Issuu on Google+

pagina 10 I exclusiv

Un interviu cu Petru Postolache

din s. Pelinia, r. Drochia

Cei care nu se satură de bani şi de slavă nu pot însuşi nicio lecţie Nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

Demişi sau compensaţi? pagina 4 I actual

Foto: Arhiva Ziarului de Gardă

circ în tramvai Un Porsche lângă inima Mitropolitului De Crăciun pe stil vechi Mitropolia Moldovei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei ruse, a dat o recepţie pentru câteva zeci de persoane. Pagina 20 Conflict la prima bancă din Moldova Bătaie pe bani şi pe funcţii la prima bancă din Moldova. Potrivit unor surse, un grup de acţionari este îngrijorat de activitatea şefei. Pagina 20

pagina 6 I dosar

pagina 13 I reporter special

Poliţişti cu numere de înmatriculare false

Procuror cu „sarai” în coasta „Pădurii Domneşti”

Şefi ai unor Inspectorate de Poliţie din teritoriu, şefi de secţie ai Poliţiei Criminale teritoriale, dar şi un poliţist de la Antidrog din cadrul IGP Bălţi, reţinut recent de CNA pentru luare de mită, folosesc ilegal automobilele de serviciu cu numere de înmatriculare false în scopuri personale.

Pavel Cebotari, procuror de Glodeni, deţine o căsuţă mică, pe care o numeşte „sarai”, chiar în coasta Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”. La finele anului 2013, accesul către aceasta a fost facilitat de un drum nou, pietruit. În apropiere, Cebotari deţine şi câteva hectare de teren agricol.

pagina 12 I reporter special

Dragoste părintească: cu obligaţii şi fără

Familia Mânza şi familia Roşca sunt vecini, dar acesta nu este singurul lucru care le uneşte. Ambele familii au creat din propriile lor locuinţe case de copii de tip familial. Ani la rând, acestea au oferit mai multor copii posibilitatea să se simtă membri deplini ai unei familii.

pagina 14 I oameni

Secretele din culisele dirijorului

A îmbrăţişat meseria de dirijor acum 20 de ani. Consideră că muzicienii, într-un fel, sunt un popor nomad, menirea cărora este să transmită tuturor emoţiile şi ideile lor prin muzică. Recunoaşte că dirijatul are propriile secrete, care însă rămân necunoscute chiar şi pentru mulţi dintre muzicieni.


2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

opinii sondaj

Din mai 2014, cetăţenii R. Moldova vor călători în Europa fără vize, iar pentru a ajunge în Rusia, vor trebui să-şi documenteze în scris plecarea. Pentru a obţine un loc de muncă în Rusia, solicitanţii vor fi obligaţi să susţină examene la limba şi la istoria Rusiei, dar şi să facă dovada unei patente contra unei taxe de 30 USD.

În Rusia – cu patentă, în Europa – fără vize. Ce alegem? Alexandra Cann, director „Artima” Să alegem ce-i mai bine. Deschiderea Europei pentru R. Moldova e o alternativă, o mare şansă. Înţeleg că lumea de la noi, mai ales cei care nu au avut posibilitatea să aleagă altceva decât Federaţia Rusă, s-a obişnuit cu Rusia, care e o lume certată cu legea, mai puţin stabilă şi cu numeroase riscuri. E bine ca moldovenii să poată vedea şi altfel de lume, altfel de standarde de viaţă, să ajungă liber în Europa, dar şi să poată reveni liber acasă, oricând vor dori să-şi vadă copiii, părinţii şi, desigur, să poată învăţa nişte lucruri care să le prindă bine în Moldova. Anatol Croitoru, combatant la Nistru Pentru cei care au luptat la Nistru, alegerea nu poate fi decât Europa. şi nu doar pentru noi. şi nu doar pentru moldoveni. Avem şi în stânga Nistrului, ca şi în dreapta, ruşi care vor în Europa, pentru că lumea s-a săturat de baricade şi de politică. Rusia ne-a băgat în război şi a făcut din noi ostaticii politcii ei. Dacă vom avea liber la vize pentru Europa, lumea va vedea unde e mai bine şi va decide singură ce să aleagă. Noi nu alegem între Rusia şi UE, noi alegem între bine şi mai puţin bine, între lege şi samavolnicie, între banditism şi siguranţă, între garanţii sociale şi lipsa de garanţii. Rusia mai are mult până a deveni un model pentru noi. Viorica Olaru-Cemârtan, colaborator OIM De la Rusia am preluat tot ce puteam prelua – bine şi nu doar bine. De mult era cazul să avem această deschidere către Europa. Diferenţele dintre UE şi Rusia sunt mari. E adevărat, anumită lume s-a obişnuit cu Rusia şi nu e simplu să lupţi cu obişnuinţele, dar noi trebuie să ne familiarizăm şi cu altfel de lume, alt stil de viaţă, să preluăm din bunele practici ale acestei lumi, să ne modernizăm, să progresăm... Eliminarea vizelor pentru UE nu trebuie să însemne excluderea circulaţiei spre Rusia. Moscova se răzbună pentru că vrem în UE şi nu în Uniunea Vamală. Noi, însă, nu trebuie să ne simţim victime ale acestei politici. Ion Dron, preşedinte CMAP Loc pentru alegere nu prea rămâne. Patenta este o interdicţie mai ascunsă la un loc de muncă în Rusia. Dar nici eliminarea vizelor pentru Europa nu presupune libertăţi de angajare. Şi nici nu asta trebuie să fie prioritar pentru noi. Interesul nostru ar trebui să fie crearea condiţiilor în care Europa să poată investi masiv în R. Moldova, ca să avem locuri de muncă acasă. În UE trebuie să mergem în interes de afaceri, după experienţă, în călătorii, în vizite la părinţi sau părinţii la copii, mai ales că există această problemă a relaţiilor părinţi-copii. Cât despre patentă, nu cred că asta ar avantaja Rusia. Moscova a mai încercat să restricţioneze importurile de vinuri din Moldova şi a dat-o în bară. Cu cât mai complicat spre Rusia, cu atât mai repede spre Europa.

Sfârşit de an, început de război? Petru Grozavu petru@zdg.md

Cel mai bun an românesc de după 1991 în relaţiile ChişinăuBucureşti (2013) s-a încheiat şi cu cel mai mare scandal. Tot românesc. De fapt, nici nu s-a încheiat, pentru că, zilnic, „artileria mediatică” de o parte şi de alta a Prutului „împuşcă” cu noi declaraţii impulsive, cărora nimeni, nici de o parte şi nici de alta a Prutului, nu caută să le pună capăt şi să propună „încetarea focului”. Sunt cu gândul aici, în primul rând, la ministerele de Externe, dar şi la cele două ambasade de la Bucureşti şi Chişinău. Cineva trebuie să facă pace într-o situaţie care e la un pas de a degenera într-un război diplomatic, ca să nu mai zic şi fratricid.

Statalişti în declaraţii

Toate au început după Vilnius. Bucuria parafării Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu UE nu a ţinut nici două zile. Scandalul şi schimbul de declaraţii tăioase între Chişinău şi Bucureşti a pornit din momentul în care preşedintele Traian Băsescu care, împreună cu diplomaţia română, a asistat, până în ultima clipă, R. Moldova în proiectul Vilnius-2013, avea să declare, după revenirea la Bucureşti (într-un context politic motivat), că după NATO şi UE, „următorul proiect

Pentru conformitate, P.G.

Unirea, ca alternativă

Acuzaţiile că declaraţiile lui Băsescu ar avea caracter electoral sunt poveşti. Mai mult: ele nu-l vizează doar pe Băsescu, ele vizează România, chiar dacă la Bucureşti nu toată lumea e gata să-şi asume acest mesaj. Doi: declaraţia lui Băsescu vine după Vilnius, în contextul în care

Rusia a scos din joc 2 din cei 6 jucători. Trei: România s-a zbătut prea mult, a făcut sacrificii, a bătut de-a lungul anilor la prea multe uşi şi porţi ca, spre final, când „trenul R. Moldova” a fost urcat pe „şinele UE”, să nu aibă grijă ca „cineva” să nu-l arunce în aer. Băsescu spune deschis: „nu vrem ca R. Moldova să repete soarta Armeniei şi a Ucrainei”. Iar dacă zice Băsescu, care nu se informează de la ecran sau din ziare, că nu vrea ca R. Moldova să repete soarta Ucrainei şi Armeniei, înseamnă că riscul există. Şi atunci? Nu ar fi o naivitate să nu ai varianta de rezervă pentru un eventual risc? Poate că nu e cazul, dar Ion Antonescu, când a intrat în război de partea Germaniei, avea planurile puse la punct şi pentru cazul în care nemţii câştigă războiul, şi pentru cel în care îl pierd. Ce zice Băsescu: „România trebuie să înceapă o dezbatere internă privind R. Moldova... Dacă există riscul unei devieri a R. Moldova de la parcursul european, România are, politic, obligaţia de a oferi o variantă, o alternativă”. Deci, Unirea ca alternativă de salvare de la o nouă intrare sub Rusia. Atât. Mesajul lui Băsescu nu e o ameninţare la adresa R. Moldova. E un avertisment la adresa Rusiei, prin care Bucureştiul dă de ştire (de ce nu şi Chişinăul?) că R. Moldova, spre deosebire de Armenia şi Ucraina, are varianta sa de rezervă în cazul în care Moscova va căuta să „dinamiteze” parcursul său european.

declaraţia săptămânii

2014, un an istoric pentru R. Moldova Abolirea regimului de vize cu UE pentru cetăţenii R. Moldova şi semnarea Acordului de Asociere R. Moldova - Uniunea Europeană sunt două evenimente istorice, care vor marca anul 2014. Declaraţia aparţine viceministrului de Externe, Iulian Groza. “O decizie a Parlamentului European privind liberalizarea regimului de vize urmează a fi adoptată până la sfârşitul lunii martie... Către sfârşitul primăverii sau începutul verii, cetăţenii R. Moldova vor putea călători fără vize în UE”,

spune Groza. „Decizia vizează doar vizele de scurtă şedere, de până la 90 de zile, valabile pe o perioadă de jumătate de an, fără drept de angajare la muncă”, declară viceministrul. „Semnarea Acordului de Asociere, care trebuie să se producă tot în 2014” şi „care va fi al doilea mare eveniment politic”, va oferi R. Moldova posibilitatea să avanseze dialogul cu UE, inclusiv în „problema regimului de angajare în muncă”, susţine Groza.

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Valentin Dolganiuc, analist politic Patentele şi examenele impuse de Rusia sunt politică şi şantaj. Rusia vrea să provoace nemulţumirea migranţilor moldoveni, ca să-i poată folosi electoral în alegerile din toamnă, după care s-ar putea să scoată restricţiile şi să fie „bună” cu Moldova. Asta-i Rusia. UE e altceva. Cei care aleg Europa nu caută doar un loc de muncă, dar şi alte standarde de viaţă. Anularea vizelor pentru UE nu cred să însemne un nou exod. Cine a avut de plecat în Europa, a plecat. Acum e important să putem călători, vedea, învăţa, stabili relaţii şi împrumuta modele europene, ca să ajungem în rând cu Europa la noi acasă. Din Rusia nu avem ce aduce, din Europa – da.

de ţară pentru România este Unirea cu R. Moldova”. Dar Băsescu nu a declarat doar atât. Băsescu a mai spus şi altceva. Şi a făcut-o, repet, într-un anumit context politic care, la Chişinău (iar în unele cazuri şi la Bucureşti), a contat mai puţin sau nu a contat deloc. Băsescu (şi România) a fost taxat imediat, fiind acuzat că face rău R. Moldova şi relaţiilor cu Rusia, că ar provoca tensiuni în Transnistria şi Găgăuzia, că pune în pericol statalitatea R. Moldova etc. Declaraţia lui Băsescu (în variantă prescurtată) a fost şi este mursecată de tot genul de speculanţi politici, de la Moscova, Tiraspol sau Comrat. Au făcut-o şi o fac în continuare comuniştii la Chişinău, socialiştii-capitalişti ai lui Dodon şi orice înăimit politic, pus să arunce pietre în România... Toată pleava, care a stat la adăpost ori se refugiase la Moscova atunci când la Chişinău şi la Nistru se dădeau lupte pentru statalitatea R. Moldova, s-au făcut peste noapte statalişti. În declaraţii, desigur, pentru că dacă ar fi fost statalişti, eram de mult în UE, poate înainte de a deveni Băsescu preşedinte.

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor. IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi. Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 39 Tiraj. 6056 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 3

Politic

pe scurt Afaceri din expulzări. Federaţia Rusă este dispusă să ceară despăgubiri statelor de origine ale emigranţilor, expulzaţi de pe teritoriul său. Potrivit Serviciului Federal de Migraţiune, Rusia ar suporta cheltuieli de judecată, care trebuie recuperate. Un nou război la Nistru. Regimul separatist de la Tiraspol a blocat conturile liceelor de limbă română din regiunea transnistreană şi intenţionează lichidarea lor. Directorii şcolilor cer sprijin instituţiilor internaţionale. Ucraina rămâne pe baricade. Opoziţia şi protestatarii din Piaţa Independenţei de la Kiev cer demisia guvernului şi convocarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale anticipate. Peste 183.000 de străini au obţinut cetăţenia României în anii 2011 – 2013. Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), 90% din solicitări ţin de redobândirea cetăţeniei române, solicitanţii provenind din R. Moldova, Ucraina, Israel, Rusia, Bulgaria şi Turcia. Rusia şi-a desemnat principalii duşmani pentru 2014: terorismul internaţional şi NATO, care continuă să se extindă în Est, scrie Regnum.ru, cu referire la declaraţia ministrului rus de război, Seghei Şoigu.

SUA, alături de R. Moldova SUA susţin suveranitatea R. Moldova şi dreptul ei de a-şi alege viitorul. O declaraţie în acest sens a făcut la Bucureşti, cu prilejul vizitei în România, asistentul Secretarului de Stat American, Victoria Nuland. „SUA susţin integritatea şi suveranitatea R. Moldova şi dreptul acestei ţări de a-şi alege propriul drum”, iar „România trebuie să fie „mândră de susţinerea oferită Chişinăului”, a declarat Nuland într-un discurs rostit la Ambasada SUA din Bucureşti. Aceasta şi-a exprimat satisfacţia vizavi de semnarea de către R. Moldova a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu UE, precizând că SUA vor acorda şi în continuare sprijin R. Moldova, Georgiei şi Ucrainei în procesul de integrare europeană, scrie Mediafax. La Atena, Bruxelles sau Chişinău Acordul de Asociere între R. Moldova şi UE ar putea fi semnat la Bruxelles, la Atena, care deţine preşedinţia UE, sau chiar la Chişinău. Indiferent de locaţie, Acordul este planificat să fie semnat în vară. Declaraţia aparţine vicepremierului Natalia Gherman, ministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene. „Suntem văzuţi de partenerii europeni ca un stat tânăr, democratic, european, care şi-a ales cel mai eficient model de modernizare şi transformare”, spune Gherman în

Parteneriatul Estic, 2014:

Asocierea la UE: riscă R. Moldova să repete soarta Ucrainei? După ultimele evoluţii din Ucraina referitorare la relaţia energetică dintre Kiev şi Moscova, mass-media americană şi cea poloneză au afirmat la unison că ar fi posibil ca R. Moldova să ajungă într-o situaţie similară privind şantajul energetic practicat de Rusia în zonele în care are interes. „Pentru o astfel de ţară ca Rusia, resursele energetice nu sunt altceva decât un instrument politic eficient pentru a-şi satisface ambiţiile imperiale. Autorităţile ruse nici măcar nu încearcă să ascundă acest lucru, spre deosebire de Norvegia, care foloseşte petrolul şi gazele drept mijloc de modernizare şi îmbogăţire a ţarii şi cetăţenilor săi”, scrie revista poloneză “Polonia Christiana”. „Kremlinul a reuşit să atingă câteva succese, în raport cu R.Moldova: Chişinăul a amânat data punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet energetic de la 2015 până în 2020. Rusiei nu i s-a părut suficient şi a continuat presiunile economice, însă răspunsul conducerii R. Moldova a fost unul ferm că nu intenţionează să renunţe la cursul de integrare europeană în schimbul resurselor energetice mai ieftine”, scrie publicaţia, care menţionează că înţelegerile energetice dintre Federaţia Rusă şi R. Moldova nu sunt făcute pe mai mult de un an de zile - semn că Moscova vrea să ţină din scurt această problematică şi să o folosească, după caz, în

Foto: www.rfi.ro

„R. Moldova şi Georgia vor avea, probabil, aceeaşi soartă ca şi Ucraina, atâta timp cât Rusia va aplica presiuni economice, politice şi de securitate, încercând să împiedice aceste ţări să se conformeze stipulărilor acordurilor parafate cu UE”. (Stratfor) scopuri politice. Publicaţia mai precizează că situaţia R. Moldova s-ar putea schimba în bine odată

cu construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi, dar acest lucru se poate întâmpla doar după darea acestuia în exploatare. „În august 2013, cu sprijinul UE, a început construcţia gazoductului care va livra gaze din România. Această investiţie ar trebui să finalizeze în următoarele câteva luni şi, deja în 2014, dacă constructorii se vor încadra în termen, o treime din necesităţile energetice ale R. Moldova vor fi acoperite din surse alternative”, mai scrie publicaţia.

Analiştii americani prevăd soarta Ucrainei pentru Chişinău şi Tbilisi

Acum câteva zile, agenţia de analiză politică şi strategică „Stratfor” opina că R. Moldova

Kiev şi a declaraţiilor de ultimă oră ale premierului ucrainean, N. Azarov, despre necesitatea reluării negocierilor de asociere la UE” cât mai curând posibil”.

De la 1 ianuarie, Rusia a introdus noi reguli pentru migranţi. În cazul neglijării acestora, cetăţenii străini riscă să fie expulzaţi fără drept de a reveni pe teritoriul Rusiei pe o perioadă de 3-4 ani.

sprijinul ideii de asociere la UE. „Suntem în dialog permanent cu UE atât pe domeniul reformelor, cât şi cel de asistenţă. Decurge destul de bine această interacţiune. Pentru următoarea perioadă am identificat reforma justiţiei ca fiind un domeniu crucial. Al doilea domeniu foarte important este cel energetic”, susţine Gherman. Următoarea rundă de negocieri cu Bruxellesul e programată pentru 16 ianuarie. Ucraina rămâne pe agenda UE Bruxellesul va continua dialogul cu Ucraina în vederea semnării Acordului de Asociere la UE,

dacă autorităţile ucrainene vor da dovadă de seriozitate în privinţa intenţiilor lor, scrie AGERPRES cu referire la declaraţia lui Peter Stano, purtătorul de cuvînt al Comisarului European pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Füle. „Imediat cum autorităţile ucrainene vor arăta un angajament clar pentru semnarea Acordului de Asociere, dialogul va continua. Propunerea UE de semnare a Acordului de Asociere cu Ucraina rămâne în vigoare”, anunţă Peter Stano. Potrivit AGERPRES, deschiderea Bruxellesului pentru Ucraina e o urmare a evoluţiilor politice de la

Satul, în prima linie R. Moldova va găzdui, în premieră, Reuniunea miniştrilor Agriculturii din ţările UE şi din Parteneriatul Estic. Evenimentul va avea loc la Chişinău, la 23 ianuarie, sub auspiciile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Potrivit unui comunicat al acestei instituţii, la Reuniune vor participa Comisarul European pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, şi Comisarul pentru Agricultură al Comisiei Europene, Dacian Cioloş. Reuniunea îşi propune abordarea problemelor şi strategiilor de dezvoltare rurală, performarea sectorului agrar şi cooperarea în domeniul agroalimentar între UE şi statele membre ale Parteneriatului Estic. Comuniştii, pe „frontul găgăuz” Tensiunile provocate la Comrat şi acţiunile subversive legate de organizarea aşa-zisului referendum în Găgăuzia sunt scenarii cu caracter electoral, orchestrate de PCRM, susţine preşedintele Parlamentului, Igor Corman. „Tentativa de organizare a referendumului în Găgăuzia, declarat ilegal de justiţie, are caracter electoral, având în ve-

şi Georgia ar putea avea soarta Ucrainei atâta timp cât cele două state nu vor renunţa la ambiţiile europene. „Rusia se va concentra pe consolidarea câştigurilor pe care le-a avut în ultimul deceniu de neutralizare şi reorientare spre Moscova a statelor periferice – de la Caucaz la Europa Centrală şi de Est. R. Moldova şi Georgia vor avea, probabil, soarta Ucrainei, atâta timp cât Rusia va aplica presiuni economice, politice şi de securitate, încercând să împiedice aceste ţări să se conformeze stipulărilor acordurilor parafate cu UE”, precizează experţii „Stratfor”. Există, însă, şi alte opinii vizavi de evoluţiile în cadrul Parteneriatului Estic. Preşedintele Fundaţiei Jamestown din Washington, Glen Howard, opinează că Rusia va fi prea ocupată cu Ucraina ca să adopte o poziţie fermă în raport cu Georgia şi R. Moldova. Acesta susţine că încercările lui Vladimir Putin de a-şi menţine influenţa în spaţiul post-sovietic ameninţă securitatea propriilor sale poziţii în Kremlin. „Pe termen scurt, Moscova îşi va menţine tactica în cazul Ucrainei atâta timp cât Putin nu-şi va consolida poziţia cu privire la absorbţia Ucrainei şi reîncarnarea Uniunii Vamale”, e de părere analistul de la Jamestown Foundation. După Karadeniz Press

dere că în acest an urmează să aibă loc şi alegerea başcanului. Dar, în această situaţie sunt implicate şi forţe politice de la Chişinău”, a spus Corman, făcând trimitere directă la PCRM. „După ce le-a eşuat revoluţia de catifea pe plan naţional, comuniştii încearcă săşi testeze scenariile în autonomia găgăuză”, a declarat Corman pentru presă, lăsând să se înţeleagă că autorităţile centrale sunt în dialog permanent cu Comratul şi nu vor admite destabilizarea situaţiei. În Rusia, cu patentă Cetăţenii R. Moldova care doresc să călătorească în Federaţia Rusă ar putea fi întorşi din drum, dacă nu vor avea indicat în actele migraţionale scopul pentru care pleacă în Rusia. Totodată, cei care intenţionează să prindă un loc de muncă în Rusia vor fi nevoiţi, potrivit Serviciului Federal de Migraţiune, să susţină examene la istoria şi limba rusă şi să facă dovada unei patente de activitate. Aceasta le va permite să se afle în Rusia timp de un an. Patenta, care va costa 30 USD, va putea fi procurată de la toate agenţiile teritoriale ale Serviciului rus de Migraţiune. În cazul neglijării regulilor de şedere, cetăţenii străini riscă să fie expulzaţi fără drept de a reveni pe teritoriul Rusiei pe o perioadă de 3-4 ani. Noile reguli sunt în vigoare de la 1 ianuarie.


4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Actual cifra săptămânii

24 de vameşi de la postul vamal Leuşeni au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie, după ce, pe 22 octombrie 2013, în cadrul unei anchete comune, Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional

CALENDAR: 5 ani fără Grigore Vieru Anticorupţie, în parteneriat cu Direcţia Naţională Anticorupţie din România, au desfăşurat descinderi la postul vamal Leuşeni – Albiţa. În urma acelor acţiuni, 42 de persoane au fost reţinute. Printre bănuiţi figurau 24 de vameşi, 13 poliţişti de frontieră, 4 angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi un reprezentant al Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti.

L

a 16 ianuarie 2009, marele poet Grigore Vieru a fost victima unui grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată, pe fondul unor politraumatisme multiple şi al unei poliinsuficienţe a sistemelor şi organelor. Poetul avea 74 de ani şi a plecat lăsându-ne

inconfundabile opere scrise şi publicate pe parcursul anilor. Unul dintre citatele sale celebre este „cine nu şi-a scris istoria cu sângele, acela sau nu a avut-o nicicând, sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora”. Cărţile sale au fost editate în sute de mii de exemplare, iar din celebra „Albinuţa” învaţă fiecare copil român din Basarabia.

Cinci magistraşi au fost demişi 20% dintre judecători urmează

Referendum cu dosar penal Joi, 9 ianuarie 2014, Procuratura Generală (PG) a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale pe faptul samavolniciei comise în procesul organizării referendumului în UTA Găgăuzia. Deşi hotărârile Adunării Populare a UTA Găgăuzia prin care s-a dispus iniţierea unui referendum au fost suspendate, iar ulterior anulate, actualmente se întreprind acţiuni de organizare şi petrecere a referendumului, fiind constituită o comisie electorală pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi alocate mijloace bugetare, suma respectivă fiind aprobată în bugetul UTA Găgăuzia pentru anul 2014, au stabilit procurorii.

Miercuri, 15 ianuarie, portalul găgăuziainfo.md a anunţat că toţi reprezentanţii Adunării Populare de la Comrat au fost citaţi la Inspectoratul General de Poliţie (IGP) din Chişinău. Aceştia urmează să ofere explicaţii pe marginea deciziei de a organiza referendumul. În citaţia venită pe numele deputatului comunist Roman Tiutin se cere ca acesta să se prezinte la IGP pe 16 ianuarie, obligatoriu, cu un act de identitate. În citaţie se spune că dacă deputatul nu va veni, fără careva motive, va fi amendat şi/sau va fi adus forţat. De precizat că locuitorii UTAG sunt chemaţi pe 2 februarie la referendum pentru a alege între Uniunea Europeană şi cea Euroasiatică.

A început evaluarea Sistemului Naţional de Integritate Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a iniţiat, pe 10 ianuarie, proiectul „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, care se desfăşoară în cinci ţări ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina), cu susţinerea financiară a Comisiei Europene. În cadrul proiectului, urmează a fi evaluate vulnerabilitatea la corupţie a 13 piloni/instituţii ale Sistemului Naţional de Integritate (SNI): Parlamentul, Guvernul, Judiciarul, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală, instituţiile de aplicare a legii (Poliţia), partidele politice, autorităţile

anticorupţie, sectorul public, sectorul privat, societatea civilă şi mass-media. Scopul evaluării constă în identificarea punctelor slabe din cadrul legal şi practica funcţionării instituţiilor SNI şi formularea propunerilor de consolidare a acestui sistem în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii corupţiei, anunţă TI Moldova. Instituţiile sunt evaluate după trei variabile, esenţiale pentru abilitatea de prevenire a corupţiei: capacitatea, guvernarea internă şi rolul în sistemul anticorupţie. ZdG va reveni la acest subiect, iar în ediţiile viitoare vă va prezenta în detaliu rezultatele evaluarării fiecărui pilon în parte.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a demis marţi cinci judecători. Magistraţii suspectaţi de lipsă de integritate profesională sunt Sergiu Namaşco, Alexandru Rotari, Iurie Ţurcan şi Liliana Andriaş de la Judecătoria Comercială de Circumscripţie şi Victor Lanovenco de la Judecătoria Vulcăneşti. CSM a luat această decizie după ce anul trecut a redus numărul magistraţilor de la Judecătoria Comercială la doar trei judecători. „Există suspiciuni de lipsă de integritate şi în legătură cu aceasta judecătorii au fost eliberaţi din funcţie prin reducere de cadre. Dacă nu existau şi aceste motive, atunci erau să fie discuţii pentru a fi transferaţi în altă instanţă”, spune preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi. Ultimul cuvânt îi aparţine, însă, preşedintelui Nicolae Timofti, care va decide dacă acceptă sau nu solicitarea CSM. Cel mai probabil, însă, Timofti nu va avea obiecţii. Anterior, acesta a solicitat demiterea a trei dintre cei cinci magistraţi. Contactat de ZdG, Vlad Turcanu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Nicolae Timofti, ne-a spus că „Anterior, în cazul a trei dintre judecători, preşedintele a respins cererile CSM de a fi numiţi într-o altă instanţă de judecată. Acum, după ce CSM s-a pronunţat şi în cazul altor doi judecători, preşedintele aşteaptă acea decizie, urmând să procedeze în unul dintre cele două feluri. Sau emite un decret prin care confirmă decizia CSM, sau retrimite decizia la Consiliu, spre reexaminare”.

Timofti a respins transferul celor trei judecători demişi

La început de 2013, magistraţii Serghei Namaşco, alături de magistraţii Victor Orândaş şi Liliana Andriaş, au fost tranferaţi de la Judecătoria Comercială la Judecătoria Centru, pentru o perioadă de 6 luni, după ce la Judecătoria Comercială fuseseră reduse locurile disponibile de judecători. În iulie 2013, la expirarea celor şase luni, termenul a fost prelungit până la finalizarea tuturor cauzelor pe care le aveau în gestiune judecătorii în cauză.

