Page 1

pagina 10 I exclusiv

Interviu cu Andrei Mudrea, artist plastic

„Ai noştri” îşi bat joc de noi mai tare decât „ciuma roşie” Nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

Palatul unei judecătoare de la CSJ pagina 13 I reporter special

Colaj: Ziarul de Gardă

circ în tramvai Deputaţii privatizează Circul Maria este dereticătoare. Ea are 3 copii şi face zilnic naveta la Chişinău, la muncă. Ea nu are un salariu prea mare, dar e un venit sigur din care îşi întreţine copiii. Pagina 20 Maşinile lui Voronin au dispărut Ca să nu mai apară scandaluri în presă legate de automobilele liderului PCRM, acesta a decis să le camufleze şi nu le-a trecut în declaraţia de venituri şi proprietăţi. Pagina 20

pagina 6 I dosar

pagina 12 I reporter special

Lupta procurorilor pentru 14 kg de aur

Procurorul de Străşeni, sărac în declaraţii, dar...

La sfârşit de 2013, procurorii au luat cu asalt două magazine specializate în comercializarea aurului din centrul Chişinăului, unde au efectuat percheziţii. Acţiunile au avut loc în urma unei petiţii în care erau sesizaţi că un angajat al MAI ar fi implicat într-o schemă criminală de import al aurului din Turcia.

Alexandru Raţă, procuror de Străşeni, este sărac lipit pământului, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la început de 2013. În realitate, însă, locuieşte într-un imobil de milioane, iar membrii familiei sale se plimbă cu maşini de lux.

pagina 7 I dosar

Cine şi cum a dat mita la Judecătoria Căuşeni

Apărarea încearcă să demonstreze că judecătorul de la Căuşeni Dorin Coval, împreună cu un specialist din cadrul instanţei, învinuiţi că au primit tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei, au fost ţinta unei provocări. Declaraţiile martorului şi circumstanţele cazului lasă loc de mai multe interpretări.

pagina 14 I oameni

Cel mai tânăr dirijor din R. Moldova

În meseria sa, tinereţea poate fi un impediment, însă nu şi pentru el. Susţine că responsabilitatea este cheia succesului său. A devenit dirijor de orchestră la doar 24 de ani. În timp ce alţii îl priveau cu scepticism, el îşi făcea meseria. Colaborarea cu Eugen Doga o consideră un cadou de la Dumnezeu.


2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

opinii sondaj

Război în vecinătatea R. Moldova. Experţii ruşi nu ascund că Rusia se află în stare de război cu Ucraina, dar, spun ei, acesta nu a depăşit faza unui „război cuminte”. Deşi Rusia continuă să se fortifice militar în Crimeea, dar şi în Transnistria, R. Moldova rămâne, pentru a treia săptămână consecutiv, fără un ministru al Apărării.

Război în Ucraina. R. Moldova - fără ministru de război. Cum comentaţi? Nicolae Petrică, general în retragere Ceea ce se întâmplă în Ucraina nu e de glumit. În primul rând, pentru că e vorba de Rusia, cu care R. Moldova are şi ea probleme legate de Transnistria. În al doilea rând, pentru că lipsa dialogului politic lasă loc pentru tot felul de provocări militare şi, în rândul al treilea, pentru că ceea ce se întâmplă e în vecinătatea noastră. În această situaţie, e bine să nu existe schimbări radicale în armată, deşi nu cred că plecarea lui Vitalie Marinuţă a complicat lucrurile. Ministrul este mai mult o figură politică, decât militară. Cel puţin aşa e în R. Moldova... Fugura-cheie la noi este Comandantul Armatei Naţionale şi nu ministrul, aşa că nu cred că ar trebui să ne facem probleme în plus că, uite, timpul trece şi suntem fără ministru la Apărare. Mult mai important e cine va veni şi dacă va veni un militar de carieră sau un figurant. Alecu Reniţă, Asociaţia Primul Parlament Riscurile pentru unitatea Ucrainei sunt foarte mari. Şi extinderea acestui rău spre R. Moldova, pe care premierul Leancă l-a definit de-a dreptul unul „contagios”, nu se exclude. Dacă Polonia şi Statele Baltice s-au alertat că ar putea fi afectate de evoluţiile din Ucraina, pericolele pentru R. Moldova pot fi şi mai mari. Într-o situaţie ca asta - ce ca ce, dar armata trebuie să fie una perfect funcţională. Indiferent care au fost motivele din care a demisionat ministrul Marinuţă, acoperirea locului trebuia urgentată. Aici chiar că este neînţeleasă întârzierea. Pe fundalul turbulenţelor din Ucraina, lipsa ministrului la Apărare lasă loc de interpretări, pe alocuri panică şi tot felul de speculaţii. Tudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii Situaţia în vecinătatea noastră nu e simplă. E vorba, totuşi, de o implicare militară străină în Ucraina, tensiunile cresc şi, în mod normal, e bine să fim gata de orice. E ca şi cu vecinul căruia îi arde casa şi de la care focul poate trece, în orice moment, şi la alte case. Salvarea? Găleata cu apă, pe care, în aşa caz, trebuie s-o ai sub mână. şi aici e la fel. Vigilenţă. Armata trebuie să fie mereu gata de apel. Desigur, nu e la timp această remaniere la Apărare, dar avem Statul Major - că nu ministrul ia deciziile în astfel de situaţii, dar Statul Major, în frunte cu comandantul suprem. Că nu e la moment – da, dar nu cred că asta ar implica riscuri suplimentare pentru R. Moldova. Vladimir Beşleagă, scriitor, ex-deputat Nu cred că prezenţa sau absenţa ministrului Apărării ar conta prea mult pentru cazul în care R. Moldova s-ar pomeni, cumva, ameninţată. Vedeţi că şi Ucraina, care are altă capacitate militară, nu s-a putut opune invaziei ruse. Aşa că nu pe rezistenţa armată trebuie să mizăm, ci, mai degrabă, pe rezistenţa prin diplomaţie, ceea ce şi face Guvernul Leancă. Problema cu numirea unui nou ministru e o chestie de timp, care se va rezolva. Important e ca de pe urma evenimentelor din Ucraina să tragem nişte concluzii serioase, legate de capacitatea noastră de securitate, şi anume, că neutralitatea militară nu e în favoarea noastră.

Trădare „cu amănuntul” Petru Grozavu petru@zdg.md

Până a intra cu armatele în Ucraina, Putin a intrat mai întâi cu punga. Dezlegată, evident. Pentru Ianukovici şi Azarov. Greu de spus care a fost tocmeala între părţi, dar din moment ce Azarov şi Ianukovici au avut curajul, pe ultima sută de metri, după aproape 3 ani de negocieri cu UE, să dea peste cap înţelegerile pentru Summitul de la Vilnius, înseamnă că Putin a fost darnic şi tot ce-i posibil să fi pus şi de la el, pentru ca înţelegerea să fie, vorba lui M. Ghimpu, una „beton” – lucru care s-a şi întâmplat. Ucraina a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, deşi era singurul privilegiat, dintre cei 6 candidaţi, pentru a o face. Azarov a găsit motive să nu plece la Vilnius, iar Ianukovici, deşi a plecat, a rămas la înţelegerea cu Putin: „nu putem”, a motivat Ianukovici. „Suntem de Moscova presaţi”, în loc să zică „cumpăraţi”. Şi toate ar fi rămas pe vechi, dacă nu s-ar fi întâmplat ca „fasciştii” de ucraineni să nu iasă cu miile pe Maidan şi să nu le ceară socoteală şi lui Ianukovici, şi lui Azarov. Până la urmă, aceştia nu au avut cum să-şi motiveze dezertarea de pe „frontul de Vest”, în favoarea celui de Est, şi s-au pomenit pribegi prin lume. Putin a decis, însă, să recupereze. Dacă nu banii, măcar Ucraina. Şi dacă nu toată Ucraina, măcar jumătatea sud-estică. Iar dacă nu va reuşi nici jumătate, atunci măcar peninsula Crimeea. Şi a dat undă verde trupelor să invadeze Crimeea.

Altfel de război

O vorbă din bătrâni spune: banul îşi are şi el locul şi socoteala sa în viaţa omului. Rusia are destui bani, tot aşa cum are şi destulă armată, şi agentură, nu doar pentru Ucraina, dar şi pentru R. Moldova. Şi scenariile, după care joacă Rusia în spaţiul ex-sovietic, sunt, evident, aceleaşi, pentru că şi interesele ei sunt aceleaşi, iar faptul că Rusia este ocupată acum militar în Ucraina nu înseamnă deloc că Moscova nu ar avea când se ocupa şi de R. Moldova, mai ales că şi-a găsit timp pentru manevre militare la graniţa

Pentru conformitate, P.G.

Venirea agro-comuniştilor la guvernare, în 1994, a pus începutul marii corupţii politice în R. Moldova... Mircea Druc a fost vândut, exact sau aproape exact după cum a fost vândut mai târziu şi Ion Sturza.

parlamentare (de ajuns scoaterea din joc a 5 deputaţi), provocarea unei crize de guvern în ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE (vara acestui an), iniţierea unor alegeri anticipate, schimbarea puterii pe o guvernare pro-rusă şi deturnarea cursului european al R. Moldova spre Uniunea Vamală cu Rusia. Război şi ăsta, dar altfel de război decât cel din Ucraina. Fără mare tam-tam, fără mari riscuri, fără armate, fără acuzaţii internaţionale, fără explicaţii la ONU etc.

Primul „căzut” sau primul „judecat”

După tentativa nereuşită de acum 3 săptămâni, „atacul” asupra Coaliţiei a fost reluat. Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a reţinut, în urma unei operaţiuni speciale, doi suspecţi, asupra cărora a fost găsită suma de 250 mii de euro care, se presupune, trebuiau să ajungă la deputatul Anatolie Arhire de la liberal-reformatori. Cazul se întâmpla la două zile după ce un alt deputat, de data asta de la democraţi (Iurie Bolboceanu), anunţa în plenul Parlamentului că părăseşte şi fracţiunea din

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Mihai Cernencu, analist politic Faptul că, de câteva săptămâni, nu avem un ministru la Apărare, nu cred că e mare problemă. Armata are Cartier General şi şef al Cartierului General. Problema cea mare, care a devenit extrem de vizibilă în contextul evenimentelor din Ucraina, e că noi nu avem state-garant care să ne poată lua apărarea în caz de ameninţări sau invazie. Ucraina, cu doi mari garanţi ca SUA şi Marea Britanie şi, oricum, a fost invadată militar de Rusia. Asta-i problema. Iar motivele din care nu a fost încă desemnat un nou ministru la Apărare, cred eu, sunt de ordin politic. Avem 3 partide la guvernare, părerile cărora se vede că nu coincid asupra candidaturii. Dar ministru vom avea, ce facem mai departe?

cu Polonia şi Statele Baltice. Piaţa de capital politic de la Chişinău a intrat acum câteva zile, din nou, în gura presei. Şi iar graţie Rusiei. De fapt, subiectul a intrat în atenţia presei după ce, acum trei săptămâni, doi dintre deputaţii Alianţei de Guvernare, Valentina Stratan (PDM) şi Iurie Chiorescu (PLDM), anunţau public că au fost ţinta unor acte de corupere politică. Şi unul, şi altul ar fi fost ademeniţi să părăsească partidele din care fac parte şi să adere la o „nouă forţă politică de perspectivă”, contra unor sume de bani de până la 450 mii de Euro. Scopul acestei diversiuni politice: distrugerea majorităţii

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

care face parte, şi partidul, fără să invoce un motiv serios. În declaraţiile sale ulterioare, liderul PDM, M. Lupu, nu a exclus că s-ar putea ca Bolboceanu să fi căzut în plasa care i se pregătea şi lui Arhire. Bolboceanu a negat şi a declarat public că nu se va eschiva de la votarea în Parlament a deciziilor legate de asocierea RM la UE. Rămâne să vedem, va fi ”primul căzut” sau primul judecat pe nedrept. „Proiectul” legat de această diversiune de corupere politică se presupune că ar fi unul rusesc şi că l-ar avea în spate pe controversatul om de afaceri şi agent rus sub acoperire, ex-deputatul V. Platon. Platon, ca şi toţi ceilalţi, neagă. Urmează să vedem ce va zice ancheta în cazul celor doi suspecţi reţinuţi şi, desigur, evoluţiile în Parlamentul R. Moldova. Deşi este cel mai scandalos caz de corupere politică din toţi anii de după 1991, nu este singurul. S-ar putea să fie (dacă reuşeşte) al doilea caz teribil, care se poate preta acuzaţiilor de mare trădare, după cel din 1998, legat de demiterea Guvernului Sturza. Acelaşi scenariu. Şi motivele sunt şi ele aceleaşi, legate de destinaţia noastră europeană. Atât doar că atunci PPCD-ul a votat, aproape frăţeşte, cu comuniştii, iar de data asta „morocanii” sunt pescuiţi „cu amănuntul”. Primul mare proiect de corupere politică a fost demiterea premierului Mircea Druc. Druc a fost vândut, exact sau aproape exact după cum a fost vândut mai târziu şi Sturza. Venirea agro-comuniştilor la guvernare în 1994 a pus începutul marii corupţii politice în R. Moldova. Parlamentul, prin noile majorităţi parlamentare, a fost transformat în SRL, iar parlamentarii (cu mici excepţii) – în târgoveţi. Marele proiect comercial al agrarienilor a fost Găgăuzia. Cât a costat şi cui a revenit punga cred că ştie cel mai bine Sangheli. Cei care au venit după agrarieni, ca să nu se piardă tradiţia, şi-au creat şi ei proiectele lor „comerciale”: Voronin şi-a cumpărat cel de-al doilea mandat de preşedinte, Roşca pe cel de vicepreşedinte de Parlament, cineva a vândut Giurgiuleştiul (jumătate din terenul portului), altcineva tronsonul de cale ferată Etulia-Reni, Palanca, Novo-Dnestrovscul... Din 22 de ani de independenţă ai R. Moldova, cel puţin 20 poartă pecetea trădărilor (coruperii politice), mari sau mici.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor. IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi. Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 313 Tiraj. 6174 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 3

Politic

pe scurt Rusia îşi consolidează poziţiile militare nu doar în Crimeea. Paralel cu Ucraina, Rusia îşi sporeşte efectivul militar şi în Transnistria. La Tiraspol şi la Tighina au fost redislocaţi peste 700 de militari din forţele ruse cu destinaţie specială, scrie censor.net.ua Premierul Iurie Leancă pleacă la Kiev. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, agenda vizitei este concentrată pe situaţia din regiune, relaţiile bilaterale şi integrarea europeană a R. Moldova şi a Ucrainei. Armata americană este pregătită să sprijine aliaţii săi din Europa şi să susţină Ucraina. „SUA sunt gata să răspundă ameninţărilor”, a declarat şeful Statului Major Interarme, generalul Martin Dempsey, după ce s-au făcut auzite ameninţări din partea Rusiei la adresa Poloniei şi Statelor Baltice, scrie „Zercalo Nedeli”. România, Bulgaria şi SUA desfăşoară, cu începere de la 11 martie, exerciţii militare navale comune în Marea Neagră. Potrivit Moldpres, care citează „Vocea Rusiei”, exerciţiile au fost planificate în 2013 şi nu au nicio legătură cu evenimentele din Ucraina. R. Belarus va renunţa la toponimia rusă, rămasă din perioada sovietică. Toate denumirile geografice vor fi trecute la limba belarusă. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege elaborat de Guvernul de la Mensk, scrie Regnum.ru.

Pagini din Acordul de Asociere UE-RM ZdG continuă publicarea celor mai importante prevederi ale Acordului de Asociere şi de Liber Schimb cu UE. Capitolul 15. TRANSPORTUL Art. 80. Părţile vor: (a) extinde şi consolida cooperarea lor în domeniul transporturilor pentru a contribui la dezvoltarea sistemelor de transport durabile; (b) promova operaţiuni de transport eficiente, în condiţii de siguranţă şi securitate, precum şi interoperabilitatea sistemelor de transport; (c) depune eforturi pentru a consolida legăturile de transport principale dintre teritoriile lor. Art. 81. Cooperarea în acest domeniu va cuprinde, printre altele, următoarele domenii: (a) elaborarea unei politici naţionale durabile în domeniul transporturilor, care va cuprinde toate modurile de transport, în particular în vederea asigurării sistemelor de transport eficiente, de siguranţă şi securitate şi promovarea integrării considerentelor din domeniul transporturilor în alte domenii de politică; (b) elaborarea strategiilor sectoriale în lumina politicii naţionale în domeniul transportului (incluzând cerinţele legale pentru modernizarea echipamentului tehnic şi parcurilor de mijloace de transport pentru a corespunde cu cele mai înalte standarde internaţionale) pentru transportul rutier, feroviar, căi navigabile interioare, aviaţie şi inter-modalita-

Foto: www.eco-democratie.eu

te, inclusiv graficele şi indicatorii de bază pentru implementare, responsabilităţile administrative şi planurile de finanţare; (c) îmbunătăţirea politicii cu privire la infrastructură pentru a identifica şi evalua mai bine proiectele de infrastructură în diverse moduri de transport; (d) elaborarea strategiilor de finanţare cu accentul pe întreţinere, constrângerile de capacitate şi infrastructura de legătură lipsă, precum şi activizarea şi promovarea participării sectorului privat în proiectele de transport; (e) aderarea la organizaţiile internaţionale relevante în domeniul transporturilor şi la acordurile internaţionale care includ proceduri pentru implementarea strictă şi aplicarea efectivă a acor-

durilor şi convenţiilor internaţionale în domeniul transporturilor; (f) cooperarea ştiinţifică şi tehnică şi schimbul de informaţii pentru elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor în domeniul transporturilor, cum ar fi sistemele de transport inteligente; şi (g) promovarea utilizării sistemelor de transport inteligente şi tehnologiei informaţionale în gestionarea şi operarea tuturor modurilor de transport, precum şi susţinerea intermodalităţii şi cooperării în utilizarea sistemelor spaţiale şi aplicaţiilor comerciale. Capitolul 16. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Art. 86. Părţile vor dezvolta şi consolida cooperarea lor pe chestiuni de mediu, astfel contri-

buind la realizarea obiectivului pe termen lung de dezvoltare durabilă şi ecologizare a economiei. Se preconizează că protecţia sporită a mediului va aduce beneficii cetăţenilor şi companiilor din R. Moldova şi din UE, inclusiv prin intermediul sănătăţii îmbunătăţite, resurselor naturale păstrate, eficienţei economice şi de mediu sporite, integrării mediului în alte domenii de politică, precum şi utilizării tehnologiilor moderne, curate, care contribuie la modele de producere mai durabile. Cooperarea se va desfăşura ţinând cont de interesele Părţilor, pe baza egalităţii şi beneficiului mutual, precum şi luând în consideraţie interdependenţa care există între Părţi în domeniul protecţiei mediului şi acordurile multilaterale în domeniul dat. Art. 87. Cooperarea va avea drept scop păstrarea, protecţia, îmbunătăţirea şi reabilitarea calităţii mediului, protejarea sănătăţii umane, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi promovarea măsurilor la nivel internaţional pentru a aborda problemele de mediu regionale şi globale, inclusiv în domeniile: (a) guvernării în materie de mediu şi chestiunilor orizontale, care includ Analiza Impactului de Mediu şi Analiza Strategică de Mediu, educaţia şi instruirea, răspunderea pentru mediul înconjurător, combaterea infracţiunilor împotriva mediului, cooperarea transfrontalieră, accesul la informaţia de mediu, procesele decizionale şi procedurile de analiză administrativă şi judiciară efective.

ŞTIRI tare pe care le desfăşoară în zona de frontieră. Fiecare stat va trimite câte doi observatori la unităţile militare vizate. Potrivit acordului, Ucraina se obligă să nu deţină şi să nu amplaseze armament ofensiv în Insula Şerpilor. Acordul se aplică unei zone care cuprinde nordul judeţelor Maramureş, Suceava, Botoşani şi Tulcea şi estul judeţului Galaţi, iar în Ucraina, sudul raioanelor de la frontiera de nord a României şi zona dintre Dunăre şi Limanul Nistrului. Acordul este semnat pe o perioadă de 5 ani.

Iurie Leancă: abordările iresponsabile ar trebui evitate Evoluţiile din Ucraina creează noi probleme şi ameninţări directe şi indirecte la adresa R. Moldova şi ne determină să fim mai uniţi şi mai responsabili. „Evoluţiile foarte complicate şi periculoase din regiune, care creează noi probleme şi ameninţări directe şi indirecte la adresa R. Moldova, cred că ne determină să fim mai uniţi ca niciodată, ne face, pe actorii politici şi societatea din R. Moldova, să fim mai responsabili faţă de perioada pe care o parcurgem”, susţine premierul Iurie Leancă. În această situaţie, „abordările iresponsabile care pun în discuţie problema integrităţii teritoriale a R. Moldova ar trebui evitate”, consideră Leancă. Oficialul a îndemnat forţele politice şi reprezentanţii societăţii civile să dea dovadă de maximă responsabilitate în această perioadă. Jirinovski îl sprijină pe Ianukovici Ianukovici s-ar putea întoarce la Kiev cu armata rusească. Liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jirinovski, consideră că Rusia ar trebui să-i ofere susţinere armată preşedintelui ucrainean demis, Viktor Ianukovici, pentru a se

Foto: ITAR-TASS

Din 7 martie, Ucraina a decis să consolideze frontiera cu R.Moldova pe segmentul transnistrean.

întoarce la Kiev. „Dacă eu aş fi fost preşedintele Rusiei, i-aş fi acordat susţinerea forţelor speciale pentru a-l întoarce la Kiev. El este preşedintele legal şi noi suntem în drept să-l ajutăm”, a propus Jirinovski în Duma de Stat. Partidul acestu-

ia este convins că Ianukovici este preşedintele legal al Ucrainei. România a semnat un acord cu Ucraina Un nou acord, privind măsurile de creştere a încrederii şi

securităţii, a fost semnat între Bucureşti şi Kiev. Acordul reglementează mai multe măsuri de cooperare în domeniul militar. România şi Ucraina se vor notifica, cu cel puţin 42 de zile înaintea începerii, asupra activităţilor mili-

Ucraina fortifică securitatea frontierelor cu R. Moldova Grănicerii ucraineni consolidează frontiera cu R.Moldova pe segmentul transnistrean. Despre aceasta a declarat la şedinţa guvernului ucrainean primul adjunct al Serviciului de grăniceri al Ucrainei, Pavel Şişolin. „În legătură cu tensionarea situaţiei pe aşa-zisul segment transnistrean, din 7 martie, a fost lansată operaţiunea „Frontiera”. A fost realizat un calcul suplimentar al efectivelor şi, din 9 martie, gruparea a fost dublată din contul forţelor Serviciului de grăniceri”, a spus Şişolin, potrivit serviciului de presă al Cabinetului de miniştri de la Kiev.


4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Actual cifra săptămânii

112 este numărul de telefon al Centrului Naţional Unic pentru apelurile de urgenţă, care urmează să fie implementat în R. Moldova. Astfel, serviciile de poliţie, pompieri, asistenţă medicală de urgenţă şi serviciul gaze vor fi disponibile

declaraţia săptămânii la numărul scurt de telefon -112. Proiectul de lege privind crearea şi funcţionarea acestuia a fost examinat de Guvern. Până acum, în R. Moldova activează independent mai multe servicii specializate de urgenţă. Crearea Serviciului de Urgenţă 112 este o prevedere a Acordului de Asociere cu UE. În prezent, acest serviciu funcţionează în toate cele 28 de state membre ale UE.

A

tât timp cât pe teritoriul naţional al ţării mai rămâne chiar şi un singur soldat străin fără autorizarea expresă a organelor constituţionale, da, R. Moldova se află în pericol. Documentele fundamentale adoptate pe domeniul securităţii şi apărării definesc clar prezenţa militară rusă, paramilitarii transnistreni drept surse de pericol activ. Deloc întâmplător, există motive rezonabile să credem că şi Transnistria este ataşată unor scenarii care s-au făcut (ori se fac!) şi faţă de care trebuie să fim pregătiţi. Sunt convins că există forţe ostile care ar dori ca Tiraspolul să joace un rol mai activ în aceste planuri. Igor Munteanu, Ambasadorul R. Moldova la Washington, pentru http://www.dw.de/

Noul Acord pro-european Crearea de noi forţe proeuropene la nivel local. Acestea sunt aşteptările Alianţei. În acest sens, reprezentanţii partidelor PLDM, PDM şi PLR au semnat Acordul cu privire la crearea coaliţiilor proeuropene la nivel local pe data de 12 martie.

Foto: timetv.ro

6 kg de heroină pe zi În R. Moldova sunt peste 10 mii de dependenţi de heroină, care consumă aproximativ 6 kilograme de substanţe narcotice pe zi, susţin reprezentanţii Centrului Internaţional Antidrog. Asta înseamnă că, zilnic, afacerea produce cel puţin 12 milioane de lei (650 mii euro). Consumul este în creştere de la o lună la alta, iar heroina rămâne cel mai consumat drog din categoria celor „tari”. Dintr-un gram sunt preparate în medie cinci doze. Potrivit organizaţiei Antidrog, nu există investiţie mai profitabilă în activităţi economice criminale decât investiţia în droguri. Totodată, preţurile medii pe piaţa neagră ale principalelor stupefiante consumate în R. Moldova sunt: pentru 1 gram de Heroină – 400 lei, Canabis –

600 lei, Cocaină – 2600 lei, Ecstasy – 150 lei o pastilă. Problema traficului şi a consumului de droguri reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale a R. Moldova. Astfel, Centrul Internaţional Antidrog a expediat o scrisoare deschisă către conducerea ţării prin care atrage atenţia asupra acestui fenomen, care ameninţă nu doar sănătatea a zeci de mii de cetăţeni, ci şi subminează în mod grav legalitatea în ţară. Conform cercetărilor CIA, în mediul universitar, consumul aproape s-a triplat, ajungându-se la 19% în 2012-2013, iar în mediul preuniversitar, pe segmentul de vârstă 14-16 ani, consumul s-a dublat de la 4% la 8%. De asemenea, adolescenţii declară că le este relativ uşor săşi procure produse stupefiante.

Pensii mai mari cu 6% De la 1 aprilie curent, pensiile vor fi indexate cu 6,45%. Un proiect în acest sens a fost aprobat miercuri, 12 martie 2014, de către Guvern, comunică Moldpres. Ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, a afirmat la şedinţa Guvernului că mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă se va majora cu circa 67 de lei pentru aproximativ 500 de mii de beneficiari şi va constitui 1117 lei. Buliga a mai precizat, totodată, că pensiile de invaliditate vor creşte cu 53 de lei şi vor constitui 879 lei, iar pensiile de urmaş vor creşte cu 35 de lei. Din 1 aprilie 2014 şi pensia medie a participanţilor la lichi-

darea consecinţelor avariei de la Cernobâl se va majora cu 143 de lei, a anunţat ministra. Coeficientul de indexare a pensiilor în anul 2014 a fost stabilit în funcţie de creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum de 4,6% şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară, care anul precedent a constituit 8,3%. Tot miercuri, Guvernul a decis majorarea de la 600 la 700 de lei a alocaţiei pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, anunţă Moldopres. Anterior, se anunţase că, de la 1 aprilie, pensiile urmau a fi indexate cu 7,05%. Această prevedere se conţinea în proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014.

