără a prejudicia fondul cauzei, CC a dispus suspen-

Foto: www.wn.com

darea acţiunii Hotărârii Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora, până la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărâri definitive.

Pe 9 septembrie, grupul parlamentar Hadârcă a depus o sesizare la CC prin care a solicitat „exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea ca fiind neconstituţională a Hotărârii Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor ÎS „Aero-


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 5

Actual

România va majora importul de vinuri din R. Moldova

I

mporturile de vinuri şi alte tipuri de produse agricole în România ar putea creşte substanţial, după ce Rusia a suspendat importul de vinuri moldoveneşti. Preşedintele României, Traian Băsescu, a venit cu o propunere în acest sens într-o discuţie telefonică cu omologul său, Nicolae Timofti. Potrivit Preşedinţiei R. Moldova, reacţia României vine din voinţa de a impulsiona şi a stimula

colaborarea dintre cele două ţări şi doleanţele de integrare a R. Moldova în UE. Şi ministrul de Externe al Olandei a vorbit despre posibilitatea ca produsele agricole din R. Moldova să beneficieze de avantaje pe piaţa olandeză. În ajun, Nicolae Timofti a spus că ultimele acţiuni ale părţii ruse reprezintă un act neprietenesc. „Dacă Rusia apelează la aceste pârghii pentru ca R.Moldova să fie împreună cu

Federaţia Rusă - e treaba lor. Noi vom întreprinde acţiuni pentru a avea surse alternative la gaze şi alte pieţe de desfacere”, a declarat Timofti. Rospotrebnadzor a anunţat, în dimineaţa zilei de 11 septembrie, că importul de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă este suspendat până la prezentarea din partea R. Moldova a unui pachet de măsuri ce vor asigura calitatea şi siguranţa producţiei livrate.

R. Moldova, retransmis în România

Foto: www.evz.ro

ile de programe ale radiodifuzorilor publici, aşa cum sunt ele notificate autorităţilor de reglementare în domeniul programelor audiovizuale din statele părţilor şi sub rezerva deţinerii drepturilor de retransmisie a programelor difuzate pe teritoriile statelor ambelor părţi”, se spune în proiectul de acord. Potrivit documentului, acordul este pe o perioadă de 10 ani şi se va prelungi în mod automat pe noi perioade de câte 10 ani, dacă niciuna

dintre părţi nu va comunica, în scris, celeilalte părţi, cu cel puţin şase luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, încetarea acordului. CNA a decis să avizeze favorabil Memorandumul cu tema „Negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul R. Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici” cu nouă voturi pro şi unul contra.

„Personal, consider că un memorandum, un acord, între guvernele României şi R. Moldova nu intră în atribuţiile CNA, nici spre avizare, nici pentru nimic altceva. Apreciez gestul Guvernului de a ne informa. Sunt de acord cu transmiterea unui punct de vedere al CNA, nu cu avizarea unui memorandum”, a spus Narcisa Iorga, cea care s-a pronunţat contra, făcând referire şi la faptul că în acord nu se spune exact câte televiziuni din R. Moldova trebuie retransmise obligatoriu de cabliştii din România. Pe de altă parte, recent, premierul Victor Ponta a declarat că speră ca problema emisiei la Chişinău a televiziunii publice româneşti să fie rezolvată în două-trei săptămâni, adăugând că între două ţări prietene precum România şi R.Moldova nu trebuie să existe litigii. Dacă Guvernul României şi cel al R. Moldova vor semna acest acord privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici, televiziunea publică Moldova 1 va intra practic în lista posturilor “must-carry”, care trebuie retransmise obligatoriu în 2013 de toţi cabliştii din România, conform art. 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002. Sursa: mediafax.ro

Chişinău, suspendată de CC portul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora”. Semnatarii petiţiei consideră că adoptarea Hotărârii nr. 321 de către guvern este o depăşire vădită a atribuţiilor sale din postura de guvern demisionar. „Accentuăm importanţa majoră a subiectului asupra căruia a hotărât guvernul, rezultatul final fiind unul vădit contrar intereselor naţionale ale R. Moldova”. La 29 mai, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 321 din 30 mai 2013 (menţionată în Monitorul Oficial ca fîind din data de 30 mai, deşi şedinţa Guvernului a avut loc pe 29 mai) şi a decis aprobarea concesionării activelor ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora. Prin acea Hotărâre, Guvernul interimar a decis concesionarea pe un termen de 49 de ani a celui mai

strategic obiect din domeniul transportului aerian al R. Moldova. Grupul Hadârcă susţine în sesizarea sa că ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”, fiind singurul aeroport funcţional pe care îl deţine R. Moldova, reprezintă un subiect de interes public naţional. Această decizie are efecte majore pe termen mediu şi lung asupra politicilor economice şi sociale ale viitoarelor guverne din următorii 49 de ani. Practic, decizia respectivă nu doar influenţează, dar şi condiţionează în fapt politicile Guvernului R. Moldova într-un domeniu strategic a cărui importanţă creşte continuu - aviaţia civilă pe o perioada de 49 de ani. „Cel mai evident efect pe termen lung asupra politicii viitoarelor Guverne îl au obligaţiile de ordin financiar asumate în cadrul condiţiilor de

concesionare a ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”. Or, este vorba de neîncasarea la bugetul de stat a unor sume uriaşe, de ordinul miliardelor de lei, fapt care influenţează puternic politicile Guvernului investit după aprobarea acestei decizii, dar şi a tuturor guvernelor în viitorii 49 de ani”, se arată în Sesizarea depusă de parlamentarii reformatori, prin care încearcă să convingă Curtea că Hotărârea de Guvern din 29 mai 2013 este neconstituţională. Amintim că Guvernul a dat Aeroportul Internaţional Chişinău spre concesionare pe o perioadă de 49 de ani unor firme din Rusia. Acestea urmează să transfere doar 1% din venitul realizat de întreprinderea concesională şi să efectueze investiţii în mărime de 244,2 milioane de euro. RdG

internaţi

nal

RUSIA. Moscova îndeamnă regimul Bashar al-Assad să plaseze sub control internaţional armamentul chimic şi să îl distrugă, în contextul acuzaţiilor privind comiterea unui atac chimic pe 21 august, la periferia Damascului. SUA sunt pregătite să discute cu Rusia despre arsenalul chimic sirian, pentru a determina dacă propunerea de plasare a arsenalului chimic sirian sub control internaţional este credibilă, a declarat un consilier prezidenţial american, citat de AFP. Consilierul prezidenţial Ben Rhodes a avertizat însă că Washingtonul nu va diminua presiunile asupra Damascului. Totodată, votul de procedură prevăzut miercuri în Senatul SUA asupra rezoluţiei ce autorizează folosirea forţei în Siria a fost amânat, după propunerea Rusiei cu privire la arsenalul chimic sirian GERMANIA. Cancelarul german Angela Merkel a catalogat drept “interesantă” propunerea rusă de plasare a arsenalului chimic aparţinând regimului sirian sub control internaţional şi şi-a reiterat opoziţia categorică faţă de o intervenţie militară în Siria. “Astăzi (luni) a apărut o propunere interesantă, cu Rusia care a îndemnat pentru prima dată Siria să îşi pună arsenalul chimic sub control internaţional”, a declarat cancelarul într-o emisiune, pentru postul public ARD, în cadrul campaniei pentru alegerile legislative din 22 septembrie. În timpul emisiunii, Merkel era înconjurată de un grup de 150 de alegători reprezentativi din cadrul corpului electoral german. “Este necesar să se încerce totul pentru a se ajunge acolo fără o intervenţie militară”, a adăugat ea. NORVEGIA. Partidul de centru-dreapta din Norvegia, în frunte cu liderul său, conservatoarea Erna Solberg, a câştigat alegerile legislative. Solberg a apreciat victoria drept una istorică. Şi asta pentru că scrutinul este primul care are loc după producera sângerosului atac de pe insula Utoya, comis de extremistul de dreapta, Anders Breivik. Solberg, în vârstă de 52 de ani, va deveni astfel a doua femeie din istoria Norvegiei, care va ocupa funcţia de premier al ţării. În ciuda ratei mici a şomajului, alegătorii au decis să nu aprobe un nou mandat al coaliţiei de centru-stânga, condusă de premierul în exerciţiu, Jens Stoltenberg. Aflat la conducerea ţării din 2005, acesta a anunţat că îşi va prezenta demisia luna viitoare după ce o nouă majoritate parlamentară va fi formată. GRECIA. Guvernul de la Atena susţine că are indicii că economia se va contracta cu mai puţin de 4% anul acesta, datorită sezonului turistic foarte bun, care depăşeşte estimările, a declarat pentru Reuters un oficial guvernamental elen. UE şi FMI se aşteaptă ca PIB-ul Greciei să înregistreze un declin de 4,2% în 2013, în timp ce Banca Centrală a Greciei estimează o scădere de 4,6%, după ce anul trecut economia a înregistrat un recul de 6,4%. Premierul Antonis Samaras a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că recesiunea din acest an va fi mai redusă decât s-a estimat, dar nu a precizat ce nivel ar putea atinge. Economia Greciei s-a contractat cu 3,8% în trimestrul doi din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, a anunţat vineri Oficiul central de statistică din Grecia (ELSTAT), faţă de un declin de 4,6% estimat în august. INDIA. Procurorii indieni cer pedeapsa cu moartea pentru cei patru bărbaţi găsiţi vinovaţi de violarea şi uciderea unei tinere de 23 de ani într-un autobuz la New Delhi, în decembrie 2012, informează Reuters. Procurorul Dayan Krishnan a declarat că brutalitatea extremă a crimei justifică pedeapsa maximă prin spânzurare. Pe 16 decembrie, când s-a urcat într-un autobuz, studenta a fost atacată de acuzaţi care au dus-o în spatele maşinii, unde au violat-o în repetate rânduri şi au agresat-o sexual cu o rangă de fier ruginită. Au aruncat-o apoi din autobuz, alături de prietenul care era cu ea. Rănile ei au fost atât de grave încât a murit în spital. Judecătorul Yogesh Khanna i-a găsit vinovaţi pe cei patru bărbaţi de crimă cu premeditare. Pedeapsa minimă pe care o pot primi cei patru este închisoarea pe viaţă. ITALIA. Dezbaterile din cadrul Comisiei speciale pentru imunitate a Senatului italian vor fi reluate joi pentru a decide situaţia senatorului Silvio Berlusconi, înainte de un vot final care are şanse mari să ducă la excluderea liderului dreptei italiene din parlament, după ce acesta a fost condamnat de Curtea de Casaţie pentru evaziune fiscală, informează miercuri presa din Peninsulă. Cotidianul La Repubblica de la Roma scrie că soarta lui Berlusconi va fi decisă joi, dacă Senatul de la Roma nu va hotărî să amâne din nou decizia finală asupra excluderii sale din camera superioară a parlamentului italian, în urma sentinţei definitive a Curţii Supreme de justiţie de la Roma, care l-a condamnat pe liderul dreptei italiene, pe 1 august, la patru ani de închisoare cu executare, pentru fraudă fiscală în dosarul Mediaset. LIBIA. O puternică explozie s-a produs miercuri dimineaţă la Benghazi în faţa unei clădiri a Ministerului libian al Afacerilor Externe, provocând pagube însemnate, potrivit unor martori, transmite AFP. Potrivit martorilor, explozia ar fi fost provocată de o maşină-capcană. Acest atentat coincide cu împlinirea unui an de la atacul asupra Consulatului SUA de la Benghazi în care ambasadorul şi alţi trei americani şi-au pierdut viaţa. Explozia a distrus o mare parte a clădirii şi a provocat pagube importante sediului local al Băncii centrale, situat în apropiere. După îndepărtarea de la putere a lui Muammar Kadhafi, în octombrie 2011, Benghazi, locul de unde a pornit revoluţia libiană, a fost teatrul mai multor explozii şi unui val de asasinate şi atacuri vizând judecători, militari şi poliţişti care au servit în timpul fostului regim.


6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Dosar

Reformarea CFM, cu persoane demise pentru escrocherie Acum o lună, în cadrul ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a revenit fosta şefă a Gării Chişinău, Ludmila Gore, demisă pentru acte de corupţie, odată cu plecarea comunistului Miron Găgăuz din funcţia de director al CFM. Tot acum o lună, în funcţia de director al Direcţiei securitate internă şi pază paramilitară a fost numit Eugeniu Axentiev, un controversat ex-comisar de Chişinău. Tot atunci, într-o funcţie strategică, cea de director comercial al CFM, a fost „transferat” Arcadie Vicol, care a activat anterior la Metalferos, companie care se spune că ar fi controlată de Vlad Plahotniuc. Victor MOŞNEAG Odată cu plecarea comuniştilor de la putere şi demiterea lui Miron Găgăuz, şeful de un deceniu al Întreprinderii de Stat (ÎS) „Calea Ferată din Moldova” (CFM), autorităţile au promis reformarea instituţiei, în una modernă. În 2010, actele oficiale din cadrul instituţiei erau elaborate în limba rusă, iar CFM nu avea vreun plan concret de modernizare. După Găgăuz, pe la şefia CFM s-au perindat mai mulţi şefi, care însă nu au reuşit să schimbe situaţia: Gheorghe Efrim a stat doar câteva luni, la fel ca Ilie Ţurcan, Serghei Tomşa, ca interimar, sau Vitalie Strună, demis recent de noul ministru al Transporturilor, Vasile Botnari.

Plecată cu dosare, revenită curată

Odată cu plecarea lui Găgăuz, lucrurile la CFM s-au schimbat, cel puţin la nivelul politicii de personal. Din instituţie au fost demise mai multe persoane, multe dintre ele fiind acuzate de corupţie. Printre acestea s-a aflat şi Ludmila Gore, pe atunci şefa Gării Chişinău, demisă de Ilie Ţurcan, fost şef al CFM. Conform rezultatelor unui control efectuat de secţia de revizie şi control a CFM, în activitatea Gării Chişinău fuseseră depistate mai multe încălcări de ordin financiar. Materialele au fost remise Procuraturii Transporturi, care a deschis un dosar penal. Un alt dosar pe numele Ludmilei Gore fusese intentat pentru escrocherie. Fosta şefă a gării era acuzată de oamenii legii că şi-ar fi însuşit un apartament, care urma să fie alocat unui angajat al CFM, semnând mai multe acte în locul acestuia.

Între demiterea lui Strună, pe 20 iunie 2013, şi instalarea noului şef, Andrei Domaşcan, pe 20 august 2013, interimatul a fost deţinut de Serghei Tomşa. Anume în această perioadă, la CFM s-au întâmplat lucruri interesante, în funcţii cheie fiind numite persoane numele cărora provoacă mai multe semne de întrebare.

Gore revine la şefia gării?

Mai întâi, la CFM a revenit Ludmila Gore, şefa Gării Chişinău în perioada comunistă. Aceasta ocupă acum funcţia de inginer în Direcţia Transport Călători şi, spun surse din cadrul CFM, este pregătită de cei care au readus-o pentru a ocupa din nou funcţia din care fusese destituită anterior, asta după ce Dinu Carp, actualul şef, va fi disponibilizat. Ludmila Gore are în sarcinile sale actuale monitorizarea activităţii Gării Chişinău, pe care a condus-o anterior. Precizăm aici că, peste doar câteva zile de la revenirea sa în cadrul CFM, Ludmila Gore a plecat în concediu de boală. La câteva zile de la revenirea Ludmilei Gore la CFM, în ziarul de casă al CFM, „Feroviarul”, pe 14 august 2013 a apărut informaţia despre mai multe numiri în funcţii. Astfel, prin ordinul lui Serghei Tomşa, în calitate de director al Direcţiei securitate internă şi pază paramilitară a fost numit Eugeniu Axentiev, fost comisar de Chişinău.

Fost comisar, şeful securităţii CFM

Axentiev a activat mult timp în cadrul MAI, fiind implicat în mai multe scandaluri. În 2001, acesta a lovit cu maşina, mortal, o fetiţă de 12 ani. Presa scria atunci că maşina poliţistului Axentiev se deplasa pe str. Vasile Alecsandri, pe banda pe care circula doar transportul public. La câţiva metri de staţia de troleibuz, el a lovit în plin fetiţa, care a decedat. Nu se ştie în ce mod, dar actualul CFM-ist a reuşit să evite pedeapsa. Examinarea dosarului a fost încetată şi reluată de câteva ori, dar Axentiev a scăpat de fiecare dată. Mama fetei declara atunci pentru presă că procuratura a efectuat ancheta tendenţios, muşamalizând cazul. Axentiev, după accident, nu doar că a scăpat nepedepsit, dar a şi fost avansat. Înainte de a ajunge comisar de Chişinău, a fost o vreme comisarul sectorului Buiucani şi apoi şef al mai multor direcţii din cadrul MAI. Axentiev a fost şi protagonistul mai multor scandaluri de presă, fiind mai mereu partenerul de ceartă al primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, căruia de multe ori refuza să-i îndeplinească ordinele.

Tot pe timpul interimatului lui Serghei Tomşa, la CFM, în funcţia de director comercial a fost adus Arcadie Vicol, care a activat anterior în cadrul companiei Metalferos, companie despre care presa a scris că este controlată de Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedintele PD. Surse din cadrul CFM ne-au spus că, în ultimele săptămâni, de la Metalferos la CFM au fost „transferate” cel puţin trei persoane.

„Nu ştiu, nu cunosc”

Gheorghe Nogai, procurorul Procuraturii Transporturi, ne-a spus că nu a ştiut că Ludmila Gore a revenit la muncă. Acesta susţine că dosarul penal în care figura numele Ludmilei Gore, iniţiat după actul de revizie al secţiei revizie şi control a CFM, a fost clasat în 2011, pentru că revizia a fost făcută „necalitativ”, lipsind mai multe acte care ar fi demonstrat vinovăţia fostei şefe a Gării Chişinău. „Dosarul penal pentru escrocherie, după reforma poliţiei, a fost trimis, în martie 2013, către Procuratura Centru. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu el mai departe”, a precizat Nogai. Acum, dosarul se pare că s-a pierdut. Reprezentanţii familiei Pâslari, cea care a fost lipsită de apartament în urma acţiunilor Ludmilei Gore, ne-au spus că, după ce dosarul a ajuns la Procuratura sect. Centru, acesta nu mai poate fi găsit. Serghei Tomşa, prim-vicedirectorul CFM, cel care, pe când era interimar, a semnat actele care au dat undă verde acestor numiri, a fost foarte rezervat în declaraţii. „Nu cunosc toate astea. Acum sunt în concediu. Nu ţin minte dacă am semnat sau nu ordinul. Ce e cu dna Gore? Nu cunosc dacă ea avea sau nu dosare penale. Cum de ce a revenit? Din câte ştiu, ea nu a revenit. Ea lucrează ca adjunct, ceva. Nu cunosc toate astea, avea sau nu dosare penale. Nu ştiu. Nu cunosc toate întrebările. Mă aflu în concediu. Ce dacă am fost director interimar? Eu am îndeplinit această funcţie doar o lună şi jumătate”, s-a scuzat Tomşa.

Foto: www.flickr.com / loose_grip_99


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 7

Dosar

Nuntă intoxicată de oameni incompetenţi Autorităţile statului dau vina pentru decesul unei persoane şi intoxicarea altor peste 100 exclusiv pe agentul economic care gestionează salonul de nunţi Golden Nica, asta deşi nici ele nu şi-au făcut conştiincios datoria. Surse din cadrul anchetei susţin că poliţiştii care urmau să asigure punerea în executare a hotărârii Centrului de Sănătate Publică Chişinău (CSPC), cea de suspendare a activităţii restaurantului, au fost la faţa locului chiar în ziua nunţii fatale, însă nu au oprit evenimentul. Victor MOŞNEAG Peste 40 de nuntaşi au ajuns la spital cu intoxicaţii, după ce au participat la două nunţi în cele două săli ale restaurantului Golden Nica, din Chişinău. Informaţiile au devenit publice luni, 2 septembrie, pe pagina web a CSPC. Atunci se anunţa că specialiştii au depistat unele încălcări ale normelor sanitare, că activitatea sălii de nunţi a fost sistată până la încheierea anchetei epidemiologice, iar pentru încălcările depistate, pe numele persoanelor cu funcţie de răspundere, s-au întocmit procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă în domeniul sanitaro-epidemiologic.

