Issuu on Google+

pagina 10 I exclusiv

Interviu cu Vladimir Afanasiev, jurnalist

Ulciorul democraţiei e plin ochi, dar ce e în el? Nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

Sârmă ghimpată pe limba română pagina 13 I reporter special

Foto: Raisa Răzmeriţă / Colaj: Ziarul de Gardă

circ în tramvai Fenosa şi becurile de Crăciun În ajunul sărbătorilor de iarnă, Union Fenosa ar putea să lase Primăria Chişinău fără lumină din cauza beculeţelor instalate în faţa primăriei şi pe străzi. Pagina 20 Padurea Domnească II Un grup de procurori, judecători şi oameni de afaceri au scris o cerere secretă către „Moldsilva”, prin care solicită permise pentru vânătoarea de iarnă. Pagina 20

Concurs

14 premii pentru poştaşi

Concurs

P

oştaşii din localităţile care vor avea cel mai mare număr de abonaţi la ZdG pentru 6 şi pentru 12 luni ale anului 2014, pot participa la Concursul „14 premii pentru poştaşi”. Pentru a participa la concurs e nevoie să remiteţi la redacţie copiile abonamentelor la ZdG realizate pentru 6 sau 12 luni în localitatea Dvs. Plicul trebuie remis la redacţie până la 25 decembrie 2013, având următorul conţinut: copii ale abonamentelor perfectate pentru 6 sau pentru 12 luni ale anului 2014, numele şi datele de contact ale poştaşului. 14 poştaşi care vor demonstra că au realizat cel mai mare număr de abonamente la ZdG pentru anul 2014 vor fi premiaţi de redacţie. detalii în pagina 8

A

13.12.2013

pentru anul 2014

bonaţi-vă prietenii, colegii, iubiţii, părinţii, buneii, copiii, nepoţii, finii, naşii, învăţătorii, profesorii, elevii, primarii, medicii, poliţiştii, procurorii, miniştrii, liderii, eroii, idolii, chiar şi duşmanii.

ZdG oferă reduceri de preţ pentru toţi doritorii de a se abona la ZdG pentru anul 2014. La 13 decembrie este anunţată o zi specială cu reduceri de 10% la preţul unui abonament la ZdG. E o ocazie ideală să vă asiguraţi lectura ZdG pentru anul 2014. Un abonament la ZdG e şi un cadou inteligent pentru cei dragi, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Abonaţi-vă prietenii, colegii, iubiţii, părinţii, buneii, copiii, nepoţii, finii, naşii, învăţătorii, profesorii, elevii, primarii, medicii, poliţiştii, procurorii, miniştrii, liderii, eroii, idolii, chiar şi duşmanii. Abonaţi orice persoană care vrea să citească un ziar de investigaţii.


2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Politic

Ucraina, o nouă Iugoslavie? Petru Grozavu petru@zdg.md

Foto: www.nbcnews.com

Protestatarii care cer integrare europeană, aliniaţi într-un rând, aşteaptă să ia masa în timpul unui miting în Piaţa Independenţei din Kiev.

România se „bate” pentru Moldova R. Moldova şi Georgia trebuie să se bucure de tot sprijinul pentru „a se înscrie ireversibil pe drumul european”. Declaraţia aparţine ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, şi a fost făcută la reuniunea Consiliului de Afaceri Externe al UE, care a examinat Foto: www.rnews.ro rezultatele Summit-ului de la Vilnius. Corlăţean a insistat asupra unei mai mari diferenţieri în abordarea statelor partenere, care să permită avansarea unor membri, precum R. Moldova şi Georgia, angajate ferm pe calea integrării, a remarcat Corlăţean. El a sugerat accelerarea finalizării procesului de liberalizare a vizelor pentru R. Moldova şi Georgia, iar semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb şi demararea implementării Agendei de Asociere „să se întâmple cât mai curând în 2014”.

Separatismul, la perete în Rusia Deputaţii Dumei de Stat au aprobat, în primă lectură, un proiect de lege care prevede pedepse penale pentru instigare la separatism şi atentate la integritatea teritorială a Rusiei, scrie Moldpres. Iniţiativa unui astfel de proiect vine din partea deputaţilor Foto. www.descopera.ro patrtidului comunist din Rusia şi prevede sancţiuni în amenzi de la 300.000 de ruble ruseşti (6600 euro) şi închisoare de la 3 până la 20 de ani. Se vor considera vinovate şi vor fi deferite justiţiei persoanele care, prin mesajele şi acţiunile lor, vor pune în pericol integritatea teritorială a Rusiei. Sancţiunile vor fi mai dure în cazurile de propagare a separatismului prin intermediul mass-media sau al internetului.

Alarmă falsă la Moscova Conducerea Federaţiei Ruse se va convoca într-o şedinţă specială pentru a discuta situaţia din Transnistria, în condiţiile în care R. Moldova a parafat, la Vilnius, Acordul de Asociere cu UE. Anunţul a fost făcut de vicepremierul rus, D. Rogozin, într-un interviu pentru Foto: www.pesurse.r „Eho Moskvî”. „Rusia este garantul stabilităţii în regiune şi statul care are mulţi cetăţeni acolo şi sigur ne gândim cum să ne salvăm oamenii. Ulterior, vom vorbi despre anumite decizii economice, prin care vom scoate Transnistria din izolare şi nu vom permite sugrumarea ei”, declară vicepremierul rus. Rogozin încearcă să provoace panică în stânga Nistrului, deşi autorităţile de la Chişinău au dat asigurări de mai multe ori că asocierea la UE nu va fi în defavoarea, ci în favoarea ambelor maluri ale Nistrului.

Cu UE sau cu Rusia? UE şi Rusia au discutat subiectul ucrainean la nivelul miniştrilor de Externe. Întrevederea a avut loc după mai multe reproşuri reciproce între părţi. Bruxellesul a acuzat Kremlinul că face presiuni asupra Ucrainei,  silind-o să renunţe la  semnarea Acordului de Foto: www.rappler.com Asociere cu UE. Moscova, la rândul ei, a reproşat UE că s-ar amesteca în treburile interne ale Ucrainei prin susţinerea protestelor antiguvernamentale de la Kiev. Cei mai mulţi dintre miniştrii europeni au optat pentru un mesaj conciliant, subliniind că situaţia de la Kiev nu trebuie să afecteze relaţiile dintre UE şi Rusia şi că Moscova nu are de ce să se teamă de un acord de liber schimb UE-Ucraina, la care şeful diplomaţiei ruse, S. Lavrov, a spus că ţara sa se teme să fie „inundată cu produse europene”.

Cu Rusia, de la egal la egal Chişinăul trebuie să-şi spună cu voce tare poziţia asupra problemelor pe care le are cu Rusia. „Trebuie să vorbim ferm cu ruşii. Nu putem rămâne timizi, dând impresia că ne lăsăm intimidaţi. Orice indice de slăbiciune te pune în situaţie dificilă”. Este declaraţia AmFoto: europalibera.org basadorului R. Moldova în Franţa, Oleg Serebrian, ca răspuns la embargoul impus de Rusia asupra vinurilor moldoveneşti. În opinia lui Serebrian, punctul „de cotitură” în relaţiile economice cu Rusia a fost anul 2009, când piaţa europeană a înlocuit-o pe cea rusă, preluând 55%. „A fost o diversificare forţată. Ei, practic, ne-au impus să devenim independenţi. Lecţia învăţată este atât una economică, cât şi una diplomatică”, spuine Serebrian.

Rusia nu a găsit, deocamdată, o soluţie mai bună de a răspunde Europei la evenimentele din Ucraina, decât a se pregăti de război, un război militar, posibil chiar nuclear, dacă-i să luăm în serios ameninţările de săptămâna trecută, lansate (fie şi indirect) de vicepremierul rus D. Rogozin la adresa SUA şi a partenerilor săi strategici. Declaraţia a fost făcută în contextul situaţiei post-Vilnius din Ucraina şi din jurul Ucrainei. Potrivit aceluiaşi Rogozin, Moscova se pregăteşte să examineze, săptămâna viitoare, situaţia în spaţiul post-sovietic după Summitul de la Vilnius şi planul de acţiuni în vederea apărării intereselor sale în acest spaţiu. Strategii de la Moscova îşi au explicaţiile lor, legate de Parteneriatul Estic. Rusia porneşte de la premisa că, din momentul în care, la Vilnius, Ucraina (alături de ea şi Armenia, Belarus, Azerbaijan) au rămas în afara proiectului de integrare europeană, ele nu şi-au pierdut statutul de părţi ale spaţiului ex-sovietic (CSI) şi rămân în zona de interese pe care Rusia a pretins-o mereu ca fiind rusească. Ruşii operează cu rezultatele summitului. Scorul de 4:2, în loc de 3:3, a fost, - zic ei, un câştig pentru Rusia şi nu pentru Bruxelles. O fi, proiectul fiind dat peste cap, pe ultima sută de metri, de Ucraina. Capitularea Ucrainei în faţa Rusiei şi refuzul de a semna (singurul candidat la semnare) asocierea la UE a perturbat total relaţiile Vestului cu Estul, aducând situaţia în pragul unui nou război rece. Deşi Chişinăul şi Tbilisi au rămas pe distanţă şi au parafat la Vilnius aceleaşi două acorduri cu UE, iar Bacu a semnat pentru regim simplificat de vize cu UE, verdictul dat de mai mulţi experţi locali şi străini a fost că, la Vilnius, UE a pierdut partida cu Rusia pentru estul post-sovietic, ceea ce a întărit şi mai mult convingerile Kremlinului că Ucraina (la fel ca şi Armenia, Belarus şi Azerbaijanul) i-ar aparţine ca parteneri, ca spaţii de securitate şi de influenţă. Deşi, Rusia este departe de gândul că R. Moldova şi Georgia nu mai sunt şi ele părţi ale aceluiaşi spaţiu.