Potrivit preşedintelui PLDM, Vlad Filat, obiectivul Acordului constă în „constituirea coaliţiilor, la nivel de raion, proeuropene, cu participarea colegilor noştri din consiliile raionale, ceea ce ar duce, până la urmă, la o mai bună funcţionalitate atât la nivel central, cât şi la nivel local a activităţilor de guvernare”. „Ne-am propus să facem un pas înainte, unul în plus, pentru a consolida capacităţile instituţionale şi procesul decizional propriu-zis în contextul avansării noastre pe calea integrării europene”, afirmă, în acest sens, Marian Lupu. Preşedintele PDM mai susţine că promovarea politicilor interne în cadrul R. Moldova, ca şi stat, depinde, în cea mai mare măsură, nu doar de „deciziile şi caracterul consolidat al muncii noastre la nivel central. În egală măsură, eficienţa acestei activităţi şi rezultatele muncii depind de cole-

gii noştri din teritoriu, în special vorbim de administraţia publică locală de nivelul II: raioane, consilii raionale şi conducerea raioanelor”. Ion Hadârcă, preşedintele Partidului Liberal Reformator, susţine că semnarea acestui acord este „un pas important care demonstrează, în primul rând, capacitatea coaliţiei de a conlucra şi de a găsi numitor comun în diferite probleme”, dar şi asigurarea unei „stabilităţi politice pentru menţinerea parcursului european”. Acordul cu privire la crearea coaliţiilor pro-europene îşi va face efectul, în primul rând, în cele 13 raioane, unde APL este reprezentat de mai multe partide. „În opt raioane majoritatea este asigurată de către reprezentanţii PLDM şi PCRM, în cinci raioane – PCRM şi PD. Această situaţie creează anumite dificultăţi la implementarea politicilor de interes naţional”, afirmă Vlad Filat. Astfel, va fi eliminat „orice obstacol din calea acestui proces, orice, dacă doriţi, fel de boicot din partea PCRM”, punctează liderul PLDM. S-a pus accent şi pe informarea de proastă calitate despre direcţia integrării europene, în special a cetăţenilor din afara capitalei. „Este atâta minciună şi

neadevăr în promovarea valorilor euroasiatice, încât rămâi neputincios. Avem nevoie ca oamenii din R. Moldova să aibă acces la informaţie veridică”, este de părere Vlad Filat. „Acest acord vine în mod direct să contribuie la o mai bună înţelegere, la o ambianţă de parteneriat, inclusiv în cadrul campaniei electorale”, adaugă Marian Lupu, care a accentuat, de asemenea, influenţa care se resimte din partea unor structuri politice. „Noi rămânem, ca şi ţară, vulnerabili la atacurile informaţionale din exterior, dar, haideţi să fim sinceri, atacuri şi din interior, atacuri la suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială a R. Moldova”, enumeră preşedintele PDM. În timpul conferinţei, s-au auzit mai multe voci sceptice, din care cauză, s-a accentuat că semnarea acestui acord nu are nicio legătură cu campania electorală. „Noi am lăsat ca, o vreme oarecare, lucrurile să se deruleze de la sine, chipurile spre bine, dar am văzut că nu este chiar aşa, şi atunci a fost nevoie de acest mesaj politic foarte clar. Noi neam confruntat cu nişte structuri care semănau cu struţocămila. Vrem să fie clar că Alianţa, coaliţia funcţionează şi la nivel local”, afirmă preşedintele PLR.

Feciori, fiice şi nepoţi de judecători Opt absolvenţi ai Institutului Naţional de Justiţie (INJ), candidaţi la funcţia de judecător din promoţia 2013, un asistent judiciar de la CSJ şi o absolventă a INJ din promoţia 2011, care a fost bătută de fiica judecătoarei Eugenia Fistican, pe atunci directoarea INJ, se luptă pentru fotoliile de magistraţi din instanţele din Chişinău. În şedinţa de marţi, 11 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urma să decidă asupra eliberării din funcţie a doi judecători, alţii fiind aleşi în funcţii. Printre candidaţii care aspiră la un fotoliu de magistrat în instanţele din Chişinău sunt şi absolvenţi ai INJ din promoţia 2013. Asta după ce, anterior, CSM i-a declarat compatibili pentru suplinirea funcţiei de magistrat, iar ulterior Colegiul de selecţie şi evaluare a judecătorilor le-a oferit un anumit punctaj, conform

Foto: inj.md

pregătirii lor profesionale. După mici discuţii, CSM a decis, marţi, să-l aleagă pe Vladislav Holban la Judecătoria Botanica, pe Natalia Sandu, asistentă judiciară la CSJ, şi pe Gheorghe Stratulat, absolvent INJ, la Jude-

cătoria Centru, pe Olga Cernei şi Victoria Hadârcă - la Judecătoria Buiucani. Totodată, membrii Consiliului le-au sugerat candidaţilor că pot participa şi la alte concursuri — pentru suplinirea funcţiilor de judecători în instan-


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 5

Actual 4 ambasadori vor cumula mandatele şi în alte ţări

A

mbasadorul R. Moldova în Italia, Stela Stângaci, va deţine prin cumul funcţia de şef al misiunii diplomatice moldoveneşti în Republica Malta şi pe lângă Ordinul Suveran Maltez, cu reşedinţa la Roma. Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Cabinetului de miniştri. Totodată, Ambasadorul R. Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Galbur, va cumula

mandatul pentru Kazahstan şi Tadjikistan, având reşedinţa la Moscova. De asemenea, a fost acceptată propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind numirea lui Igor Bolboceanu, Ambasador în Turcia, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în Liban şi în Regatul Haşemit al Iordaniei, prin cumul, cu reşedinţa

la Ankara, precum şi a lui Valentin Ciumac, care, pe lângă mandatul de Ambasador al R. Moldova în Grecia, va deţine, prin cumul, şi pe cel de Ambasador în Republica Cipru, cu reşedinţa la Atena. În afara R. Moldova sunt deschise 32 de misiuni diplomatice – ambasade şi consulate. Totodată, în 25 de state ale lumii activesază oficii ale consulilor onorifici ai R. Moldova.

– o forţă împotriva PCRM?

internaţi

nal

SUA. Statele Unite vor trimite în Polonia 12 avioane de vânătoare, tip F-16 până joi, potrivit Ministerului polonez al Apărării. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, şi ministrul polonez Tomasz Siemoniak au convenit că “mobilizarea unei unităţi aparţinând forţelor aeriene americane va începe duminică şi se va încheia joi”, potrivit unui comunicat emis de minister. “Unitatea va fi alcătuită din 12 avioane F-16 de vânătoare şi 300 de militari”, a precizat pentru AFP Jacek Sonta, purtător de cuvânt al ministerului. Avioanele “sosesc la cererea Poloniei, în cadrul unui exerciţiu militar a cărui organizare a fost avansată şi extinsă, mai ales într-o situaţie politică tensionată din cauza situaţiei din Ucraina”, a adăugat el. UCRAINA. Kievul speră să semneze, la 17 sau 21 martie, aspectul politic al unui acord de asociere cu UE, a declarat ministrul ucrainean interimar de Externe, Andrii Deşciţa. O reuniune a miniştrilor afacerilor externe este programată la 17 martie. 21 martie este a doua zi a unui summit al şefilor de stat şi de guvern din UE. Acest anunţ este făcut în timp ce peninsula ucraineană Crimeea este controlată, de la sfârşit de februarie, de forţele ruse. Parlamentul prorus din peninsula Crimeea a programat, pentru 16 martie, un referendum, considerat ilegal de Kiev şi de occidentali, asupra realipirii la Rusia. Autorităţile ucrainene au renunţat, la sfârşit de noiembrie, semnarea unui acord de asociere, aflat în pregătire de trei ani, declanşând o mişcare de contestare care a condus la o baie de sânge, la Kiev. Peste 100 de persoane au fost ucise. RUSIA. Moscova a decis să majoreze, cu 37%, preţul gazului natural importat de Ucraina din Rusia, după ce compania rusă de stat Gazprom a anulat tarifele cu discount şi a ameninţat că ar putea întrerupe livrările, a anunţat ministrul ucrainean al Energiei, Yuri Prodan. Ucraina va plăti, din aprilie, 368,5 USD pe 1.000 m. c. de gaze naturale, a precizat oficialul, citat de Bloomberg. În 2013, Rusia şi Ucraina au convenit un tarif de 268,5 USD pe mia de metri cubi, care urma să fie ajustat trimestrial. Gazprom a confirmat că acest preţ nu va mai fi valabil începând cu luna aprilie, avertizând că Ucraina riscă repetarea situaţiei de la început de 2009, când livrările de gaze naturale au fost întrerupte temporar.

Foto: moldova24.info

Astfel, potrivit Acordului cu privire la crearea coaliţiilor proeuropene la nivel local, PLDM, PDM şi PLR se angajează: 1. Să consolideze forţele pro-europene în cadrul unităţilor teritorial-administrative de nivelul doi. Partidele semnatare se angajează să reevalueze situaţia coaliţiilor raionale şi municipale, astfel încât să asigure o guvernare locală eficientă, pro-europeană, bazată pe conlucrarea partidelor membre ale CPE.

2. Să asigure stabilitatea internă, pacea socială şi obiectivele comune de dezvoltare prin unitate şi conlucrare cu reprezentanţii tuturor forţelor politice la nivel local, cu oamenii cu autoritate din toate domeniile. 3. Să promoveze solidar dezideratul naţional de integrare în Uniunea Europeană, să demonteze orice iniţiativă de subminare a acestuia şi să implementeze la nivel local obiectivele Programu-

lui de guvernare al Coaliţiei Pro Europene. 4. Să recurgă exclusiv la practica dialogului şi a consultărilor între structurile teritoriale de partid, atunci când trebuie de rezolvat problemele de guvernare locală. 5. Să susţină cu mijloace şi resurse comune campania de informare a cetăţenilor despre beneficiile integrării europene pentru poporul R. Moldova.

vor să ajungă magistraţi în Chişinău ţele din raioane, nu doar în cele din Chişinău. Proaspăta judecătoare Olga Cernei are 27 de ani şi a absolvit INJ cu media generală de 9,51. Ea este fiica judecătoarei Ludmila Cernei, care activează în calitate de inspector-judecător în Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM, detaşându-se de funcţia de judecător la Judecătoria Ciocana până la expirarea mandatului de 4 ani. Despre Victoria Hadârcă, ZdG a scris că Elena Istrati, fiica judecătoarei Eugenia Fistican, fosta directoare a INJ, care urma şi ea să devină magistrată, a pălmuit-o pe Victoria Hadârcă chiar în biroul mamei sale, în prezenţa Eugenei Fistican şi a conducerii instituţiei în cauză. Totodată, ZdG a scris că 5 dintre absolvenţii INJ din promoţia 2013, candidaţi la funcţia de judecător, sunt feciori, fiice şi

nepoţi de magistraţi care, la vârsta de 25-27 de ani, deţin deja case de milioane şi automobile de lux, firme în SUA şi conturi bancare de aproape un milion de lei. Unul dintre ei este şi Corneliu Creţu, fiul fostului vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Creţu, implicat în scandalul „Pădurea Domnească”, fiind acuzat de procurori că l-ar fi împuşcat mortal pe tânărul Sorin Paciu. Potrivit unor surse din Justiţie, Gheorghe Creţu a făcut barter cu participanţii la „vânătoarea domnească”, luându-şi vina asupra sa în schimbul numirii fiului său pe post de judecător şi avansării ulterioare a acestuia în funcţie. Tot în şedinţa CSM din 11 martie, membrii Consiliului i-au eliberat din funcţie pe magistraţii Vasile Rusu, de la Judecătoria Străşeni, şi pe Tudor Gologan, de la Judecătoria Ungheni. Totodată,

au fost admişi 3 din cei 5 judecători înscrişi în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, câştigători au fost Mihail Diaconu, de la Judecătoria Buiucani, Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Criuleni, şi Oxana Robu, de la Judecătoria Ciocana. Despre judecătorul Mihail Diaconu, ZdG a scris că, în aprilie 2009, când îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani, s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis toate cele nouă demersuri înaintate de procuror privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia până în prezent. I.S.

MALAYSIA. Operaţiunile de căutare a avionului de tip Boeing 777, aparţinând companiei Malaysian Airlines, au fost extinse în Marea Andaman, la sute de kilometri nord-vest de perimetrul de căutare iniţial, a anunţat un oficial malaysian. Vietnamul a suspendat căutările aeriene ale avionului şi a anunţat că vor fi continuate căutările maritime. Malaysia nu exclude o întoarcere din drum a aparatului de zbor, dar dezminte că l-a detectat departe de rută. China a criticat un flux de informaţii “destul de haotic” în cursul anchetei cu privire la dispariţia de pe radare a unui avion de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines, zborul MH370, la bordul căruia se aflau 239 de persoane, inclusiv 153 de chinezi. SUA. Cele două camere ale Congresului american au adoptat rezoluţii de condamnare a intervenţiei ruse în Ucraina, un gest simbolic făcut înainte cu o zi de vizita premierului ucrainean, Arseni Iaţeniuk, la Washington. Camera Reprezentanţilor a aprobat aproape în unanimitate (402 voturi pentru, 7 - împotrivă) o rezoluţie care condamnă “încălcarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele militare ale Federaţiei Ruse”. Rezoluţia îndeamnă Executivul american “să impună sancţiuni (în eliberarea) de vize, financiare, comerciale şi de altă natură împotriva unor oficiali de rang înalt ai Federaţiei Ruse, bănci şi organizaţii comerciale controlate de stat, dar şi alte agenţii publice”. Şi Senatul a aprobat prin consens o rezoluţie care condamnă “agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina”. TURCIA. Poliţia a arestat, marţi seara, peste 150 de manifestanţi în cadrul unor proteste violente care au avut loc în aproximativ 30 de oraşe din Turcia, pentru a denunţa moartea unui tânăr în vârstă de 15 ani, rănit grav de poliţie în iunie, a anunţat presa locală. Circa 20 de manifestanţi au fost răniţi în ciocnirile care au avut loc cu forţele de ordine, dintre care doi grav, loviţi de vehicule ale poliţiei la Mersin (sud) şi la Istanbul, a precizat agenţia de presă Dogan. Un poliţist a fost rănit la Istanbul, potrivit agenţiei. Mii de manifestanţi s-au reunit spontan, marţi, în majoritatea marilor oraşe ale ţării după decesul lui Berkin Elvan, care a stat în comă 269 de zile. Tânărul, care a decedat în cursul dimineţii, a fost grav rănit la cap de o grenadă lacrimogenă în timpul frondei antiguvernamentale din iunie2013. JAPONIA. Ministrul japonez de Externe, Fumio Kishida, a cerut omologului său rus, Serghei Lavrov, să accepte un “dialog direct” cu Kievul. Lavrov a refuzat solicitarea. Într-o convorbire telefonică de o oră, Kishida i-a cerut interlocutorului său să deschidă “un dialog direct” cu autorităţile interimare ucrainene pentru soluţionarea crizei din Crimeea, “fără să aducă atingere integrităţii şi suveranităţii Ucrainei”, a anunţat Cancelaria japoneză. Potrivit acesteia, în schimb, Lavrov a “explicat poziţia Rusiei” şi a îndepărtat posibilitatea unui dialog direct, deoarece Moscova “nu vede nicio legitimitate în Guvernul interimar ucrainean”. Totodată, preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, susţine că ruşii refuză orice contact cu Kievul în vederea unei soluţionări diplomatice a crizei din Crimeea.


6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Dosar

Foto: Olga Bulat, Ziarul de Gardă / Colaj: Ziarul de Gardă

Lupta procurorilor pentru 14 kg de aur La sfârşit de 2013, procurorii anticorupţie, împreună cu 32 de ofiţeri de investigaţie şi 5 de urmărire penală, au luat cu asalt două magazine specializate în comercializarea aurului din centrul Chişinăului, unde au efectuat percheziţii. Acţiunile au avut loc în urma unei petiţii în care erau sesizaţi că un angajat al MAI ar fi implicat într-o schemă criminală de import al aurului din Turcia. În cadrul operaţiunilor, procurorii au percheziţionat şi domiciliul poliţistului pe care îl suspectau de protecţionism, dar, în loc să plece cu probe la dosar, au uitat acolo dosarul cu informaţii operative. Agenţii economici susţin că dosarul este fabricat, iar procurorii recunosc că lucrurile decurg altfel decât s-ar fi aşteptat. „Cazul e foarte controversat şi complicat. Interese şi probleme... Ne „ajută” toţi din toate părţile”, spune Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie. Iurie SANDUŢA Pe 16 septembrie 2013, Ion Toacă, din satul Puhăceni, Anenii Noi, a scris o petiţie pe adresa şefului Serviciului protecţie internă şi anticorupţie din cadrul MAI, indicând că „poliţistul Constantin Bordeian a format o schemă frauduloasă prin care introduce ilicit cantităţi de aur din Turcia în R. Moldova, bijuteriile având marca falsificată sunt puse spre realizare în mai multe magazine de bijuterii... Şefa Camerei de Stat pentru

Supravegherea Marcării, Marina Margarint, activează de mai mult timp în această schemă criminală, datorită căreia agenţii se eschivează de la plata impozitelor în proporţii deosebit de mari. Toate bijuteriile din magazine sunt cu marcare falsă”, scrie Ion Toacă în plângerea înregistrată la MAI. Am încercat să aflăm cine este acel Ion Toacă, din Puhăceni, Anenii Noi, care ar fi denunţat presupusa schemă criminală. El susţine că este angajat în calitate de şofer la firma Mobis-Geniu SRL şi că, în anii 2012-2013, a decis să investească o parte din bani în procurarea bijuteriilor din aur. Ulterior, ar fi vândut bijuteriile unor rude, care aveau pretenţii că aurul ar fi fals, şi din acest motiv a scris o plângere la MAI. MAI a expediat materialele pe adresa Procuraturii Generale (PG), pentru examinare. Toacă a semnalat cazul pe 16 septembrie 2013, iar în mai multe Ordonanţe ale procurorilor Anticorupţie, dar şi în unele Ordonanţe semnate de procurorul general, Corneliu Gurin, scrie că Procuratura Anticorupţie a deschis un dosar penal pe acest caz la 3 septembrie 2013, adică cu 13 zile înainte ca Ion Toacă să anunţe organele de drept despre presupusa schemă criminală.

Bănuiala procurorilor

„La acea etapă, reieşind din actul de sesizare pe care l-am primit noi, se indica că ar fi implicat un poliţist. Prima etapă a fost de a cerceta dacă aurul era falsificat. După asta o să mergem pe persoane concrete. Atunci va fi clar dacă este sau nu vinovăţia persoanelor. E tare complicată problema asta”, ne-a spus şeful Procuraturii Anticorupţie, Eduard Harunjen. Pe 4 octombrie 2013, 37 de ofiţeri de investigaţie şi procurori

Anticorupţie au efectuat percheziţii la două magazine de aur, gestionate de ÎI Zaiaţ Ludmila şi de ÎI Gold Radu. În urma percheziţiilor, procurorii au ridicat aproximativ 14 kg de aur, l-au supus expertizei, ca să verifice dacă aurul este fals şi dacă marca de stat a fost aplicată direct de producătorii din Turcia. „În timpul percheziţiilor, ofiţerii au uitat dosarul la Bordeian acasă. Noi am avut posibilitatea să ne uităm peste documente, din care am înţeles că este un dosar fabricat”, susţine unul dintre comercianţii de aur.

Expertize repetate, fără rezultate clare

Într-un raport de expertiză complexă a Centrului Naţional de Expertiză Judiciară (CNEJ) se arată că, din 713 articole din aur ridicate de la ÎI Zaiaţ Ludmila, 422 au fost marcate prin metoda laser, dar nu a fost posibil de stabilit dacă marcajul bijuteriilor era aplicat de Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, pe motiv că „fascicolul laser nu este obiect material şi nu posedă un complex de indici identificatori în baza cărora să poată fi deosebit de alte fascicole cu aceleaşi caracteristici”. La celelalte articole din aur care aveau aplicat marcaj de tip mecanic, experţii nu au putut avea o concluzie clară, deoarece nu au fost prezentate toate mostrele, susţin ei. Procurorii au solicitat să mai fie efectuată o altă expertiză de către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării. Cea de-a doua verificare a stabilit că lipseau indicii de falsitate a marcajului. La rândul lor, procurorii au cerut să fie făcută încă o expertiză, mai complexă, inclusiv cu implicarea specialiştilor de la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe.

„Noi am intrat într-o mare epopee referitor la expertizarea aurului. Experţii nu pot să aprecieze marcajul. Acum are loc altă expertiză. Una s-a finalizat, dar trebuie de concretizat nişte momente... pentru că sunt opinii contradictorii între experţi. Noi presupunem că el este adus gata marcat. De asta şi vrem rezultatele expertizei, ca să apreciem dacă amprenta marcării este efectuată de Camera de Marcaj sau a fost făcută direct de producătorii din străinătate. Am făcut expertiza şi aici ne-am împotmolit. Problema este în expertiză, pentru că marcarea a fost făcută cu un dispozitiv laser. Însă noi nu prea avem specialişti... Noţiunea de laser pentru specialiştii noştri este una nouă. Ar fi un pas să facem expertiza peste hotare, dar mai aşteptăm...”, spune Harunjen.

Magistraţii dau dreptate agenţilor economici

Şefa Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării, Marina Margarint, ne-a spus că, în R. Moldova, articolele din aur se marchează prin metoda laser încă din 2007. „Noi am verificat marcajul. La Zaiaţ erau două articole suspecte, iar la restul articolelor a fost aplicat marcajul de stat. Nu pot să vă spun ce e cu dosarul, pentru că nu am luat cunoştinţă de materialele din el”. În timpul percheziţiilor din 4 octombrie 2013, procurorii au ridicat aproximativ 3 kg de aur de la magazinul gestionat de ÎI Zaiaţ Ludmila şi aproximativ 11 kg de aur de la un alt agent economic. La sfârşit de 2013, Zaiaţ a contestat în instanţa de judecată acţiunile procurorilor de a ridica aurul în momentul percheziţiilor. Astfel, printr-o încheiere irevocabilă, magistraţii de la Judecătoria Buiucani au considerat că articolele

din aur ridicate la 4 octombrie 2013 şi în privinţa cărora nu existau date precum că sunt nemarcate sau marcate fals au fost ridicate neîntemeiat de la proprietarul lor şi urmează să fie restituite. „Instanţa de judecată declară nulă acţiunea de percheziţie efectuată la 4 octombrie 2013 în partea care vizează ridicarea articolelor din metal de culoare galbenă în privinţa cărora nu existau date precum că acestea nu sunt marcate sau sunt marcate fals... Obligă procurorul să restituie proprietarului articolele din metal de culoare galbenă”, se mai arată în Încheierea judecătorului Victor Răţoi, din 2 decembrie 2013.

Harunjen: Cazul e foarte controversat

Deşi exista o hotărâre de judecată irevocabilă prin care procurorii erau obligaţi să restituie aurul, iniţial, acest lucru nu s-a întâmplat. Agenţii economici au apelat la executorii judecătoreşti, prin intermediul cărora şi-au recuperat o parte din bunuri. „Deja procurorii mi-au întors tot aurul după ultima expertiză. N-au găsit ce căutau. Dar încă nu i-au întors aurul şi vecinului, care este plecat peste hotare...”, ne-a spus Ludmila Zaiaţ. „Cazul e controversat şi complicat. Într-adevăr, ei s-au adresat la judecători, care au decis să le întoarcem aurul. Dar noi efectuăm expertiza... Încearcă şi prin executor să ne facă ridicarea silită. Mai în scurt, interese şi probleme. Ne „ajută” toţi din toate părţile. Dar noi am făcut şi măsuri administrative. Am alertat Camera de marcare să modifice procedura de marcare şi să cumpere un utilaj cu un grad mai mare de protecţie. Am alertat şi Guvernul, să fie la curent cu aşa fenomen”, ne-a mai spus Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 7

Dosar

DOSARELE JUDECĂTORILOR

Cine şi cum a dat mita la Judecătoria Căuşeni re la care procurorul a avut obiecţii. Până la urmă, Mândrilă a precizat că a locuit la Ciocana cu vreo trei ani în urmă, iar mai apoi că a muncit în calitate de şofer de taxi până în vara 2013 (cazul a avut loc în august 2013). „Vreţi să mă gruziţi? Eu spun adevărul, da el mă dă în cap, în gât...”, a precizat, într-un moment, Mândrilă, pe un ton ridicat şi enervat de insistenţa avocatului, care încerca să afle perioada în care martorul era şofer de taxi.

Răspunsuri vagi şi oboseala martorului

marin sandu şi dorin coval Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Apărarea încearcă să demonstreze că judecătorul de la Căuşeni, Dorin Coval, împreună cu un specialist principal din cadrul instanţei, învinuiţi că au primit tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei, au fost ţinta unei provocări. Iar declaraţiile martorului care a colaborat cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), dar şi circumstanţele cazului lasă loc de mai multe interpretări. Victor MOŞNEAG Săptămâna trecută a avut loc o nouă şedinţă de judecată în dosarul în care judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Căuşeni, Dorin Coval, împreună cu Marin Sandu, specialist principal în cadrul serviciului documentare în aparatul Judecătoriei Căuşeni, sunt învinuiţi că au luat mită. La începutul şedinţei, procurorul anticorupţie, Octavian Iachimovschi, a dat citire învinuirii.

Judecătorul nu înţelege învinuirea

Astfel, Sandu este învinuit de faptul că, la 5 august 2013, susţinând în faţa lui Iulian Mândrilă că are influenţă asupra judecătorului Dorin Coval, a primit pentru sine şi pentru judecător 300 litri de motorină, 100 litri de benzină, cu o valoare de 6450 de lei, precum şi mijloace băneşti în sumă de 500 de lei, pentru ca magistratul să pronunţe o hotărâre de încetare a procesului contravenţional în privinţa sa, proces care se afla la el în procedură. Pe 7 august 2013, aflându-se în biroul său de serviciu, Sandu a primit bunurile, iar în aceeaşi zi, judecătorul a pronunţat şi emis hotărârea. Învinuirea judecătorului reiese din acuzaţiile aduse lui Marin Sandu şi se rezumă la faptul că acesta, de comun acord cu specialistul principal al instanţei, a pretins şi primit bu-

nurile invocate mai sus, iar pentru asta, a emis o hotărâre de încetare a procesului contravenţional. Judecătorul Dorin Coval a precizat că învinuirea nu îi este clară. „Nu e formulată concret. Nu este indicat ce am luat, când, cum...”, a replicat acesta, iar mai apoi, judecătorul Serghei Dimitrov, cel care examinează dosarul, i-a cerut procurorului să vină cu explicaţii. După alte polemici între avocat/ procuror/inculpat pe marginea corectitudinii colectării probelor în dosar, s-a trecut, într-un final, la audierea martorului Iulian Mândrilă, cel care, conform datelor din dosar, a fost persoana care a colaborat cu ancheta şi care a transmis, sub controlul organelor de drept, bunurile pretinse de inculpaţi.

Apoi, acesta a menţionat că a auzit că i s-a făcut „proces-verbal”, iar el a sunat persoana pe care a dus-o anterior la Căuşeni, pentru că auzise că cel cu care s-a întâlnit lucra la Judecătorie şi „că poate clarifică”. „Mi-a zis că poate, doar că ar trebui ceva: taloane de benzină şi 500 de lei. Am venit la Chişinău, am văzut că legea nu prevede aşa ceva şi am apelat la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Apoi am depus o plângere şi l-am sunat pe d-lui, pe... Dorin (a menţionat numele judecătorului, dar a arătat cu degetul spre celălalt inculpat, n.r.). Apoi, cu ofiţerii am venit şi i-am transmis banii. Toate convorbirile le-am scos pe disc, la un internet cafe”, a povestit Mândrilă.

Cum s-a ajuns de la Chişinău la Căuşeni

Au urmat întrebările de concretizare, adresate de procurorul Iachimovschi. Mândrilă a precizat că, în urma accidentului comis de el la Căuşeni, a fost amendat, iar el nu a fost de acord, pentru că nu părăsise locul accidentului, şi că pe judecător l-a văzut doar în instanţa de judecată, când i-a examinat cererea. Acesta a mai zis că a înregistrat la telefon discuţiile pe care le-a avut cu Marin Sandu şi le-a salvat pe un disc. El şi-a motivat acţiunile prin faptul că „pur şi simplu, nu credeam. Dai un ban, dar poţi fi amăgit”. Mândrilă a precizat că a primit şi mesaje de la Sandu, pe care le-a salvat, prin care funcţionarul îi spunea cât l-ar costa nevinovăţia. Martorul a mai indicat la faptul că, după ce i-a transmis lui Sandu banii şi tichetele, acesta ar fi ieşit împreună cu judecătorul, cu o maşină, de pe teritoriul instanţei, dar şi că procesul în care a avut câştig de cauză a durat doar vreo 5 minute, iar hotărârea a primit-o pe loc. Mândrilă susţine că nu a fost forţat de nimeni să participe la operaţiunea CNA, că nu a primit bani şi nici tehnică specială. Au urmat un şir de întrebări adresate de Vasile Nicoară, avocatul judecătorului inculpat, Dorin Coval. Apărătorul a dorit iniţial să afle unde a locuit martorul, întreba-

Iulian Mândrilă, care s-a prezentat ca fost taximetrist şi actual muncitor, neoficial, în construcţii, a relatat că, în vara lui 2013, activând ca şofer de taxi, a luat un bărbat de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe care l-a dus până în sectorul Botanica. Acea persoană i-a luat numărul de telefon pentru a putea apela ulterior la serviciile sale, iar peste câteva zile, l-a telefonat şi i-a spus că are nevoie să meargă până la Căuşeni. „Acolo ne-am întâlnit cu d-lui (a arătat cu degetul spre Marin Sandu, n.r.), într-o „zdanie” (clădire , n.r.) mare. Ei au discutat vreo jumătate de oră, apoi am revenit în Chişinău”, a povestit Mândrilă. Peste câteva săptămâni, acesta a spus că a plecat iarăşi spre Căuşeni, la solicitarea clientului său. „L-am lăsat pe el undeva şi am parcat, nu cum trebuie, în faţa unui market. Am aninat pe cineva. L-am julit, cum se spune. Am coborât, nu am plecat deodată. Dar, nimeni nu a venit, iar clientul m-a sunat să merg să-l iau, aşa că am lăsat pe fereastra maşinii accidentate numărul meu de telefon. A doua zi, m-a telefonat un agent şi m-a acuzat că am părăsit locul accidentului şi că trebuie să merg la Căuşeni”, susţine Mândrilă.