Un mort şi un copil în stare gravă

Peste doar o săptămână, în acelaşi local, anunţat de autorităţi ca fiind închis, s-au mai făcut alte câteva nunţi. Una din ele, care a avut loc pe 6 septembrie, i-a fost fatală unui bărbat din Ungheni, care a decedat după ce a mâncat din bucatele pregătite în acel local. După acea nuntă, alte câteva zeci de persoane au fost spitalizate, iar în aceste zile, un copil de 1,8 ani, şi el participant la eveniment, se află în stare gravă. Abia după decesul unei persoane, autorităţile statului au luat parcă lucrurile în serios. Iniţial, CSPC a anunţat că rezultatele de laborator efectuate după intoxicaţiile de pe 31 august au demonstrat că, atât în cazul personalului sălii de nunţi, cât şi în cazul participanţilor la cele două ceremonii, s-a depistat Salmonella, o bacterie invocată frecvent în statistici drept cauza cea mai frecventă a bolilor provocate de alimentele contaminate. Apoi, Procuratura Generală (PG) a anunţat că a deschis dosar penal „pe faptul păstrării, comercializării, oferirii produselor şi serviciilor pericu-

înăsprită legea, ca agentul economic să ştie că dacă o înalcă, are dosar penal şi riscă 10 ani de puşcărie, sau sistarea firmei. Atunci, cu siguranţă, va fi mai atent”, crede directorul APC.

20 tone de carne din Ucraina

Nu am putut vorbi cu Luminiţa Suveică, noua şefă a CSPC, care este plecată din R. Moldova. Nicolae Furtună, medic-şef adjunct în problemele epidemiologiei la CSPC, susţine că instituţia pe care o reprezintă nu are nicio vină. Acesta ne-a spus că, în prezent, cazul este investigat sub toate asloase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor, soldată cu decesul unei persoane”.

Accept verbal?

Până la finalizarea anchetei, sunt mai multe întrebări care cer răspunsuri: Cum a fost posibil ca sala de nunţi să organizeze în continuare evenimente, deşi, pe 2 septembrie, îi fusese sistată activitatea? De ce instituţiile statului nu au verificat şi după suspendarea activităţii restaurantului dacă acesta funcţionează sau nu? De ce rezultatele testelor de laborator efectuate după primele intoxicaţii au fost făcute publice abia după ce a devenit cunoscut celălalt caz şi după ce un om a decedat? Mihai Moldovanu, şeful Direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei Chişinău, susţine că sala de nunţi a continuat să activeze, având de la Ministerul Sănătăţii un acord verbal. „Această informaţie o am tot din surse din cadrul Ministerului Sănătăţii. Sigur că acest accept nu a fost în formă scrisă, ci doar în formă verbală. Li s-a dat acceptul, sub pretextul că aveau contracte pe care erau nevoiţi să le onoreze. Sigur că, după acest dezastru, după deces, după ce un copil se află în stare gravă, nimeni nu va recunoaşte şi nimeni nu îşi va asuma responsabilitatea”, este sigur Moldovanu.

Un motiv: legile prea blânde

Oficialul consideră că vinovaţi de situaţia creată ar fi Svetlana Cotelea, viceministra Sănătăţii, tot ea medic şef-sanitar de stat, dar şi Luminiţa Suveică, proaspăta şefă a CSPC. „După ce CSPC, prin dna Suveică a semnat actul de sistare a activităţii restaurantului, nu s-a mai făcut nimic. Cei de la Centru trebuiau să meargă pentru a verifica dacă restaurantul lucrează sau nu. Trebuiau să sesizeze poliţia. Tot procesul trebuia dirijat de cei de la Ministerul Sănătăţii, de dna Cotelea, care este medicşef sanitar de stat. Cred că, în primul rând, ea este vinovată”, crede Moldovanu. „Ştiu că s-au făcut presiuni asupra acestor instituţii,

la adresa sa şi a Ministerului Sănătăţii. „Ministerul nu-şi putea da acordul nici verbal, nici în scris ca restaurantul să funcţioneze, deoarece nu are această atribuţie. Agentul economic a organizat nunţile în lipsa unui astfel de acord”, spune viceministra. Surse din cadrul anchetei au declarat pentru ZdG că poliţia, căreia i-a fost trimisă o copie a hotărârii CSPC privind suspendarea activităţii agentului economic, a fost la restaurant pe 6 septembrie, ziua în care s-a făcut nunta în timpul căreia s-a produs cel de-al doilea val de intoxicaţii. Aceştia ar fi întocmit şi un proces-verbal, dar au renunţat la el pentru că nu l-ar fi găsit pe proprietarul localului, ca să semneze. Avem rezultate pozitive la testele de laborator, inclusiv de la personalul angajat al restaurantului. Totodată, aceleaşi surse afirmă că şi reprezentanţii CSPC au ştiut că, în acea seară, la Golden Nica are loc o nuntă, ei fiind anunţaţi de patronul localului despre acest eveniment atunci când acesta s-a adresat la ei după permisiune.

Proprietarul sălii, reţinut pentru 72 de ore

E clar că agentul economic nu avea voie să-şi reia activitatea. Faptul că el a făcut-o arată că la noi sancţiunile pentru activitate contrare legii sunt prea mici. Sunt amenzi de 2-3 mii de lei pentru că agenţii economici neglijează legea. Dar, vă daţi seama, dintr-o nuntă, ei câştigă mult mai mult.

de către înalţi funcţionari, ca sala de nunţi să activeze mai departe”, mai spune acesta. Alexandru Cuzimuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor (APC), crede că vinovat de situaţia creată este agentul economic, care nu avea voie să-şi desfăşoare activitatea, după ce i-a fost suspendată. Acesta crede că şi legile prea blânde din R. Moldova au provocat această situaţie. „E clar că agentul economic nu avea voie să-şi reia activitatea. Faptul că el a făcut-o arată că la noi sancţiunile pentru activitate contrare legii sunt prea mici. Sunt amenzi de 2-3 mii de lei pentru că agenţii economici neglijează legea. Dar, vă daţi seama, dintr-o nuntă, ei câştigă mult mai mult. Ar trebui

pectele, iar cu concluzii va reveni mai târziu. Şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA) şusţin că nu au nicio vină în acest scandal. Roman Vengher, şeful Direcţiei municipale pentru siguranţa alimentelor, delegat de ANSA să investigheze cazul, ne-a spus că reprezentanţii instituţiei au mers la local imediat cum au aflat despre intoxicaţii. „Acolo, nu am mai găsit alimente din care să prelevăm probe. Am prelevat lavajul de sanitaţie şi am verificat actele. Am descoperit că, la deservirea nuntaşilor, au participat persoane care nu erau angajate, iar starea sanitară a restaurantului nu corespundea normelor”, afirmă Vengher. „A fost un lot de carne adus din Ucraina. Dar a fost şi unul din R. Moldova. Lotul din Ucraina a fost adus legal, fiind vândut de agentul economic în mai multe puncte comerciale. Din acel lot acum au mai rămas vreo 7 tone. Alte 13 au fost vândute. S-au intoxicat însă doar în acest local. Ceva nu se leagă”, spune Vengher, care crede că intoxicaţiile s-au produs în special deoarece carnea a fost păstrată în condiţii inadecvate, sau a fost prelucrată de persoane purtătoare de salmonella.

Poliţia a fost la faţa locului

Svetlana Cotelea, viceministra Sănătăţii şi medic-şef sanitar de stat, a respins acuzaţiile făcute

Igor Popa, procurorul sect. Râşcani, ne-a declarat că directorul localului a fost reţinut pentru 72 de ore. Acestuia, încă, nu i-a fost adusă vreo învinuire. Popa ne-a mai spus că, la moment (miercuri seara – n.r.), un grup de procurori se află în Ungheni şi discută cu persoanele internate în instituţia medicală de acolo. Popa a precizat că procurorii au ridicat mai multe documente de la sala de nunţi şi că, la moment, procurorii colaborează cu Centrul de Medicină Preventivă, doar că, deocamdată, lipsesc rezultatele testelor de laborator prelevate de la restaurant. Conform Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), sala de nunţi Golden Nica este gestionată de firma Telsistel SRL, fondată în 1998 de Nicolae Rusu, care figurează şi în calitate de fondator. În 2009, firma a fost implicată întrun proces de judecată cu Inspectoratul Fiscal, fiind acuzată că ar fi folosit facturi fiscale false, evitând astfel să plătească impozite reale către stat. Atunci, firma a pierdut acel proces. Numele Nicolae Rusu apare în baza de date a CÎS în calitate de asociat şi la alte firme. Înainte de a fi reţinut, Rusu a spus presei că se consideră nevinovat şi că, la mijlocul acestui scandal, ar fi o diversiune pusă la cale de către concurenţii săi. Înaintea acestui scandal, localul Golden Nica era considerat unul dintre cele mai cotate din Chişinău.


8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Viaţa redacţiei DE joi până joi Luni, 9 septembrie Un primar din raionul Ştefan-Vodă ne-a rugat să publicăm propunerile sale pentru soluţionarea a două probleme naţionale. „Referitor la problema transnistreană, eu cred că există 2 opţiuni: ori punem graniţa pe Nistru, ori facem condiţiile de trai în Moldova atractive, chiar şi pentru oamenii de acolo”, a declarat primarul. El s-a referit de asemenea la activitatea legislativului. „De ce şedinţele Parlamentului nu sunt transmise în direct? Parlamentul este ales de popor şi trebuie să vedem ce fac aleşii. Dacă TVM nu are spaţiu de emisie, să transmită lucrările legislativului noaptea, că tot nu arată nimic bun”. Eliza Gheorghiţă, din Sângerei, ne-a telefonat şi ne-a sugerat să iniţiem o nouă rubrică în ZdG. Ea şi-ar dori să publice versuri şi nuvele, semnate de cititorii fideli ai publicaţiei noastre. Eliza Gheorghiţă spune că are numeroase creaţii care merită a fi cunoscute de public. Pentru a fi mai convingătoare, ne-a recitat câteva versuri pline de sentimente şi emoţie. Marţi, 10 septembrie Am primit o petiţie de la juristul Mihai Corj. În debutul scrisorii autorul explică următoarele: „Conform dispoziţiilor constituţionale, statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop, statul publică şi face accesibile toate legile şi actele normative. Pe 21 iunie 2013, Codul de procedură civilă al R. Moldova a fost republicat în Monitorul Oficial”. Mihai Corj vine cu mai multe propuneri, prin care speră să fie înlăturate lacunele existente în Codul de procedură civilă. Miercuri, 11 septembrie Marin, un elev de la şcoala din Ecaterinovca, a telefonat la redacţie ca să mulţumească Guvernului Japoniei că a oferit asistenţă financiară pentru Proiectul „Îmbunătăţirea Mediului Sanitar şi Educaţional în Instituţiile de Învăţământ Primar din s. Ecaterinovca”. Grantul prevede achiziţionarea mobilierului nou pentru copii, precum table, bănci, scaune, paturi pentru grădiniţă, echipament modern de gătit pentru cantina şcolară, echipament educaţional, precum calculatoare şi copiatoare.

Motociclete şi lenjerie pentru procurori Aneta Grosu aneta@zdg.md

Unii spun că e un caz stupid şi că ar semăna mai degrabă cu o banală tentativă de răzbunare din partea unor persoane înrăite pe comportamentul unui procuror onest, principial, corect, responsabil şi ireproşabil. Alţii spun că e o înscenare regizată de cei abilitaţi să combată corupţia din cadrul Procuraturii, o încercare de a demonstra opiniei publice şi instituţiilor internaţionale care finanţează campaniile anticorupţie că procurorii din R. Moldova combat acest flagel chiar şi atunci când acesta îi mistuie din interior. Alţii susţin că e un balon incolor de săpun, lansat pentru a mai distra publicul obosit de promisiuni că vom afla şi despre rezultate palpabile ale unor acţiuni anticorupţie. Ultimii, însă, susţin că procurorii au fost, sunt şi vor fi atraşi de venituri ilicite, la fel ca şi judecătorii, deoarece situaţia şi legile din R. Moldova le permit, inclusiv oamenilor legii, să practice escrocheria, şantajul şi tentativele de corupţie. O „Honda Shadow”, un teren

pentru construcţia unui imobil, un plic cu o sumă importantă de bani, o vilă, nişte bilete de odihnă în cele mai luxoase staţiuni, călătorii în ţări exotice, o bursă pentru fiul student, un set de lenjerie, dar şi multe alte obiecte şi forme de mituire sunt bine cunoscute în R. Moldova nu de azi şi nu de ieri. Cazul procurorului care s-ar fi pricopsit cu o motocicletă de vreo 3000 de euro (dacă era nouă), dintr-un doar penal, a devenit cunoscut doar pentru că, în urmă cu două zile, procurorul general, Corneliu Gurin, a iniţiat urmărirea penală pe faptul coruperii pasive, comise de către un procuror din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău. Astfel, potrivit datelor de la Procuratura Generală, acest procuror ar fi bănuit de favorizarea unei părţi într-un dosar penal de escrocherie în sumă de 1,2 mil. lei. Cazul s-ar fi produs în 2010 şi iată că, peste 3 ani de la acea întâmplare, la Procuratura Anticorupţie este depusă o plângere în care un om de afaceri reclamă că acest procuror ar fi primit cu titlu de recompensă o motocicletă „Honda Shadow” de la una dintre părţile pe acel dosar de escrocherie. Ieri, Procuratura Generală constata că cei de la Anticorupţie deţin dovezi potrivit cărora,

până a intra în posesia procurorului, motocicleta într-adevăr a aparţinut persoanei în favoarea căreia a fost adoptată hotărârea de clasare a dosarului. Vom rămâne cu ochiul pe această investigaţie a procurorilor de la Anticorupţie, fiind aproape siguri că cel cercetat penal va reuşi să demonstreze că, fiind un om de bună-credinţă, a cumpărat acea motocicletă, plătind pentru ea bani-gheaţă. De altfel, colegii săi de la Procuratura municipală ne-au şi spus că „Honda Shadow” a fost cumpărată legal de procurorul cercetat. Ziceam că ar exista certitudinea că procurorul va reuşi să-şi demonstreze inocenţa, pentru că, pe parcursul ultimilor ani, acelaşi personaj a reuşit să iasă basma curată din mai multe situaţii complicate pentru el, la prima vedere. Bunăoară, în 2009, numele său a figurat în presă, el fiind suspectat de implicarea în acţiuni ilegale, tendenţioase, în raport cu victimele evenimentelor din aprilie 2009. Credeţi că i s-a întâmplat ceva? Nimic. Mai nou, în august 2013, a devenit subiectul unei investigaţii a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), fiind suspectat că ar fi instrumentat o cauză penală aflându-se în situaţie de

conflict de interese. Şi până astăzi CNI nu a prezentat public vreo informaţie referitoare la concluziile sale asupra acestui posibil caz de conflict de interese. În viaţa aceluiaşi procuror au fost şi altele, mai mult sau mai puţin importante, toate, însă, se pare, s-au soldat cu o distincţie, o Diplomă de onoare de categoria I, acordată pentru succese remarcabile în activitate cu prilejul aniversării a XX-a de la formarea Procuraturii R. Moldova. Anunţând despre acest caz, Procuratura Generală le mai comunica cetăţenilor că faptele de corupţie pot fi semnalate la „telefonul de încredere”, lansat în toate raioanele. Procurorul Gurin le-a cerut procurorilor teritoriali să asigure examinarea strictă a apelurilor şi comunicatelor înregistrate şi să monitorizeze rezultatele investigaţiilor efectuate, având grijă să asigure confidenţialitatea reclamaţiilor. Un singur lucru nu a promis, cu acest prilej, procurorul Gurin: că investigarea procurorilor suspectaţi de corupţie se va efectua cu acelaşi exces de zel manifestat în cazul unor furturi minore, comise mai degrabă din disperare decât din porniri criminale, de oameni răpuşi de foame şi sărăcie.

Bogaţii din America şi săracii din Chişinău Alina radu alina.radu@zdg.md

Deja ne-am deprins cu acest titlu şi l-am acceptat. Moldova este cel mai sărac stat din Europa. Locuri de muncă puţine, salarii mici, investiţii private reduse, migraţie de muncă la cote înalte, fără resurse geologice bune de extras pe degeaba şi de vândut scump, cu o agricultură slab mecanizată, cu produse agricole de proastă calitate, dependenţi de o singură piaţă, supuşi la embargouri peste embargouri. Astea ne sunt averile. Dar câtă trufie pe loc gol, câtă mândrie deşartă şi câtă risipă de bunuri anapoda. De câte ori însoţesc prin capitala celui mai sărac stat din Europa vreun jurnalist străin, privesc cu ochii lor nedumeriţi străzile pline de gropi ale Chişinăului pe care nu încap maşinile de mare lux, care parchează pe trotuarele cârpite de lângă localurile de lux, din care coboară tot persoane glamuroase. Mi-i jenă să zic prea multe de nunţile din restaurantele din Chişinău, pentru că apare un context foarte trist, dar dacă facem abstracţie de tragedia cu intoxicaţiile, vedem o altă tragedie, care rezidă în mese su-

praetajate la nunţi şi cumetrii ce adună obligatoriu meniuri din zeci de farfurii inconsumabile, care rămân pline pe mese, ca să fie aruncate a doua zi la gunoi (dacă nu sunt reambalate şi servite vreunei alte sindrofii). Cu câteva zile în urmă vorbisem cu o familie din Moldova stabilită în Spania, care a venit la Chişinău pentru nunta surorii. Deşi au fost invitaţi în calitate de naşi, şi ştiau că le va fi analizat „luxul de la Spania”, au decis să uimească nuntaşii „de la Moldova” în sens invers. „Mi-am luat două rochii de la second-hand, sunt purtate, dar foarte bune, am dat câte 15 euro pe fiecare, una pentru cununia religioasă şi una pentru nunta propriu-zisă”, a declarat naşa, adăugând că şi naşul şi-a procurat costumul şi cravata într-un magazin de haine la mâna a doua. Naşii din Spania au găsit la Chişinău o risipă tragică de bani din împrumut. Părinţii tinerilor au muncit un an la Moscova ca să le împrumute copiilor bani de nuntă luxoasă, iar tinerii contau pe plicurile oaspeţilor de la nuntă, din care sperau să adune suma cu multe zerouri ca să o returneze părinţilor. Neamurile mirilor s-au împrumutat să îşi cumpere ţinute de mii de lei lor, dar şi copiilor, care trebuie să vină neapărat la nuntă ca ieşiţi din vitrinele unor magazine de kitsch, după care mai împrumu-

tă ceva să pună în plic. Nunţile moldoveneşti au devenit o corvoadă pentru toţi, pentru tinerii căsătoriţi, pentru părinţii lor, pentru apropiaţi şi pentru toţi oaspeţii. La fel şi cumetriile. Dar înmormântările? Aflu că localurile din Chişinău servesc meniuri speciale pentru înmormântări, cu şiruri lungi de mese încărcate de caviar, şampanie, sushi, tortelini cu sos de gorgonzola, salată de avocado cu caracatiţă, mangostini în suc de ananas. Toate la preţ de restaurant de Monaco. Banii remitenţelor sunt gâlgâiţi în localuri cu statui poleite cu aur, dar criminale în esenţă. Rare localuri în Chişinău să aibă toate actele în regulă, să aibă licenţe pe tipurile de activitate, să dea bonuri de plată, să plătească taxe. Şi rari consumatori să se întrebe la ce îi ajută

de fapt investiţiile în luxul de o zi. Oamenii stau la rând să se petreacă, fără să se întrebe de ce restaurantele nu amenajează parcări, terenuri pentru copii, nu donează mâncare săracilor. Ştiu, când eşti sărac, îţi este afectat foarte mult respectul de sine, şi vrei să ieşi în centru în postură de om care are de toate. Dar pantofii de lac pe călcâie crăpate şi zeama din cuburi de Galina Blanca mâncată într-un local de pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău nu aduc respectul, decât pentru ora prânzului. După prânzul de la restaurant – iar avem de rupt tocurile pe trotuare cârpite, iar avem de trăit în cămine pline de igrasie, iar avem de suportat vecini alcoolici, iar dăm ochii cu bătrânii flămânzi. Eu în SUA am văzut cele mai modeste cimitire, dar şi bogaţi adevăraţi care ridică de pe trotuar o cutie din plastic şi o aruncă la gunoi, eu în Norvegia am văzut bogătaşi care colectează zilnic cioburile de sticlă aruncate de apa mării pe litoral aşa, din proprie iniţiativă, eu în Austria am văzut supermarketuri care livrează în zile anumite produse gratuite săracilor. Vreau să văd şi la Chişinău exponenţii luxului participând la proiecte sociale, în timp ce săracii vor investi puţinul pe care îl au în dezvoltare personală şi nu în consum. Ştiu că e posibil.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 9

Viaţa redacţiei Gerhard Ohrband,

lector universitar

Voluntariatul despre care nu vorbeşte nimeni Voluntarul este eroul zilelor noastre. Planificatorii din UE i-au dedicat un an întreg, 2011 fiind declarat Anul European al Voluntariatului. Nenumărate organizaţii promovează activităţile neplătite, ca o modalitate de a da societăţii ceva ”înapoi”. Cuvântul ”voluntar” înglobează şi sensul de muncă prestată benevol. În acest context, pare absurd că promotorii voluntariatului sunt, în acelaşi timp, şi cei mai mari adversari ai unei societăţi bazate exclusiv pe acţiuni voluntare. Altfel, de ce nu ar promova o tranziţie fundamentală, introducând voluntariatul în domeniile cruciale ale vieţii noastre? Multe funcţii publice ar putea fi readuse, aplicând filosofia lor ONG-istă, pe orbita serviciilor onorifice pentru societate, pe care deţinătorii le îndeplinesc fără a aştepta vreo remunerare. Printre acestea ar trebui să se regăsească funcţiile preşedinţilor de ţară, primarilor, ambasadorilor sau judecătorilor. Lumea occidentală are o asemenea tradiţie, cu şerifi comunitari onorifici în SUA, sau, de exemplu, brigăzi de pompieri voluntari în Germania, mai ales în localităţile mici. Aici se manifestă întreaga ipocrizie a promotorilor ONG-ismului mondial. Când, pe de o parte, cer ca tineretul să se implice fără a fi remunerat în activităţi sociale, iar pe de altă parte fac lobbying, prin persoane influente, pentru ca salariaţilor statului să le fie achitate salarii cât mai mari. Economic vorbind, avem de a face cu o schemă de protejare a salariului unui segment din populaţie de concurenţa pe care ar putea s-o reprezinte tinerii. Cu cât aceştia se reţin mai mult în sistemul de învăţământ (pentru masterat sau încă o profesie), în serviciul militar obligatoriu sau în diferite activităţi voluntare, cu atât presiunea asupra salariilor celor deja angajaţi scade. Deoarece prin mecanismele sus-menţionate mulţi tineri încă nu au intrat pe piaţa muncii, salariile, mai ales în anumite profesii-cheie şi strategice, pot fi menţinute la un nivel înalt în mod artificial. Bineînţeles, raportate la salariile altor categorii de populaţie dintr-o ţară anume, situaţia diferind de la o ţară la alta.