Faptul că, după Vilnius, manifestările pro-UE la Kiev s-au amplificat, că Ucraina stă pe baricade, separată între Vest şi Est, că protestatarii cer asocierea la UE şi instituirea unui moratoriu asupra acordului de asociere la Uniunea Vamală, că autorităţile mai multor regiuni au declarat nesupunere puterii centrale, iar ucrainenii sunt pe baricade nu doar la Kiev, dar şi la Odesa, Lvov sau Kirovograd, nu aveau cum să nu supere Rusia, pentru că aceste manifestări sunt, până la urmă, anti-ruse. Marele disconfort al Moscovei nu vine, însă, de aici. Kremlinul face zâmbre că protestatarii au sprijinul UE, al SUA şi al noilor lor parteneri - R. Moldova şi Georgia, care s-au solidarizat cu Maidanul, manifestă

Potrivit marelui strateg american al războiului rece, Zbigniew Brzezinski, situaţia din Ucraina nu se va rezolva fără noi schimbări geopolitice în regiune. Va repeta Ucraina soarta Iugoslaviei?

cu ei şi îi cer lui Ianukovici să le respecte dreptul alegerii. Moscova a acuzat Bruxelles-ul şi Casa Albă de amestec în treburile interne ale Ucrainei, iar şeful diplomaţiei ruse, S. Lavrov, a cerut, luni, la Bruxelles, la întrevederea cu miniştrii de Externe ai UE, să fie respectată suveranitatea Ucrainei – lucru pe care l-au cerut pentru Rusia şi omologii lui Lavrov. Părţile s-au despărţit în ideea că Ucrainei trebuie să i se dea libertatea de a alege cu cine şi încotro să meargă. Uşor de spus. Ucraina este prea mare şi prea diferită ca să poată alege atât de uşor acelaşi drum. Puterea este cu Estul (şi Estul cu puterea), Piaţa este cu Vestul şi Vestul cu Piaţa. Aşa stau lucrurile. Ucraina riscă, mai degrabă, să se rupă în două, decât să ajungă să se unească sub acelaşi steag. Vestul Ucrainei va vrea în Vest, estul - în Est. Situaţia în jurul Ucrainei rămâne tensionată. Opoziţia şi protestatarii rămân pe baricade. În relaţiile cu puterea nicio schimbare, iar vizita de marţi la Moscova a preşedin-

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

telui Ianukovici şi noile înţelegeri cu Rusia au scandalizat lucrurile şi mai mult. Vestea bună apărută în presă e că Ucraina va primi gaz mai ieftin de la ruşi, vestea proastă e că nimeni nu ştie ce preţ a cerut Rusia pentru ieftinirea gazului. În presă au apărut deja opinii că Ianukovici ar fi semnat la Moscova şi documente ce vizează parteneriatul strategic, nu doar economic cu Rusia. Maidanul a explodat din nou. Casa Albă şi UE s-au arătat îngrijorate de pasul pe care l-a făcut Ianukovici, în situaţia în care pentru joi şi vineri la Bruxelles erau planificate noi negocieri privind asocierea Ucrainei la UE. S-ar putea ca Ianukovici să fi trimis din nou „mingea” în aut, aşa după cum a făcut-o şi în ajunul Summitului de la Vilnius. Dacă Kievul a intrat în legământ strategic cu Rusia, Kremlinul va încerca să acţioneze, aşa după cum au ameninţat deja Putin şi Rogozin: militar. Presa rusă scria săptămâna trecută că până la sfârşitul anului Rusia va avea dislocate două baze militare noi în două dintre statele membre ale Parteneriatului Estic Armenia şi Belarus, iar săptămâna aceasta, potrivit Ministerului rus al Apărării, frontiera cu UE a fost împânzită cu sisteme de rachete Iskander. Nemijlocit legat de Ucraina, pe 23-27 decembrie în Crimeea sunt planificate aplicaţii militare „antiterro”, cu implicarea infanteriei marine ruse de la Sevastopol. Liderii opoziţiei ucrainene acuză că aplicaţiile au ca scop preluarea controlului asupra instituţililor statului în regiune şi începutul unei operaţiuni anti-Maidan. Aşa sau nu, situaţia în Ucraina nu se va rezolva prea repede şi nici prea uşor. Interesele în jurul Ucrainei sunt prea mari, iar „cazul ucrainean” va avea consecinţe nu doar pentru Ucraina. Şi Chişinăul trebuie să ţină cont de posibilele evoluţii. Iar asta înseamnă să nu repete, cel puţin, greşeala lui Ianukovici, să joace la o singură poartă. „De evoluţiile situaţiei în Ucraina depinde soarta întregului continent european”, spune într-o declaraţie pentru The Telegraf şeful diplomaţiei britanice, William Hague, iar marele strateg american al războiului rece, Zbigniew Brzezinski, este şi mai direct în declaraţii. Potrivit lui, situaţia din Ucraina nu se va rezolva fără schimbări geopolitice în regiune. Va repeta Ucraina soarta Iugoslaviei?

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor. IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi. Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 1795 Tiraj. 4760 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 3

Politic

pe scurt Premieră pentru Germania. Nemţii vor avea o femeie în funcţia de ministru de război. E vorba de Ursula von der Leyen, fost ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale, pe care presa germană o consideră drept următorul cancelar al Germaniei, după Angela Merkel.

Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă Parlamentul R. Moldova să adopte integral pachetul de legi anticorupţie

Ion Sturza vrea să revină în politică, pentru că „nu îmi doresc să se întoarcă comuniştii la putere”, spune fostul premier. Mai mulţi analişti politici sunt de părerea că Sturza ţinteşte să ajungă port-drapelul noului Partid Liberal Reformator la parlamentarele din 2014. Politica bate economia. R. Moldova a pierdut, în 2013, 20 milioane USD din cauza embargoului impus de Rusia vinurilor moldoveneşti. Sancţiunile au intervenit după ce Chişinăul a respins propunerea Rusiei de a se retrage din proiectul Vilnius-2013. La Kiev protestatarii rămân pe baricade. Opoziţia insistă să ceară demiterea Guvernului, instituirea unui moratoriu asupra aderării Ucrainei la Uniunea Vamală cu Rusia şi semnarea acordurilor de asociere la UE. Moscova critică modul în care abordează Occidentul evenimentele din Ucraina. Vizitele americanilor şi ale europenilor la Kiev şi încurajarea protestelor antiguvernamentale sunt „ingerinţe directe în treburile suverane ale Ucrainei”, susţine ministrul rus de Externe, S. Lavrov.

William H. Moser, Ambasadorul SUA în R. Moldova

Ambasadorul SUA în R. Moldova cheamă Parlamentul să voteze neîntârziat şi integral pachetul de legi anticorupţie.

Corupţia larg răspândită este o ameninţare pentru temelia unui stat democratic. Aceasta este o antiteză a statului de drept. Corupţia este cel mai greu obstacol în calea investiţiilor şi din perspectiva creşterii economice. Aceasta generează procese de judecată inechitabile, permite impunităţii să înflorească şi distruge credibilitatea şi legitimitatea liderilor guvernamentali şi a instituţiilor statului, spulberând aspiraţiile la o democraţie şi prosperitate veritabilă. Ambasada SUA la Chisinău a sprijinit continuu eforturile Guvernului R. Moldova de a îmbunătăţi cadrul său legislativ care vizează combaterea corupţiei publice. Noi am lucrat întotdeauna în strânsă colaborare cu Ministerul Justiţiei al R.Moldova în cadrul procesului de

elaborare a unui pachet inovator de legi anticorupţie. De exemplu, aceste măsuri noi vor permite – prin condamnare — confiscarea bunurilor obţinute în urma unor fapte ilicite sau de corupţie, inclusiv prin estorcare şi dare de mită sau prin manipularea acordurilor guvernamentale. De asemenea, testarea integrităţii funcţionarilor din sectorul justiţiei va fi obligatorie. În acest an, Ambasada a facilitat o serie de discuţii, dezbateri publice şi conferinţe cu actori din sectorul justiţiei şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru a discuta şi a perfecţiona aceste proiecte de legi. Ambasada salută primul pas luat de către Parlamentul R.Moldova de a adopta pachetul de legi anticorupţie. Odată adoptate şi implementate, aceste legi vor

îmbunătăţi competenţa organelor de drept din Moldova de a urmări penal funcţionarii publici implicaţi în scheme de corupţie şi de luare de mită. În Statele Unite, funcţionarii publici corupţi sunt investigaţi în mod constant. În perioada 1976-2010, în Statele Unite ale Americii au fost pronunţate în jur de 28000 de condamnări federale în 28000 de cazuri cu implicarea funcţionarilor publici învinuiţi de corupţie.Dacă Guvernul R. Moldova are voinţa politică unificată de a continua pe calea reformelor democratice şi pe calea integrării europene adoptarea unor legi anticorupţie robuste, ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea nivelului corupţiei. Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă Parlamentul R. Moldova să adopte integral pachetul

de legi anticorupţie în lectură finală. Până la urmă, R. Moldova trebuie să facă mai mult decât să adopte doar legi solide. Ţara de asemenea trebuie să demonstreze un angajament cuprinzător faţă de sarcina importantă de a construi un guvern bazat pe principii etice, productiv, transparent şi responsabil; un guvern care oferă oportunităţi pentru oameni de a învăţa şi de a miza pe abilităţile lor în prestarea unei munci cinstite, unde progresul şi promovarea sunt dobândite în mod echitabil, inovaţia şi investiţiile prosperă, iar instituţiile guvernamentale protejează drepturile fiecărei persoane. Prin adoptarea fără întârziere a acestui pachet de legi anticorupţie, Parlamentul va face încă un pas responsabil spre un astfel de viitor.

„Problema corupţiei în R. Moldova va rămâne, dacă judecătorii vor continua să aplice doar amenzi celor implicaţi în scheme de corupţie... UE vrea să vadă performanţe în lupta cu corupţia şi va cere socoteală pentru banii destinaţi combaterii corupţiei...” (Din declaraţia directorului CRPE, Cristian Ghinea)

Lupta cu corupţia: unde-s banii? Alecu Reniţă, preşedinte MEM

C

ontrolul asupra fondurilor este, cred eu, o decizie dictată de ineficienţa instituţiilor care se prezintă ca luptători contra corupţiei, dar în realitate nu rezolvă nimic şi risipesc milioane. Este straniu să auzi cum anumite instituţii şi ONG-uri, specializate pe combaterea corupţiei, văd corupţia pe durata unui proiect, iar când se termină proiectul - se termină şi lupta cu corupţia. Asemenea proiecte nu au rost, ele nu rezolvă nimic, creează doar iluzia luptei cu corupţia. E nevoie de a orienta proiectele spre eliminarea factorilor care generează corupţia şi spre educarea spiritului civic al cetăţenilor, care sunt coparticipanţi la întreţinerea corupţiei.