„Dai un ban, dar poţi fi amăgit...”

După ce procurorul a obiectat la mai multe întrebări adresate de Nicoară, avocatul a precizat că apărarea încearcă, prin aceste întrebări, să demonstreze că la mijloc ar fi vorba de o provocare. Răspunzând la întrebări, Mândrilă a mai spus că nu-şi aminteşte dacă maşina sa, în urma accidentului din Căuşeni, a suportat deteriorări. „Când îmi amintesc, vă spun...”. Avocatul lui Coval l-a întrebat pe acesta dacă îl cunoaşte sau nu pe posesorul maşinii pe care a accidentat-o. „Era o maşină VAZ. Pe proprietarul maşinii până azi nu-l cunosc”, a zis acesta. Apoi, răspunzând la alte întrebări, Mândrilă a spus că maşina sa, cu care a lucrat şofer de taxi, i-a fost oferită de un oarecare Viorel, numele de familie al căruia nu-l cunoaşte, dar şi că nu e la curent cu faptul că proprietarul VAZ-ului pe care l-a accidentat la Căuşeni locuia tot la Ciocana. Din spusele lui Nicoară, apărarea încearcă să demonstreze că accidentul rutier de la Căuşeni a fost o înscenare. Audierile au inclus discuţii despre accident şi despre ce s-a întâmplat ulterior, iar mai apoi Mândrilă a menţionat că persoana care a solicitat să meargă spre Căuşeni se numeşte „Ădic” şi că l-a oprit pe bd. Ştefan cel Mare, intersecţie cu Armenească, în apropiere de MAI. Nicoară l-a întrebat dacă ştia că acesta e angajat MAI. „Nu”, a răspuns el. Martorul a admis că, de-a lungul timpului, a depus mai multe plângeri legate de încălcări depistate de el în mai multe zone ale ţării, dar şi că, anterior, a mai fost la CNA, fiind parte pe un dosar cu bani falşi. El a refuzat să ofere alte detalii despre acel dosar. „Nu am dreptul să spun. Nu prevede legea”, a invocat martorul. Întrebat de Nicoară cine i-a scris plângerile care conţineau mai mulţi termeni juridici necunoscuţi martorului, plângeri adresate organelor de drept, acesta a menţionat că i le-a scris fostul său avocat, numele căruia nu îl cunoaşte. „Având avocat, de ce aţi căutat pe altcineva să vă soluţioneze cauza?”, a întrebat avocatul judecătorului. „Nu vă pot lămuri”, a răspuns martorul. De fapt, în multe momente acesta a oferit declaraţii contradictorii sau a refuzat să răspundă. Într-un moment, el a spus că a înregistrat doar discuţiile telefonice cu Marin Sandu, după care a recunoscut că l-a întregistrat pe acesta şi în biroul său. După această confuzie, procurorul Iachimovschi a cerut întreruperea audierii lui Mândrilă, pe motiv că acesta ar fi obosit.

Foto: unimedia.info

Dosarul penal pe numele judecătorului Curţii de Apel Bender Nicolae Nogai a ajuns la final. La susţinerile verbale, procurorul anticorupţie Victor Muntean a solicitat ca judecătorul „raider”, acuzat că a emis decizia prin care a legalizat decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale „Moldova Agroindbank”, să execute o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare şi să fie privat de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de 5 ani. De remarcat că, anterior, apărătorii lui Nogai au solicitat o expertiză, judecătorul negând că semnăturile din încheierea judecătorească şi titlul executoriu îi aparţin. Rezultatele expertizei, venite după mai bine de 6 luni, au arătat că semnătura din încheierea judecătorească este a judecătorului, dar că cea din titlul executoriu nu este a sa.

Foto: crime.md

La sfârşit de 2013, a ajuns în instanţa de judecată şi dosarul penal pe numele lui Ion Busuioc, judecătorul Judecătoriei sect. Centru învinuit că, încălcând regulile securităţii rutiere, a ucis un om. Accidentul a avut loc în august 2013, magistratul accidentând mortal un bătrân în preajma satului Ratuş, Criuleni. Dosarul este examinat la Judecătoria Criuleni. De precizat că Ion Busuioc continuă să activeze, nefiind suspendat din funcţie pe perioada examinării cauzei penale.

Foto: Ziarul de Gardă

Dorin Coval, judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Căuşeni, mai figurează într-un alt dosar penal, instrumentat de Procuratura Anticorupţie în februarie 2014. Coval este învinuit de faptul că a emis, cu bună ştiinţă, o hotărâre ilegală, indicând în ea date false. La începutul anului, încălcările au fost confirmate printr-o decizie a Curţii de Apel Bălţi. Solicitat de ZdG, Coval nu a dorit să se pronunţe pe marginea acestui dosar.


8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Viaţa redacţiei Gerhard Ohrband,

cercetător ştiinţific universitar

Asistenţă toxică din partea sectorului public pentru sectorul public Istoricul american Thomas E. Woods spunea într-un interviu, în care era întrebat despre atitudinea sa critică faţă de sistemul de ajutor internaţional pentru dezvoltare, că el ar susţine conceptul în cauză într-o singură situaţie: când ar avea intenţia de a distruge ţara recipientă. Aici se are în vedere doar ajutorul provenit din sectorul public şi acordat sectorului public; acţiunile de caritate private şi cele organizate de ONG-uri fiind cu totul altceva, deoarece la donatorii şi recipienţii privaţi există un grad de control sporit. Zilnic, politicienii, societatea civilă şi cetăţenii simpli se plâng de corupţie. Dar nu se prea spune de unde apare aceasta. „Soluţiile” sunt clare: mai multe granturi pentru reforma judiciară, mai multe intenţii bune, mai multe campanii electorale ”anticorupţie”. Recent, analistul politic american Lew Rockwell, în legătură cu condamnarea primarului din New Orleans pentru acte de corupţie, a atras atenţia asupra faptului că lupta cu corupţia fără micşorarea concomitentă a sectorului public e o iluzie. Parafrazându-l pe Lockwell, dacă amplasăm în pădure cantităţi mari de hrană, e inevitabil să vină mistreţii să se lupte pentru consumarea acesteia. Analogic vorbind, dacă sistemele statului modern îi oferă politicianului şi funcţionarului public acces direct la banii contribuabilului, îi permit, prin respectiva bancă centrală, să creeze bani noi din aer, să schimbe, cu o simplă modificare textuală într-o lege, destinul a milioane de oameni, să pună judecători în poziţia arbitrilor monopolişti etc., de ce ne mai mirăm apoi? Dacă la aceasta se mai adaugă fondurile internaţionale pentru ”reforma justiţiei”, care ar fi motivul să se schimbe status quo-ul? Destinatarii înţeleg că, cu cât mai mult persistă problemele, cu atât mai mult continuă fluxul de bani din exterior. Dacă printr-un truc magic (sau un miracol biblic), într-o clipă, sistemul de justiţie s-ar transforma într-unul perfect, care ar fi justificarea obţinerii

noilor fonduri pentru lupta anticorupţie şi drepturile omului? Oare ce fonduri primesc, actualmente, Liechtenstein, Elveţia sau Norvegia pentru reformele lor în justiţie?! De asemenea, distribuitorii generozităţii internaţionale şi-ar pierde instantaneu posturile bine plătite prin exproprierea contribuabilului occidental. Astfel, ambii ”parteneri” se află într-o poziţie orientată spre ”transformări pe termen foarte lung”. Cu toţi banii investiţi în campanii mass-media, în sponsorizarea intelectualilor loiali, industria ajutorului internaţional pentru dezvoltare are prea puţine realizări pentru a se recomanda ca una de succes. Nici mult invocatul Plan Marshall nu a avut efectele care i se atribuie în folclorul politic. Dimpotrivă, asistenţa internaţională a devenit notorie pentru menţinerea unor regimuri corupte la putere, care, cu bani externi, îşi pot permite cumpărarea voturilor prin oferirea de favoruri unor grupuri ţintă din electorat. Ţările recipiente se transformă într-o scenă de război civil, deseori şi militar, pentru fondurile externe. Târgul pentru Ucraina dintre Rusia şi UE are un aspect adiţional dezgustător. Atât Putin, cât şi Barroso flutură cu miliarde de euro pentru a ”susţine” Ucraina, în timp ce cetăţeanul de rând, probabil, conştientizează că nicio hrivnă nu va ajunge la el personal şi că „conducta” de bani are din start prea multe găuri. Şi de unde vin acele miliarde care se disponibilizează cu atâta uşurinţă? Ele vor lipsi cetăţilor de rând sărăciţi din Rusia periferică sau şomerilor în masă din UE. Sau, cel mai probabil, banii vor fi pur şi simplu creaţi din nou, contribuind astfel la inflaţie, care afectează mai grav păturile medii şi de jos ale populaţiei. Ţări precum Coreea de Sud, Taiwan sau Chile s-au dezvoltat anume atunci când nu mai primeau ajutor internaţional şi erau obligate să implementeze reforme adevărate pro-business. Altminteri, dacă vin bani uşori, care e sensul de a schimba serios ceva pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi climatul investiţional?

Caricatură: Alex Dimitrov

Deputat: “Jur că nu vreau apartament de la stat” Alina radu alina.radu@zdg.md

Eu ştiu cum ar arăta un colectiv parlamentar ideal în R. Moldova. Ştiu că va fi greu de găsit 101 oameni de care am eu în vedere, dar sunt sigură că ei există şi că ar accepta. Doar să-i identificăm şi să le putem face cumva loc. Pentru că în Parlament acum e un fel de îmbulzeală. E final de mandat şi trebuie de participat urgent la marea împărţeală. Patru ani nu trebuie să treacă fără urme pentru vistieria familială, patru ani în Parlament înseamnă, în acceptul multor deputaţi, minimum un apartament. Chiar dacă au salarii garantate, dar şi indemnizaţii pentru plata chiriei pentru cei care nu au un loc de trai în Chişinău, deputaţii se simt obligaţi să îşi adjudece şi câte un apartament la preţ redus, de – le ia câteva ore de muncă să scrie o scrisoare, să o semneze şi să o voteze în Parlament, dar efortul merită, nu? Membrii Guvernului şi Preşedintele R. Moldova au un jurământ stabilit de lege care zice aşa: “Jur solemn să slujesc cu credinţă poporului Republicii Moldova, să respect cu stricteţe

Constituţia şi celelalte legi ale Republicii Moldova, să garantez drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să îndeplinesc în mod conştiincios înaltele obligaţii ce mi-au fost încredinţate.” Jurământul e aprobat în 1991, dar acesta n-a ajutat întotdeauna. Mai rău e că deputaţii nu au un jurământ. Şi atunci, se vede că îşi jură fiecare ce vrea. Unii se jură că nu fură, chiar. Spectacolul cu deputaţii care au semnat scrisoare de solicitare de teren pentru apartamente a fost la fel ca spectacolele similare pe care le-au tot dat deputaţii din toate legislaturile. În toate legislaturile mulţi dintre deputaţi veneau în Parlament ca să îşi rezolve problemele personale – apartamente, aranjatul copiilor la locuri bune de studii sau muncă, afaceri. Au trecut 20 de ani şi interesul deputaţilor a rămas acelaşi. E pentru că nu au avut un jurământ? Cele 101 persoane din viitorul Parlament cred că trebuie să fie inteligente, cu educaţie bună, competente în diverse domenii ale vieţii politice şi sociale, şi încă ceva, dar ceva extrem de important. Cele 101 persoane trebuie să jure, cu mâna pe Biblie, sau pe sabia lui Ştefan cel Mare, sau pe statuia lui Budha, sau pe orice cred ele, dar să se ţină de cuvânt atunci când vor jura asta: “Jur

solemn să nu cer, să nu caut şi să nu mă pricopsesc cu apartamente, maşini, călătorii, conturi, firme, interese timp de patru ani”. Putem oare găsi un grup de 101 tineri, cu studii bune, care au învăţat prin universităţi din străinătate, dar şi din familii integre din Moldova, care să vină, nu pentru o veşnicie, ci doar pentru o mică perioadă de 4 (patru) ani să muncească pe bune în Parlament? Să vină să depună o muncă intelectuală, nu fizică, nu la bălegar, la un proces legislativ. Nu cerem să facă această muncă gratis, căci au pentru aceasta un sediu nou, bine dotat, salarii – suficiente pentru întreţinere, indemnizaţii pentru deplasări, cantină cu meniuri gustoase la preţ redus, transport de serviciu pentru chestiuni de serviciu, internet, laptop, telefon, vacanţă garantată de lege. Celor care nu dispun de un loc de trai, li se oferă spaţiu de locuit pentru perioada parlamentară, sau li se achită chiria pentru această perioadă. Deci pentru 4 ani li se asigură toate condiţiile de muncă, nu de furt şi îmbogăţire, dar nu e atât de mult, e doar 4 ani. Eu sunt sigură că cel puţin 101 tineri dintre aceştia avem. Dar cum le facem loc? Ce le dăm actualilor parlamentari să se retragă?

Marşul bunicuţelor cu cărucioare Aneta Grosu aneta@zdg.md

Cine va mai naşte copii în R. Moldova? Toată săptămâna încerc să găsesc un răspuns cât mai optimist şi mai complex la această întrebare, dar nu reuşesc. Bătăliile de la intrarea şi din sălile Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, tergiversarea soluţionării problemelor sesizate de mamele tinere, declaraţiile indecise ale funcţionarilor te fac să crezi că, în R. Moldova, în următorii ani, ar mai fi nevoie de doar câţiva copii nou-născuţi, pe rol de mostre, care ar servi în calitate de argumente în faţa străinilor că aici viaţa continuă, că ei, aceşti copilaşi, sunt viitorul, speranţa şi continuitatea acestui stat. Sunt sigură că mamele şi taţii protestatari au simţit cuţitul la os, altfel nu ar fi ieşit în stradă, să protesteze. Nu ar fi ieşit pentru că, o sarcină sau, şi mai mult, un copil mic, înseamnă un regim complicat de viaţă, înseamnă zile în care nu mai eşti tu, înseamnă nopţi

nedormite, înseamnă ore în şir, petrecute în faţa leagănului, înseamnă bucătărie, baie, rufe de spălat, înseamnă piaţă, magazine, plimbări la aer, vizite la doctor, etc. Cum ar mai fi găsit loc de proteste, dacă nu le-ar fi ajuns cuţitul la os? Protestele şi decizia mamelor gravide şi a celor cu copii mici de a organiza un marş, duminică, pe străzile Chişinăului, sunt o încercare inedită de a deschide ochii autorităţilor la ceea ce se întâmplă în realitate în viaţa tinerelor familii de la noi. Mulţi dintre cei care protestează sunt tineri cu studii, persoane care cunosc, cel puţin din mass-media, cum e să fii mamă sau prunc în UE, acolo unde încercăm să ajungem cât de curând. Bunăoară, Germania plăteşte alocaţie de stat pentru primii trei copii în mărime de 154 de euro pe lună per copil, iar pentru următorii – câte 179 de euro pe lună. Italia acordă 124 de euro pe lună, Irlanda plăteşte lunar pentru primul şi cel de-al doilea copil câte 150 de euro, iar pentru următorii câte 185 de euro. Danemarca plăteşte pentru fiecare copil până la vârsta de 3 ani câte 151 de euro pe lună, iar în Marea Britanie alocaţiile sunt acordate săptă-

mânal, câte 20-25 de euro pe lună. La noi, indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului nu au fost vreodată suficiente sau echitabile, dar tentativa de a „rupe” din ele, pe motiv că nu sunt bani sau pentru că trebuie majorate pensiile bătrânilor, e mai mult decât ofensatoare. Adică, de ce să tai de la gura copiilor şi să promiţi că le vei da bătrânilor, pentru că au pensii prea mici? I-a întrebat cineva pe bătrâni dacă ei acceptă să ia bucata de la gura pruncilor? Aceşti bătrâni sunt bunei şi bunicuţe şi nu-mi imaginez cum s-ar împăca ei cu gândul că statul a tăiat din masa copiilor şi a gravidelor şi le propune lor, vreo 6% în plus la actualele pensii, astfel încât ei să arate mai optimişti într-un an electoral. E o strategie cam ruşinoasă şi, din acest considerent, în toate acţiunile mamelor gravide şi ale celor cu copii mici ar fi loc şi de solidarizarea bătrânilor, care ar veni cu un mesaj părintesc despre faptul că ei, care au o experienţă amplă de viaţă, ei, care au trecut prin încercări dificile, în regimul sovietic, nu acceptă niciun favor de la stat făcut pe contul unor prunci, născuţi sau nenăscuţi încă.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 9

Viaţa redacţiei DE joi până joi Vineri, 7 martie Ne-a vizitat Andrei Bârsa, de la Călăraşi, ca să ne spună că, şi în acest an, oficiile poştale duc cu întârziere ziare la abonaţi. Totodată, el ne-a vorbit despre faptul că, în centrele raionale, ziarele editate în limba română sunt greu de găsit pentru că sunt puţine chioşcuri, iar oamenii nu sunt obişnuiţi să umble pe la poştă, ca să cumpere un ziar. Sâmbătă, 8 martie Deşi nu am fost la redacţie, mai mulţi cititori ne-au transmis urări de sănătate şi de bucurii, cu prilejul sărbătorii primăverii. Vă mulţumim tuturor celor care aţi avut grijă să nu ne uitaţi în această zi. Luni, 10 martie La redacţie a sunat un cititor să ne spună că, recent, într-un sat din raionul Glodeni a avut loc un omor în care au fost implicate mai multe persoane. Cititorul susţine că tatăl băieţilor implicaţi în săvârşirea infracţiunii avea oi şi o stână, dar că, acum, când cazul este investigat de procurorii din localitate, acesta nu mai este proprietarul oilor şi al stânii. Oare are vreo legătură investigarea crimei cu vânzarea oilor? - se întreabă cititorul. Marţi, 11 martie Ne-a contactat un cititor tocmai din Austria. Un cetăţean român, care a simţit pe propria-i piele cum se face justiţie în R. Moldova. Bărbatul ne-a anunţat că, după apariţia în mass-media a pozelor din casa de milioane a procurorei Neaga, mai mulţi procurori care aveau deschise conturi pe site-urile de socializare şi le-au blocat sau au şters pozele în care apăreau în ipostaze nedemne pentru un actor al justiţiei. Miercuri, 12 martie Am fost telefonaţi din Străşeni, de o persoană mulţumită de faptul că, în sfârşit, presa a ajuns şi în regiunea lor cu dezvăluiri despre averile celor care fac justiţie. „Prin raioane, jurnaliştii de obicei nu prea ajung, dar acolo se întâmplă lucruri poate mai interesante decât în Chişinău”, a susţinut interlocutorul. Acesta ne-a oferit şi câteva posibile subiecte despre justiţiabili din Străşeni, la care ZdG va reveni în ediţiile viitoare.

Foto: Ziarul de Gardă

Dumitru Marian a abonat două persoane la ZdG

Un vecin informat e un vecin adevărat A venit mama de la ţară şi mi-a adus vin şi ouă. “De la gheaghea Michea. Îţi mulţumeşte că l-ai abonat la ziar.” Eu ştiu că noi ştim tot. Admit că noi am ajuns la faza când putem distinge răul de bine. Cred că un om informat e un om puternic. Sunt sigur că moldovenii fără acces la internet ar vrea să fie bine, fără să ştie cât de rău este, de fapt. Dar faptul că eu ştiu, nu schimbă nimic. Am avut intenţia la un moment dat să formez un grup pe facebook, unde să scrie oamenii cât de tare s-au săturat de politicani nesimţiţi şi oligarhi care nu pot lega două vorbe,

dar au tupeul să scrie legi pe care noi trebuie să le respectăm. Aveam intenţia să sabotez alegerile care vin (la asta încă nu am renunţat definitiv). Pentru că eu primesc zilnic atâta informaţie, încât sabotajul şi boicotarea oricărei şanse de a-i vedea din nou la putere, este unicul lucru decent care îmi vine în minte. Vecinii mei de la ţară mă întreabă de fiecare dată ce se mai aude la Chişinău? Pe cine trebuie de votat? O să fie bine sau de-amu gata? L-o mai băgat pe acela la puşcărie sau încă e judecător? E drept că acela s-a făcut miliardar în trei ani? Acela pe care îl

caută interpolul tot îi în parlament? Vecinii mei ar vrea să ştie, iar dacă le tâlcuiesc eu ştirile, atunci le iau drept adevăruri. Nu că aş deţine eu adevărul suprem, dar ei alte adevăruri nu aud. Trăiesc în beznă. Nu poţi să le ceri unor oameni din beznă să gândească limpede. Am decis să-i abonez pe doi vecini la Ziarul de Gardă. Acum îmi povestesc ei mie ştiri. Acum ei ştiu chestii pe care eu nu le cunosc. Acum ascultăm pe rând pentru că adevărul îl deţin şi ei, pentru că au şi ei ceva de spus. O parte din adevăr, este adevărat, dar măcar deţin ceva.

Suntem un popor slab, dar putem fi mai puternici dacă ne informăm. Dacă fiecare din noi şi-ar lumina măcar doi vecini, noi am deveni un popor luminat. Eu chiar cred în asta. Sunaţi la un ziar. Abonaţi un vecin. Asta ajută. Orice ziar care vi se pare vouă echidistant sau chiar subiectiv, dar să fie un punct de vedere pe care voi îl consideraţi corect, pentru că voi aveţi capacitatea de a distinge! Încurajaţi-i şi pe alţii, nu costă nimic! Dumitru Marian Sursa: dumitrum.com

opinie

Alertă oranj 2 sau comerţul caratiştilor Auzi? Cică 250.000 ar costa. În bani din acei care tot se apreciază, nu din acei în care îţi este plătit salariul. O cifră pe care am mai auzit-o în raport cu alţii, dar pe care am luat-o drept bârfă sau legendă urbană. Dar pe alţii nimeni nu i-a prins (не пойман - не вор) şi nici nu tare s-a înghesuit careva să-i prindă. L-au prins pe ăsta, căci atunci când ai om la procuratură sau la acei cu bâta, îi prinzi, că nu-i mare scofală. Pe bune, faci ce vrei din moment ce e făcut în numele dreptăţii şi de dragul legii, fie ea şi înşirată în văzul lumii în palate luxoase şi în aşternuturi mătăsoase. Poţi face orice cu o singură condiţie: să le spui bădăranilor ăştia de cetăţeni care este dreptatea şi care este legea, dar şi mai important este să le dai de înţeles care este interesul naţional şi că toate se fac anume în numele interesului. Strategie, frate, nu foaie verde! Interesul poartă fesul, mon cher, iar fesul se poartă de obicei pe cap, fii atent, pe un singur cap, nu pe capetele noastre care se cuvine să le dezgolim atunci când trece “vlădâca” pe drum şi să-i mai pupăm şi mâna cu care ne

miluieşte din paşte în paşte, căci noi atâta aşteptăm: miluire. Şi ei ne-o dau, doar nu costă bani, pentru restul – mai târziu, la paştele cailor, iar ca să nu îndrăznim a cere prea mult (te pomeneşti că cere cineva sa însemne în calendar încă o zi naţională: „Paştele cailor”), caii au fost daţi la carne. De ales am tot ales, dar cum nu m-am ales cu mare lucru, caut şi eu acum de unde să scot 250.000 să-mi iau şi eu un deputat care sămi reprezinte fesul şi să-mi poarte interesul. Nu de alta, dar cam încep a mă ustura fesele de când tot îmi dau toţi parveniţii şuturi în fund. Şi încă îmi mai spun să nu caut avioane (unde boala să le mai cauţi, căci au fost demult vândute?), ci să-mi caut de treabă, pe unde-oi şti eu în lumea largă, căci are cine se ocupa de interesul cela naţional al nostru şi fără grija mea insistentă. Adică tot ei ştiu ce contează pentru cei mulţi: drumul şi stabilitatea LOR politică, bat-o vina, nu cumva să le-o zdruncine careva. Din alt punct de vedere, dacă aş găsi 250.000, la ce bun să-i dau eu cuiva? Şi dacă se găseşte unul

mâine cu 300.000? Pierd toţi banii, frate! Urâtă întrebare, dar nelalocul ei, căci nici 300.000 nu am şi nici 250.000. După toate, reiese că eu nu am nimic de pierdut, în schimb câţiva ar avea de câştigat. Mde: interesul, bată-l fesul. Şi tot nu foarte mulţi, ci doar acei cu „interesul naţional” şi cu mâna pe bâtă. Şi dacă nu lăsăm noi interesul şi nici nu-l luăm, cel puţin îi cunoaştem preţul: 250.000 x 101 = 25.250.000. Cât ziceţi că ar costa alegerile parlamentare? Nu-i mai bine să închidem această farsă şi să mai economisim ceva bani la buget, nu de alta, dar iată: ne manâncă din picioare creditorii şi ne spun că ar fi bine să mai închidem robinetele. Şi le-am închide noi, dar nu avem acces la ele. Mai rău chiar, se găseşte unul care tot ne ameninţă că ni-l închide definitiv. Noroc că am ieşit din iarnă, încă Putin (am greşit (ne)intenţionat puţin o cratimă şi o majusculă) şi cresc sălăturile şi verzăturile şi iată atunci să vedeţi voi politică naţională, nu în toi de iarnă! Şi-apoi cifra asta nu-i ea chiar într-atât de mare: ian’, flăcăi şi fete mari, faceţi o factură şi daţi-o secretarului cela de stat american.