Între timp, pe 11 iunie 2013, judecătorii Namaşco, Andriaş şi Alexandru Rotari, de la aceeaşi instanţă, au fost propuşi de CSM preşedintelui R. Moldova pentru numirea, prin transfer, la Judecătoria Centru. Dar, în iulie 2013, preşedintele Timofti a respins propunerea, invocând că „în procesul examinării candidaturilor propuse prin prisma corespunderii lor exigenţelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului a fost sesizat de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) că, în privinţa candidaturilor propuse, ar exista informaţii ce denotă indicii sau elemente identificatorii ale factorilor de risc specificaţi în art. 4 lit. a) a Legii privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, aspecte ce atestă necorespundere prevederilor art. 6, art. 8 alin.(1) şi art. 15 din Legea cu privire la statutul judecătorului”. Articolele din lege invocate de preşedintele Timofti se referă la „activităţi contrare intereselor funcţiei publice, inclusiv situaţii care provoacă conflict de interese”, la elemente care afecteză „reputaţia ireproşabilă” a candidatului la funcţia de judecător sau la faptul că „judecătorul nu poate să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice”.

Judecător cu casă de milioane, în reviste de celebrităţi

În motivarea refuzului de a-i promova pe cei trei judecători, preşedintele R. Moldova a menţi-

onat că problema integrităţii persoanelor cărora le sunt încredinţate funcţii publice a fost analizată de Curtea Constituţională, care a stabilit că numirea în funcţii a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate este contrară principiilor statului de drept. „Mai mult ca atât, în cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiei, ignorarea acestor constatări şi numirea/menţinerea în funcţii a unor persoane asupra cărora planează dubii privind integritatea reprezintă o sfidare a statului de drept. Or, statul de drept are valoarea constituţională, iar această valoare trebuie respectată pe deplin”, scria preşedintele. Timofti a solicitat totodată CSM-ului să iniţieze o verificare suplimentară a candidaturilor propuse. În şedinţa CSM, Alexandru Rotari, Serghei Namaşco şi Liliana Andriaş nu au fost de acord cu argumentele expuse în refuzul preşedintelui R. Moldova, solicitând dispunerea unei verificări suplimentare, lucru care s-a şi întâmplat.

Judecătorii demişi, suspectaţi de atac „raider”

Totodată, Serghei Namaşco, judecător implicat în decursul anilor în câteva scandaluri, a apărut, în 2008, într-o revistă mondenă, alături de un alt magistrat, demis anterior din sistem din aceleaşi motive, Aureliu Colenco. Cei doi erau prezentanţi ca doi judecători de viitor. Namaşco spunea că „Este cunoscut fap-


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 5

Actual Băsescu îşi reafirmă sprijinul pentru R. Moldova

M

iercuri, 15 ianuarie, Traian Băsescu, preşedintele României, a vorbit despre importanţa anului 2014 pentru R. Moldova, dar şi despre reacţia României la eventualele provocări venite din regiunea transnistreană sau zona găgăuză în cadrul întâlnirii anuale cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti. „Anul 2014 rămâne unul de profund angajament

pentru viitorul R. Moldova. Toţi susţinem declarativ suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova, dar puţini avem curaj să vorbim de ineficienţa formatului 5+2 în problema transnistreană şi de încurajările primite de găgăuzi pentru a se autonomiza faţă de Chişinău. Ştim că butoanele din Transnistria şi Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu găsim încă mijloa-

cele să prevenim o întoarcere din drum a R. Moldova. Nu este în discurs, dar nu pot să nu fiu sincer cu dvs. România nu va fi impasibilă politic, repet: politic, dacă din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocari care să împiedice R. Moldova în drumul spre Uniunea Europeană. Şi vom face o ofertă politică R. Moldova, a spus Băsescu, citat de ştirileprotv.ro.

de CSM. Preşedintele CSJ: să fie eliberaţi din funcţii

internaţi

nal

SUA. Secretarul de stat american John Kerry i-a oferit doi cartofi omologului său rus Serghei Lavrov, înainte de începerea discuţiilor pentru pregătirea unei conferinţe internaţionale de pace privind Siria, care urmează să aibă loc la 22 ianuarie, în Elveţia. Înainte de începerea discuţiilor, John Kerry a scos doi cartofi dintr-o cutie şi i-a oferit ministrului rus de Externe, provocând hohote de râs din partea membrilor celor două delegaţii. Kerry a afirmat că a discutat cu Lavrov despre cartofii din Idaho la ultima lor întâlnire. Ministrul rus de Externe a părut să aprecieze gestul omologului american şi, după ce a luat cartofii, a zâmbit şi a menţionat că acest cadou este “impresionant”, potrivit postului de televiziune NBC. VATICAN. Papa Francisc şi-a exprimat “oroarea” faţă de avort, faţă de folosirea copiilor drept soldaţi sau formele de trafic de fiinţe, cărora aceştia le cad victime. “Deseori, fiinţele umane sunt aruncate ca şi cum ar fi lucruri inutile. Doar gândul că sunt copii care nu vor putea vreodată să vadă lumina zilei, victime ale avortului, îmi provoacă oroare”, a declarat el în intervenţia sa în faţa corpului diplomatic reunit la Vatican. Papa şi-a exprimat şi “oroarea” pe care i-o inspiră “copiii folosiţi ca soldaţi, supuşi violenţelor sau ucişi în conflicte armate sau cei care sunt obiect de schimb în formele de sclavie modernă”. Papa a denunţat şi drama foamei de care suferă copiii, “dacă ne gândim la câtă mâncare se risipeşte zilnic în numeroase locuri din lume”. ITALIA. Câteva zeci de supravieţuitori ai naufragiului Costa Concordia, soldat cu 32 de morţi, în urmă cu doi ani, au participat luni la o scurtă ceremonie la Grosseto, în Toscana, pentru comemorarea acestei tragedii. Ei s-au reunit în faţa tribunalului unde are loc procesul împotriva fostului comandant al navei Concordia, Francesco Schettino, apoi au respectat un minut de reculegere în picioare, alături de avocaţi şi magistraţi. O audiere în procesul lui Francesco Schettino, urmărit pentru omucidere multiplă din culpă, pentru abandonarea navei şi pagube provocate mediului, ar fi trebuit să aibă loc luni, dar din cauza unei greve naţionale a avocaţilor, la care participă şi echipa sa de apărare, audierea a fost amânată pentru 27 ianuarie.

tul că, practic, toţi judecătorii se confruntă cu acţiuni jignitoare la adresa lor din partea unor avocaţi şi jurişti, care le solicită clienţilor sume de bani pentru rezolvarea întrebărilor litigioase. Judecătorii sunt puşi în situaţia să afle că ar fi cerut sume de bani de la părţile implicate fără să cunoască nimic despre aşa ceva”. Presa a scris că alături de alţi judecători, Iurie Ţurcan a fost printre primii magistraţi care a pus temelia atacurilor de tip „raider” în R. Moldova, iar în prezent el este cercetat penal în baza unei plângeri depuse de un agent economic. În aprilie 2013, lui Victor Lanovenco, de la Judecătoria Vulcăneşti, i-a fost aplicată o mustrare aspră. Potrivit hotărârii Colegiului Disciplinar, în decembrie 2012, judecătorul a intrat într-un magazin alimentar din Vulcăneşti, fiind încălţat doar în ciorapi, a avut un comportament inadecvat şi a tulburat ordinea publică, motiv pentru care a fost transportat la comisariatul de poliţie. În aceeaşi lună, judecătorul a fost protagonistul unei situaţii similare, de data aceasta însă magistratul a fost împiedicat să intre în magazin de către agenţii de pază. Marţi, 14 ianuarie, judecătorii demişi au părăsit instituţia fără a comenta decizia CSM. Iar miercuri, 15 ianuarie, la Judecătoria Comercială de Circumscripţie nu i-am găsit pe niciunul dintre cei patru magistraţi demişi de la JCC. Pe uşa biroului judecătorului Sergiu Namaşco scrie că este în

concediu. Biroul lui Alexei Rotari este închis, iar Liliana Andriaş urma să vină la lucru mai târziu.

Preşedintele CSJ: 20% dintre judecători urmează să fie demişi

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţiei Mihai Poalelungi, susţine că „Există suspiciuni de lipsă de integritate şi în legătură cu aceasta judecătorii au fost eliberaţi din funcţie prin reducerea de cadre. Dacă nu existau şi aceste motive, atunci erau să fie discuţii pentru a fi transferaţi în altă instanţă. La momentul actual cred că 20 % din judecători urmează să fie eliberaţi din funcţie pentru diverse încălcări”, este de părere Poalelungi. De altfel, preşedintele CSM, Dumitru Visterniceanu, spune că nu este de acord cu afirmaţiile lui Poalelungi. „E o opinie subiectivă că 20, 40 sau 80% dintre judecători ar trebui să fie demişi din sistemul justiţiei. Eu nu încurajez acest lucru. Trebuie să ne conducem strict de lege şi să respectăm procedura”. Totodată, Visterniceanu ne-a mai explicat că judecătorii demişi pot ataca decizia CSM în instanţa de judecată în caz că nu sunt de acord cu decizia adoptată. Potrivit Legii cu privire la statutul judecătorilor, propunerea privind eliberarea judecătorului din funcţie este înaintată de CSM preşedintelui R. Moldova sau, după caz, Parlamentului. I.S.

Legea cu privire la statutul judecătorilor Articolul 26. Demisia judecătorului (2) Judecătorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti. (3) Judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător. Totodată, în calculul indemnizaţiei unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii. (4) Judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră în condiţiile prezentei legi. (5) Dacă judecătorul demisionat are o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 20 de ani, acesta beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80%; de la 25 la 30 de ani – de 85%; de la 30 la 35 de ani – de 90%; de la 35 la 40 de ani – de 95%; de la 40 de ani şi mai mult – de 100% faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.

RUSIA. Mai mult de jumătate dintre ruşi regretă destrămarea Uniunii Sovietice şi cred că ea ar fi putut fi evitată, arată un sondaj de opinie independent publicat marţi, informează Ria Novosti. 57% din cei aproximativ 1.600 de respondenţi chestionaţi de Levada Center în 45 de regiuni din Rusia au deplâns prăbuşirea URSS, iar 30% au afirmat că nu au vreun regret legat de aceasta, 13% fiind indecişi. Persoanele în etate s-au arătat mai nostalgice decât ruşii mai tineri. Doar 37% dintre respondenţii cu vârste între 25 de ani şi 39 de ani au afirmat că regretă destrămarea URSS. Această cifră, însă, a ajuns la 86% în grupul persoanelor cu vârsta de peste 55 ani. URSS a încetat să existe în mod oficial la 26 decembrie 1991. INDIA. O daneză a fost victima unui viol în grup, marţi seara, în centrul capitalei indiene New Delhi, într-o nouă agresiune împotriva unei femei în India, informează AFP, citând surse ale poliţiei indiene. Turista daneză, de 51 de ani, a fost atacată de un grup de cel puţin şase bărbaţi, pe care îi rugase să-i arate drumul spre hotelul unde era cazată, într-o zonă populară printre turişti. Turista se rătăcise în momentul producerii incidentului. Poliţia a identificat suspecţii, ei urmând să fie interogaţi. O anchetă este în curs de desfăşurare. India a comemorat în luna decembrie un an de la moartea unei tinere studente, în urma unui viol în grup la New Delhi, un eveniment care a zguduit întreaga ţară şi a scos la lumină violenţele împotriva femeilor în ţara sud-asiatică SUA. Trei copii au fost răniţi într-un atac armat care a avut loc marţi dimineaţă la o şcoală din statul american New Mexico, anunţă surse locale citate de USA Today. Atacul armat la o şcoală din SUA a fost comis de un elev de 13 ani; doi colegi sunt în stare critică. Doi dintre elevii răniţi într-un atac armat comis marţi într-o şcoală din statul american New Mexico sunt în stare critică, presupusul autor al atacului fiind un copil de 13 ani, relatează USA Today. Un băiat de 14 ani şi o fată de 13 ani au fost împuşcaţi, fiind transportaţi la spital în stare critică. Un alt elev a fost rănit. Potrivit unor surse din cadrul anchetei, autorul atacului este un elev în vârstă de 13 ani care a fost plasat în custodia poliţiei. EGIPT. Aproximativ 53 de milioane de alegători sunt chemaţi să se pronunţe pentru o nouă Constituţie în Egipt. Proiectul elaborat de o comisie numită de noile autorităţi conduse de facto de armată nu modifică decât marginal legea fundamentală adoptată în timpul preşedinţiei islamistului Mohamed Morsi, destituit de militari, scrie AFP. Între principalele puncte ale celor 247 articole se remarcă o trecere de la regimul parlamentar la un echilibru teoretic al puterilor. Constituţia precedentă, prima elaborată după revolta populară din 2011 care a pus capăt regimului condus de fostul preşedinte Hosni Mubarak, instituia un regim parlamentar. Proiectul supus referendumului tinde spre un echilibru teoretic între puterile parlamentului şi cele ale preşedintelui, înclinând mai mult în favoarea acestuia.


6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Dosar

Şmecheri din Poliţie cu numere de înmatriculare false instanţei copii ale unor documente, însă nu şi originalele. Vladimir Maiduc, şeful Serviciului securitate internă şi combatere a corupţiei din cadrul MAI, susţine că secţia pe care o conduce a efectuat zeci de anchete de serviciu pe numele unor şefi de poliţie şi ale unor subalterni care folosesc plăcuţe de înmatriculare false.

Şefi ai unor Inspectorate de Poliţie din teritoriu, şefi de secţie ai Poliţiei Criminale teritoriale, dar şi un poliţist de la Antidrog din cadrul Inspectoratului General de Poliţie (IGP) Bălţi, reţinut recent de CNA pentru luare de mită, folosesc ilegal automobilele de serviciu cu numere de înmatriculare false în scopuri personale.

MAI: Este o practică la nivel de republică

Iurie SANDUŢA La început de 2013, în timpul unui control al poliţiei rutiere, oamenii legii au constatat că şoferul deputatului liberal Mihai Ghimpu conducea un automobil de model BMW cu numerele de înmatriculare false – CAK 020. Automobilul se află în proprietatea Parlamentului şi a fost înregistrat oficial cu numerele RMP 002. Atunci poliţia a deschis un dosar penal pe numele şoferului, iar deputatul Mihai Ghimpu, în cadrul unei conferinţe de presă, şi-a vărsat nervii pe jurnaliştii care au dezvăluit informaţia. ZdG a documentat mai multe cazuri în care, contrar legislaţiei, poliţiştii folosesc plăcuţe de înmatriculare false. Ion Furtună, şeful Inspectoratului de Poliţie Teleneşti, conduce un automobil de serviciu, un Chevrolet, înregistrat oficial cu numerele de înmatriculare MAI 5115. Şeful poliţiei din Teleneşti obişnuieşte să înlocuiască numerele de înmatriculare oficiale cu plăcuţe false UNAV 938, în special atunci când utilizează automobilul în scopuri personale. La sfârşit de 2013, pe adresa redacţiei au fost expediate mai multe fotografii cu automobilul de serviciu al lui Furtună, parcat în diferite locuri din Teleneşti.

Şeful IGP Teleneşti recunoaşte că are numere false

Tot la sfârşit de 2013, automobilul de marcă Chevrolet, MAI 5115, a fost implicat într-un accident rutier în localitatea Băneşti, Teleneşti, locul de baştină al lui Furtună. Cazul, însă, nu a fost făcut public de IGP, şi asta pentru că Furtună este finul de cununie al lui Tudor Popovici, şeful Secţiei poliţie rutieră Teleneşti. Contactat de ZdG, Ion Furtună a confirmat că este finul lui Popovici, dar şi că automobilul său de serviciu are plăcuţele de înmatriculare false. „Se mai procedează să schimbăm numerele în anumite situaţii. Se permite în scopuri de serviciu. Prin lege se permite, atunci când documentăm ceva. Eu am schimbat numerele pentru că... Sunt situaţii pe care, la moment, nu pot să le fac publice. Informaţia asta a apărut şi în altă parte. Iar MAI face o anchetă de serviciu. Îmi trebuie cineva care să mă ajute să scriu o reacţie. Cred că cineva îmi vrea răul. Puteţi să mă ajutaţi cu o consultaţie? Cum aş putea să fac ca să dau în presă o dezminţire? Şi în judecată... Vreau

Colaj: Ziarul de Gardă

Iurie Straistar, şoferul unui BMW 320D, s-a trezit într-o intersecţie cu un automobil ce avea numerele de înmatriculare identice cu ale automobilului său.

şi eu o pagubă morală”, a afirmat şeful Poliţiei Teleneşti, fără a spune de unde şi cum a făcut rost de plăcuţele false.

Anchete de serviciu la IGP Teleneşti

Vladimir Maiduc, şeful Serviciului securitate internă şi combatere a corupţiei din cadrul MAI, ne-a declarat că, în ultima perioadă, pe numele lui Furtună au fost deschise mai multe anchete de serviciu. „Pe acest caz am pornit o anchetă de serviciu acum o lună. Pe numele şefului Inspectoratului de la Teleneşti am efectuat mai multe anchete de serviciu, în urma cărora am propus şi eliberarea lui din funcţie, însă nu a fost acceptată de către şeful IGP, Ion Bodrug. Au fost mai multe încălcări, dintre care trei au fost grave, comise de Furtună şi subalternii săi. Referitor la accidentul în care a fost implicat automobilul său de serviciu, a fost o anchetă, însă nu s-a dovedit că la volan era el. Cred că a pus pe cineva în faţă. În legătură cu ultima anchetă de serviciu, vom propune în aceste zile ca Furtună să fie suspendat din

funcţie, dar nu cred că de această dată şeful IGP o să accepte”. Şeful poliţiei criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Teleneşti, Alexei Vrăjitoru, conduce şi el un automobil de serviciu de model VAZ 21015, înregistrat oficial cu numerele de înmatriculare MAI 5126, iar numerele false fiind RZAD 595. „În activitatea de poliţie există aşa lucru că în unele situaţii operative sunt schimbate numerele de înmatriculare la automobilul de serviciu pentru efectuarea măsurilor speciale de investigaţie. Asta-i tot ce pot să vă spun. Aceste numere se pun în conformitate cu legea. Nu pot să vă dau multe explicaţii pe tema asta”, susţine Alexei Vrăjitoru.

Şeful Secţiei securitate publică s-a dat de gol

Potrivit unor surse, Vitalie Roşca, şeful Secţiei securitate publică de la IGP Teleneşti, şi-ar fi schimbat şi el plăcuţa de înmatriculare de la automobilul de serviciu Dacia Logan MAI 5128. „Dispun de automobil de serviciu Dacia cu numerele MAI 5128, dar nu am falsificat numerele niciodată. Nu am niciun interes să

Automobilele cu numerele de înmatriculare false ale lui (s) Ion Furtună, şeful Inspectoratului de Poliţie Teleneşti, şi (d) Alexei Vrăjitoru, şeful secţiei Poliţiei Criminale din Teleneşti

le schimb. Eu am automobilul meu personal, pot să mă duc la nunţi şi la cumătrii cu automobilul meu”. Interesant este că Vitalie Roşca a scris în Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012 că nu deţine automobile, însă în discuţia pe care am purtat-o cu el, ne-a spus că este posesorul unui automobil. „Eu, ca atare, am scris automobilul după tata. E al lui, doar că mă folosesc eu. Vă spun aşa cum este. Eu nu văd o problemă aici”, este de părere şeful Secţiei securitate publică. Inspectorul superior de la IGP Bălţi, Ihtiandr Cheptea, se află actualmente în arest la izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie, fiind bănuit de luare de mită. Acesta împreună cu alţi doi colegi de serviciu sunt învinuiţi de procurorii Anticorupţie că în perioada aprilie-decembrie 2013 au estorcat şi au primit 1400 de euro şi 80 mii de lei de la 5 persoane, cercetate pentru punerea în circulaţie a drogurilor. În schimbul acestor sume, poliţiştii le-au promis că nu le vor trage la răspundere penală pentru infracţiunile comise.

Poliţişti şpăgari, cu numere false şi beţi la valon

Numele lui Ihtiandr Cheptea figurează şi într-un alt dosar, examinat la Judecătoria Făleşti pentru conducerea automobilului în stare de ebrietate şi cu numere de înmatriculare false. Mai exact, pe 16 mai 2013, agentul de poliţie Vladislav Guila i-a întocmit un proces-verbal contravenţional lui Ihtiandr Cheptea, acuzându-l că, pe 25 aprilie 2013, fiind în stare de ebrietate, a condus un automobilul de model Dacia Logan căruia i-a atribuit cu bună ştiinţă un număr fals: CUAB 769. Judecătoria Făleşti a examinat cauza contravenţională în lipsa lui Cheptea, precum şi a poliţistului Guila. Atunci magistraţii au hotărât să înceteze procesul contravenţional în privinţa poliţistului Ihtiandr Cheptea pentru că agentul constatator a prezentat

„Avem o sumedenie de cazuri. Şi multe nu sunt înregistrate, pentru că atunci când poliţiştii sunt opriţi în trafic, unii prezintă legitimaţia şi nu sunt verificaţi. Avem multe cazuri. Legea nu le permite să aibă numere false. Este o excepţie doar pentru automobile speciale, care sunt folosite în situaţii operative. Există o procedură legală, unde li se eliberează paşaportul tehnic şi plăcuţe de înmatriculare speciale, înregistrate oficial. Dar să-ţi pui orice număr la automobil nu se permite. Această acţiune poate fi calificată ca fals în documente şi se pedepseşte conform legislaţiei. Avem zeci de cazuri. Este o practică dezvoltată în toată republica. IGP şi MAI cunosc situaţia, dar nu ştiu de ce nu se iau măsuri”, spune Maiduc. Totodată, ZdG a identificat şi cazuri când unii cetăţeni care se deplasau cu automobilul personal prin Chişinău s-au trezit în intersecţie cu un automobil de acelaşi model, aceeaşi culoare şi cu aceleaşi numere de înmatriculare.

Automobilele fantomă

Iurie Straistar, domiciliat în mun. Chişinău, fiind proprietarul unui automobil de model BMW 320D cu numerele de înmatriculare CNB 144, se deplasa pe data de 13 ianuarie 2013 pe o stradă din capitală. Într-o intersecţie a observat un automobil identic cu al lui. Bărbatul a chemat poliţia, care a constatat că şi numărul de caroserie din paşaportul tehnic era exact ca al lui. Iurie Straistar susţine că nu a eliberat nicio procură vreunei persoane care să-l reprezinte în faţa organelor de la poliţia rutieră şi consideră că ar fi vorba de o ilegalitate. Într-un extras din Registrul de Stat al Transportului privind accesarea datelor cu caracter personal, se arată că un operator de la ÎS CRIS Registru a accesat datele cu numerele de înmatriculare de la automobilul lui Iurie Straistar pe data de 4 ianuarie 2013, adică cu 9 zile înainte ca Iurie Straistar să se pomenească în intersecţie cu automobilul ce avea plăcuţele de înmatriculare identice cu ale lui. Procuratura a deschis un dosar penal pe acest caz, însă după un an de investigaţii ancheta încă nu a fost finalizată. Potrivit Codului Contravenţional, atribuirea unui număr de înmatriculare fals şi conducerea cu bună ştiinţă a vehiculului cu un astfel de număr se sancţionează cu privarea de dreptul de a conduce un vehicul pe un termen de un an.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 7

Dosar

Liniştea din dosarele miniştrilor că erau subordonate anume acestuia. S-a ieşit la persoană de la indirect, la direct. Sunt dosare pornite pe fapt”, a precizat Harunjen. Gherasim e bănuit că ar fi folosit situaţia de serviciu pentru a promova o companie, gestionată de una dintre rudele sale apropiate.

În 2013, în plină criză politică, opinia publică era informată despre mai multe dosare penale deschise de oamenii legii în privinţa unor miniştri sau viceminiştri. În 2014, un singur dosar penal care vizează un ministru cercetat atunci se află în instanţa de judecată, doar că, din vară şi până în prezent, nu a avut loc nicio şedinţă de judecată dusă până la final, pentru că, de fiecare dată, lipsea procurorul sau judecătorul.

Dorin Recean n-are dosar

Victor MOŞNEAG Dosarul care se află în judecată este cel pe numele ex-ministrului Finanţelor Veaceslav Negruţă, acesta fiind singurul în care era vizat un ministru, pornit şi instrumentat până la final, exclusiv de Procuratura Anticorupţie(PA). Negruţă era trimis în judecată în iulie 2013, fiind acuzat că l-a favorizat pe Pantelei Sandulachi, deputat în primul Parlament şi coleg de partid, atunci, oferindu-i 400 de mii de euro din bugetul statului în baza unei hotărâri de judecată care încă nu era definitivă.

Dosarul Negruţă, fără şedinţe finalizate

Găsit de procurori singurul vinovat, Veaceslav Negruţă, care şi-a prezentat demisia la câteva zile după ce dosarul ajungea în instanţă, susţine că s-a săturat să tot meargă în judecată fără a vedea vreun rezultat în examinarea cauzei penale în care figurează numele său. Afirmaţiile lui Negruţă vin după ce, din vară şi până acum, în dosarul său nu a avut loc nicio şedinţă de judecată dusă până la final. Nemulţumit de mersul lucrurilor, Negruţă a trimis, pe 9 ianuarie 2014, scrisori către mai multe instituţii internaţionale, dar şi către conducerea de vârf a R. Moldova, explicând situaţia. „Prima şedinţă a fost fixată pentru data de 22 octombrie 2013. Atunci, nu s-a prezentat procurorul care a instrumentat cazul. În locul său a venit o altă persoană, pe bază de procură, iar atunci doar au fost stabilite zilele în care urma să fie examinată cauza. Următoarea şedinţă, cea din 16 decembrie, nu a avut loc, părţile fiind informate de faptul că judecătorul este bolnav, urmând a face o vizită la policlinică. Şedinţa a fost amânată pentru 20 decembrie 2013. Atunci, judecătorul a anunţat părţile din proces că şedinţa nu va avea loc pentru că procurorul era prezent la Adunarea Generală a Procurorilor, care avea loc în acea zi. Şedinţa a fost din nou amânată pentru 23 decembrie 2013, însă nici atunci nu a avut loc. Şi de această dată procurorul nu s-a prezentat”, se menţionează în mesajul ex-ministrului.

„E strigător la cer ce se întâmplă”

„Următoarea şedinţă a fost stabilită abia pentru finalul lunii martie 2014, iar cazul durează deja de aproape doi ani. Deşi e simplu

Foto: www.gov.md

ca bună ziua. E un dosar care are o conotaţie strict politică şi e tărăgănat uite cât timp”, remarcă Negruţă. Acesta spune că, spre deosebire de celelalte dosare iniţiate în 2013 în privinţa altor miniştri, dosarul său a fost singurul trimis în judecată şi pentru că, în mai 2013, scria o altă scrisoare către instituţiile internaţionale, dar şi către conducerea R. Moldova, prin care informa că dosarul său bate pasul pe loc. „Acest fapt a mişcat lucrurile din loc, pentru că, în câteva zile de la remiterea acelei scrisori, am fost informat că dosarul este finalizat şi va fi trimis în judecată”, susţine Negruţă. „Am crezut atunci că lucrurile vor reveni la normal. Dar, se pare că aşteptările mele au fost prea mari”, zice acesta. „E strigător la cer ce se întâmplă. Este un dosar de interes public, iar acum, e totală lipsă de interes pentru el. Eu am dreptul la finalitatea unui dosar care îmi creează disconfort. Acest dosar a fost un element de şantaj, pe cu totul alte momente...”, spune ex-ministrul, care precizează că intenţia sa de a scrie conducerii statului nu are ca scop solicitarea implicării în examinarea dosarului, ci îşi propune o mai bună informare despre tot ce se întâmplă în dosarul său, deosebit de mediatizat atunci când a fost iniţiat.