Ion Guzun, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

C

a să fie mai clar ce se întâmplă în lupta cu corupţia, vă dau un exemplu: din 198 de sentinţe penale, în perioada 2010 - 2012, în 77% din cazuri, instanţele judecătoreşti au aplicat, ca sancţiune, amenda penală, în 11% - suspendarea executării penale şi doar în 1,5% - privaţiune de libertate. Există cel puţin două chestiuni care dau de gândit: 1. Fie urmărirea penală este defectuoasă, 2. Fie instanţele judecătoreşti tolerează actele de corupţie prin aplicarea unor sancţiuni foarte blânde. Mai există încă ceva: lipsa de consecutivitate din partea clasei politice, care, în declaraţii, luptă cu corupţia, dar dincolo de declaraţii nu se vede nimic.

Anatol Ţăranu, analist politic

D

eocamdată, fondurile europene destinate combaterii corupţiei sunt gestionate în R. Moldova de o manieră puţin eficientă. Acest efect, sau această lipsă de efect, se explică prin faptul că, deseori, fondurile sunt gestionate de decidenţii politici care, ei înşişi, în multiple cazuri, sunt „generatorii” corupţiei. Pentru a rupe acest lanţ vicios, e nevoie de implicarea cât mai largă a societăţii civile în procesul de repartizare a fondurilor anticorupţie, cu participarea experţilor străini din partea donatorilor. Un asemenea procedeu poate reduce drastic efectul mimării luptei cu corupţia, caracteristică actualei situaţii în acest domeniu în R. Moldova.

Cristina ţărnă, vicedirector CNA

Î

n cadrul tuturor proiectelor de asistenţă externă de care a beneficiat CNA, fondurile destinate realizării proiectelor au fost gestionate direct de către finanţatori şi agenţiile de implementare. În ultimii 3 ani, CNA a fost antrenat în mai multe proiecte de asistenţă externă, susţinute financiar de către UE prin intermediul PNUDMoldova, GIZ şi KPMG-România, Consiliul Europei. În cadrul Programului TAIEX, susţinut din fonduri UE, angajaţii CNA au beneficiat de mai multe cursuri de instruire. În cadrul tuturor proiectelor de asistenţă externă de care a beneficiat CNA, fondurile destinate realizării proiectelor au fost gestionate direct de către finanţatori şi agenţiile de implementare.

Vitalie Nagacevschi, Jurişti pentru Drepturile Omului

E

ste ştiut că, în R. Moldova, corupţia s-a infiltrat peste tot. Avem corupţie mică, avem corupţie mare. În ceea ce priveşte lupta cu corupţia, aceasta are loc, dar la nivelul corupţiei mici. În corupţia mare sunt implicate persoane „mari”, de care depinde lupta cu corupţia mare. Astfel, avem o situatie curioasă: banii destinaţi luptei cu corupţia ajung pe mâna persoanelor corupte, care ar trebui să combată corupţia, altfel spus, să lupte cu sine insuşi. În consecinţă, aceste persoane mimează lupta cu corupţia prin sancţionarea celor implicaţi în mica corupţie, deturnează fondurile destinate luptei cu corupţia, iar marea corupţie îşi caută de treabă. Asta e. Pentru conformitate, RdG


4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Actual cifra săptămânii

1400 de lei ar putea constitui amenda pentru cei care fumează în locuri publice sau în locurile în care fumatul este interzis. Potrivit unui proiect de lege, avizat pozitiv de Guvern, amenzile pentru fumatul în locuri nepermise, de la autobuze până

declaraţia săptămânii la spitale, ar putea ajunge la 1400 de lei. În proiect se mai prevede ca, din vara anului viitor, avertismentele împotriva fumatului să ocupe 75% din suprafaţa pachetelor de ţigări. Potrivit ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi, pierderile cauzate de fumat bugetului R. Moldova prin pierderea capacităţii de muncă au ajuns la 880 de milioane de lei anual, adică tot atâta cât câştigă statul din vânzarea ţigărilor.

C

ei din judiciar au cerut salarii competitive. Personal aş prefera să văd rezultatele reformelor, apoi să ridic salariile. Oricum, li s-a mers în întâmpinare. Totul depinde de voinţa eşaloanelor de vârf ale sistemului judiciar. Dacă îşi vor asuma responsabilitatea de a-şi exercita funcţia într-un stat democratic de drept, dacă vor fi în stare să-şi vadă eşecurile, dacă vor înţelege momentul istoric şi rolul lor de temelie în crearea viitorului acestui stat, vom avea o perspectivă europeană cu şanse de a ne apăra drepturile legitime în instanţele de judecată, de a crea un mediu de afaceri ptotejat de raideri, de a deveni competitivi printr-o concurenţă loială, de a beneficia de servicii publice fără birocraţie şi de tratament medical fără mită. Lilia Carasciuc, directoare Transparency Unternational Moldova

EŞECUL PRIVATIZĂRILOR:

„Statul a demonstrat că

Foto: gdb.rferl.org

Termocom va fuziona cu CET1 şi CET2 Iniţiativa Guvernului de a crea o megaîntreprindere în capitală din contul comasării celor două CET-uri cu Termocomul a fost avizată pozitiv de CMC în cadrul şedinţei de astăzi, cu votul a 26 de consilieri municipali din cei 36 prezenţi. Proiectul de fuziune, aprobat de Guvern, prevede că 85% din capitalul noii întreprinderi, cu un capital social de 1,68 mld lei, va reveni CET-2. CET-1 va deţine 12%, iar Termocom – 2,25%. Consilierii municipali au propus, de asemenea, să fie creată o comisie care va monitoriza procesul de fuziune a celor trei întreprinderi. Pentru modernizarea sistemului termo-energetic din Chişinău, statul va primi un

împrumut de 40 de milioane de dolari din partea Băncii Mondiale. Potrivit directorului SA „Termocom”, Mihai Cernei, instituţia nu mai poate funcţiona, singurul scenariu este lichidarea Societăţii pe Acţiuni. „Pierderile pe sezon din cauza uzurii şi a scurgerilor agentului termic sunt de aproximativ 350 milioane lei”, a mai spus Mihai Cernei. Potrivit ministerului Economiei, calculele privind participaţiunea fondatorilor în capitalul social al noii întreprinderi au fost făcute de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers Management Consultants din România, iar cifrele sunt proporţionale cu valoarea participaţiunii deţinute de aceştia anterior.

Posturile TV din Rusia prezintă ştiri manipulatorii despre R. Moldova Posturile TV Rossia 24, Rossia 1 şi RTR din Federaţia Rusă au arătat, în ultima vreme, o abordare manipulatorie în reportajele despre situaţia din Republica Moldova, potrivit unui material HotNews. Irina Cebanov, autoarea articolului „Iată DOVADA războiului informaţional pornit de Kremlin împotriva Republicii Moldova”, susţine acest punct de vedere, scriind despre un reportaj realizat de postul Rossia 24 în 8 decembrie. În reportaj apar imagini din gospodăria familiei Cojocaru din satul Ciripcău, Floreşti. Jurnaliştii din F. Rusă au filmat edificii destinate pentru păsările din gospodărie, prezentându-le drept „case de locuit ale

familiei Cojocaru, iar faptele enunţate de către interlocutori au fost rupte din context”, scrie Irina Cebanov în articolul amintit, menţionând că acest val de manipulare media s-a intensificat după ce Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, a declarat că „problema este manipularea foarte urâtă şi grosolană din partea posturilor de televiziune ruseşti, în special a celor finanţate din bugetul public din Rusia, ceea ce lasă de înţeles că aceasta este politica statului rus în raport cu Republica Moldova”, anunţă Media Azi.

Statul a vândut, în primele trei zile de licitaţii „cu strigare”, organizate prin intermediul Bursei de Valori, acţiunile pe care le deţinea la trei companii, deşi preconiza să vândă acţiunile pe care le are în 39 de întreprinderi. Cel mai probabil, spun responsabili din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), bunurile care nu au putut fi privatizate vor fi scoase repetat la mezat în primăvara acestui an, la un preţ mai mic. În perioada 16-20 decembrie, APP a anunţat că desfăşoară, la Bursa de Valori, licitaţii „cu strigare” de privatizare a acţiunilor proprietate publică de stat din 39 de societăţi pe acţiuni, în loturi unice. Astfel, businesmanii erau ademeniţi cu pachetul majoritar de acţiuni la firma de producere a betonului şi articolelor din beton armat „Armo-Beton”, la întreprinderea care se ocupa cu reparaţia aparatelor de zbor şi a tehnicii spaţiale „Aeroport Handling”, la cea care se ocupa de activitatea de desfa-

cere a alimentelor din cadrul Aeroportului „Aeroport Catering”, la cea mai mare întreprindere de stat care fabrică medicamente, „Farmaco”, la hotelul „Chişinău” sau fabrica de covoare „FloareCarpet”. Totodată, statul a pus în vânzare şi pachete de acţiuni mai mici, pe care le deţinea la hotetul „Jolly Alon”, la instituţia de microfinanţare „EurocreditBank” sau la fabrica de mezeluri „Carmez”. Pentru toate cele 39 de bunuri, organizatorii licitaţiilor preconizau să agonisească aproximativ 413 mln. de lei. Doar că, cel puţin după primele trei zile de licitaţiil, planurile oficialilor nu s-au potrivit cu cele ale investitorilor, care au cumpărat acţiunile din doar trei întreprinderi. Cel mai interesant bun au fost cele 34,96% din acţiunile statului la hotelul Jolly Alon, din str. Maria Cibotaru. Pentru ele, s-au obţinut 33.48 mln. de lei, preţul minim cu care au fost scoase la vânzare. Celelalte două vânzări reuşite au adus în vistieria statului doar câteva mii de lei, deoarece la „Carmez” statul deţinea doar 0,11% din acţiuni, pentru care a obţinut 23800 de

lei, iar la Cereal Proiect – 1% din totalul acţiunilor, vândut cu 1815 lei. În total, s-au obţinut 33,5 mln. de lei. Astăzi şi mâine, licitaţiile pentru cele 36 de bunuri rămase sunt în toi. Reprezentanţii APP nu-şi pun însă mari speranţe, ei precizând pentru ZdG că „tot ce a fost interesant a fost în prima zi”. Cel mai probabil, joi şi vineri nu se vor vinde alte acţiuni, iar acestea vor fi scoase repetat la mezat în primăvara anului viitor. Reprezentanţii APP susţin că încă nici ei nu cunosc cine sunt cumpărătorii acţiunilor din cele trei întreprinderi. Tot în această perioadă, sunt organizate concursuri investiţionale şi comerciale pentru alte câteva companii de stat, printre care „Vibropribor”, „Combinatul Poligrafic din Chişinău”, Sanatoriul „Sănătate” şi „Tipografia Centrală”. Reprezentanţii APP ne-au comunicat că aceste concursuri sunt „în derulare” şi că până miercuri seara nu s-a încheiat încă niciun contract. Anterior, pe 28 noiembrie, statul, în urma licitaţiilor organizate de Agenţia Proprietăţii Publice (APP), a vân-