Poate mai economisim din bani (ei asta vor, nu? să economisim!) şi din efort, dar mai cu seamă, din timp, căci nu mai avem noi chiar atâta vin să le dăm în schimb. Cu atât mai mult că o parte din el, cică, va curge în sensul invers, către acel cu robinetul şi nu ai ce-i face, căci, după cum ziceam, robinetele nu-s la noi, nici de la gaz, nici de la vin... Aşa că, fratele meu, ia-ţi paşaportul biometric şi caută-ţi de treabă (aici ar trebui să recunoaştem că au coincis interesele), dar s-o faci repejor, cât mai zboară avioane şi nu trebuie să le cauţi, căci, vezi bine: nu-i voie. Nu de alta, dar poate intra şi acest robinet pe mâna сантехник-ului de la Kremlin... Toate bune, dar aş vrea să ştiu şi eu cum stăm cu alesul, căci nu am votat niciun deputat anume ci doar nişte nume, ele fiind ale partidelor şi nu scoase din metrică. Omul la noi e liber, chiar şi deputatul, şi dacă tot zice că iese din partid, ducă-se cu tot cu metrică!, dar atunci să lase şi mandatul, ori să se-mpartă şi cu mine din acele 250.000 căci, zău, nu mi-ar strica. Vitalie Vovc, Paris Franţa


10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Exclusiv — Expoziţia „Metamorfozele luminii” este încărcată de culori. Cât de greu e să găseşti culoarea potrivită? — Depinde ce cauţi şi ce vrei să spui în pânza la care lucrezi. Eu, din tinereţe, cam duc lipsă de lumină. Unul dintre primele mele ateliere era plasat la marginea Orheiului, într-un subsol fără ferestre. Singurele „ferestre” le-am confecţionat din coli de hârtie, decupate din diferite reviste, cărţi, pe care erau scrise nişte poezii. Erau singura mea lumină. Aflându-mă în acel întuneric şi simţind acut lipsa de lumină, îmi doream, cel puţin, ca tablourile mele să fie luminoase. Dorul acesta de lumină, de culori vii, de sărbătoare mi-a intrat în sânge şi nu mă pot lecui toată viaţa. Încerc să fac o sărbătoare şi pentru sufletul meu, şi pentru cei care vin să-mi privească tablourile. — De ce aţi numit expoziţia „Metamorfozele luminii”? — Am avut mai multe expoziţii personale. În 2000, am avut o expoziţie la Muzeul Naţional de Artă, închinată creştinismului – „Despărţirea luminii de întuneric”. După aceea, prin 2004, am avut o expoziţie la Galeria „Constantin Brâncuşi”, intitulată „Universul luminii”, deci aceeaşi boală – setea de lumină. În 2009, a fost o expoziţie „Raza de lumină”, după care a urmat „Clipe de lumină”. Mă ţin în jurul luminii, pentru că, în fond, aceasta este, cred eu, creaţia, mesajul creaţiei şi menirea ei – să ne lumineze sufletul, gândul, să ne lumineze unii pe alţii. Atunci şi viaţa va fi mai frumoasă, mai luminoasă, mai plăcută. Sunt atât de îndrăgostit de lumină, încât m-am făcut şi eu alb. Cu fiecare zi devin tot mai luminos şi mai luminos (zâmbeşte, netezindu-şi barba albă, n.r.). — Aţi spus, într-un interviu, că orice expoziţie e un examen. Diferite persoane au emoţii diferite în timpul examenelor. Care sunt trăirile dvs.? — Mă gândesc la un singur lucru: lumea care vine să-mi vadă lucrările să nu regrete. Îmi doresc ca măcar un colţişor, o lucrare, un colţ de pânză cuiva să placă, atunci îmi pare că visul meu este împlinit, fiindcă omul nu şi-a jertfit timpul în zadar. Dacă se duce acasă cu un strop de lumină, cred că unui artist nu-i trebuie altceva. Şi-a atins scopul. — Astfel, examenul se transformă treptat în sărbătoare... — Da. Am o tradiţie. Când organizez o expoziţie (acestea sunt făcute din cinci în cinci ani), vin doar cu lucrări noi. De data aceasta, mulţi colegi de-ai mei credeau că, dacă împlinesc o vârstă rotundă – 60 de ani, o să-mi adun lucrările făcute pe parcursul vieţii. Or, eu n-am făcut asta, n-am făcut o retrospectivă. Am decis să aduc spectatorului iarăşi ceva nou. Cred că este un mare avantaj că am reuşit, şi de această dată, să vin cu gânduri noi, cu

Creaţia fără căutări este ca Pasărea fără aripi – nu va cunoaşte Zborul niciodată. (Andrei Mudrea)

Interviu cu Andrei Mudrea, artist plastic

„Ai noştri” îşi bat joc de noi mai tare decât „ciuma roşie”

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

tehnici noi, cu metafore noi, cu noi culori. Este o mare bucurie pentru un artist când reuşeşte să mai spună ceva nou. Însăşi menirea artistului în creaţie este de a încerca măcar să facă ceva inovativ. Toată istoria artelor se ţine pe cei care au avut curajul şi bărbăţia să încerce noul: şi Pablo Picasso, şi Salvador Dali, şi Henri Matisse, ş.a. Reuşesc doar cei care au avut curajul de a risca să vină cu un mesaj nou, indiferent dacă place/nu place, sunt înţeleşi/nu sunt înţeleşi, doar cei care au avut curajul să facă un pas înainte.

un măr, la alta o prăsadă şi la a treia o cană. Asta dacă n-a venit directorul să-i îndemne pe toţi să meargă la prăşit livada sau la strâns cartofi. Noi venim în viaţa noastră cu cele două lecţii ca vai de capul lor făcute. În afară de cana ceea desenată strâmb sau drept, nu mai avem alte cunoştinţe. Este un mare minus că, până în prezent, în şcoli, nu se predă istoria artelor. Noi vrem în Europa. Tare ne zbatem, dar cu ce, dacă nu avem cultură elementară? Noi nu putem deosebi tabloul de panou, portretul de natura statică…

— Tocmai aţi rostit două cuvinte: curaj şi risc. Înseamnă aceasta oare că atunci când are succes o lucrare sau un ciclu de lucrări există riscul ca următoarea lucrare (următorul ciclu) să fie neînţeles, neacceptat? — De obicei, tot ce este nou în lume, indiferent dacă e vorba de artă sau de ştiinţă, sau în viaţă, este luat în coarne, din simplul motiv că lumea nu este pregătită. Ea are nevoie de timp, ca să se obişnuiască, să înţeleagă, să se acomodeze la acest „nou”, să-l pătrundă. Din păcate, societatea noastră, deocamdată, nu este pregătită pentru aceasta. Să luăm un exemplu foarte simplu. Ştim bine cum se predă desenul în şcoală, în cele, maximum, două ore pe săptămână. La o lecţie elevul este învăţat să deseneze

— Dar cei care stau în fruntea ţării pot face această deosebire? — Cei din Parlament, până în ziua de azi, nu pot deosebi atelierul de creaţie de atelierul de reparaţie. Or, noi, toţi artiştii plastici, suntem obligaţi prin lege să plătim taxe ca întreprindere. E de râsul lumii, fraţilor. Atelierul de creaţie nu poate fi similar cu atelierul în care se repară maşinile. Crearea unui tablou poate dura, uneori, un an de zile. Atelierul este locul de lucru al unui artist. În acest caz, toţi miniştrii, începând cu preşedintele ţării, trebuie să plătească pentru cabinetul lor de lucru, aşa cum plătesc artiştii. Ne-au făcut şefi de întreprindere, de parcă am deţine uzine, fabrici etc. Este o prostie care trebuie reparată cât mai repede, fiindcă, până la urmă, acesta

este patrimoniul ţării. Dacă noi o să intrăm în Europa, să dea Domnul, trebuie să intrăm cu cultura noastră, cu bogăţia, cu patrimoniul nostru, să avem cu ce ne mândri, aşa cum România se mândreşte cu Brâncuşi. Anume Brâncuşi vorbeşte pe toate meridianele globului despre România, nu roşiile şi nu damigeana. Toate delegaţiile care vin la noi, din păcate, în primul rând, sunt duse la Cricova, dar de ce nu vin la expoziţii, de ce nu vin în ateliere? Avem pictori celebri: şi Mihai Grecu, şi Eleonora Romanescu, şi Valentina Rusu-Ciobanu, ş.a. Uitaţi-vă ce cultură avem, nu să-i ducă să vadă poloboacele de la Cricova. Este o mare prostie, care trebuie depăşită. — Aţi spus că lucraţi în cicluri de câte cinci ani. De ce anume această perioadă de timp? — Mă încadrez perfect în această perioadă. Primii doi ani sunt dedicaţi experimentării, căutării de noi tehnici, noi metode, noi tehnologii. În această perioadă, se acumulează o oarecare practică de lucru. După aceea, urmează cizelarea a ceea ce-ai găsit. Ultimul an este dedicat finisării lucrărilor. Este o perioadă potrivită. Nu este nici prea grăbit, nici prea lent. Tabloul nu iese din atelier nici crud, nici cu aburi. Iese gândit, cântărit bine şi pregătit pentru ochiul şi sufletul spectatorului.

1988 Medalia de Argint pentru tabloul „Tăcere” (Moscova, Rusia) 1989 Laureat al Premiului Tineretului (R. Moldova) 1990 Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a R. Moldova 1991 Premiul Special pentru Pictură, tabloul „Sârmă Ghimpată” (Bacău, România) 1994 Premiul revistei „Literatura şi Arta” pentru ciclul de lucrări „Istoria Moldovei” (Chişinău, R. Moldova) 1994 Diplomă de Onoare (Saint Elpidio, Italia) 1995 Laureat al Salonului Naţional de Arte Plastice (Veigne, Franţa) 1995 Premiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru tabloul „Dialog” 1996 Premiul Special pentru Pictură (Chişinău, R. Moldova) 1996 Premiul II al Societăţii „Mitropolitul Varlaam” pentru tabloul „Motiv biblic” (Chişinău, R. Moldova) 1998 Premiul Special pentru Pictură (Chişinău, R. Moldova) 2001 Conferirea Titlului onorific „Maestru Emerit al Artei” 2002 Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova pentru Pictură 2004 Premiul Ministerului Culturii din R. Moldova pentru tabloul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” 2004 Premiul UAP din R. Moldova pentru „Expoziţia Anului” 2006 Premiul UAP din R. Moldova pentru sculptura „Cina cea de Taină”.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Exclusiv

Pătratul Negru este oglinda perfectă a Sufletului neînţeles...

(Andrei Mudrea)

— Tablourile care ajung la expoziţie sunt cele de care sunteţi total mulţumit? — Ar fi ideal să fii mulţumit, însă niciodată un artist nu este mulţumit, inclusiv eu. Cred că aceasta este foarte bine, fiindcă e ceea ce ne face să ne mişcăm. Din momentul în care eşti mulţumit şi începi a te netezi pe cap şi pe burtă, te lăfăieşti în bine şi crezi că mai talentat ca tine nu există nimeni şi nu mai este loc de dezvoltare, începi a te răsufla, începi a degrada. Tot timpul trebuie să fie acest motoraş care să te îndemne să te mişti înainte. Gândul că acolo se putea încă ceva, iar dincolo se putea de făcut altfel ajută să se mişte şi viaţa, şi creaţia, te ajută să nu îmbătrâneşti cel puţin cu sufletul. — Înainte să începeţi lucrul, vă gândiţi la tematică, la numărul de lucrări care trebuie realizate? — Mă conduc după o altă metodă. Dacă mă interesează o anumită tematică, fac cât mai multe lucruri, până fantezia ajunge la limită. Atunci din tot ciclul de lucrări le selectez pe cele care-mi par mai reuşite. Astfel, dacă fac 100 de lucrări, pot să aleg liber zece reuşite, şi restul trec la dos. — Care este, totuşi, soarta celor din urmă? — Le întorc cu faţa la perete. Aşa, ele aşteaptă o altă zi. Când îţi vine o altă idee, revii la ele. Încerci să faci iarăşi o serie şi, din nou, din cele 100 alegi vreo zece. Aşa lucrez eu. Poate alţii fac deodată capodopere. Eu aşa nu pot. Ştiu că trebuie să muncesc mult. Trebuie să caut mult, să încerc multe şi doar aşa am şanse de a alege, să zicem, două-trei mărgăritare. — Potrivit căror criterii sunt selectate lucrările prezentate la expoziţie? — Se ţine cont, în primul rând, de profesionalism, de originalitate. Încerci să faci aşa ca să nu roşeşti nici tu, să nu adoarmă nici spectatorul şi să nu roşească nici prietenii pentru tine. — În timpul expoziţiilor, urmăriţi impresiile vizitatorilor? Ce spun aceştia? — Îmi place să comunic cu vizitatorii. Uneori, pot să mă apropii să le cer părerea, evident dacă vor ei să vorbească. Unii pot să vadă într-o lucrare ceva total deosebit, chiar altceva decât am conceput eu. Fiecare are o viziune a lui, sentimentele lui. Pentru un artist, este foarte important să cunoască acest lucru. Astfel, te îmbogăţeşti cu stările altuia, cu gândurile altuia. Unii îmi spun că multe lucrări nu le înţeleg, dar se trezesc în faţa a câtorva dintre acestea cu un nod în gât sau cu lacrimi în ochi. Nu ştiu ce e acolo, dar este o stare care le-a atins o strună. Vedeţi, strunele sufletului sunt atât de finuţe şi atât de enigmatice...

— Ce face un pictor atunci când muza întârzie să vină? — Am găsit leacul în privinţa muzei. Ştiu că muza vine doar la cei care muncesc. Ea îi iubeşte pe cei harnici. Niciodată n-am aşteptat muza să-mi bată la uşă. Uneori, poate chiar a venit şi n-am observat-o. Ştiu că trebuie să lucrez şi lucrez non-stop. De 30 de ani mă aflu la lucru de creaţie, adică absolut fără niciun bănuţ. Pictez şi creez de dimineaţă până seara. Acesta este modul meu de viaţă. Noroc că soţia încă nu m-a alungat de acasă. Mă mai ţine şi mă mai rabdă. Mă hrăneşte şi mă-mbracă, iar eu încerc să fac cât mai multe lucruri frumoase. — Cum aţi caracteriza-o pe soţia dvs.? — Este un înger păzitor. Fără ea, sigur nu aş fi reuşit nimic. Tot ce am realizat este datorită ei. Mi-a creat toate condiţiile ca să pot picta. Vă asigur că aşa soţii sunt foarte rare nu doar la noi în ţară, ci în întreaga lume. Dumnezeu, astfel, mi-a făcut cel mai frumos cadou. — Vă mai amintiţi despre prima lucrare a dvs.? Ce reprezenta, cum aţi realizat-o? — Am pornit cam greu. Şi în drumul de creaţie am răzbătut tot greu. Prima mea participare la o expoziţie a fost în 1978. Am prezentat două lucrări: alb pe alb („Portretul mamei” şi „Casa părintească”). Ideea venea de la Mihai Eminescu. Mi-am dorit să făuresc nişte amintiri, nişte icoane de lumină. Maestrul Grecu a rămas încântat de ceea ce am realizat, însă alţii m-au învinuit că sunt daltonist. Din start, n-am fost înţeles, dar aceasta doar m-a întărâtat să lucrez mai mult. Unora dintre specialişti, lucrările mele li s-au părut originale. Majoritatea celorlalte lucrări prezentau tancuri, eliberări, portretul lui Lenin, iar eu am venit cu două iconiţe, care erau ca două ciori albe în expoziţia ceea. — Cât de greu era să creaţi/ să vă afirmaţi în perioada sovietică? — De atunci, am fost luat la ochi. Au început să bată în mine ca în dobă. În plus, mai eram şi elevul lui Mihai Grecu. Lui deja nu mai puteau să-i facă nimic. Era un maestru recunoscut. Însă, ca să se răzbune pe el, mă căsăpeau pe mine. Nu-mi acceptau lucrările la expoziţii. Nu erau cumpărate. — Doar pentru că gândiţi altfel? — Da. Aşa era politica ideologică atunci. Trebuia să prezint numaidecât eroi ai muncii socialiste, brigadieri care au crescut trei scroafe, care, la rândul lor, au fătat 20 de purcei. Iar eu prezentam icoane arse, făceam biserici distruse, făceam casa lui Eminescu, bojdeuca lui Creangă, făceam ceea ce mă durea.

I 11

După cum spunea Eminescu, îmi apăram „sărăcia şi nevoile, şi neamul”. — Cum e să munceşti în condiţiile în care eşti presat din toate părţile? — Este foarte greu. Veneam împreună cu soţia din subsolul cela de la Orhei ca să-mi prezint şi eu munca. Le căram precum cămilele. Puneam lucrările în formă de desagă: zece în faţă, zece în spate, atât eu, cât şi soţia. Veneam la comisia de primire şi, din 20 de lucrări, nu-mi primeau niciuna. Le luam frumuşel şi mă întorceam la Orhei. 15 ani puterea sovietică mi-a închis uşile la diverse expoziţii. — Astăzi, totuşi, vedem lucrările dvs. Deci, nu v-aţi lăsat bătut? — Nu m-am lăsat. Asta doar m-a îndrăcit. Eu sunt taur după zodie. Taurului şi aşa nu-i place culoarea roşie, dar când îl mai şi zădări... Mă duceam acasă şi făceam 40 de tablouri şi, la a doua expoziţie, veneam cu un număr dublu de lucrări. De atunci încă m-am obişnuit să lucrez mult şi nu mă pot opri. — Cât de greu îi este unui artist (pictor) să se realizeze în R. Moldova? Dar să supravieţuiască? — Este foarte greu, motivul principal fiind nepăsarea. Achiziţii nu se fac. Pe nimeni nu interesează cum trăieşte artistul. Recent, a avut loc Vernisajul, n-a fost nimeni de la Parlament, de la Guvern, nici de la televiziune. Nu înţeleg cu ce se ocupă televiziunile. În fiecare seară, arată alcoolici, drogaţi, bandiţi. Îi arată câte o jumătate de oră. Nu văd un artist, nu văd un concert. Noi vrem să intrăm în Europa, dar cu ce? Cu aceşti beţivi? Cum ne educăm copiii, care, la televizor, văd doar acest tip de oameni? Aşa vor fi şi ei, pentru că nu le arătăm alte modele. Trebuie să promovăm frumosul. — Vi s-a întâmplat să rămâneţi fără o bucată de pâine sau fără bani de drum? Cum ieşiţi din astfel de situaţii? — Toată viaţa am trăit aşa. M-am obişnuit să mă descurc cu ce este. Îmi amintesc de pictoriţa Maria Mardare, care, atunci când se ducea la serviciu, trecea pe lângă casa mea. Eu aveam pe geam o sticlă cu lapte şi o jumătate de franzelă. Cred că au stat acolo o perioadă îndelungată, până când, într-o zi, a bătut cineva la uşă. Deschid. E Maria cu o farfurie de borş. Îmi zice: Andrei, mă întreb cât poate să trăiască un om cu o jumătate de franzelă şi cu o sticlă cu lapte? (i-au dat lacrimi în ochi, n.r.) — Dar tinerii pictori cum rezistă? — Cred că e şi mai trist, fiindcă, într-adevăr, sunt lăsaţi în voia sorţii. Ateliere de creaţie nu sunt. Primăria are grijă să facă doar parale şi nu-i ajută practic cu nimic. Dacă este o încăpere, mai curând o dă să se deschidă acolo un magazin,

decât o s-o dea unui artist tânăr. Aceasta este o mare crimă, fiindcă, până la urmă, de când e lumea şi pământul, dacă rămâne ceva în urma unui popor, aceasta este cultura. Aşa a fost şi în Grecia, şi în Roma. Toate civilizaţiile rămân în istorie prin cultură. Cu ce rămânem noi? Cu chioşcuri? Muzeul Naţional de Arte stă în paragină şi nimeni nu vede nimic. Nimeni nu răspunde de situaţia artei. Nu banul este important, ci sufletul şi valoarea omului. Cine se îngrijeşte de acei copii talentaţi, care sunt o mulţime la noi în ţară? Ei au nevoie de ajutor acum, nu atunci când ajung albi ca mine. Atunci n-o să mai aibă nevoie de nimic. Ei o să muncească zi şi noapte, doar să li se ofere condiţii: un ungheraş şi o bursă de creaţie, să aibă pe ce cumpăra o bucată de pâine, o sticlă de lapte şi nişte culori, şi o să facă atâta bogăţie pentru această ţară. Nimeni n-o să ia în sicriu cu el nici tablourile, nici covoarele, nici sculpturile. Totul va rămâne neamului nostru. — Aţi studiat în diverse ţări (R. Moldova, România, Ucraina, Rusia, Polonia, Franţa, Italia, Estonia, Bulgaria). Ce aţi învăţat din fiecare ţară şi cum a ajutat acest fapt formării dvs. profesionale? — Îmi amintesc un caz. Prima dată când am intrat în Muzeul Luvru, am rămas impresionat, şi nu e vorba de tablouri, care, bineînţeles, sunt excepţionale. M-a şocat ceea ce am văzut pe podele. În fiecare sală stăteau copilaşii, ca pe toloacă, făcând copii de pe Gioconda, de pe Rembrandt, aşa cum puteau ei, nişte schiţe. Iată diferenţa. Copiii noştri stau aruncaţi toată viaţa prin tutun, prin buruiene, iar aceştia stau de mici în faţa lui Rafael, Michelangelo. De aici vine diferenţa şi în cultură, şi în trai, în toate. Nu ne cunoaştem trecutul. Am uitat că avem cele mai vechi abstracţii şi cele mai vechi tablouri cubiste – covoarele bunicii noastre. Pornind de la arhitectură sau chiar de la stâlpul de la poartă cu romburi, flori, frunze tăiate, la noi totul este stilizat. Totul e geometrie. Şi aşa e de la poartă până la prispă şi de la prispă până în vârful casei, până la coroana ceea de pe hogeag. Totul e simbol. Noi suntem cei mai moderni de pe glob în această privinţă, cei mai dornici de a ajunge la esenţa lucrurilor. — Cum poate să se afirme peste hotare un artist din R. Moldova? — Nu este prea complicat. Mai dificilă e însăşi organizarea unei expoziţii. Când o delegaţie de la noi pleacă în Europa, se duce cu damigeana. Ar fi normal să se ducă cu o expoziţie de pictură, cu un concert, cu nişte oameni de valoare. Atunci, şi efectul va fi altul. Trebuie de făcut schimb cultural. De exemplu, la Consiliul Europei, de ce nu ar merge delegaţia din R. Moldova cu o expoziţie? Ar fi fantastic.

— Societatea e bulversată. Din toate câte se întâmplă, ce vă doare, ce vă supără cel mai mult? — Mă doare că oamenii au venit la putere şi aleargă numai după bani. Am aşteptat o viaţă să vină „ai noştri”. Iată că au venit „ai noştri” şi-şi bat joc de noi mai tare decât „ciuma roşie”. Ştiam că aceia au venit special să ne lichideze, dar la ce au venit aceştia? Ştiţi: când te bate un străin e una, dar când te bate al tău e mult mai dureros. Mă doare indiferenţa alor noştri. Vreau să ştiu că-i doare nu doar buzunarul, dar să-i doară neamul acesta, ţara, copiii care umblă pe drumuri... — Care ar fi soluţia ca autorităţile să se întoarcă cu faţa spre popor? — Soluţia e foarte simplă. Trebuie să fie dorinţă. Noi umblăm şi fluturăm că vrem în Europa. Acum iscălim un colţ de hârtie, pe urmă alt colţ de hârtie. Aceasta e doar fum. Dacă vrem atât de tare în Europa, ucidem deodată doi iepuri şi rezolvăm într-o oră: ne-am unit cu ţara-mamă, România, asta o face preşedintele ţării în două minute, şi suntem în mod automat în Europa, fără niciun fel de tratate. Însă, nu este dorinţă. Mă doare că pe mulţi îi interesează mai mult fotoliul decât ţara. Toţi se ţin de fotolii ca de picioarele lui Dumnezeu. Asta e ruşinos, e greţos şi încă o dată ruşinos. Trebuie să fim sinceri, oneşti, curajoşi şi cu demnitate. Tare mi-aş dori ca oamenii din capul ţării să aibă coloană. — Urmărind evenimentele din Ucraina, cum credeţi, în ce condiţii am avea şi noi un Maidan în R. Moldova? — Maidane au mai fost. Asta nu este o soluţie. Au mai dat foc la Parlament. Şi, în loc să dea banii aceştia la copii, la şcoli, să le cumpere cărţi, computere, de încălţat, de mâncare, ei au cheltuit totul pe fotoliile lor, să se poată învârti în ele, precum cosmonauţii. Acestea sunt sute de milioane, în loc să investească în viitorul ţării... Copiii sunt viitorul nostru, nu ei. Azi sunt, mâine nu-s. Trebuie să se trezească… Doar obrazul lor îi mai poate trezi. — Se spune că un artist este liber prin lucrările sale. Cât de liber sunteţi dvs.? — Foarte liber. În primul rând, de 30 de ani mă aflu la muncă de creaţie şi tot timpul am pictat şi am creat ceea ce am dorit eu, ceea ce m-a durut şi ceea ce m-a atins, în pofida tuturor presiunilor, fără niciun fel de excepţie. „Eu nu am făcut nicio Tocmeală.../ Nici pentru Slavă, nici pentru Bani.../ O viaţă am stat cu penelul în mână.../ Adunând Lumina, găsită prin Ani...” (Andrei Mudrea, n.r.). — Vă mulţumim. Pentru conformitate, Olga BULAT


12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Reporter special Procurorul de Străşeni, sărac în declaraţii, dar cu maşini de lux şi casă de milioane, construită din dosare penale nu era gata. Pe dinafară nu era gata, multe lucruri nu erau gata. Vedeţi că, eu când m-am mutat în casă, am declarat-o, am pus preţul care era iniţial apreciat de arhitectură. După asta nu am declarat-o pentru că nu era dată în exploatare”, se scuză procurorul. Despre maşini, acesta spune că, momentan, nici el, nici familia sa, nu deţin. „Maşină nu am la moment. Soţia, da, se plimbă cu un BMW X 5, dar nu este al ei. Nu este nici prin mandat, nici prin procură, pur şi simplu este în folosinţă”, susţine Raţă. L-am întrebat şi despre maşina cu numere transnistrene a fiului. „Deja prea multe informaţii vreţi. Dar, dacă vreţi să aflaţi, da, a avut un BMW cu numere transnistrene, dar de mult nu mai are... Acum, familia mea nu are nicio maşină...”, afirmă Raţă.

Alexandru Raţă, procuror de Străşeni, este sărac lipit pământului, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la început de 2013. În realitate, însă, locuieşte într-un imobil de milioane, iar membrii familiei sale se plimbă cu maşini de lux. Un cetăţean care a avut un dosar penal, gestionat de Procuratura Străşeni, admite că, atunci când procurorul îşi construia casa, i-a oferit acestuia, la cerere, mai multe materiale de construcţie, iar ca rezultat, dosarul penal i-a fost clasat. Victor MOŞNEAG Alexandru Raţă a fost predecesorul, dar şi succesorul în fruntea Procuraturii Străşeni al cuplului de procurori Eduard Maşnic/Elena Neaga. Până în 2006, acesta a condus Procuratura Străşeni, revenind în fruntea instituţiei la sfârşit de 2010, după mandatul lui Maşnic la Străşeni şi după patru ani petrecuţi la Procuratura Generală (PG). Surse din cadrul PG afirmă că, în 2006, procurorul Raţă a plecat de la Străşeni, fiind retrogradat pentru unele încălcări. Oficial, însă, informaţia nu a putut fi confirmată. Am trimis pe adresa PG o scrisoare oficială, la care încă nu am primit răspuns.

Casa, construită în doi ani

În noiembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), condus de Iurie Garaba, l-a desemnat câştigător pe Alexandru Raţă pentru funcţia de procuror de Străşeni, în detrimentul altor doi procurori, Gheorghe Trifan şi Dumitru Triboi. Dorinţa lui Raţă de a reveni la Procuratura Străşeni pare mai mult decât întemeiată. Conform datelor de la Întreprinderea de Stat Cadastru, procurorul este proprietarul unei case de milioane, aflată chiar la intrarea în acest oraş, într-o zonă numită de străşeneni „Petrovka 38” (aluzie la sediul poliţiei ruse din Moscova), pentru că terenul în cauză a fost acordat oamenilor legii pentru construcţia caselor de locuit. Conform aceloraşi date, cei 600 m.p. pe care este construit imobilul procurorului au intrat în posesia acestuia în 2006. Tot atunci, peste câteva luni, acesta a obţinut aviz de construcţie, iar peste 2,5 ani, la sfârşit de 2008, casa de milioane era deja gata, procesul-verbal de recepţie datând cu 29 decembrie 2008.

Imobilul, înregistat vara trecută

În 2006, imediat după ce a obţinut terenul, procurorul l-a pus în gaj la Moldova-Agroindbank, filiala Străşeni, pentru un credit de 115 mii de lei. Contractul dintre Raţă şi instituţia bancară este valabil până în

„Ştiţi câte credite am eu şi câte datorii?”

Colaj: Ziarul de Gardă

2021, adică timp de 15 ani, perioadă în care acesta urmează să restituie banii împrumutaţi. De remarcat că, în momentul înregistrării casei la Cadastru, Alexandru Raţă îşi indica viza de reşedinţă într-un apartament din str. Milescu Spătarul, 9, din Chişinău. Ar mai fi de remarcat şi faptul că, deşi casa procurorului a fost gata în 2008, iar acesta locuieşte de mai mulţi ani în ea, oficial, imobilul a fost înregistrat la Cadastru abia pe 9 august 2013, la peste cinci ani de la darea în exploatare, şi, coincidenţă sau nu, perioadă în care ZdG scria o serie de articole despre casele de milioane ale judecătorilor şi procurorilor din R. Moldova. Totodată, nici în 2014, imobilului procurorului nu i-a fost atribuit încă un număr de stradă, el figurând fără adresă oficială inclusiv în actele de la Cadastru. Specialiştii pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei Străşeni nu au putut să ne explice din ce cauză casa procurorului nu deţine o adresă.

Maşinile familiei Raţă

Imobilul de milioane al procurorului Raţă este estimat de experţi imobiliari la aproximativ două mln. de lei. În curtea casei sale mai este o altă clădire, care figurează în acte ca bucătărie de vară. Imobilele nu apar însă în declaraţia pe venituri şi proprietăţi a funcţionarului. De fapt, în declaraţia lui Alexandru Raţă, depusă în februarie 2013 şi postată pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), găseşti doar informaţii despre salariul pe care procurorul l-a primit în 2012, în sumă de 85539 de lei (circa 7 mii de lei pe lună). În declaraţie lipsesc

Noi ne-am mutat în 2008 în casă, dar nu era gata. Pe dinafară nu era gata, multe lucruri nu erau gata. Vedeţi că, eu când m-am mutat în casă, am declarat-o, am pus preţul care era iniţial apreciat de arhitectură. După asta nu am declarat-o pentru că nu era dată în exploatare.

informaţiile despre casa de milioane, despre eventualele apartamente sau eventualele maşini, văzute frecvent în curtea demnitarului. Conform surselor ZdG, Tatiana Raţă, soţia procurorului, se plimbă la volanul unui BMW X5, cu numere de înmatriculare C XX 005, automobil care ar fi fost cumpărat acum câteva luni. Fiul acestuia, Alexandru, care nu este angajat oficial în câmpul muncii, era văzut, până acum câteva luni, la volanul unui automobil BMW, cu numere transnistrene K 113 AK. Conform aceloraşi surse, familia procurorului mai are alte două automobile, dar şi mici afaceri la Străşeni, iar procurorul obişnuieşte să-şi folosească maşina de serviciu cu numerele de înmatriculare ST PG 007 de model VAZ- 2107 în interes personal.