„A fost o neclaritate referitoare la oră”

Octavian Iachimovschi, procurorul anticorupţie care, în instanţă, reprezintă acuzarea, susţine că nu s-a prezentat la ultima şedinţă din 23 decembrie 2013 pentru că „atunci când a fost stabilit orarul, a apărut o neclaritate referitoare la ora în care urma să aibă loc şedinţa, iar noi ne-am pornit mai târziu. Era şedinţă preliminară, iar judecătorul urma să pronunţe o încheiere vis-a-vis de un demers al dlor Sandulachi şi Negruţă. Judecătorul

Dosarele pe factori de decizie de talie înaltă tot timpul au durat foarte mult. Aceste dosare sunt foarte complicate. Sunt dosare documentare, care s-au pornit de la nişte decizii, iar lucrurile nu sunt foarte clare. Încă nu avem aşa dovezi în privinţa lor care ar convinge inevitabil instanţa de vinovăţia lor.

s-a şi pronunţat. Nu tergiversăm intenţionat examinarea dosarului. Datele le stabileşte judecătorul, reieşind din graficul de lucru pe care-l are instanţa, nu procurorul”, remarcă Iachimovschi. Şeful PA, Eduard Harunjen, spune că a luat cunoştinţă de scrisoarea remisă de Veaceslav Negruţă, dar susţine că „acolo au fost momente pe care eu le văd obiective”. „Nu ştiu totuşi de ce s-a hotărât ca şedinţele să aibă loc chiar în zilele în care nu se putea de venit la ele. Dar, şedinţele de judecată le numeşte instanţa. Pare o întâmplare nu chiar normală, dar nu depinde de noi. Noi nu mai dictăm dosarul în judecată. Instanţa stabileşte datele”, afirmă Harunjen.

Focşa, fără statut

Nici în celelalte dosare în care se anunţa anterior că figurează nume de foşti sau actuali miniştri sau viceminiştri lucrurile nu evoluează altfel, ci dimpotrivă. Dosarul fostului ministru al Culturii, Boris Focşa, bănuit că a facilitat privatizarea unor monumente de arhitectură din centrul Chişinăului, intrate ulterior în posesia

familiei Diacov, este încă în faza urmăririi penale, fostul demnitar neavând însă vreun statut. Anterior, pe 14 mai 2013, Focşa era scos de sub urmărire penală pe motivul lipsei în acţiunile sale a elementelor constitutive ale infracţiunii. Peste câteva săptămâni, după intervenţia lui Corneliu Gurin, dosarul era reluat. Harunjen susţine că dosarul lui Focşa nu fusese încetat atunci. „A fost acea ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală pentru că, la mijloc, erau cele trei luni în care procurorii, conform legii, trebuiau să-i aducă învinuirea. La acea etapă, procurorii nu aveau destule probe pentru a formula învinuirea. A fost scos de sub urmărire penală pe moment. Acum, dosarul lui Focşa se investighează în continuare. El, însă, nu are vreun statut”, spune şeful PA.

Usatâi şi Gherasim, fără noutăţi

„Nici lui Andrei Usatâi (ministrul Sănătăţii – n.r.) nu i s-a adus învinuirea. Dacă avea să se întâmple lucrul ăsta, dosarul era trimis deja în judecată”, afirmă Harunjen. Anterior, în presă au apărut mai multe informaţii despre figurarea lui Usatâi în mai multe dosare penale, dar, despre ele, astăzi nu se ştie mare lucru. „Sunt mai multe dosare legate de factori de decizie din cadrul Ministerului Sănătăţii, dar în ele nu figurează anume Usatâi. Numele lui e doar în cel cu ipotecarea spaţiilor din cadrul Spitalului Republican. La el se mai lucrează”, spune procurorul. Nici în dosarul penal în care iniţial se anunţase că figurează numele viceministrului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim, nu se întâmplă mare lucru. „Cu Gherasim este un dosar, dar nu e în privinţa sa, ci a factorilor de decizie pentru nişte activităţi, unde noi am evidenţiat

Tot în 2013, în presă se anunţă că şi ministrul de Interne, Dorin Recean, ar figura într-un dosar penal, legat de percheziţiile efectuate în birourile unor poliţişti. Corneliu Bratunov, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, susţine însă că informaţia nu corespunde adevărului şi că „nu avem un asemenea dosar în privinţa lui Dorin Recean. El nu figurează în acel dosar. În privinţa lui nu sunt şi nu au fost pornite dosare penale. Acel dosar este, dar Recean nu are niciun statut procesual. E pe factori de decizie din cadrul Ministerului, nu pe cineva concret”, a spus acesta. Tot în 2013, se vehicula faptul că dosar(e) penal(e) ar avea şi ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, legate de neregulile din penitenciare. Informaţia se conţinea într-o scrisoare anonimă. În iulie, ministrul declara însă că nu a fost informat oficial despre aşa ceva. Şi reprezentanţii PG ne-au spus că nu deţin asemenea informaţii. La un moment dar şi numele ministrului Mediului, Gheorghe Şalaru, figura în contextul unui dosar penal ce ţine de colectarea de bani pentru campania electorală a PL, dar reprezentanţii PA ne-au spus că nu cunosc nimic despre existenţa unui asemenea dosar.

„Sunt dosare foarte complicate”

„Dosarele pe factori de decizie de talie înaltă tot timpul au durat foarte mult timp. Aceste dosare sunt foarte complicate. Sunt dosare documentare, care s-au pornit de la nişte decizii, iar lucrurile nu sunt foarte clare. Încă nu avem aşa dovezi în privinţa lor care ar convinge inevitabil instanţa de vinovăţia lor. Dacă era să fie clasate dosarele, ele erau deja clasate. Noi vrem să le trimitem în judecată, dar suntem în proces de acumulare a probelor”, mai zice procurorul Harunjen. „Dar, repet, ele sunt dosare foarte complicate. Cred că în toate aceste dosare a existat temei de pornire a urmăririi penale. Urmărirea penală nu se porneşte imediat pentru ca omul să fie trimis în judecată, ci pentru ca să se acumuleze probe. Există infracţiuni evidente, dar aici sunt chestii mai complexe, care pornesc de la un ordin al ministrului, de la o hotărâre, o indicaţie. De multe ori ne ciocnim de factorul colegial, pentru că multe hotărâri sunt luate de un organ colegial, la consiliu, la adunări. Iar în legislaţia de la noi nu există până acum vreo pedeapsă pentru răspundere colegială”, remarcă procurorul-şef al PA. Acesta spune că nu cunoaşte alte dosare în care ar fi implicaţi miniştri sau viceminiştri.


8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Viaţa redacţiei Jurnalul unui Sun TV

Gerhard Ohrband,

cercetător ştiinţific universitar

Neajutorarea învăţată Anul Nou este, tradiţional, ocazia pentru noi promisiuni şi încercări. De obicei, atât în viaţa politică, cât şi în cea privată, ultimele eşuează sistematic. După al Doilea Război Mondial, psihologia socială cercetează motivaţia oamenilor, adică modul în care ne alegem obiectivele, efortul pe care îl depunem pentru a le atinge şi cât timp perseverăm. În cadrul cercetărilor empirice şi de laborator, au fost documentate numeroase fenomene care, se pare, sunt utilizate actualmente de clasele politice pentru a-şi crea şi a menţine o populaţie docilă. Una dintre cele mai renumite descoperiri este aşa-zisa neajutorare învăţată (dobândită). În experimentele iniţiale şi puţin etice cu privire la tratamentul animalelor, s-a studiat efectul administrării aparent aleatorii a electroşocurilor asupra diferitor animale. Ultimele, aflându-se într-o cuşcă, primeau din locuri imprevizibile pentru ele, de la subsol, electroşocuri. Pe parcurs, chiar după dispariţia completă a pericolului (electroşocurilor), ele rămâneau retrase într-un colţ al cuştii. Cercetătorii, după o serie de experimente, inclusiv cu oameni şi în contexte pedagogice, au generalizat următoarele: în cazul frustrărilor frecvente, într-un context pe care individul nu-l înţelege, acesta adoptă comportamentul neajutorării învăţate rămâne blocat pentru restul vieţii. Un fenomen similar se observă în majoritatea statelor post-totalitare. Cu toate că riscul de a fi trimis în Siberia sau într-un lagăr de concentrare actualmente practic nu există, vigilenţa şi rezistenţa cetăţenilor faţă de abuzul de putere este mai mică decât înaintea apariţiei respectivelor regimuri totalitare. Cu toate că Internetul deschide posibilităţi enorme pentru schimbul de informaţie din canalele şi organele oficiale de informare, majorităţii utilizatorilor reţelelor sociale le pasă mai mult de ultimele poze sau video-uri ”haioase” cu pisicuţe sau alte animale drăguţe. Chiar dacă presa dezvăluie zilnic noi scandaluri, cazuri de ineficienţă

eclatantă şi abuz de serviciu, efectul pare să fie mai degrabă unul de desensibilizare decât de indignare şi revoltă. Asemeni şobolanilor din cuşcă, dezvăluirile din presă ne lovesc aproape la fel de imprevizibil. La fel ca şobolanii, nu percepem cauza şi agenda şocurilor. Deceniile de învăţământ public, care duce la degenerarea spiritului critic faţă de autorităţi, şi neglijarea predării logicii formale ne-au făcut să nu vedem de ce nu ar putea fi altfel: atât timp cât există, în anumite domenii, monopoluri, abuzul şi ineficienţa sunt inevitabile. Aceasta explică de ce raportarea cazurilor de corupţie, în loc să dăuneze infractorilor, îi poate chiar ”consolida”. Similar cu aproape orice alt lucru (bani, maşini, case etc.), cu cât creşte cantitatea lor, cu atât scade, proporţional, semnificaţia oricărei unităţi separate pentru proprietar. Atâta timp cât oamenii nu îşi pot închipui alternative sistemice, amplificarea scandalurilor publice poate chiar diminua importanţa cazurilor separate şi poate produce mai curând frustrare şi apatie decât rezistenţă intelectuală. Dacă un turist moldovean ar merge în Coreea de Nord, ar avea, probabil, mari probleme în a le explica localnicilor că, în R. Moldova, pot funcţiona diferite supermarketuri, că datorită concurenţei rafturile sunt mereu pline şi că vânzătoarele devin mai amabile. Dimpotrivă, tovarăşul de acolo va spune, poate, că acestea sunt ficţiuni: nu pot exista mai multe companii de supermarketuri. Alimentaţia este o funcţie elementară a statului, care trebuie să se gândească şi la controlul calităţii, şi la planificarea rafturilor. Cu mai multe supermarketuri, ar apărea haos şi anarhie, iar oamenii s-ar pomeni otrăviţi de către afacerişti. Concluzia tovarăşului nord-coreean ar putea fi următoarea: ”Mai bine ne daţi un credit sau fonduri europene ca să formăm personalul, să-i majorăm salariile, să reparăm coridoarele, congelatoarele şi să coasem uniforme mai moderne pentru casieriţe”.

Caricatură: Alex Dimitrov

Alina radu alina.radu@zdg.md

Cazul retragerii şi reamplasării Jurnal TV la SunTV mi-a provocat mai multe stări de deja vue, dar mi-a răscolit şi multe întrebări la care nu am găsit încă răspuns. Prima întrebare din categoria deja vue ţine de Sun TV. “Compania a auzit şi este receptivă la vocile şi mesajele consumatoriilor săi, astfel posturile de televiziune Jurnal TV şi Accent TV sunt readuse în oferta pentru televiziunea analogică”, se spune în ultimul comunicat al acestui distribuitor de TV prin cablu, care tocmai a împlinit “20 de ani de comunicare, emoţii şi performanţă”. Dacă e performant, de ce nu a făcut testările de rigoare înainte de a trece după bunul plac televiziunile dintr-

un pachet în altul? Îmi amintesc cum, în 2008, în perioada comunistă, când Eurovision era aşteptat de telespectatorii din R. Moldova în special pentru a vota pentru România, SunTV a sistat retransmiterea TVR1 în Chişinău. Totodată, posturile Rossia şi Belarus TV au retransmis Eurovisionul în limba rusă exact prin cablurile SunTV. A fost o comandă politică, cred eu, şi aşa au crezut mulţi, dar nu a urmat măcar o explicaţie plauzibilă din partea cablistului cu “emoţie şi performanţă”. Mai târziu, în 2010, în timpul Olimpiadei de iarnă din Canada, SunTV a substituit anume emisia TVR1 cu un alt canal care retransmitea JO. Şi iarăşi nu au urmat explicaţii plauzibile, singura justificare fiind “contractul ne permite”. Am auzit că SunTV ar avea libertatea, în baza contractului, să schimbe pe cine vrea, din ce pachet vrea, când vrea. Cred că aici Consiliul Concurenţei ar fi trebuit

să se autosesizeze, dar nu sper încă şii iată de ce. Poşta Moldovei şi Moldpresa sunt pentru ziare un fel de SunTV al televiziunilor, adică distribuie ziarele în baza unor contracte. Ori de câte ori citesc contractele noastre cu distribuitorii, mi se întunecă în faţa ochilor – sunt pline de clauze monopoliste, autoritare, inechitabile, fără drept de abordare. Ne-am plâns la Guvern, la Parlament şi la acelaşi Consiliu al Concurenţei, dar contractele au rămas aceleaşi. Buba JTV-SunTV va erupe mereu. Pentru că SunTV nu a răspuns niciodată pentru erorile anterioare, dar şi pentru că nu există transparenţă în contracte, proprietari şi distribuitori de media. Transparenţa proprietarilor mass-media e o problemă naţională. Numeroase instituţii de presă îşi au proprietarii ascunşi prin offshoruri, care trag de departe sfori politice în care se încâlcesc, până la urmă, minţile consumatorilor de presă.

Doctorul săracilor Aneta Grosu aneta@zdg.md

Pe când era student la medicină, un camion l-a strivit de peretele unui zid de piatră, chiar în cartierul în care locuia. Nişte străini l-au adunat pe o plapumă şi l-au dus la spital. Era fără simţire. Străinii l-au dat pe mâna unui tânăr, un viitor medic, dintre cei care făceau rezidenţiatul. Acesta avu curajul să le spună că nu a mai văzut un astfel de pacient şi că, în scurta sa carieră, nu a mai operat un om cu traumatisme atât de grele. Ore în şir acesta a adunat oasele şi organele interne ale celui accidentat. A doua zi, străinii care îl aduseseră pe acea plapumă veche, găsită întâmplător în maşina lor, au insistat să afle dacă şi-a revenit, dacă a fost identificat şi dacă are

şanse... Doctorul care îl operase nu a avut răspuns la toate aceste întrebări, deoarece pacientul era într-o comă profundă. Astăzi nu mai contează cât timp s-a aflat în comă. Când şi-a revenit, a descoperit că e imobilizat, într-o imensă „armură” din ghips... Opt luni de zile a rămas ţintuit la pat, încorsetat în ghips şi bandaje. Timpul curge greu pe un pat de spital. În clipele lungi, de pe patul de spital, începu să reconstituie mesajele ce i-au fost transmise pe când era în comă. Atunci l-a rugat pe duhovnicul său să treacă pe la el. Aşa au început a citi împreună Biblia. În cele opt luni de spital, au citit de câteva ori Cartea Sfântă, iar preotul de la patul său de spital a reuşit să-i explice că mesajele ce-i fuseseră transmise pe când era în comă erau de la îngerii unor sfinţi. Din acele mesaje a învăţat că doctorul este dator să-i ajute pe toţi, indiferent de statutul social, de puterea buzunarului, de culoarea

sau limba vorbită, indiferent de şansele pacienţilor săi. Viaţa de după „moartea” sa este atât de plină, încât a ajuns să creadă că Dumnezeu i-a trimis acea grea încercare, ca el să-şi poată preţui propria viaţă, dar şi vieţile pacienţilor săi. În spitalul la care lucrează, pacienţii fac rând atunci când anume el este în tură. Nu-i repugnă nici cerşetorii, nici vagabonzii, nici cei înfometaţi de sărăcie, nici cei cu boli delăsate. Uneori, ia mâncare de acasă, când ştie că, în ziua respectivă, îi va veni vreun flămând, iar alteori le cumpără medicamente celor care nu şi le pot cumpăra deloc. Pentru toţi are leacul potrivit şi este mândru când, trecând pe străzi, foştii săi pacienţi i se închină. În oraşul său, mulţi nu-l cunosc pe nume şi îi spun simplu, Doctorul săracilor. Am cunoscut povestea sa în scurta vacanţă de Crăciun a ZdG. Se întâmpla la Iaşi, acolo unde oricine îl poate găsi pe Doctorul săracilor.

Ba(n)ciul care ne-a jignit Victor moşneag victor@zdg.md

Pe Radu Banciu, acum moderatorul emisiunii „Lumea lui Banciu”, de la postul de televiziune B1 TV, l-am auzit pentru prima dată la Eurosport, la început de 2000. Atunci, comenta împreună cu Radu Naum Turul Franţei, cea mai importantă competiţie de ciclism din lume. Mie nu-mi plăcea ciclismul, cu timpul, însă am ajuns să apreciez acest sport, şi asta doar datorită comentariilor celor doi. Nu pot spune că Banciu devenise idol pentru mine, însă, era un jurnalist pe care-l respectam pentru felul în care îşi făcea meseria şi pentru modul în care spunea lucruri pe care

alţii le evitau. Aproape tot timpul bine informat şi cu un umor plin de sarcasm, Banciu şi-a făcut un nume printre pasionaţii de sport. Cu el am urmărit toate Tururile Franţei, până în 2008, când a plecat. De atunci, nu am mai urmărit îndeaproape competiţia ciclistică, dar m-am interesat constant de activitatea de jurnalist a acestuia. După Tutul Franţei, Banciu s-a implicat în diverse proiecte, dar niciunul nu a mai avut acelaşi farmec. De ceva timp, a apărut pe sticlă, cu o emisiune proprie, la B1 TV. M-am bucurat pentru el, deşi, recunosc, nu l-am mai urmărit. Zilele trecute, după ce televiziunea pe care o reprezintă a fost amendată, inclusiv din cauza declaraţiilor sale la adresa basarabenilor, pe care i-a numit „ţărani şi ţigani”, „nişte lături în toate domeniile” sau „o ruşine de oameni”, am rămas mut. Fără reacţie. Un

jurnalist pe care-l apreciam, un fel de model cu care pot spune că am crescut, să mă numească într-un astfel de hal... De ce? Doar pentru rating? Merită? Probabil, şi din păcate, cred că au rămas cu acest sentiment de mâhnire şi alţi români basarabeni, de pe acest mal de Prut. Banciu, care i-a tot criticat de-a lungul timpului pe guralivii de serviciu din România, Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor sau Ilie Năstase, a procedat exact ca ei. Cu siguranţă, goana după rating l-a făcut pe Radu să emită acele declaraţii. Nu sunt sigur că chiar el crede în ele. Prin declaraţiile sale, pentru care nu este nevoie de prea multă pregătire, Banciu şi-a pierdut, cu siguranţă, zeci sau chiar sute de admiratori din R. Moldova. Poate o fi câştigat ceva, dar ceea ce contează cel mai mult pentru un jurnalist este credibilitatea, cinstea şi onoarea.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 9

Viaţa redacţiei DE joi până joi Joi, 9 ianuarie Suntem anunţaţi că legendarul violonist şi dirijor Nicolae Botgros împreună cu Ion Paladi şi Ioana Căpraru le-au adus cântecul de acasă moldovenilor de la Lisabona şi Madrid. Concertul de la Lisabona a avut un decor similar cu cel realizat la Chişinău, cu regie, artişti şi dansatori. Scena a fost amenajată cu motive populare şi inspirată din ultimul videoclip al lui Ion Paladi, „Dorul Basarabiei”. Sălile de la Lisabona şi Madrid au fost arhipline. Unii spectatori au facut o cale lungă ca să ajungă la concerte. De la Lisabona, artiştii au plecat la Paris, pentru concertul din 10 ianuarie. Vineri, 10 ianuarie Deşi în numărul din 26 decembrie 2013 am anunţat că următorul număr al ZdG va apărea pe 16 ianuarie, după sărbătorile de iarnă, numeroşi cititori ne-au contactat nerăbdători să citească ziarul. Erau mulţi dintre cei proaspăt abonaţi, or, în 2014, familia ZdG s-a extins ca niciodată. Vă mulţumim că aţi luat această decizie şi sunteţi alături de ZdG. Luni, 13 ianuarie A telefonat mama Laurei Mursa, din satul Cojuşna. Fetiţa suferă de o malformaţie cerebrală. Deşi fizic arată ca un copil de patru ani, fetiţa a fost diagnosticată cu retard mintal şi locomotoriu. Ana Mursa, mama fetiţei, şi-a petrecut ultimii trei ani numai prin spitale, deoarece Laura are crize epileptice frecvente. Acum câteva luni fetiţa a fost consultată de un medic din Tula, Rusia. Potrivit Anei Mursa, intervenţiile chirurgicale trebuie făcute până la vârsta de patru ani. Medicul garantează o recuperare semnificativă a Laurei, intervenţia chirurgicală fiind însă una costisitoare. Ana Mursa a transmis către toţi cititorii ZdG rugămintea sa de mamă, chemându-i să o ajute pe Laura – cea mai scumpă şi cea mai dragă fiinţă din viaţa sa. Marţi, 14 ianuarie Ne-a telefonat Serafim Păpuşoi, de la Cimişlia, unul dintre cititorii fideli ai ZdG. Ne-a dorit sănătate şi rezistenţă în noul an, cititori mai mulţi şi articole cât mai bătăioase. El a vurt să ştie în ce măsură organizaţiile neguvernamentale ale cetăţenilor R. Moldova stabiliţi în Italia îi ajută sau i-ar putea ajuta pe cei plecaţi la muncă în această ţară. Valentina Manu ne-a telefonat de la Parcani, Soroca, să ne semene. Ea este nu doar o cititoare consecventă, ci şi o colindătoare specială. Miercuri, 15 ianuarie Parascovia Mocanu, de la Orhei, a telefonat la redacţie să ne ureze sănătate şi un an cât mai roditor. Cititoarea ZdG s-a arătat nerăbdătoare să răsfoiască primul număr al ziarului din 2014. Ea ne-a transmis cuvinte calde şi tot sprijinul său de cititoare devotată ZdG.

14 poştaşi premiaţi de ZdG

Redacţia ZdG a făcut totalurile concursului “14 premii pentru poştaşi în anul 2014”, în baza scrisorilor trimise de factori poştali din diferite localităţi. Condiţia con-

cursului era că poştaşii care vor convinge cele mai multe persoane din localitatea lor să aboneze ZdG vor fi premiaţi. Prezentăm mai jos lista poştaşilor învingători:

1. Ciorna Ecaterina, s. Colibaşi, Cahul 2. Enache Maia, s. Marinici, Nisporeni 3. Corlăteanu Nina, s.Glinjeni, Făleşti 4. Topadă Ecaterina, s.Lăpuşna, Hânceşti 5. Mogoreanu Evdochia, s.Mărăndeni, Făleşti 6. Cersac Mariana, s. Sărătenii Vechi, Teleneşti 7. Munteanu Natalia, s. Burlacu, Cahul 8. Colţa Maria, s. Ciutuleşti, Floreşti 9. Chiveri Eugenia, s. Bahrineşti, Floreşti 10. Burlacu Tatiana, s. Ermoclia, Ştefan-Vodă 11. Gogu Svetlana Pavel, s. Cioburciu, Ştefan-Vodă 12. Latu Tatiana, s. Ţânţăreni, Teleneşti 13. Chirău Zinaida, s. Lăpuşna, Hânceşti 14. Iaţco Ion, s. Măşcăuţi, Criuleni Redacţia adresează felicitări cordiale învingătorilor şi le urează succese în munca importantă pe care o fac. Poştaşii învingători sunt solicitaţi să se prezinte la

sediul ZdG pentru ridicarea premiilor, în prealabil contactând redacţia la nr. 022 23-44-38, pentru a stabili ziua şi ora vizitei.

Eşti abonat la ZdG? Spune şi altora să se aboneze! Până la 25 ianuarie, vă puteţi abona la ZdG pentru perioada februarie-decembrie 2014. Oferim preţuri reduse la abonare pentru pensionari, studenţi şi locuitori de la sate. Poşta Moldovei

1 lună 3 luni

6 luni

11 luni

78.00

143.00

PM 21748

Ziarul de Gardă Indice de abonare pentru populaţia rurală, studenţi, pensionari

13.00

39.00

PM 21980

Ziarul de Gardă Indice de abonare pentru populaţia urbană

17.00

51.00 102.00

187.00

PM 21986

Ziarul de Gardă Indice de abonare pentru persoane juridice

30.00

90.00 180.00

330.00

„Micile atenţii” aduc „marile păcate” ale corupţiei în Moldova Obligativitatea gratitudinii face parte deja din altă categorie, cea a corupţiei, iar „micile atenţii” aduc „marile păcate” şi, în cele din urmă, corupţia generalizată. Noi sustem martori în, R. Moldova, ai unui fenomen endemic, din păcate, şi de talie naţională, şi anume cel de asimilare a tradiţiei de a oferi cadouri pentru servicii publice, pentru o atitudine mai binevoitoare sau pentru un ajutor primit. Dacă vrem un comportament mai bun al profesorului sau vrem să nu picăm examenul, aducem cel puţin bomboane, dar numaidecât, bune. Dacă vrem ca medicul într-adevăr să ne aplice un tratament calitativ, nicio problemă, se rezolvă şi aceasta. Avem nevoie de un document de la vreo instituţie? O cutie de cafea, cel puţin, şi documentul e în mână. Sezonul sărbătorilor de iarnă, pline de tradiţii frumoase, de obiceiuri cum sunt colindatul şi uratul, e ca o mică repetiţie. Probabil aţi deschis uşile la doi sau mai mulţi copii, care vă cântă sau mai bine zis vă recită în grabă (că doar sunt foarte ocupaţi în zilele de sărbători) o strofă dintr-un colind sau urătură, sau dacă aveţi noroc, chiar şi două strofe, după care cer recompensa “binemeritată”. Iar dacă le daţi o sumă mai mică de cinci lei şi nişte bomboane, unii se uită chiorâş şi întreabă: ”Doar atât?”. Desigur, copiii sunt bravo şi laud curajul lor. Totuşi, în această situaţie ei se aseamănă cu reprezentanţii diferitor instituţii de la noi, care pentru servicii puţine şi de proastă calitate aşteaptă o plată mult prea mare sau o ”stimulare” pentru a oferi un serviciu privilegiat. Că în Moldova există problema corupţiei nu mai este un secret pentru nimeni, acest lucru fiind confirmat şi de Indicele de Percepţie a Corupţiei, realizat anual de Transparency International, care

Caricatură: Alex Dimitrov

în anul 2013 a coborât ţara noastră de la locul 94 la 102 în topul care conţine 177 de poziţii, situându-ne în rând cu ţări ca Ecuador şi Panama. Şi parcă se fac reforme, sau cel puţin aşa auzim noi. Dar cum rămâne cu tradiţiile şi obişnuinţele noastre? Cum pot fi dezradăcinate acestea? Eu cred că trebuie să începem cu lucrurile mici şi aparent simple, şi anume ”micile atenţii”, cum se numesc în popor. Desigur, salarii mici, lucru mult şi stresant. Nu afirm nicidecum că un om nu trebuie mulţumit pentru o atitudine binevoitoare sau pentru un ajutor acordat. Gratitudinea, desigur, nu trebuie anulată, face parte totuşi din sentimentile nobile şi nu vrem sa fim transformaţi în roboţi, dar obligativitatea gratitudinii face parte deja din altă categorie, cea a corupţiei. Şi ajungem ca în experimentul lui Pavlov, când aceste ”mici atenţii” se transformă în reflex. Şi dacă vrem să fim trataşi cu zâmbet de un funcţionar public, trebuie să “îndulcim” persoana, iar în caz contrar auzim doar strigăte, vedem doar feţe supărate şi nu mai primim documentul mult aşteptat, chiar dacă eliberarea acestuia intră

în responsabilităţile persoanei cu care discutăm. Observ şi după mine, dacă cineva s-a comportat frumos, imediat îmi trezeşte sentimentul că aş vrea să-i ofer o mulţumire, sau

Felicitare Pe 11 ianuarie 2014, Vasile Sanduţa din localitatea Revaca, mun. Chişinău, a împlinit 81 de ani. Să fii sănătos în continuare şi un luptător adevărat, aşa cum te cunoaştem noi. De fiecare dată când te vizităm, suntem bucuroşi că ne impresionezi cu povestirile tale despre istorie, religie, familie şi despre cum pui umărul la depăşirea greutăţilor cu care te confrunţi în fiecare zi. Copiii şi nepoţii îţi doresc sănătate şi multe bucurii în continuare. Vom fi tot timpul alături de tine. La mulţi ani! Semnează copiii şi nepoţii.

dacă am o întrevedere, mă simt incomod dacă vin ”cu mâinile goale”. De aici pornesc şi ”păcatele” mai mari. Corupţia poate fi combătută prin presiune din partea cetăţenilor. Dar cum să procedăm când cetăţenii înşişi iau parte la acest proces? Şi chiar dacă îşi exprimă nemulţumirea, continuă să creeze cererea pentru acte de corupţie. Am mari speranţe că, odată pornit procesul de e-guvernare, transparenţa instituţiilor va creşte, iar proporţional, va descreşte corupţia. Cu cât mai multe servicii on-line, cu atât factorul uman va fi mai limitat, iar noi nu vom mai avea cui ”mulţumi”. Iar când instituţiile vor fi transparente în activitatea lor, toate cărţile vor fi pe masă şi jocul va deveni cinstit. Autor: Ludmila Paşcanean Ludmila Paşcanean a fost desemnată „Cel mai bun autor/text CartierEuropean. com 2013” al site-ului de inteligenţă colectivă pentru europenizarea R.Moldova.