Adularea şi curtarea tinerilor are mai multe motivaţii. În primul rând, în pofida părerii încetăţenite cum că persoanele mature ar fi cel mai manipulat şi manipulabil electorat, tineretul este mult mai atractiv pentru actorii politici. Proaspăt ieşiţi din sistemul şcolar public, cu amprenta ideologică practic intactă, deseori încă trăind pe banii altora, tinerii se lasă mai uşor impresionaţi de promisiuni, ca mai apoi instituţia statului, prin partidul ales, să le devină noul părintesurogat, care să aibă grijă de viaţa lor de la A la Z. În al doilea rând, poate că adularea tinerilor este o măsură preventivă împotriva unor eventuale critici din partea lor. De fapt, tinerii, sunt cei care vor suferi cel mai mult în urma acţiunilor iresponsabile ce au loc astăzi în Europa şi nu numai. Vor moşteni datoriile enorme ale politicienilor, acumulate pentru cumpărarea voturilor unei populaţii tranchilizate cu ”pâine şi circ”. Expansiunea monetară care are loc în toată lumea pentru a salva sistemele bancare nefezabile şi corupte va pedepsi tânăra generaţie cu o inflaţie permanentă, dacă nu, şi mai curând, cu un colaps total al valutelor, similar celui din Germania în anii ’20 sau celui din Rusia în anii ’90. Strategiile gen ”divide et impera” în politica externă, prin care teroriştii şi inamicii sunt deseori susţinuţi chiar de statele ”democratice” pentru a-şi subjuga propriii cetăţeni cu o permanentă groază de terorism şi atacuri externe, se soldează cu potenţiale conflicte, iar tinerii sunt duşi din discotecă direct în tranşee sau pe câmpul de bătălie, fiind o pradă umană uşoară pentru geopoliticienii laşi, care nu şi-au riscat niciodată propria viaţă (în SUA ultimii poartă numele de ”chickenhawks” – pui de vultur; sunt promotorii agresiunii externe care, la timpul lor, au fugit de serviciul militar în Vietnam sau în alte zone de conflict). Dar… poate că am schiţat un tablou prea pesimist? Poate că ”partenerii noştri internaţionali” vor veni curând cu campanii de promovare a voluntariatului în plătirea impozitelor şi salariilor funcţionarilor publici?

Caricatură: Alex Dimitrov

Foto: Arhiva Ziarului de Gardă

ONG-urile de media condamnă intenţia Preşedintelui CSJ privind reîncriminarea calomniei Organizaţiile neguvernamentale de media condamnă intenţia Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie din Moldova (CSJ), Mihai Poalelungi, de a promova reintroducerea pedepsei penale pentru calomnie în mass-media. Amintim că Mihai Poalelungi a declarat, într-un interviu pentru portalul Moldova Curată, că va face „tot posibilul pentru a promova ideea ca în Codul Penal al R. Moldova să fie instituită din nou norma penală pentru calomnie”. Magistratul s-a arătat deranjat de faptul că pe parcursul ultimului an în presă au apărut mai multe informaţii, pe care le consideră defăimătoare la adresa sa. Calificăm declaraţiile Preşedintelui CSJ ca fiind o tentativă de exercitare de presiune asupra jurnaliştilor, fapt ce poate duce la îngrădirea libertăţii de exprimare în R. Moldova. Standardele internaţionale converg în direcţia depenalizării calomniei. R. Moldova se nu-

mără printre ţările ce au exclus pedeapsa penală pentru calomnie, defăimare şi insultă în 2005, astfel aliniindu-se la standardele europene. ţinând cont de rolul important pe care îl au mijloacele de informare în masă într-o societate democratică, inclusiv în monitorizarea actului guvernării şi a sistemului judiciar, considerăm inadmisibil procesul de reîncriminare penală a calomniei în presă. În cazul în care jurnaliştii vor fi sancţionaţi penal pentru calomnie, aceasta va reprezenta un pas înapoi în dezvoltarea democratică a R. Moldova, creându-se condiţii pentru persecutarea şi sancţionarea abuzivă a jurnaliştilor pentru critică şi statuarea situaţiei în care unele categorii de persoane cu funcţii publice nu vor putea fi criticate. Conform prevederilor Legii cu privire la libertatea de exprimare, „persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor - verificării din

partea mass-mediei, în ceea ce priveşte modul în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparenţa şi exercitarea responsabilă a atribuţiilor lor”. Totodată, facem apel către jurnalişti şi instituţiile mass-media să manifeste un comportament profesionist în reflectarea materialelor de orice gen. Îndemnăm jurnaliştii să prezinte informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor, solicitând opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect, aşa cum prevede Codul deontologic al jurnalistului din R. Moldova. Centrul pentru Jurnalism Independent Asociaţia Presei Independente Centrul de Investigaţii Jurnalistice Centrul „Acces-info” Asociaţia Presei Electronice Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi Comitetul pentru Libertatea Presei

Baraboi – fabrica de personalităţi Zilele trecute a trecut pe la redacţie academicianul Ion Mahu, veteran al Armatei române, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Armatei Române din Republica Moldova. Ion Mahu ne-a lăsat în colecţia redacţiei cartea sa „Baraboiul – şcoala făuritoare de personalităţi”. Este o carte care cuprinde istoria satului său de baştină prin prisma personalităţilor care s-au născut în această localitate. Cartea cuprinde portretele lui Nicolae Testemiţanu, fost rector al Universităţii de Medicină, Leonid Cobâleanschi, doctor habilitat în ştiinţe medicale, fost rector al aceleiaşi universităţi, Ion Ababii, rector al Universităţii de Medicină, Anton Spânu, doctor în medicină, Leonid Ursu, doctor în ştiinţe fizico-matematice, Cornelia

Tudoreanu, doctor în chimie, Tudor Panţâru, judecător la Curtea Constituţională, Gheorghe Dodiţă, conferenţiar la Universitatea de Stat, Loretta Handrabura, doctor în ştiinţe filologice, Ion Dediu, sa-

vant, academician, pictorul Vasile Cojocaru şi mulţi alţii. Ion Mahu are vârsta de 92 de ani, dar spune că nu este obosit să promoveze valorile naţionale, cultura şi personalităţile neamului.


10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Exclusiv Interviu cu Ştefan Petrache

Dacă te apuci să primeneşti o ţară, iubeşte-o ca pe mama ta

— Dle Petrache, am ascultat chiar astăzi „Castelul de nisip”, piesa prin care v-aţi lansat în lumea muzicii. De altfel, pare la fel de modernă, sensibilă şi actuală ca altădată. Cum v-a marcat viaţa acest început cu un „Castel de nisip”? — Cunoaşteţi sau nu, dar textul „Castelului de nisip” l-am scris tot eu, deşi nu ştiu dacă e meritul meu. Aşa a vrut Domnul să fie. De fapt, nici talentul nu ştiu dacă îţi aparţine, atunci când îl ai. El este un dar ce aparţine lumii... — Dar cum aţi scris acea piesă? Vă mai amintiţi? — Eram îndrăgostit şi atunci mă impresionau enorm de mult imaginile toamnei, cu frunze răvăşite de vânt. Nu pot să spun exact ce s-a întâmplat. Tot ce ţine de creaţie e legat de o spontaneitate internă. Un vers adevărat nu poate fi gândit, nu poate fi calculat. El există doar dacă apare spontan. În creaţie nu poate fi niciun fel de matematică. — Care dintre piesele dvs. vă reprezintă cel mai mult viaţă? — Nu pot să ştiu. De fapt, asta nici nu-i treaba mea. Să decidă publicul. Sigur că mă regăsesc şi în „Monolog”, şi în „Chemarea casei părinteşti”, versuri de Anatol Ciocanu, muzică de Valentin Dânga... Mă regăsesc în tot ce am cântat. Atunci când simţeam că nu mă regăsesc – nu cântam. Uneori îmi pare rău că nu am cântat muzica lui Ion Aldea-Teodorovici. Atunci când erau în viaţă, chiar eram trist că ei nu-mi încredinţează piesele, deşi poate e şi bine că s-a întâmplat aşa, deoarece, ulterior, reflectând mai profund, am înţeles că nimeni nu ar fi cântat mai bine decât ei. La distanţă de ani înţeleg că este chiar bine că nu am cântat şi eu cântecele lui, pentru că, dacă le-aş fi cântat mai rău, mi-ar fi fost ruşine. — Aveţi o piesă - „Adevăruri”. Ce valoare are azi adevărul în societate? Cât de mult mizaţi pe adevăr? Cât de mult preţ pune lumea pe adevăr? — Nu are niciun preţ, nimeni nu pune preţ pe adevăr astăzi. Întreaga societate a devenit foarte inertă, foarte indiferentă, chiar degradată moral. Au fost timpuri când eram blamat, alungat, dat afară din comsomol, dar şi din şcoală, pentru că nu voiam să spun „buna zîua”, spunând „bună ziua”... Pe atunci, peste 30% vorbeau o limbă frumoasă. Acum, de 23 de ani, se poate orice. Există condiţii extraordinare

Foto: Arhiva personală a lui Ştefan Petrache

pentru perfecţionarea cunoştinţelor lingvistice, dar cred că nu sunt 10-15% care vorbesc corect limba română. Ce se întâmplă cu noi, cu toţii? Oare ce păcate au făcut strămoşii noştri, că noi suntem atât de blestemaţi? Eu nu pot înţelege de ce lumea a devenit atât de nepăsătoare, de parcă le-ar fi total indiferent viitorul copiilor şi nepoţilor lor. În spital am înţeles cât de efemeră este viaţa noastră ca atare — După ani lungi, încărcaţi de aplauze şi de recunoştinţa publicului, în ultimii ani viaţa dvs. este împărţită între sălile de spital şi cele de judecată. Unde aţi descoperit mai multă dreptate, mai multă compasiune, mai mult adevăr – la spital sau în sala de judecată? — Sigur că la spital, şi sunt indignat că lumea îi vorbeşte de rău pe medici, acuzându-i de estorcare de bani şi de acţiuni de corupţie. Un medic, nici chiar un singur medic, nu a cerut un bănuţ de la mine. Niciodată. Trei ani de zile s-au chinuit şi m-au pus pe picioare. Acolo, în spital, am înţeles cât de efemeră este viaţa noastră ca atare, dar şi conceptul nostru de fericire. Atunci când, după

o perioadă lungă în care am fost ţintuit la pat, m-am ridicat pentru prima dată, am simţit ce înseamnă, de fapt, fericirea. — Revenit acasă pe propriile picioare, sunteţi obligat acum să vă consumaţi prin sălile de judecată, în căutarea dreptăţii... Ce probleme aveţi în justiţie? — Constituţia mea interioară nu poate pricepe ce se întâmplă acum în societate, dar şi cu mine personal, cu familia mea. Deci, un companion de-al meu, pe care l-am tratat ca pe un amic, ca pe un apropiat al familiei, l-am ajutat, timp de aproape 16 ani, făcându-l şi partener de afaceri, după care tot lui i-am cedat partea mea de business.... În realitate, eu eram pe şantier, pe schele, prin soare, vânt sau ger, el ocupându-se doar de acte, inclusiv bancare şi fiscale. — Câte case aţi construit? — Dacă excludem blocul de pe strada Cuza-Vodă, care a fost ridicat de mine, dar finalizat de el, am construit 62 de apartamente. De ce doar 62? Pentru că aceste case sunt concepute în stil european: cu două blocuri sanitare (unul fiind pentru oaspeţi, iar unul, mai intim, pentru familie)... Am încercat să le ofer oamenilor condiţii cât mai bune.

— De ce, totuşi, sunteţi purtat prin judecăţi? — Pentru că fostul meu partener şi-a permis să comercializeze de câteva ori apartamentele vândute deja. Toate acestea se întâmplaseră după ce eu, fiind pe patul de spital, i-am cedat pachetul meu de coproprietar al firmei acestui fost partener al meu. Din momentul în care eu nu am mai fost coproprietar al firmei de construcţie, ar fi trebuit să nu mai port nicio responsabilitate pentru tot ce se întâmplă acolo după retragerea mea din această afacere. Mă doare inima că, după plecarea mea, acel şantier, în care am investit mult timp şi multă sănătate, a fost transformat într-o „afacere” suspectă. Cât am lucrat împreună, niciodată nu am neglijat nicio normă legală. M-am străduit să nu afectez reţelele strategice, chiar dacă, poate, a trebuit să investesc mai mult în unele lucrări. Am ştiut că fiecare om are nevoie de o curte frumoasă, bine amenajată, cu scaune şi cu multe flori... Acum, la toate acestea nici nu visează nimeni, pentru că în faţa blocului de locuit se întind numeroase gherete şi magazine ale fostului meu partener. În acest litigiu pe care-l avem cu vânzarea multiplă a unor apartamente, locuinţe care, de facto, mi-au aparţinut, acest

fost partener al meu a identificat o soluţie foarte „ingenioasă”, ca să se spele de responsabilitate. El, fiind acum director al mai multor firme, a „regizat” că firma Bis-Engineering SRL, în care ambii fuseserăm parteneri, iar acum îi aparţine doar lui, ar fi datoare unei alte firme, al cărei patron este tot el. Astfel, printr-o decizie judecătorească, un executor a pus sechestru pe parcările din blocul construit cândva de Bis-Engineering, parcări care astăzi sunt proprietatea locatarilor din acel bloc şi care nu mai au nimic în comun cu firma care le-a construit. Nu pot să înţeleg cum executorii judecătoreşti au pus sechestru pe nişte proprietăţi care nu aparţin nici dânsului, nici mie, nici firmei Bis-Engineering. — Aţi încercat să discutaţi cu el? — Nu, niciodată... El îmi spunea fel de fel de fraze, cum ar fi: „A tvoei pensiuşki hvatit na to citobi so mnoi voevat’?” — De altfel, ce pensie are Ştefan Petrache? — 2008 lei. De fapt, tot el mi-a stricat pensia. Atunci când mai eram la firmă, periodic, invocând motive economice, îmi tot zicea sămi iau concedii neplătite pentru 2-3 luni. Acceptam. Ulterior, când mi s-a calculat pensia, a ieşit cât este.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 11

Exclusiv — Dar cum s-a întâmplat să-i cedaţi 50% din acţiuni? — M-a asigurat că-mi va purta de grijă, că el înţelege cât de mult am făcut eu pentru el, că înţelege problemele mele de sănătate... Acum a rămas şi fără bani, şi fără casă — Cum, totuşi, au fost vândute de mai multe ori acele apartamente? — Nu pot să ştiu, cred că doar el ştie. Cât mă priveşte, eu am cumpărat în acel bloc un apartament. Tot acolo îşi achiziţionase o locuinţă şi cumnata mea. Mă gândisem că, după ce aş reuşi să pun la punct toate lucrările în acel apartament, l-aş vinde, iar diferenţa dintre investiţia mea şi preţul de piaţă ar constitui un venit pentru mine, pe care, avându-l, mi-aş putea căuta de sănătate, de familie, de viaţă. El acum insistă că eu nu aş fi pierdut nimic, după ce a lăsat pe drumuri un cetăţean care a cumpărat locuinţa cumnatei mele, Valentina Mâţu. Acum suntem în proces de judecată. Partea vătămată pe acest dosar a recunoscut în proces că nu are nicio pretenţie faţă de mine. Nici nu ar avea cum să aibă, deoarece am perfectat toate actele, i le-am transmis şi i-am comunicat fostului meu partener că am vândut locuinţa cumnatei mele, pentru care ea achitase integral firmei, la momentul iniţierii construcţiei. I-am spus fostului meu partener să-i arate noului proprietar locuinţa. Acesta, însă, la întâlnirea cu acest nou proprietar, l-a convins cu nu ar merita să facă această tranzacţie, deoarece va trebui să achite taxe foarte mari la stat. El i-a propus să tranzacţioneze, formal, cu firma, astfel încât să nu aibă de achitat impozite şi taxe excesive. Fără să presupună ce riscuri îl pasc, bărbatul a acceptat să anuleze contractul cu mine, ca reprezentant legal al Valentinei Mâţu, şi să semneze alt contract, cu acest fost partener al meu. Aşa s-a şi întâmplat. Ulterior, noul proprietar a intrat în locuinţă şi a demarat amenajările. După mai mult de un an, fostul meu partener l-a anunţat că, de fapt, el nu ar fi achitat costul locuinţei către firma sa, avertizându-l că, dacă nu achită costul locuinţei în 10 zile, îl va expulza de acolo. Aşa au început problemele. Omul a fost scos din casa sa, iar fostul meu partener a vândut repetat apartamentul. Mă sufoc când mă gândesc cât efort a depus, sărmanul, muncind printre străini, ca să adune de o casă. Acum a rămas şi fără bani, şi fără casă. — La ce etapă este procesul de judecată? — După ce judecătoarea Luiza Gafton nu a ţinut cont de argumentele părţii vătămate, de argumentele mele, de declaraţiile cumnatei mele, dându-i câştig de cauză fostului meu partener de afaceri, Procuratura a contestat decizia primei instanţe la Curtea de Apel, dar cred că nu avem nicio şansă acolo, deoarece avocata părţii vătămate din acest dosar lucrează şi cu fostul meu companion, ea fiind şi soţia

prezint în birourile lor? Cunoşteam acele birouri ca pe cele cinci degete.

preşedintelui Curţii de Apel Chişinău. Unde s-a mai văzut, în care trib, ca soţul – preşedinte al Curţii de Apel, să accepte ca soţia sa, avocată, să aibă dosare în instanţa respectivă? Pe de altă parte, e şi foarte greu să înfrunţi acest personaj, căruia i-am lăsat o afacere cu un rulaj de milioane. Deţin informaţii că acesta deschide orice uşă, încercând să mituiască anchetatori, procurori sau judecători. Cunosc persoane, din Procuratura municipală, cărora el le-a propus mită, dar ele au refuzat. — Ce dovezi aveţi, totuşi, că în acest dosar sunt „implicaţi” mulţi bani? — Voi aduce aici un singur exemplu. În dosarul examinat de Luiza Gafton a ajuns o Notă informativă, de uz intern, elaborată la Procuratura Generală şi semnată, pe 25 mai 2012, de procurorii Vitalie Rusu, Adrian Mircos şi Ruslan Popov. Prin această notă se încearcă scoaterea de sub urmărire penală a fostului meu partener şi cercetarea acţiunilor acestuia într-o cauză civilă. Mă întreb: cum a ajuns la fostul meu partener de afaceri această notă informativă de uz intern? Mă mai întreb: în ce condiţii, instanţa de judecată a fost în drept să ţină cont de ea? M-am adresat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), solicitând să intervină în acest caz, dar situaţia nu a avansat. Cineva, din cadrul CSM, mi-a şi spus să nu-mi pierd timpul degeaba şi să nu investesc mari speranţe deoarece, după 2006, această instituţie nu mai este în puteri să ia vreo decizie. Şi în cazul cererii mele, legate de comportamentul judecătoarei Gafton, am primit un răspuns formal, prin care mi s-a explicat că nu ar exista suficiente dovezi pentru vreo procedură disciplinară, cel puţin. — Legat de corupţia din justiţie. Cum credeţi, ce ar trebui să se întâmple ca cetăţenii să poată beneficia de procese echitabile, ca oamenii să poată ieşi împăcaţi din sălile de judecată? — Cred că e dificil să identificăm astfel de soluţii, deşi, trebuie să remarc, nu toţi judecătorii sau procurorii sunt corupţi. În tot acest coşmar, prin care trec în ultimii ani, am întâlnit şi oameni oneşti, despre care ştiu că au refuzat mita propusă de oponentul meu. — Nu admiteţi că au făcut acest lucru deoarece era vorba de numele dvs., de Ştefan Petrache? — Nu cred, pentru că mulţi sunt atât de tineri şi atât de departe de cariera mea muzicală, încât nu mă cunosc. E şi firesc, timpul nu iartă pe nimeni. — Dar judecătorii vă recunosc? — Unii – cu siguranţă. Alţii – nu cred. Am văzut judecători cu feţe înrăite, care păreau nefericiţi, iar această stare nu cred că le permite să se gândească sau să-şi amintească şi despre muzică. — Cum, totuşi, poate fi exclusă corupţia din justiţie? — Eu cred că trebuie să vină un şef de stat, sau actualul şef