Materiale de construcţie pentru clasarea dosarului

Un bărbat din Străşeni (redacţia deţine numele acestuia,

dar nu-l dezvăluie, din motive de siguranţă) admite că, în perioada când procurorul Alexandru Raţă îşi construia casa de lux, acesta a solicitat de la el mai multe materiale de construcţie. Bărbatul susţine că în acel moment avea un dosar penal gestionat de Procuratura Străşeni şi că a acceptat să-i ofere procurorului materialele de construcţie solicitate. „Acum nu mai am dosar penal. A fost încetat”, susţine acesta, evitând să intre în detalii, pe motiv că „nu vreau să mă bag”. În 2011, fostul deputat Gheorghe Străisteanu a depus pe adresa PG o plângere în care erau vizaţi procurorii Procuraturii Străşeni Daniel Precup şi Alexandru Raţă, pe care i-a acuzat de faptul că au fabricat un dosar penal în privinţa sa. Atunci, PG a remis materialele către Procuratura Anticorupţie (PA), care însă a refuzat începerea urmăririi penale pe numele celor doi procurori. Străisteanu a atacat refuzul în judecată, însă solicitarea aşa şi nu i-a fost satisfăcută.

„Eu am declarat-o anul ăsta”

Solicitat de ZdG, procurorul Alexandru Raţă a admis că are casă, dar susţine că a indicat-o în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013. „Ea e dată în exploatare în 2013. Am declarat-o anul ăsta”, susţine acesta. L-am întrebat de ce nu a declarat-o şi în 2012. Raţă ne-a zis că a făcut acest lucru atunci când a început construcţia casei şi a anunţat chiar şi procurorul general de atunci despre asta. „Noi ne-am mutat în 2008 în casă, dar

Referitor la faptul că cineva susţine că i-a dat materiale de construcţie pentru casa sa, procurorul neagă, dar nu intră în detalii. „Doamne fereşte. Puteţi scrie şi asta, dar eu îmi rezerv dreptul... Eu înţeleg că voi pregătiţi ceva şi vreţi să ieşiţi cu o senzaţie, dar, ştiţi că este hotărârea CEDO de condamnare în privinţa procurorilor...!? Eu nu ascund nimic, la mine totul este public”, a mai spus acesta. „Se poate o întrebare? Toţi procurorii care au case trebuie să nimerească la ZdG, sau cum, care-i problema?”, ne-a întrebat Raţă. „E o casă bogată şi amenajată cu toate..., de lux? Ştiţi câte credite am eu şi câte datorii? Pur şi simplu eu nu le declaram că nu credeam că trebuie, dar am multe credite. Verificaţi mai întâi. Văd că vreţi să-mi afectaţi imaginea”, a presupus Raţă. L-am rugat să ne ofere declaraţia depusă pe anul 2013, dar procurorul a spus că aceasta a fost depusă la PG acum două săptămâni şi că nu deţine o copie. Reprezentanţii PG nu au putut să ne ofere nici ei declaraţia procurorului. Alexandru Raţă este membru al Colegiului de Calificare din cadrul PG. Acesta şi-a obţinut acest drept în urma alegerilor din decembrie 2013, fiind votat de către 329 de procurori dintre cei 690 prezenţi la Adunarea Generală a Procurorilor. În ianuarie 2012, în legătură cu încurajarea unor procurori cu ocazia aniversării a XX-a de la formarea Procuraturii R. Moldova, lui Raţă i-a fost acordată medalia „Pentru Serviciu impecabil” de clasa a III-a. În 2011, pe ordinea de zi a şedinţei Colegiului Disciplinar a figurat o procedură disciplinară intentată în privinţa sa, însă nicio informaţie despre aceasta nu a ajuns până la CSP, fapt ce demonstrează că procedura disciplinară a fost clasată încă la CSP.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 13

Reporter special Casa şi relaţiile unei judecătoare de la CSJ cu firma germană „Happy Dog” re a deciziei de recurs, ca la sfârşit de an, un alt complet de judecată de la CSJ să-i facă dreptate, postmortem, poetului.

Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).

Averea magistratei şi a soţului ei, angajat la Vama Leuşeni

Iurie SANDUŢA Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva are 55 de ani şi activează în sistemul judecătoresc de 27 de ani. În anul 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii i-a aplicat magistratei calificativul „excelent”, chiar dacă aceasta este vizată într-un dosar pe care R. Moldova l-a pierdut la CtEDO. În 2010, a acumulat o restanţă de 68 de dosare nesoluţionate, iar în 2011 - o restanţă de 89 de dosare. „În societate şi printre judecători are un comportament adecvat funcţiei deţinute, se bucură de respect din partea justiţiabililor.

Tamara Chişca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca

Dispune de înalte calităţi morale şi de un comportament ireproşabil”, a caracterizat-o comisia de evaluare. Deşi membrii Colegiului au considerat că, în societate, judecătoarea are o reputaţie profesională bună, în ultimul său articol publicat în „Literatura şi Arta” din 1 ianuarie 2009, poetul Grigore

Vieru a pomenit-o de mai multe ori pe magistrata Tamara ChişcaDoneva, alături de colegii ei, care i-au respins cererea de recurs şi au casat toate deciziile instanţelor inferioare, pe un dosar în care poetul a acţionat în judecată ziarul „Flux”, cerând apărarea onoarei şi demnităţii sale. Abia în 2013, agentul guvernamental a depus o cerere de revizui-

Casa de 8 milioane MDL din str. Liliacului, sect. Râşcani, mun. Chişinău

Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, magistrata Tamara Chişca-Doneva a avut un venit de 104 mii de lei, iar soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, a încasat un venit de 60 mii de lei. Aceştia deţin nouă terenuri, o casă de milioane la Chişinău şi o „casă părintească avariată” în afara Chişinăului. Magistrata conduce un automobil de model Hyundai Santa Fe, pe care l-a procurat în 2011, iar soţul său - un Mercedes E 220. Reporterii ZdG au mers pe str. Liliacului din sect. Râşcani pentru a fotografia locuinţa judecătoarei, estimată de experţii imobiliari la 7-8 milioane de lei. Casa cu două niveluri şi mansardă cu o suprafaţă totală de 145 m.p., de culoare galbenă, cu termopane, acoperită cu ţiglă metalică de culoare roşie, este supravegheată de mai multe camere video. Din cele observate, casa magistratei nu este amplasată într-un cartier de lux. Vecinii săi locuiesc în case modeste.

Judecătoarea de la CSJ şi firma „Happy Dog”

Datele de la CADASTRU arată că judecătoarea a început construcţia locuinţei din sect. Râşcani în anul 2000, iar în 2008 a avut loc recepţia finală. Familia Chişca a pus casa în gaj la BC Victoriabank după ce, în 2007, a luat un împrumut de 2,5 milioane lei. Printr-un acord adiţional cu aceeaşi bancă, în 2008, a mai luat un credit de 350 mii euro. Totodată, ar mai fi de precizat că Tamara

Chişca-Doneva, fiul său AlexandruAlexei Chişca şi Gheorghe-Grigore Gajim, un alt fiu de-al judecătoarei dintr-o altă căsnicie, figurează în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank, la categoria persoanelor afiliate băncii, prin intermediul firmei Proanidom SRL. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, firma Proanidom SRL este administrată şi fondată de Gheorghe-Grigore Gajim, în anul 2009. Principalele activităţi ale firmei sunt comerţul cu ridicata al unor produse alimentare, alte tipuri de comerţ cu ridicata, intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri, dar şi alte activităţi. Proanidom SRL are sediul juridic pe str. Liliacului 2/1, acolo unde locuieşte şi magistrata Tamara Chişca-Doneva, dar unde îşi are viza de reşedinţă şi fiul ei Gheorghe-Grigore Gajim. Adresa de domiciliu a judecătoarei, dar şi firma Proanidom SRL, figurează pe site-ul oficial al companiei germane „Happy Dog”, în lista firmelor reprezentante în state diferite, care se ocupă de comercializarea produselor germane pentru câini şi pisici. Contactată de ZdG, Tamara Chişca-Donava ne-a spus că „Firma care aduce hrană pentru câini este a feciorului meu. El a înregistrat-o la noi. A fost ceva cu Victoriabank... Aşa au apărut şi datoriile. Dar au fost întoarse. Eu nu am timp să mă duc ca să scot casa din gaj”. Iar despre locuinţa sa de 8 milioane de lei, judecătoarea ne-a răspuns: „În 1996, eu fiind la Judecătoria sect. Râşcani, am primit un teren de la Primăria Chişinău. Apoi la Curtea de Apel a republicii am primit o alocaţie de bani... aşa am ridicat casa. Locuinţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul necesar ce trebuieşte pentru trai. Sunt apartamente mai luxoase decât casa mea”.

Extras din ultimul articol publicat de poetul Grigore Vieru în Literatura şi Arta din 1 ianuarie 2009 Să revenim însă la prima decizie pe care am primit-o prin poştă în 26 decembrie 2008. Vom cita numai finalul ei: “…Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că Nicolae Dabija şi Igor (?!) Vieru au depus cererea de recurs cu depăşirea termenului de 2 luni de la data primirii copiei deciziei redactate a instanţei de apel, completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Nicolae Dabija şi a lui Igor (?!) Vieru inadmisibil. În conformitate cu articolul 433 lit. b) art. 440 CPC, completul Colegiului civil şi de contencios al Curţii Supreme de Justiţie decide: recursul lui Nicolae Dabija şi a lui Igor (?!) Vieru se consideră inadmisibil. Decizia

este irevocabilă. Preşedintele completului Iulia Sîrcu. Judecătorii Tamara Chişca-Doneva şi Iulia Cimpoi.” Să-mi fie îngăduit să pun o întrebare justiţiei noastre: cu câte luni a depăşit termenul finalizării celuilalt proces penal, care a durat trei ani şi ceva?! Cui i se adresează această decizie: mie sau… pictorului Igor Vieru, care a decedat demult? Cine a compus această decizie? Şi au citit-o oare doamnele sau domnişoarele Iulia Sîrcu, Tamara Chişca-Doneva şi Iulia Cimpoi?! Iată cum arată, dragi cititori, stimabila noastră Curte, în care se joacă Vladimir Voronin şi se zghihuie acest michiduţă numit Roşca. Iată cu ce lucruri inadmisibile trebuie să se ocupe un poet în statul nostru „independent” la vârsta de 74 de ani!


14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Oameni

OAMENII săptămânii

R

adu Beligan, maestru al teatrului şi filmului românesc, va primi premiul pentru întreaga carieră la ediţia din acest an a Galei Gopo, care va avea loc pe 24 martie. Unul dintre cele mai importante trofee ale Galei Gopo, premiul pentru întreaga carieră, a fost acordat anterior unor actori emblematici ai filmului românesc, precum Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Marin Moraru şi Jean Constantin. Radu Beligan a interpretat personaje memorabile, create de dramaturgii români Ion Luca Caragiale, Barbu Delavrancea, Camil Petrescu sau Mihail Sebastian, dar şi străini, precum William Shakespeare, Carlo Goldoni, Gogol, Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Umberto Eco, punând astfel bazele unui repertoriu complex, deopotrivă clasic şi modern.

O

mul care fără a avea divizii armate a învins comunismul, Papa Ioan Paul al II-lea, a fost beatificat în 2011 şi va fi canonizat la 27 aprilie, curent. Recent, în Polonia, a apărut o carte devenită prilej de controverse. Volumul conţine însemnări personale ale Papei. Editura Humanitas a semnat un contract pentru traducerea volumului care, în peste 600 de pagini, adună peste 40 de ani din viaţa celei mai importante personalităţi spirituale a sec.XX. Aceste însemnări i-au fost încredinţate prin testament cardinalului Dziwisz, secretarul personal al Papei în cei 27 de ani de pontificat, pentru a fi arse. În pofida dorinţei Suveranului Pontif, cardinalul Dziwisz nu le-a distrus, explicând că nu a avut curajul să distrugă carnetele lăsate, deoarece în ele se află informaţii importante despre viaţa sa.

U

n film realizat de tânărul cineast Ion Şova, din R. Moldova, a fost premiat recent la Festivalul Internaţional de Film de la Manhattan, SUA, informează Moldpres. La Festivalul Internaţional de la Manhattan s-au înscris 130 de tineri din toată lumea. Ion Şova a fost desemnat printre cei 13 premianţi ai forumului. Tânărul din R. Moldova a prezentat la festival filmul de scurt metraj „Tenebris”, care din latină se traduce „Prin întuneric”. Scurtmetrajul „Tenebris” va fi prezentat la Adunarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va avea loc la New York în aprilie curent. Ion Şova este originar din satul Ţânţăreni, raionul Teleneşti. În prezent este student la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, România.

V

ladimir Baciu, artist plastic din R. Moldova, şi-a vernisat cele 133 de picturi în Sala de Concerte Nokia din Tallinn, în prezenţa a peste 80 de invitaţi: reprezentanţi ai corpului diplomatic, jurnalişti, artişti plastici, membri ai diasporei, precum şi critici de artă. Expoziţia are genericul “Decorations for Kisses” (Decoraţii pentru Săruturi) şi va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii martie. Evenimentul se înscrie în programul sărbătoririi Mărţişor 2014. Expoziţia este organizată de către Ambasada R. Moldova la Tallinn. Stabilit în capitala Estoniei, Tallinn, pictorul moldovean Vladimir Baciu este o prezenţă frecventă cu lucrările sale la vernisaje colective, dar şi cu expoziţii personale.

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Cel mai tânăr dirijor din R. Moldova: „Mai bogată ţară în talente nu cred că există”... Este cel mai tânăr dirijor de la noi. În meseria sa, tinereţea poate fi un impediment, însă nu şi pentru el. Susţine că responsabilitatea este cheia succesului său. Olga BULAT A devenit dirijor de orchestră la doar 24 de ani. În timp ce alţii îl priveau cu scepticism, el îşi făcea meseria. Colaborarea cu Eugen Doga o consideră un cadou de la Dumnezeu.

Nu cred că arta poate dăuna unei persoane

Monumentul Limbii Române va fi o Carte Peste 20 de machete pentru viitorul monument al Limbii Române au fost prezentate la Chişinău unui juriu de specialitate. Cea mai originală creaţie va fi amplasată în scuarul Academiei de Ştiinţe. AŞM a aprobat proiectul sculptorilor de la Bucureşti Vlad Basarab şi Andrei Cibotaru. Monumentul Limbii Române va avea forma unei cărţi deschise, care va conţine citate din creaţiile poeţilor şi folclor. Sculptura va

conţine 20 de pagini metalice, cu înălţimea de şase metri, unde vor fi citaţi Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Alexe Mateevici şi alţi poeţi români. Monumentul urmează a fi construit până pe 31 august, de Ziua Limbii Române, şi va conţine şi textele baladelor Meşterul Manole şi Mioriţa. La concurs participă 14 concurenţi din Moldova, România şi Canada, iar în total sunt prezentate 21 de proiecte.

Dumitru Cârciumaru este cel mai tânăr dirijor din R. Moldova. A devenit dirijor al Filarmonicii de Stat „Serghei Lunchevici” în 2010, pe când avea doar 24 de ani, iar în 2011, devine dirijor al Teatrului Naţional de Operă şi Balet. „Sunt foarte responsabil, iar, fiind în postura de cel mai tânăr dirijor, acest fapt mă face de trei ori mai responsabil, altfel colegii nu miar ierta greşelile. Orice orchestră ar ţine minte fiecare gafă. Noi nu avem posibilitatea de a îmbunătăţi lucrurile după ce le-am stricat”, explică dirijorul. Dumitru Cârciumaru a studiat clarinetul la şcoala de muzică. Deşi în familia sa nu există muzicieni, părinţii ştiau bine cum văd viitorul copiilor lor: fiul cel mai mare să fie medic, iar cel mai mic să se dedice muzicii. Cei mici nu s-au împotrivit, pentru ca astăzi să le fie recunoscători părinţilor pentru tot ce au realizat. Ulterior, Dumitru îşi dorea să-şi continue studiile la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, tot la specialitatea clarinet, la acelaşi profesor – Evgheni Verbiţchi. Profesorul, însă, l-a luat de mână, ducându-l la catedra Dirijat, sim-

ţind că acolo ar fi locul tânărului. Şi nu a dat greş. „A simţit el că aşa va fi mai bine şi acum sunt unde sunt”, spune Dumitru zâmbind. Recunoaşte că drumul unui muzician este unul anevoios, însă n-ar dori să-şi schimbe soarta. „Niciun copil, niciun muzician nu ştie ce îl aşteaptă peste 10-20 de ani şi, când ajunge acolo, nu cred că regretă, dar drumul e foarte, foarte complicat. Dacă multe alte meserii se fac în patru-cinci ani de facultate, la noi e altfel – universitatea continuă întreaga viaţă. Da, avem document, dar, la absolvire, nu spunem că ştim totul. Învăţăm continuu”, explică muzicianul. Pe de altă parte, recunoaşte că, uneori, îi vine gândul de a se lăsa de meserie, dar astfel de gânduri sunt doar porniri de moment. „Cunosc foarte mulţi oameni care au studiat 12 ani instrumentul şi l-au lăsat, considerând că nu este ceea ce ar vrea să facă. Cred, totuşi, că studierea unui instrument nu poate dăuna, ba chiar din contra. Nu cred că arta poate să dăuneze unei persoane. E doar ceva care lărgeşte şi descoperă o altă lume”, conchide Dumitru.

Stimă şi respect în orchestră

Recunoaşte că a fost întâmpinat cu scepticism de către colectiv, dar a reuşit să facă faţă încercărilor şi să cucerească încrederea muzicienilor, lucru important în munca sa. „Dirijatul este, în primul rând, o chestie de experienţă. De aceea, pare, uneori, straniu când vezi un dirijor mai tânăr decât de obicei. Când începi de la zero, începi să conduci fără să ai o experienţă, ceea ce este de două ori mai responsabil”, se destănuie muzicianul. Deşi studiile sunt foarte importante, calităţile pe care trebuie să le posede un dirijor nu pot fi învaţate la facultate. „La academie

nu se învaţă cum să găseşti limbaj comun. Nimeni nu va nega faptul că un dirijor trebuie să fie şi un psiholog foarte bun, şi un filozof, şi chiar un manager”, explică Dumitru. Potrivit lui, dictatura nu poate duce la un rezultat pozitiv. „Trebuie să ai stimă şi respect faţă de membrii orchestrei. Trebuie să le vorbeşti, să le explici, să-i convingi. Atunci şi atitudinea colectivului va fi alta. Când nu foloseşti aşii din mânecă, pe care ei ştiu că îi ai, te vor iubi şi te vor respecta şi mai mult”, adaugă muzicianul. Pe de altă parte, Dumitru Cârciumaru accentuează că orice conducător are anumite responsabilităţi, pe care trebuie să le respecte. „Nu înţeleg cum poţi să ai o funcţie înaltă, nu vorbesc acum de cea de dirijor, ci de orice persoană care deţine o atare funcţie, şi să-ţi permiţi să greşeşti. Nu înţeleg cum, în Moldova, sunt posibile chestii de genul: am greşit, ce contează? De demisie sau sancţiuni nici nu se discută”, spune muzicianul indignat. Vorbeşte cu un respect deosebit despre Eugen Doga. „Un cuvânt atribuit maestrului, pe care toţi îl cunosc, este geniu. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit şansa să fac cunoştinţă şi să-mi fac nişte relaţii atât de bune, profesionale şi prieteneşti, cu maestrul. Este o mare onoare. De la el învăţ, am învăţat şi voi învăţa”, dezvăluie dirijorul. Spune, însă, cu regret că personalităţile talentate nu sunt preţuite în timpul vieţii. „Unele sunt apreciate abia după moarte. Oameni buni, să le preţuim cât sunt în viaţă, cât putem învăţa ceva de la ele. Mai bogată ţară (R. Moldova, n.r.) în talente nu cred că există. Sunt şi în alte ţări, dar acolo sunt miliarde de locuitori, iar noi suntem un pic peste patru milioane şi uitaţivă câte talente avem”, punctează dirijorul Dumitru Cârciumaru.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 15

Trăind de gardă Violenţa, judecată la CtEDO Pentru mii de cetăţeni ai R. Moldova, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) rămâne a fi ultima speranţă în bătălia pentru dreptate. În timp ce autorităţile depun eforturi pentru a schimba imaginea justiţiei naţionale, un număr record de cereri au fost depuse în 2013 la Curte. Până acum, Guvernul a fost obligat să plătească aproape 14 milioane de euro pentru dosarele pierdute la CtEDO, iar întoarcerea banilor în buget este aproape imposibilă. Raisa Răzmeriţă „A fost violent atât cu mine, cât şi cu fetiţa mea. Am fost bătute, maltratate, înjurate. De câte ori ne-am adresat la poliţie, poliţiştii nu ne luau în serios. Numai spuneam adresa de la domiciliu, că ne şi răspundeau: „Iarăşi voi”. Nu sunam că voiam să văd inspectorii de sector, dar aveam nevoie de ajutor. Eram disperată!”. Cam aşa arată începutul istoriei pentru care, în ianuarie curent, R. Moldova a fost condamnată din nou la CtEDO. Cu viitorul său soţ, Tatiana a făcut cunoştinţă în studenţie. Atunci s-au şi căsătorit, ulterior, aceasta a născut o fetiţă. Relaţia lor a mers bine până când soţul a început să mizeze pe jocurile sportive. „Lucram ca profesoară. Salariul era mic. Acasă aveam copil, dădaca trebuia plătită. Nu aveam un buget comun al familiei, şi când întrebam ce face cu salariul lui, devenea nervos. A început să fie agresiv faţă de mine şi de copil, în special când pierdea sume mari”, povesteşte Tatiana. Când soţul acesteia a îndesit scandalurile şi bătăile, tânăra s-a adresat după ajutor la poliţia sectorului Râşcani din Chişinău. De cele mai multe ori poliţiştii rămâneau reci la apelurile disperate ale femeii. „Poliţia venea la jumătate de oră, cu pixul şi cu hârtia în mâini. Ei aveau de scris, dar măsuri nu luau. Uneori îl duceau la secţia de poliţie, îi întocmeau un proces administrativ şi cu asta se termina. Eu nu puteam să chem inspectorul de sector ca să stea să doarmă la mine sub uşă şi să audă ce se petrece în apartamentul nostru”, adaugă Tatiana, precizând că după intervenţiile poliţiştilor situaţia nu se îmbunătăţea cu nimic.

Judecătorul care a emis ordonanţa de protecţie a şi anulat-o

A divorţat, dar pentru că nu avea unde să meargă, ea fiind originară din Donduşeni, a apelat după ajutor la Refugiul „Casa Mărioarei”. Acolo, Tatiana a fost încurajată să se adreseze juriştilor de la Asociaţia Promo-LEX, care au şi sfătuit-o să solicite protecţie de la stat. A reuşit să obţină această ordonanţă de protecţie după aproape 180 de zile de la solicitare, când în mod legal instanţa de judecată ar trebui să emită în 24 de ore de

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2011

2012

2013

Legendă: — cereri primite — cereri declarate inadmisible sau radiate — cereri comunicate Guvernului — cereri pe care au fost emise hotărâri

la primirea cererii o încheiere prin care admite sau respinge cererea. „A treia oară când a mers poliţistul de sector cu ordonanţa în mână şi i-a adus la cunoştinţă agresorului, acesta a scos o încheiere prin care am aflat că ordonanţa respectivă a fost anulată chiar de acelaşi judecător. A fost încălcată procedura, pentru că prevederile legale nu dau posibilitatea să fie anulată ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie de către aceeaşi instanţă”, precizează Lilia Potâng, avocata care a reprezentat-o pe Tatiana la CtEDO. Pentru că reprezentanţii statului nu i-au acordat la timp susţinere, Tatiana, susţinută de juriştii de la Asociaţia Promo-LEX, a depus dosarul la CtEDO, care, în luna ianuarie a acestui an, i-a dat câştig de cauză. În decizia Curţii se precizează că autorităţile naţionale au fost pasive şi nu au întreprins măsuri de protecţie a victimelor. Prin acţiunile lor, acestea au tolerat violenţa şi nu au ţinut cont de seriozitatea şi extinderea violenţei domestice în R. Moldova şi de efectul său discriminatoriu asupra femeilor. Ca urmare, Guvernul este obligat să-i achite Tatianei prejudicii în valoare de circa 17 mii de euro.

Numărul cazurilor de violenţă raportate este în creştere

Cauza Tatianei este a treia la număr privind violenţa în familie pentru care R. Moldova a fost condamnată la CtEDO. Primele două au fost pronunţate în 2013, iar autorităţile spun că acest subiect ar putea să dea bătăi de cap pe viitor, întrucât numărul cazurilor de violenţă raportate este în creştere. „Rezultând din ceea ce a scris Curtea privind aceste trei cazuri de violenţă domestică, reiese că există legi, există cadru normativ, pur şi simplu există necesitatea de a schimba mentalitatea. E nevoie de a înţelege că violenţa domestică este un lucru inacceptabil, şi acest lucru trebuie să fie şi în mintea persoanelor, nu doar în mintea guvernanţilor”, a menţionat Agentul

Guvernamental la CtEDO, Lilian Apostol. La începutul lunii februarie, acesta a prezentat raportul pentru 2013 privind dosarele R. Moldova la CtEDO.

Recordurile R. Moldova la CtEDO

În 2013, împotriva R. Moldova au fost depuse peste 1300 de cereri, ceea ce reprezintă un număr record de cereri moldoveneşti înregistrate de CtEDO pe parcursul unui an. „Nu ştiu dacă acesta este un indicator al faptului că la nivel naţional lucrurile stau prost. Faptul că se adresează oamenii în instanţa de judecată ar putea să însemne mai multe lucruri: începând cu faptul că-şi cunosc drepturile şi terminând cu aceea că instanţa naţională nu le-a făcut dreptate acasă”, opinează Oleg Efrim, ministrul Justiţiei. Totodată, după o perioadă îndelungată în care R. Moldova s-a aflat în top privind numărul mare de cereri depuse la Curte în decursul unui an, în 2013, statul nostru nu se mai numără printre cele zece ţări fruntaşe la acest capitol. Un alt record înregistrat de R. Moldova la CtEDO vizează numărul cererilor respinse. Astfel, în 2013, peste 3600 de cereri au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol. Acest fapt se datorează în mare parte celor trei jurişti secunzi pe care, în 2012, Guvernul i-a delegat la solicitarea Grefei de la CtEDO.

Acţiuni de regres numărate pe degete

Încă din 2004 avem o lege care prevede aşa-numita procedură de regres, prin care statul are dreptul de a-şi restitui banii achitaţi pentru dosarele pierdute la CtEDO. Agentul guvernamental este obligat să informeze Procurorul General despre toate cazurile în care R. Moldova este obligată să plătească unele sume băneşti. În cazul în care se demonstrează că anumite persoane, cu intenţie sau din culpă gravă, au condiţionat achitarea acestor sume, Procurorul General înaintează o acţiune de regres privind resti-

Din ceea ce a scris Curtea privind aceste trei cazuri de violenţă domestică, reiese că există legi, există cadru normativ, pur şi simplu există necesitatea de a schimba mentalitatea. E nevoie de a înţelege că violenţa domestică este un lucru inacceptabil.

tuirea sumelor specificate. Potrivit datelor oferite de Procuratura Generală, până în prezent, au fost iniţiate 11 astfel de acţiuni. Dintre acestea, patru au fost respinse irevocabil, una este pendinte (este în curs de cercetare) şi doar şase au fost admise. Acestea vizează decizii şi hotărâri ale Curţii privind neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătoreşti. Anume acesta este motivul pentru care R. Moldova a pierdut cele mai multe dosare la CtEDO. Peste 30% din numărul total al încălcărilor Convenţiei constatate în cauzele moldoveneşti în perioada 19972013 vizează Dreptul la un proces echitabil (Art. 6 CEDO). În acest sens, în 2011, a fost adoptată Legea nr. 87 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil. Astfel, a fost instituit un remediu la nivel naţional prin care persoanele ale căror hotărâri nu se execută pot cere să fie recompensate aici, în R. Moldova. Potrivit Art. 5 al aceleiaşi legi, statul are dreptul de a iniţia acţiuni de regres în cazul neexecutării hotărârilor judiciare şi al încălcării termenului rezonabil pentru examinarea cauzelor. În conformitate cu aceste prevederi, au fost iniţiate patru acţiuni de regres, în sumă de peste 150 de mii de lei, însă toate cererile sunt în curs de judecare.