10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Exclusiv Un interviu cu Petru Postolache din satul Pelinia, raionul Drochia

Cei care nu se satură de bani şi de slavă nu pot însuşi nicio lecţie

— Dle Postolache, cu ce probleme v-au delegat sătenii la Chişinău? — Vă spun aşa cum este. Trăim într-o ţară sălbatică, cu oameni sălbatici, o ţară cu judecători şi procurori corupţi. Mai corupţi decât dânşii e greu de găsit. Eu le las materiale, probe, dovezi, dar fără vreun rost. Iată, am aici plângerile oamenilor din Pelinia care lucrează la Bălţi. Sunt 40 de femei de la noi din sat care muncesc fără leafă de trei luni de zile. Întreprinderea le este datoare cu 600 mii de lei. S-au adresat la procuratură, în judecată şi ştiţi ce li s-a spus în instanţa de judecată? I-au trimis pe toţi cei 40 de angajaţi tocmai la Chişinău, la Judecătoria Buiucani, să apeleze acolo, deşi acea întreprindere, care le este datoare cu bani, are filială la Bălţi. Deci, conform legii, aceşti angajaţi prejudiciaţi s-ar putea adresa în judecată inclusiv acolo unde activează filiala întreprinderii la care sunt angajaţi. Şi procurorul de Bălţi spune că cei 40 de petiţionari ar trebui să se adreseze în instanţa din zona de reşedinţă a filialei întreprinderii. Cu toate astea, Curtea de Apel Bălţi ia o decizie irevocabilă, ceea ce, iarăşi, contravine legii. Dar asta nu e tot. Deţinem dovezi că, din cei 600 de mii de lei care constituie suma datoriei acelei întreprinderi către angajatele sale, statul a perceput deja impozite. Oamenii nu au văzut niciun ban, iar statul a luat impozite de pe salariile lor. Cum pot funcţiona aşa organele fiscale? De fapt, acestea ar trebui date în judecată, dar judecata e tot a lor.

Procurorul Banari şi livada de 200 de meri, defrişată abuziv — Sunteţi „juristul” satului, un fel de avocat netitular. Ce subiecte aţi mai adus la Chişinău, ca să le prezentaţi autorităţilor centrale? — Avem destule probleme. Deseori, autorităţile ne reproşează că sunt vechi, că durează de ani de zile, de parcă noi am avea vreo vină că, de ani de zile, tot batem pragurile instituţiilor statului, iar problemele rămân nerezolvate. Bunăoară, oamenii de la noi din sat au fost lăsaţi fără cote valorice. Da, acest lucru s-a întâmplat cu mai mulţi ani în urmă. Noi nu am stat cu mâinile încrucişate, ne-am căutat dreptatea, dar am rămas tot în punctul 0. Aşa se întâmplă şi în alte cazuri. Haideţi să vă aduc încă un exemplu interesant. Vedeţi aici, în acest document, eu mă plâng pe ordonanţa procurorului de Drochia Anatolie Banari, care a decis că nu ar exista temei de

Foto: Ziarul de Gardă

începere a urmăririi penale întrun caz sesizat de mine, legat de defrişarea unei livezi de 200 de pomi de măr. Banari a decis că acest abuz nu ar constitui motiv de începere a urmăririi penale. Vedeţi aici răspunsul pe care l-am primit la plângerea mea împotriva deciziei acestui procuror. Cine a semnat răspunsul? Tot Banari, care spune despre decizia sa că e una legală. Aşa se face justiţie la noi. — Şi cum a rămas cu livada defrişată? — Cei 200 de pomi erau din gospodăria mea. În plângerea depusă la Procuratura Drochia am explicat că cei care au comis ilegalitatea ar trebui să-mi restituie cel puţin 50 de mii de lei. Procurorul Banari, în ordonanţa sa de refuz a începerii urmăririi penale, îmi scrie că prejudiciul cauzat de defrişarea a 200 de pomi de măr roditori nu ar echivala cu 50 de mii de lei, sumă solicitată de mine. Chiar aşa să fie? 200 de pomi fructiferi roditori să nu coste 50 de mii de lei? Adică un pom roditor de măr să nu valoreze nici 250 de lei? De unde are procurorul asemenea date? Dar răspunsul lui Banari la plângerea mea adresată procurorului-şef al raionului m-a dat gata. Cum se poate ca procurorul Banari să scrie despre procurorul

Ştiu că sunt unele localităţi în care mai sunt atrase investiţii, la noi, însă, totul e mort. Şi la Pelinia, la fel ca şi în alte sate din R. Moldova, a fost o mână de indivizi care s-au îmbogăţit furând. Ne-au furat moara, oloiniţa, iar sărmanii oameni nu au pe ce-şi cumpăra de mâncare.

Banari că acesta a luat o decizie corectă? Asta-i dreptate? Ce să mai creadă cetăţenii despre felul în care instituţiile statului le pot face dreptate? Asta-i reforma procuraturii? Sau, altceva. Îi scriu procurorului Nichita, de la Procuratura Generală, despre felul în care ne-a fost prădat satul, despre cum am rămas noi, cei din Pelinia, fără cote valorice. Îi demonstrez, prin documente oficiale, că Procuratura Bălţi a descoperit fraude în repartizarea cotelor valorice, iar Procuratura Drochia susţine că nu s-au comis nereguli. Pentru că cele două constatări se bat cap în cap, m-am adresat la Procuratura Generală. Acolo, procurorul Nichita mi-a spus să plec acasă, la Pelinia, şi să-i scriu,

iarăşi lui, o scrisoare despre toate astea. Eu am făcut un drum atât de lung, de la Pelinia, am la mine toate materialele, toate dovezile, iar el mă trimite acasă ca să-i scriu scrisori, de parcă nu poate decide pe loc ce face cu probele pe care i le-am pus pe masă. Ce să mai vorbim? I-am povestit şi despre nişte dosare, judecate de fostul judecător Colenco, în urma cărora lumea din sat a fost prejudiciată financiar. Ştiţi ce mi-a spus procurorul Nichita? Că aceste cazuri sunt vechi şi că acest Colenco nu mai e judecător şi că nu e posibil de mai făcut ceva. Dar ce mă interesează pe mine ce face acum Colenco, dacă lumea a rămas prădată, minţită, dacă a rămas fără cote valorice din cauza unor hapsâni? De ce statul nu vrea să răspundă pentru greşelile comise de oameni de stat?

Cei care ne sărăcesc satele, adoptând decizii ilegale, sunt şi remuneraţi din gros pentru asta? — Ce ne lipseşte ca să fim în rând cu lumea? Demnitari instruiţi? O justiţie echidistantă? Cetăţeni mai activi? — Cred că toate la un loc, dar şi multe altele. Pentru mine rămâne o întrebare fără răspuns cum

sunt avansaţi în funcţii procurorii şi judecătorii. Ca să nu vorbesc fraze generale, vă aduc un exemplu. Iată, am toate actele doveditoare la mână. Nicolae Timofti, pe când era la Curtea Supremă de Justiţie, a luat o decizie corectă în unul dintre cazurile sesizate de mine în instanţă. El a anulat o hotărâre judiciară pronunţată de judecătorul Zaporojan, din Drochia, dar şi hotărârea Curţii de Apel Bălţi, pronunţată de judecătoarea Gligor, făcându-mi dreptate mie, în instanţa supremă. Mare, însă, mi-a fost mirarea când Zaporojan, cel care a luat acea decizie incorectă, a fost avansat în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Drochia, iar judecătoarea Gligor, care menţinuse decizia judecătorului Zaporojan, este şi ea avansată, fiind transferată de la Curtea de Apel Bălţi la Curtea de Apel Chişinău. Deci, ambii, având dosare pierdute, au fost avansaţi în funcţii. Aşa vrem să facem justiţie? Acum şi salariile li se vor majora foarte tare. Tot ce spun aici e fundamentat pe documente. Cum să înţelegem noi, ţăranii, astfel de situaţii? Cei care ne sărăcesc satele, adoptând decizii ilegale, sunt şi remuneraţi din gros pentru asta? Mai am scrisori din care aflăm cum sunt lichidate întreprinderile cu ajutorul justiţiei care se plânge că nu-i ajung bani.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 11

Exclusiv — De fapt, cum se trăieşte acum în satul dvs.? — Satele au sărăcit complet. Îmi amintesc, după anul 1990, pe uşa contabilităţii de la noi scria că Roşca şi Matei distrug colhozurile. Prostii. Ce, Roşca şi Matei au venit la Pelinia şi au distrus totul? Ştiu că sunt unele localităţi în care mai sunt atrase investiţii, la noi, însă, totul e mort. Şi la Pelinia, la fel ca şi în alte sate din R. Moldova, a fost o mână de indivizi care s-au îmbogăţit furând. Ne-au furat moara, oloiniţa, iar sărmanii oameni nu au pe ce-şi cumpăra de mâncare sau un medicament, în caz de nevoie. Iată, am luat cu mine în geantă un codru de pâine, ca să nu cheltui cu mâncarea, venind astăzi la Chişinău. Am muncit toată viaţa, dar am o pensie de 700 de lei. Cum să trăieşti cu aceşti bani?

sistemul nostru de drept există foarte multe legături dubioase. Chiar aici am un exemplu... Întrun caz ce mă vizează, bunăoară, plângându-mă pe acţiunile executoarei judiciare Aliona Lenţa, cererea mea ajunge să fie examinată de judecătorul Valeriu Ghedreuţan, a cărui grefieră este Svetlana Lenţa, fiica executoarei contestate. Cum se poate una ca asta? Mai văd prin presă cât de „înrudiţi” între ei sunt judecătorii, procurorii, avocaţii şi mă gândesc că, la noi, dreptatea va mai rămâne la fundul mării.

O virgulă era pusă greşit. Când a fost exclusă acea virgulă, pensia mi s-a dublat — Dacă, după cum spuneţi, aţi muncit o viaţă, cum vi s-a calculat o pensie atât de mică? — Şi în acest caz am trecut prin mai multe încercări stupide. Am impresia că Ministerul Protecţiei Sociale şi al Familiei e unul fără angajaţi, deoarece, prin raioane, asistenţa socială este subordonată preşedinţilor de raion. Aceşti angajaţi se pare că nici de gând nu au să se subordoneze ministrei Valentina Buliga. Ei continuă să fure, după cum îi duce capul, ultimii bănuţi din pensiile oamenilor. Personal, când am ieşit la pensie, acum câţiva ani, mi s-a calculat că trebuie să primesc 328 de lei. Atunci mă gândeam că, dacă aş fi stat degeaba toată viaţa, aş fi primit ceva mai mult. Am început să-mi caut dreptatea. M-am adresat la Bălţi, la un apărător al drepturilor omului. Acela mi-a spus să cer oficial să mi se demonstreze cum anume mi-a fost calculată pensia. Aşa am şi făcut, după care, cei de la asistenţa socială au descoperit că, în acele calcule, o virgulă era pusă greşit. Când a fost exclusă acea virgulă, pensia mi s-a dublat şi primesc deja 700 de lei. Cei care nu ştiu la ce uşi să bată, aşa şi rămân în pierdere. — Dar care e relaţia oamenilor de la sat cu clasa politică din R. Moldova? — În Pelinia sunt 9000 de locuitori, dintre care 6000 sunt cu drept de vot. Eu am mai spus şi repet că va veni timpul când cei de sus vor avea, totuşi, nevoie de noi. Acum ei, pur şi simplu, bat capul, spunând că, în fiecare săptămână, întreprind vizite în teritoriu. Dacă la un sat cu 9000 de locuitori nu a venit niciun parlamentar până acum, nici comunist, nici de alte culori, ce să zic despre satele mai mici, mai îndepărtate? Dacă nu vin la 9000 de oameni, la 6000 de alegători, cât de des se duc prin satele cu locuitori puţini?

Foto: Ziarul de Gardă

Îmi amintesc, cu ceva timp în urmă, autorităţile satului nostru încercau să ne convingă că au cheltuit nişte sume de bani curăţând nişte fântâni. Le-am cerut să ne spună care fântâni le-au curăţat. Nu şiau amintit niciuna concretă. Atunci mi-am zis că, dacă am merge în garajul Parlamentului, am descoperi mii de kilometri şi tone de petrol consumate pentru „vizite în teritoriu”. Nu înţeleg, însă, cum de niciunul nu a ajuns până la Pelinia. Vin alegerile din 2014 şi parcă văd că vor ajunge şi la noi. În locul lor, nu m-aş grăbi, pentru că oamenii din sate au tare multe să le reproşeze. Fiecăruia. Personal, pot însoţi cu acte şi probe fiecare reproş pe care l-aş aduce reprezentanţilor clasei politice de la noi. Nu e o ameninţare. Cei care au uitat de noi trebuie să ştie că, între timp, noi am identificat omul nostru, pe care îl vom susţine la alegeri. Bunăoară, primarul, care e primar independent de 18 ani deja. — Dacă de 18 ani e primar şi e atât de bun încât aţi opta pentru el şi la parlamentarele din 2014, de ce vă plângeţi că oamenii din sat au probleme atât de multe? — Pentru că el, singur, fără susţinere, nu poate soluţiona toate problemele. Să vă dau un exemplu. La noi în sat a fost furată librăria, „Luminiţa” de altădată. A furat-o un preşedinte de raion şi a făcut în locul ei un bar. Acest bar e în curtea gimnaziului din sat, în care învaţă şi fetiţa mea. Îs doi metri de la pragul barului până la pragul gimnaziului. Vă imaginaţi? Iese beţivi, vorbesc urât, înjură, şi toate chiar sub ochii copiilor. Ştiu că Guvernul a luat o decizie în care se spune că astfel de localuri nu au dreptul să funcţioneze în raza de 100 de metri de la instituţiile de învăţământ. La noi, însă, un preşedinte de raion a aruncat

Nu pot uita cum a decedat persoana vinovată de omorul, în perioada sovietică, a preotului de la Baraboi. Deşi a supravieţuit judecăţilor şi reticenţei oamenilor, a avut o moarte groaznică. El a murit în genunchi, în faţa prim-ministrei de atunci, Zinaida Greceanîi. A alergat atât de tare la întâlnirea cu ea, încât, atunci când a ajuns, a căzut în genunchi şi s-a stins.

cărţile din librărie şi a adus în locul lor ţigări, băuturi alcoolice, deschizând un bar chiar în curtea şcolii, şi nimeni nu-i poate face nimic.

Când mă gândesc câte tone de hârtie se consumă pentru propagandă, mi se face rău — Cum ar trebui crescuţi copiii astăzi ca să avem, totuşi, o altfel de generaţie mâine? — Eu am fost educat de părinţii mei aşa cum trebuie, să dau „bună ziua” la oameni, să-i respect pe cei mai în vârstă, să am grijă de cei mai neputincioşi, cu mai multe probleme. Anume aşa încerc să-mi cresc şi eu fiica, pe Ana-Maria. Mai puţin la calculator şi mai mult în lumea cărţilor. Am înscris-o la şcoala de pictură, chiar dacă e contra plată. E talentată şi mă bucur tare mult de calităţile ei. O însoţesc până la şcoală, venim înapoi împreună. Pe de altă parte, mă străduiesc să fiu un exemplu pentru ea: nu consum băuturi alcoolice, nu fumez, respect oamenii cinstiţi şi încerc să o ajut şi pe ea să poată face diferenţa între oamenii buni şi oamenii răi, între adevăr şi minciună,

între bine şi rău. Chiar acum, venind la Chişinău, am luat cu mine o listă de cărţi pe care şi le doreşte Ana-Maria. — Nu vă pare rău să cheltuiţi pe cărţi puţinii bani pe care-i aveţi? — Nu mă zgârcesc, dar mă gândesc foarte des cât de mulţi bani se consumă aiurea, pe agitaţie electorală, tipărită pe hârtie scumpă, în culori alese, pliante pe care, după alegeri, le poţi găsi cu pachetele aruncate pe la gunoişti. Am fost şi eu lider al unui partid în raionul nostru şi am văzut cât de mult se cheltuie pe hârtii electorale, în loc să se tipărească cărţi de poveşti şi să fie vândute mai ieftin sau chiar oferite în dar celor care nu au bani ca să-şi cumpere o carte. Chiar acum câteva zile, fiica mea, Ana-Maria, mi-a spus că are nevoie de o enciclopedie. Am vrut să i-o cumpăr, dar am constatat că acea enciclopedie costă 900 de lei. I-am spus că nu ne putem permite, pentru că eu primesc doar 700 de lei pensie. Când mă gândesc câte tone de hârtie se consumă pentru propagandă, mi se face rău. Pe de altă parte, ştiu că nu ar trebui să cruţ banii pentru cărţi sau pentru alte lucruri de care are nevoie fiica mea, pentru că, în viaţa asta, ea este cea care mă ţine pe linia de plutire. — Spuneţi că treceţi deseori pe la şcoală. Cum sunt astăzi şcolile de la sate în Moldova? — Ceea ce am observat eu e că au apărut profesori tineri, foarte talentaţi şi mă bucur că şiau găsit locul în sistemul nostru de educaţie. Din păcate, în justiţie, pe la procuratură, e cu totul altfel. Chiar azi îi spuneam procurorului Nichita că şi la ei ar trebui să se producă un schimb de generaţii. Am observat, însă, că foştii procurori, dacă pleacă, totuşi, din Procuratură, ajung avocaţi. Cum să cred eu că mă poate apăra un astfel de avocat dacă, pe când era procuror, şi-a bătut joc de mine? În general, în

— Credeţi că există judecată de apoi? — Cu siguranţă, există. Fetiţa mea are un acvariu cu peşti şi un papagal, iar casa noastră este plină cu flori decorative, care ne plac foarte mult şi de care îngrijim împreună. De obicei, seara, papagalul e la libertate şi „face ordine” printre flori. Le ciuguleşte pe cele care-i plac şi le distruge pe cele ce nu-i sunt dragi. Fiica, înainte de culcare, îşi face cruce şi rosteşte „Tatăl nostru”. Nu exagerez, seară de seară, când îşi face cruce, papagalul stă nemişcat în capul ei... Seară de seară. Cred că şi dincolo este viaţă. Eu cred în Dumnezeu, deşi am mari îndoieli cu privire la calităţile preoţilor, care nu se deosebesc prin nimic de persoanele din alte categorii: judecătorii, procurorii ş.a. Deşi, trebuie să recunosc, sunt şi preoţi adevăraţi, cum a fost cel care m-a botezat pe mine, părintele Varfolomeu David... A fost un om deosebit, pentru care cuvântul avea valoare aparte. — A fost demult... Cei de azi în ce relaţii sunt cu cuvântul, cu vorba, cu fapta? — Mai degrabă sunt în relaţii cu banii decât cu vorba, cu fapta, cu creştinii. Mă gândesc că nu poţi face o biserică atât de mare cu cei 50 de lei jertfiţi de oameni. Cred că, până nu vin bani din Rusia, nu ridici nici un rând de piatră. Numai tabla de pe acoperiş cât costă! Aşa, cu bani de la ruşi, preoţii fac politică rusească prin satele noastre. — Dar ce lecţii ar trebui să însuşească oamenii ca să poată schimba viaţa în bine, în 2014 şi în viitor? — Greu de spus, pentru că lecţiile ni se dau la orice pas. Nu pot uita cum a decedat persoana vinovată de omorul, în perioada sovietică, a preotului de la Baraboi. Deşi a supravieţuit judecăţilor şi reticenţei oamenilor, a avut o moarte groaznică. El a murit în genunchi, în faţa primministrei de atunci, Zinaida Greceanîi. A alergat atât de tare la întâlnirea cu ea, încât, atunci când a ajuns, a căzut în genunchi şi s-a stins. Credeţi că acest om a însuşit vreo lecţie în viaţa sa? Credeţi că alţii, care sunt ca şi el, au însuţit vreo lecţie după decesul acestuia? De fapt, cei care nu se satură de bani şi de slavă nu pot însuşi niciun fel de lecţii. — Vă mulţumim. Pentru conformitate, A.G.


12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Reporter special Dragoste părintească: cu obligaţii şi fără Copiii de ieri, în semn de recunoştinţă, şi-au construit case alături de ei. În satul Fârlădeni, Căuşeni, oricine cunoaşte aceste două familii, care şi-au legat destinele de cele ale copiilor rămaşi fără grija părintească. Deşi, după ce împlinesc 18 ani, statul uită de aceşti copii, ei ştiu că au unde se întoarce, iar atunci când decid să se căsătorească, cei care i-au crescut şi i-au îndrumat ocupă locul de drept al părinţilor. Olga BULAT Familia Mânza şi familia Roşca sunt vecini, dar acesta nu este singurul lucru care le uneşte. Ambele familii au creat din propriile lor locuinţe case de copii de tip familial. Ani la rând, acestea au oferit mai multor copii posibilitatea să se simtă membri deplini ai unei familii.

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Olga, clasa a VII-a, visează la profesia de educatoare, iar Liuba, clasa a V-a, îşi doreşte să devină medic. Ceea ce le uneşte este brodatul. Olga mai este pasionată şi de muzică, îngânând un cântec de fiecare dată când croşetează.

Trebuie să facem un bine cât trăim

În prezent, familia Mânza creşte şapte copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 17 ani. „Mai avem şi doi studenţi. Unul este la colegiul de transport, altul e la şcoala profesională din oraşul Căuşeni. În rest, sunt şcolari din clasa I şi până în clasa a VII-a”, spune Elena Mânza. Aceasta, împreună cu soţul, au luat primii copii încă în 1996. Erau doi fraţi şi o soră care au rămas orfani. „Mihai s-a întors la casa părintească. Natalia s-a căsătorit. Al treilea băiat a trăit la noi până de curând. E foarte de treabă. A adunat bănuţ cu bănuţ şi a reuşit acum să-şi cumpere şi el o căsuţă”, relatează Elena. Îşi aminteşte că a aflat despre cazul acelor micuţi din mass-media. „Ne-am gândit că trebuie să facem un bine cât trăim pe acest pământ”, spune femeia. Soţii Mânza au discutat mai întâi cu fiicele lor biologice, care şi-au dat acordul, fiind entuziasmate de intenţia părinţilor. După ce i-au adus pe cei trei fraţi, au urmat alţii. Până în prezent, familia a crescut 18 copii, cu care continuă să ţină legătura şi astăzi. Mai mult, aceştia îi vizitează aşa cum ar veni la părinţii lor biologici. Soţii mărturisesc faptul că, deşi copiii cresc şi îşi aleg propriul lor drum, nu încetează să fie copiii lor. „Sunt deja căsătoriţi. Au familie. Un băiat de-al nostru trăieşte chiar aici, nu departe de noi”, spune Elena. Tânărul s-a ataşat atât de mult de cuplul care l-a îngrijit, încât a decis să se stabilească cu propria sa familie în preajma lor. Şi-a construit o casă în apropiere, iar cei care l-au crescut au fost invitaţii de onoare la nunta sa, stând alături de miri, acolo unde este locul părinţilor. L-au ajutat şi la construcţia casei cu ce au putut. Se bucură de bunăstarea acestuia şi se mândresc cu faptul că îi numeşte tată şi mamă, se mândresc cu reuşitele lui, care li se datorează şi lor.

Pasiunile copiilor şi speranţele de viitor

Pe de altă parte, Elena Mânza spune că banii alocaţi pentru alimentaţie sunt insuficienţi, iar copiii

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Valeria şi Victoria, deşi nu sunt surori, sunt foarte apropiate. În timp ce se coafează una pe alta, îşi împart emoţiile acumulate pe parcursul zilei.

trebuie să se alimenteze sănătos. „Dimineaţa bem numaidecât ceai dulce, că băieţilor le place dulce, pâine cu unt, cu dulceaţă, cu caşcaval, cu ce avem”, enumeră femeia dejunul familiei. Spune că borşul sau supa, la prânz, sunt obligatorii, precum şi carnea, care „e necesară unui organism în creştere”, consideră aceasta. La treburile casnice o ajută şi copiii. „Avem ajutoare. Fetele mă ajută pe acasă: curăţenie, spală vesela, la bucătărie uneori. Iar băieţii, după puteri, le place să umble mai mult după soţ. E mai interesant cu tata”, zâmbeşte Elena. Totuşi, accentuează că, în primul rând, copiii trebuie să înveţe, ceea ce-i va ajuta pe viitor. Tot la viitor se gândesc şi cei mici. Liuba, clasa a V-a, îşi doreşte să devină medic, iar Olga, clasa a VII-a, visează la profesia de educatoare. Gheorghe, clasa a V-a, se gândeşte la meseria de lemnar. Băiatul a ajuns în familia Mânza pe când avea doar un an şi opt luni. „Arăta foarte slăbit, de parcă avea şapte-opt luni. Nici nu se ridica”, îşi aminteşte Elena. Ion Mânza e mulţumit de alegerea băiatului. „Unde-i toporaşul, unde-i cleştele? La Gheorghe. Repede le găsim. Începând de la praştii până la scăunele, de toate face”, îşi laudă băiatul Ion. Marin are opt ani şi este în clasa I. În prezent, este cel mai mic. Recunoaşte că-i vine greu să citească. În schimb, este interesat de cifre şi-i place să scrie. Fetele împart odaia de la etajul II. „Adormim mai greu, că ne povestim tot ce s-a întâmplat pe par-

cursul zilei”, recunosc acestea. Băieţii stau la etajul I. Gheorghe este pasionat nu doar de lemn, dar şi de desen şi de origami. „Am încercat să fac o lebădă, dar nu mi-a reuşit. Am să mai încerc şi o să-mi reuşească”, spune băiatul. Ia o foaie de caiet, urmând cu stricteţe instrucţiunile din manual. Pasiunea Liubei este muzica. În timp ce brodează, alături de Olga, începe să cânte „Pentru ea”, de Ion Aldea-Teodorovici. Când ajunge la versurile „Dumnezeu prima oară/ Când a plâns printre astre...”, devine foarte serioasă, precum un patriot care interpretează imnul ţării. Mama Elena varsă şi ea o lacrimă, îngânând alături de fiică.

Aerul libertăţii

Stăpânul casei e bucuros să aibă şi băieţi în familie. Soţii au trei fiice şi bărbatul îşi dorea un băiat, la care „să pot transmite tot ce ştiu”. Mai mult, acum au şi nepoţi, inclusiv de la copiii pe care i-au crescut. „Aceştia-mi sunt flăcăii. Marin e gospodarul casei. A primit ştafeta de la Gheorghe”, glumeşte Ion Mânza. Băieţii, la rândul lor, îşi doresc să petreacă mai mult timp cu tatăl, care lucrează toată ziua şi se văd doar seara. Bărbatul spune că le duce dorul copiilor chiar şi atunci când aceştia pleacă deja în „lumea mare. Ceva nu-ţi ajunge. Când te aşezi la masă, ştii care e locul fiecăruia şi imediat îi observi lipsa”, mărturiseşte Ion. Pe de altă parte, Elena Mânza spune că nu are neînţelegeri cu copiii atât timp cât sunt acasă. Problemele

apar când aceştia îşi continuă studiile în altă localitate. „Acolo ajung într-un mediu nou, unde nu sunt protejaţi de nimeni. Simt aerul libertăţii, care, uneori, influenţează negativ. Dacă are tărie de caracter, atunci se descurcă. Dacă se lasă influenţat, e mai greu”, explică femeia. De aceeaşi părere este şi Liuba Roşca, vecina Elenei, dar şi cea dintâi care a creat o casă de copii de tip familial în localitatea Fârlădeni. Aceasta spune că e dificil să urmăreşti un copil care se află într-o altă localitate. Liuba şi Nicolae Roşca au luat, iniţial, cinci copiia, apoi alţii. „Reuşim să avem un rezultat mult mai bun în domeniul educaţiei, şi nu numai, atunci când copilul care ajunge la noi este mai mic. Atunci poţi să faci din el ceva. Dar dacă vine deja la o vârstă de 14 ani, situaţia se complică. Am avut cazuri când mi-au furat bani din casă. S-a implicat poliţia”, îşi aminteşte femeia. „Dacă vin la o vârstă fragedă, poţi să plămădeşti ceva din ei, ca şi dintr-o bucată de aluat. Îi educi şi au o şansă în viaţă”, remarcă Liuba Roşca. Femeia spune cu mândrie că cei pe care i-a crescut şi-au găsit rostul în viaţă. Acum mulţi dintre ei şi-au format propriile familii şi vin în vizită.