Foto: Arhiva personală a lui Ştefan Petrache

Din păcate, cei mai mulţi dintre cei care ne guvernează sunt vulnerabili la păcate sau amorfi. Noi nu avem voinţă politică, nu suntem apţi să acceptăm riscurile, în numele copiilor, în numele nepoţilor, să baţi cu pumnul în masă, să urli, să ţipi, să muşti şi să reuşeşti.

de stat, să rişte şi să întreprindă acţiuni radicale. Eu, bunăoară, dacă m-aş face azi preşedinte de ţară, aş fi foarte dur, deşi, poate că exagerez acum, fiind extenuat de atâtea probleme. — Aţi recunoscut deseori că aţi avut numeroase probleme deoarece eraţi înţeles insuficient de societate. Era vorba despre mesajele transmise prin piesele dvs. muzicale sau şi despre cele pe care le transmiteţi acum în sălile de judecată sau prin intermediul unor interviuri? — Sigur că, deseori, discursul meu nu place, dar eu, fiind cu un picior pe pământ, iar cu altul dincolo, nu mai am de ce mă teme şi de ce îmi menaja discursurile. Atunci când e cazul, le spun tuturor exact ce reprezintă ei: că mulţi sunt leneşi, beţivi, mincinoşi, iresponsabili... Nu pot să văd cum moldovenii noştri stau şi aşteaptă ca cineva să le cureţe fântânile, să le strângă gunoiul din case, să le repare acoperişurile... Am urmărit imagini cu ostaşii din armata naţională care cărau saci cu nisip ca să oprească apa din calea caselor, iar stăpânii acestor case stăteau cuminţi şi jucau cărţi. Aceştia suntem noi? Ce se întâmplă cu noi? Cine ne-a blestemat? Trişează cei care susţin că suntem un popor harnic, primitor... — Acum un an, o revistă publica un Decalog al lui Ştefan Petrache. Vorbeaţi acolo despre curaj, răbdare, recunoştinţă, iertare, memorie, iubire. Cum au evoluat opiniile dvs. despre aceste valori în ultimul an? — Pentru mine, aceste valori rămân neclintite, până la moarte, dar este altă chestiune. Nu pot să

înţeleg ce s-a întâmplat cu noi, cu toţii. Nu ştiu de unde s-a luat atâta indiferenţă, atâta dor de ducă, clandestin, neclandestin, oricum, doar să plece de aici. Eram la un eveniment şi cineva se lăuda că fiica îi este la Londra, feciorul în altă parte... Dar cine să rămână aici, ca să facă altfel de viaţă şi în R. Moldova? — Mulţi pleacă de aci fiindcă nu-şi găsesc un loc de muncă sau pentru că descoperă imposibilitatea afirmării lor în profesie. Dar ce face fiica dvs.? E aici? — Are grijă de copii. Sunt doi, gemeni, ce să mai facă, sărmana? Sunt sigur că cei care vor să reuşească ceva aici, acasă, încearcă şi reuşesc, chiar dacă puterea sovietică a făcut din noi oameni fără voinţă, fără iniţiativă. — Cum a fost să cântaţi în perioada sovietică, în condiţii de cenzură? — Nu a fost simplu. În acele condiţii, în biroul unui secretar de partid, am rupt biletul comsomolist, după ce mi s-a tot reproşat că ceea ce fac nu corespunde ideologiei sovietice. Le-am zis: „Budte vî prokleatî s vaşei ideologhiei”. Aveam vreo 19 ani atunci. — Şi ce a urmat? — Probleme. Am fost blamat, interzis, cenzurat. Asta nu mai contează acum. Eu sunt fericit că s-a întâmplat aşa. — Era o modă – biletul de partid. Aţi fost sau nu comunist? — Doamne fereşte! Mai ales după ce am rupt biletul de comsomolist. De fapt, la sugestia unor amici, care mă convingeau că nu-mi voi putea face carieră dacă nu voi intra în partid, am depus o cerere, dar nu a fost acceptată. Nici nu avea cum să fie acceptată, în condiţiile în care eram monitorizat de kgb-işti. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, la Securitate au venit persoane mai culte, mai şcolite şi aveam altfel de comunicare cu ei. Nu mai erau nişte dogmatici, beton armat, cum era Vornicescu sau Lebedev, Dumnezeu să-i ierte. — De unde, cum i-aţi cunoscut pe cei care vă „monitorizau”? — Cum să nu-i cunosc, dacă deseori eram chiar citat să mă

— Ce vă întrebau? — Tot ce vroiau: de ce sunt naţionalist, de ce sunt împotriva puterii sovietice, de ce vorbesc nemoldoveneşte... Nişte prostii. Pe atunci, profesioniştii erau ţinuţi la Moscova, iar aici erau numiţi nişte oameni docili, care nu aveau idee de multe lucruri. Ei se ocupau de supravegherea scriitorilor, a oamenilor de cultură, căutau „clenciuri” în versurile lui Damian, Vieru sau Vatamanu... Unii dintre aceştia habar nu aveau ce înseamnă vers, poezie, literatură, figuri de stil, dar, la sugestia unor informatori, aveau grijă ca cei mai buni scriitori să aibă destule probleme în acele timpuri. Dacă vrei să guvernezi o ţară, trebuie să o iubeşti — Cu experienţa dvs. de economist, de om de afaceri, cum credeţi, când vom scăpa de sărăcie, de deznădejde, când vom avea şi noi un trai civilizat? — Atunci când va fi voinţă politică. Atunci când va fi eliminată hoţia. Din păcate, cei mai mulţi dintre cei care ne guvernează sunt vulnerabili la păcate sau amorfi. Noi nu avem voinţă politică, nu suntem apţi să acceptăm riscurile, în numele copiilor, în numele nepoţilor, să baţi cu pumnul în masă, să urli, să ţipi, să muşti şi să reuşeşti. — Am avut, dar a dispărut? — Nu am avut niciodată, de la Ştefan cel Mare încoace. — În aceste condiţii, când recunoaşteţi că suntem guvernaţi de o clasă amorfă, de ce vă tot întrebaţi de ce lumea pleacă de aici? Poate nu-şi doresc o viaţă... amorfă? — Nu au voie să nu-şi dorească. Dacă ar gândi aşa, ar trebui să nu mai facă copii. Este clar că nu doresc, nici la alegeri, nici după alegeri, nimeni nu vrea să rişte, să ridice un pai, de parcă toţi le-ar fi datori. Aşa, de la alegeri la alegeri, timp în care nimeni nu încearcă să schimbe ceva în viaţa sa, am ajuns iarăşi că, în 2014, Voronin ar putea reveni la putere. — Prin ce se aseamănă guvernările de la noi? — În mare parte, prin acţiunile de corupţie. Ţin minte, de pe când eram mititel, în satul meu era un sector vast de păşune. Sătenii împărţeau imaşul în patru părţi. Astfel, cireada satului păştea mai întâi o pătrime din păşune, după care trecea la alt sector. Tot aşa, când ajungea la primul teren, acolo iarba era crescută din nou. La noi, cu guvernările pe care le-am avut, iarba nu reuşea să crească. Corupţie este oriunde şi a fost oricând, chiar şi pe timpul lui Hristos, şi înainte de el, dar dacă te apuci să primeneşti o ţară, iubeşte-o ca pe mama ta. Dacă vrei să guvernezi o ţară, trebuie să o iubeşti ca pe copiii tăi. — Vă mulţumim. Pentru conformitate, A.G.


12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Reporter special

Mafia chineză de pe ambele maluri ale Prutului Patru cetăţeni chinezi acuzaţi de spionaj şi infracţiuni de crimă organizată în România au deschis mega businessuri pe ambele maluri ale Prutului. Zheng Siyong, preşedintele de onoare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din provincia Fujian (China), a fondat în R. Moldova mai multe firme, cea mai importantă fiind compania cu capital străin „Shan Lian International Group”SRL, care administrează centrul comercial „Megapolis Mall”, Ciocana, împreună cu magazinele „Everest” din Chişinău. Zheng Siyong a fost implicat în mai multe scheme frauduloase în România, fiind declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României, iar în R. Moldova este văzut ca un prosper om de afaceri, cu datorii de peste 100 mln. lei la banca lui Plahotniuc. Iurie SANDUŢA Clanul Zheng este văzut ca cea mai bogată familie de chinezi din România, care gestionează megaafaceri pe ambele maluri ale Prutului. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al României (MAIR), cei patru cetăţeni chinezi, Zheng Siyong (preşedintele Federaţiei localităţii Taizhou – Fujian), Zheng You, Li Ning şi Zheng Shuliang, au constituit un grup organizat, cu preocupări circumscrise criminalităţii organizate, prezenţa acestora pe teritoriul ţării facilitând demersurile pe linia generării unor circuite financiare ilegale autosustenabile, cu impact direct în planul vulnerabilizării climatului de ordine publică şi a mediului de securitate intern. Cetăţenii chinezi au format un mecanism financiar ilegal, alcătuit din peste o mie de firme, scopul lor fiind de a prejudicia bugetul statului român prin operaţiuni de export cu mărfuri achiţizionate „la negru”, înregistrate prin mai multe societăţi comerciale, cu scopul recuperării taxei pe valoare adăugată, spălare de bani, operaţiuni de import cu eludarea taxelor vamale şi externalizare ilegală de fonduri.

Corupţie, şantaj şi spionaj

Potrivit Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul MAIR, coordonarea activităţilor ilegale la nivelul municipiului Bucureşti şi a altor judeţe era realizată de către membrii grupării şi de persoane interpuse, fiecare având un

Diana Vaculovschi, viceadministrator „Megapolis Mall” Zheng Siyong este în ţară, însă nu puteţi lua legătura cu el. Nu cunoaşte româna şi este ocupat. Despre afacerile din România ale lui Zheng Siyong Este „Dragonul Roşu”, care aparţine dumnealui. Dar dacă face şi alte afaceri nu ştiu. Despre mall-ul de la Botanica Acolo a fost un bloc de locuit la care s-a făcut demolarea. şi urmează să începem lucrările, dar nu sunt bani. Pentru proiecte de viitor căutăm locuri pentru construcţia unor blocuri locative, prin zona Centru. Cum o să fie bani, o să cumpărărm locuri şi o să înceapă lucrările. Ăsta este şi scopul. Acum se desfăşoara construcţia la încă trei bazine de la Megapolis mall. Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

rol bine determinat şi utilizând o gamă extrem de diversificată de metode pentru îndeplinirea scopurilor propuse, acţiuni care au avut ca efect imediat slăbirea încrederii şi siguranţei civice, prin folosirea unor acte de corupţie, violenţă, şantaj reuşind să prejudicieze bugetul consolidat al statului. „Modalităţile folosite constau în importul de mărfuri produse în China, folosindu-se cu precădere serviciile anumitor comisionari vamali şi cointeresarea materială a organelor de control, cu scopul favorizării operaţiunilor de contrabandă, eludarea taxelor vamale şi a prevederilor legale cu privire la drepturile de autor. Ulterior, sumele obţinute erau reinvestite, prin alte firme cu acţionariat chinez, pentru achiziţionarea unor mărfuri de pe piaţa românească. Mai mult, cei patru au fost implicaţi în activităţi de culegere de informaţii pe teritoriul României, în domeniul economic, context ce a favorizat constituirea şi consolidarea grupului infracţional”, se arată într-un comunicat al MAIR. Pe 20 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind declararea ca indezirabili pe o perioadă de 10 ani pentru cei 4 chinezi din considerente de securitate naţională. Li Ning (43 de ani), Zheng Shuliang (48 de ani), Zheng You (36 de ani) şi Zheng Siyong (62 de ani) au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a menţinut decizia Curţii de Apel. „ÎCCJ a respins recursurile declarate de Li Ning, Zheng Shuliang, Zheng You si Zheng Siyong împotriva sentinţei Curtii de Apel, ca nefondate. Decizia este

irevocabilă”, a precizat, pentru ZdG, grefiera de la ÎCCJ, Rodica Alvadanei.

Familia Zheng, implicată în scheme de spălare de bani

Conform Inspectoratului General pentru Imigrări al României, doi dintre cetăţenii chinezi declaraţi indezirabili au fost escortaţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” pentru a fi returnaţi în ţara de origine, iar ceilalţi doi cetăţeni străini la data pronunţării sentinţei nu se aflau în România. Zheng Siyong s-a născut în provincea Fujian, China. El este şi cetăţean australian, având domiciliu în Australia, 577/317-321 Castlereagh St., Sydney NSW 2000. Deşi autorităţile române l-au declarat indezirabil pentru o perioadă de 10 ani, Zheng Siyong figurează în con-

tinuare în calitate de asociat unic la firma „Shan Lian International Import Export” SRL din România, fiind asociat cu cetăţeanul chinez acuzat de infracţiuni de crimă organizată Li Ning la compania „Rich Forest” SRL, o firmă care practică activităţi de export cu cherestea. Zheng Xing (37 de ani) este fiul lui Zheng Siyong. Datele de la Registrul Comerţului din România arată că Zheng Xing deţine 30% din centrul comercial „Dragonul Roşu” SA. Potrivit procurorilor români, mai multe dintre persoanele cheie care îşi desfăşurau afacerile în „Dragonul Roşu”, au fost implicate în scheme de spălare de bani.

Mall-ul din buruieni

În R. Moldova, Zheng Siyong a fondat ÎCS „Zheng Shi International Group” SRL, o companie de

import, comert şi distribuţie pentru alimente proaspete, congelate şi produse nealimentare. Potrivit informaţiilor obţinute de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), ÎCS “Zheng Shi International Group” SRL a fost radiată din registrul de stat al persoanelor juridice la data de 21 octombrie 2011 în urma reorganizării prin absorbţie la întreprinderea ÎCS „Shan Lian International Group” SRL. Potrivit CÎS, Zheng Siyong este fondatorul şi administratorul companiei ÎCS „Shan Lian International Group” SRL, fondată în 2003, capitalul social fiind de 9,3 milioane lei. Această firmă deţine centrul comercial-distractiv „Megapolis Mall” de la Ciocana şi două supermarketuri „Everest”, pe str. Vasile Alecsandri şi M. Sadoveanu din mun. Chişinău.

D

eclararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui străin, care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194 din 2002 privind regimul străinilor în România

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 13

Reporter special Conform paginii electronice a companiei www.megapolismall.md, grupul de firme „Shan Lian” este prezent cu numeroase proiecte investiţionale la nivel internaţional în ţările: Australia, România şi China. Investiţiile sale sunt destinate în special construcţiei de centre comerciale de mari dimensiuni, clădiri locative, birouri, fabrici, depozite, servicii de transport internaţional de marfă şi comerţ internaţional.

Zheng a împrumutat peste 100 mln. lei de la banca lui Plahotniuc

Reprezentanţii ÎCS „Shan Lian International Group” SRL au anunţat anterior despre construcţia unui nou centru comercial „Megapolis Mall” Botanica. Lucrările urmau să înceapă în anul 2011 şi să fie finalizate în anul 2014. Reporterii ZdG au mers pe str. Sarmizegetusa, 53 pentru a constata la ce etapă se află lucrările pentru noul mall. La adresa indicată am văzut doar un teren acoperit cu buruieni şi o macara improvizată. Potrivit datelor de la „CADASTRU”, în 2010, Zheng Siyong a cumpărat prin intermediul firmei sale 1.06 ha de teren pe str. Sarmizegetusa, 53, sectorul Botanica. Pe acest teren se afla şi o construcţie pe care firma chineză a demolat-o pentru edificarera unui mall. Firma „Shan Lian International Group” SRL s-a împrumutat cu o sumă de peste 100 milioane de lei de la BC „Victoriabank” SA. Astfel, pentru banii împrumutaţi Zheng Siyong a pus în gaj „Magapolis Mall” de la Ciocana împreună cu terenul aferent, plus terenul de la Botanica pe care urma să fie construit „Megapolis mall” Botanica. Se cere precizat că BC „Victoriabank” SA deţine filiale atât la „Megapolis mall” Ciocana, cât şi la centrul comercial „Everest” de pe str. Vasile Alecsandri.

Firma lui Zheng în război cu FISC-ul

În decembrie 2012, în timp ce autorităţile de la Bucureşti l-au acuzat pe Zheng Siyong

de infracţiuni de crimă organizată şi de spionaj, numindu-l persoană indezirabilă, la Chişinău, tot în luna decembrie 2012, compania lui Zheng Siyong a trimis un comunicat presei prin care a anunţat că este hărţuită de FISC. Reprezentanţii „Shan Lian International Group” SRL au declarat că în ultimii trei ani compania a fost obligată de FISC să achite amenzi nejustificate în sumă de trei milioane de lei. Tot atunci oamenii lui Zheng au anunţat că investitorul îşi va stopa activitatea în R. Moldova dacă FISC-ul va continua cu amenzi şi penalităţi nejustificate. FISC-ul a reacţionat la declaraţiile companiei chineze şi a făcut câteva precizări. „Toate învinuirile aduse sunt nefondate. Controlul acestei întreprinderi a fost planificat şi este legitim. În cadrul controalelor s-au stabilit următoarele încălcări: neutilizarea maşinii de casă şi control la efectuarea decontărilor, neprezentarea la prima cerere a documentelor de provenienţă a mărfii organelor cu atribuţii de administrare fiscală”, se indică într-un comunicat al Inspectoratului Fiscal de Stat. Conform datelor de la FISC, agentul „ShanLian International” SRL a fost supus ultimului control fiscal prin metoda verificării totale în perioada 20.12.2010 - 27.12.2010, pentru activitatea economicofinanciară desfăşurată pe parcursul perioadei 2007 - 2010. Astfel, ultimul control a avut loc acum doi ani. Conform deciziei 29 adoptate de IFPS la 26 ianuarie, 2011 în urma controlului fiscal efectuat, agentului economic nu i-au fost impuse „amenzi şi penalităţi în valoare de circa trei milioane de lei”. În urma acţiunilor întreprinse vor fi aplicate sancţiuni fiscale în mărime de 30 mii lei pentru „ShanLian International” SRL şi sancţiuni contravenţionale de o mie de lei pentru „ShanLian International” SRL. Încălcările menţionate mai sus sunt probate inclusiv de cetăţeni, care nu beneficiau de bonul de casă la efectuarea cumpărăturilor.