273 de hotărâri şi aproape 14 milioane de euro

„În orice caz particular în care este constatată încălcarea, sigur că există persoane vinovate de aceste încălcări. Fie poliţistul a torturat, fie nu a examinat o plângere de tortură, fie procurorul a cerut aplicarea unei măsuri preventive eronat şi fără a avea motive în acest sens, fie judecătorul a admis un demers neîntemeiat de a plasa în detenţie, fie a examinat într-un mod neechitabil o cauză”, spune Vitalie Zama, avocat, Asociaţia obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”. „Astfel, putem identifica cu uşurinţă care este persoana vinovată de această încălcare. Chiar şi fără această lege a Agentului Guvernamental, sunt suficiente pârghii legale de a acţiona în judecată persoanele pretinse vinovate”, mai adaugă juristul. „Este greu de aplicat în practică această lege pentru că are anumite probleme de ordin normativ”, spune Agentul Guvernamental la CtEDO, Lilian Apostol. Anume pentru a institui o acţiune de regres eficientă, acesta a propus modificări la lege şi speră ca proiectul să fie adoptat. „Dificultatea principală în acest moment e că, în afara constatărilor Curţii Europene, trebuie să existe o constatare la nivel naţional că, uite, o anumită persoană este responsabilă. Problema trebuie să fie individualizată, aceste proceduri la nivel naţional sunt de lungă durată şi abia după aceea vine acţiunea de regres”, mai adaugă Apostol. Până în prezent, CtEDO a pronunţat împotriva R. Moldova 273 de hotărâri, Guvernul fiind obligat să plătească aproape 14 milioane de euro (peste 250 de milioane de lei). Chiar dacă percepţia oamenilor despre justiţie rămâne a fi una nesatisfăcătoare, specialiştii spun că starea lucrurilor în sistemul judiciar se schimbă. În ultimii ani, mai mulţi judecători au fost înlocuiţi, fie că au fost demişi, fie că au plecat benevol. Dar oamenii vor să vadă dosare deschise împotriva celor corupţi şi după gratii pe cei care merită.

E


16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

INTEGRITATE Poliţist acuzat şi achitat pentru viol îşi caută de 13 ani dreptatea că era minoră şi nu cunoştea pe nimeni, i-am propus să înnopteze într-un apartament care aparţinea unui prieten. În acea noapte, am stat şi eu acolo, dar nu am avut niciun fel de relaţii. Dimineaţa, a plecat”, susţine bărbatul, care crede că, ulterior, a devenit ţinta unei răzbunări din partea familiei fetei, după ce a denunţat faptul că minora pleca neînsoţită într-o ţară străină.

De 13 ani, Oleg Frumusachi, fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), încearcă, fără succes, să-şi refacă reputaţia, pătată după ce în 2001 a fost acuzat de viol, ţinut cinci luni şi jumătate în arest şi concediat din organele MAI. Acesta, deşi a fost achitat de toate instanţele de judecată, care au constatat că, de fapt, violul încriminat nici măcar nu a avut loc, nu poate beneficia de pensia care i se cuvine unui fost poliţist.

Despăgubiri de 50 de mii de lei

Oleg Frumusachi a activat timp de 16 ani în cadrul organelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Până în 2001, când a fost suspendat din funcţie, iar mai apoi concediat, înainte ca acuzaţiile care i s-au adus să fie demonstrate printr-o decizie judecătorească.

Acuzaţii de viol şi concediere

În 2001, Oleg Frumusachi, fiind inspector al grupului poliţiei economico-financiare a Comisariatului de Poliţie din Ocniţa, a fost acuzat că, în luna septembrie, în afara orelor de serviciu, fiind în calitate de pasager în trenul Chişinău-Moscova, pe motiv că nu avea actele necesare, a ordonat debarcarea din tren a minorei T. C., care mergea la Moscova sub supravegherea însoţitorului de tren. După ce aceasta a coborât din tren, Frumusachi este acuzat că a urcat-o în automobilul

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Oleg Frumusachi a lucrat 16 ani în cadrul organelor MAI.

personal şi a dus-o într-un apartament, unde „aplicând forţa fizică şi folosindu-se de starea de neputinţă a minorei, a săvârşit cu ea două raporturi sexuale”. Doar că, după cum relatează bărbatul, în realitate, lucrurile au

stat cu totul altfel. Acesta ne-a spus că, de fapt, nu a dat-o afară din tren pe tânără, ci doar i-a atenţionat pe cei din tren că la mijloc este o ilegalitate, iar aceştia, speriaţi, au decis s-o dea jos. „Eu am găsit-o în staţie, şi pentru

Înainte ca dosarul să ajungă în instanţă, Oleg Frumusachi a fost dat afară din MAI. Pentru acuzaţiile care i s-au adus, a stat închis 5 luni şi 14 zile. Prima instanţă însă l-a achitat pe Oleg Frumusachi pe motiv că „nu s-a constatat existenţa faptului infracţiunii”. Şi Curtea de Apel, şi Curtea Supremă de Justiţie au ajuns la aceeaşi concluzie: violul, de fapt, nu a existat. Judecătorii au motivat achitarea fostului poliţist făcând referire la expertiza medico-legală, care nu a demonstrat faptul că fata a fost violată, minora fiind virgină în momentul examinării. De precizat că tatăl acesteia l-a denunţat pe Oleg Frumusachi abia la câteva săptămâni de la consumarea presupusei fapte. Nevinovăţia lui Frumusachi nu a fost însă de ajuns pentru ca acesta să-şi recapete funcţia în organele MAI. Deşi cu o decizie irevocabilă, magistraţii nu au considerat necesar să anuleze ordinul prin care acesta fusese dat afară, în 2001. După alte zeci de şedinţe de judecată, bărbatul s-a ales doar

cu 50 de mii de lei, bani pe care statul s-a văzut nevoit să-i plătească drept despăgubiri morale pentru cele cinci luni şi jumătate pe care Oleg Frumusachi i-a petrecut în temniţă, dar şi pentru că a fost lăsat fără un loc de muncă, singura sa sursă de existenţă.

Cere, fără succes, dreptul la pensie

Deşi a trecut mai bine de un deceniu, Oleg Frumusachi îşi mai caută şi astăzi dreptatea. Are acasă, în grijă, o mamă bolnavă, iar necesitatea banilor îl face să scrie scrisori la mai toate instituţiile statului, în speranţa că cineva îl va auzi. Frumusachi a trimis la finele anului trecut o scrisoare şi pe adresa procurorului general, Corneliu Gurin, prin care solicită să i se facă dreptate. De fapt, singura doleanţă a lui Frumusachi este pensia, pe care consideră că o merită, după activitatea sa în cadrul organelor MAI, dar şi salariul, pe perioada în care a fost nevoit să meargă în instanţă pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Deşi a activat în organele MAI, Oleg Frumusachi nu primeşte acum pensia pe care consideră că o merită, şi asta pentru că, în baza legii, poliţiştii puteau beneficia de ea doar după 20 de ani munciţi în cadrul organelor. În 2001, atunci când a fost dat afară fără să existe o hotărâre definitivă de judecată, Oleg Frumusachi avea lucraţi 16 ani în cadrul MAI. Până acum, toate solicitările sale au fost respinse de instituţiile statului. V.M.

Profesorul „cu 17 cauze penale” este judecat de fiica unei colege şi vrea să revină la serviciu Valeriu Capcelea, fost decan al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, încearcă să revină la serviciu, chiar dacă dosarul pe numele său este în instanţa de judecată, fără a fi adoptată vreo soluţie. Interesant este faptul că profesorul este judecat de o magistrată cu a cărei mamă a fost coleg până la mijlocul anului trecut, când şi ea a fost reţinută pentru mită. În iunie 2013, Procuratura Generală (PG) îl prezenta (fără a-i divulga numele) pe profesorul cu 17 cauze penale pornite pe numele său. Conform unui comunicat de presă al instituţiei, acesta fusese audiat şi recunoscut în calitate de bănuit în comiterea mai multor episoade de corupere pasivă, fiind cercetat atunci în stare de arest la domiciliu.

Mită şi hărţuire sexuală

Procurorii anunţau atunci că, pe 11 iunie, aflându-se în biroul de serviciu, acesta ar fi estorcat de la o studentă bani în scopul promovă-

rii examenului pe care trebuia să-l susţină la disciplina filosofie. La demersul procurorului, judecătorul de instrucţie a autorizat percheziţia în sala de studii în care profesorul examina studenţii, fiind ridicate 11 carnete de note ale acestora în care se aflau diferite sume de bani, în total 6773 de lei. De asemenea, procurorii îl mai bănuiau pe bărbat că prin comportament fizic şi verbal a încercat să constrângă o studentă să aibă cu el contact sexual, ameninţând-o că, în caz contrar, nu va trece examenul. La momentul comiterii infracţiunilor bănuitul deţinea şi funcţia de decan al facultăţii la care preda, însă imediat după pornirea procesului penal acesta a fost concediat. Săptămâna trecută, printr-un mesaj venit pe adresa redacţiei eram anunţaţi că Valeriu Capcelea, numele profesorului bănuit, a revenit la serviciu pe 28 februarie, deşi pe numele său nu era încă o sentinţă definitivă, dosarul mai aflându-se în proces de examinare. „D-lui n-a

Nu a revenit. E clar că oamenii au anumite supoziţii, văzându-l pe aici. Că d-lui insistă, că scrie cereri să fie angajat, da, dar noi am luat decizia să aşteptăm hotărârea judecăţii. Probabil, scriu oamenii care au pică pe el”, crede Gheorghe Popa, rectorul Universităţii „Alecu Russo”.

„Dosarele au fost fabricate”

revenit. Că vine pe la universitate, în fiecare zi, face naveta... sau acasă spune că se duce la serviciu, asta e altă chestie. Eu pot să pariez cu dumneata că nu a revenit, pe o ladă de coniac, „Codru”, cred că... (zâmbeşte). E un lucru care poate fi verificat.

Interesant este faptul că dosarul penal este examinat la Judecătoria Bălţi, de către magistrata Florentina Dragan. Aceasta este fiica Elenei Dragan, o altă profesoară de la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, reţinută vara trecută cu mită. Oamenii legii susţin că Elena Dragan a fost trasă la răspundere administrativă, fiind pedepsită cu amendă de către instanţa de judecată. Leonid Gagiu, procurorul care participă în instanţa de judecată în cazul dat, ne-a spus că dosarul se examinează în şedinţă închisă şi că încă nu au fost audiaţi martori. L-am întrebat pe procuror dacă este la curent cu faptul că Valeriu

Capcelea este judecat de fiica unei foste colege, iar acesta ne-a spus că „eu nici nu cunosc asta şi nici nu cred că ar putea influenţa examinarea cauzei. Noi, dacă sunt temeiuri de recuzare, recuzăm judecătorul. În primul rând, la noi nu a parvenit aşa informaţie, dar în al doilea rând, nu sunt temeiuri legale de a recuza instanţa. Până acum nu au fost motive de recuzare. Vom vedea derularea procesului, iar dacă vom depista motive care pot influenţa desfăşurarea procesului, vom interveni prin pârghiile legale”, ne-a spus Gagiu. Acesta susţine că profesorului îi sunt încriminate 18 episoade de corupţie, comasate toate într-un singur dosar. La rândul său, Valeriu Capcelea susţine că „dosarele au fost fabricate”. „Ştiţi cum e la noi. Se cer indici... să se lupte. Dar, nu vreau să vorbesc la telefon. Eu nu am revenit, iar dosarul se examinează de mult, de mult. Nu se tărăgănează, dar cam aşa este...”, ne-a spus Capcelea. V.M.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 17

acasă

SFATURI UTILE Depunerile de piatră se curăţă cu oţet Robineţii şi bateriile din baie şi bucătărie, chiuveta sau capul de la duş se pot păta cu calcar şi rugină. Pentru asta foloseşte cu încredere oţetul. Pentru rugină, foloseşte oţet alb, concentrat, direct din sticla lui originală. Pentru pete mai uşoare poţi pulveriza o soluţie din oţet şi apă. Resturile lipite şi arse se duc cu bicarbonat Vasele de gătit arse se curăţă uşor dacă adaugi pe pată apă fierbinte, puţin detergent de vase, săpun lichid sau balsam de rufe. Poţi pune vasul pe foc mic pentru 10 minute şi curăţă resturile lipite pe fundul vasului cu un burete. Dacă nu se duc, aplică peste arsură bicarbonat de sodiu şi apă fierbinte sau prepară o pastă din bicarbonat şi apă. Las-o să acţioneze o oră, după care clăteşte vasul. Curăţă hota de aragaz cu soluţie pentru geamuri Amprentele de pe suprafeţele din inox ne dau mari bătăi de cap. Şterge urmele de degete de pe hota de aragaz, cu so-

luţie specială pentru curăţarea geamurilor. Aceasta degresează şi lasă un aspect uniform şi lucios. Dacă nu ai la îndemână soluţie pentru geamuri, foloseşte spirt sau alcool. Arsurile V-aţi ars în timp ce găteaţi? Nu mai ţineţi mâna sub jetul de apă rece 10 minute, acoperiţi suprafaţa cu pastă de dinţi şi veţi evita apariţia cicatricei roşii tipice pentru arsuri. Dacă nu aveţi la îndemână pastă de dinţi, puteţi acoperi arsura cu folie de aluminiu. Scoate petele de cerneală de pe haine Pata de cerneală de pe haine se pot îndepărta cu ajutorul pastei de dinţi. Pune un strat gros de pastă de dinţi pe pată, lasă-l să se usuce şi numai după aceea să o speli.

Foto: www.apparelcyclopedia.com

REŢETE Scapă de durerile de spate Durerile de spate au devenit o reală problemă în societatea actuală. Fie că depui prea mult efort fizic, fie că stai prea mult la birou, cu bebeluşul în braţe, sau că ai o activitate foarte solicitantă, fie că şofezi foarte mult, durerile de spate au devenit inevitabile. Iată câteva remedii naturiste pentru aceste dureri. Usturoiul alungă durerile Usturoiul ar trebui să devină unul din alimentele tale preferate. Ca să aibă un efect mai bun, ia-l dimineaţa pe stomacul gol (doi-trei căţei). Îi poţi tăia mărunt şi înghiţi cu apă sau cu ceai. Pentru masaj, prepară un ulei special, după cum urmează: prăjeşte la foc mic 10 căţei de usturoi în 60 g ulei de susan, până ce capătă o culoare maronie. Aşteaptă să se răcească şi aplică doar uleiul printr-un masaj puternic pe spate sau roagă pe cineva să facă asta. Îmbracă un tricou de bumbac, înveleşte-te bine şi stai aşa 3 ore, fără sa cureţi uleiul. După aceea, poţi face o baie caldă. Ar trebui să urmezi acest tratament 15 zile.

Doctori din Moldova, România şi Ucraina vor putea face cercetări ştiinţifice în domeniul bolilor cronice în cadrul Proiectului CHRONEX-RD Cercetători în domeniul medicinei, doctori de diverse specializări din R. Moldova, România şi Ucraina vor putea realiza lucrări ştiinţifice în laboratoarele din România, datorită unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte în domeniul sănătăţii, Reţeaua Est-Europeană de Excelenţă pentru Cercetare şi Dezvoltare în domeniul Bolilor Cronice — CHRONEX-RD. Proiectul transfrontalier a fost lansat la Iaşi, 3 martie, şi la Chişinău, 6 martie, de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi şi cea de medicină din Odessa. Astfel, 10 oameni de ştiinţă din Moldova vor putea face cercetări ştiinţifice în laboratoarele de la Universitatea de Medicină din Iaşi. Totdată, 20 de medici de familie moldoveni vor avea posibilitate să înveţe metodologia cercetărilor ştiinţifice în cadrul Universităţii de medicină din Chişinău, iar alţi 300 de medici de diverse specializări din cele trei ţări, vor fi instruiţi în managementul bolilor cronice la Centrul Universitar de Simulare în

Instruirea Medicală (CUSIM) de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Moldova. Potrivit Rodicăi Gramma, coordonator de ţară al proiectului, director al Departamentului Relaţii Externe şi Integrare Europeană al USMF „Nicolae Testemiţanu”, oamenii de ştiinţă din Moldova, care studiază medicina şi care nu au condiţii pentru desfăşurarea unor lucrări ştiinţifice la noi în ţară, pot beneficia de o bursă în cadrul proiectului. Astfel, ei vor avea posibilitate să facă gratuit cercetări în laboratoarele Universităţii din Iaşi. În plus, vor primi bani pentru întreţinere 1.000 de euro pe lună. Tot în cadrul proiectului 20 de medici de familie din Moldova vor fi instruiţi cum se realizează o cercetare ştiinţifică. Instruirea lor se va face la Universitatea de Medicină din Chişinău. Proiectul mai presupune şi instruirea a 300 de medici din Moldova, România şi Ucraina. Cursurile vor avea loc la Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală. Cheltuielile pentru întreţinere, de asemenea vor fi acoperite de proiect.

Sfatul psihologului: Oamenii trebuie să fie în armonie cu ei înşişi, iar apoi şi cu cei din jur Odată cu venirea primăverii, oamenii devin mai melancolici, stresaţi, depresivi şi lipsiţi de vlagă. Unii se tem de schimbări, sunt indecişi şi speră ca sezonul renaşterii să treacă cât mai repede. Din punct de vedere psihologic, primăvara ne influenţează semnificativ, însă, fiecare este responsabil de soarta sa. Despre modul în care ne influenţează sezonul de primăvară şi cum putem să scăpăm de anxietate şi indecizie, monotonie şi frică ne spune psihologul şi lectorul universitar Dorina Vasilache. Primăvara este momentul când au loc cele mai multe schimbări. De regulă, se poate manifesta în diverse forme şi poate avea efectcte diferite asupra oamenilor. Poate provoca discomfort psihic oamenilor, manifestat prin diverse forme. Lipsa de energie şi a chefului de viaţă, slăbiciune şi oboseală, somnolenţă şi insomnia. Se poate manifesta prin scăderea formei fizice, a capacităţii de concentrare. Cauza de bază al acestor schimbări de comportament o reprezintă deficitul de vitamine şi minerale dar şi lipsa activităţilor fizice pe perioada iernii. Un moment care merită a fi menţionat este că are loc trecerea la ora de vară, eveniment care produce un dezechilibru psihic şi are consecinţe nefaste asupra oamenilor. Astenia de primăvară este o formă de depresie sezonieră, care apare la trecerea de la iarnă

la primăvară, atunci când creşte brusc luminozitatea zilei, iar temperaturile se modifică de la o zi la alta. Astenia ne afectează atât fizic, intelectual, cât şi psihic sau sexual. Sunt rare cazurile în care toate aceste forme nu interacţionează între ele. Simptomele acesteia sunt: apariţia stărilor de anxietate, iritabilitate, pierderea interesului pentru activităţile curente, dificultate de concentrare, senzaţia de neputinţă şi reducerea randamentului la serviciu. Aşa poţi explica uneori de ce suferi de cefalee, palpitaţii, nervozitate, reducerea memoriei şi comportament labil. Persoanele care resimt astenia de primăvară sunt obosite încontinuu, lipsite de energie, au stări de somnolenţă şi poftă exagerată de mâncare. Starea de oboseală se menţine la astenici chiar dacă au parte de somn suficient, de odihnă şi chiar dacă ziua nu a fost deosebit de încărcată. Sunt recomandate schimbările în rimul de viaţă. Mergi cât mai mult pe jos, petrece cât mai mult timp la aer, fii mai mult timp alături de persoanele care îţi cauzează emoţii positive. Modifică regimul alimentar, consumând mai multe fructe şi legume. Pentru a menţine armonia între oameni în acest sezon, psihologii spun că oamenii trebuie să fie în armonie cu ei înşişi şi mai apoi cu cei din jur. Asta

pentru că, dacă există şi conflicte interioare, atunci cu siguranţă schimbările climaterice ar cauza dereglări comportamentale complexe. Dacă oricum e anotimpul renaşterii, aş recomanda să înceapă prin a se descoperi pe ei înşişi mai întâi. Iarna este perioada când hibernarea îşi pune stăpânire în toate aspectele vieţii, iar spre primăvară corpul are o cantitate mică de serotonină, ceea ce favorizează iritarea persoanelor şi ar putea produce debalansări hormonale, fapt care ar avea influenţe nefaste în relaţiile interpersonale. Nu există perioadă prestabilită pentru luarea de angajamente în producerea marilor schimbări. Dacă asociezi sosirea primăverii cu acest fenomen, atunci cu siguranţă ar trebui să cunoşti motivul care te-a determinat să recurgi la acest pas. Îndemnul meu este să nu te laşi înfluenţat de stereotipizarea potrivit căreia marile schimbări se fac primăvara. Cel mai potrivit moment este atunci când tu conştientizezi cu exactitate că ai nevoie de o schimbare. Iar dacă acest moment este unul bine gândit şi analizat, atunci nu-i cazul să aştepti zile favorabile sau schimbări de anotipuri, pentru că responsabil de soarta ta eşti tu, iar primăvara e un anotimp ca oricare altul, doar că mai aşteptat pentru soarele luminos, după o iarnă rece şi sumbră. Pentru confirmare V.B.

Foto: Arhiva personală


18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

la marginea europei Povara dublă de pe umerii femeilor Bărbaţii şi femeile din R. Moldova acordă aproape aceeaşi durată de timp studiilor şi îngrijirii personale, dar femeile acordă aproape de două ori mai mult timp gospodăriei. Cel puţin aşa arată rezultatele cercetării „Utilizarea timpului”, care este o premieră pentru noi. Pe lângă activităţile pentru care sunt plătite, majoritatea femeilor sunt implicate şi în activităţi neplătite, cum ar fi îngrijirea gospodăriei şi a membrilor familiei. Circa 97 procente dintre femeile care au participat la studiul „Utilizarea timpului” au spus că sunt implicate în astfel de activităţi, care le consumă, în medie, aproape patru ore pe zi. În acelaşi timp, doar puţin peste 77 la sută dintre bărbaţi sunt implicaţi în activităţile casnice, dar acordă unor astfel de ocupaţii cu aproape o oră şi jumătate mai puţin în comparaţie cu femeile. În condiţiile în care oamenii vor o societate egală, aceste cifre ne arată că nu este tocmai aşa.

Este important să fie măsurate atât activităţile plătite, cât şi cele neplătite

„Nu pot să spun că ne-au surprins mult aceste rezultate. Noi ştim că femeile acordă mai mult timp gospodăriei, doar că prin această cercetare totul s-a confirmat. S-a confirmat că într-adevăr avem această problemă”, menţionează Elena Vâtcărău, şefa direcţiei Statistica Pieţei Muncii din cadrul Biroului Naţional de Statistică (BNS). Aceasta a ţinut să precizeze că datele obţinute în acest studiu urmează să clarifice mai multe aspecte referitoare la anumite grupuri de vârstă, dar şi să evidenţieze probleme mai înguste ale cetăţenilor R. Moldova. „Informaţia încă nu a fost analizată şi valorificată pe deplin, încă mai avem de lucrat la ea şi de scos idei interesante”, adaugă specialista. În plan internaţional, cercetarea „Utilizarea timpului” se consideră o sursă unică de date sub aspect gender. Pentru R. Moldova, acest studiu este o premieră. Pe parcursul unui an, peste zece mii de persoane au completat, la interval de zece minute, un chestionar, în care indicau toate activităţile pe care le-au făcut pe parcursul a 24 de ore. „S-au mai realizat asemenea cercetări până în anii ’90, dar se punea accentul pe altceva. Acum, s-a lucrat după recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ca să fie măsurate atât activităţile plătite, cât şi cele neplătite, pentru că cele neplătite nu se măsoară nicăieri. Este important să ştim cu ce se ocupă populaţia şi după orele de serviciu”, precizează Elena Vâtcărău.

Acasă, greutatea cade pe umerii femeilor

În ce priveşte viaţa profesională, bărbaţii ocupaţi lucrează zilnic puţin peste opt ore, ceea ce reprezintă cu 37 de minute mai mult decât femeile ocupate. Dacă la durata acordată serviciului nu sunt diferenţe foarte mari, atunci când se întorc acasă, greutatea cade pe umerii femeilor. Acestea sunt ocupate într-o măsură mai mare în activităţi de pregătire a hranei, întreţinere a casei, cumpărături, îngrijirea copiilor, a bătrânilor sau a bolnavilor din familie. În

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

schimb, bărbaţii se ocupă mai mult cu grădinăritul, îngrijirea animalelor, construcţiile şi reparaţiile în gospodărie. „Este important pentru noi să înţelegem de ce el ori ea este nevoit/nevoită să aleagă anume această cale şi nu alta. Există bariere care îi influenţează sau îi împiedică să ia o altă decizie? Iată, asta ar fi o provocare pentru noi – să le găsim. Care sunt barierele care îi canalizează stereotipizat pe bărbat şi femeie să meargă pe aceste căi. Atunci când şi ea, şi el îşi aleg modul în care săşi petreacă timpul, neinfluenţaţi de barierele care există, atât legislative cât şi instituţionale, atunci putem vorbi că avem o echitate”, menţionează Lilia Pascal, şefa Direcţiei politici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei, de la Ministerul Muncii şi Familiei (MMPSF). „Pentru noi, ca elaboratori de politici, studiul vine cu nişte constatări care ne vor ajuta să elaborăm politici sensibile pe dimensiunea de gen, luând în considerare diferenţa aceasta de preocupări în gospodărie şi diferenţele dintre femei şi bărbaţi. Un alt element pozitiv graţie acestui studiu va fi ulterioara modificare a legislaţiei în vederea concilierii vieţii de familie cu cea profesională. Elaborarea politicilor în acest context va ajuta la schimbarea stereotipurilor care există în societate, astfel va fi utilizat potenţialul femeilor şi bărbaţilor la maximum. În acest context, vom avea o contribuţie egală a acestora nu numai la dezvoltarea ţării, ci şi la luarea deciziilor, pentru a asigura o dezvoltare a ţării şi o creştere reuşită în acest context”, completează şefa de la MMPSF.

„Alegerile femeilor – viciate de stereotipuri”

Potrivit specialistei de la Ministerul Muncii, studiul arată povara dublă pe care o duce femeia în

„Avem diferenţe între bărbaţi şi femei, între femei mai tinere şi mai în vârstă, între cele de la sate şi cele de la oraşe. Dacă ne uităm la cifre, vedem că o femeie din R. Moldova petrece mult mai mult timp pentru activităţi neplătite. Şi dacă ne uităm din punctul de vedere al celor care realizează politicile de stat, acest aspect ridică multe întrebări. Nu instituţiile publice sunt cele care trebuie să ia decizii ce ţin de timpul privat al familiei, dar este de datoria lor de a crea cadrul legal corect pentru toate tipurile de activităţi, inclusiv pentru îngrijirea copilului, astfel încât oamenii să aibă posibilitatea să aleagă ce doresc să facă.” Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în R. Moldova

societate, dar şi faptul că alegerile femeilor sunt influenţate de stereotipurile existente. „Ca şi bărbatul, avem acces la câmpul muncii, dar rezultatele acestea ne confirmă faptul că, reîntorşi acasă, cineva se odihneşte, iar celălalt preia a doua formă de muncă, însă neplătită. Dacă am analiza cât ar costa aceste activităţi, am putea vedea care este contribuţia reală a femeii în contextul dat. Transformată în

bani, aceasta înseamnă o contribuţie enormă la gospodărie şi, în general, la Produsul Intern Brut al ţării (PIB). Alegerile femeilor sunt un pic viciate de stereotipurile care există în societate. Noi o pregătim din timp că există lucruri specifice femeilor, că, tradiţional, ea trebuie să se ocupe de mâncare şi altele. Şi atunci, de multe ori ea alege familia pentru a fugi cumva de dubla responsabilitate, fiindcă se teme ca nu cumva să nu se descurce dacă le alege pe amândouă”, e de părere Lilia Pascal. Activităţile ce ţin de îngrijirea personală, cum ar fi somnul, masa şi alte activităţi de îngrijire, reprezintă puţin peste zece ore atât pentru femei, cât pentru bărbaţi. Diferenţele semnificative apar la capitolul muncă, studii, îngrijirea gospodăriei şi a familiei, dar şi în ce priveşte timpul liber. Acesta se reduce la 2,8 ore pentru femei şi 3,7 ore pentru bărbaţi. „Aici se explică şi diferenţa de salarii, pentru că, în context naţional, femeile ocupă funcţii mai joase şi mai prost plătite decât bărbaţii. Dacă luăm prin prisma studiului, aceasta se întâmplă pentru că femeia, când revine acasă, nu are timp să-şi mai aprofundeze cunoştinţele, ca să vină mult mai pregătită la serviciu şi să asigure competitivitatea, să facă carieră, fiindcă ei îi revin mai multe obligaţiuni acasă”, comentează Lilia Pascal. Potrivit ei, din punct de vedere economic, femeile se simt mai vulnerabile din cauză că au salarii mai mici, iar acest fapt le poziţionează şi în cadrul familiei pe o poziţie mai joasă. „De aici apare şi vulnerabilitatea ei privind violenţa în familie, ca fenomen, şi o implicare mai slabă a bărbatului în procesul de educare şi formare a personalităţii copilului. Avem în codul familiei responsabilităţi

ce ţin de viaţa de familie, dar în realitate, studiul arată că lucrurile nu stau chiar aşa”, conchide şefa de direcţie.