Nume controversate în bătălia Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a admis 12 dosare din cele 14 depuse de către profesorii de drept, candidaţi la funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Pentru proba finală au fost admişi alţi şapte profesori universitari, care îşi doresc să ajungă în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Deşi interviul după care urmau să fie stabiliţi învingătorii fusese anunţat pentru miercuri, din motive încă necunoscute, acesta a fost amânat pentru joi, 19 decembrie. În cadrul CSM, trei din cei 12 membri sunt aleşi de către Parlament, din rândul profesorilor de drept. Astfel că, la concursul iniţiat de

Foto: www.ziarulnational.md

Legislativ, şi-au depus candidaturile 14 profesori de drept: Violeta Cojocaru, Diana Scobioală, Sergiu Brânză, Gheorghe Avornic, Nico-

lae Roşca, Teodor Cârnaţ, Vladislav Manea, Alexandru Arseni, Alexandru Sosna, Elena Belei, Marcel Cuşmir, Boris Negru, Ion


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 5

Actual

Atacator reţinut de poliţie

O

amenii legii anunţă că l-au reţinut pe cel care a tras în urmă cu două săptămâni în omul de afaceri Valeriu Crudu. Adrian Jovmir, şeful serviciului de presă al Inspectoratului General de Poliţie, a declarat, pentru ZdG, că atacatorul este de naţionalitate azer, are 33 de ani şi este căsătorit. Acesta, fiind audiat de oamenii legii, şi-a recunoscut vina, dar le-a spus

anchetatorilor că nu ar fi vrut să-l împuşte pe Crudu, ci doar să vorbească ceva cu el. Oamenii legii au anunţat pentru astăzi o conferinţă de presă, în care vor fi dezvăluite mai multe detalii despre subiect. Amintim că, în dimineaţa zilei de 3 decembrie, la serviciul 902, a parvenit o informaţie despre efectuarea unor împuşcături în sectorul Buiucani. Deplasându-se la locul

infracţiunii, grupul operativ al Inspectoratului de poliţie Buiucani a stabilit că, în jurul orei 08.00, proprietarul unui garaj, în vârstă de 64 de ani, deschizând uşa, a depistat o persoană necunoscută în interior. care l-a rănit cu o armă de foc. Acesta a fost internat în spital, iar acum şi-a revenit complet, fiind externat zilele trecute din instituţia medicală.

MAREA BRITANIE. Guvernul britanic planifică introducerea unui prag anual de 75.000 de imigranţi UE, în cadrul unui proiect de revizuire a politicilor în domeniul liberei circulaţii, şi o înăsprire a criteriilor de angajare, se spune într-un raport oficial, citat de The Guardian. Potrivit publicaţiei britanice, propunerea a fost deja criticată de un influent parlamentar conservator, în opinia căruia Guvernul nu va putea opri un aflux de români şi bulgari, aşteptat în ianuarie. Confruntările între conservatori pe tema UE urmează să se intensifice în 2014, în contextul în care eurodeputaţi, parlamentari şi consilieri locali caută modalităţi de stopare a ascensiunii UKIP, o formaţiune xenofobă şi eurosceptică, tot mai populară prin poziţia dură faţă de migrarea din state membre UE, care, potrivit unor analişti, ar urma să câştige teren în urma apropiatelor alegeri europene şi locale.

CANADA. O furtună de zăpadă a afectat centrul şi estul Canadei, perturbând traficul aerian şi legăturile între Ontario şi zona coastei atlantice. Ninsorile, care au început sâmbătă, în regiunile Toronto şi Ottawa (la sud de Ontario), au ajuns la Québec şi în provinciile de la coasta atlantică, până la Terra Nova. Ninsori însoţite de rafale de vânt puternice au condus la depunerea unui strat de zăpadă de până la 35 cm. La Québec, compania electrică Hydro Québec a anunţat că un număr de câteva sute de clienţi au rămas fără curent. Traficul aerian a fost perturbat grav, sute de zboruri fiind anulate pe principalele aeroporturi de la Toronto, Ottawa, Montréal şi Halifax, au anunţat serviciile aeroportuare. Potrivit site-ului aeroportului Trudeau de la Montréal, majoritatea zborurilor către estul Canadei sunt anulate, iar aproape toate zborurile afişează întârzieri importante atât la plecare, cât şi la sosire.

Foto: moldova-online.travel

profesorilor pentru CSM şi CSP Creţu şi Ilie Rotaru. În urma deliberărilor, comisia juridică a ajuns la concluzia ca, din cei 14 candidaţi, pentru interviul final să fie aleşi 12 dintre ei, după ce Alexandru Arseni şi Boris Negru nu au fost acceptaţi, pentru că legea cu privire la CSM prevede că membrii CSM din rândul profesorilor nu pot candida pentru două mandate consecutive. Totuşi, pentru interviul din 19 decembrie, cel mai probabil în urma unei erori tehnice, au fost chemaţi toţi cei 14 candidaţi iniţiali la funcţia de membri ai CSM. De precizat că numele mai multor candidaţi din cei 12 selectaţi provoacă semne de întrebare. Conform unor surse din sistem, Diana Scobioală este fiica Iuliei Sârcu, judecătoare la CSJ. Aceasta face parte şi din completul CSJ care examinează contestaţiile hotărârilor CSM. Sergiu Brânză este soţul magistratei Liuba Brânză,

nal

LIBIA. Grupări jihadiste din Libia, Maroc, Tunisia şi Egipt s-au întâlnit cu reprezentanţi Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) şi ai Frontului sirian Al-Nusra, în septembrie, la Benghazi, în estul Libiei, potrivit ziarului german Welt am Sonntag. „Conferinţa” ar fi durat trei zile şi s-ar fi desfăşurat într-un fief al organizaţiei salafiste libiene Ansar Asharia, precizează Welt am Sonntag, fără a cita surse. Profitând de golul din domeniul securităţii de după înlăturarea lui Muammar Kadhafi de la putere, gruparea libiană Ansar Asharia deţine controlul în special asupra părţii de est a Libiei, la Benghazi, Sirt şi Derna, potrivit unor surse locale. Atacuri comise în estul Libiei, ca cele de la 11 septembrie 2012 împotriva Consulatului Statelor Unite de la Benghazi, în care au fost ucişi ambasadorul Chris Stevens şi alţi trei americani, sunt atribuite adesea unor grupări islamiste, inclusiv Ansar Asharia, de către experţi libieni şi străini.

este un vânzător rău” dut doar patru bunuri, deşi a ofertat 25 de edificii. În urma licitaţiilor „cu strigare” şi „cu reducere” s-au obţinut 2,256 mln. de lei. Economistul Viorel Chivriga susţine că „până acum, statul a demonstrat că este un gospodar rău. Acum, se vede bine că statul este şi un vânzător rău. Acest lucru e vizibil”. Chivriga afirmă că „vânzarea bunurilor statului trebuie făcută cu mare grijă. Privatizarea trebuie pregătită, trebuie găsit momentul oportun pentru vânzări. Trebuie de făcut astfel încât să fie mai mulţi pretendenţi la bunurile statului, nu doar unuldoi. E important ca bunurile să fie vândute la preţuri mari, corecte, în cadrul unor tranzacţii transparente. Trebuie făcută publicitate la aceste bunuri. Felul în care sunt făcute privatizările la noi arată că avem probleme. Trebuie să fim atenţi, pentru că, deseori, statul s-a debarasat de unele bunuri prea uşor, procesul prejudiciind statul”. Chivriga crede că problemele în domeniu apar din cauza incompetenţei, lipsei unei strategii clare în domeniu, iar uneori, din rea-voinţă. V.M.

internaţi

despre care presa a scris că ar avea o diplomă de studii fictivă, la o instituţie fantomă din România. Sursele noastre spun că Sergiu şi Liuba Brânză ar fi naşii lui Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru. Avocatul Gheorghe Avornic este fostul decan al facultăţii de drept a USM, este decan al Baroului de avocaţi Chişinău şi a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ. Acesta are mai multe afaceri, iar într-o perioadă, deşi era avocat, exercita şi atribuţii administrative, fiind decan al facultăţii de drept, funcţie incompatibilă cu cea de avocat, conform legislaţiei în vigoare. Sursele ZdG indică şi spre alte nume din această listă, despre care spun că nu au niciun merit pentru care ar deveni membri ai CSM. În eventualitatea în care aceştia vor fi selectaţi, ZdG va reveni la subiect.

La funcţia de membri ai CSP şi-au depus candidatura şapte persoane: Gheorghe Mâţu, Adriana Eşanu, Igor Hadârcă, Alexandr Cauia, Andrei Negru, Marcel Cuşmir şi Ghenadie Fortuna. Sursele ZdG afirmă că Igor Hadârcă este nepotul lui Sergiu Brânză, candidat la funcţia de membru al CSM. Totodată, Marcel Cuşmir şi-a depus candidatura şi la funcţia de mebru al CSM. Toţi cei şapte candidaţi au fost acceptaţi de către membrii Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, fiind invitaţi iniţial, pentru ziua de miercuri, la un interviu. Ulterior, acesta a fost contramandat pentru joi, 19 decembrie. Amintim că, după ce Comisia va selecta câte trei candidaţi pentru fiecare Consiliu, aceştia vor ajunge în Parlament, iar deputaţii vor vota pentru fiecare candidat în parte. V.M. şi I.S.