„Nu spuneau mamă şi tată”

În prezent, familia Roşca îngrijeşte patru copii: Roman, Valeria, Victoria şi Iulian. Roman (15 ani) a fost adus în familia Roşca pe când avea doar trei anişori. Acum este cel care-i îndrumă pe cei mici. „M-am bucurat când au mai fost aduşi copii. Când suntem mai mulţi, e mai interesant”, spune Roman. „La început, nu spuneau mamă şi tată, şi eu, pe ascuns, le-am spus să-i numească aşa, pentru că deja aceştia sunt părinţii lor care o să-i crească şi o să-i educe. Tot aşa m-au învăţat surorile mai mari”, explică tânărul. În prezent, Roman este în clasa a IX-a şi vrea să urmeze studiile la Liceul Sportiv din Chişinău, iar, ulterior, să devină militar. Copiii, în special fetele, nu pierd ocazia să se mai linguşeasă pe lângă mama Liuba, iar când tatăl lucrează în tura de noapte, se furişează să se culce alături de cea care le creşte. „Se rânduiesc. O noapte doarme una alaturi de mine şi alta la margine,

altă noapte invers. Vor să doarmă cu mine şi eu le permit. Le mai cuprind. Le netezesc”, zâmbeşte Liuba. Victoria (11 ani) şi Iulian (zece ani) sunt fraţi. Au o soră mai mare care, în prezent, îşi face studiile la una dintre şcolile profesionale din Chişinău. Aceasta rareori reuşeşte să vină pe acasă, motivul fiind lipsa banilor. Liuba spune însă că, oricum, nu poate s-o lase în voia sorţii. „Am patru fete la Chişinău. Ele sunt deja căsătorite şi mai vin pe la mine. Aşa că trimit, prin ele, câte ceva şi acesteia”, spune femeia. Problema constă în faptul că imediat ce pleacă mai departe la studii, deşi încă n-a atins vârsta majoratului, în locul lui vine altul. „Statul nu mai dă nici un bănuţ pentru acest copil”, se indignează Liuba Roşca. Totuşi, „când se duce să înveţe mai departe la Chişinău, nu pot să trimit copilul cu aceleaşi haine în care se îmbrăca aici în sat. Nu vreau să se deosebească de ceilalţi. I-am cumpărat haine. Trebuie să aibă şi de schimb. Şi rechizite i-am luat. Şi bani în buzunar să aibă. Cum altfel?”, se întreabă Liuba.

15 lei pe zi pentru alimentarea unui copil

Totuşi, nici Liuba Roşca, nici Elena Mânza nu renunţă la aceşti copii, iar uşile caselor lor rămân deschise pentru ei oricând. În primăvara anului trecut, familia Mânza şi-a căsătorit unul dintre „copii”. „Am făcut nuntă chiar la noi în ogradă. Nu e obligaţia noastră, dar aşa e omeneşte şi, cât mai avem putere, trebuie să ajutăm”, mărturiseşte femeia. Familia Roşca, în curând, de asemenea, o să înceapă pregătirile pentru nuntă, una dintre multe altele, organizate anterior. „A venit fata cu tânărul. Am făcut cunoştinţă şi cred că, în curând, facem nuntă”, zâmbeşte Liuba. Familia Roşca, timp de 24 de ani, a crescut 26 de copii. Era ocupaţia ambilor soţi. Acum doi ani, situaţia financiară precară l-a silit pe Nicolae să se angajeze. „Era mai uşor când era şi el acasă. E complicat să creşti şapte-opt copii. Stai toată ziua la aragaz. Când se îmbolnăveşte un copil, trebuie să-l duci la spital. Cineva însă trebuie să rămână cu ceilalţi acasă. Grădina tot trebuie muncită”, enumeră Liuba nevoile casnice. Statul însă achită doar opt ore de muncă pe zi, sâmbăta şi duminica fiind considerate zile de odihnă. Mai mult, doar unul dintre soţi este remunerat pentru munca depusă, iar salariul este de circa 2500 de lei. Potrivit familiilor Roşca şi Mânza, indemnizaţia de stat pentru îngrijirea copiilor este insuficientă. Conform Hotărârii Guvernului nr.1110 din 15.10.2007 cu privire la modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1733 din 31.12.2002, alocaţia lunară pentru întreţinerea unui copil este de 450 de lei. „Trebuie să hrănesc copilul cu 15 lei pe zi. Ce pot să cumpăr de 15 lei, ca să fie sănătos, puternic?”, se indignează Elena. „Oare copilul unui parlamentar sau ministru mănâncă tot de 15 lei pe zi?”, se întreabă Liuba. Alocaţia anuală prevăzută pentru procurarea inventarului necesar, îmbrăcămintei, încălţămintei, rechizitelor şcolare, obiectelor de igienă şi medicamentelor este de 3000 de lei.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 13

Reporter special Procuror moşier, cu „sarai” în coasta „Pădurii Domneşti”, ascunzându-şi identitatea Pavel Cebotari, procuror de Glodeni, deţine o căsuţă mică, pe care o numeşte „sarai”, chiar în coasta Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”. La finele anului 2013, accesul către aceasta a fost facilitat de un drum nou, pietruit. În apropiere, Cebotari deţine şi câteva hectare de teren agricol, după ce a procurat, cu o singură excepţie, toate cotele oamenilor. La întâlnirea cu ZdG, chiar lângă casa sa de vacanţă, procurorul s-a dat drept o altă persoană, atunci când l-am abordat pentru a discuta despre proprietăţile sale.

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

me. La revedere. Vă rog să nu mă mai deranjaţi”, ne-a răspuns procurorul, după care a închis.

Victor MOŞNEAG Imediat după vânătoarea „stelară” de acum un an, din „Pădurea Domnească”, la care era rănit mortal Sorin Paciu, numele procurorului de Glodeni, Pavel Cebotari, apăruse în diferite liste, care-l dădeau ca fiind prezent la acea vânătoare, alături de şeful său de atunci, Valeriu Zubco, dar şi alături de mai mulţi judecători şi oameni de afaceri. Contactat de ZdG, Cebotari nega vehement participarea sa la vânătoare.

Căsuţa din coasta Rezervaţiei

După declaraţiile sale, pe adresa ZdG au venit mai multe scrisori în care eram informaţi despre activităţile procurorului Cebotari. În multe episoade erau descrise performanţele vânătorului Pavel Cebotari, despre care aflam că ar fi un împătimit al vânatului şi că deţine chiar şi o maşină specială, pentru vânat. În ultima scrisoare, am fost anunţaţi că acesta şi-a construit o casă de vacanţă chiar la câţiva metri de „Pădurea Domnească”, iar toamna trecută, accesul spre aceasta a fost pavat cu piatră. Căsuţa procurorului e în vecinătatea sătucului Serghieni (localitate cu doar câţiva locuitori – n.r.), aflat în administrarea com. Cuhneşti, Glodeni. În zonă, oricine îţi poate arăta drumul spre casa procurorului. „Uitaţi-vă, vedeţi drumul cel de piatră? Mergeţi pe el, înainte. Uitaţivă, de aici se vede căsuţa sa. El chiar nu demult a venit acolo, că am văzut maşina trecând. Vine destul de des, mai ales sâmbăta şi duminica”, ne-au relatat oamenii din sat.

Drum din piatră şi hectare de teren

Am mers la faţa locului într-o zi de sâmbătă, înainte de Sărbători. Din depărtare, observam cum se munceşte în preajma căsuţei. Un bărbat tăia lemne, iar din hogeag ieşea fum. Lângă ea putea fi observată o maşină, despre care oamenii spun că ar fi un GAZ 69, cumpărat special pentru vânătoare, deoarece permite accesul în zone mai inaccesibile. La intrarea

Trei maşini cu o mie de euro

Pavel Cebotari Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

în Serghieni, îţi atrage atenţia un drum, din piatră, care duce, paralel cu pădurea, exact la acea căsuţă. Accesul spre ea, cu o maşină simplă, este, însă, imposibil, din cauza mărimii pietrelor de care te loveşti pe anumite porţiuni de traseu. „Drumul a fost făcut toamna asta. Vara au adus piatră cu nişte MAZ-uri. Nu aduceau doar piatră, ci şi moloz. Amestec”, ne-au relatat localnicii, făcând referire şi la unele probleme cu reprezentanţii „Pădurii Domneşti” şi cu cei de la Inspecţia Ecologică Glodeni, pe care procurorul le-ar fi avut pe când făcea drumul. „Drumul e la marginea pădurii. Directorul de la Rezervaţie l-a ameninţat că, dacă taie un copac, îl mănâncă puşcăria”, îşi aminteşte un localnic. „Nu s-a tăiat niciun copac. Au fost nişte informaţii, dar nu s-au adeverit”, ne-a spus Vitalie Mahu, şeful Inspecţiei Ecologice Glodeni. „Nu activam atunci. Nu pot să vă spun nimic”, a precizat şi Denis Irimciuc, directorul „Pădurii Domneşti”. „Anterior, aici erau mai multe cote. Vreo doi oameni au murit, iar nepoţii le-au vândut. De fapt, mai multe persoane au vândut cotele de aici. Un singur om a refuzat să le vândă, deşi i s-a propus de mai multe ori. Toate au fost cumpărate de procuror. Casa acestuia a fost construită de nişte localnici. Procurorul le zicea că-şi face „dace” (casă de vacanţă, n.r.)”, mai spun interlocutorii noştri. Ei afirmă că, prin sat, se zvonea că omul legii ar fi avut sau încă mai are în plan săşi facă în regiune un fel de zonă de agrement, inclusiv un iaz.

Procurorul şi-a negat identitatea

Ne-am apropiat de cei doi bărbaţi, unul mai tânăr, altul, trecut de 35 de ani, care tăiau lemne lângă căsuţa procurorului. Una modestă, într-adevăr. Fără zidărie, acoperită cu ardezie şi înconjurată cu plasă metalică. Cei doi bărbaţi continuau să taie lemne, iar din hogeag continua să iasă fum. I-am anunţat că avem nevoie de procurorul Pavel Cebotari, la care ei ne-au spus că acesta lipseşte. Am anunţat că am dori să discutăm cu el pe marginea unei scrisori primite la redacţie. „Dar despre ce este scrisoarea?”, s-a interesat bărbatul mai în vârstă. I-am explicat că nu am putea să-i spunem, pentru că îl vizează doar pe procuror. „La Glodeni îl putem găsi?”, am insistat. „Nu, el nu este în ţară. E în concediu şi-i plecat”, ne-a spus celălalt. „Dreptul constituţional oferă dreptul să se ştie ce scrie în scrisori... Ce, e secret?”, ne-a întrebat, în termeni juridici, bărbatul mai în vârstă. Până la urmă, le-am spus celor doi că am venit să vedem casa procurorului. „Şi unde vedeţi casa? Ce, asta-i casă? E un sarai vai de el. Nu poţi trăi în el. Îs buni ai noştri de scris”, a sărit acelaşi bărbat. „Mai bine scrieţi despre faptul că, în centrul satului, în mijlocul drumului, au pus un stâlp. E tare interesant subiectul”, ne-a îndemnat celălalt. „Au noroc de omul ăsta că le-a luat pământul oamenilor şi acum îl lucrează. Ce vă legaţi de dânsul? La dânsul e totul legal. A cumpărat pământul legal. Toate-s scrise pe el, la

Cadastru. De ce trebuie să se ascundă? Mai rău de cei care fac asta. El, însă, face un lucru bun”, l-a apărat vârstnicul pe procurorul Cebotari.

„Nu-i casă acolo, e un sarai”

După ce am plecat, inclusiv de la cunoscuţi de-ai procurorului, am aflat că, de fapt, bărbatul în vârstă, care îi lua apărarea, e însuşi procurorul Pavel Cebotari. Informaţia a fost confirmată de mai multe persoane din zonă, procurorul fiind recunoscut şi de noi, în baza unei fotografii. „După ce aţi fost şi v-aţi prezentat, l-aţi pus pe gânduri. S-a stresat. În acea zi, ei se găteau de vânătoare, dar le-aţi stricat planurile”, ne-au spus oameni din Serghieni, zilele trecute. Tot zilele trecute, am vorbit, la telefon, cu procurorul Pavel Cebotari. „Exprimaţi-vă corect. Care căsuţă? E un sarai (şopron – n.r.) vai de capul lui”, afirmă Cebotari. L-am întrebat de ce şi-a ascuns identitatea când am încercat să vorbim cu el. „Cred că aţi încurcat ceva. Unde eram eu? Când aţi fost? Ce-aţi făcut acolo?”, ne-a întrebat procurorul. I-am explicat încă o dată circumstanţele cazului, iar procurorul ne-a întrebat cine a semnat scrisoarea la care am făcut referire. „Era semnată scrisoarea? Dacă nu era semnată, nu avem ce discuta. Pot discuta doar dacă ea era semnată de cineva”, a mai spus acesta. Am insistat şi l-am întrebat de ce totuşi nu şi-a declarat nici „saraiul” şi nici maşina din curtea sa. „Nu-mi daţi întrebări prosteşti. Nu vorbesc despre scrisori anoni-

În declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, procurorul Pavel Cebotari a indicat un venit din salariu de 91 mii de lei şi aproape 12 mii de lei din pensie. În declaraţia sa mai apar şapte terenuri, cu o suprafaţă totală de aproape şase hectare. Patru dintre ele au fost dobândite în 2012 şi au valoarea cadastrală de cinci mii de lei. Cebotari mai indică o casă, obţinută în 2008, cu o suprafaţă de 196 m.p., şi cu valoarea cadastrală de 234 mii de lei, un garaj de 31,7 m.p. şi trei automobile: un Renault Trafic din 1992, cumpărat în 2001, contra două mii de lei, un Kia Sorento din 2004, cumpărat în 2009, contra cinci mii de lei, şi un Volkswagen din 2007, cumpărat în 2012, contra 10 mii de lei. Totodată, acesta a menţionat că deţine acţiuni în două societăţi: 736 în „Cais-F” şi 28 în „Cereale Cupcini”. De remarcat că, în declaraţiile procurorului de Glodeni, nu găsim nicio informaţie despre căsuţa de vacanţă de la marginea „Pădurii Domneşti”, şi nici despre automobilul de model VAZ. În iulie 2013, Comisia Naţională de Integritate (CNI) anunţa că, în baza unei petiţii, investighează averea lui Pavel Cebotari în contextul nedeclarării mai multor bunuri imobile şi mobile deţinute de acesta. Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, ne-a anunţat că faptele descrise în petiţie „nu s-au constatat. S-a ajuns la concluzia că persoana care a scris petiţia nu există în realitate”, a precizat acesta. Pavel Cebotari a fost numit în funcţia de procuror de Glodeni pentru primul mandat în martie 2008. În 2013, mandatul acestuia a expirat, dar, în iunie, Colegiul de Calificare, din care făcea parte şi Pavel Cebotari, i-a acordat nota 9,66 la probele orale şi scrise în cadrul concursului de suplinire a funcţiei vacante de procuror de Glodeni. Şi întrucât anterior unicul său contracandidat, Ion Roşca, era notat cu 8,58, Cebotari şi-a recâştigat funcţia de procuror-şef al raionului Glodeni.


14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Oameni

OAMENII săptămânii

Î

n noaptea de 12 ianuarie, au fost decernate Globurile de Aur 2014. Filmul 12 Years a Slave, în regia lui Steve McQueen, a luat trofeul la categoria film dramatic. Filmul spune povestea unui bărbat de culoare liber din New York, răpit şi vândut în sclavie în sudul SUA. Cel mai bun film străin este The Great Beauty (Italia), în regia lui Paolo Sorrentino. Frozen e cel mai bun film de animaţie din 2013. Cel mai bun regizor este Alfonso Cuaron, realizatorul Gravity. Cea mai bună actriţă e Cate Blanchett, pentru rolul Jasmine din Blue Jasmine. Cel mai bun actor a fost desemnat Matthew McConaughey, pentru rolul Ron Woodroof din Dallas Buyers Club.

A

rsenie este primul participant din Europa de Est la cel mai important festival muzical din America de Sud, Vina del Mar, care se va desfăşura în perioada 23-28 februarie 2014 în Chile. Acesta va reprezenta România cu piesa Rumadai, single lansat imediat după succesul internaţional înregistrat cu O-Zone, acum 5 ani. Organizat de televiziunea naţională din Chile, concursul se axează pe două categorii: pop şi folk, iar din juriul de specialitate fac parte reprezentanţi ai postului de televiziune şi nume importante din viaţa muzicală. La finalul celor 6 zile de concurs, juriul va desemna doi câştigători: “Cea mai bună piesă” şi “Cel mai bun interpret”, iar premiile însumează circa 30.000 de euro.

C

ântăreaţa americană Christina Aguilera a strâns, în 2013, 37 milioane USD în scopuri caritabile, scrie Contact Music. Artista americană s-a asociat cu Yum! Brands, după ce a devenit în 2013 ambasador al Programului Alimentar Mondial, o agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite care luptă contra foametei. În urma colaborării sale cu această companie alimentară, cântăreaţa a contribuit la creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei în legătură cu situaţiile umane ale celor care se confruntă cu foametea în diverse zone ale Terrei. Pentru aceste acţiuni, Christina Aguilera a fost calificată drept campioană a acţiunilor umanitare.

R

. Moldova va participa pentru a 10-a oară la concursul internaţional de muzică Eurovision, care va avea loc la Copenhaga, Danemarca, Informaţia a fost confirmată oficial. Pe lângă R. Moldova, alte 35 de ţări deja au confirmat că vor participa la Eurovision 2014, care este cea de-a 59-a ediţie a concursului. Pentru desemnarea reprezentantului R.Moldova va avea loc o preselecţie naţională. Câştigătorul va fi cunoscut deja către 15 martie 2014. Eurovision 2014 se va desfăşura în perioada 6-10 mai, la Danemarca. În 2013, la Malmo, Suedia, R. Moldova a fost reprezentată de Aliona Moon, care a interpretat piesa „O mie” şi a ocupat locul 11, acumulând 71 de puncte. A fost prima dată în evoluţia R. Moldova la Eurovision când piesa a fost interpretată integral în limba română.

Secretele din culisele dirijorului A îmbrăţişat meseria de dirijor acum 20 de ani, timp în care a reuşit să se remarce acasă, dar şi peste hotare. Consideră că muzicienii, într-un fel, sunt un popor nomad, menirea cărora este să transmită tuturor emoţiile şi ideile lor prin muzică. Recunoaşte că dirijatul are propriile secrete, care însă rămân necunoscute, chiar şi pentru mulţi dintre muzicieni. Olga BULAT Vioara ocupă un loc aparte în casa lui Mihai Agafiţa. Este primul instrument pe care l-a cunoscut. Tot vioara este instrumentul la care cântă soţia, dar şi fiica sa, în vârstă de zece ani. Care va fi alegerea fiului său nu poate şti, deocamdată. „Este prea mic (trei anişori, n.r.), însă îi place să cânte”, zâmbeşte muzicianul.

Setea de muzică

Provine dintr-o familie care, în aparenţă, nu are nimic în comun cu muzica, mama sa fiind bilbiotecară, iar tatăl său filolog şi ziarist. Totuşi, recunoaşte că mama era o mare amatoare a dansului, de unde i s-a transmis şi lui simţul ritmului, iar tatălui îi place să cânte cu vocea, de unde, probabil, se trage şi dragostea sa pentru muzică. Fiind copil, cânta deseori. Într-una din zile, l-a auzit vecinul, Dumitru Haisan, care era profesor de vioară. Acesta şi-a luat instrumentul, dorind să-l acompanieze. După această întâmplare, bărbatul a venit la părinţii micului Mihai, convingându-i că băiatul lor trebuie să facă muzică. Dumitru Haisan a fost şi primul profesor al viitorului dirijor. Astfel, la baza carierei de muzician a lui Mihai Agafiţa a stat o simplă întâmplare. Ulterior, la Institutul de Stat al Artelor din Chişinău, a ajuns să studieze chitara, dar şi bazele

dirijatului, în care l-a iniţiat Pavel Goia. Tot aici urma să pătrundă tainele jazzului. Au urmat studiile la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti – alţi cinci ani de facultate la clasa de dirijat a profesorului Dumitru Goia, sub a cărui îndrumare studiază, ulterior, ca masterand la cursul de studii aprofundate. Din 2004 (Mihai Agafiţa) deţine funcţia de dirijor al Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, iar din 2013, obţine prestigioasa poziţie de prim-dirijor şi director artistic al Orchestrei Simfonice din cadrul aceleiaşi instituţii. Colaborează, însă, şi cu orchestrele de peste hotare, printre care Orchestra Filarmonicii din Moscova, Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonica Naţională a Republicii Belarus din Minsk, Filarmonicile din Cluj, Iaşi, Târgu-Mureş, Oradea, Braşov, Sibiu, Bacău, Ploieşti, Craiova, Botoşani, Satu-Mare, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony şi Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Baletul de Stat pe Gheaţă din Sankt Petersburg (Rusia), Teatrele de Operă şi Balet din Chişinău, Harkov şi Dnepropetrovsk (Ukraina) şi multe alte colective artistice. Între anii 2009 – 2013, este dirijor permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj, unde, de asemenea, desfăşoară o activitate prolifică şi se alege cu înalte aprecieri.

Muzicienii – un popor nomad...

Recunoaşte că este destul de obositor să călătorească. „În ultimul timp, este şi mai dificil, pentru că cei doi copilaşi ai mei au nevoie ca ambii părinţi să le fie alături. Încercăm însă să facem faţă acestor situaţii. Într-un fel, muzicienii sunt un popor nomad. Arta pe care o posedăm trebuie s-o împărtăşim tuturor. Ţine de datoria noastră”, consideră Mihai Agafiţa. Dirijorul pune un mare accent pe mun-

ca muzicianului. „Talentul este foarte important, însă el trebuie dezvoltat. Fără muncă, talentul nu înseamnă nimic. Am întâlnit orchestre care aveau în componenţa sa foarte mulţi oameni dotaţi, care au avut parte şi de o şcoală foarte bună în formarea fiecăruia dintre ei, dar care erau cam lăsători. Lipsa de perseverenţă nu poate da rezultate”, mărturiseşte Mihai Agafiţa. „Pe de altă parte, am întâlnit colective în care nu toată lumea era la fel de talentată. În schimb, sistemul şi modul lor de gândire, bazat pe respect faţă de sine, faţă de artă şi faţă de public, le permitea să scoată un rezultat foarte bun. Totul se datorează muncii. Indiferent de micile probleme care ar putea exista în viaţa unui om, el trebuie să aibă sentimentul datoriei şi să ştie să presteze o muncă de calitate”, accentuează dirijorul. Astfel, succesul unei orchestre este rezultatul unui lucru minuţios asupra fiecărei partituri în parte, dar şi al unei bune colaborări între muzicieni şi cel care conduce orchestra – dirijorul. „Chiar şi mulţi dintre profesionişti nu înţeleg toate aspectele şi pârghiile dirijatului. Marele compozitor Rimski-Korsakov spunea că dirijatul este un lucru întunecat..., probabil pentru că e o meserie în care secretele sunt foarte bine ascunse, o meserie complicată, unde este importantă şi partea tehnică, însă nu doar ea”, ne dezvăluie muzicianul. Potrivit lui, „un dirijor trebuie să fie şi un psiholog, şi un diplomat foarte bun, pentru că trebuie să asigure o bună funcţionare a unui colectiv constituit în întregime din muzicieni profesionişti, fiecare fiind, de fapt, o personalitate. Trebuie, totodată, să fie şi un dramaturg excepţional, pentru că este cel care construieşte o lucrare în timp şi, nu în ultimul rând, anume dirijorul este cel care transmite orchestrei şi publicului dispoziţia şi spiritul fiecărui concert sau spectacol muzical”, conchide Mihai Agafiţa.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 15

Trăind de gardă ISTORIE DE ÎNVINGĂTOR

92 de ani de viaţă şi un deceniu de chin în temniţele şi minele din Asia Centrală Ştefan Bulgac este cu adevărat eroul unei istorii de învingător. A ajuns la 92 de ani după ce viaţa l-a pus la multe încercări. Din Armata Română a fost luat în prizonierat, fiind închis în temniţele din Kazahstan. A reuşit să fugă, ca mai apoi, pârât de un camarad, să se reîntoarcă în infern. Victor MOŞNEAG Pe Ştefan, sau Stepan Bulgac, aşa cum se prezintă chiar el, l-am găsit în satul Boşcana, Criuleni, acolo unde bătrânul, ajuns la 92 de ani, s-a născut, a crescut şi a trăit viaţa-i tumultuoasă. În urmă cu două luni, şi-a înmormântat soţia, cea care i-a fost alături, la bine şi la rău, în ultimii 60 de ani. Acum are grijă singur de gospodărie, ajutat de oamenii din sat, care nu încetează să-l viziteze, inclusiv pentru a-i cere un sfat.

Luat din Armată Română

„Eu am trăit cu părinţii până la 19 ani. Prin noiembrie 1942, m-au luat în armată, la români. Am făcut armata cu românii la Cernăuţi, la Rădăuţi. Pe urmă ne-au dus pe front. Eram la genişti, pregătiţi să stricăm podurile. Când au trecut ruşii încoa’ eu eram şef de patrulă, la Humuleşti. Pe la 12, a venit un maior şi ne-a spus: „Băieţi, acum s-a mutat la noi carul cu proţapul. Ne aliniem cu ruşii, să-i batem pe nemţi”. Aşa îşi începe povestea de viaţă bătrânul, pe un scaun lung din faţa casei bătrâneşti pe care a construit-o cu mâinile sale. Odată cu povestea de viaţă începe şi un adevărat infern în biografia tânărului, pe atunci, Ştefan Bulgac. „Ne-au ales vreo 32 din cei care eram în Armata Română. Ne-au pus să deminăm locurile unde ei au pus mine pentru tancuri, iar apoi, ne-or da drumul acasă. A ieşit altfel. Neau dat producţie pentru trei zile. Am deminat tot, iar apoi băieţii s-au apucat de jucat cărţi, făceau şi beau samagon. Eram pregătiţi de război. Aveam cartuşe, grenade, tot. Peste puţin timp, a venit un rus, turkmen era, cred că. Mititel, păcătos, cu automatul spre noi. Eu fierbeam păpuşoi într-o căldare, că nu beam rachiu atunci. Băieţii s-au sculat cu bucurie. Credeau că suntem prieteni cu ruşii şi că mergem să luptăm cu ei. El nu a vrut. A zis: „nazad”, „nazad”. Neam predat ca la prieteni. Credeam că suntem cu ei. Ne-au dus la Târgu-Neamţ. Acolo erau şi ofiţerii, şi generalul nostru. Apoi, ne-au dus la Bălţi, ne-au ţinut vreo lună, apoi la Chişinău, într-un lagăr, ca mai apoi să ne ducă în Kazahstan”.

Evadarea din infern

Ruşii nu aveau nevoie de ajutorul lor în cel de-al Doilea Război Mondial, aflat în desfăşurare. Deşi pregătiţi moral să lupte cu

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Ştefan Bulgac povesteşte despre greutăţile prin care a trecut până la vârsta de 92 de ani.

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Bătrânul retrăieşte orice amintire, atunci când povesteşte despre evenimente de acum 60 de ani.

nemţii, Ştefan şi camarazii săi au fost nevoiţi să lucreze pământuri străine. Nu aveau încotro. „Doi ani am muls vacile. Apoi, ne-au dus în Tadjikistan, în şahte (mine n.r.). Scoteam chiatră, pământ, ce era, cupru... În 1946, ne-au dus la scos uraniu. Am lucrat trei luni, iar după, ne-au scos de sub armă şi ne-au zis că putem lucra unde vrem, doar să nu fugim. Băieţii au auzit că era amnistie şi că alţii au plecat acasă şi nu le-a făcut nimeni nimic. Într-o noapte, am hotărât să fugim. Eram şapte. Trei găgăuzi, doi bulgari şi doi moldoveni. Am mers două zile pe jos, prin munţi, până la Taşkent. De la Taşkent, am mers cu trenul, fugari, ca să nu ne vadă nimeni. Unde găseam, acolo stăteam, în vagoanele cu marfă, oriunde. Ne-au luat şi genţile pe drum. Tâlharii te atacau şi îţi luau tot... Pe alţii i-au prins şi i-au dus

Era tare rău în Kazahstan. Mâncare de două ori pe zi. Lucram în şahtă. Mai întâi am lucrat în şahta de aluminiu. Apoi, în cea de aramă. Mult tare nu puteai lucra, că era otrăvitor. Şase ani am stat acolo. În 1953 am fost dus în Karaganda, la o bază. Am stat şi acolo un an. Trecuseră cei şase ani, termenul la care fusesem condamnat, dar ei nu voiau să-mi dea drumul acasă.