„Când au date, oamenii încearcă să facă schimbări”

„Modul în care îşi petrec persoanele timpul este, până la urmă, o decizie privată. Pentru noi, este important să asigurăm oamenilor informaţii pentru ca aceştia să poată lua decizii, să vadă fiecare ce schimbări poate să facă în viaţa sa personală, în pereche sau în familie, ca să ajungă la viaţa pe care şi-o doresc în viitor. Ideea principală e să poţi alege”, menţionează pentru Ziarul de Gardă Nicola Harrington-Buhay, coordonator rezident ONU în R. Moldova. „Cetăţenii vor o societate mai egală. Dacă nu utilizăm datele, oamenii ar putea să nu realizeze aceste diferenţe în utilizarea timpului lor. Cu cât mai multe date vor fi disponibile, cu atât mai conştienţi vor fi oamenii de problemele care-i înconjoară şi cu atât mai multe soluţii vor apărea la problemele care vor fi descoperite. Eu cred că, atunci când au date, oamenii încearcă să facă schimbări. Este foarte interesant să vezi prin aceste cifre nivelul de sărăcie între genuri, accesul la educaţie, nivelul salarial. Atunci când vezi date, poate să ţi se pară straniu ce se întâmplă şi atunci încerci să te implici şi să schimbi ceva. Ideea principală e să poţi alege”, conchide Nicola Harrington-Buhay. Colectarea datelor pentru studiul „Utilizarea timpului” a avut loc în perioada 1 iunie 2011 – 31 mai 2012. Cercetarea a cuprins membrii gospodăriilor casnice selectate cu vârsta de la zece ani în sus. Din cele 366 de zile ale anului, fiecărei gospodării i s-a atribuit o anumită zi de referinţă (inclusiv zile de sărbători şi de odihnă). Raisa Răzmeriţă


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 19

digest

Rusia vs. Ucraina: lupta pe terenul istoriei De la tratatul de la Pereiaslav, din 1654, Ucraina nu s-a bucurat decât de foarte puţine momente de independenţă faţă de Rusia, şi atunci în situaţii geopolitice extrem de tensionate, precum ultimele zile ale Primului Război Mondial, după Revoluţia din 1917. Naţionaliştii ruşi privesc conceptul de independenţă a Ucrainei ca o aberaţie, o consecinţă nefericită a ceea ce Putin a numit cel mai mare dezastru geopolitic al secolului: prăbuşirea URSS. Pentru mulţi ruşi, Ucraina e un soi de „membru fantomă”, pe care îl mai simţi îndelung după amputare. Ideea că Ucraina poate fi într-adevăr o naţiune e ciudată pentru mulţi ruşi. Mergând pe ideea că percepţia asupra istoriei condiţionează politica, e important să înţelegem care e perspectiva rusă asupra istoriei ucrainene, şi cea ucraineană asupra propriei istorii. Deşi eronată, ideea că istoria Ucrainei e doar o anexă la marea istorie a Rusiei e împărtăşită de mulţi şi, într-o măsură, e de înţeles. Ucraina şi Rusia au împărţit atât momente bune, cât şi momente dificile ale istoriei încă de la naşterea Rusiei Kievene (primul stat proto-rus), prin războaiele împotriva polonezilor din sec. al XVII-lea şi, mai recent, în lupta împotriva fascismului. Legăturile dintre cele două naţiuni sunt multe şi profunde. Cele două biserici ortodoxe au acelaşi patron, Sf. Vladimir. Şi cel de-Al Doilea Război Mondial e un episod esenţial în memoria colectivă a ambelor ţări: în „Marele Război Patriotic” al Rusiei au murit, în fond, 8 milioane de ucraineni, astfel că victoria Rusiei a fost şi victoria Ucrainei. Decenii la rând, pentru ruşi, ucrainenii erau un fel „rude de la ţară”. Potrivit teoriilor etnogenezei slave, cele două popoare erau înrudite, dar diferite: „Marii Ruşi”, adică ruşii, şi „micii ruşi” ucrainenii. Literatura ucraineană, ce se dezvoltă puternic începând cu sec. XIX, a fost considerată un produs al societăţii ţărăneşti, subordonată canonului literar rus. Faptul că dezvoltarea culturii naţionale ucrainene a început în vestul Ucrainei, parte a Imperiului Austro-Ungar, i-a făcut pe ruşi să considere întreaga cultură locală drept o mişcare anti-rusă sprijinită de forţele externe, idee folosită şi astăzi. În perioada sovietică, conceptul de naţiune ucraineană era privit, evident, cu suspiciune, fiind considerat contrarevoluţionar şi periculos. În 1918, când autoritatea centrală din Rusia se prăbuşeşte, la Kiev se formează un guvern conservator sprijinit de germani, condus de Pavlo Skoropadskyi. În al Doilea Război Mondial, unii ucraineni s-au alăturat germanilor în lupta antisovetică. În unele locuri, acţiunile naţionaliste antisovietice au continuat până în anii ’50. Pornind de la această memorie istorică, naţionaliştii ucraineni de azi sunt acuzaţi că sunt „fascişti” sau „bandiţi”, termeni tipici ai vechiului discurs comunist.

Foto: historia.ro

În perioada sovietică, identitatea naţională ucraineană nu a fost niciodată inclusă complet în idenitatea rusă/sovietică. Uneori, însă, alăturarea celor două putea fi utilă statului sovetic. În 1939-1940, când Galiţia, Volânia şi Bucovina de Nord au fost anexate Ucrainei Sovietice în urma pactului Ribbentrop-Molotov şi a invaziei Poloniei de către Armata Roşie, Sovietul Suprem din Ucraina îi trimitea următorul mesaj lui Stalin: „După ce au fost despărţite, separate timp de secole de graniţe artificiale, marele popor ucreainean este reunit pentru totdeauna într-o singură republică ucraineană”. Apoi, în 1945, teza potrivit căreia Ucraina nu era un simplu vasal al Uniunii Sovietice, ci un stat comunist independent, i-a permis Ucrainei să intre în Naţiunile Unite ca membru fondator alături de URSS, acordându-i Moscovei un vot în plus în procedurile organizaţiei.

Procesul prin care graniţele Ucrainei moderne au fost definite, atât la vest, cât şi la Marea Neagră, au fost parte integrantă a expansiunii ruse de-a lungul secolelor, începând cu 1700. În secolele XVIII-XIX, pe măsură ce strategia geopolitică a Rusiei s-a dezvoltat în jurul ideii de a face din Marea Neagră un lac rusesc, mergând până la cucerirea Istanbulului, Imperiul Otoman a pierdut treptat teritoriile din nordul Mării Negre, iar provinciile ucrainene au fost beneficiarele. Astfel, ţara a devenit din ce în ce mai bine integrată în economia şi politica imperiului rus, aflat în plină dezvoltare, servind drept sursă de grâne şi rută către mare. La sfârşitul sec. XVIII, Ecaterina cea Mare a fondat portul Odessa. Oraşul avea să fie oraşul de origine al lui Troţki şi al Annei Ahmatova, două dintre cele mai mari nume ale politicii şi culturii ruse, dar şi locul unor masacre teribile ale Holocaustului. Mai la est, prin

război, colonizări şi epurări etnice ale populaţiei musulmane, Crimeea, ultima rămăşiţă a Hoardei de Aur Mongole, a devenit bijuteria Imperiului Rus şi, în imaginarul ruşilor, un fel de „teren de joacă”. În 1954, când Nikita Hruşciov a transferat Crimeea RSS Ucrainene, cu ocazia celebrării a 300 de ani de la tratatul de la Pereiaslav, nimeni nuşi imaginea că graniţele interne ale URSS vor deveni vreodată graniţe internaţionale. Însă în 1991, la destrămarea URSS, peninsula a scăpat de sub controlul Moscovei. Ideea că peninsula Crimeea a ajuns să facă parte dintr-o Ucraină independentă printr-un accident reprezintă un adevăr de necontestat în opinia politicienilor ruşi. De acolo până la a considera că autoritatea Ucrainei asupra Crimeii este ilegitimă din punct de vedere istoric nu mai e decât un pas. De aici poate începe un joc foarte periculos. Ce urmează? Însăşi independenţa Ucrainei, sau cea a statelor baltice,

poate fi văzută ca o consecinţă a unor circumstanţe istorice pe care unii ar dori acum să le inverseze. Dintr-un punct, preocuparea pentru istorie poata da în revizionism. Şi cât de departe împingem perspectiva istorică în trecut? Viziunea unei Crimei etern rusească ignoră în mod intenţionat populaţia musulmană, pe care autorităţile ţariste, apoi cele sovietice, au strămutat-o sau deportat-o, chiar într-o manieră violentă. Chiar până la începutul secolului XX, jumătate din populaţia peninsulei era formată din tătari, ulterior deportaţi de Stalin (crimă recunoscută de Hruşciov în 1956). Mulţi dintre aceştia nu s-au putut întoarce aici decât după 1990. Versiunea rusă asupra istoriei Ucrainei, explică atitudinea pe care Moscova o are astăzi faţă de vecinul său estic, nu neapărat în termeni de interese obiective, cât de emoţii şi percepţii (cine are dreptate şi cine nu). Din perspectiva rusă, problema e că ucrainenii nu mai împărtăşesc această interpretare a istoriei ţării lor. De la Kiev, istoria Ucrainei arată altfel şi, cu cât mergi spre vest, perspectiva se schimbă din ce în ce mai mult. În loc să vorbească despre contribuţia lor la măreţia geopolitică a Rusiei, ucrainenii preferă acum o istorie alternativă care porneşte de la conceptele libertăţii şi rezistenţei. Redescoperirea trecutului propriu a fost un element important în afirmarea independenţei Ucrainei, dar acum acceptarea faptului că sunt posibile istorii multiple, nu doar una, este vitală, căci aceasta reprezintă o marcă a democraţiei. Acum, momente istorice considerante esenţiale pentru relaţiile ruso-ucrainene sunt contestate. De exemplu, în timp ce ruşii văd în tratatul de la Pereiaslav un moment al reunificării celor două popoare, ucrainenii îl consideră o alianţă temporară între liderii militari ai celor două state, o alianţă pe care ruşii au interpretat-o ulterior după propriile interese. Iar în 2009, la aniversarea a 300 de ani de la marea bătălie de la Poltava, preşedintele Viktor Iuşcenko a fost aspru criticat de Rusia deoarece a sugerat că ucrainenii care au luptat alături de suedezi împotriva lui Petru cel Mare au fost adevăraţi patrioţi. Similar, dacă foametea din anii ’20-’30 era prezentată drept o experienţă comună a suferinţei sovietice, ruso-ucrainene, acum se argumentează că marea foamete care a afectat Ucraina a fost un atac al Moscovei împotriva poporului ucrainean, sugerându-se chiar că a fost un genocid provocat. Apoi, integrarea Ucrainei vestice la URSS, în 1939, poate fi prezentată drept o reunificare a Ucrainei sub conducere sovietică. Dar pentru ucrainenii din vest ea poate fi văzută şi drept începutul unei ocupaţii ruse care avea să dureze cinci decenii. În Ucraina, nu doar teritoriul ei este acum atacat, ci şi trecutul ei. Dacă Rusia şi Ucraina trebuie să convieţuiască şi să fie vecine respectându-se una pe cealaltă, atunci fiecare trebuie să înveţe să accepte sau să tolereze istoria celeilalte. Historia.ro


20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

Deputaţii privatizează Circul Maria este dereticătoare. Ea are 3 copii şi face zilnic naveta la Chişinău, la muncă. Ea nu are un salariu prea mare, dar e un venit sigur din care îşi întreţine copiii cum poate. Maria e sătulă de spălat wc-urile din clădirea Ministerului Agriculturii, unde a fost cazat o vreme Parlamentul R.Moldova. Deputaţii au prostul obicei de a o da în bară în viaţa politică, dar uneori – nimeresc pe alături când merg la sala de baie. Dar Maria rabdă şi spală tot ce stropesc ei pe alături, căci pentru asta primeşte vreo 2000 de lei. Acum Maria a trecut cu lucrul in Parlamentul cel nou. Deputaţii continuă să o dea în bară, dar Maria are mop şi găleată nouă ca să spele wc-ul în fiecare zi. Maria nu comentează deloc comportamentul deputaţilor, ea spală şi tace, ca să nu-şi piardă lucrul, căci atâta are: 3 copii care stau în casa de la ţară a părinţilor săi şi acest loc de muncă la wc. Uneori cei trei copii o mai întreabă cum e la Parlament, ce se mai aude pe acolo? Le-ar spune ceva de bine, dar nu ştie ce anume, că se duşmănesc, se ceartă, se spionează, se dau în spectacol? Le spune copiilor săi doar atât: să înveţe bine, să ajungă deputaţi şi să vadă cu propriii ochi. Vasile este măturător la Agroprom/Parlament. De-i frig, de plouă, de bate vântul, el trebuie să măture şi să îngrijească terenul din jurul clădirii. Deputaţii când trec pe lângă el mai aruncă mucuri de ţigară pe jos, uneori hârtie de ciocolate scumpe, uneori înjurături, expresii licenţioase. Vasile înghite sudalmele lor, strânge mucurile şi alte gunoaie şi tace. Se gândeşte în sinea sa că deputaţii sunt floarea naţiunii şi ar trebui să nu fumeze, să nu înjure. Vasile ştie că nu toţi sunt egali. El trăieşte într-o cameră de cămin cu soţia şi doi copii mari, dacă face gât –

îşi poate pierde locul de muncă, şi atunci cu ce plăteşte şcoala şi universitatea pentru copii? Băiatul lui absolveşte anul acesta universitatea, are o prietenă şi ar vrea să se căsătorească, să facă şi nuntă. Dar toată familia ştie că nu e posibil, căci tot ce au obţinut în 25 de ani de muncă e această cameră în cămin. Recent Maria cea de la Străşeni şi Vasile din căminul de pe strada Coca din Chişinău au aflat o veste bună despre deputaţi şi s-au dus să le-o povestească copiilor. Deputaţii s-au unit, toţi, inclusiv comuniştii. Au votat şi s-au semnat împreună pe un document! Nu, nu e o semnătură comună cu privire la Asocierea cu UE. E o semnătură pe un document care le oferă tuturor

apartamente în centrul Chişinăului la preţ redus. Chiar şi deputaţii care au case de milioane s-au înscris în listă. Nu pentru că le mai trebuie acel apartament, ci pentru solidaritate, oameni buni! Cum să ratezi şansa de a fi împreună cu colegii de parlament, de a fi un tot întreg, cum să nu bucuri electoratul şi pe toţi cetăţenii că în sfârşit în parlament e pace şi înţelegere! Chiar dacă vor nimeri la o scară liberali şi comunişti, chiar dacă un liberal-democrat va nimeri sub un democrat, ce importanţă are, vor locui toţi într-un bloc! Chiar dacă mandatele lor de deputat vor expira în câteva luni, asta nu înseamnă nimic rău, asta înseamnă că ex-deputaţii vor sta grămadă şi vor gândi împreună la binele ţării. Copiii lui Vasile spun că l-au văzut pe Guma prin reviste glamuroase într-un palat de toată frumuseţea, oare el de ce a semnat că vrea apartament? Copiii Mariei de la Străşeni l-au văzut pe Chiril Lucinschi într-o locuinţă de vis, aflând că nu doar locuinţa de la televizor e a lui, dar şi televiziunea ceea care transmite adevăruri la toate televizoarele. Copiii au înţeles bine: dacă eşti dereticătoare şi vii zilnic din raion la Parlament, nu meriţi nici indemnizaţie de trai, nici apartament la preţ redus. Dacă eşti deputat în acelaşi Parlament, meriţi şi indemnizaţie, şi apartament în centru. Copiilor li s-a făcut trist şi au rugat-o pe mama să-i ducă la circ duminica viitoare. Mama le-a spus că circul e stricat şi închis. La rugăciunea de seară copiii Mariei s-au rugat ca deputaţii să vrea să devină stăpânii Circului din Chişinău. Ca să fie reconstruit mai repede. Nu-i nimic că nu va mai fi loc de animale dresate acolo, cu deputaţii circul va fi veşnic. Marian Şura-Mura

    Scandal în jurul preşedinţiei AŞM Are sau nu are dreptul Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, să mai deţină un mandat? Chiar dacă Comisia juridică a Parlamentului a decis că actualul şef al AŞM poate pretinde, pentru a treia oară, la acest fotoliu, mai mulţi colegi ai acestuia contrazic comisia. Un grup de oameni de ştiinţă s-au adresat şefului statului după explicaţii. Potrivit legii, şeful AŞM are dreptul la cel mult două termene consecutive în fruntea AŞM. Duca şi-a exercitat primul mandat în baza legii valabile în 2004, modificată în 2005. Din această cauză, el crede că are dreptul la două mandate în baza legii noi.

     Palat în România pentru Valeriu Guma După ce numele său a apărut în lista parlamentarilor care susţin că sunt vagabonzi, adică nu au un loc de trai şi cer de la stat facilităţi la construcţia unor apartamente cu preţ preferenţial, acesta a primit o telegramă din România. În documente se spune: „Dle Guma. Avem pentru dvs. un palat special, condiţii preferenţiale. Vă aşteptăm să-l populaţi cât mai curând. Toate serviciile de întreţinere vor fi suportate de stat”. Potrivit apropiaţilor lui Guma, acesta se gândeşte acum dacă telegrama e adevărată sau dacă nu cumva colegul său de partid, Vladimir Plahotniuc, face o glumă cu el.

Foto: jurnal.md

Foto: vip-magazin.md

în gura târgului      Pensii electorale Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi al Familiei a descoperit o soluţie unicat de majorare a pensiilor. Aşa cum, pentru pensii mai mari, nu prea sunt bani la buget, Ministerul a decis să-i bucure pe bătrâni din contul gravidelor şi al nou-născuţilor. Astfel, a fost elaborată o strategie inedită: tăiem de la gravide şi le transmitem bătrânilor alegători. Autorii strategiei cred că vor obţine locuri bune pe listele electorale, şi, din toamnă, vor fi la guvernare, chiar dacă gravidele şi mamele tinere nu ar vota pentru ei. „Oricum, bătrâni sunt mai mulţi decât gravide”, socotesc aceştia. Legendă:

un simplu zvon

   Maşinile lui Voronin au dispărut Ca să nu mai apară scandaluri în presă legate de automobilele de lux ale liderului PCRM, acesta a decis să le camufleze pentru un timp. Pentru siguranţă, nu le-a trecut în declaraţia de venituri şi proprietăţi. Noaptea ce a urmat zilei în care a depus declaraţia a fost una dintre cele mai liniştite din viaţa sa. A dormit sănătos şi s-a trezit senin la minte, ca după o revoluţie a proletariatului. Cine ar crede că maşinile au dispărut, văzând un om atât de împlinit? Mai degrabă, acestea stau la fel de bine în colecţia liderului PCRM, fiind, totodată, protejate de ochii presei. 

mai mult decât un zvon

/ / / / /

    Cât costă să uiţi un dosar la locul percheziţiei? Uneori, procurorii şi ofiţerii anticorupţie „uită” dosarele penale la locul unde efectuează percheziţii în scopul colectării de noi probe pentru incriminarea unor factori corupţi. Aşa cum dosarele rămân la locul percheziţiei, persoanele vizate în ele reuşesc să ia copii ale probelor existente şi să găsească, ulterior, contraprobe la ele. Potrivit unor surse versate, „uitatul” dosarului la locul percheziţiei costă de la 300 la 30000 de euro, la cursul valutar al zilei, bineînţeles. Uneori, dosarele fiind „uitate”, pur şi simplu, dispar. Această „uitătură”, însă, costă mult mai scump. zvon cu sâmbure de adevăr

zvon cu aere de adevăr

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

zvon mai mult decât veridic


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 21

horoscop BERBEC Până la sfârşitul săptămânii e bine să nu rămâi observator pasiv la tot ce se întâmplă. Trage concluzii. Deşi nu poţi spune mereu că, prin intermediul reţelelor de socializare, îţi poţi găsi perechea, ai multe şanse să reuşeşti acest lucru. În schimb, dacă deja eşti implicat într-o relaţie, vei avea parte de momente frumoase şi trăiri intense alături de perechea ta. TAUR Privit din umbră şi evidenţiat de propriile tale fapte, e posibil ca cineva să-ţi remarce potenţialul uriaş de care dai dovadă. De asemenea, e posibil să fii „invitat” să avansezi în carieră. Cu toate acestea, trebuie să abordezi cu un maxim de precauţie situaţiile în care te implici, neacceptând propunerile care ţi se fac fără o analiză amanunţită a elementelor componente. GEMENI Începe o perioadă destul de plăcută pentru tine, căci, fie şi doar cu mintea, simţi nevoia de a pleca şi începi a călători prin locuri care mai de care mai grozave. Imaginaţia ta neîmblânzită accede lumi de necrezut pentru cei din jur. Cu cât reuşeşti să rămâi mai flexibil şi adaptabil, cu atât mai uşor vei rezolva orice fel de conflict apărut din senin. Nu uita de problemele de familie. RAC Tentat a face lucruri neacceptate de societatea actuală, încalci orice prohibiţie interzisă. Rămâi, însă, fără grijă. Fii activ în carieră. Atenţie! Evenimentele din viaţa ta privată care te ţin în loc vor ieşi la suprafaţă. Rămâi, însă, rezervat şi fii atent pe unde calci pe cărarea ta către culmile succesului. Nu te sfii să discuţi cu ceilalţi ideile „năstruşnice” pe care le ai. Caricatură: Alex Dimitrov

*** Ion vine în vizită la Vasile şi, cum nu s-au mai văzut de mult timp, se aşază la un pahar. Beau ei ce beau şi rămân fără alcool. Vasile îl roagă pe Ion: - Ioane, du-te tu în dormitor la mine şi vezi că lângă pat e o sticlă de vodcă. Ion, fiind mai lucid, se supune şi, odată ajuns în dormitor, se întoarce palid la faţă, strigând: - Vasile, nu ştiu cum să-ţi spun fără să te rănesc, dar să ştii că e unul în pat cu nevastă-ta. - Taci, Ioane! Mai uşor... Îl trezeşti, iar asta-i sticla lui!

Tipul, zâmbind, îi întinde 20 de euro şi zice: - Am venit doar să-ţi mulţumesc pentru una dintre cele mai frumoase seri din viaţa mea.

*** - I-am jurat soţiei mele că nu mai pun niciodată gura pe un pahar de vin. De atunci beau direct din sticlă.

*** Undeva, la ţară, la marginea unui câmp, un pictor tocmai îşi instalase ustensilele de pictat. În faţa lui - o turmă de oi şi un baci care le păzea. Pictorul îl întreabă pe cioban: - Îmi dai voie să-ţi pictez oile? - Vă rog, domnule, nu. Aş dori să rămână în continuare albe!

*** - Eu îmi sărut soţia în fiecare zi după ce plec la muncă. Tu cum procedezi? - Eu, după ce pleci! *** Un tip, la braţ cu o domniţă supermodel, intră în unul dintre cele mai scumpe magazine de blănuri. - Arătaţi-mi cea mai scumpă haină de blană pe care o aveţi în vânzare.. Vânzătorul, bucuros, pleacă şi se întoarce cu o haină extraordinară din blană de tigru siberian. - Acesta este cel mai scump articol al nostru şi costă 20 de mii de euro – spune vânzătorul. - Nicio problemă! Imediat vă scriu un cec. - Foarte bine, dar deoarece azi este sâmbătă şi nu putem confirma cecul la bancă, o să veniţi luni să ridicaţi haina. Pleacă ei, iar luni bărbatul vine la magazin. Văzându-l, vânzătorul a izbucnit: - Ar trebui să vă fie ruşine să mai veniţi pe aici! Contul dvs. este gol!

*** Doi prieteni s-au întâlnit pe o stradă în Bucureştiul de altădată: - Cum e viaţa ta? întreabă unul dintre ei. - Foarte bună, răspunde celălalt. Primul se uită cu neîncredere la el şi spune: - Ai citit ziarele? - Sigur, altfel cum aş fi ştiut…

*** La ora de gramatică, se analizează propoziţia “Iată, vaca are coadă”. Cum analizeaza Bulă: - Iată - este subiect pentru că este scris cu literă mare şi este început de propoziţie. Vaca este atribut pentru că aşa îi zice mama fiicei ei. Are este conjuncţie pentru că leagă cuvântul vacă de coadă. Coada este predicat pentru că se mişcă. *** Un bărbat sună la radio Erevan: - Bună ziua. Aş dori şi eu să mă căsătoresc, însă nu ştiu ce să aleg. O femeie frumoasă, de care să se bucure însă şi prietenii mei, sau o femeie mai urâţică, dar de care să mă bucur numai eu? - Dacă doriţi să mâncaţi un tort bun cu prietenii, alegeţi prima variantă, dacă doriţi să mâncaţi un rahat de unul singur, alegeţi cea de-a doua variantă. / / / / /

*** - Ce vrei să te faci când vei fi mare? întreabă învăţătoarea. - Dacă voi fi frumoasă, mă fac actriţă de cinema, răspunde fetiţa, daca voi fi urâtă, mă fac învăţătoare... *** Directorul unui spital de psihiatrie examinează pacienţii pentru a constata care dintre ei este pregătit pentru a se reintegra în societate: - Deci, domnule, văd că ai fost recomandat pentru externare. Ce ai de gând să faci după ce pleci de aici? Pacientul se gândeşte puţin, apoi răspunde: - Să vedem… Am lucrat în domeniul telecomunicaţiilor, se fac încă bani buni acolo, dar, pe de altă parte, aş putea scrie o carte despre experienţa mea în acest spital, despre cum e să fii pacient aici. În plus, aş putea frecventa un curs de istoria artei, care a început să mă pasioneze în ultimul timp. - Toate astea sunt foarte interesante, spuse doctorul. La care pacientul răspunse: - Iar partea bună e că în timpul liber pot să fiu în continuare un ibric de cafea… *** La ospiciu, un pacient mergea în patru labe. - Eu ştiu ce eşti tu … Eşti un câine? - Nuuuu … - Eşti o pisică? - Nuuuu … - Dar ce eşti? - Om, ce să fiu, doar că am rău de înălţime! *** Soţia îşi întreabă soţul: - De ce iarăşi ciorapii sunt împrăştiaţi prin toată casa? - Aceasta este o nouă promoţie: strânge 10 perechi şi primeşti bani pentru rimel!