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Off-shorul care deţine BEM, pe aceeaşi adresă cu off-shorul care gestionează Publika TV Firma rusească Constanta, care deţine pachetul majoritar la Banca de Economii din Chişinău, este fondată la rândul său de către o firmă off-shore din Marea Britanie, care are statutul de companie dormantă, adică inactivă. Totodată, alte firme off-shore înregistrate pe aceeaşi adresă din Marea Britanie au fost anterior în centrul unor scandaluri economice la Chişinău, dar şi în alte câteva state post-sovietice. Firma britanică care deţine firma-fiică acţionară a BEM se află în acelaşi oficiu cu firma care stăpâneşte postul Publika TV. Firma „Constanta”, care a intrat recent în posesia unui pachet decisiv de acţiuni la Banca de Economii, a fost fondată de compania off-shore „Daniell Invest”, cu sediul în oraşul britanic Birmingham, pe strada Newhall, cladirea Cornwall nr. 41-45, oficiul 211. Administratorul firmei a fost până recent Kimaner Shana Julien, o persoană din Republica Dominicană. „Daniell Invest” nu este singura firmă deţinută de Kimaner Shana, el apare în registrele de stat ale Marii Britanii ca administrator şi coproprietar al cel puţin încă 4 firme: „Meledor Trade”, „Domtrade”, „Algea Style” şi „Introstyle Solutions”. Deşi are doar 32 de ani, Kimaner Shana pare a fi o persoană de

afaceri cu implicaţii extinse internaţionale. Toate aceste firme, dar şi altele, înregistrate pe aceeaşi adresă, au implicaţii în Rusia, Georgia, Ucraina, Lituania şi, desigur, în R. Moldova. Cu toate acestea, firmele au capital statutar foarte limitat, unele dintre ele au operaţiuni neînsemnate, sau au statut de „firmă dormantă”, adică firmă aflată în pauză operaţională, firmă care nu efectuează tranzacţii şi operaţiuni. Unele dintre firmele lui Kimaner Shana nu doar că sunt inactive, ci chiar sunt de vânzare. Astfel „Algea Style”, creată în martie 2012, este de vânzare acum, având pe conturi doar câteva lire sterline, după cum arată pagina www. offagg.com. Kimaner Shana a fost implicat şi în firme legate cu afaceri petroliere în Federaţia Rusă, cum ar fi firma Tempetrol, înregistrată în Insulele Virgine. De asemenea, alte firme ale lui Kimaner Shana sunt implicate în companii ruseşti de jocuri de noroc. Pe aceeaşi adresă din Birmingham se află şi firma Ronida Invest, care este foarte cunoscută instanţelor judiciare din R. Moldova, în special judecătorilor Ion Muruianu, Neli Budăi, Ala Nogai, de la Curtea de Apel Chişinău, dar şi unor judecători din sectoarele Buiucani şi Râşcani şi de la Curtea de Apel Economică. Această firmă britanică a reuşit să obţină, în urma unor tranzacţii stranii, efectuate în R. Moldova, dar şi prin decizii judi-

ciare, sute de milioane de dolari. Una dintre firmele acestui personaj dominican are şi implicaţii în domeniul mass-media din Chişinău. Firma sa „Introstyle Solutions” este proprietara firmei moldoveneşti „Ştiri Media TV”, fondată în aprilie 2012. Aceasta deţine şi postul de televiziune Publika TV. Datele Camerei Înregistrării de Stat confirmă acelaşi lucru – compania moldovenească creată la 27 aprilie 2012 este administrată de Dumitru Ţâra, şi este deţinută în totalitate de către „Introstyle Solutions”, creată la 21 martie 2012, administrată de către Kimaner Shana. Totuşi, în pofida succeselor sale manageriale, la 21 august 2013, Kimaner Shana a abandonat postul de manager al firmei „Daniell Invest”, iar peste 2 zile, la 23 august 2013, directoare a acestei firme a devenit Iana Mihailovna Gaidaiciuk, tot ea directoare a firmei „Constanta” de la Moscova. Peste alte 6 zile, firma „Sisteme Informationale Integrate”, deţinută de firma moscovită „Constanta”, a procurat un pachet majoritar de acţiuni de la Banca de Economii. De notat că atât firma „Daniell Invest”, cât şi „Constanta” au capitaluri statutare foarte modeste, de doar câteva mii de lei. Este important să notăm că firma „Daniell Invest” este una dintre „frumoasele adormite” de pe strada Newhall din oraşul britanic Birmingham. Potrivit registrului britanic al firmelor, aceasta este inactivă de mai mult de un an de zile. RdG


14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Oameni

OAMENII săptămânii

Î

n perioada 6-8 septembrie, la Cernăuţi, Ucraina, s-a desfăşurat Festivalul Internaţional de Poezie Meridian Czernowitz, ajuns la ediţia a IV-a. România a fost reprezentată de scriitoarea şi traducătoarea Nora Iuga. La ediţia din acest an au participat poeţi, traducători, publicişti şi muzicieni din Germania, Austria, Elveţia, R. Moldova, Polonia, Israel, Marea Britanie, Belarus, Rusia, SUA şi Ucraina. Ca în fiecare an, în cadrul festivalului a fost lansat un volum colectiv, în limba ucraineană, cu opere selectate ale autorilor participanţi. Din opera Norei Iuga, în traducere, au fost inserate poeme din volumele de poezii Autobuzul cu cocoşaţi şi Fetiţa cu o mie de riduri. Nora Iuga este una dintre cele mai apreciate poete, romancieră, eseistă şi traducătoare din limba germană, membră a Uniunii Scriitorilor din România.

C

ea de-a 10-a ediţie “România - O călătorie regală 2013”, eveniment organizat de Casa Regală, are loc în perioada 9 -12 septembrie la Palatul Elisabeta. Biroul de Presă al Regelui Mihai informează că, în acest an, evenimentul va purta paşii invitaţilor străini şi români în Bucureşti, Sinaia şi Alba-Iulia. A fost organizat un concert de gală la Sala de Muzică a Castelului Peleş, susţinut de Camerata Regală, dar şi diverse ceremonii în Holul de Onoare şi Sala Florentină a castelului, precum şi un dineu oficial la Bastion. Au loc vizite ale obiectivelor istorice şi culturale din Bucureşti şi Alba-Iulia. “România - O călătorie regală” e un proiect anual al Casei Regale, lansat în 2004. Acesta reia iniţiativa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta - “Croazieră regală pe Dunăre”, pe care primii suverani ai României au inaugurat-o în ultimul sfert al secolului al XIX-lea.

A

ctorul american John Malkovich, care a interpretat rolul naratorului în producţia “The Infernal Comedy. Confessions of a Serial Killer”, pusă în scenă la Ateneul Român din Bucureşti, a declarat după reprezentaţie că acest spectacol i-a permis să experimenteze, să rămână “curios şi proaspăt”. “Fiecare reprezentaţie este diferită, pentru că teatrul este o entitate vie, care trăieşte etern. Aşadar, eu am făcut operă cu 26 de cântăreţi şi fiecare dintre ei este diferit, interpretările sunt diferite şi publicul este diferit de fiecare dată. A fost un spectacol frumos şi un public minunat”, a declarat John Malkovich într-o conferinţă de la Ateneul Român, după spectacolul “The Infernal Comedy. Confessions of a Serial Killer”, susţinut în cadrul Festivalului Internaţional “George Enescu”.

M

uzeul Van Gogh din Amsterdam a dezvăluit, pe 9 septembrie, un tablou necunoscut al maestrului, pictat în perioada de apogeu a artei sale. Lucrarea zăcea de ani de zile în mansarda unui colecţionar, convins că ar fi vorba de un fals, scrie AFP. Pictura în ulei (1888) “Coucher de soleil a Montmajour” a fost prezentată pentru prima oară în aplauzele publicului de către directorul muzeului Van Gogh, Axel Rueger. Pânza prezintă un peisaj de copaci din jurul oraşului Arles, în sudul Franţei. Pânza a fost cumpărată în 1908 de un colecţionar privat, rămânând în mansarda acestuia. Specialişti în opera lui Van Gogh (1853-1890) au autentificat pânza comparând tehnicile de pictură, dar şi graţie unei scrisori din 4 iulie 1888, în care artistul descrie tabloul.

nou

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Naivitatea mişcă munţii E tânără, ambiţioasă şi speră că va putea schimba lumea. A renunţat la un serviciu cu un salariu stabil, ca să-şi poată realiza visul. Crede că R. Moldova are un viitor prosper, iar pentru aceasta are nevoie de mult efort. Olga BULAT Elena Scutaru, la cei 25 de ani ai săi, a înţeles că migraţia nu este mereu o soluţie. Un loc de muncă acasă ar fi suficient ca să stopeze migraţia excesivă a populaţiei. Cât timp autorităţile se plâng de faptul că nu există o ieşire din situaţia creată, entuziaşti precum Elena nu caută scuze, ci acţionează.

A renunţat la serviciu pentru a-şi realiza visul

te ajută

să-l promovezi Cu prilejul a 9 ani de activitate, care se împlinesc la 29 iulie 2013, Ziarul de Gardă lansează „Rubrica 9”, aceasta fiind o platformă avantajoasă de promovare a produselor inovative pe piaţa R. Moldova. De spaţiul acestei rubrici pot beneficia toţi cei care îşi desfăşoară activitatea de business pe teritoriul R. Moldova şi le oferă beneficiarilor produse de calitate. Detalii la telefonul 022-23-26-33

S-a implicat în diverse organizaţii neguvernamentale fiind încă în primul an de facultate. Acolo a învăţat să descopere noi oportunităţi, astfel regăsindu-se pe sine. Datorită unui ONG internaţional, a participat la un stagiu în Camerun, unde s-a aflat timp de opt luni, şi la un stagiu de patru luni în Pakistan. Revenită acasă, s-a angajat în calitate de marketing manager la o companie. În scurt timp, însă, a înţeles că, pe o astfel de cale, nu va putea schimba nimic în jur. De la bunica sa a aflat că cele mai multe dintre prietenele sale din copilărie au plecat la Moscova în căutarea unui loc de muncă, lăsându-şi acasă familiile. Realitatea tristă a făcut-o să se gândească la o soluţie care lear oferi femeilor de la sate şansa de a rămâne acasă şi de a-şi găsi un loc de muncă la baştină. Totodată, Elena consideră că nu doar situaţia economică preca-

ră a oamenilor e o problemă, ci şi senzaţia de sărăcie şi nemulţumire pentru această stare. „Camerunul este mai puţin dezvoltat decât R. Moldova, dar oamenii de acolo par mai fericiţi. Atitudinea lor faţă de viaţă e mult mai optimistă. Ei încearcă să-şi trăiască viaţa fiind aşa cum sunt. La noi, oamenii sunt mereu nefericiţi că, la vecin, e mult mai bine. Acesta este unul dintre motivele ce ne fac să fim una dintre cele mai nefericite ţări din lume”, meditează Elena. A decis să înceapă schimbările chiar cu satul bunicii – Scoreni, raionul Străşeni. „Este un sat destul de mare, circa 6000 de locuitori, şi ar fi trebuit să existe toate condiţiile, însă situaţia este alta”, explică Elena. „În oraşe, oportunităţi sunt mai multe. La sate, însă, persoanele nu prea au de ales. Pe de altă parte, nu putem vorbi doar despre aspectul negativ economic, ci şi de cel social. Mamele îşi lasă copiii în grija buneilor. Nu le acordă atenţia necesară. Ulterior, acest fapt are un impact negativ în societate”, îşi dă cu părerea tânăra. Ca să se dedice în totalitate realizării visului său, Elena a renunţat la serviciu şi la un salariu stabil. Între timp, s-a gândit că ar putea să ajute copiii de la liceul din Scoreni, careşi doresc să înveţe engleza, dar nu au un profesor. Tânăra s-a angajat să le predea gratis. În schimb, administraţia şcolii îi oferă un birou, în care Elena intenţionează să deschidă un atelier.

Primii investitori sunt prietenii

Pentru ca femeile de la sate, în special cele din familii defavorizate, cele cu dizabilităţi sau victime ale traficului de persoane, să poată fi angajate, ar trebui să posede o specialitate. Elena s-a gândit la crearea unor ateliere, în cadrul

cărora femeile să poată deprinde munca la maşina de cusut şi croşetatul. Important e ca lucrurile pe care le vor crea să fie diferite de cele din piaţă, dar şi să poată fi comercializate pe o platformă online. Tot pe acel site fiecare va putea cunoaşte autorul produsului respectiv, către care vor fi distribuiţi banii achitaţi. Tânăra pune accent pe transparenţă maximă. Până în prezent, toţi cei cărora li s-a adresat s-au arătat încântaţi de idee, însă nimeni nu s-a grăbit să ajute financiar realizarea acestui proiect. „Toţi spun bravo, te bat pe umăr, îţi urează succes, dar, din păcate, nu putem să te ajutăm”, relatează iniţiatoarea ideii. În consecinţă, Elena a decis să se adreseze chiar la primar, care i-a promis ajutor. Între timp, tânăra a organizat o campanie online, unde oamenii pot să doneze cât pot şi cât vor (http:// www.indiegogo.com/projects/ knits-with-social-impact; https:// www.facebook.com/marawoman. moldova). Prietenii Elenei s-au implicat mult în acest proiect. „Prietena mea face design-ul site-ului, fratele meu îl implementează. Alţii mă ajută cu idei”, spune Elena. Câţiva dintre prietenii tinerei sunt gata să contribuie la finanţarea ideii. Totodată, Elena şi-ar dori să organizeze un eveniment cultural contra plată, iar banii colectaţi din vânzarea biletelor să fie folosiţi în scopuri sociale. Ceea ce-i opreşte, în mare parte, pe investitori este că aceştia îşi doresc un profit din afacere. Ideea Elenei, însă, e ca profitul să fie reinvestit în afacere, ceea ce ar permite extinderea ei, inclusiv în alte localităţi. Deşi recunoaşte că este complicat, tânăra este sigură că va reuşi. „Sunt tare naivă şi cred că pot să schimb ceva şi voi schimba”, spune Elena cu o încredere de invidiat.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 15

Trăind de gardă Şcoala – un mediu discriminatoriu Discriminarea copiilor începe din şcoală. Deşi a trecut testul de inteligenţă, o fetiţă nu a fost acceptată la una dintre şcolile din Chişinău, administraţia invocând nereuşita testului, însă mama copilei ştie cauza reală – fetiţa ei s-a născut cu o anomalie fizică. Olga BULAT Maria-Sabina are doar şapte ani. La o vârstă atât de fragedă, ea a reuşit deja să se ciocnească de cruzimea societăţii. Fetiţa s-a născut cu o malformaţie la mână. Deşi la grădiniţă această situaţie nu a prezentat un impediment, când a vrut să meargă la şcoală, administraţia de aici a gândit altfel.

Admitere cu ghinion

Maria-Sabina a fost un copil aşteptat, unul dorit, la care părinţii au visat mai mulţi ani. Clipa în care aceasta a văzut lumina zilei a fost cea mai fericită, dar şi nespus de dureroasă pentru părinţi. Fetiţa s-a născut cu o malformaţie, anomalia dezvoltării braţului stâng, adică s-au dezvoltat doar 3/4 din braţ. Părinţii nu s-au aşteptat la aşa ceva. Niciunul dintre rezultatele analizelor n-a arătat că micuţa ar avea vreo problemă. Dacă mama era şocată şi căzuse într-o depresie de neînchipuit, tatăl a fost cel puternic, cel care şi-a luat copila în braţe şi a spus că n-a mai văzut o fetiţă mai frumoasă. Din clipa în care s-a născut şi până astăzi, Maria-Sabina este „prinţesa tatei”, astfel o alintă deseori capul familiei. Mica ei problemă n-o împiedică să ducă un mod sănătos de viaţă, să se joace în curte cu alţi copii, să se îmbrace, să se pieptene sau săşi coafeze mama. În mod special, îi place să-i împletească cosiţe. La grădiniţă nu au avut nicio problemă. Sabina este foarte sociabilă şi s-a integrat uşor. Admiterea la şcoală însă a fost mai anevoioasă. Deşi MariaSabina abia a păşit în clasa întâi, ea ştie deja să citească. Mama spune că nu a silit-o să înveţe. Fetei îi place, iar părintele face tot posibilul să nu-i stingă acest interes. La testare i s-au adresat o sumedenie de întrebări din diverse domenii. Nimeni nu i-a testat tehnica citirii. Din tot şirul de întrebări, doar două i s-au părut mai complicate. „A confundat un gen de dans şi a întâmpinat greutăţi la denumirea unui tablou”, îşi aminteşte mama fetei, Olga Paciu. Deşi i s-au pus întrebări ce ţin de domeniul artei, ba chiar a interpretat sunete la auz, fetiţa nu pretindea să fie admisă în clasa cu profil artistic, ci în cea cu profilul engleză. În scurt timp, familia a fost anunţată că fetiţa lor nu este admisă la Liceul „Ion Creangă”. Mama, care a fost prezentă în timpul interviului, nu putea să creadă că ar fi picat testarea. Astfel, o cunoştinţă de-a acesteia a insistat să afle cauza neadmiterii Mariei, aflând în cele din urmă că motivul ar fi „probleme de sănătate”. Fetiţa însă nu are aşa-numite probleme de sănătate. Este energică, voioasă, veselă, curioasă, cu un comportament

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Energia Mariei nu-i permite să stea prea mult locului. Copila adoră animalele, îndeosebi pisicile. Speră ca, în viitor, să devină medic-veterinar.

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Olga Paciu alături de fiica sa, Maria-Sabina, sunt în scuarul Catedralei Naşterea Domnului. Micuţei îi face plăcere să-şi alinte mama cu mângâierile sale.

firesc şi duce un mod de viaţă activ, la fel ca şi semenii săi. „La săritul coardei îi întrece pe toţi. A învăţat în curte, alături de ceilalţi copii. Am rămas şi eu şocată să văd cum sare”, mărturiseşte mama fetei.

Un precedent inadmisibil

Olga Paciu a aflat că un membru al comisiei a fost împotriva admiterii Mariei. „Ar fi spus că unde s-a mai văzut în istoria liceului un copil cu aşa probleme”, relatează femeia cele auzite. În noaptea când a aflat realitatea, Olga n-a închis un ochi. I s-a părut cea mai lungă noapte, iar sentimentul nedreptăţii îi sfâşia sufletul în particule minuscule. „Oare ce părinte doreşte ca micuţul lui să se nască cu o astfel de problemă? Nimeni nu poate fi sigur de ceea ce-i rezervă viitorul”, spune mama cu lacrimi în ochi. Olga Paciu a decis să

se ducă personal la şcoală ca să afle adevărul. Deşi administraţia nu era prezentă, a întrebat profesorii care au asistat la testare de ce nu a fost admisă copila ei. A insistat să i se spună adevărul, însă fără succes. A ameninţat că se va adresa la Ministerul Educaţiei, dar când a ajuns acasă, a renunţat. Acum trebuia să-şi încurajeze copila. „Noi mereu i-am spus că e la fel ca ceilalţi copii, doar că e un pic mai specială”, explică Olga. Prea devreme însă fetiţa s-a ciocnit de cruzimea societăţii. Aceasta a auzit discuţiile părinţilor şi s-a întristat mult. Înainte de culcare, îi spuse mamei: „N-o să fiu admisă la nicio şcoală din cauza mâinii mele”. Cu acest gând s-a culcat, fără a avea vreo speranţă că a doua zi lucrurile s-ar putea schimba. În scurt timp după vizita la Liceul „Ion Creangă”, Olga

Paciu a fost sunată şi anunţată că fetiţa sa este deja admisă. După acest incident, mama, care-şi dorea mult ca fiica să înveţe anume aici, nu mai era sigură de acest fapt. Psihologa Angela Nicolaou este pe drept cuvânt indignată de cazul dat. „Din păcate, la noi nu este dezvoltată toleranţa faţă de persoanele cu dizabilităţi. În situaţia prezentă, persoanele care n-au acceptat fata trebuie date în judecată. Acestea au creat o situaţie, în urma căreia fata poate avea o traumă psihologică foarte puternică”, susţine Angela Nicolaou. Chiar dacă micuţa trăieşte într-o atmosferă calmă, plină de înţelegere şi tandreţe, mediul şcolar ar putea s-o afecteze, îndeosebi dacă lipseşte susţinerea cadrelor didactice. „E nevoie să se muncească împreună cu psihologul, pentru ca fata să facă faţă noilor încercări, să capete încredere în forţele proprii”, îşi dă cu părerea psihologa. Ea consideră că este un precedent inadmisibil, care va fi urmat de alte cazuri dacă nu se vor lua măsuri.

Copii fără drepturi

În consecinţă, Olga Paciu a decis să se adreseze la un alt liceu din capitală. Aici nu au întâmpinat niciun fel de complicaţii. Fetiţa a fost admisă şi deja a început studiile. Noua testare i-a redat încredere în forţele proprii atât Olgăi Paciu, cât mai ales fiicei. Deşi curiozitatea colegilor în privinţa mâinii o supără un pic, acest fapt nu-i şterge zâmbetul de pe buze. „M-au întrebat ce s-a întâmplat şi le-am spus că aşa m-am născut”, ne dezvăluie Maria-Sabina. A reuşit să-şi facă prietene printre noile colege şi merge cu bucurie la şcoală în fiecare dimineaţă, pentru

că acolo are posibilitate să discute cu acestea, dar şi să afle multe lucruri noi, îndeosebi despre animale (Maria-Sabina visează să devină medic-veterinar). „Avem hotărâri de Guvern care obligă toţi managerii şcolari să asigure accesul tuturor copiilor la învăţământ indiferent de problematică, indiferent de specific”, susţine Eugenia Parlicov, şefa Direcţiei învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei. În acelaşi context, reprezentanta ME subliniază că admiterea în clasa întâi nu se face în bază de concurs. Acest lucru se face doar la admiterea în liceu, instituţiile universitare sau în şcolile cu profil artistic sau sportive. Amintim că Maria-Sabina opta pentru o clasă cu profil engleză. Pe de altă parte, Eugenia Parlicov recunoaşte că testările pentru şcolile din capitală sunt un lucru obişnuit. Reprezentanta ME consideră că „părintele trebuie să-şi cunoască drepturile, dar şi pe cele ale copilului şi să le poată revendica, să fie insistent în a le obţine”, declară aceasta. În anul curent, în 21 de şcoli din mediul urban şi cel rural se va preda cursul opţional „Educaţia pentru Drepturile Omului”, care va fi predat în 13 raioane şi două municipii. Proiectul este implementat de Amnesty International Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Însă, în timp ce în şcoli se predau drepturile copiilor, iar programul de educaţie incluziv a fost aprobat, administraţia şcolilor este departe de a implementa acest lucru în practică. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul de studii 2012-2013, 109 copii cu dizabilităţi au rămas neşcolarizaţi.