SICILIA. Erupţia vulcanului Etna, în Sicilia, a antrenat închiderea aeroportului din Catania, situat în apropiere, din cauza coloanelor de cenuşă care se ridică spre cer, informează AFP, citând surse aeroportuare. Circa 22 de zboruri programate să decoleze din Catania au fost anulate şi 26 de zboruri prevăzute să aterizeze au fost dirijate spre alte destinaţii. Aeroportul din Comiso, situat în aceeaşi regiune, a fost de asemenea închis. Compania Sac, administratoarea aeroportului, a explicat într-un comunicat că direcţia şi intensitatea vântului arată că cenuşa prezintă un risc pentru zboruri şi că din această cauză şi-a închis spaţiul aerian. Compania a indicat că va face o nouă analiză a situaţiei. Erupţiile Etnei, un vulcan activ, sunt frecvente, dar ultima — care a început sâmbătă — este cea mai intensă în ultimele luni. Lava revărsată pe un versant al vulcanului e vizibilă din Catania şi Taormina, oraş istoric şi staţiune balneară foarte căutată. GERMANIA. Angela Merkel a fost realeasă pentru a treia oară cancelar al Germaniei cu o majoritate zdrobitoare a deputaţilor, a anunţat marţi preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert. Merkel, care începe un nou mandat de patru ani, va conduce o coaliţie formată din uniunile creştine (CDU şi aliatul bavarez CSU) şi social-democraţi. Totodată, Partidul conservator al cancelarului Merkel a anunţat că a ajuns la un acord cu Grupul Verzilor pentru a guverna împreună landul Hessen. Noul acord demonstrează compatibilitatea tot mai mare între cele două părţi, în special în problema nucleară. Renunţarea la energia nucleară, decisă în 2011 de Angela Merkel, după dezastrul de la centrala nucleară japoneză Fukushima, a eliminat principalul motiv de dispută între cele două formaţiuni politice. MAREA BRITANIE. Poliţia britanică a respins teza, apărută în această vară, cu privire la asasinarea prinţesei Diana de către trupele de elită SAS, afirmând că „nu există dovezi credibile” care ar susţine această teorie, informează AFP. Într-un comunicat difuzat în ajunul publicării oficiale a acestor concluzii, poliţia a afirmat că „a întreprins o anchetă pentru a verifica pertinenţa şi credibilitatea” informaţiilor primite în august 2013 privind moartea Dianei şi a lui Dodi Al-Fayed. „Ancheta e acum încheiată”, scrie comunicatul. La mijloc de august, poliţia britanică a anunţat că va „examina informaţii recent comunicate’ cu privire la aceste decese, fără a dezvălui detalii despre natura lor. Mai multe publicaţii britanice au anunţat că, potrivit uneia dintre aceste informaţii, SAS (Special Air Services), trupe de elită ale armatei britanice ar fi fost „responsabile de moartea prinţesei Diana”.


6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Dosar

Mărturia judecătorului:

„E o înscenare. Nu ştiu cât de bine gândită” Gheorghe Popa, judecătorul de la Teleneşti, prins în urmă cu două luni cu mită de 200 USD, se declară nevinovat şi susţine că este victima unei înscenări. El spune că cei doi avocaţi care au participat în dosarul de la care i se trag problemele i-au propus, indirect, „mulţumiri”. Judecătorul vorbeşte în premieră despre zilele care au precedat flagrantul, dar şi despre bănuielile pe care le are vis-a-vis de cazul său. Victor MOŞNEAG Săptămâna trecută, la Judecătoria Buiucani a început examinarea dosarului judecătorului suspendat din funcţie al Judecătoriei Teleneşti, Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), pe 11 octombrie, cu mită de 200 USD. Şedinţa preliminară a fost întreruptă, urmând să continue astăzi (joi, 19 decembrie, n.r.), deoarece Popa are un nou avocat, Vasile Nicoară, care a solicitat timp pentru a lua cunoştinţă de dosar.

„Pentru că reclamantul o să mă «mânţănească»”

După şedinţa preliminară de miercurea trecută, judecătorul inculpat, Gheorghe Popa, a acceptat să discute, în premieră, cu ZdG, despre mita ce i se încriminează. Magistratul ne-a relatat versiunea sa legată de cei 200 USD pe care organele de drept afirmă că i-ar fi primit pentru a scoate de pe rol un dosar. După cum am scris anterior în ZdG, originea mitei din dosarul Popa este un dosar civil, subiecţii căruia sunt Veaceslav Bufteac, reprezentat în proces de către avocatul Serghei Ciolacu, şi Roman Buşovschi, reprezentat de apărătorul Andrei Durnea. Bufteac îl acţionase în judecată pe Buşovschi, solicitând o datorie de 9000 de euro. Popa susţine că dosarul a ajuns la el pe 13 iunie 2013, iar acesta i s-a părut, din start, „ciudat”, pentru că unul dintre protagonişti era Roman Buşovschi, domiciliat în Ciulucani, Teleneşti, pe când în acea localitate o asemenea persoană nu locuia. „La prima şedinţă a venit doar reprezentantul reclamantului, avocatul Ciolacu. Buşovschi nici nu avea cum să vină, pentru că citaţia fusese expediată la Ciulucani, el, însă, nu locuia acolo. Ciolacu a venit la mine şi mi-a zis: daţi să facem hotărâre, să încasăm datoria, pentru că pe Buşovschi nu-l putem găsi şi nici n-o să vină”, povesteşte Popa. „I-am spus că aşa nu se poate, că procedura trebuie respectată. El mi-a zis să fac asta, pentru că reclamantul o să mă „mânţănească”. Am

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Victor Boico, Judecătoria Buiucani, va examina dosarul lui Gheorghe Popa.

zis că nu accept o astfel de variantă. I-am propus să trimitem citaţii la Ciulucani şi la Făleşti, de unde-i Buşovschi. Aşa am şi făcut, iar la următoarea şedinţă, acesta s-a prezentat. A spus că are nevoie de avocat şi pentru asta am amânat şedinţa. La următoarea, s-a prezentat cu avocatul Andrei Durnea. Am amânat iar, până în toamnă, ca ei să ia cunoştinţă de dosar. Pe 10 octombrie, era programată o nouă şedinţă. Cu o zi mai devreme, susţine Popa, Durnea şi Buşovschi au venit în biroul său.

„Mi-a zis: «da’ poate o schimbăm cumva?»”

„M-am mirat. Mă gândeam că o fi greşit data. Mi-au spus că au un demers, că cer să fie scoasă cererea de pe rol, că nu-i achitată taxa de stat. Le-am spus că, dacă au cereri şi demersuri, trebuie înaintate în şedinţă, pentru că trebuie să se pronunţe şi cealaltă parte. Le-am zis: „până mâine, la şedinţă, vă spun la revedere”, povesteşte Popa. După alte câteva discuţii legate de dosar, cei doi au plecat. „Pe 10 octombrie, la 11.00, toţi ştiau despre şedinţă, dar s-au prezentat doar Buşovschi şi Durnea. Ciolacu, avocatul reclamantului, nu s-a prezentat. Am aşteptat 30 de minute, crezând că poate-i pe drum, poate întârzie. Nici nu a sunat să ne zică să aşteptăm. La 11.30, i-am spus grefierei să invite pârâtul şi avocatul în birou. Ei au zis că solicită să scoatem cererea de pe rol, pentru că nu-i achitată taxa de stat. Am luat Codul de Procedură şi le-am spus că acesta nu prevede astfel de decizii. Am spus că cererea ar trebui scoasă pentru că reclamantul nu s-a prezentat în şedinţă, deşi fusese citat. Le-am zis să aştepte, dacă vor o copie a încheierii.

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Gheorghe Popa a fost suspendat din funcţia de judecător pe 22 octombrie 2013.

Mi-au răspuns: intrăm altă dată sau o să ne-o trimiteţi prin poştă, şi au plecat”, spune judecătorul. „La 5-10 minute după asta, a apărut avocatul reclamantului. A întrebat ce-i cu cererea. I-am spus că e scoasă de pe rol, pe motiv că nu s-au prezentat în şedinţă. Mi-a zis: „da’ poate o schimbăm cumva?”. I-am răspuns: „cum să o schimbăm, dacă partea cealaltă a fost, am şi pronunţat hotărârea”... El a zis că o s-o atace. I-am zis s-o atace, că-i dreptul lui. A aşteptat, am făcut încheiere motivată, i-am înmânat-o şi a plecat. Pe 10 octombrie, am încheiat dosarul, l-am publicat şi l-am trimis la grefieră, ca să facă procesul-verbal, să-l transmită în Cancelarie”, îşi aminteşte Popa.

„A scos banii. I-a azvârlit pe masă”

„Pe 11 octombrie, fiind la serviciu, am avut câteva dosare dimineaţa, am fost la masă, am

mâncat şi am revenit în birou. În anticameră nu era nimeni, iar uşa o lăsasem întredeschisă, ca să văd cine intră. Pe la 13.00, lucram la calculator, când a intrat Andrei Durnea. Când am ridicat capul şi l-am văzut în birou, m-am mirat. Spunea că e din Chişinău şi mă întrebam de unde s-a luat la Teleneşti, mai ales că nu l-am aşteptat. El a închis uşa şi m-a întrebat: „Ce, lucraţi şi azi?” Am zis: „Da’ ce, e sărbătoare?” A zis că a intrat să vadă ce-i cu încheierea. Am zis: „Ce poate fi cu ea, nu-s schimbări”. I-am spus că avocatul reclamantului a venit atunci, imediat după proces, şi a spus c-o s-o atace”, continuă Gheorghe Popa. După ce au mai schimbat câteva vorbe, Popa spune că „Durnea a deschis sumka, a scos banii, i-a azvârlit pe masă şi a zis: „Clientul meu te-o mânţănit”. Când a azvârlit banii pe masă, eu am înţeles că ceva nu-i curat. M-am uitat la uşă şi îmi ziceam: acuşi o să se deschidă. M-am speriat când am auzit gălăgie în anticameră. Mă gândeam că, imediat, grefiera ori asistenta vor deschide uşa, vor vedea banii pe masă şi n-o să înţeleagă corect. Am scos Codul de Procedură Civilă (CPC), care era sub mână, şi i-am zis: „Pune-i în carte”. El i-a luat, i-a pus în carte şi a ieşit. Eu n-am pus mâna pe bani. Mă uitam la uşă şi-mi ziceam că ceva nu-i curat. Ceva se întâmplă. Eram emoţionat. Uşa s-a deschis şi a intrat un angajat de la CNA şi mi-a zis să nu fac nicio mişcare, că vine procurorul. A venit şi mi-a zis că am luat bani. I-am spus că nu am luat, că am banii mei. În CPC a găsit banii. Eu nu am pus mâna pe ei”, continuă Popa.