înapoi. Într-un moment, am rămas doar doi, ambii moldoveni”. Aşa au ajuns la Dnepropetrovsk, în Ucraina. Acolo au fost prinşi şi închişi din nou. „Pe trei bărbaţi zdraveni i-au dus într-o altă cameră şi i-au bătut tare. Când auzeam cum îi bat, mă gândeam că m-or ucide dacă m-or bate şi pe mine aşa. Ne-a venit rândul. Ne-au întrebat unde ne ducem. Am zis în Moldova, la părinţi. După ce le-am spus toată povestea, ne-au dat voie să mergem acasă. Aşa că, în final, după multe peripeţii, după 18 zile de mers, am ajuns acasă. Acasă nu am găsit nimic. Nimeni nu mă primea la lucru când se uita în paşaport. În paşaport era scris 036, că nu aveai voie să trăieşti la graniţă. Am stat jumătate de an acasă. În 1947 mama a murit, iar tata mi-a zis să mă însor. Mi-a arătat o fată, a zis că e gospodină. Eu nu prea voiam acea fată. Dar tata mi-a zis să mă însor, că o să mă deprind cu dânsa. Aşa am şi făcut”.

Condamnat la şase ani

Soarta însă a vrut altceva. „Numai am luat-o şi, seara, mă duc să mulg oile, după ce am muls vaca, iar tata a venit şi mi-a zis că mă cheamă uceaskovîi (poliţist de sector n.r.). I-am dat documentul pe care-l aveam. M-a arestat şi m-a dus la Criuleni. Asta pentru că am fugit din Tadjikistan. Moldoveanul celălalt, cu care rămăsesem la urmă, din Zăicana, şi care a stat la noi vreo săptămână, atunci când am ajuns în ţară, m-a pârât. După ce l-au prins pe el, le-a spus unde stau şi aşa au ajuns la mine. Am stat în Criuleni, apoi vreo şapte luni în Orhei, apoi în

Chişinău, iar de Anul Nou ne-au dus iar în Kazahstan. Ne-au dus cu trenul, cu vagoane speciale, alături de hoţi, bandiţi. Eram şase care fugisem şi ne-au dat la fiecare câte şase ani de închisoare, fără dreptul la jalbă”. Acolo a început din nou acelaşi stil de viaţă. Ziua la muncă, în mine, iar seara în temniţe, care nu aveau nici măcar minimul necesar. „Era tare rău în Kazahstan. Mâncare de două ori pe zi. Lucram în şahtă. Mai întâi am lucrat în şahta de aluminiu. Apoi, în cea de aramă. Mult tare nu puteai lucra, că era otrăvitor. Şase ani am stat acolo. În 1953 am fost dus în Karaganda, la o bază. Am stat şi acolo un an. Trecuseră cei şase ani, termenul la care fusesem condamnat, dar ei nu voiau să-mi dea drumul acasă. Când s-a împlinit termenul, m-au dus iar în Tadjikistan. Apoi, peste ceva timp, s-a găsit un om bun care ne-a zis: „Sunteţi liberi”. După multe insistenţe, i s-au dat documentele necesare şi a revenit acasă. Acasă însă nu mai era acasă. Casa familiei fusese transformată în fermă, iar alături era un depozit de pâine. „Femeia cu care mă luasem m-a aşteptat vreo săptămână şi apoi s-a măritat cu altul...”, povesteşte Ştefan Bulgac.

„...dar, s-a dus ea înainte”

Bătrânul vorbeşte de parcă retrăieşte acele clipe de acum 60 de ani. Zâmbeşte când îşi aminteşte vreo ispravă plăcută şi se încruntă atunci când urmează să povestească despre chinurile suportate în acea perioadă. Are vocea răguşită, iar când afară e mai răcoare, nu iese din casă până când nu-şi pune la gât un fular, pentru a nu-şi acutiza problemele cu plămânii, care i se trag încă de pe vremea muncii în mine. „Odată ajuns acasă, un nepot mi-a făcut cunoştinţă cu o fată de 20 de ani. Eu aveam 32. Mă gândeam că nu e normal să am ceva cu ea, că era mult mai mică. Dar... m-am dus la ea, iar părinţii ei au fost tare bucuroşi. Toţi au îndemnat-o să meargă după mine. Acum, are 42 de zile (avea, în decembrie, când am vorbit cu Ştefan Bulgac n.r.) de când este moartă. Ne-am împăcat tare bine. M-a apărat toată viaţă, ca să nu se întâmple nimic cu mine, dar... s-a dus ea înainte”, remarcă bătrânul. Acasă a început a lucra în construcţii. A făcut mii de uşi şi ferestre, iar după orele de muncă, mergea acasă, unde continua să muncească, de această dată la casa sa, pe care a ridicat-o din temelii. Ajuns la 92 de ani, Ştefan Bulgac se bucură de copii şi nepoţi, care îl vizitează cu orice ocazie, dar şi cu amintirile, pe care le împărtăşeşte oricui are timp să stea de vorbă cu el.

E


16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

zonă ZONA vine în ZONĂ Chiar din primul număr din 2014, redacţia ZdG a decis să ofere mai mult spaţiu pentru exprimare persoanelor care, în virtutea unor circumstanţe, au ajuns în locurile de detenţie, fiind astfel lipsite de mai multe posibilităţi de comunicare liberă. Nu vom judeca pe nimeni. Nu vom da note de vină sau de lipsă de vină. Pur şi simplu, ne-am gândit că zecile de scrisori de la deţinuţi, adresate ZdG, au dreptul la lumină. Publicarea lor poate aduce mai multă speranţă celor care aşteaptă libertatea, dar pot fi şi o şansă de învăţătură pentru cei care, poate din neştiinţă, îşi trăiesc viaţa la limita legii. Ştim că ZdG ajunge nu doar în casele cititorilor noştri de la sate sau din oraşe, ci şi în penitenciare. În unele cazuri, deţinuţii îl pot citi în bibliotecile instituţiilor de detenţie, abonate la publicaţia noastră. Alteori, este adus de rude sau de prieteni, când vin la întrevederi. Dacă citiţi aceste rânduri, în acest prim număr din 2014 al ZdG, vă îndemnăm să ne scrieţi şi în continuare. Scrisorile ce nu vor conţine insinuări, insulte sau mesaje denigratoare vor fi publicate în această pagină de ziar. ZONA vine în ZONĂ. Redacţia ZdG

Sunt bătut şi scuipat de colaboratorii penitenciarului Ion Bânzaru, Penitenciarul nr. 11, Bălţi În încercarea de a-mi face dreptate, am provocat nemulţumirea administraţiei Penitenciarului nr. 11, din care cauză am fost transferat din celula nr. 4 direct în celula foametei nr. 12. La toate cerinţele mele adresate către administraţia penitenciarului să-mi explice cauza unei atare anarhii, nu am obţinut niciun răspuns. Ajungând în celulă, alături de deţinuţii care aleg să se înfometeze, am devenit, împotriva propriei mele voinţe, unul dintre ei. Aceasta s-a întâmplat pe data de 6 aprilie 2011. La 12 aprilie 2011, la ora 09:00, pe teritoriul Penitenciarului nr. 11 au intrat forţele speciale (ОМОN), cercetând celulele deţinuţilor. În a doua jumătate a zilei, aceştia au revenit şi a început masacrul deţinuţilor. Nici celula noastră nu a scăpat de aceste abuzuri. Forţele speciale, intrând în celulă, ne-au ordonat să ne ridicăm. Din moment ce atât eu, cât şi colegii de celulă nu ne-am alimentat o perioadă îndelungată şi nu aveam forţe să ne ridicăm imediat, cei din „ОМОN” s-au înfuriat. Ei

„Din şase bănuiţi, sunt condamnat doar eu, pentru trafic de persoane” Alexei Galiţchi, Penitenciarul nr. 13, Chişinău Dosarul meu a fost fabricat de colaboratorii Centrului de Combatere a Traficului de Persoane (CCTP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ai Procuraturii Generale. Timp de 16 ani am lucrat cu copii de diferite vârste şi din pături sociale diferite. Am învăţat şi am educat 100 de copii şi nu m-am aşteptat ca, la vârsta de 50 de ani, din cauza unor persoane cărora le-au plăcut casele mele din centrul Chişinăului, să ajung la puşcărie în temeiul unui articol excepţional de grav — trafic de copii, exploatare sexuală şi prostituţie. CCTP, împreună cu Procuratura, au fabricat

dosarele mele penale. În timpul urmăririi penale şi a aşa-zisei anchete, s-au depistat, în opinia anchetatorilor, acţiuni de trafic de copii. Şase persoane eram bănuite în cadrul acestui dosar. Pe parcursul judecării, cinci dintre cei şase au fost scutiţi de pedepse, fiind găsit doar eu vinovat, condamnându-mă la 15,6 ani de privaţiune de libertate. Deţin toate procesele-verbale din instanţa de judecată, discul, rechizitoriul, care demonstrează clar că poliţiştii au încălcat grav Codul de Procedură Penală, Codul Penal, Constituţia R. Moldova. Avocaţii din oficiul garantat de stat se prezintă la procese mai mult ca mobilă, cu toate că sunt plătiţi de stat, având obligaţia legală să îi apere pe inculpaţi.

Foto: Arhiva Ziarului de Gardă

s-au aruncat asupra noastră şi au început să ne lovească cu bâtele, cu pumnii, cu picioarele. Nu pot să spun exact cât timp a durat masacrul. Când mi-am revenit, nu mă puteam ţine pe picioare. M-am târât până la uşa celulei să chem gardianul, care, la rândul său, să anunţe medicul că avem nevoie de ajutor. Gardianul, însă, a răspuns doar atunci când am început să bat cu pumnii în uşă. Sora medicală, ajunsă la faţa locului, a privit doar prin vizorul uşii, întrebându-ne ce vrem. I-am spus că am fost bătuţi, iar eu nu mă pot ţine pe picioare. Sora medicală, cea care a dat Jurământul lui Hippocrate, ne-a răspuns că altora le-a fost mai greu decât nouă şi a plecat. În prezent, nu pot să merg de sine stătător şi mă deplasez în scaunul cu rotile, fiind bătut şi scuipat de colaboratorii penitenciarului. Condiţiile din celulă sunt inumane. Veceul se află chiar sub capul nostru, miroase a urină şi a fecale. Nu facem baie luni în şir. Nici la plimbări nu sunt scos. Gardianul spune să mă târâi singur. Nu ne dau nici cel puţin produsele alimentare prevăzute de normele legale.

Foto: Arhiva Ziarului de Gardă

INECHITATE: În cazuri identice, pedepsele variază de la achitare până la zeci de ani de puşcărie sau chiar detenţie pe viaţă Valentin Rimschi, Penitenciarul nr. 13, Chişinău Serviciile avocaţilor sunt foarte solicitate într-un stat de nedrept, unde nu se practică adoptarea deciziilor în baza precedentului. În cazuri practic identice, pedepsele variază de la achitare sau amendă până la zeci de ani de puşcărie sau chiar detenţie pe viaţă. Legea, deseori, se aplică neuniform şi în cadrul unei singure cauze penale. De exemplu, dosarul „dolarilor falşi” s-a defragmentat din „GOC” în 12 episoade privind presupusa punere în

circulaţie a valutei străine false. Conform sentinţei Judecătoriei Ialoveni, patru episoade au fost apreciate drept provocatoare şi excluse din învinuire, deoarece lipseşte fapta prejudiciabilă, precum şi urmările prejudiciabile. Însă, fapta prejudiciabilă lipseşte şi în cele opt episoade restante, calificate în instanţa de fond ca fiind aprobate. Culmea că această discrepanţă gravă s-a evidenţiat graţie profesionalismului acuzatorului de stat Vlad Guzic şi cu ajutorul mass-media, şi nu cu ajutorul apărătorilor angajaţi prin contract şi bine plătiţi.

Foto: Arhiva Ziarului de Gardă

O vizită în penitenciar Vizitele rudelor constituie un sprijin moral de neînlocuit pentru o persoană deţinută, fiind deseori unica legătură cu lumea exterioară pe care un deţinut, privat de libertate, o poate avea. Aceste vizite (întrevederi) trebuie sa fie regulate, ca să fie eficiente. Regulile de comportament aplicabile celor care vizitează deţinuţii în penitenciare Zilele şi orarul acordării întrevederilor sunt stabilite de şeful penitenciarului respectiv, în funcţie de programul zilei stabilit în penitenciar, nevoile persoanelor deţinute în acesta, precum şi, după caz, în funcţie de alte circumstanţe. Regulile de comportament sunt comunicate celor veniţi în vizită la deţinuţi (la întrevedere) la intrarea în penitenciar, aceştia fiind obligaţi să le respecte cu stricteţe. Cei ve-

niţi în vizită trebuie să se supună de bună voie la diferite verificări de identitate, controale ce ţin de sosire şi de plecare. Intrările şi ieşirile în/din instituţiile penitenciare sunt strict verificate. Paşii care trebuie urmaţi pentru a vizita o rudă în penitenciar Pentru a beneficia de o întrevedere cu o persoană deţinută, trebuie să îndepliniţi anumite condiţii, asigurând îndeplinirea unor formalităţi. Se depune cererea pe numele şefului penitenciarului respectiv (sau, în condiţiile Codului de executare, această cerere o depune persoana deţinută), în care urmează a fi menţionat: datele de identitate ale solicitantului, N.P. al persoanei cu care urmează să beneficiaţi de o întrevedere, de precizat ce fel de întrevedere este solicitată (de scurtă sau de lungă durată), gra-

dul de rudenie cu persoana cu care se solicită întrevederea. Cererea va fi însoţită de actele de identitate ale persoanei care solicită întrevederea, precum şi, în cazul celor din arest preventiv, de autorizarea întrevederii, emisă de organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în procedura cărora se află cauza penală respectivă. Ca urmare a examinării cererii, administraţia penitenciarului decide vizavi de autorizarea întrevederii. La soluţionarea problemelor legate de autorizarea întrevederilor deţinuţilor, administraţia poate utiliza orice informaţii operative, atât cele proprii, din sistemul penitenciar, cât şi cele oferite de alte organe competente sau persoane private. În aceste scopuri, serviciile respective ale sistemului penitenciar pot face interpelări şi solicitări de rigoare. www.penitenciar.gov.md


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 17

realitatea Persoanele cu dizabilităţi mintale, fără drept la replică Persoanele cu dizabilităţi mintale sunt lipsite de posibilitatea de a-şi apăra drepturile. Legea care ar trebui să le ajute este chiar cea care le ia această capacitate. Odată declarate incapabile, aceste persoane şi-au pierdut chiar şi şansa de a demonstra contrariul. Le rămâne doar să sufere în tăcere, în timp ce tutorii iau decizii în locul lor. Olga BULAT Practica mai multor ţări arată că tutela poate fi lichidată. În locul acesteia, s-a instituit serviciul de suport. În acest caz, persoanele cu dizabilităţi mintale au dreptul la cuvânt, la decizie şi la cererea de a le fi respectate drepturile. R. Moldova, deocamdată, este departe de instituirea acestei practici.

Tutorii decid pentru tutelaţi

În prezent, persoanele cu dizabilităţi mintale sunt lipsite de capacitatea lor juridică, prin declararea incapacităţii de către instanţa de judecată şi stabilirea tutorelui. Mai exact, medicul stabileşte diagnosticul, notând dacă persoana trebuie să fie plasată sub tutelă sau nu. În continuare, procedura de declarare a incapacităţii se face prin judecată, în baza expertizei medico-legale. „Tutorele este cel care ia decizia, inclusiv decizii juridice în locul tutelatului. Persoana declarată incapabilă suportă toate consecinţele şi toate efectele deciziilor luate de către tutore”, remarcă Alina Grigoraş, consultant naţional la Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR). De regulă, tutore este numit unul dintre membrii familiei, care însă poate să profite de incapacitatea tutelatului. Alina Grigoraş menţionează că, potrivit Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CDPD), „indiferent de tipul de dizabilitate, persoanele trebuie să ia decizii proprii, păstrându-şi astfel autonomia. Tutela şi curatela nu corespund prevederilor Convenţiei. De aceea, trebuie stabilite alte forme de suport în vederea sprijinirii acestor persoane în luarea deciziilor, adică să nu se ia decizii în locul lor, ci să li se ofere suport în acest sens”, punctează consultantul OHCHR.

iulie 2010, persoanele cu dizabilităţi au dreptul să fie recunoscute oriunde ca persoane cu drepturi în faţa legii şi beneficiază de aceeaşi capacitate juridică ca şi alte persoane în toate aspectele vieţii. Pe de altă parte, prevederile naţionale, care reglementează domeniul capacităţii juridice, sunt contradictorii cu prevederile art. 12 al Convenţiei. În R. Moldova, persoanele cu dizabilităţi intelectuale nu au posibilitatea să-şi aleagă tutorele, să acţioneze în judecată şi, respectiv, să ceară să le fie respectate drepturile. Lilia Popovici este mama unui copil cu dizabilităţi intelectuale. Ea este tutorele lui, deci persoana care ia decizii în locul fiului. „El nu poate lua decizii, pentru că nu are capacitate juridică. Doar tutorele, adică eu, poate acţiona în judecată”, spune femeia. Deci, conform art. 24, al. 2, al Codului Civil al R. Moldova, „actele juridice în numele persoanei fizice declarate incapabile se încheie de către tutore”. Tutorele trebuie să fie „o persoană de bună credinţă. La noi, însă, nu se studiază toate opţiunile cine ar putea fi tutore”, crede Lilia. „În cazul în care tutorele nu este om de bună credinţă şi nu este interesat ca tutelatului, persoanei cu dizabilităţi, să-i fie respectate drepturile, se creează un viciu”, adaugă aceasta.

Omul nu poate să dovedească faptul că este sănătos

O posibilitate de soluţionare a problemei sunt organizaţiile nonguvernamentale specializate în respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Însă multe cazuri rămân necunoscute pentru ONG-uri. În astfel de circumstanţe, situaţia persoanelor vizate rămâne neschimbată. Incapacitatea juridică a persoanelor cu dizabilităţi mintale complică mult viaţa

acestora, îndeosebi în cazurile în care acestea sunt puse în situaţia să lupte pentru drepturile lor. Despre unul dintre aceste cazuri ZdG a scris anterior (Nr. 405, 10 ianuarie 2013). Elena Voronina, 68 de ani, este declarată inaptă mintal. Codul Civil nu-i permite să-şi recupereze această capacitate. Doar tutorele poate s-o facă. Oficial, femeia încă nu are tutore, dar se teme că fiica sa, cea care intenţionează să-i ia apartamentul, ar putea deveni tutorele ei. Alexandru Cebanaş, avocatul Elenei Voronina, susţine că femeia a fost examinată de un psiholog. „Am făcut şi encefalogramă. Rezultatele sunt în favoarea clientei mele, însă legea prevede că persoana trebuie să treacă anume expertiza psihiatrică”, denotă avocatul. El a solicitat expertiza ambulatorie a persoanei, însă medicii de la spitalul de psihiatrie au refuzat, cerând internarea forţată a acesteia. „Dosarul nostru e unul civil, şi nu penal, iar internarea forţată se face în baza procedurilor penale (când este vorba despre o persoană periculoasă pentru societate). Suntem în stupida situaţie când omul nu poate să dovedească faptul că este sănătos”, spune Alexandru Cebanaş.

Legislaţia R. Moldova este imperfectă

O soluţie ar fi efectuarea unei expertize psihiatrice în străinătate. „Aceasta ar fi o probă impunătoare în favoarea noastră”, consideră avocatul Elenei Voronina. Pe de altă parte, în acest caz, se iscă o altă problemă. Legislaţia R. Moldova „e puţin imperfectă la acest capitol. În judecată, sunt acceptate doar expertizele psihiatrice efectuate la spitalele de pe teritoriul ţării”, explică Alexandru Cebanaş. Totuşi, în acest caz, avocatul susţine că ar găsi căi de izbândă pentru clienta sa. „După practica CtEDO, putem să prezen-

Elena Voronina, 68 de ani, este declarată inaptă mintal. Codul Civil nu-i permite să-şi recupereze această capacitate. În prezent, avocatul său luptă cu sistemul, încercând să demonstreze că Elena este absolut sănătoasă.

tăm orice probe în favoarea clientului nostru. Putem să cităm şi să chemăm orice expert, nu doar din ţara noastră”, punctează acesta. O soluţie pentru mai multe persoane cu dizabilităţi aflate în astfel de situaţii, şi nu doar, este abolirea tutelei. „Prin faptul că se instituie tutela, drepturile persoanelor declarate incapabile sunt exercitate de persoane terţe. Din cauză că acest sistem nu funcţionează corect, deseori tutorii acestor persoane fac abuz de acest drept, dreptul de a decide pentru ele”, declară Vitalie Meşter, directorul Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi (CAJPD). În locul tutelei, ar putea fi instituit serviciul de suport al acestor persoane. „În prezent, tutorii iau decizii fără să se consulte cu persoana vizată direct, adică pentru ea decide o altă persoană. Suporterul însă va prezenta dorinţa persoanei înseşi”, explică Vitalie Meşter.

Suporterul – o alternativă pentru a înlocui tutorele

Viciul legislaţiei privind tutela

Astfel, conform art. 12 al Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, care a fost ratificată de R. Moldova la 9

Foto: Olga Bulat / Arhiva Ziarului de Gardă

Foto: Olga Bulat / Arhiva Ziarului de Gardă

Astfel, Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi vine cu ideea unui suporter în locul tutorelui. „Persoana va avea posibilitate să-şi aleagă ea însăşi persoana de suport în ceea ce priveşte problemele cotidiene. În situaţiile în care deciziile ar putea avea un impact asupra vieţii omului, cum ar fi achiziţionarea unui domiciliu sau tranzacţii de bani, decizii legate de obţinerea pensiilor etc., va fi desemnat un suporter oficial sau, cel puţin, persoana care a parti-

cipat în calitate de suporter va fi verificată dacă a acţionat cu bună credinţă”, anunţă Ion Cibotărică, jurist CAJPD. O altă soluţie ar fi asistenţa personală. Aceasta „se oferă inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi mintale. În acest caz, serviciul dat ar putea fi aplicat pentru a înlocui tutorii”, consideră juristul. În majoritatea statelor din Europa, persoanele cu dizabilitate mintală beneficiază de tutelă parţială, iar în alte ţări s-a optat pentru modelul de suport în luarea deciziilor. „De câţiva ani deja, în Suedia nu se aplică tutela. Persoana însăşi îşi alege ombudsmanul personal”, relatează Arcadie Astrahan, consultant în domeniul Drepturilor Omului, Sănătate şi Dizabilităţi, PNUD. Totodată, el accentuează că statul trebuie să fie capabil să tragă la răspundere, dar şi să protejeze. „De obicei, dacă persoana înfăptuieşte o ilegalitate, cineva o dirijează. În acest caz, corect ar fi să fie tras la răspundere cel care profită de vulnerabilitatea omului, dar nu să lipseşti de drepturi persoana care este vulnerabilă”, consideră Arcadie Astrahan. Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Drepturile persoanelor cu dizabilităţi mintale la capacitatea juridică. Un nou nivel de protecţie”, implementat de Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Egalitate şi Participare Civică. Opiniile exprimate aparţin autoarei şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

la marginea europei Interviu cu Dumitru Visternicean, preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

„Vreţi ca judecătorii să nu ia mită, nu daţi”

— Cum apreciaţi acţiunile de combatere a corupţiei din sistemul judecătoresc? Deocamdată, doar judecători din raioane sunt trimişi în judecată. Credeţi că acest lucru este unul întâmplător? — Greu de spus dacă e întâmplător sau nu. Atunci când instituţiile funcţionează în limita şi competenţa lor, nu sunt probleme. Nu ştiu. Nu pot să afirm sau să infirm faptul că a fost o acţiune îndreptată împotriva judecătorilor din raioane, cei din Chişinău nefiind luaţi în vizor. Poate ultimele acţiuni ale Centrului Naţional Anticorupţie sunt legate de discuţiile despre lupta cu corupţia prin prisma imunităţii judecătorilor. Or, de la adoptarea legii şi până când nu s-a pronunţat Curtea nu am avut judecători traşi la răspundere penală. Chiar şi acum nu avem nicio sentinţă definitivă, prin care să fie confirmate sau infirmate acele acţiuni ale judecătorilor. Să fim înţeleşi corect. Noi nu ne opunem acţiunilor de combatere a corupţiei. Regret faptul că, în ultima vreme, s-au comis, chiar dacă nu sunt dovedite definitiv, acţiuni ce au servit drept temei pentru procurori să cerceteze penal mai mulţi judecători. Niciodată CSM nu a refuzat săşi dea acordul pentru astfel de acţiuni, suspendând din funcţii persoanele bănuite că au comis acte de corupţie. — În opinia dvs., cum se va termina această luptă? — Nu ştiu, am un stagiu mare de muncă în sistem şi întotdeauna am ţinut la sistemul judiciar. Vreţi, nu vreţi, eu îl numesc oglinda societăţii, iar când un sistem judecătoresc e puternic, atunci şi statul este puternic. Din păcate, avem ce avem la capitolul calităţii, credibilităţii şi activităţii sistemului. Încercăm să ameliorăm situaţia. Cred că şi aceste probleme au dat un imbold organelor de drept să fie mai active în raport cu judecătorii. Nu cred că ar fi o campanie bine conturată, dar ultimele acţiuni comise în raport cu judecătorii vorbesc despre altceva, şi nu despre combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc. Pare o luptă contra unor persoane concrete. E o poziţie personală, neoficializată. Spun asta în calitatea mea de judecător. Mă rog, până la urmă va fi stabilit adevărul. Or, anterior, am mai avut asemenea acţiuni, pentru ca, până la urmă, acelaşi judecător să fie achitat. Sper că se vor găsi soluţii corecte, legale şi obiective pentru a putea spune clar dacă judecătorul respectiv a comis sau nu infracţiunea ce i se încriminează. Dar şi bănuiala apărută în privinţa unor judecători vorbeşte despre multe. E un semnal că în sistem ar trebui de lucrat la acest capitol.