16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

zona publică Timp de 2 luni îţi poţi alege medicul de familie! Timp de 2 luni, avem posibilitatea să alegem medicul de familie şi instituţia medicală primară. Din septembrie şi până pe 31 octombrie, persoanele asigurate şi neasigurate îşi pot exercita dreptul de a-şi alege instituţia medico-sanitară primară încadrată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar şi medicul de familie. Alegerea personală a medicului de familie este principiul de bază al înregistrării populaţiei în

instituţia medico-sanitară primară, iar mecanismul de alegere este prevăzut de Regulamentul despre înregistrarea populaţiei în instituţia medico-sanitară ce prestează asistenţă medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Regulamentul specifică modalităţi de înregistrare primară şi schimbare a instituţiei medicale. Înregistrarea primară este considerată atunci când persoana nu a fost

niciodată pe listele vreunei instituţii medicale primare. Documentul stabileşte posibilitatea de a schimba instituţia medicală primară o dată pe an. Schimbarea instituţiei medicale primare şi a medicului de familie se întâmplă atunci când persoana optează pentru înlocuirea acestora din varii motive. Cererea de înregistrare primară sau de schimbare a instituţiei medicale şi/sau a medicului de familie este depusă şi înregistrată

în instituţia sanitară aleasă. În cazul în care numele medicului de familie nu va fi menţionat, acesta va fi desemnat de către instituţie. Totodată, documentul prevede înregistrarea persoanelor la o singură instituţie medicală primară. Este recomandată înregistrarea la cea mai apropiată instituţie medicală primară unde persoana îşi are locul de trai. În situaţiile în care persoana optează pentru serviciile medicului

de familie din instituţia medicală primară ce deserveşte alt teritoriu decât cel unde locuieşte solicitantul, acesta îi va asigura deplasarea. Persoanele care au solicitat schimbarea vor beneficia de alegerea exercitată începând cu 1 ianuarie 2014. Compania Naţională de Asigurări în Medicină oferă datele de contact ale instituţiilor medicale, pentru ca solicitanţii să poată face o alegere eficientă.

Lista IMS contractate de CNAM pentru prestarea serviciilor medicale în anul 2013


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 17

zona publică


18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

la marginea europei Persoanele cu dizabilităţi şi-au expus „durerea” într-o expoziţie foto Ieri, 11 septembrie, în scuarul monumentului lui Ştefan cel Mare din capitală, a fost inaugurată expoziţia de fotografie Photovoice, realizată de persoane cu dizabilităţi din diferite localităţi ale republicii. Cu genericul „Şi eu pot să lucrez”, expoziţia reflectă problemele cu care se confruntă acestea - dificultăţile legate de angajarea în câmpul muncii, inaccesibilitatea infrastructurii arhitecturale etc., dar şi abilitatea lor de a munci, în pofida dizabilităţilor. Potrivit organizatorilor, evenimentul se doreşte a fi o activi-

tate de informare a angajatorilor, dar şi a cercurilor largi ale populaţiei, despre dorinţa şi dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a munci alături de ceilalţi semeni ai lor. Expoziţia fotografică „Şi eu pot să lucrez” va fi deschisă până pe 27 septembrie. Evenimentul face parte dintr-un şir de acţiuni realizate de CAJPD, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu suportul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Angajarea persoanelor cu dizabilităţi este un proces complicat din cauza rigidităţii angajatorilor, a neinformării lor despre posibilităţile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a multitudinii stereotipurilor care frânează îmbunătăţirea situaţiei. Foto: Mariana Morari, or. Chişinău

Să distrugem stereotipurile şi obstacolele care stau în calea angajării persoanelor cu dizabilităţi. Chiar dacă viaţa mă pune la grele încercări, trebuie să am curajul să merg mai departe... Curajul este scara pe care urcă toate celelalte virtuţi, bariera fiind un mijloc de a te ridica mai SUS. Foto: Natalia Aga, s. Măgdăceşti, r. Criuleni

Întunericul din interiorul vieţii ne dă puterea de a vedea lumina prin lucrul realizat. Foto: Natalia Bumbu, or. Chişinău

Vangheli Vasilică, elev în clasa a IV-a, alături de colegele lui, în cadrul activităţii cercului „Mâini dibace”. Pasiunea pentru croşetare vine din necesitatea de a socializa, Foto: Ion Balan, s. Ştefăneşti, r. Floreşti

Munca este puterea de a exista. Eu vreau şi pot să muncesc pentru a avea un trai decent, dar pentru asta am nevoie de un salariu care să-mi asigure existenţa. Viaţa ne învaţă orice, dizabilitatea nu este un impediment pentru a ne întreţine. Însă, salariul mizer este un impediment şi, de aceea, sunt gata să merg chiar peste hotare pentru a mă realiza. Foto: Natalia Bumbu, or. Chişinău

Pe an ce trece, ponderea celor ce îşi găsesc o slujbă în străinătate creşte tot mai mult... Pentru persoanele cu dizabilităţi din R Moldova acesta rămâne a fi doar un vis! Foto: Ion Ciobanu, s. Văleni. r. Cahul

„Toate visele sunt în mâinile noastre, doar să nu ne fie frică să le urmăm – acesta este motto-ul Victoriei Boţan, proaspăt licenţiată în jurnalism. Chiar dacă are o deficienţă fizică, Victoria a reuşit să se angajeze în calitate de redactor şi prezentatoare de ştiri la „Radio 7” – un post de radio din capitală. Foto: Ion Ciobanu, s. Văleni. r. Cahul

Hobby-ul meu este să confecţionez compoziţii şi elemente de design. Această lucrare reprezintă rezultatul imaginaţiei şi abilităţii pe care îmi doresc să le împart cu ceilalţi. Puneţi în valoare abilităţile şi găsiţi activitatea care vă reprezintă! Foto: Elena Cucuruzeanu, s. Peresecina. r. Orhei


Circ în tramvai Circ n-avem. Tramvai n-avem. Atâta avem -

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

circ în tramvai  P.20


20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

Circ în tramvai

O motocicletă, mită pentru procuror Dosar penal pentru corupere pasivă, comisă de către un procuror. Temei pentru pornirea procesului a servit plângerea depusă la Procuratura Anticorupie de către un om de afaceri, care reclama că procurorul ar fi primit cu titlu de recompensă o motocicletă de la o persoană care era parte în dosar. În cadrul verificărilor, au fost acumulate materiale din care rezultă că, în septembrie 2010, având în gestiune un caz de escrocherie în sumă de 1,2 milioane lei, respectivul procuror ar fi primit cu titlu de recompensă, pentru a clasa dosarul, o motocicletă de model „Honda Shadow”. S-a constatat că, până a intra în posesia procurorului, motocicleta a aparţinut persoanei în folosul căreia a fost adoptată hotărârea de clasare a dosarului.

Ruşii cred că Transnistria le aparţine Circa 37% din cetăţenii Rusiei consideră că Transnistria face parte din teritoriul lor. Cel puţin asta arată datele unui sondaj realizat de Centrul Rus pentru Studierea Opiniei Publice, transmite UNIMEDIA cu referire la Ria Novosti. Respondenţii au fost întrebaţi „care dintre teritoriile menţionate fac parte din Federaţia Rusă”. Rezultatele au arătat că 56% dintre cei întrebaţi au răspuns că Crimeea este pământ rusesc, că Daghestan - 41%, Cecenia - 39%, Transnistria - 37%, Abhazia - 30%, Osetia de Sud şi Ucraina – câte 29%. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 1,6 mii de persoane cu vârsta de peste 18 ani, din 45 de regiuni şi 137 de localităţi ale Federaţiei Ruse.

Deţinut cu telefon-breloc Marţi, 10 septembrie, angajaţii Penitenciarului nr.13 din Chişinău au ridicat un telefon mobil în formă de breloc de la unul dintre deţinuţii din custodia acestei instituţii. După ce oamenii legii au observat un comportament straniu al persoanei cu pricina, au purces la o percheziţie inopinată a celulei în care îşi ispăşeşte pedeapsa condamnatul. Ca rezultat, într-un ascunziş din peretele odăii, au fost găsite: 1 telefon mobil în formă de breloc, un telefon mobil obişnuit şi 2 acumulatoare. De menţionat că, la prima vedere, telefonul mobil în formă de breloc nu se deosebea cu nimic de o simplă amuletă purtată la ceas sau centură – obiect care ar fi fost permis spre uz în detenţie.

Şi tu poţi fi Miss Moldova 2014 Nu cunoşti o boabă limba engleză? Trăieşti în R. Moldova, dar te consideri rusoaică şi te mândreşti cu asta? Nu cunoşti limba română şi nu ai nici cea mai vagă intenţie să o însuşeşti? Ba mai mult. Nici nu ştii că anume această limbă este vorbită în R. Moldova? Crezi că aici limba oficială este moldoveneasca, că românii sunt duşmanii tăi, că Transnistria e stat independent? Eşti nostalgică după URSS? Vrei să ajungi să vizitezi, în sfârşit, o ţară străină? Vrei să stai în ea câteva săptămâni? Gratis, fără să plăteşti cel puţin un leu. Vrei să faci cunoştinţă cu oameni potenţi financiar, din diferite ţări ale lumii? Vrei să te vadă părinţii şi prietenii la televizor? Vrei să te înjure o ţară întreagă? Să te bârfească o lume? Eşti nepăsătoare la tot ce se vorbeşte despre tine? Dacă da, atunci nu contează cum arăţi şi ce ai în cap, pentru că, aproape sigur, eşti Miss Moldova 2014, cea mai frumoasă şi mai deşteaptă fată din R. Moldova. Nu-ţi rămâne decât să te înscrii în concurs. Ulterior, nu va trebui decât să accepţi să te faci de ruşine în faţa câtorva zeci de milioane de oameni care vor sesiza fără prea mult efort că vorbeşti limba engleză cu greşeli şi să suporţi criticile şi reproşurile a sute de mii de compatrioţi, careţi vor reproşa că ai ajuns la Miss World având pile. Pentru a afla detalii suplimentare despre cum

    Orarul atacurilor raider Într-un hotel select din Chişinău, în fapt de noapte, a fost elaborat un orar strict confidenţial al următoarelor intervenţii de tip raider. După unele dezbateri în contradictoriu, după câteva certuri la nivel de lideri de partide, orarul stabilit a fost avizat pozitiv de şef. Potrivit unor surse, prima intervenţie va fi făcută la o nouă bancă, în condiţiile în care alte câteva bănci, mai vechi, au fost preluate anterior.    Concurenţa neloială a restaurantelor Surse de la Poşta Veche din Chişinău susţin că ultimele cazuri de intoxicaţii alimenta-

poţi participa la concurs, dar mai ales despre cum îl poţi câştiga, o poţi contacta pe Valeria Ţurcan, adolescenta din Tiraspol, câştigătoarea din acest an a titlului Miss Moldova şi, respectiv, reprezentanta din acest an a R. Moldova la concursul internaţional de frumuseţe, Miss World, care se desfăşoară chiar în aceste zile în Indonezia. Ea, Valeria, dispune de toate calităţile indicate mai sus. Tânăra, care după cum singură a declarat, se prezintă tuturor ca fiind din Rusia, dacă o veţi ruga frumos, vă va putea împărtăşi, cu siguranţă, câteva din secretele care au propulsat-o pe ea către titlul de Miss Moldova 2013. Când, cum, unde şi cât, sunt întrebări la care doar ea şi probabil câţiva membri ai juriului din acest an îţi vor putea răspunde. Şi încă ceva. Eşti frumoasă şi deşteaptă? Cunoşti câteva limbi străine, iar engleza e preferata ta? Vorbeşti româna şi te mândreşti cu asta? Nu cunoşti deloc rusa, pentru că eşti din generaţia care nu a avut şansa să înveţe în această limbă la şcoală? Atunci, nu participa la concursul de anul viitor pentru titlul de Miss Moldova. De ce? Pentru că nu ai nicio şansă să fii desemnată învingătoare. De fapt, e şi a treia variantă. Cine, de ce şi pentru ce are nevoie de Miss-uri? Cine are de câştigat de pe urma acestor competiţii în care inteligenţa şi valoarea nu au rost?

... în gura târgului re care s-au produs în timpul unor nunţi făcute la un restaurant din acest cartier ar fi o consecinţă a răzbunării unor concurenţi din aceeaşi sferă de afaceri. Potrivit acestor surse, concurenţii neloiali au infiltrat la producere, adică la bucătărie, un om special, care le-a jucat festa proprietarilor, „favorizând” intoxicarea alimentară a nuntaşilor.    Judecătorii îşi dau demisia Un grup impresionant de justiţiari au decis să-şi prezinte demisia, deoarece nu mai pot suporta dezvăluirile făcute în presă despre averile lor, despre conflictele de interese şi despre proprietăţile înregistrate pe numele unor persoane apropiate.

Ei susţin că le-ar fi mai simplu să-şi trăiască viaţa fără a fi sub ochiul presei. Relaţiile şi banii adunaţi până acum le-ar fi suficiente pentru viaţa lor şi a urmaşilor lor.      Sănătatea fără stăpân? Ultimele cazuri de intoxicare alimentară sugerează că nimănui nu-i pasă de sănătatea cetăţenilor R. Moldova. Din această cauză, un grup de cetăţeni alarmaţi au decis să fondeze organizaţia „Sănătate fără stăpân”, care ar informa instituţiile internaţionale despre dezastrul din domeniul sănătăţii, înregistrat în R. Moldova. Liderul acestei organizaţii se află acum în deplasare

în Mali, pentru a acumula experienţa acestui stat african mistuit de sărăcie.     Căile Ferate vor fi cesionate După cesionarea Aeroportului, urmează cesionarea Căilor Ferate din Moldova. Mai multe firme din Rusia vor participa la un concurs fictiv, la care va învinge o anumită firmă, cu fondatori rezidenţi în zone off-shore. Acum se duc lupte subterane pentru a reuşi camuflarea urmelor tranzacţiei suspecte de cesionare a Căilor Ferate.     

Le gen dă :

circus novitas

– – – – –

un simplu zvon mai mult decât un zvon zvon cu sâmbure de adevăr zvon cu aere de adevăr zvon mai mult decât veridic


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 21

Circ în tramvai horoscop Berbec Berbecii vor fi destul de nervoşi în perioada următoare, vor simţi că nu pot să stea locului şi nu vor avea prea multă răbdare. Revederea cu un vechi amic le va face bine. Vor primi şi câteva cadouri modeste, dar oferite din suflet. E recomandat să-şi consume energia negativă prin mişcare, pentru că şi sănătatea ar putea avea de suferit din cauza stresurilor. Taur Calculele pe care şi le fac taurii în aceste zile au prea puţine şanse să iasă aşa cum şi-ar dori, mai ales sub aspect sentimental. Nu e vorba de vreun incident nefericit, ci mai degrabă de lipsă de profunzime. Preferă să meargă la ceea ce-şi imaginează ei că e sigur, decât să rişte o nouă abordare. Mai bine să mai aştepte înainte să ia o hotărâre radicală. Gemeni Gemenii pot câştiga mulţi bani în aceste zile şi energiile lor se îndreaptă în această direcţie. Se vor bucura de susţinerea partenerului de cuplu în tot ceea ce întreprind, chiar şi atunci când e vorba de hotărâri aparent riscante. Ar trebui să răsplătească acest devotament, deoarece există riscul ca partenerul de cuplu să se simtă neglijat. Rac Racii au posibilitatea să-şi depăşească limitele: vor întâlni oameni deosebiţi şi interesanţi, de a căror companie ar fi indicat să profite din plin. Experienţele pe care le vor avea, deşi se vor arăta sub forma unor distracţii, se vor dovedi mai mult decât atât, îi vor schimba, îi vor ajuta să evolueze şi să privească altfel viaţa.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** Înainte aveam o viaţă foarte activă: jucam tenis, fotbal, biliard, şah. Participam la raliuri. Dar totul s-a terminat când mi s-a stricat calculatorul.

răspunsurile de mai jos. Candidatul A este Franklin D.Roosevelt. Candidatul B este Winston Churchill. Candidatul C este Adolf Hitler...

*** Moldoveanul soseşte cu întârziere la împărţirea darurilor, iar Dumnezeu îi spune amărât: - Îmi pare rău de tine, nu mi-a mai rămas decât frumuseţea şi prostia, fiule, ce să-ţi fac? Alege-ţi. - Apoi, Doamne, frumuseţea-i trecătoare…

*** - N-aş dori nici duşmanilor ce mi s-a întâmplat astăzi. - Ce ţi s-a întâmplat? - Am câştigat la loto.

*** Este timpul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al lumii, iar tu ai drept de veto, adică votul tău ar decide cine să fie ales. Iată şi detaliile despre cei trei candidaţi: Candidatul A are legături cu nişte politicieni corupţi şi se bazează pe conjuncţia astrelor. A avut două relaţii extraconjugale. Fumează foarte mult şi bea între 8 şi 10 pahare de martini pe zi. Candidatul B a fost dat afară din funcţie de două ori, doarme până la amiază, a fumat opiu în tinereţe şi bea un sfert de litru de whisky în fiecare seară. Candidatul C este sportiv medaliat şi erou de război. Este vegetarian, bea bere ocazional şi nu a avut niciodată relaţii extraconjugale. Dintre aceşti trei candidaţi tu pentru cine optezi? Alege şi apoi citeşte

*** - Ce face un poliţist care a câştigat un miliard la loterie? - Îşi cumpără o intersecţie şi o privatizează. *** - Trebuie să vă iau tensiunea. - Domn doctor, şi ieri mi-aţi luat-o. - Şi cât a fost? - Zece lei! Azi e mai scumpă? *** O doamnă intră într-un magazin de arme. - Daţi-mi, vă rog, un Beretta, calibrul 45. Vânzătorul: - Pentru apărare? - Nu, pentru apărare miam angajat un avocat! *** Prietena mea mi-a spus să fiu mai afectiv. Acum am două prietene. *** Un angajat ajunge la serviciu exact când şeful îşi parchează BMW-ul nou-nouţ. Angajatul,

rămas gură-cască la maşina mişto a şefului său, îi zice: - E tare de tot maşina asta, sefu’! - Ei bine, răspunde şeful, dacă o să faci eforturi, o să munceşti din greu şi o să stai peste program, la anu’ o să am una şi mai tare.

- De unde ştii? - Bărbiereşte oglinda din baie.

*** O vecină de bloc a născut o pereche de gemeni. A doua zi, iese din casă vânătă toată. Vecinele, curioase: - Ce-ai păţit, dragă? - M-a bătut bărbatu’, a zis că numa’ unu’ e al lui!

*** -Ştii bancul ăla cu iepurele în baie? -Nu! -Nici eu, că uşa era închisă.

*** - Cum se obţine lumină cu ajutorul apei? - Spălând geamurile. *** Un cetăţean traversează strada printr-un loc nepermis. Poliţistul la datorie: - Amendă 50 de lei . - Poftim 100 de lei. - De ce 100 de lei? - Când mă-ntorc, trec tot pe aici … *** O doamnă îl întreabă pe un copilaş, destul de mic: - Câţi ani ai, puişor? - Pi! - Poftim?!? - Păi, trei ani şi paisprezece luni! Da’ dumneata nu ştii algebra?!? *** - Mami! Tata iar s-a îmbătat!

*** Un motan se plimbă pe câmp. O vacă îl întreabă: -Aşa mic şi deja ţi-a crescut mustaţa? -Şi tu aşa mare şi tot fără sutien?

*** Un tip intră într-un magazin cu obiecte pentru vânătoare. -Bună ziua, aveţi pantaloni de camuflaj? -Avem, dar nu-i găsim! *** O femeie în farmacie: - Aveţi ceva ieftin pentru slăbit? - Da, plasture! - Şi unde se pune? - Pe gură! *** Bărbaţii şi calculatoarele sunt la fel: sunt greu de înţeles, întotdeauna au memorie insuficientă şi mereu apare ceva mai bun. *** O blondă merge pe stradă cu maşina şi o ia pe contrasens. O opreşte un poliţist şi o întreabă: - Ştiţi de ce v-am oprit? La care blonda zice: - Clar, vrei să ieşi cu mine!