„De 22 de ani nu am cerut niciun bănuţ”

Judecătorul afirmă că la mijloc ar fi o înscenare, pentru că „eu, de 22 de ani, nu am cerut de la nimeni niciun bănuţ, nu încă 200 USD. Nu ştiu de ce am fost eu. Şi pe mine mă frământă şi vreau să ştiu de ce anume eu, de ce anume la mine a ajuns acest dosar şi de ce aşa joacă în jurul meu. Din alte surse am aflat că Durnea cu Buşovschi erau echipaţi şi atunci când, în ajun, fuseseră la mine. Ei au înregistrat convorbirea noastră. Văd, însă, că nu o folosesc în proces. Nici nu au cum, pentru că nu am cerut bani de la ei”, spune magistratul. „Ei au venit pe urmă cu banii, după data de 10 octombrie. Care-i rostul? Hotărârea era deja luată. Eu pe ei nu-i cunosc, nu i-am chemat. CNA a deschis dosar pe 10 seara, iar pe 11 au venit şi m-au luat. Nu m-au pus la ascultare, să vadă: am să sun eu, am să-i caut, am să solicit eu bani de la dânşii? S-a ştiut din start că nu are rost să facă lucrul ăsta, pentru că eu nu am cerut bani. A fost o înscenare, ca să mă ia cu orice preţ. La CNA, de mai multe ori mi s-a spus că, dacă-mi recunosc vina, îmi dau drumul acasă. Acum nu am nicio interdicţie. Nicio măsură preventivă. Chiar pot părăsi ţara”, zice Popa, care a stat mai bine de o lună, până pe 20 noiembrie, în arest, după care procurorii au decis să nu mai ceară prelungirea mandatului de arest.

Judecătorul vs doi avocaţi

„Era suspect că Durnea, fiind din Chişinău, făcea atâtea drumuri pentru un dosar aşa de mic. Şi Ciolacu a încercat mai întâi. El credea că eu, văzând suma de 9000 de euro, voi cere ceva. Ambii avocaţi au colaborat cu CNA. De ce celălalt avocat nu s-a prezentat la 11.00 în şedinţă? Cred că ăştia l-au sunat şi i-au spus: la 11.00 să nu te prezinţi. Că eu, dacă venea el (Ciolacu – n.r.), aveam de gând să emit hotărâre de încasare, inclusiv a taxei de stat. Încheierea a fost scoasă de pe rol legal. E o înscenare, nu ştiu cât de bine gândită. A fost prea evidentă”, e de părere Gheorghe Popa, care afirmă că abia aşteaptă să discute cu avocatul care i-a dat cei 200 USD, în cadrul procesului. ZdG a discutat anterior cu Andrei Durnea. Acesta a negat atunci implicarea sa în acest caz, având însă declaraţii cu multe subînţelesuri. „În general, eu cam nu particip nicăieri. În acest caz, situaţia este mult mai complicată. Ce se aude şi se vorbeşte este una, ce se întâmplă cu adevărat - e altceva. Săpaţi şi o să găsiţi. Nu vreau să discut. M-am săturat de cazurile astea. Oricum, nu se schimbă în ţara asta nimic, niciodată”, afirmă avocatul, rugându-ne să nu-l mai deranjăm cu întrebări la acest caz. Serghei Ciolacu, celălalt avocat din dosar, nu a dorit nici el să discute despre afirmaţiile lui Gheorghe Popa. „Nu i-am propus niciodată aşa ceva (mulţumire - n.r.). Nu pot comunica prin telefon, dar în general nu vreau să discut despre acest caz. Nu am vorbit niciodată cu el. Dacă aş fi colaborat cu cineva, nu aveam să umblu atâta prin şedinţe. Afirmaţiile judecătorului nu corespund realităţii – e tot ce vă pot spune”, a accentuat Ciolacu.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 7

Dosar

Preot călcat cu maşina de un condamnat care, oficial, era în puşcărie Regimul de resocializare este cea mai scurtă cale spre libertate pentru puşcăriaşii condamnaţi la ani grei de detenţie. Un control al procurorilor efectuat în această vară în penitenciarele din ţară a scos la iveală un adevărat dezmăţ la acest capitol, în special în Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, unde îşi ispăşea, cel puţin teoretic, pedeapsa şi neamţul Thomas Arend. Acolo, cu acordul şefului instituţiei, Victor Tonu, beneficiau, ilegal, de deplasare fără escortă în afara penitenciarului persoane condamnate la ani grei de puşcărie pentru crime dintre cele mai grave. Anul trecut, un deţinut de la P. 9 a fost chiar implicat într-un accident rutier, în urma căruia preotul bisericii din comuna Vatra a decedat. Victor MOŞNEAG Săptămâna trecută, ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au descins la sediul firmei Sofi Mobil SRL, acolo unde l-au reţinut pe Thomas Arend, care-şi ispăşea o pedeapsă de 11,9 ani de închisoare în P. 9. Ulterior, pentru 72 de ore a fost reţinut şi Victor Tonu, şeful P. 9, pe care ofiţerii CNA îl bănuiau că ar fi favorizat deplasările nestingherite ale acestuia în afara închisorii, contra unor favoruri, în condiţiile în care Arend avea pe numele său nu mai puţin de 15 sancţiuni disciplinare, care nu-i permiteau să aibă regim de resocializare sau de deplasare fără escortă în afara penitenciarului. Totuşi, operaţiunea CNA-ului nu a fost privită cu ochi buni de toată lumea. Oameni din sistem afirmă că aceasta a fost „mai mult pentru show”, deoarece despre situaţia lui Arend se ştia încă din această vară, când procurorii i-au cerut şefului de la P. 9 să-şi anuleze ordinul prin care-i permitea lui Arend să aibă dreptul de deplasare fără escortă. Iar în situaţia germanului s-au aflat sau încă se mai află şi alte persoane.

Condamnat, la volanul unei Toyota

Pe 1 decembrie 2012, de exemplu, Oleg Neamţu se afla oficial în Penitenciarul nr. 9 - Pruncul, undeşi ispăşea cei 20 de ani de puşcărie primiţi în urma condamnării din anul 2000, pentru tâlhărie cu aplicarea armei şi omor premeditat. În seara acelei zile, în jurul orei 21.30, acesta, fiind la volanul unui automobil Toyota, pe traseul ChişinăuStrăşeni, aproape de comuna Vatra, l-a tamponat mortal pe Simeon Costin, care era, de mai mulţi ani, părintele-paroh al bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Vatra. Peste puţin timp, preotul a decedat, fiind înmormântat pe 4 decembrie

în curtea bisericii unde slujea, în cadrul unei slujbe oficiate de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir. Neamţu a tăinuit accidentul, revenind în penitenciar. Despre implicarea sa în tragedie s-a aflat mult mai târziu, pentru că, abia în iulie 2013, procurorii au iniţiat un dosar penal pe numele său. Acum, dosarul este în instanţă, la Judecătoria Buiucani, fără a fi pronunţată o sentinţă. În cadrul urmăririi penale, procurorii au constatat că accidentul rutier a fost posibil pentru că Neamţu, din iunie 2008, fusese transferat ilegal în regim de resocializare şi îi fusese acordat dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului, cu încălcări ale legislaţiei. Procurorii au pornit atunci un dosar penal şi pe numele lui Gheorghe Angheluţă, ofiţer de serviciu la P. 9 în ziua când a fost comis accidentul. În ordonanţa privind începerea urmăririi penale, procurorii au descoperit că Angheluţă a înscris în documentele oficiale, „Registru de efectuare a apelului la sectorul nr. 8 al P. 9”, date vădit false, precum că Oleg Neamţu era prezent la apelul de seară, deşi, chiar în acel moment, acesta comitea un accident rutier. O tragedie similară ar fi putut avea loc şi în vara acestui an. Pe 18 august, Ion Arteni, condamnat pentru comiterea unui accident rutier soldat cu deces, aflându-se oficial în P. 9, a fost prins de poliţişti în stare de ebrietate, la volan. Aproape de miezul nopţii, la ora 23.30, pe str. Calea Orheiului din Chişinău, pe teritoriul unei staţii de alimentare, acesta a intrat în conflict cu paza de acolo, care a apelat la ajutorul poliţiei, care mai apoi a constatat că Arteni era de fapt condamnat şi nu avea dreptul să iasă de pe teritoriul P. 9. În luna noiembrie, procurorii au iniţiat şi pe acest caz un dosar penal.