Foto: Captură video / Video: Reporter de Gardă

Noi, judecătorii, trebuie să ne facem datoria şi nu trebuie să ne lăsăm provocaţi. — Şi Gheorghe Popa, unul dintre judecătorii judecaţi, spune că a fost provocat şi că el nu a cerut niciodată bani de la nimeni... — În asta constă şi statutul pe care-l are un judecător. Nu trebuia să se lase provocat. Cândva, am spus şi eu că am rezerve pe marginea acestui caz, pentru că şi circumstanţele, şi modalitatea mă făceau să am rezerve. Dacă a fost provocat, trebuia să acţioneze în consecinţă. Este poliţie, trebuia să denunţe... Dar, să lăsăm instanţa să se pronunţe. — De ce, totuşi, există asemenea cazuri, inclusiv în birourile judecătorilor? — Dacă s-ar fi respectat regulile stabilite pentru instanţele de judecată, Codul de Etică al Judecătorului, prin acţiunile întreprinse de preşedintele instanţei, şi mă refer aici la accesul participanţilor la proces în cabinetele judecătorului, mie mi se pare că ar fi fost excluse toate variantele care au servit drept temei pentru investigaţii, chiar şi în cazurile care sunt acum pe rol în instanţele de judecată. CSM a atenţionat nu o dată că accesul părţilor în birourile judecătorului este interzis. Toată corespondenţa, relaţiile trebuie făcute prin intermediul Cancelariei şi celorlalte organe, nu direct cu judecătorul. Asta este o problemă de care trebuie să ţinem cont. Şi mai este una. Acţiunile participanţilor la proces. Ei ştiu foarte bine că nu trebuie să vină la judecător în afara procesului. Insistenţa aceasta duce la corupţie. Noi, judecătorii, nu putem să nu ne

asumăm responsabilitatea prin faptul că nu este poliţie judiciară, că nu e asigurată siguranţa instanţei şi a participanţilor la proces. Acolo unde toate sunt puse la punct, cu poliţia judiciară, cu responsabilitatea fiecăruia, începând de la grefieră şi terminând cu judecătorul, cred că acţiunile care s-au întâmplat în ultima perioadă puteau fi excluse. — Credeţi că aceste acţiuni din sistem i-au speriat pe ceilalţi judecători care luau bani? — I-au pus în gardă. Sunt şi unele acţiuni ale organului respectiv care depăşesc reglementarea legală. Nu-mi place cuvântul „i-au speriat”, dar i-au pus într-o situaţie incomodă. El, judecătorul, în afară de faptul că trebuie să examineze dosarul şi să pronunţe o hotărâre legală, trebuie toată vremea să se gândească: da’ oare cine, de unde şi cum, mă urmăreşte, nu mă urmăreşte, care sunt consecinţele? Este chiar o tentativă de limitare a independenţei judecătorului, care, la un moment dat, poate să influenţeze şi asupra hotărârii adoptate. Nu zic că judecătorii vor proceda aşa, dar la toate regulile sunt şi excepţii. Eu văd această situaţie şi altfel. Credibilitatea justiţiabilului în sistemul judecătoresc depinde şi de cei care contribuie la efectuarea justiţiei, nu doar de instanţa de judecată. Atunci când cei din jur pledează pentru o altă modalitate, judecătorului îi vine foarte greu să asigure acea independenţă, acel proces echitabil la care tindem. Oamenii trebuie să înţeleagă că poţi veni în judecată, dar nu poţi vorbi direct cu judecătorul. Acest sistem, cu repartizarea electronică a dosarelor, pe care

încercăm să-l promovăm şi pe care-l vom promova, pentru a fi cât mai puţin subiectivism în examinarea unui dosar, este un pas înainte. — De multe ori, actul de corupţie convine tuturor părţilor şi, respectiv, nimeni nu-l denunţă... — Cu măsuri administrative, nu va fi mare succes în lupta cu corupţia ca sistem, ca fenomen. Corupţia este o noţiune generală. Dare de mită, luare de mită au existat toată vremea. Aici este cel care dă, care ia şi, uneori, intermediarul. Dar, noi nu trebuie să ne uităm la final, ci la etapa iniţială. Ce a servit drept temei pentru apariţia fenomenului, condiţiile în care a apărut sămânţa asta şi a crescut copacul ăsta de corupţie aşa de mare, de care noi vrem să ne dezbărăm, dar, într-o oarecare măsură, oricât i-ai tăia vârful, rădăcina totuna rămâne, şi el o să crească permanent. — S-a vorbit că salariile mici au fost un motiv al corupţiei. Acum, că ele se vor mări treptat, se va putea stopa fenomenul? — Poziţia mea e următoarea. Tot ce ţine de asigurarea socială a oricărui demnitar nu va soluţiona problema privind dezrădăcinarea corupţiei. Dar, ar fi un element foarte important ca persoana să fie asigurată cu un salariu decent, cu condiţii de lucru bune şi volum normal de lucru. Ar fi un început. Atunci când va fi aşa, va apărea al doilea component, responsabilitatea. Fără responsabilitate, nu putem vorbi că ridicarea salariilor va rezolva toate problemele. Chiar şi prin prisma strategiei care se implementează, se promovează ideea de a merge cu două

componente: salarii mai mari şi volum de lucru mai mic, dar şi responsabilitate. Chiar dacă eu nu am acceptat acele modificări de ordin penal, cu confiscarea averii..., dacă o să fie legea adoptată, am s-o respect, dar nu cred că măsurile vor fi eficiente în lupta cu corupţia. Haideţi să vedem unde sunt rădăcinile. Şi mai este un moment. În stat sunt trei puteri, conform constituţiei. Dacă luptăm cu corupţia numai în sistemul judiciar, iar în celelalte două puteri nu facem nimic, nu facem noi nicio... revoluţie. Dacă toate organele, fie ele şi de drept, vor fi asigurate în conformitate cu legea, unele probleme s-ar rezolva, dar, atâta timp cât în celelalte eşaloane nu se va întâmpla nimic, atunci... Corupţia e un fenomen social, determinat de situaţia din societate. Un judecător nu poate fi singurul subiect al unei infracţiuni coruptibile. Întotdeauna sunt doi-trei subiecţi. Soluţia e cea despre care vorbeam cândva: vreţi ca judecătorii să nu ia mită, nu daţi. — Faptul că în justiţie activează foarte multe rude face ca acest fenomen al corupţiei să fie mai greu de depistat? Sunt multe cazuri când tata sau mama sunt judecători/procurori, iar feciorii avocaţi. — Nu cred. În astfel de situaţii contează calităţile celor aflaţi în funcţii. Când sunt cazuri de incompatibilitate, se pot abţine. Eu am altă opinie vis-a-vis de faptul că în sistem lucrează tata, fiul şi aşa mai departe. Cândva, dinastiile erau apreciate. Conta ca profesiile, deprinderile de muncă să fie transmise din tată-n fiu. Nu văd vreo problemă în asta. Doar să nu se suprapună activităţile. În R. Moldova, din păcate, s-a denaturat această tradiţie. Poate am o viziune conservatoare, dar ştiu că, în alte ţări, justiţiarii sunt participanţi la proces, iar afară, pot avea alt statut. Pot fi prieteni. Ar trebui ca despre procese şi dosare să vorbim doar în instanţă, iar dacă soluţionăm problema la un grătar, desigur că e anormal. — Se ştie că în sistem sunt şi oameni oneşti, care nu iau mită. De ce ei nu luptă pentru a-i da afară pe cei care sunt corupţi şi care compromit justiţia? — E o întrebare provocatoare. Eu nu ştiu cine ia mită. Dacă aş şti cine face asta, aş reacţiona. Cum să-i spun cuiva „tu ai luat”, dacă nu am probe? Care e deosebirea dintre relaţiile sociale şi cele profesionale? În cele sociale poţi vorbi orice. Ca jurist, când spun ceva, ar trebui să probez. Perceperea per ansamblu se face, din păcate, nu după criteriile profesioniştilor, ci ale societăţii. — Vă mulţumim. Pentru conformitate, V.M.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 19

digest

Financial Times:

Românii nu se grăbesc să emigreze în Marea Britanie “rasistă”

Tiraspolul a declanşat războiul „energetic” împotriva şcolilor româneşti din rmn

Retorica împotriva imigraţiei, care a dominat presa şi discursul politic britanice în ultimele luni, par să fi făcut “valuri” în România, tineri studenţi din Bucureşti afirmând că nu vor merge niciodată să muncească în această ţară, relatează Financial Times (FT) în ediţia electronică. “Nu după toate lucrurile urâte pe care presa şi politicienii britanici le spun despre noi”, a declarat Monica Andreea, o studentă în anul întâi la Drept, la Universitatea Bucureşti. “Mi-ar plăcea să stau aici, dar dacă mă hotărăsc vreodată să plec, m-aş duce mai degrabă în Germania. Economia lor este mai puternică şi nu sunt rasişti ca englezii”, a adăugat ea. Potrivit publicaţiei, opiniile tinerei nu sunt neobişnuite, în contextul în care acuzaţiile

politicienilor britanici, potrivit cărora românii plănuiesc să “jefuiască” sistemul britanic al bunăstării după anularea la 1 ianuarie restricţiilor care le-au fost impuse, s-au inflamat. O estimare a numărului de români şi bulgari care ar putea emigra în Marea Britanie este practic imposibilă, însă liderul formaţiunii xenofobe şi antieuropene UKIP Nigel Farage susţine că ar fi vorba despre un milion, un număr exagerat în opinia agenţiilor de recrutare, sociologilor şi unor oficiali guvernamentali români. Financial Times scrie că asemenea opinii sunt susţinute cu dovezi statistice pe care publicaţia le-a obţinut, potrivit cărora migraţia netă din România se stabilizează. Atunci când ţara a

aderat la UE în 2007, un numărrecord de 558.074 de români au plecat în străinătate şi doar 100.268 s-au întors acasă. Însă, de atunci, imigraţia a scăzut. În 2012, numărul total de români care au emigrat a fost de 170.186, cel mai scăzut din ultimii aproape zece ani, iar un număr-record de 176.266 de persoane au decis să revină în ţară, precizează publicaţia. Mii de persoane au început deja să se întoarcă din Italia şi Spania, ţări în care s-au mutat aproape două milioane de români începând din 2007, în contextul în care dorinţa lor de o viaţă mai bună a fost afectată de criza datoriilor suverane, care a condus la pierderi masive de locuri de muncă în Europa de Sud. www.financialtimes.net

PRESIUNI. Conturile bancare ale Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol au fost blocate, şcoala nu-şi mai poate achita facturile Unicul liceu românesc din Tiraspol este la un pas de a fi închis. Regimul separatist a găsit o nouă modalitate de a face presiuni împotriva acestei şcoli. Conturile bancare ale instituţiei au fost blocate. Liceul nu mai poate săşi achite facturile la utilităţi. Apa, căldura şi energia electrică pot fi oricând sistate, pe motiv că n-au fost achitate la timp. Directorul liceului, profesorul Ion Iovcev, face apel la organizaţiile internaţionale. Vina dascălilor şi a elevilor e una singură, spune Iovcev, suntem români. Situaţia singurului liceu românesc din Tiraspol devine tot mai gravă. În prezent, potrivit lui Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din capitala aşa-zisei republici nistrene, conturile şcolii, deschise la o instituţie bancară din Tiraspol, numită „Ipotecinii”, au fost blocate. Liceul nu mai poate astfel să-şi achite facturile la energie electrică, apă şi căldură, ceea ce înseamnă că, în orice moment, aceste utilităţi ar putea fi sistate. Directorul şcolii româneşti a fost deja la Chişinău, a discutat cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi cu cei ai Biroului de Reîntregire, expunându-le situaţia. Citaţii cu iz de bătaie de joc Autorităţile separatiste au declanşat un adevărat război psihologic împotriva profesorului Ion Iovcev. Acesta este acuzat oficial de împotrivire în faţa regimului separatist. Primise citaţie pentru a se prezenta la Tribunalul din Tiraspol chiar în ziua de 25 decembrie, prima a Crăciunului, la ora opt dimineaţa. Iovcev a spus clar că nu se va prezenta în locul unde fusese chemat. Mascarada a continuat şi în acest an, luând forme dintre cele mai hilare. Anul acesta, pe data de 8 ianuarie, a primit o altă citaţie, în baza aceleiaşi acuzaţii. Dar aici se vede bătaia de joc de care dau dovadă autorităţile separatiste, pe citaţie scriind că Ion Iovcev ar fi

trebuit să se prezinte la tribunal în data de 27 decembrie 2013. Separatiştii s-au răzgândit brusc Sarabanda scrisorilor a fost încheiată zilele trecute, când la liceul românesc din Tiraspol ajunge o altă scrsoare de la judecătorie. Se comunică faptul că „s-a hotărât” ca acest caz să fie închis. „Nu ştiu care vor fi paşii lor următori, dar situaţia este foarte serioasă. Nu voi ceda. Lupta continuă. Este greu, dar trebuie să rezistăm”, mi-a declarat profesorul Ion Iovcev. Apel la organizaţiile internaţionale Pe de altă parte, având în vedere noul val de presiuni la care este supus Liceul „Lucian Blaga”, directorul acestei instituţii face apel la organizaţiile internaţionale, pentru a interveni în apărarea nu numai a acestui liceu, ci şi a celorlalte şapte şcoli româneşti care mai există azi pe teritoriul pseudo-republicii separatiste nistrene. Luni, 13 ianuarie, directorii acestor ultime opt şcoli româneşti din Transnistria s-au aflat la Chişinău, pentru a discuta cu autorităţile R. Moldova despre constrângerile tot mai mari la care este supusă limba română în stânga Nistrului. „Cum se poate întâmpla aşa ceva în veacul acesta, în raioanele de Est ale R. Moldova, în Europa? Unde sunt organizaţiile internaţionale? Cerem susţinere. Avem mai mult de 22 de ani de când suntem supuşi unor presiuni greu de imaginat, unul Dumnezu ştiind prin ce am trecut şi trecem. Care este vina noastră, care este vina elevilor noştri?”, vorbeşte Ion Iovcev. Tot acest profesor s-a exprimat, cu altă ocazie, referiror la „vina” românilor din Transnistria, pentru care sunt supuşi la atâtea nelegiuiri din partea separatiştilor din Tiraspol. O singură explicaţie: tocmai că sunt români! Dan GHEORGHE, www.romanialibera.ro

Foto: www.timetv.ro

Presa poloneză:

R. Moldova, ţinta şantajului energetic rusesc R. Moldova a devenit o ţintă a şantajului energetic rusesc. Exemplul acestui stat mic ne permite să urmărim mecanismele de acţiune ale Rusiei. Despre asta scrie publicaţia poloneză Polonia Christiana, citată de UNIMEDIA. „Pentru aşa ţară ca Rusia, resursele energetice nu sunt altceva decât un instrument politic eficient pentru a-şi satisface ambiţiile imperiale. Autorităţile ruse nici măcar nu încearcă să ascundă acest lucru, spre deosebire de Norvegia, care foloseşte petrolul şi gazele drept un mijloc de modernizare şi îmbogăţire a ţării şi cetăţenilor săi”, mai notează sursa. „Kremlinul a reuşit să atingă câteva succese: Moldova a amânat data punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet energetic de la 2015 până în 2020. Rusiei nu i s-a părut suficient şi a continuat presiunile, însă conducerea Republi-

Foto: www.europalibera.org

cii Moldova a răspuns ferm că nu intenţionează să-şi schimbe calea integrării europene în schimbul resurselor energetice mai ieftine”, scrie publicaţia. Polonia Christiana precizează că războiul continuă, prevederile contractului moldo-rus privind livrarea de gaz prelungindu-se în fiecare an. „În acelaşi timp, în august

2013, cu sprijinul UE, a fost începută construcţia gazoductului care va livra gaz din România. Această investiţie ar trebui să fie finalizată în următoarele câteva luni, şi deja în 2014, dacă constructorii se vor încadra în termen, o treime din necesităţile energetice ale Moldovei vor fi acoperite”, se conchide în text. www.pismo.poloniachristiana.pl


20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

Un Porsche lângă inima Mitropolitului În seara de Crăciun pe stil vechi Mitropolia Moldovei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei de la Moscova, a dat o recepţie pentru câteva zeci de persoane din R. Moldova. Criteriile după care au fost invitate persoanele pentru a participa la recepţie nu au fost anunţate, dar se pare că criteriul de bază a fost împrumutat de la liderul comunist Vladimir Voronin, mare prieten al Mitropoliei Moldovei, care ani de zile aducea şi împărţea Focul Haric oamenilor în locul Mitropolitului. Deci Voronin a spus odată despre sine şi partenerul său politic: “Dacă faci o treabă – să o faci cu un bărbat” şi regula a plăcut prea mult. Aşa că sărbătoarea Naşterii lui Isus (născut de o femeie) a fost sărbătorită exclusiv de bărbaţi. Dar ce bărbaţi! Preşedintele statului, Nicolae Timofti, cu consilierul său Ion Păduraru, cel cu vilă la Borsec, trei ex-premieri, în frunte cu Vlad Filat, proaspăt-însurat, Vasile Tarlev, demult-uitat, Andrei Sangheli-karandaşean. Şi feţe-diplomate slavone, sub chip de Farit Muhametşin, ambasador al Federaţiei Ruse, şi Serghei Pirojkov, ambasador al Ucrainei la Chişinău. Mai (pre) sus de ei – se perindă şi înaltele feţe ale justiţiei moldoveneşti: Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, proaspăt rumenit în ţara lui Moş Crăciun, şi Mihail Poalelungi, şeful CSJ, cronic supărat pe ZdG. Alături de el, un alt Mihai, proaspăt bărbierit, foarte învechit în ale SIS. Şi Gheorghe Duca era, învechit şi el, nu ştim dacă la SIS, dar la Academia de Ştiinţe precis. Mitropolitul a avut şi un şir de tizi la recepţie, printre ei Vladimir Hotineanu, parlamentar, om de afaceri (cu spălătorii) curate în medicină, dar şi Nistor Grozavu, învechit în Primăria Chişinău. Printre toţi aceşti bărbaţi încărcaţi de istorie politică, a fost invitat la evlavioasa manifestare şi pus la cel mai de cinste loc, de dreapta preşedintelui Timofti şi lângă inima Mitropolitului

Vladimir, tânărul Valerian Mânzat, avocat. De ce a fost invitat Valerian Mânzat la recepţia dedicată naşterii lui Isus Hristos? Numai Cel de Sus şi Mitropolitul de jos ştiu. Ceea ce ştie publicul despre el e mai puţin... ortodox. La doar 28 de ani, acest fost colaborator al Poliţiei Criminale afişează averi de milioane, dăruindu-i recent soţiei un Porsche de 45 mii €. Despre performanţele sale profesionale nu se vorbeşte nicăieri, doar despre cele financiare. Poate din această cauză l-a şi invitat

Mitropolitul Vladimir, căci şi el fiind preocupat să îşi cumpere altă maşină, mai scumpă decât cea pe care o are, ar avea nevoie de sfatul unui cunoscător de Porsche. La festivitatea de la Mitropolie se pare că nu a fost invitat Chiril Portnoi, călăreţul de Porsche cumpărat pe pătlăgele. Surse de la Călăraşi susţin că din această cauză, la scurt timp după recepţie, Portnoi a făcut un raliu prin Chişinău, ca să-i dea de învăţat lui Mânzat şi Mitropolitului său. Marian Şura-Mura

   Se vând locuri în Parlament Mai este puţin până la alegerile din toamna viitoare. Aşa că, doritorii de a obţine un fotoliu de deputat dau deja târcoale liderilor de partide cu şanse mari de a intra în viitorul Legislativ, cu diverse propuneri, care de care mai interesante. Doritorii de deputăţie oferă sume foarte mari de bani, iar alţii alte servicii, la fel de tentante, doar pentru a se regăsi în listele electorale, cât mai în faţă, pentru a nu rămâne pe dinafară. Unii lideri de partid deja au acceptat tacit unele propuneri.

    Frica judecătorilor Urmează alte demiteri în sistemul judecătoresc. După ce, marţi, cinci magistraţi controversaţi şi-au luat adio de la funcţiile bănoase pe care le aveau, până în toamnă vor zbura şi alte capete de judecători care nu fac cinste sistemului. Măsurile vin din două motive. Pentru că avem o nouă componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii, care vrea să arate că e mai bun decât cel precedent, dar şi pentru că e campanie electorală, iar actuala guvernare vrea să dea bine în faţa alegătorilor.

în gura târgului     Socialiştii, în pană Partidul lui Igor Dodon a anunţat că nu va mai protesta degrabă în faţa Primăriei. De fapt, spune că a contramandat, pentru un timp, protestele. Potrivit unor surse din anturajul lui Dodon, decizia a fost luată din lipsă de bani. Acestea susţin că Dodon nu mai are bani pentru drapele, pentru stele, pentru macaroane, orez şi pentru „onorariile” participanţilor la proteste. Dodon colectează acum bani pentru campania electorală din toamnă, una decisivă pentru viitorul politic al fostului comunist. Legendă:

    SunCommunications, speriat de abonaţi După doar o singură zi de suspendare a programelor Jurnal TV şi Accent TV, SunCommunications a readus aceste posturi în grilele sale. Potrivit unor angajaţi ai acestei companii cu capital străin, administraţia s-ar fi speriat că poate rămâne fără abonaţi, dat fiind faptul că mai mulţi deţinători de contracte erau decişi să renunţe la ele din cauza schimbărilor efectuate fără acordul lor. Totuşi, finalul în acest scandal se pare că e departe, iar după ce apele se vor limpezi, se vor trage din nou sfori.

un simplu zvon   mai mult decât un zvon

/ / / / /

     Conflict la prima bancă din Moldova Bătaie pe bani şi pe funcţii la prima bancă din Moldova. Potrivit unor surse, un grup de acţionari este îngrijorat de activitatea şefei. Potrivit anturajului şefei, acţionarii sunt nemulţumiţi pentru că vor să pună alt om în locul acesteia. Ultimii ştiu şi cine râvneşte atât de mult la funcţia de preşedinte al consiliului de administrare. Se pare că, în următoarele luni, vom asista la un adevărat spectacol pe această temă, iar finalul este unul extrem de incert.   

zvon cu sâmbure de adevăr

   

zvon cu aere de adevăr

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

    

\\\\\

zvon mai mult decât veridic


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 21

horoscop BERBEC Starea ta de sănătate este legată de bunăstarea şi sănătatea celor din jurul tău, în special a celor din familie. Axează-te pe aspectele pozitive ale vieţii. „Acul busolei” din relaţia ta s-ar putea să fie îndreptat mai mult spre confort decât spre pasiune, dar nu e o problemă. Tu şi partenerul/a veţi fi aproape pe aceeaşi undă, aşa că atunci când sunteţi la distanţă, nu dispera! TAUR Experimentarea nu este o idee bună pentru tine atunci când vine vorba să manipulezi banii într-un mod înţelept. Investiţiile nu ar trebui să fie exagerate şi ar fi mai bine pentru tine dacă ai menţine un profit scăzut, dacă eşti angajat/ă în prezent. Dacă încă eşti în căutarea job-ului perfect, începutul săptămânii nu va fi propice pentru a te stabili asupra unui job anume. GEMENI Cineva se gândeşte la tine ca fiind o influenţă pozitivă asupra vieţii sale, dar tu vei fi nesigur dacă acea persoană este doar un/o amic/ă sau poate deveni ceva mai mult. Această nesiguranţă nu te va împiedica să te distrezi, desigur, dar există riscul să rămâi cu unele semne de întrebare. Oricum, îţi poţi permite să fii calm/ă. Dacă îţi vei juca bine cărţile, nu vei rămâne singur/ă.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** Soţia plecată în deplasare îşi sună soţul: - Ce face pisica? - A pierit! - Aoleu! Nu puteai sămi dai vestea puţin mai delicat?! De exemplu, că era pe acoperiş şi întâmplător a cazut… bine, ce face mama? - E pe acoperiş! *** Un poliţist opreşte pe stradă un om beat criţă: - De unde veniţi la ora asta? - De la petrecerea de Revelion! - Tu îţi bati joc de mine? Revelionul a fost acum două săptamâni! - Asta ştiu, dar eu abia acum m-am gândit să mă întorc acasă… *** La ora de desen, un copil picta un îngeraş. Profesorul: - Ce desenezi acolo? - Un îngeraş! - Cu trei aripi? Unde ai mai văzut îngeraşi cu trei aripi? - Dar dumneavoastră cu două aripi unde aţi văzut? *** - Mai aveţi cartea „Secretul îmbogăţirii rapide”? - întreabă un client la o librărie. - Sigur că da, răspunde vânzătoarea, dar se vinde doar la pachet cu Codul Penal. *** La o sindrofie planetară, Terra stând mai retrasă şi supărată, este întrebată de o altă planetă: - De ce eşti supărată, soră? - Ehe, am nişte paraziţi

care mă ciupesc şi mă sufocă - Ei, lasă că şi eu am avut şi mi-a trecut, este chestiune de timp. *** - Nu am cu cine să mă căsătoresc! Fiecărei fete pe care i-am prezentat-o, mama îi găsea câte un defect... - De ce nu găseşti una care să semene leit cu mama ta? - Bună idee! Am să încerc. După două luni: - Până la urmă, ai găsit o astfel de fată? - Am găsit una care semăna perfect cu ea! - Şi te-ai căsătorit cu ea? - Da de unde? Acum se împotriveşte tata! *** Nu contează ce vârstă ai sau cât eşti de dur. Când un copilaş de doi ani îţi dă un telefon jucărie, vorbeşti la el... *** Mama a doi baieţi făcea mâncare şi, între timp, aude cum cei doi feciori ai ei se ceartă pentru un biscuit. - E biscuitul meu, spune unul! - Nu, e al meu, spune celălalt! După o vreme, mama se supără pe cearta lor şi le spune: - Nu puteţi să fiţi măcar o dată de aceeaşi părere? - Dar suntem de aceeaşi părere, mamă! - Şi atunci de ce vă mai certaţi? - Fiindcă eu vreau biscuitul şi el vrea biscuitul! *** - Tăticule, care este deosebirea dintre a fi / / / / /

econom şi a fi zgârcit? - Simplu! Când cheltuiesc puţin pentru îmbrăcămintea mea sau a ta, înseamnă că sunt econom! Când nu cheltuiesc mult pentru vestimentaţia mămicii - sunt zgârcit! *** Doi tineri între ei: - Ce ai terminat? - Dreptul. Dar tu? - Filologia. - Dumneata ce ai terminat? - întreabă unul dintre tineri pe un om ce sta alături de ei, în tren. - Eu amu vin din sat. Am terminat de făcut un gard! *** Era Bulă în timpul războiului şi nemţii veneau peste el. De frică să nu fie prins, s-a aruncat într-o fântână. Apare un neamţ. Se uită în fântână şi întreabă: - E cineva aici? Bulă facând pe ecoul spuse: - E cineva aici? Neamţul: - Mai bine caut în pădure. Bulă: - Mai bine cauţi în pădure! Neamţul: - Da’ mai bine arunc o grenadă! Bulă: - Mai bine te duci în pădure! *** Judecătorul întreabă martorul la proces: - La ce distanţă v-aţi aflat de locul accidentului? - La 6 metri şi 75 de centimetri. - Şi cum de ştiţi aşa de exact? - Când am văzut acci-

dentul, mi-am dat seama pe loc că voi fi întrebat la proces de vreun ciudat şi am măsurat... *** - Acuzat, recunoaşte că ai greşit. - Imposibil, domnule judecător, pledoaria avocatului m-a convis că nu am furat. *** Salariul soţiei este salariul soţiei. Iar salariul soţului deja se numeşte bugetul familiei. *** - Domnule doctor, soţul meu vorbeşte în somn. - Îmi pare rău, dar nu există niciun medicament care să-l facă să tacă... - Dar eu nu vreau să tacă, eu vreau să vorbească mai clar! *** Un inginer stă pe un pod şi aruncă cărămizi în apă. Se apropie altul şi îl întreabă: - De ce arunci cărămizi în apă? Acela răspunde: - Încerc să înţeleg... - Ce să înţelegi? - De ce o cărămidă pătrată face cercurile în apă... rotunde? *** Frizerul îl întreabă pe client: - Cum să vă tund ca să fiţi mulţumit? - Gratis! *** - Tati, este adevărat că în unele părţi din Africa un bărbat nu-şi cunoaşte soţia până nu se căsătoresc? - Asta se întâmplă peste tot, fiule.

RAC Înţelepciunea poate fi, uneori, doar bun-simţ cu un pic de inteligenţă, iar în cazul tău, vei împărţi atât de multă cunoaştere cu cei din jur, încât şi tu vei fi uimit/ă cât de uşor poate fi. Acest lucru te va ajuta în multe privinţe în această săptămână. Interviurile pentru job sunt binevenite, părând tot mai uşoare pe măsură ce anticipezi ceea ce doreşte angajatorul de la tine. LEU Viaţa ta profesională este plină de idei înfloritoare, unele dintre care pot fi chiar prea nebuneşti pentru a fi puse în practică, iar altele cu adevărat valoroase. Fii atent/ă, totuşi, cum îţi prezinţi ideile, pentru că nu oricine este la fel de deschis la minte să le accepte ca atare. Mintea ta creativă oricum te va ajuta chiar şi în găsirea unui job, dacă e ceea ce-ţi doreşti. FECIOARĂ În această săptămână, între tine şi persoana iubită vor alterna momentele de fericire cu cele de cumpănă. Asta nu înseamnă că magia va dispărea din relaţia voastră, ci pur şi simplu că eşti atât de ocupat, încât vei crede că totul este în regulă cu relaţia voastră. Comunicaţi mai des. Întreabă-ţi partenerul/a ce face, cum se simte, chiar şi atunci când eşti foarte grăbit/ă. BALANŢă Începutul săptămânii va fi plin de momente intime. Totuşi, acestea vor fi flirturi nesemnificative, care nu vor duce la nimic serios sau de durată. O întâlnire romantică se poate transforma într-o frumoasă prietenie pentru o perioadă sau este posibil ca cineva pe care îl/o vedeai ca un/o posibil/ă partener/ă să ţi se pară acum ca având prea multe defecte pentru a continua relaţia. SCORPION Dacă eşti în căutarea unui loc de muncă, ideile tale sunt demne de a capta atenţia unui posibil angajator. Oportunităţi se vor găsi la orice pas, dar succesul tău va depinde de cât de bine vei lua anumite decizii odată ce ofertele de muncă îţi sunt propuse. Dacă vei şti să profiţi de acestea, vei avea parte de o perioadă de linişte şi calm, ocazional întreruptă de mici probleme. SĂGETĂTOR Daca ai idei bune, este timpul să le materializezi. Deşi vor fi şi persoane care se vor împotrivi, îi poţi convinge cu siguranţă cu entuziasmul tău. Dacă există o oportunitate a unei investiţii, vei şti sa profiţi de ea. Să nu te aştepţi la prea multe în plan amoros. Focul dintre voi doi nu poate fi tot timpul constant, şi dacă încerci să îl intensifici, s-ar putea să te arzi. CAPRICORN Nu te gândeşti la un prieten sau o cunoştinţă ca la cineva care ţi-ar putea deveni partener de viaţă, dar planetele depun eforturi pentru a face acest lucru să se întâmple. Prietenii şi asociaţii pot deveni parteneri de muncă. Aceasta oferă şi un bun prilej de a discuta chestiuni legate de viaţă. Vei observa că relaţiile cu prietenii avansează în moduri neobişnuite, organice. VĂRSĂTOR Nu te agita prea mult dacă vezi că între tine şi persoana iubită nu merg lucrurile bine. Nu te vei simţi foarte cooperant/ă şi nu vei vrea să faci compromisuri, dar iubitul/a ar vrea să ştie că sunteţi pe aceeaşi pagină. Cu puţin efort, vă veţi sincroniza din nou. Relaţia ta merge bine şi va continua astfel, dar nu te chinui prea mult să-ţi dai seama cum functionează. PEŞTi Un prieten îţi va întoarce un favor sub o anumită formă. Nu pierde ocazia să profiţi de acest ajutor. O faptă bună este răsplătită cu alta. Un lucru de care să-ţi aminteşti e să-ţi gaseşti propriul ritm. Unii oameni vor încerca să profite de firea ta bună. Păstrează distanţa faţă de ei cât de mult poţi, chiar dacă persoana în cauză este un prieten bun sau cineva la care ţii.