Leu Leii vor fi prinşi cu afaceri de familie, chiar dacă ar prefera să nu fie sâcâiţi cu diverse probleme. Acum ei pot caştiga respectul familiei. La serviciu există riscul unei greseli majore, bazate pe o neatenţie sau pe ignorarea unei informaţii. Aveţi grijă, pentru că cineva, aparent bine intenţionat, abia aşteaptă să profite de orice greşeală. Fecioară Fecioarele au parte de multe bucurii mărunte şi neaşteptate: mici cadouri, invitaţii la evenimente, excursii spontane, petreceri improvizate, reduceri la produsele preferate. Toate acestea le vor reda sau le vor consolida buna dispoziţie şi le vor transforma într-o companie mai mult decât agreabilă pentru cei din jur, veselia lor va fi molipsitoare. Balanţă Pe Balanţe le aşteaptă nişte emoţii: un răspuns legat de o relaţie, un examen, o veste importantă. Şansele de “da” sau “nu” sunt în proporţie egală, aşa că nu au altceva de făcut decât să se pregătească psihic. Atitudinea lor în faţa eşecului sau a succesului e foarte importantă, pentru că le va influenţa nişte decizii viitoare. Scorpion Sunt zile favorabile schimbărilor, aşa că ar fi bine să facă mutările pe care le-au amânat. Pot fi lucruri serioase, ca, de exemplu, să iasă dintr-o relaţie care nu-i satisface, sau să-şi schimbe locul de muncă, sau lucruri mai mărunte, cum ar fi cumpărăturile sau schimbările în locuinţă. Nu amânaţi nimic. Veţi găsi timp să le faceţi pe toate. Săgetător Săgetătorii vor avea multe ocazii să strălucească, vor primi invitaţii la diverse evenimente şi vor cunoaşte oameni noi. Sunt posibile nişte veşti bune, de la o persoană pe care nu au mai văzut-o de mult. Acum ar fi momentul să se gândească la ceea ce vor cu adevărat şi să-şi stabilească priorităţile. Capricorn Capricornii vor fi apreciaţi, lăudaţi, încurajaţi. Există posibilitatea unei majorări de salariu. Acest lucru poate atrage invidia unor colegi. Relaţiile personale trec printr-o perioadă mai puţin bună, mai ales în ceea ce priveşte dragostea. Nemulţumirea care i-a cuprins este, în mare parte, din vina lor. Vărsător Vărsătorii sunt preocupaţi de bani. Zilele acestea aproape totul se învârte în jurul banilor: tranzacţii, cumpărături, investiţii, datorii, speculaţii... Nu prea aveţi timp pentru altceva. Nu se întrevăd venituri mari, dar asta nu înseamnă că eforturile actuale nu vor da roade. Feriţi-vă de tentaţia unui câştig peste noapte. Peşti E săptămâna sentimentelor şi relaţiilor de cuplu. Perioada e favorabilă relaţiilor, care se vor aprofunda. Conflictele vor fi soluţionate rapid şi există probabilitatea de noi legături. La muncă, cineva nu le vrea tocmai binele şi poate răspândi tot felul de acuzaţii grave.


22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

programe tv LUNI, 16 SEPTEMBRIE

MARŢI, 17 SEPTEMBRIE

ŞTIRI. Bună dimineaţa! ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.) Drumul mătăsii. Cele mai frumoase insule Reporterul de gardă. (r.) O zi perfectă pe pământ. (r.) Filmele săptămânii World stories (r.) Ştiinţă şi inovare. (r.) ŞTIRI. “La poarta pământului”. G. Burlacu. 14.10 Tezaur. (r. ) 14.25 Filmele săptămânii 14.30 SECRETARUL. Ep. 52,53 (r.) 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. (r.) 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Cele mai frumoase insule. (r.) 18.10 Evolution party. Lexter (Spania) 19.00 MESAGER Business review) 19.40 Poveste. 19.55 Accente economice. 20.25 Arts 21. 21.00 ŞTIRI. 21.25 AGRODOLCE. 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 Portrete în timp. Vasile Iovu, Artist al Poporului din RM 22.50 Cultura azi. (r.) 23.35 ULTIMUL ZBOR. Ep. 1 (r.) 01.20 ŞTIRI.

07.00 07.10 08.00 08.10 08.15 09.00 09.10 09.40 10.35 11.00 11.30 12.15 13.00 13.10 14.15 14.30 15.15 15.45 16.30 17.00 17.15 18.15 19.00 19.30 19.40 19.55 21.00 21.25 22.00 22.15 22.20 22.45 23.40 01.20

Telejurnal Arta spaţiului (R) Kim Suro, regele de fier ep 51,52 Gyebaek ep 47, 48 SCENART Germana…la 1 Telejurnal Maghiara de pe unu SCENART (R) Lumea modei Gyebaek ep 49, 50 Arta spaţiului Sport Telejurnal Finalul campaniei România Optimistă Maşini, teste şi verdicte Serial Terapie de cuplu ep.6 Biziday Cu sarcasm despre viaţa mea F Exclusiv în România (R) Tezaur folcloric (R)

21.30 22.00 22.30 23.25 01.10 01.50

07.00 Telejurnal 09.00 Arta spaţiului 09.45 Kim Suro, regele de fier ep 53 10.30 Kim Suro, regele de fier ep 54 11.10 Gyebaek ep 49, 50 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Împreună, în Europa! 14.00 Telejurnal 15,00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu 17.00 Interes general. 17.40 Gyebaek ep 51 18.20 Gyebaek ep 52 19.00 Arta spaţiului 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 21.00 Studio UEFA CL 21.40 Fotbal. Bayern Munchen vs. ŢSKA Moscova 23.50 Rezumatele UEFA CL 01.20 Serbările Naţionale Ţebea2013 (I)

Ştirile Pro Tv Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Devoratoarea de bărbaţi Serial: Merlin Ştirile Pro Tv Serial: Tânăr şi neliniştit Serial: Moonwalker Ştirile ProTv La Maruţă Ştirile Pro Tv Ştirile Pro Tv În Profunzime Ştirile Pro Tv Serial: Spartacus: Răzbunarea Ştirile ProTv O seară perfectă

Jurnal TV

07.00 10.20 11.15 13.00 13.45 14.00 15.00 17.00 17.35 19.00 20.00 20.45 22.30 23.05 00.00 00.30

Ştirile ProTv Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Moonwalker Ştirile Pro Tv Teleshopping Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Paradisul furat Ştirile ProTv La Maruţă Ştirile Pro Tv Ştirile Pro Tv Film: Pathfinder Ştirile Pro Tv Serial: Spartacus: Răzbunarea Ştirile ProTv O seară perfectă

Jurnal TV

07.00 07.10 08.00 08.15 09.00 09.10 09.40 10.30 11.00 12.00 13.00 13.10 13.55 14.30 15.15 16.00 16.30 17.00 17.15 18.10 18.15 19.00 19.40 19.55 20.50 21.00 21.25 22.00 22.20 22.45 23.10 23.40 00.10 00.20 00.30 01.00

ŞTIRI. Bună dimineaţa! ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.) AGRODOLCE. (r.) Cele mai frumoase insule. Global 3000 Moldova în direct. (r.) O seară în familie. (r.) ŞTIRI Parada fanfarelor militare Focus. Magazin TV SECRETARUL. Ep. 56. Erudit cafe. (r.) Părinţi şi copii. (r.) Sub acelaşi cer. ŞTIRI. (rus.) Cele mai frumoase insule. (r.) Paul Goma revine acasă. În ritm de dans. MESAGER Poveste. Moldova în direct. Super – loto „5” din „35” ŞTIRI. (rom) AGRODOLCE. ŞTIRI. (rus.) Reporterul de gardă. (r.) Un sfert de vorbă (r.) Art club. (rus) (r.) Arts 21 ŞTIRI. Legendele muzicii. (r.) World stories (r.) Svitanok. (r.)

Telejurnal Arta spaţiului Kim Suro, regele de fier ep 55 Kim Suro, regele de fier ep 56 Gyebaek ep 51, 52 SCENART Opre Roma - Ora romilor Telejurnal Convieţuiri . SCENART (R) Lumea modei Gyebaek ep 53, 54 Arta spaţiului Sport Telejurnal Serial Ana a României. Portretul Reginei la 90 de ani. Biziday Film Fata bătrână Ana a României (R) Filmoteca veselă (Arhivă)

22.30 23.25 01.00 01.35

07.00 09.00 09.45 10.30 11.10 12.30 13.00 14.00 15.00 15.30 16.45 17.40 19.00 19.45 20.00 21.10 23.10 00.45 01.30

Ştirile Pro Tv Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Paradisul furat Stirile ProTv Teleshopping Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Vulcanul din mlaştină Ştirile ProTv La Maruţă Ştirile Pro Tv Ştirile Pro Tv Patru nunţi şi o provocare Ştirile Pro Tv Serial: Spartacus: Răzbunarea Ştirile ProTv O seară perfectă

Jurnal TV

07.00 10.20 11.15 13.00 13.45 14.00 15.00 17.00 17.35 19.00 20.00 20.45 22.30 23.00 00.30 01.00

Ştirile Pro Tv Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Vulcanul din mlaştină Ştirile Pro Tv Teleshopping Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Tinereţe, tinereţe! Ştirile ProTv La Maruţă Ştirile Pro Tv Ştirile Pro Tv Film: În numele regelui 2 Ştirile Pro Tv Patru nunţi şi o provocare Ştirile ProTv O seară perfectă

Jurnal TV

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19:40 (sp) 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House, Serial 10:00 Film Joe vrea să fie cineva 11:45 Păpuşefii 12:00 Ediţie specială 13:30 Doi bărbaţi şi jumătate Serial 14:00 Mesaje de dincolo Serial 14:45 Acasă Devreme 16:00 Intrigi la New York, Serial 17:15 Film Mereu la prima întâlnire 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale, Serial 20:30 Film Regele Scorpion 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano Serial (1999) 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial 00:45 Film Toamna la New York 02:30 Film Regele Scorpion R 04:00 Documentar

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19:40 (sp) 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House, Serial 09:45 Documentar Madagascar 10:45 Ora de ras 11:30 Pastila de ris 12:00 Ediţie specială 13:30 Doi bărbaţi şi jumătate Serial 14:00 Mesaje de dincolo Serial 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Intrigi la New York, Serial 17:15 Film Mama copilului meu 19:50 Minţi criminale, Serial 20:30 Film Bun venit în junglă! 22:25 Leacuri pentru neamuri 23:00 Clanul Soprano Serial (1999) 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial 00:45 Film In Bruges (2008) 02:30 Film Bun venit în junglă! R 04:15 Documentar

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19:40 (sp) 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House, Serial 09:45 Documentar Madagascar 10:45 Paparazzi 11:30 Pastila de ris 12:00 Ediţie specială 13:30 Doi bărbaţi şi jumătate Serial 14:00 Mesaje de dincolo Serial 14:45 Acasă Devreme 16:00 Intrigi la New York, Serial 17:15 Film Yes Man (2008) 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale, Serial 20:30 Film Asa vreau eu! 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano Serial (1999) 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial 00:45 Film Cititorul (2008), 02:45 Film Asa vreau eu! R 04:15 Documentar

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19:40 (sp) 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House, Serial 09:45 Documentar Madagascar 10:45 Asfalt de Moldova 11:30 Pastila de ris 12:00 Ediţie specială 13:30 Doi bărbaţi şi jumătate Serial 14:00 Mesaje de dincolo Serial 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Intrigi la New York, Serial 17:15 Film An bisect 19:50 Minţi criminale, Serial 20:30 Cabinetul din Umbră 22:25 Leacuri pentru neamuri 23:00 Clanul Soprano Serial (1999) 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial 00:45 Film Contrabandă (2012), 02:45 Cabinetul din Umbră R 04:15 Documentar

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:15 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:25 00:40 01:15

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл Премьера. “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Жди меня” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Мать-и-мачеха”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:15 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:25 00:40 01:15

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл Премьера. “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Мать-и-мачеха”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:15 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:25 00:40 01:15

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл Премьера. “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Мать-и-мачеха”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:15 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:25 00:40 01:15

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл Премьера. “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Мать-и-мачеха”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

Telejurnal Ora de business (R) Kim Suro, regele de fier ep 59 Kim Suro, regele de fier ep 60 Gyebaek ep 55, 56 Tribuna partidelor parlamentare Europa mea M.A.I. aproape de tine. Telejurnal Clubul celor care muncesc în Ro Oameni ca noi Parlamentul României Finanţe şi afaceri Gyebaek Episodul 57, 58 Clubul celor care muncesc în Ro Pregătind viitorul Doc Telejurnal Clubul celor care muncesc în Ro Film Mereu puternici Film Frumoasa împărăteasă Film (R) Mereu puternici

13.00 13.30 14.00 14.55 15.30 16.00 17.00 17.35 18.55 19.00 20.00 20.55 21.10 23.10 01.10

Ştirile Pro Tv Teleshopping Serial: Tânăr şi neliniştit Film: Tinereţe, tinereţe! Ştirile Pro Tv Teleshopping Serial: Tânăr şi neliniştit Film: O mireasă momeală Ştirile ProTv La Maruţă Ştirile Pro Tv Ştirile Pro Tv Film: Hoţi de onoare Film: Prada fiarelor Ştirile ProTv O seară perfectă

Jurnal TV 06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19:40 (sp) Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House, Serial 09:45 Documentar Delfinii 10:45 Patrula Jurnal TV 11:30 Pastila de ris 12:00 Ediţie specială 13:30 Doi bărbaţi şi jumătate Serial 14:00 Mesaje de dincolo Serial 14:45 Acasă Devreme 16:00 Intrigi la New York, Serial 16:45 Teleshopping 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 19:50 În mintea criminalului Serial 20:30 Film Regele Arthur (2004), 22:30 Film Sanctum (2011) 00:30 Прямой Разговор R 02:00 Film Puşi pe jar (2006), 03:30 Film Sanctum (2011) 05:00 Ediţie specială Prime - Первый канал 07:00 09:00 09:15 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:05 18:00 18:15 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:15 01:10

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) Teleshopping “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “За и против”. Ток-шоу “Человек и закон” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Поле чудес” “Primele stiri” (rom) “Время” “Вышка” “Вечерний Ургант” “Primele stiri” (rus)

PRINŢUL SĂRII. Medalion muzical. M. Tudoreanu Filmele săptămânii Domnului să ne rugăm. ANDERSEN POVESTITORUL. Magazinul copiilor. Părinţi şi copii. Casa mea. Stil nou. SIMULATORII. (r.) Filmele săptămânii Ştiri pozitive. O zi perfectă pe pământ. Constantin Moscovici. „Melodiile sufletului”. „Ultima şansă” Euroboxx Driwe it. La drum ŞTIRI. (rus.) Art club. (rus.) (r.) Chişinăul de ieri şi de azi. (r.) Paul Goma revine acasă. Erudit cafe. MESAGER. Meteo Poveste. O seară în familie. (r. ) Cum e corect? Filler ŞTIRI. Destine de colecţie. ŞTIRI. (rus.) “Milenium” la 15 ani. ŞTIRI. Fii tânăr! (r.) Festivalul Naţional de muzică uşoară “Armonii de vară”. (r.)

15.00 16.00 16.30 17.00 17.15 17.50 18.05 18.10 19.00 19.30 19.35 19.50 20.50 21.00 21.25 22.00 22.20 00.00 00.10 01.00

Moldova 1 07.10 Filmele săptămânii 07.15 Cuvintele Credinţei. 08.00 Portrete în timp. Vasile Iovu, Artist al Poporului din RM (r.) 08.30 Medalion muzical. M. Dobzeu 08.40 Dialog social. (r.) 09.00 Poftiţi la masă. (r.) 09.30 Descoperă Europa ta. 10.00 Ring Star. (r.) 11.00 „Motanul încălţat”. 11.35 La datorie. (r.) 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Aventuri în balon. 14.00 Baştina. 14.45 Tezaur. 15.00 PRINŢUL SĂRII. (r.) 16.30 World Stories (r.) 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18.50 Paul Goma revine acasă. 19.00 MESAGER 19.30 Meteo 19.35 Poveste. 19.50 “O, Libertate, Sfântă Libertate” 21.00 ŞTIRI. (rom) 21.20 Săptămâna sportivă. 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 “Milenium” la 15 ani. 23.45 Cinemateca universală. (r.) 00.00 ŞTIRI. 00.10 Erudit cafe. (r.) 01.00 „Ultima şansă” (r. ) TVR 1

TVR 1 07.00 07.55 08.55 09.25 10.20 10.50 13.00 14.00 14.30 15.00

Zestrea românilor Minunile naturale ale Europei Desene animate Dimineaţa zurli Maşini, teste şi verdicte (R) Film Merg pe drumul meu Ora regelui Telejurnal Descoperă Europa ta ! Fericita întristare a lui Visky Andras Docum. Moştenirea clandestină Garantat 100% Best of. Exclusiv în România Teleenciclopedia Sport Telejurnal Fotbal Rapid Bucureşti – SC Bacău. Meci din Liga 2 Film Poveste din Bronx Fericita întristare a lui Visky Andras (R) Docum.

16.00 17.00 18.00 18.45 19,45 20.00 21.00 23.10 01.15

07.10 09.00 09.30 10.00 10.35 11.50 12.00 13.00 14.00 14.30 15.00 16.00 17.00 18.00 19.00 19.45 20,00 21.10 22.50 23.50 01.30 03.05

07.00 10.00 10.15 11.30 13.00 13.05 13.20 15.00 17.00 19.00 20.00 20.45 23.00 01.15 02.15 03.30

Ştirile Pro Tv Teleshopping Film: O mireasă momeală În Profunzime Ştirile Pro Tv Teleshopping Film: Călătoria Film: Zathura: O aventură spaţială Patru nunţi şi o provocare Ştirile Pro Tv Ştirile Pro Tv Film: Killer Elite: Înfruntarea Film: 88 de minute O seară perfectă Fabricat în Moldova Film: 88 de minute

Jurnal TV 06:00 06:30 08:00 09:00 10:15 12:00 13:45

Jurnalul orei 06 Film de animatie Dinosaur Deşteptarea de week-end Deşteptarea de week-end Film Bee Movie (2007) Film 10 lucruri nu-mi plac la tine Desene Animate cu Maşini: Povestirile lui Bucşă Negru şi Bogatu White Collar, Serial Film Jurnalul unui puşti: Căldură mare (2012) Desen Animat Poveste Americană Ep.1 Patrula Jurnal TV Jurnalul orei 19 Film Valul perfect (2012) Păpuşefii Film Idilă prin efracţie (2006) Film Ted (2012) Film Valul perfect (2012) Film Idilă prin efracţie (2006),

14:00 15:00 15:45 17:30 18:00 19:00 19:30 21:30 22:00 00:00 02:00 04:00

Prime - Первый канал 06:00 06:10 07:20 09:00 09:40 10:00 10:30 11:05 12:00 12:20 13:15 17:00 18:00 18:15 19:20 19:50 21:00 21:25 21:50 23:35 00:30 02:25 04:10

Новости фильм “Ау-у!” комедия “Паспорт” “Играй, гармонь любимая!” “Слово пастыря” Новости “Смак” “Шипы белых роз” Новости (с субтитрами) “Идеальный ремонт” “Королевский сорняк”. сериал “Свадебный переполох” Вечерние новости Премьера. “Куб” “Угадай мелодию” Премьера. “Минута славы. Дорога на Олимп!” “Primele stiri” (rom) “Время” “Сегодня вечером” “Успеть до полуночи” комедия “Любовь с препятствиями” Комедия “Наверное, боги сошли с ума” Комедия “Один дома 3”

Universul credinţei Desene animate Pro patria. In grădina Danei Viaţa satului (I) Minutul de agricultură. Viaţa satului (II) Tezaur folcloric Telejurnal Descoperă Europa ta ! Profesioniştii ... Dănutz S.R.L. Dănutz S.R.L. Filmoteca veselă (Arhivă ) Lozul cel mare Sport Telejurnal Film Dicţionarul iubirii Mamaia Fashion Festival 2013 Film Zi noapte, zi noapte Film (R) Dicţionarul iubirii Descoperă Europa ta ! (R)

ProTV

ProTV

ProTV 07.00 10.05 10.20 11.15 13.00 13.45 14.00 15.00 17.00 17.35 19.00 20.00 20.45 22.30 00.30 01.00

DUMINICĂ, 22 SEPTEMBRIE

Moldova 1 06.45 08.10 08.25 08.30 09.30 10.00 10.30 11.00 11.30 12.00 12.55 13.00 13.20 14.15

TVR 1 07.00 09.00 09.45 10.30 11.10 12.30

ProTV

ProTV 07.00 10.20 11.15 13.00 13.45 14.00 15.00 17.00 17.35 19.00 20.00 20.45 22.30 23.05 00.00 00.30

Telejurnal Arta spaţiului Kim Suro, regele de fier ep 57 Kim Suro, regele de fier ep 58 Gyebaek ep 53, 54 Tribuna partidelor parlamentare De joi până joi Telejurnal Teleshopping Akzente Lozul cel mare. Gyebaek ep 55, 56 Ora de business Sport Telejurnal Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” Doc. Pe ritmuri de hip-hop Ora de business (R) Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor”(R)

SÂMBĂTĂ, 21 SEPTEMBRIE

Moldova 1 06.45 Profil de savant.(r.) 07.00 ŞTIRI. 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa! 09.00 ŞTIRI (rus.) 09.10 AGRODOLCE. (r.) 09.40 Cele mai frumoase insule 10.35 Un sfert de vorbă (r.) 10.55 Filmele săptămânii 11.00 Moldova în direct. (r.) 11.55 Filmele săptămânii 12.00 Dor. Anatol Rudei, cantautor (r.) 12.30 Poftiţi la masă. (r.) 13.00 ŞTIRI. (+Meteo) 13.10 TROIŢA. 14.45 SECRETARUL. Ep. 57 (r.) 15.30 Ring Star. (r.) 16.30 Stil nou. (r. din 14.09) 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Cele mai frumoase insule. (r.) 18.10 Paul Goma revine acasă. 18.15 În ritm de dans. 18.55 Publicitate 19.00 MESAGER 19.40 Poveste. 19.55 Bună seara! 21.00 ŞTIRI. (rom.) 21.25 AGRODOLCE. 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 Fii tânăr! (r.) 23.05 SIMULATORII. 00.00 ŞTIRI. 00.10 Ştiri pozitive. (r.) 00.30 Natura în obiectiv. (r.) 01.00 Sub acelaşi cer. (r. )

TVR 1

TVR 1 07.00 09.00 09.45 10.30 11.10 12.30 13.00 14.00 15.30 17.00 17.30 17.40 19.00 19.45 20.00 21.00 21.55

ProTV

ProTV 07.00 10.20 11.15 12.00 13.00 14.00 15.00 17.00 17.35 19.00 20.00 21.00 22.30 23.05 00.00 00.30

06.45 Medalion muzical. Rodica Druţă-Hămuraru. 07.00 ŞTIRI. 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa! 09.00 ŞTIRI (rus.) 09.10 AGRODOLCE. (r.) 09.40 Cele mai frumoase insule. 10.30 Natura în obiectiv. (r.) 11.00 Moldova în direct. (r.) 12.00 Cultura azi. (r.) 12.45 Tezaur. (r.) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cântec, Dor şi Omenie. (r.) 13.35 Simple confidenţe. Gorbaciov 14.30 SECRETARUL. Ep.55 15.15 Fii tânăr! (r.) 16.00 Recital. In- Grid. Franţa. 16.30 Svitanok 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Cele mai frumoase insule. (r.) 18.10 Paul Goma revine acasă. 18.15 Evolution party. Michel (Anglia) 19.00 MESAGER 19.40 Poveste. 19.55 Moldova în direct. 21.00 ŞTIRI. 21.25 AGRODOLCE. 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 Festivalul “Armonii de vară” 23.20 Driwe it. La drum 23.50 ŞTIRI. 00.00 Săptămâna sportivă. (r.) 00.35 Magazinele FIFA. (r.) 01.00 Unda Bugeacului. (r.)