12 din 19 condamnaţi, ilegal fără escortă

Dezmăţul din puşcăriile Moldovei a fost sesizat în luna august de către reprezentanţii Procuraturii Generale (PG). Atunci, Corneliu Gurin, procurorul general al R. Moldova, a întocmit o sesizare pe numele lui Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, cu privire la „lichidarea încălcărilor admise în cadrul transferului condamnaţilor la regim de resocializare şi acordare a dreptului de deplasare fără es-

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Penitenciarul nr. 9 se află la ieşirea din oraşul Chişinău, în comuna Pruncul. Acesta este un penitenciar de tip închis pentru detenţia condamnaţilor majori de gen masculin, dar dispune şi de sectoare de tip semiînchis, deschis şi de un sector unde îşi execută pedeapsa condamnaţii cu regim de resocializare şi cei cu dreptul de deplasare fără escortă.

cortă sau însoţire în afara penitenciarului”. În documentul semnat de procurorul general şi intrat în posesia ZdG se menţionează că în mai multe închisori din ţară s-au constatat nereguli. Astfel, la P.4 din Cricova, deşi trei persoane care beneficiau de regim de resocializare au comis încălcări disciplinare, acestea nu au fost private de regimul privilegiat de detenţie. Totuşi, cele mai multe încălcări au fost depistate de procurori în P.9. Acolo, „12 din cei 19 condamnaţi cărora le-a fost acordat dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire au beneficiat de el ilegal”, se menţionează în sesizare. În document, se face referire şi la cetăţeanul german Thomas Arend, condamnat de Judecătoria Buiucani, în 2006, la 11,9 luni de închisoare, în penitenciar de tip închis. Din sesizare reiese că neamţul avea dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului încă din luna mai 2012, asta deşi infracţiunea pentru care a fost condamnat era una deosebit de gravă, iar conform legii, nu putea beneficia de acest privilegiu. „Încălcări similare s-au admis şi în cazul condamnaţilor Victor Domenti, Vitalie Babără, Oleg Neamţu, Ruslan Şevcenco, Gheorghe Cibric, Alexandru Ignatiuc, Ion Pruteanu şi Alexandru Vatavu”, scrie în sesizarea lui Gurin. De precizat că Vitalie Babără şi Ion Pruteanu, care beneficiau de dreptul de deplasare fără escortă

Codul de Executare, Articolul 235. Deplasarea condamnaţilor fără escortă sau însoţire „Dreptul la deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului se acordă condamnatului prin dispoziţia scrisă a şefului penitenciarului. Şeful penitenciarului stabileşte orarul şi itinerarul deplasărilor condamnaţilor. Este interzisă deplasarea fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului a condamnatului care a săvîrşit infracţiune ce constituie recidivă periculoasă sau deosebit de periculoasă, condamnatului care a săvîrşit infracţiune deosebit de gravă sau excepţional de gravă, condamnatului care se află în penitenciarul respectiv mai puţin de 6 luni, condamnatului care are sancţiuni disciplinare nestinse, condamnatului pentru infracţiune intenţionată, săvîrşită în perioada executării pedepsei...”

Victor Tonu este şeful P. 9 din 25 iulie 2011.

sau însoţire în afara penitenciarului din ianuarie 2012, în 2008 au fost condamnaţi la 18,9 ani de închisoare pentru că au încercat în două rânduri să ucidă cu bestialitate doi şoferi de taxi, cu scopul de a le fura automobilele. Gheorghe Cibric, un alt privilegiat, fusese condamnat în 2007 la 18 ani de puşcărie. Acesta fusese găsit vinovat de faptul că a pus la cale un omor la comandă pentru 2 mii USD, dejucat doar după implicarea reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Interne.

Control: trei condamnaţi nu erau la apel

„Conform planului de lucru, noi, în luna iulie 2013, am controlat resocializarea în tot sistemul penitenciar. A fost întocmită o generalizare şi apoi o sesizare pe numele ministrului Justiţiei. Au fost depistate 12 cazuri în care erau încălcări în ceea ce priveşte deplasarea condamnaţilor fără escortă, cu scoaterea în regim de resocializare. Toate aceste cazuri au fost depistate în P. 9 şi pe absolut toate a fost sesizat ministrul Justiţiei. Toate deciziile şefului penitenciarului au fost atacate de către procurori. Acesta (Victor Tonu – n.r.) ne-a dat răspuns că

toate persoanele au fost întoarse în penitenciar şi lichidate încălcările de lege, inclusiv în cazul lui Thomas Arend”, ne-a spus Vitalie Bordea, procurorul-şef al secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie. La sfârşitul lunii trecute, reprezentanţii secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie au efectuat controale inopinate în patru penitenciare din ţară, inclusiv P. 9. „La 10 seara am descins în penitenciare, am verificat prezenţa, dreptul de deplasare fără escortă. La Pruncul nu erau prezenţi trei condamnaţi la ora când era făcut apelul, 21.30. Cei trei s-au prezentat doar la 22.30, în stare de ebrietate. Le-a fost verificat dreptul de deplasare fără escortă, iar unul din ei nu corespundea normelor, exact ca în cazul lui Thomas Arend”, a precizat Vitalie Bordea. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, nu a răspuns la apelurile ZdG, la fel cum nu a răspuns nici Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA, pentru a face mai multe precizări la subiect. Ana Dabija, şefa Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP), instituţie care a participat în comun cu CNA şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) la operaţiunea de la P. 9, admite neregulile din sistem, la capitolul regimului de resocializare. „Cu P. 9 am avut multe probleme. Au fost sancţionate mai multe persoane. Este un penitenciar complicat pentru că acolo avem mai multe regimuri. Dar, au fost şi multe încălcări. Am încercat diferite metode de sancţionare, lucru în comisii şi acum s-a recurs şi la metoda asta, să acţionăm împreună cu alte instituţii ale statului. Cu risc de prejudiciu de imagine, am decis să mergem la această operaţiune, despre care credem că o să aibă mai mult efect. Cred că este o lecţie bună şi pentru ceilalţi şefi de penitenciare”, ne-a spus Dabija, care este de părere că şi legislaţia în acest domeniu are mai multe carenţe.


8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Viaţa redacţiei DE joi până joi Joi, 12 decembrie ���A telefonat la redacţie mama unei fetiţe din Cojuşna, Străşeni, plângând că are nevoie de ajutor ca să-şi poată ridica, la propriu şi la figurat, fiica sa, care suferă de o maladie grea. Mama ne-a spus că e singură şi că, din cauza sănătăţii precare a fiicei sale, nu se poate angaja la muncă. Găsiţi în paginile acestui număr de ziar un anuţ cu toate datele necesare, în cazul în care vreţi să întindeţi o mână de ajutor acestei familii. Vineri, 13 decembrie Reprezentanţii unui ONG ne-au vizitat redacţia, prezentând un set de documente legate de un litigiu din jurul unui imobil pe care cineva, din cadrul acestui ONG, şi l-ar fi luat abiziv în proprietate. Am încercat să aflăm ce fel de activităţi desfăşoară sau a desfăşurat acest ONG. Vizitatorii redacţiei nu au reuşit să-şi amintească vreo activitate. Nici la Ministerul Justiţiei nu există astfel de date. Încercăm să le explicăm că nu reuşim să ne implicăm în investigarea unor subiecte legate de problemele unor ONG-uri anonime. Vizitatorii, însă, susţin că acest ONG nu ar fi unul anonim şi că, pur şi simplu, nu are un sediu în care şi-ar, desfăşura activităţile. Luni, 16 decembrie A venit la redacţie un fost poliţist de la Donduşeni. Ne-a povestit despre viaţa sa care, după cum mărturiseşte el, nu este deloc simplă. E complicat să accepţi pe bune tot ce-ţi spun oamenii. De aceea există jurnalismul de investigaţii, ca să poţi auzi şi opiniile altora, făcându-ţi o impresie integră. Marţi, 17 decembrie A trecut pe la redacţie Petru Postolache, din Pelinia, Drochia. E un cititor fidel al ZdG, este omul care ne telefonează ori de câte ori descoperă în ziar subiecte interesante sau mai puţin interesante. A trecut pe la redacţie venind de la Procuratura Generală. Avea o geantă cu scrisori şi răspunsuri, cu decizii judiciare şi cu verdicte date de alte instituţii. Într-o mapă, separat, avea câteva dosare ale unor consăteni de-ai săi. „Când vin la Chişinău, încerc să rezolv şi problemele altor oameni, nu doar pe ale mele”, ne-a spus Petru Postolache.

Generalul care şi-a pierdut pistolul Aneta Grosu aneta@zdg.md

La începutul acestui an, 2013, un general din R. Moldova îşi pierduse pistolul din dotare, iar societatea se amuzase copios pe marginea acestui caz. Era vorba despre şeful Brigăzii cu destinaţie specială „Fulger”, Ion Ţurcan, care, după ce intrase într-un magazin de materiale de construcţii, a descoperit că a rămas fără Browning. Atunci fuseseră ridicaţi mai mulţi poliţişti care efectuaseră percheziţii la acel magazin, pistolul, însă, era de negăsit. Ulterior, generalul posesor de Browning anunţase că a găsit, totuşi, pistolul, în

automobilul său. Cui i-o fi ars atunci de asemenea jocuri? De altfel, numele lui Ion Ţurcan este vehiculat mereu în circumstanţe stranii. Până la episodul cu pistolul „pierdut”, despre Ţurcan se vorbise că ar fi pretins să devină generalmaior în temeiul unui demers fals, adresat, în 2011, şefului statului de atunci, Marian Lupu, de către ministrul de Interne din acea perioadă, Alexei Roibu. Deşi autenticitatea semnăturii depuse pe acel demers a fost expertizată de anchetatori şi procurori, un răspuns clar despre veridicitatea demersului nu a mai fost dat vreodată, dar nici Ţurcanu nu a fost avansat în grad de general-maior, aşa după cum a pretins atunci. Numele proaspătului general-maior a fost legat şi de activităţile electorale ale

PCRM, în 2009, atunci când, potrivit foştilor săi colegi, acesta fusese implicat în agitaţie electorală în favoarea comuniştilor. „În cele două campanii electorale din 2009, el a fost implicat într-o agitaţie fără precedent în favoarea lui Voronin. Dacă preşedintele, premierul, ministrul de Interne s-ar informa despre toate acestea, Ţurcan s-ar afla acum în altă parte”, spunea, pentru ZdG, un colaborator al Brigăzii „Fulger”, referindu-se la o beţie organizată pe 4 septembrie 2009, cu participarea mai multor ofiţeri, şefi de atunci ai MAI, dar şi a altor înalţi demnitari. Apariţia în presă a unor dezvăluiri despre implicarea lui Ţurcan în campania electorală a generat un val de reticenţă în legătură cu intenţiile guvernării AIE de atunci

de a-l încorona pe Ţurcan în grad de general-maior. Mai mult ca atât. Potrivit presei care citase surse poliţieneşti, după evenimentele din aprilie 2009, Ţurcan ar fi instruit personal fiecare colaborator care era invitat la Procuratură, dându-i indicaţii ca, în niciun caz, să nu confirme cumva că membrii Brigăzii „Fulger”, în noaptea de 7 şi 8 aprilie, au acţionat la sediul MAI sau în Piaţa Marii Adunări Naţionale, abuzând participanţii la protestele anticomuniste din aprilie 2009. Ieri, de Ziua Poliţiei, nu am mai găsit alte informaţii despre decorarea sau avansarea în grad a unor poliţişti. Să fie Ion Ţurcan cel mai demn reprezentant al breslei, pentru a fi avansat în grad de general-maior chiar de Ziua Poliţiei?