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\


22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

programe tv LUNI, 20 ianuarie Moldova 1 06:00 ŞTIRI 06:15 Baştina 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 TINERI ŞI SĂLBATICI 10:15 Reporterul de gardă 10:45 Profil de savant 11:00 Bună seara: Talk show 12:00 World Stories 12:30 Ştiinţă şi inovare 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 „La mulţi ani!” 15:00 Desen animat 15:30 FRUMOASA ADORMITĂ 16:00 Magazinele FIFA 16:25 Săptămвna sportivă 17:00 ŞTIRI 17:15 TINERI ŞI SĂLBATICI 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Accente economice 20:25 Vectorul european 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Portrete în timp 22:50 Dinastii muzicale 23:00 Cultura azi 23:45 PLUTONIERUL ROCCO TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:30 Ora regelui 11:30 Profesioniştii 12:30 În grădina Danei 13:00 Germana 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau să fiu sănătos! 17:25 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Întrebări şi răspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Distilat de comedie 22:00 Şerif în Arizona 22:30 Prezintă Moise Guran 23:30 Maşini: teste şi verdicte 00:10 Greu de crezut 01:55 Întrebări şi răspunderi ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Toţi oamenii regelui 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Tânăr şi neliniştit, ep.4652 15:00 Film: Salvatorii lumii 17:00 Ştirile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu L. Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Film: Alien: ultima şansă 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:30 O seară perfectă Jurnal TV 06:00, 07:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sp.), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Teleshopping 10:00 Duplex 11:45 Păpuşefii 12:00 Ora expertizei 13:30 Modern Family 14:00 Ghost Whisperer 14:45 Ghost Whisperer 16:00 Bones 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Suits 20:30 Entrapment 22:55 Mai pe scurt 23:00 Game of Thrones 00:00 Nip/Tuck 00:45 Red Dragon Prime Первый канал 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми”. 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Идеальный брак” 00:10 “Primele stiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 “Познер”

Marţi, 21 ianuarie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Cuvintele credinţei 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 TINERI ŞI SĂLBATICI 10:15 Magazinele UEFA 10:40 Filmele săptămвnii+Promo 10:45 Dinastii muzicale 11:00 Accente economice 11:30 Baştina 12:15 La noi în sat 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 Slava’s Snowshow 15:30 Almanah cinematografic 16:00 Colecţia design 16:30 Unda Bugeacului 17:00 ŞTIRI 17:15 TINERI ŞI SĂLBATICI 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:30 Meteo 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:20 Dialog social 22:40 În Premieră 23:40 „La Boheme” TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:30 Distilat de comedie 11:30 Din Ţara de Foc la Tijuana 12:00 Maşini: teste şi verdicte 12:30 România văzută altfel 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România 17:25 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Interes general 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dinastia Kennedy 22:00 Şerif în Arizona 22:30 Prezintă Moise Guran 23:30 Ultima iarnă 01:15 Interes general ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Salvatorii lumii (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:15 Tânăr şi neliniştit, ep.4653 15:00 Film: Mihai Viteazul I 17:00 Ştirile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Lupta cu mafia 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Film: Centrul Pământului 01:15 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:45 O seară perfectă Jurnal TV

Miercuri, 22 ianuarie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Unda Bugeacului 06:45 Chişinăul de ieri şi de azi 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 TINERI ŞI SĂLBATICI 10:15 „Cвntec, Dor şi Omenie” 10:30 Natura în obiectiv 11:00 Moldova în direct 12:00 Cultura azi 12:45 Tezaur 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 Oraşele portuare ale lumii 15:15 Fii tânăr! 16:00 Magazinul copiilor 16:30 Russkii mir 17:00 ŞTIRI 17:15 TINERI ŞI SĂLBATICI 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:30 Meteo 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direce 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:15 Meteo 22:20 Avangaraj 23:20 „La Boheme” TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Dispăruţi fără urmă 12:00 Beneficiar România 12:30 Vreau să fiu sănătos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Convieţuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului 18:05 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Moştenirea clandestină 22:00 Şerif în Arizona 22:30 Biziday 23:30 Contesa însângerată 01:15 La vârf ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Mihai Viteazul I (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:15 Tânăr şi neliniştit, ep.4654 15:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc 17:00 Ştirile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Cine sunt? 22:30 Ştirile Pro Tv cu S.Obreja 23:00 Film: Mesaje ucigaşe 00:45 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:15 O seară perfectă Jurnal TV

Joi, 23 ianuarie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Russkii mir 06:45 Tezaur 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 TINERI ŞI SĂLBATICI 10:15 Cinemateca universală 10:30 Vectorul European 11:00 Moldova оn direct 12:00 O seară оn familie 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:20 Chişinăul de ieri şi de azi 14:35 Campionatul Naţional la Handbal 15:55 Părinţi şi copii 16:30 Petalo romano 17:00 ŞTIRI 17:15 TINERI ŞI SĂLBATICI 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova оn direct 20:50 Super – loto 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:15 Meteo 22:20 Reporterul de gardă 22:45 Un sfert de vorbă 23:05 Prin muzică în Europa TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului 10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea 12:30 România văzută altfel 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Revista presei germane 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispăruţi fără urmă 18:15 Maşini: teste şi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 O dată-n viaţă 22:00 O dată-n viaţă 23:00 O dată-n viaţă 00:10 Delta 01:50 Ora de business ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc 13:00 Ştirile PROTV 14:15 Tânăr şi neliniştit, ep.4655 15:00 Film: Dragostea, un teren înşelător, partea I 17:00 Ştirile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Film: Total Recall 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:30 O seară perfectă Jurnal TV

Vineri, 24 ianuarie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Petalo romano 06:45 Profil de savant 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 ŞTIRI 09:10 AGRODOLCE 09:45 TINERI ŞI SĂLBATICI 10:15 Un sfert de vorbă 10:35 Arts 21 11:05 Moldova în direct 12:00 Destine de colecţie 12:30 Poftiţi la masă 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:25 Oraşele portuare ale lumii 15:15 Tezaur 15:30 Ring Star 16:30 Stil nou 17:00 ŞTIRI 17:15 TINERI ŞI SĂLBATICI 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:30 Meteo 19:40 Poveste 19:55 Bună seara! 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 AGRODOLCE 22:00 ŞTIRI 22:15 Meteo 22:20 Fii tânăr! 23:05 SIMULATORII TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Preţuieşte viaţa 10:15 Preţuieşte viaţa 11:15 Preţuieşte viaţa 12:30 România văzută altfel 13:00 România deşteaptă 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Pe urmele lui Avraam 16:50 Superconsumatorul 17:25 Legendele palatului 18:05 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Calea europeană 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Eroul din St.Louis 22:45 Culoarul morţii 01:50 Tezaur folcloric ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Coroana de foc 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruţă 17:00 Ştirile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Rambo 3 22:30 Film: Ştiu ce ai facut astă-vară 00:15 Ştirile ProTV cu A. Loghin (r) 00:45 O seară perfectă Jurnal TV

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex), 17:00, 19:00, 19:40 (sp), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 Modern Family 14:00 The Odd Life of Timothy Green 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Suits 20:30 High Crimes 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:55 Mai pe scurt 23:00 Game of Thrones 00:00 Nip/Tuck 00:45 Flight

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex), 17:00, 19:00, 19:40 (sp), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Paparazzi 11:30 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 Modern Family 14:00 Film Rumor Has It 16:00 Bones 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Suits 20:30 Film Bridget Jones’s Diary 22:55 Mai pe scurt 23:00 Game of Thrones 00:00 Nip/Tuck 00:45 Valkyrie

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex), 17:00, 19:00, 19:40 (sp), 22:30 Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar 10:45 Asfalt de Moldova 11:30 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 Modern Family 14:00 Sweet Home Alabama 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Suits 20:30 Cabinetul din Umbră 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:55 Mai pe scurt 23:00 Game of Thrones 00:00 Nip/Tuck 00:45 Signs

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex), 17:00, 19:00, 19:40 (sp) Jurnalul 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Patrula Jurnal TV 11:45 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 12:55 Earth TV 13:30 Modern Family 14:00 Two Weeks Notice 15:55 Earth TV 16:00 Bones 16:45 Teleshopping 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:50 În mintea criminalului 20:30 The Lone Ranger 23:00 Black Swan 00:30 Прямой Разговор

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми”. 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Идеальный брак” 00:10 “Primele stiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 “Кружево соблазна”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми”. 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериa�� “Идеальный брак” 00:10 “Primele stiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 “Политика”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми”. 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Идеальный брак” 00:10 “Primele stiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 “На ночь глядя”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:05 “Человек и закон” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Новый Год на Первом 00:25 “Primele stiri” (rus) 00:40 фильм “Охотник”

Sâmbătă, 25 ianuarie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Oraşele portuare ale lumii 07:00 TROIŢA 08:30 Global 3000 09:00 LEGENDA LUI ZORRO 09:30 FRUMOASA ADORMITĂ 09:55 Promo 10:00 Ştiinţă şi inovare 10:30 „La Balul Micului Prinţ” 11:00 Casa mea 11:30 Stil nou 12:00 Avangaraj 13:00 Ştiri pozitive 13:20 Parteneriate pentru fiecare copil 14:25 Cipru – poarta spre Orient 15:20 Aniversări 16:00 Eurobox 16:30 Energia regenerabilă 17:00 ŞTIRI 17:15 Art club 17:50 Cinemateca universală 18:05 2014-Anul Dumitru Matcovschi 18:10 Erudit cafe 19:00 MESAGER 19:30 Meteo 19:35 Poveste 19:50 O seară în familie 20:50 Promo 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 Dor 22:00 ŞTIRI 22:15 Meteo 22:20 PLUTONIERUL ROCCA 23:50 Legendele muzicii TVR 1 06:00 Pe scurt despre orice 06:10 Exclusiv în România 06:55 Zestrea românilor 07:30 Moştenirea clandestină 08:30 Clubul desenelor animate 09:00 Viaţa dublă a lui Eddie McDowd 10:00 Beneficiar România 10:35 Garantat 100% 11:30 Tezaur folcloric 12:30 Esenţe 13:00 Ora regelui 14:00 Telejurnal 14:30 37°C 15:15 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15:20 37°C 15:50 Concertul de Anul Nou Viena 18:05 Exclusiv în România 18:50 Teleenciclopedia 20:00 Telejurnal 21:10 Floarea Soarelui 23:00 Profesioniştii 00:10 Partenerii 01:45 Esenţe ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Spion fără voie 12:00 În Profunzime cu L. Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:05 În Profunzime cu L. Bogza (r) 13:20 Teleshopping 13:35 MasterChef (sezon 1) 15:15 Film: Un băiat de milioane 17:00 Film: Tineri însurăţei 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 20:45 Film: Dennis, pericol public 22:30 Film: Ucigaşi de schimb 00:00 O seară perfectă 01:00 Fabricat în Moldova Jurnal TV 06:00 Jurnalul 06:30 A Little Princess 08:00 Deşteptarea de week-end 08:55 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 A Turtle’s Tale 11:50 Mai pe scurt 11:55 Earth TV 12:00 Jurassic Park 14:00 Once Upon a Time 14:55 Earth TV 15:00 The Vampire Diaries 15:45 Teleshopping 16:00 Soul Surfer 17:55 Earth TV 18:00 Patrula Jurnal TV 19:00 Jurnalul 19:30 Star Trek Into Darkness 21:30 Păpuşefii 22:00 Watchmen 00:45 Centurion

Duminică, 26 ianuarie Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Cipru – poarta spre Orient 07:10 Promo 07:15 Cuvint le Credinţei 08:00 Portrete оn timp 08:30 Promo 08:40 Dialog social 09:00 Poftiţi la masă 09:30 Colecţia design 10:00 Ring Star 11:00 Părinţi şi copii 11:35 La datorie 12:00 Moldovenii de pretutindeni 12:30 Natura оn obiectiv 13:00 Koffy Anan 14:00 Baştina 14:45 Tezaur 15:00 “Art Show” 16:30 World Stories 17:00 ŞTIRI 17:15 Cultura azi 18:00 Evantai folcloric 18:40 Loteria 18:50 2014-Anul Dumitru Matcovschi 19:00 MESAGER 19:30 Meteo 19:35 Poveste 19:50 Anatol Viţu 20:50 Promo 21:00 ŞTIRI 21:20 Fotbal non stop 22:00 ŞTIRI 22:15 Meteo 22:20 Anatol Viţu 23:05 MARTOR FĂRĂ VOIE TVR 1 06:00 Teleenciclopedia 06:55 Zestrea românilor 07:30 Universul credinţei 08:20 Simbolica 08:30 Universul credinţei 09:30 Pro patria 10:00 In grădina Danei 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului 13:00 Ultima ediţie 14:00 Telejurnal 14:30 Superconsumatorul 15:00 Tezaur folcloric 16:00 Magazin Mondial FIFA 2014 16:30 Vine Olimpiada Albă! Sochi 2014 18:00 Măria Sa: Birlic 19:00 Lozul cel mare 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 22:50 Genova 00:30 Maria Sa: Birlic 01:25 Magazin Mondial FIFA 2014 01:55 Sport ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un băiat de milioane (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.7, an 4 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Tineri însurăţei (r) 15:15 Film: Un alt început 17:00 Film: Dennis, pericol public (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 20:45 Film: Pe jumătate mort 22:30 Film: Camera de refugiu 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Ştirile PROTV (r) Jurnal TV 06:00 Jurnalul 06:30 Nim’s Island 08:00 Deşteptarea de week-end 08:55 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 10:55 Earth TV 11:00 Documentar 12:00 The Lost World 13:55 Earth TV 14:00 Once Upon a Time 15:00 The Vampire Diaries 15:55 Earth TV 16:00 Two Brothers 18:00 Paparazzi 18:55 Earth TV 19:00 Jurnalul 19:30 27 dresses 21:15 Ora de ras 22:15 World War Z 00:15 Red Eye

Prime Первый канал

Prime Первый канал

05:50 фильм “Чудный характер” 06:00 Новости 06:10 Фильм “Чудный характер” Прод. 07:25 фильм “Маленькие трагедии. Каменный гость” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Леонид Ярмольник. “Я - счастливчик!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 фильм “Вертикаль” 14:30 “Ледниковый период”. Финал 17:20 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости 18:15 “Голливудские грезы Родиона Нахапетова” 19:20 “Минута славы” Финал 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 К дню рождения Владимира Высоцкого. “Своя колея” 23:40 фильм “Где-то”

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:50 комедия “Волга-Волга” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Сочи. Между прошлым и будущим” 13:25 “Свадебный переполох” 14:30 “Про доброе старое кино” 15:25 К 90-летию киностудии. “Мосфильм”. Рождение легенды” 17:15 фильм “Верные друзья” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. 22:45 “Кубок профессионалов” 01:15 “Повтори!” Пародийное шоу. Финал


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

I 23

avizier Inspecţia Socială

ВНИМАНИЮ ЮРИДИЧЕСКИХ И ФИЗИЧЕСКИХ ЛИЦ, КЛИЕНТОВ И ПАРТНЕРОВ B.C. «VICTORIABANK» S.A.

Inspector 2 funcţii Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul: mun. Chişinău, str. Hînceşti 53, bloc B, et. 6, pagina web a Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei www.mmpsf.gov.md şi pe sait-ul civic.md Contacte: tel. 022999-239.

CIA «ASITO» SA, выступая в качестве акционера B.C. «Victoriabank» S.A., предупреждает Клиентов и Партнеров B.C. «Victoriabank» S.A. о том, что после переизбрания действующего Совета Директоров Банка, все сделки Банка будут оспорены в компетентных судебных инстанциях с целью признания их недействительными. В сложившихся обстоятельствах, ответственность и риски по указанным правоотношениям ложатся на лиц, принявших решение о вступлении в такие правоотношения с Банком.

Акционер B.C. «VICTORIABANK» S.A. CIA ”ASITO” S.A. __________________ µ __________________

ÎN ATENŢIA PERSOANELOR JURIDICE ŞI FIZICE, CLIENŢI ŞI PARTENERI AI B.C. «VICTORIABANK» S.A. CIA «ASITO» SA, în calitate de acţionar al B.C. «Victoriabank» S.A., atenţionează Clienţii şi Partenerii B.C. «Victoriabank» S.A. despre faptul că după realegerea actualului Comitet de Direcţie al Băncii, toate tranzacţiile Băncii vor fi contestate în instanţele de judecată competente în vederea declarării nulităţii acestora. În astfel de circumstanţe, răspunderea şi riscurile aferente raporturilor juridice menţionate, se pun pe seama persoanelor care decid participarea la aceste raporturi juridice cu Banca.

Acţionar al B.C. «VICTORIABANK» S.A. CIA ”ASITO” S.A.

ANGAGĂRI Lumos Foundation Moldova anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor funcţii vacante: specialist în educaţie - 1; specialist în participarea copiilor - 1. Detalii referitoare la termenii de referinţă pot fi solicitate la adresa office.moldova@lumos.org.uk Persoanele interesate vor expedia la adresa electronică menţionată sau la adresa poştală MD 2012, Chişinău, str. Bănulescu Bodoni 14/1, etaj 1, următoarele documente: CV; scrisoare de intenţie, cu indicarea funcţiei pentru care se aplică; datele a 2 persoane de referinţă. Data limită pentru aplicare - 01 februarie 2014. Candidaţii preselectaţi vor fi invitaţi la interviu în perioada 5 - 7 februarie 2014. Data estimată a angajării - 15 Februarie 2014.

Metodist Principal Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare al Asociaţiei Obşteşti “Societatea Orbilor din Moldova, cu sediul în mun. Chişinău, anunţă concurs de selectare a candidaţilor pentru funcţia de Metodist Principal. Atribuţii şi responsabilităţi: Acordarea asistenţei metodice în domeniul reabilitării sociale a persoanelor cu dizabilităţi de vedere, coordonarea activităţii de prestare a serviciilor. Pregătire profesională: Studii în domeniul psihopedagogiei speciale/ asistenţă socială. Experienţa de lucru in domeniul dat constituie un avantaj. Competenţe şi abilităţi: Cunoaşterea limbilor română şi rusă, posedarea limbii engleze ar fi un avantaj; Cunoaşterea programelor MS Office (Word, Excel, PowerPoint etc.); Capacitatea de interacţiune şi comunicare cu beneficiarii; Stabilitate emoţională, rezistenţă la dificultăţi; Responsabilitate; Corectitudine; Perseverenţă; Aptitudini de comunicare interpersonală eficientă; Atitudine pozitivă şi proactivă. Cei interesaţi pot trimite CV-ul până pe data de 31 ianuarie 2014, la adresa:centrulsom@rambler.ru Detalii la telefonul 022 731493

Angajăm psiholog AO Altruism angajeaza psiholog cu un orar semi-flexibil de lucru în cadrul Campaniei de prevenire a suicidului, în special la adolescenţi şi tineri. Scopul postului: Asistenţa persoanelor, care trec prin crize emoţionale. Cerinţele faţă de candidat: Studii superioare în domeniul psihologiei. Atitudine pozitivă, motivaţie personală, interes pentru specializare în suicidologie şi disponibilitate de a învăţa Abilitate de autoorganizare a muncii, disciplină personală. Disponibilitatea de lucru după orar semi-flexibil si de intervenţie în situaţii de urgenţă. Experienţa anterioară şi pasiune pentru consilierea copiilor, adolescenţilor, tinerilor, pasiune pentru domeniul sănătăţii mintale Cunoaşterea limbilor rusă, romana, engleză Abilităţi de comunicare in mediul profesionist în scris şi oral Nivelul de utilizator avansat internet, calculator, reţele sociale Autocontrol, rezistenţă la stres, abilitatea de a face faţă informaţiei şi evenimentelor cu puternică încărcare emoţională negativă. Abilităţi de lucru în echipă, flexibilitate, cunoaşterea şi respect faţă de tipologii personale. Dedicare pentru dezvoltare personală, cunoaştere de sine, atît la capitolul calităţi, cît şi la capitolul neajunsuri. Experienţe de angajare anterioare, respect şi consideraţie pentru cultura muncii organizaţionale. Candidaţii interesaţi sunt invitaţi să trimită CV, scrisoarea de motivare şi aşteptările financiare pînă în data de 10 ianuarie 2014 la adresa ajutor@pentruviata.md în copie cu liuba.ceban@gmail.com cu menţiunea în titlul mesajului ”Pozitie psiholog”. Persoanele preselectate vor fi invitate la testare, urmată de interviu. Doar persoanele selectate vor fi contactate. Detalii despre activitatea AO Altruism pe pentruviata.md Persoana de contact – Liuba Ceban, tel. 06937900

A fost lansat primul apel pentru Programul Erasmus Comisia Europeană a anunţat primul apel pentru aplicaţiile în cadrul noului Program Erasmus +. În cadrul primului apel, anunţat pentru martie 2014, R. Moldova precum şi Ţările Parteneriatului Estic vor fi eligibile pentru câteva acţiuni ale noului Program şi anume Programul Jean Monnet şi cel de Masterate Comune. Programul Jean Monnet va oferi oportunitate instituţiilor de învăţământ superior din R. Moldova de a beneficia de proiecte specializate în studii europene pentru promovarea sistemului de predare şi cercetare. Prin Proiecte de Masterate Comune, universităţile din R.Moldova vor deveni parte a unor consorţii ale instituţiilor de învăţămînt superior din Europa, care vor oferi Masterate Comune. Acest fapt va spori vizibil calitatea formării profesionale, capacităţile instituţionale şi umane ale universităţilor din Moldova. La finele anului curent, R. Moldova va fi eligibilă şi la alte acţiuni ale Programului Erasmus+, care consună cu obiectivele Acordului de Asociere cu UE. Noul Program Erasmus + este un Program pentru Educaţie, Formare, Tineret şi Sport, prevăzut pentru 2014-2020. Obiectivul programului constă în sporirea competenţelor şi angajarea în câmpul muncii prin modernizarea Educaţiei, Formării şi activităţilor de Tineret. Programul e finanţat de către UE şi va oferi o serie de oportunităţi studenţilor, cercetătorilor, cadrelor didactice şi instituţiilor de învăţământ din întreaga lume. Programul Erasmus + este prevăzut pentru şapte ani şi va avea un buget total de 14.7 billioane Euro. În fazele anterioare ale Programelor UE, R. Moldova a beneficiat de mai multe proiecte. Cel mai relevant este exemplul Programului TEMPUS. Astfel, începând din 1994 şi până în prezent instituţiile de învăţământ superior din ţară au implementat circa 74 proiecte TEMPUS în valoare de 16 mln euro. Din 2004, tinerii din R. Moldova au obţinut, anual, în cadrul Programului ErasmusMundus, 5-10 burse de Masterat în centre universitare Europene. Instituţiile de învăţământ superior s-au încadrat activ, începînd cu 2007 în Programul Erasmus Mundus Acţiunea II prin care, anual, în jur de 180 de tineri moldoveni beneficiază de burse de mobilitate de scurtă durată. Astfel, doar în 2013, în cadrul acestui program de 11 universităţi din ţară au fost implementate 15 proiecte. Din 2013, a demarat şi Programul Twinning, care vizează învăţămîntul preuniversitar şi care se axează pe formarea unui mediu online destinat formării continue a profesorilor şi desfăşurării proiectelor educaţionale comune. La acest proiect au participat pînă acum 79 de şcoli, 166 deprofesori fiind înregistraţi pe platforma programului. Pînă în prezent, în cadrul acestui program au fost desfăşurate 36 de proiecte didactice.


24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 1 (454) joi, 16 ianuarie 2014

ultimA PAGINĂ Eminescu ne adună sub steagul limbii române Zeci de tineri, oameni de cultură, politicieni şi iubitori ai creaţiei lui Mihai Eminescu au venit miercuri, 15 ianuarie, la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, pentru a-i aduce un omagiu cu ocazia celei de-a 164-a aniversări. Atmosfera a fost încălzită cu o doză de romantism specifică sec. XIX datorită studenţilor de la Academia de Arte, care au venit îmbrăcaţi în costume de epocă. Totodată, în spiritul tradiţiilor junimiste şi a celor de la Bolta Rece, cei prezenţi la eveniment au fost serviţi cu vin fiert cu piper şi scorţişoară. Tot pe 15 ianuarie este sărbătorită şi Ziua Culturii Naţionale, iar participanţii la eveniment au ţinut să amintească despre importanţa creaţiei eminesciene în literatura română. „Eminescu rămâne să fie şi poetul nostru tutelar, care ne reprezintă şi care a sintetizat istoria noastră într-o sintagmă celebră pe care o repetăm

Concert simfonic dedicat Zilei Culturii Naţionale Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, la Chişinău s-au organizat mai multe evenimente culturale. Marţi, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău a pregătit în Sala Mare a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” un concert extraordinar de muzică simfonică dedicat Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a adus pe scena din Chişinău doi artişti români de renume mondial: pianista Ilinca Dumitrescu şi violoncelistul Cristian Florea. Concertul a fost susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale, condusă de celebrul dirijor spaniol de origine română Octav Calleya, şi Capela Corală Academică „Doina”. În program: Franz von Suppe cu Uvertura Poet şi Ţăran; Ludwig van Beethoven — Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră (solistă Ilinca Dumitrescu); Ion Dumitrescu cu Preludiu simfonic, precum şi Doru Popovici — Omagiu lui Sadoveanu (pt. violoncel şi orchestră. Solist: Cristian Florea). Intrarea liberă.

foarte frecvent: „suntem români şi punctum”, a declarat scriitorul Arcadie Suceveanu. „Chiar dacă tinerii nu mai citesc poezii aşa cum citeau odinioară, cele mai simple şi fireşti sentimente umane îi apropie inevitabil de poezia lui Eminescu. El ne poate aduna pe toţi la bustul lui, sub steagul limbii române. Dacă la Vilnius am devenit europeni şi punctum, la Chişinău am redevenit români şi punctum. Având în vedere că putem vorbi legal limba română”, a mai adăugat preşedintele Uniunii Scriitorilor, cu referire la decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău privnd declararea limbii române ca limbă oficială a R.Moldova. Mihai Eminescu, poetul naţional al întregii Românii, s-a născut pe 15 ianuarie 1850 la Botoşani, România, fiind al şaptelea din cei 11 copii ai familiei Eminovici. A decedat pe 15 iunie 1889. R.R.

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gradă

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gradă

„Gerar”, festival folcloric la Chişinău Circa 20 de colective folclorice din toate zonele R. Moldova s-au adunat la ARTICO, în cadrul Festivalului de Datini şi Tradiţii folclorice „Gerar”. Festivalul a adunat circa 500 de participanţi. Evenimentul e la a 15-a ediţie, după ce în perioada reconstrucţiei Centrului ARTICO acesta fusese suspendat. Gazdele festivalului din acest an sunt Surorile Osoianu. Organizatorii spun că scopul principal al festivalului a fost de a promova datinile şi tradiţiile poporului.

Marele premiu al festivalului, în valoare de 10 mii de lei, a fost acordat Ansamblului „Gălbeniţa” din Hânceşti. Membrii acestuia spun că pe banii oferiţi în calitate de premiu vor cumpăra instrumente muzicale. Colectivul „Băştinaşii” din Criuleni a obţinut premiul de 3000 de lei pentru simpatia publicului. În cadrul festivităţii au mai fost premiate „Cel mai bun port popular, cea mai bună stea confecţionată, cea mai bună mască”, scrie unimedia.md.

Foto: www.unimedia.md


ZdG nr. 454 [January 16, 2014]