LEU Ajutorul din partea persoanei iubite este nelipsit. Armonia şi bunăvoinţa se simt în permanenţă în ambientul tău. Posibil pentru unii dintre nativii acestui semn zodiacal să oficializeze o relaţie. Fii fără frică, chiar dacă ai senzaţia că, în spatele acestei propuneri, se află o intenţie ascunsă. Lasă mândria de oparte, în special în relaţiile cu cei apropiaţi sufletului tău. FECIOARĂ Ai nevoie de foarte multă răbdare la locul de muncă, deoarece este posibil să nu poţi comunica foarte uşor cu colegii, neînţelegerile între tine şi aceştia fiind evidente. Deşi ai probleme cu partea financiară, îţi poţi da seama foarte uşor care sunt domeniile în care investeşti prea multe resurse fără a caştiga, în schimb, pe măsură. Este timpul să pui cap la cap ideile pe care le ai. BALANŢă De această dată, nimic nu-ţi mai stă în cale, mai ales în ceea ce priveşte distracţia şi... dragostea. Indifirent care este persoana pe care ai pus ochii, poţi fi sigur că nu scapă „nefermecată” de graţia şi de carisma pentru care eşti unanim recunoscut. Totuşi, ar fi bine să rămâi oarecum distant, fără să te implici, deocamdată, în totalitate (trup şi suflet) într-o nouă relaţie. SCORPION Cel mai bun loc în care să-ţi petreci timpul rămâne casa ta. O atmosferă de basm şi un confort simplu sunt cele de care ai nevoie pentru a-ţi recâştiga puterile şi energia consumată în ultima perioadă. Mult mai receptiv faţă de membrii familiei, ai ocazia acum de a rezolva vechi probleme în care, alături de aceştia, ai fost implicat. Poţi câştiga mai mulţi bani lucrând de acasă. SĂGETĂTOR O companie mai mult decât plăcută, nu eziţi să faci tot posibilul pentru a avea cât mai mult timp liber, tocmai pentru a-l petrece în anturajul tău preferat, cel al oamenilor neconvenţionali în gândire, ca şi tine. Poţi media orice fel de conflict apărut între cei din jurul tău. Este un moment favorabil reorganizării, în special în ceea ce priveşte cariera ta şi planurile de viitor. CAPRICORN E timpul să-ţi iei o scurtă vacanţă, pe crestele munţilor, departe de viaţa cotidiană tumultuoasă. Pe de altă parte, orice examen susţinut în această săptămână are sorţi de izbândă. Este totul în regulă în cuplu? Va fi şi mai bine. Este ceva rău la mijloc? Se stabilesc premisele unui sfârşit al relaţiei, poate chiar o despărţire. În carieră, nu este favorabilă nicio schimbare. VĂRSĂTOR Încrederea în tine însuţi creşte. Eşti „ajutat” să obţii tot ceea ce ţi-ai propus. Mai receptiv decat de obicei, fii atent şi la propria-ţi persoană, nu doar la ce se întâmplă în jurul tău. Fă tot ce poţi pentru a deveni cât mai atractiv – oricare din zilele acestei săptămâni ar putea „ascunde” momentul tău de glorie... E posibil ca o sumă importantă de bani să ajungă în contul tău. PEŞTi Va trebui să iei în calcul faptul că ai nevoie de mai multă intimitate în relaţia de cuplu. Nu permite celorlalţi să intervină între voi. În cazul în care eşti singur, pune cap la cap observaţiile făcute până acum, referitoare la persoana dragă. În curând, vei avea prilejul să-ţi manifeşti sentimentele faţă de aceasta. În afaceri, deocamdată, ar fi de preferat să nu iei decizii. Sursa: http:sfatulparintilor.ro

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\


22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

programe tv LUNI, 17 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Baştina 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 ENCICLOPEDIA LUMII VII 10:15 Reporterul de gardă 12:00 World Stories 12:30 Art club 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 LEGENDA LUI ZORRO 15:35 FRUMOASA ADORMITĂ 16:00 Magazinele FIFA 16:25 Săptămâna sportivă 17:00 ŞTIRI 17:15 ENCICLOPEDIA LUMII VII 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:30 Meteo 19:40 Poveste 19:55 Accente economice 20:25 Vectorul European 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Portrete în timp 22:50 Cultura azi 23:35 PLUTONIERUL ROCCA 01:15 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:20 KILE te omoară cu zile! 10:30 Ultima ediţie 11:30 Profesioniştii 12:20 Opinii fiscale 12:30 In grădina Danei 13:00 Germana 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul războiului 18:10 Vreau să fiu sănătos! 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dr. House 21:50 Dincolo de celebritate 22:00 La birou 22:30 Biziday 23:30 Magazin UEFA CL 2013-2014 24:00 Nocturne ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Jurat de profesie (r) 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit 15:00 Film: Strălucire 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Deja mort 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: Lie to me, ep.12, an 2 00:00 Serial: Las Fierbinți (r) 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:30 O seară perfectă Jurnal TV

Marți, 18 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Cuvintele credinţei 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 ENCICLOPEDIA LUMII VII 10:15 Tezaur 10:30 Drumeţii 11:00 Accente economice 11:30 Baştina 12:15 Evantai folcloric 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Videoteca copiilor 15:30 Monumente de arhitectură 16:00 Artelier 16:30 Unda Bugeacului 17:00 ŞTIRI 17:15 ENCICLOPEDIA LUMII VII 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Dialog social 22:40 În Premieră 23:40 ŞTIRI 23:50 „Mărţişor 2014” 01:20 Filler TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:20 KILE te omoară cu zile! 10:30 În linia întâi 11:30 Nocturne 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul războiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Studio fotbal UEFA CL 21:40 Fotbal UEFA Champions League 23:50 Rezumat UEFA CL 0:40 Exclusiv în România ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Gossip Girl ep.20, 21 13:00 Știrile PROTV 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Mircea, partea I 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.1, sezon 3 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me, ep.13, an 2 00:30 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:00 O seară perfectă Jurnal TV

Miercuri, 19 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Unda Bugeacului 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 ENCICLOPEDIA LUMII VII 10:15 Chişinăul de ieri şi de azi 10:30 Natura în obiectiv 11:00 Moldova în direct 12:00 Cultura azi 12:45 Tezaur 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 De la „cortina de fier” 15:15 Fii tânăr! 16:00 Magazinul copiilor 16:30 Svitanok 17:00 ŞTIRI 17:15 ENCICLOPEDIA LUMII VII 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Povestea 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Avangaraj 23:20 Nicolae Ciubotaru la 55 de ani 00:20 ŞTIRI 00:30 Săptămâna sportivă 01:05 Unda Bugeacului TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:20 KILE te omoară cu zile! 10:30 În linia întâi 11:30 Garantat 100% 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau să fiu sănătos! 13:00 Opre Roma - Ora romilor 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieţuiri 16:50 Zeul războiului 17:30 Zeul războiului 18:10 Europa mea 18:45 Dincolo de celebritate 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 22:00 Viaţa nu poate continua aşa! 22:30 Biziday 23:20 Lumea modei 23:30 Drumul spre Brazilia 0:10 Black Pimpernel ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mircea, partea I (r) 13:00 Știrile PROTV 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Audrey Hepburn, partea I 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Iceman Ultimul meci 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: Lie to me, ep.14, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

Joi, 20 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Svitanok 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 ENCICLOPEDIA LUMII VII 10:15 Cinemateca universală 10:30 Vectorul European 11:00 Moldova în direct 12:00 O seară în familie 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Erudit cafe 15:55 Părinţi şi copii 16:30 Sub acelaşi cer 17:00 ŞTIRI 17:15 ENCICLOPEDIA LUMII VII 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 20:50 Super – loto „5” din „35” 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Reporterul de gardă 22:45 Un sfert de vorbă 23:05 Nicolae Ciubotaru la 55 de ani 00:10 ŞTIRI 00:20 Profil de savant 00:30 World stories TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:20 KILE te omoară cu zile! 10:30 În linia întâi 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Akzente 16:50 Zeul războiului 18:10 Lozul cel mare. 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Joi la 9 22:30 Biziday 23:20 Lumea modei 23:30 Maşini: teste şi verdicte 00:10 Uimitorul Jake ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Audrey Hepburn (r) 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Povestea lui Brooke Ellison 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți, ep.6, sezon V 21:45 Serial: O săptămână nebună 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: Lie to me, ep 15, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) Jurnal TV

Vineri, 21 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Sub acelaşi cer 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 ENCICLOPEDIA LUMII VII 10:15 Cu drag pentru toate femeile 10:40 Un sfert de vorbă 11:00 Moldova în direct 11:55 De la „cortina de fier” 12:00 Dor 12:30 Brazilia FIFA 2014 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Aspiraţii europene 15:25 Ring Star 16:30 Stil nou 17:00 ŞTIRI 17:15 ENCICLOPEDIA LUMII VII 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Bună seara! 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Fii tânăr! 23:05 TAXIMETRISTA 00:40 ŞTIRI 00:50 Legendele muzicii 01:00 Sub acelaşi cer TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:20 KILE te omoară cu zile! 10:30 În linia întâi 11:30 Politică şi delicateţuri 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul războiului 18:10 Beneficiar România 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 O dată-n viaţă 00:10 Sin City ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Povestea lui Brooke Ellison 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoppin 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: The Contract 23:15 Film: Martor și acuzator 01:15 Știrile ProTV cu A. Loghin (r) 02:15 O seară perfectă Jurnal TV

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sp.), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar BBC 10:30 Teleshopping 10:45 Patrula Jurnal TV 12:00 Ora expertizei 13:30 The Big Bang Theory 14:00 Parenthood 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle 20:30 Wicker Park 23:00 Supernatural 00:00 The Negotiator

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sp.), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar BBC 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 The Big Bang Theory 14:00 Parenthood 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle 20:30 Film Firewall 22:25 Leacuri pentru neamuri 23:00 Supernatural 00:00 The Beach

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sp.), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar BBC 10:30 Teleshopping 10:45 Paparazzi 11:30 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 The Big Bang Theory 14:00 Parenthood 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle 20:30 Intolerable Cruelty 23:00 Supernatural 00:00 Donnie Darko

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sp.), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar BBC 10:45 Asfalt de Moldova 11:30 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 The Big Bang Theory 14:00 Parenthood 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle 20:30 Cabinetul din Umbră 22:25 Leacuri pentru neamuri 23:00 Supernatural 00:00 Film The Punisher

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sp.) Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Teleshopping 10:00 Bride Wars 11:45 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 The Big Bang Theory 14:00 Parenthood 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 19:50 The mentalist 23:00 The Mist 01:00 Прямой Разговор 02:30 War Horse

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Манекенщица”. сериaл 00:15 “Primele stiri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Дурная кровь”. сериaл 00:05 “Primele stiri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Дурная кровь”. сериaл 00:05 “Primele stiri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Дурная кровь”. сериaл 00:05 “Primele stiri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:05 “Человек и закон” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 20:00 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “ДОстояние Республики” 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант”

Sâmbătă, 22 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Euromaxx 07:10 „Mărţişorul copiilor” 08:15 „A fost odată:::” 09:00 LEGENDA LUI ZORRO 09:30 FRUMOASA ADORMITĂ 10:00 Ştiinţă şi inovare 10:30 Portrete în timp 11:00 Casa mea 11:30 Stil nou 12:00 Eugen Mamot 12:40 Videoteca copiilor 13:00 Ştiri pozitive 13:20 Parteneriate pentru fiecare copil 13:40 Almanah cinematografic 14:10 „Prin muzică în Europa” 16:00 Euroboxx 16:30 Armonii vocale 16:55 De la „cortina de fier” la libera circulaţie 17:00 ŞTIRI 17:15 Art club 17:50 Chişinăul de ieri şi de azi 18:10 Erudit cafe 19:00 MESAGER 19:35 Poveste 19:50 O seară în familie 20:50 Anul Dumitru Matcovschi 21:00 ŞTIRI 21:25 Destine de colecţie 22:00 ŞTIRI 22:20 PLUTONIERUL ROCCA 00:00 ŞTIRI 00:10 Fii tânăr! 01:00 Avangaraj TVR 1 06:00 În linia întâi 06:55 Zestrea românilor 07:30 Clubul desenelor animate 08:00 Clubul desenelor animate 08:30 Dosar România 09:30 Maşini: teste şi verdicte 10:00 Beneficiar România 10:30 Viaţa nu poate continua aşa! 11:00 Gala umorului 12:00 Tezaur folcloric 13:00 Ora regelui 14:00 Telejurnal 14:35 37°C 15:25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 16:00 Fotbal 18:00 Exclusiv în România 18:50 Teleenciclopedia 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Gala umorului 22:00 Profesioniştii 23:10 Seducătorul 01:00 Tezaur folcloric ProTV 07:00 Ştirile PRO TV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: Înarmați și periculoși 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Maruță (r) 14:30 Film: Fete rele 2 16:30 Film: The Contract (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Jaf în stil italian 23:00 Film: Motelul goazei 00:30 O seară perfectă Jurnal TV 06:00 Jurnalu 06:30 Filmde animaţie 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Film de animaţie 11:45 Mai pe scurt 12:00 The Karate Kid 14:30 Documentar 14:55 Earth TV 15:00 The Vampire Diaries 15:45 Teleshopping 16:00 Juno 17:55 Earth TV 18:00 Patrula Jurnal TV 19:00 Jurnalu 19:30 Ocean’s Twelve 21:45 Chloe 23:30 Basin Instinct 01:30 Ocean’s Twelve 04:00 Chloe Prime Первый канал 06:00 Новости 06:10 “Прекрасная Эльза” 07:05 фильм “Счастливая, Женька!” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Валентин Дикуль. “Встань и иди!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:20 фильм “Свадьба в Малиновке” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Соседские войны” 16:10 “Красавчик”. сериaл 18:00 Вечерние новости 18:15 Красавчик. сериaл 19:25 “Золотой граммофон” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” 23:20 фильм “Настоящая любовь” 01:00 фильм “Куплю друга” 02:30 фильм “Шаолинь”

Duminică, 23 martie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Global 3000 07:15 Cuvintele Credinţei 08:00 Portrete în timp 08:30 Anul Dumitru Matcovschi 08:40 Dialog social 09:00 Armonii sonore 09:25 Monumente de arhitectură 09:55 Ring Star 11:00 Părinţi şi copii 11:35 La datorie 12:00 Moldovenii de pretutindeni 12:30 Natura în obiectiv 13:00 Jungla apei dulci 14:00 Baştina 14:45 Tezaur 15:00 Artiştii şi medicii împotriva diabetului 16:30 World Stories 17:00 ŞTIRI 17:15 Cultura azi 18:00 Evantai folcloric 18:40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18:50 De la „cortina de fier”... 19:00 MESAGER 19:35 Poveste 19:50 Europa în concert 20:35 Cinemateca universală 21:00 ŞTIRI 21:20 Săptămâna sportivă 22:00 ŞTIRI 22:20 DEPARTE DE PARADIS 00:10 ŞTIRI 00:20 TAXIMETRISTA TVR 1 06:00 Teleenciclopedia 06:55 Zestrea românilor 07:30 Universul credinţei 08:20 Simbolica 08:30 Universul credinţei 09:30 Pro patria 10:00 In grădina Danei 10:35 Viaţa satului 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului 13:00 Ultima ediţie 14:00 Telejurnal 14:30 Politică şi delicateţuri 15:30 Tezaur folcloric 16:30 Drumul spre Brazilia 17:00 Sport 18:00 Lozul cel mare 18:30 Festivalul International de Circ 18:50 Gala umorului 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 22:55 Garantat 100% 23:55 O dată-n viaţă ProTV 07:00 Ştirile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Fete rele 2 (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:00 Film: Regina frumuseţii 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Now you see me 23:15 Film: Stiletto 01:00 O seară perfectă Jurnal TV 06:00 Jurnalu 06:30 Film de animaţie 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 11:00 Documentar BBC 12:00 Film 14:30 Documentar 15:00 The Vampire Diaries 15:45 Teleshopping 15:55 Earth TV 16:00 Film 18:00 Paparazzi 19:00 Jurnalu 19:30 Hope Springs 21:15 Ora de ras 22:15 Taking Lives 00:30 Blow 02:30 Taking Lives 04:30 Cabinetul din umbră Prime Первый канал 06:00 Новости 06:10 “Солнечные штормы” 07:00 Комедия “Один дома-3” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Свадебный переполох” 13:15 Премьера. “Народная медицина” 14:20 “Вангелия”. сериaл 17:55 “Мужчина и женщина” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 Воскресное “Время”. 22:35 Премьера сезона. “Точь-в-точь” 01:20 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Фильм “Планета обезьян”


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

I 23

avizier

WELLNESS LAND este ceea la ce aţi visat! „Wellness Land” înseamnă mai mult decât o simplă sală de sport. Situat în Centrul oraşului, echipat cu cele mai moderne aparate sportive, clubul nostru vă oferă un spectru larg de servicii, totul pentru comfortul şi frumuseţea Dumneavoastră! Pentru a putea beneficia de toate serviciile oferite, trebuie să deveniţi membri ai clubului, prin procurarea unui abonament. Vă propunem două tipuri de abonamente: Individuale şi Corporative. Servicii, incluse în abonament:  Sală de forţă - întreaga aparatură din sala “Wellness Land” poartă marca “Technogym” şi a fost aleasă astfel încât să întrunească şi cele mai exigente cerinţe

 Sală cardio - cu 3 benzi de alergare, biciclete  Săli pentru antrenamentele de grup  Mai mult de 15 tipuri de antrenamente în grup  Sală Cycle (Bike)  Sală Kinesis  Saună infraroşie  Dulap individual pentru perioada antrenamentului  Safeu pentru depozitarea lucrurilor preţioase  Antrenor de serviciu  Parcare

Servicii contra plată suplimentară:  Antrenor personal  Masaj (general, anticelulitic, împachetări cu ciocolată, miere etc.)

Burse Ambasada Slovaciei în R. Moldova anunţă oferta de burse universitare, oferite de Slovacia cetăţenilor R. Moldova. Începutul studiilor – septembrie 2014. Aplicanţii pot depune dosarele în perioada 24 martie-29 mai 2014. Informaţii suplimentare şi formulare de aplicare pot fi găsite pe www.vladnestipendia.sk Pe data de 30 mai, Ambasada Slovaciei la Chisinau împreuna cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei vor face o selecţie a aplicaţiilor.

Burse pentru studenţi, doctoranzi, profesori universitari, cercetatori şi artişti Programul Naţional de burse al Republicii Slovace sprijină studiile / cercetarea / predarea/ mobilitatea artistică a studenţilor străini, doctoranzi, cadre didactice universitare, cercetători şi artişti în instituţiile de învăţământ superior şi organizaţiile de cercetare din Slovacia. Candidaţi eligibili: Studenţii pot beneficia de studii în Slovacia la nivelul doi de învăţământ superior. Durata bursei de studii : 1 - 2 semestre sau 1-3 trimestre. Doctoranzii îşi pot desfăşura activităţi de cercetare în Republica Slovacă. Durata studiilor: 1 - 12 luni. Profesorii universitari pot beneficia de burse pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare în Republica Slovacă pentru o perioadă de 1 - 12 luni. Candidaţii sunt rugaţi să completeze on-line formularul de aplicare, acesta fiind trimis până la 30 aprilie 2014. Pentru mai multe informaţii vizitaţi acest site, unde veţi găsi şi formularul de aplicare: http://www.scholarships.sk/en/main/programme-terms-and-conditions/foreign-applicants Referitor la diverse tipuri de burse oferite de Slovacia pentru cetăţenii din R. Moldova, va rugam sa vizitati si urmatoarele situ-ri: http://visegradfund.org/scholarships/ http://visegradfund.org/v4eap/scholarships-eap/ http://visegradfund.org/scholarships/outgoing/ http://visegradfund.org/wordpress/wp-content/uploads/download/v4fund_VSP-EaP_rules_2012.pdf

ŞCOALĂ DE VARĂ Ambasada Slovaciei în R. Moldova anunţă despre oportunitatea participării tinerilor din R. Moldova la cea de-a 50-a ediţie a Şcolii de Limbă şi Cultură slovacă. Evenimentul este programat pentru perioada 3-23 august 2014 şi va avea loc la Bratislava, costurile participanţilor fiind acoperite de organizatori. Informaţii suplimentare despre cea de-a 50-a ediţie a Şcolii de Limbă şi Cultură slovacă pot fi accesate pe www.fphil.uniba.sk/sas Candidaţii sunt rugaţi să depuna actele la Ambasada Republicii Slovace din Moldova, str. şciusev 101, până la data de 30 aprilie 2014. Una din condiţiile obligatorii pentru cei care doresc să se înscrie este cunoaşterea limbii slovace la nivel începător-mediu. Pentru detalii nu ezitati sa ne contactati la nr. de telefon al Ambasadei Republicii Slovace în Moldova - 022 200 252.

Guvernul Poloniei oferă burse pentru studii

 Wellness key  Salon de frumuseţe  Solar  Program de nutriţie  SPA  Fitness bar  Fitness shop  Fitness pentru copii

Guvernul Poloniei oferă tinerilor specialişti din Europa de Est, Asia Centrală, Rusia şi Caucaz burse de studii în universităţile ţării pentru anul de studii 2014-2015. Cererile pot fi depuse pînă la data de 1 martie 2014. Cu formularul cererii, lista documentelor necesare, precum şi datele de contact vă puteţi familiariza pe pagina web: www. studium.uw.edu.pl.

Vă aşteptăm pe str. M.Varlaam, 46 Luni - Vineri - 7.00 - 23.00 Sîmbătă - 9.00 - 21.00 Duminică - 10.00 - 18.00 Contacte Chişinău, str. Mitropolit Varlaam 46 tel. +373 22 54-60-80; +373 22 54-66-99 e-mail: info@wellnessland.md

Vadin Rotari, s. Ghiliceni, r-nul Teleneşti

Citaţie publică Prin prezenta citaţie Curtea de Apel vă aduce la cunoştinţă că la data de 17.03.2014, ora 11:00, va avea loc şedinţa judiciară privind derularea procesului de insolvabilitate faţă de SRL 1Rocaro”. Şedinţa de judecată va avea loc în incinta Curţii de Apel de pe adrepa mun. Chişinău, str. Teilor 4. Participanţii la proces să prezinte procura corespunzătoare Prezenţa reprezentanţilor este obligatorie. Judecător T. Pelin publicitate

ANGAJĂRI Centrul Medical Irina din Galaţi, România, angajează, în regim full time, medici în următoarele specialităţi medicale: cardiologie, ginecologie, oftalmologie, diabetologie, endocrinologie, neurologie, reumatologie, otorinolaringologie, medicină de laborator şi radioimagistică medicală. Salariul net, de debut, este de 500 Euro pe lună. Asigurăm cazarea în mod gratuit. Pentru relaţii, rugăm apelaţi telefonul +40729117799.


24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 9 (462) joi, 13 martie 2014

ultimA PAGINĂ Noaptea cărţilor deschise 2014

Tudor Gheorghe cutreieră R. Moldova Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău, în colaborare cu Societatea Culturală „Muzicounivers”, organizează o serie de concerte extraordinare cu Tudor Gheorghe, informează ICR. Tudor Gheorghe este unul dintre cei mai mari rapsozi ai folclorului românesc autentic, artist plurivalent ale cărui concerte spectaculoase atrag şi încântă publicul de toate vârstele, se arată în comunicatul ICR. Tudor Gheorghe a mărturisit în repetate rânduri că rolul său, ca artist, este să redea poporului român cele mai frumoase versuri ale literaturii române, dar şi cântecele vechi, autentice, adevăratul folclor românesc. Concertele vor avea loc în mai multe localităţi din R. Moldova. La 13 martie, Tudor Gheorghe va evolua la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, la 14 martie, la Casa de Cultură din Soroca, la 16 martie, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău, iar la 17 martie, la Casa de Cultură din Străşeni.

Noaptea cărţilor deschise a avut foarte mulţi tineri frumoşi. Nesperat de mulţi. Neaşteptat de frumoşi. Au mai fost trei scriitori (Vasile Romanciuc, Maria Şleahtiţchi, Dumitru Crudu), un critic literar (Lucia Ţurcanu), foarte mulţi actori şi regizori, Corneliu Busuioc, un vicecampion european şi multiplu campion al Moldovei la box, o domnişoară de câteva luni, doi ambasadori europeni, un secretar general al guvernului, doi miniştri, trei viceminiştri, un consilier prezidenţial, niciun parlamentar, niciun consilier municipal, niciun academician. Au fost cei care iubesc cartea.

Cele mai vândute cărţi Cartier în Noaptea cărţilor deschise 2014: 1. Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc 2. Singur în faţa dragostei de Aureliu Busuioc 3. Psihologia inteligenţei de Jean Piaget 4. 1979 de Christian Kracht 5. Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde 6. Frunze de dor de Ion Druţă 7. Povestea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache 8. Lătrând la lună de Aureliu Busuioc 9. Cartea lui Când 10. Zbor frânt de Vladimir Beşleagă

http://erizanu.cartier.md/

Mihai Volontir, „păzit de o frunză de nuc”

Foto: youtube.com

Actorul Mihai Volontir a împlinit, pe 9 martie, 80 de ani. Cu acest prilej, actorul va fi omagiat pe parcursul întregii luni martie. Mihai Volontir va fi protagonistul unui spectacol la Palatul Naţional, pe 28 martie, desfăşurat cu genericul „Păzeşte-mă, frunză de nuc”. La Cinematograful „Odeon” va fi prezentat în premieră documentarul „Măi, viaţă, măi”, dedicat activităţii teatrale şi cinematografice a actorului. În perioada 24-30 martie, va fi organizată Gala filmelor. Aceasta va include cele mai reuşite pelicule cu Mihai Volontir. Pe parcursul lunii martie, au loc turnee ale instituţiilor teatrale din Chi-

şinău la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi şi în raionul Şoldăneşti, al cărui „Cetăţean de onoare” este actorul. Pe parcursul anului, va mai fi organizat un duplex cultural Chişinău-Bălţi, cu lansarea cărţii „Mihai Volontir sau vocaţia omenescului“, dedicată activităţii şi creaţiei maestrului. Mihai Volontir s-a născut în satul Glinjeni, Rezina. El este unul dintre cei 278 de deputaţi ai primului parlament al fostei RSS Moldoveneşti (devenită apoi R. Moldova), care au votat în unanimitate Declaraţia de Independenţă a R. Moldova, la 27 august 1991.

Cine pleacă la Eurovision Song Contest 2014? Prima semifinală din etapa naţională Eurovision Song Contest 2014 şi-a desemnat, pe 11 martie, primii opt finalişti. Aceştia au fost selectaţi prin vot în baza proporţiei de 50/50 a notelor oferite de juriul de specialitate şi în urma televotingului. La cea de-a 10-a ediţie, jubiliară, a Concursului Eurovision Song Contest în Moldova, tinerii talentaţi sunt susţinuţi de Moldova Agroindbank, compania Orange Moldova şi de organizatorul concursului - Compania Publică „Teleradio-Moldova”. Cei prezenţi în studioul TV în care s-a desfăşurat concursul au remarcat atmosfera încinsă atât în culise, cât şi pe scenă, unde interpreţii au încercat să impresioneze publicul prin showul, prestaţia scenică, dar şi prin costume scenice inedite. Cei opt finalişti sunt 1. Covali Boris „Perfect day”- 24 (nr. 3 în finală) 2. Cernicova Ana „Dragostea divină”-14 (nr. 7 în finală) 3. Brescan Diana „Hallelujah”-14 (nr. 12 în finală) 4. FLUX LIGHT „Never stop no”- 12 (nr. 9 în finală) 5. Felicia Dunaf „The Way I Do”-12 (nr. 16 în finală) 6. Doiniţa Gherman „Energy”-12 (nr. 2 în finală)

7. Tatiana Heghea „I m yours”-10 (nr. 4 în finală) 8. Paralela 47 (salvaţi de votul publicului) Şi în continuare, toţi cei care doresc să-şi susţină favoriţii o pot face prin sms. Pentru cei din reţelele de telefonie mobilă: Orange, Moldcell, Unite şi Amplus se va trimite un sms la numărul 999 + numărul participantului. Din reţeaua de telefonie fixă Moldtelecom se va forma: 0900999 + numărul participantului. Costul unui mesaj este de 8 lei în orice reţea. Mesajul trebuie să conţină numele interpretului. Următoarea semifinală va avea loc pe 13 martie cu începere la ora 20:00, iar marea finală se va desfăşura sâmbătă, 15 martie, unde vor concura 16 interpreţi. Cea de-a 59 ediţie a concursului internaţional Eurovision va avea loc la Copenhaga, între 6 şi 10 mai. Reprezentantul Moldovei va evolua pe 6 mai, alături de concurenţi din alte 15 ţări, între care Rusia, Ucraina, Letonia, Armenia. În finală vor figura 16 intepreţi. Partenerii celei de-a 10-a ediţie, jubiliare, a Selecţiei Naţionale Eurovision sunt Banca comercială Moldova Agroindbank - deţinătoarea titlului de cea mai responsabilă bancă faţă de societate - şi compania de telefonie mobilă Orange Moldova. Organizator: Compania „Teleradio-Moldova”.

ZdG nr. 462 [March 13, 2014]  

Ziarul de Gardă [The Guard's Newspaper] is weekly investigative newspaper from Moldova, Republic of. Since from July 29, 2004

Advertisement