TVR 1

TVR 1 07.00 09.00 09.45 11.10 12.30 13.00 14.00 15.30 17.00 17.30 17.40 19.00 19.45 20.00 20.30

ŞTIRI. Bună dimineaţa! ŞTIRI Meteo Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.) AGRODOLCE. (r.) Cele mai frumoase insule. Recital. Alex Calancea Band şi C. Pintilie. Accente economice. (r.) Baştina. (r.) La noi în sat. (r.) ŞTIRI. Recital. „Zdob şi Zdub” Cinemateca universală. (r.) SECRETARUL. Ep. 54 Pictorul din Xinjiang. In memoriam. Pavel Boţu. (r.) Unda Bugeacului. ŞTIRI. (rus.) Cele mai frumoase insule. (r.) Evolution party. Fragma. Germania MESAGER. Meteo Business review Poveste. Moldova în direct. ŞTIRI. AGRODOLCE. ŞTIRI. (rus.) Meteo Dialog social. Simple confidenţe. Gorbaciov ULTIMUL ZBOR. Ep. 2 (r.) ŞTIRI.

VINERI, 20 SEPTEMBRIE

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1 07.00 07.10 08.00 08.15 09.00 09.10 09.40 10.35 11.00 11.55 12.00 12.30 13.00 13.10

JOI, 19 SEPTEMBRIE

MIERCURI, 18 SEPTEMBRIE

07.00 10.00 10.15 12.00 13.00 13.05 13.20 14.00 17.00 19.00 20.00 20.45 22.30 01.15 02.15 03.00

Ştirile Pro Tv Teleshopping Film: Zathura: O aventură spaţială Serial: Devoratoarea de bărbaţi Ştirile ProTv Teleshopping Serial: Merlin Film: În căutarea lui Forrester Patru nunţi şi o provocare Stirile ProTv Ştirile Pro Tv Film: Taken 2 Film: Avocatul din limuzină O seară perfectă Fabricat în Moldova Film: Avocatul din limuzină

Jurnal TV 06:00 06:30 08:00 09:00 10:00 10:15 11:00 12:00 14:00 14:45 15:00 16:00 18:00 19:00 19:30 21:15 22:15 00:00 01:00 03:00 04:30

Jurnalul orei 06 Film de animatie Rango (2011) Deşteptarea de week-end Deşteptarea de week-end Teleshopping Asfalt de Moldova Documentar Galapagos Ep.2 Film Doi fraţi (2004) Top Gear Teleshopping White Collar, Serial Concertul lui Sting Live In Berlin (2010) Paparazzi Jurnalul orei 19 Film Părinţi vs bunici (2012) Ora de ras Film Centurion (2010) Top Gear, R Film Mexicanul (2001) Film Centurion (2010) Film Doi fraţi (2004) Prime - Первый канал

05:50 Нарисованное кино. “Как приручить дракона” 06:00 Новости 06:10 Нарисованное кино. “Как приручить дракона” пр. 07:25 фильм “Не было печали…” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 фильм “Крепкий орешек 3” 14:35 комедия “Стряпуха” 15:55 В гостях у Олега Анофриева 17:55 Премьера. “Ванга” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. 22:50 “Ледниковый период” 01:50 “ДОстояние РЕспублики: Ирина Аллегрова” 03:40 “Замороженная планета” 04:30 “Контрольная закупка”


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

I 23

avizier

Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti, ediţia 2013-2014 Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă, cu sprijinul Agenţiei AD Media Consult, anunţă continuarea programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti, ediţia 2013-2014. Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti reprezintă un program de încurajare şi facilitare a pregătirii profesionale. Acestea se adresează jurnaliştilor care doresc să capete o expertiză profesionala in problematica europeana. Acest program ii ajuta pe participanti sa aprofundeze intelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeana, cadrul de reglementare, functionarea institutiilor, relationarea intre Statele Membre, precum si maniera in care este abordata problematica europeana de catre media occidentala. Programul „Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti” cuprinde trei etape: - un training specializat în România; - o călătorie de studii de o săptămână, la Bruxelles, pe durata căreia jurnaliştii se vor întâlni şi vor discuta cu oficiali ai UE; - stagii de pregătire profesională, timp de trei săptămâni, în cadrul unor prestigioase organizaţii de presă europene. La încheierea fiecărei faze sunt selectaţi jurnaliştii care vor participa la faza următoare. IDIS „Viitorul” anunţă lansarea unei noi ediţii a Şcolii de instruire politică pentru tinerii lideri din R. Moldova În perioada 2-15 septembrie 2013, IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fundaţia germană Hanns Seidel, va selecta noii participanţi ai programului de instruire politică pentru sesiunea de toamnă. Şcoala de Instruire Politică va cuprinde atât cursuri teoretice, cât şi practice, grupate în module de instruire. Participanţii la proiect vor fi instruiţi să comunice eficient, să negocieze, să creeze grupuri de lucru ad-hoc şi să îşi planifice strategic activităţile, având astfel oportunitatea de a cunoaşte în detaliu aplicarea teoriei politice, analiza statistică şi economică, simularea situaţiilor politice reale şi verificarea cunoştintelor prin intermediul sesiunilor de dezbateri, conferinţe şi stagii practice. Cerinţe faţă de aplicanţi: 1. Să fie tineri cu vârsta cuprinsă între 16-30 ani, studenţii din anii I şi II au prioritate; 2. Să fie activ implicat în activităţi civice/extracurriculare; 3. Să demonstreze prin dosarul de participare potenţialul de a deveni lider, formator de opinie într-un anumit domeniu de activitate. Acestei cerinţe i se va acorda o atenţie deosebită în procesul de selecţie; 4. Să dispună de timp pentru a asista la activităţile şcolii; 5. Să expedieze dosarul de participare care va include: — Formularul de participare (Formularul poate fi descărcat aici: http://leader.viitorul.org/files/Formular_de_aplicare_concurs_2013.doc sau ne puteţi contacta la telefon pentru a solicita transmiterea acestuia pe e-mail) şi eseu pe tema: „În 2050 R. Moldova…”; — Curriculum Vitae. Dosarele vor fi depuse/trimise la adresa: Chişinău, str. Iacob Hincu 10/14, MD2005, Moldova, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” sau prin email la adresaconcurs@viitorul.org cu subiectul: Pentru proiectul de instruire politică. Termenul limită de aplicare este 15 septembrie, ora 18:00. Persoanele selectate vor fi contactate pentru un interviu.

ANUNŢ Executorul Judecătoresc, Anati Snejana, anunţă că la data de 17.09.2013, ora 13:00, în incinta biroului executorului judecătoresc, cu sediul în mun. Chişinău, str. Kiev 6/1, bir.3, va avea loc licitaţia publică de vânzare a bunurilor mobile, ce-i aparţin cu drept de proprietate cet. Rotaru Veaceslav Nicolae şi anume: Maiou p/u copii pentru vârsta de 3-4 ani, prod. RM, 2120 buc. -16960 lei; Chiloţi p/u copii pentru vârsta de 7-8 ani, prod. RM, 2403buc.- 11534,40 lei; Ştrampi p/u copii pentru vârsta de 6-8 ani, prod. Turcia,77 buc. - 1078 lei; Losine copii p/u vârsta 8-9 ani, prod. RM, 43 buc. - 1204 lei; Tricou copii p/u vârsta 8-9 ani, prod. RM, 96 buc. - 1228,80 lei; Maiou, lengerie de corp p/u bărbaţi, prod. RM, 430 buc. - 4472 lei; Căciuli tricotate la maşină şi manual, 953 buc. - 3812 lei; Mănuşi tricotate p/u copii, prod. Italia 264 buc. - 2956,80 lei; Bluză p/u dame 24 buc.- 480 lei; Fustă p/u dame Nursou, prod. Turcia 35 buc.- 840 lei; Pantaloni p/u băieţi, 12 buc.- 480 lei; Tricou p/u copii, 85 buc.- 1360 lei; Geantă p/u băieţi, 44 buc.- 1584 lei; Fular Glugă, 17 buc.- 238 lei ; Pălărie p/u dame, 47 buc.- 188 lei; Pulover p/u copii, 104 buc.- 1456 lei; Căciuliţă p/u nou-născuţi, 40 buc.- 176 lei; Doritorii de a participa la licitaţie publică vor depune preventiv cererea de participare, vor achita 5 % din preţul iniţial al bunului pe care intenţionează să-l procure şi taxa de participare în mărime de 3 u/c până la data de 16.09.2013, la contul curent special 225153671 al executorului judecătoresc, Anati Snejana, c/f 43238010, BC „Moldinconbank” fil. Kiev, c/b MOLDMD2X336. Termenul limită de înregistrare a prezenţei şi de primire a biletului de participare la licitaţie este până la data de 16.09.2013. Modul de familiarizare cu desfăşurarea licitaţiei se face prin intermediul executorului judecătoresc Anati Snejana, cu sediul: mun. Chişinău, str. Kiev 6/1, bir.3, tel 44-29-31, mob. 079727002. Executor Judecătoresc Anati Snejana

Sunt aşteptaţi să aplice atât jurnalişti din România, cât şi din R. Moldova, din presa scrisă, radio, TV şi on-line, specializaţi în domeniile social, politic, economic, care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - Experienţă profesională de minim 3 ani - Vârsta de până la 35 de ani - Abilităţi de comunicare în limba engleză (cunoaşterea limbii franceze e un avantaj) Dosarul de înscriere va cuprinde: - Curriculum Vitae - Formular de înscriere disponibil pe site-ul Fundaţiei Euromonitor pentru Excelenţă (www.euromonitor.ro) - Fotografie color tip paşaport - Portofoliu (trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunţate) - Trei scrisori de recomandare, de preferinţă una de la superiorul direct sau managerul instituţiei la care lucrează. Data limita de depunere a dosarelor de înscriere este 10 OCTOMBRIE 2013 (inclusiv), toate înscrierile având menţiunea „Pentru Bursele Europene JTI”. Preselecţia se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selectia pe baza unui interviu. Dosarele de înscriere se vor depune la Ad Media Consult srl, Adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila I-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190 Persoana de contact: Irina Apostol, Tel : 0721201559, fax : 0318164770 e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro. Documentaţia electronică poate fi trimisă la adresa: burse@euromonitor.ro. Detalii suplimentare la adresa Fundaţiei Euromonitor pentru Excelenţă: Calea Floreasca, nr. 167, et.4, sector 1, Bucureşti; Tel: +40 731351301 / Fax: +4021 211 66.41, e-mail: burse@euromonitor.ro

Secretariatul Permanent al CN CTFU în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Şcoala de Fotografie a lui Roman Rybaleov, invită tinerii din Republica Moldova să participe la Concursul Foto cu genericul „aRtitudine impotriva traficului de fiinţe umane”, în contextul desfăşurării Campaniei Naţionale „Săptămâna AntiTrafic” care îşi va realiza activităţile în perioada15-20 octombrie 2013, în contextul Zilei Europene Antitrafic, marcată la data de 18 octombrie. Scopul concursului: excluderea stigmei şi a discriminării în vederea incluziunii sociale reuşite a persoanelor traficate. Condiţiile de desfăşurare a concursului: La concurs sunt încurajaţi să participe tineri cu vârste cuprinse între 16 -30 ani; Lucrările prezentate la concurs urmează să reflecte opiniile şi sugestiile tinerilor, privind susţinerea şi incluziunea socială a victemelor TFU, abilitarea acestora pentru o viaţă independentă. Pozele urmează să redea mesaje pozitive, care să simbolizeze incluziunea şi integrarea victimelor traficului de fiinţe umane în societate. Un participant se poate înscrie în concurs cu 1- 3 fotografii. Se acceptă fotografiile: Color sau alb-negru; / Cu o rezoluţie nu mai mică de 10 megapixeli; Materialele prezentate vor fi evaluate în baza următoarelor criterii: 1.Încadrare în tema concursului (capacitatea de transmitere al mesajului); 2.Creativitate şi originalitate 3.Calitate artistică/tehnică Lucrările vor fi apreciate de către comisia organizatorică, în frunte cu renumitul Fotograf – Roman Rybaleov. În final vor fi selectate25 de lucrări, care vor fi expuse în cadrul expoziţiei ce va fi organizată în perioada 15-20 octombrie, curent. 5 cele mai de succes fotografii vor fi premiate de către Ministerul Tineretului şi Sportului, iar 12 fotografii din cele 25 vor fi incluse în paginile calendarului tematic pentru anul 2014. Dosarul participantului va cuprinde: lucrările foto, însoţite de o descriere succintă a mesajului, CV-ul participantului şi copia buletinului de identitate. Materialele urmează a fi prezentate până în data de 7 octombrie 2013 pe adresa: Secretariatul Permanent al CN CTFU, MD-2033, Republica Moldova or. Chişinău, Casa Guvernului, str. Piaţa Marii Adunări Naţionale nr.1, bir. 509 www.antitrafic.gov.md / şi la adresele de Email: antitrafic@gov.md; maria.raileanu@mts.gov.md. Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la nr. de tel: 0 22 250 257, Irina Lencauţan, Secretariatul permanent

Consiliului pentru Cercetări Ştiinţifice şi Tehnologice al Turciei (TÜBITAK) oferă pentru anul 2013, burse de studii pentru masterat şi doctorat, în următoarele domenii: 1. Ştiinţe ale naturii 2. Inginerie şi Tehnologie 3. Medicină, 4. Agricultură 5. Ştiinţe sociale şi umanitare Termenul limită de depunere a dosarelor: 27 septembrie 2013 pentru Semestrul de toamnă Detalii : www.tubitak.gov.tr

Anunţ Caut o femeie care va avea grijă de o bătrână din mun. Chişinău, sectorul Botanica. Bătrâna are 70 de ani şi are nevoie de ajutor, este paralizată şi se deplasează cu căruciorul. Numărul de contact (022) 79-13-20


24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 34 (438) joi, 12 septembrie 2013

ultimA PAGINĂ Festivalul râului Bâc la Temeleuţi Foto: www.nationalopera.md

Tratatul de la Elyseé, la 50 de ani În perioada 12-14 septembrie, în R. Moldova, se vor desfăşura mai multe evenimente ce marchează jubileul de 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Elyseé, fundamentul prieteniei franco-germane. Cu acest prilej, Ambasada Germaniei în colaborare cu Ambasada Franţei şi cu Alianţa Franceză invită pe toţi cei interesaţi să participe la trei evenimente care se vor desfăşura în diferite locaţii. Prin arta dansului, evenimentele vor exprima în scenă acest jubileu important. La 12 septembrie 2013, ora 10.30, un curs de master-class va avea loc la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Cursul va fi prezentat de dansatorii Karin Brennan si Eric Miot şi va oferi tinerelor talente posibilitatea să afle mai multe din arta dansului. La 13 septembrie, ora 16.00, va începe prima prezentare de teatrudans la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău. La 14 septembrie, ora 18.00, spectacolul de teatru-dans, prezentat la Bălţi, în incinta Teatrului „Vasile Alecsandri“, va încheia şirul festivităţilor. Detalii pe www.chisinau.diplo.de şi pe www.alfr.md

În ultima duminică a acestei luni, pe 29 septembrie, la Temeleuţi, Călăraşi, în impresionanta Rezervaţie Naturală „Plaiul Fagului” se va desfăşura prima ediţie a Festivalul râului Bâc. La evenimentul cu genericul „Iubeşte-ţi râul” vor participa ansambluri şi colective folclorice din localităţile prin care trece Bâcul (Călăraşi, Străşeni, Anenii Noi, Ialoveni şi Chişinău). Potrivit organizatorilor, pentru gurmanzi, gospodinele şi gospodarii din regiune vor pregăti bucate locale, preparate după vechi reţete din zonă. Cei pasionaţi de artă şi de tradiţii meşteşugăreşti se vor familiariza cu aceste activităţi în cadrul atelierelor demonstrative

ale meşterilor locali. Copiii vor putea participa la concursul pentru cel mai bun desen eco sau în cadrul unui atelier de confecţionare a obiectelor din lut polimeric, precum şi în cadrul altor activităţi specifice organizate în cadrul evenimentului. De asemenea, participanţilor la Festival li se va oferi ocazia de a vedea locul de unde porneşte râul Bâc. Organizatorii afirmă că scopul evenimentului este de a crea un spirit de familie în întreg bazinul râului Bâc. Oaspeţii şi participanţii vor afla mai multe despre râul Bâc, precum şi despre efectele poluării asupra sănătăţii ��i vieţii, potrivit moldova.org.

Foto: www.trm.md

Festivalul internaţional de poezie şi cântec „Dumitru Matcovschi”

Foto: www.flux.md

Festivalul internaţional de poezie şi cântec “Dumitru Matcovschi”, aflat la cea de a III-a ediţie, se va desfăşura în perioada 19 – 20 octombrie, în acest an în memoria regretatului poet. Festivalul cuprinde un concurs de poezie şi cântec pe versurile lui Dumitru Matcovschi. Organizatorii invită toţi doritorii de a participa la concurs la preselecţia care se va desfăşura în perioada 10 septembrie – 15 octombrie curent. Agenda Festivalului şi Regulamentul Concursului le găsiţi pe site-ul: www. festivaldumitrumatcovschi.din.md. Mai multe detalii la numerele de telefon: 068 739 000, 079 20 80 50.

Cea de a III-a ediţie a Festivalului, deja în mod tradiţional, va reuni oameni de artă, oaspeţi şi participanţi la concurs atât din R.Moldova, cât şi din România şi Ucraina. Festivalul va aduce în faţa publicului un spectacol deosebit, omagiu operei lui Dumitru Matcovschi (poezie, cântec şi teatru). Programul va fi completat de o vizită la casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”, la Liceul teoretic „Dumitru Matcovschi” şi la mormântul poetului. Prezenţa publicului larg la festival va consemna contribuţia fiecăruia la propăşirea valorilor naţionale, pentru care a trăit şi a îmbrăţişat eternitatea Dumitru Matcovschi.

AUTUMN FASHION WALK 2013 Duminică, 15 septembrie, ora 17:00, la Leogrand Convention Center, va avea loc cea de-a patra ediţie a prezentării de modă Moldova Autumn Fashion Walk 2013. Evenimentul face parte din campania “Din Inimă - branduri de Moldova”, susţinută de USAID şi întreprinderile moldoveneşti din industria uşoară. Scopul campaniei este de a promova brandurile autohtone şi de a dezvolta mândria consumatorilor moldoveni faţă de îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile autohtone.


ZdG nr. 438 [September 12, 2013]