Cel mai râvnit cadou de Crăciun în Moldova Alina radu alina.radu@zdg.md

În preajma sărbătorilor de iarnă oamenii îşi amintesc de copii şi încep a pregăti cadouri. Aşa demarează un maraton zbuciumat, pe jumătate vesel, pe jumătate trist. Din Italia, Franţa, Portugalia au pornit iar spre Moldova colete cu daruri. Sunt de la mamele şi taţii plecaţi la muncă. Darurile sunt frumoase, europene, scumpe. Dar sunt totuşi nişte obiecte. Şi copiii vor învăţa din nou o lecţie – părinţii sunt un instrument de făcut bani, o sursă de cadouri materiale. Iar concluzia finală va fi: părinţii nu pot exista fizic alături, nu pot mângâia sau îmbrăţişa la direct – totul e prin cadouri, colete şi urări pe skype. Trecând pe Champ Elysees-

ul parizian scăldat de lumini sau pe lângă Coloseumul italian plin de turişti relaxaţi, părinţii moldoveni, de acolo de unde sunt, vor simţi iar o strângere de inimă, pentru copiii lor care n-au putut să vadă nici în acest an nu monumentele istorice ale Europei, ci ochii vii ai părinţilor lor, dar se vor consola cu pachetul de haine şi panetone trimis acasă. Copiii de la orfelinatele din Moldova nu aşteaptă neapărat cadouri din Franţa sau Italia. Ei aşteaptă orice şi de oriunde. Şi cadourile vin. Din diferite părţi. Sub formă de jucării, dulciuri, hăiniţe, uneori cărţi. Unii dintre donatori vor aduce vreun clown sau vreun cântăreţ. Casele de copii se vor înviora pentru câteva ore, copiii nu vor avea acces la toate darurile aduse, dar câte ceva le va reveni totuşi şi vor rămâne să aştepte Paştile sau, în cel mai rău caz, următorul Crăciun. Donatorii de cadouri, mulţi

cu agendă politică, vor face rapoarte în faţa alegătorilor sau a finanţatorilor. Copiii cu maladii rare, dacă sunt la Spitalul de Oncologie sau la Dispensarul de Tuberculoză, tot vor primi ceva cadouri. Oameni bine le vor păşi pragul şi le vor oferi dulciuri şi jucării, apoi vor pleca, ca să nu deranjeze. Donatorii de daruri la spital vor povesti apoi rudelor, propriilor copii, apropiaţilor, prietenilor de la serviciu sau de pe Odnoklassniki ce mici şi ce răbdători sunt copiii şi ce bine e că s-au dus la spital. Va trece Crăciunul şi destinatarii bomboanelor îşi vor număra iar cariile şi zilele până la următorul Crăciun. Pentru că dulciurile şi jucăriile primite au fost strălucitoare, dar s-au pătulit şi totul a rămas, în fond, pe vechi: orfanilor le lipsesc părinţii, orfelinatelor – veceuri, băi şi politici de reintegrare, bolnavilor – medicamente, săli medicale dotate, echipamente,

medici, iar copiilor cu dizabilităţi – cărucioare, aparate auditive, profesori la domiciliu şi incluziune şcolară. Tuturor copiilor le fac bine cadourile de Crăciun, dar a doua zi – au nevoie de condiţii decente de creştere, de educatori şi îngrijitori pozitivi, de părinţi alături şi de exemple de participare. Copiilor cărora li se dau daruri cu show le poate apărea dependenţa de daruri cu show, de oamenii care le aduc şi le lasă. Am văzut câteva (foarte puţine exemple) când copiilor li se ofereau în dar – clăci, muncă de echipă pentru renovarea sălilor de clasă, a sălilor de baie sau a centrelor comunitare. Cel mai bun cadou pentru copii e să participe în direct la crearea bucuriilor, să înveţe a crea ceva de la cei care creează alături, care se numesc părinţi, bunei, primari, activişti, miniştri, oameni care fac “daruri” durabile. Ca să le urmeze şi ei exemplul într-un Crăciun din viitor.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 9

Viaţa redacţiei Gerhard Ohrband,

lector universitar

Fixaţia examenelor În terminologia psihanalitică şi freudiană termenul fixaţie desemnează un ataşament nesănătos faţă de un lucru sau o parte a corpului propriu, survenită într-o fază timpurie de dezvoltare. Cunoscute sunt învinuirile celor bine intenţionaţi că fumătorii şi alcoolicii ar avea o fixaţie orală, apărută din cauză că, fiind bebeluşi, nu ar fi fost alăptaţi o perioadă suficient de lungă. Mai mult de un secol de dezbateri academice şi, deseori, pseudoştiinţifice nu au putut limpezi până la capăt această problemă. O altă fixaţie, evidentă, este obsesia mediului (care se vrea) academic pentru teste standardizate. Recent, discuţia în jurul examenelor de BAC s-a reaprins atunci când Ministerul Educaţiei a anunţat restricţii suplimentare în următoarea perioadă de examene. Intelectualii “proeuropeni” s-au extaziat că, iată, în sfârşit, vom introduce standardele europene până la capăt, vom crea o societate bazată pe valorile cumsecădeniei şi profesionalismului. PCRM, aflându-se confortabil în opoziţie, îşi poate permite lozinci clasic liberale: dacă dorim transparenţă şi onestitate, spun ei (şi unii elevi), de ce să nu începem cu cabinetele funcţionarilor publici? Să dotăm birourile parlamentare şi cele guvernamentale cu dictafoane şi camere de luat vederi? Şi viceversa: consolidarea unui sistem de învăţământ public, inclusiv prin metode de înspăimântare cu examene, ar trebui percepută în tradiţia lui Marx şi Engels, care în ”Manifestul comunist” din 1848 cereau anume asta (într-o Europă în care, până atunci, prevalau sistemele private de şcolarizare). Nu se pune la îndoială că o societate are nevoie de o populaţie educată şi cinstită. Întrebarea-cheie este dacă cea mai bună cale pentru aceasta este cea în care acelaşi monopolist asigură atât serviciile, cât şi controlul calităţii?! Dacă acest sistem este funcţional, de ce nu cerem şi mai multe monopoluri, de pildă în domeniul restaurantelor? Astfel, toate restaurantele vor fi obligatoriu încadrate într-un nou holding, să-l numim CÂRCIUM-PROF-PRIM-GRUP, care va alcătui un meniu standard

pentru întreaga ţară. Populaţia va susţine holdingul prin impozite şi va fi creat chiar un minister de resort: Ministerul Gastronomiei şi Etichetei Europene. Mai mult decât atât, un grup, mai întâi non-guvernamental şi ”non-profit”, cu asistenţa fondurilor internaţionale, va organiza o campanie de sensibilizare a opiniei publice, prin care va informa populaţia despre riscurile alimentaţiei în familie şi individuale, şi despre necesitatea adaptării la standardele europene de nutriţie. Grupuri de lobbying, cu finanţări caritabile din partea CÂRCIUM-PROF-PRIM-GRUP, vor face campanii pentru o nouă lege, care va interzice alimentaţia la domiciliu şi va cere ca toţi copiii până la vârsta de 16 ani să fie alimentaţi zilnic în filialele CÂRCIUM-PROF-PRIM-GRUP. Astfel, se vor educa copii cu gusturi şi etichetă internaţionale, care îşi vor dezvolta o personalitate culinară stabilă şi verificabilă. După câteva decenii, oamenii vor uita că, altădată, prin Evul Mediu, copiii aveau acces la bucătărie. Însăşi ideea va părea venită din vremurile troglodiţilor şi va fi privită cu dispreţ: doar nu dorim să ne întoarcem în peşteră?! Cu cât mai absurde ni se par toate acestea, cu atât încrederea în testările standard este în creştere, inclusiv în ceea ce priveşte limbile străine. Dacă în orice alt domeniu avem suspiciuni de monopol, aici nu! Doar trebuie să asigurăm calitatea. Efectul colateral constă în faptul că ceea ce nu se găseşte în manualele şi testele standard nu se învaţă, şi dacă ţări întregi vor învăţa după un singur manual, se vor crea găuri colective în memorie. Recent am făcut un mic sondaj printre elevi şi studenţi: aproape nimeni nu a auzit de Liga Hanseatică (care jumătate de mileniu a determinat dezvoltarea Europei) şi absolut nimeni nu cunoştea numele lui Anton Rubinstein (1829-1894), unul dintre cei mai eminenţi compozitori ai sec. XIX, fondatorul conservatorului din St. Petersburg, născut pe teritoriul actual al R. Moldova (la Ofatinţi, aproape de Râbniţa)! Poate e din cauză că această informaţie nu figurează în manuale şcolare?!

Caricatură: Alex Dimitrov

Foto: noiigolanisibiu.files.wordpress.com

Acum 24 de ani, în decembrie 1989, România era să fie singura ţară comunistă est-europeană care avea să treaca printr-o schimbare extrem de violentă de regim. Dacă în ţări precum Ungaria, Cehoslovacia, Polonia sau chiar Bulgaria clasa politică comunistă a înţeles imperativitatea modificării sistemului politic, în România, în noiembrie 1989,

Nicolae Ceauşescu era reales în cadrul celui de-al XIV-lea Congres al PCR, iar toţi membrii Executivului, reconfirmaţi în funcţii. Conform evidenţelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), numărul total al celor decedaţi prin împuşcare pe durata revoluţiei a fost de 1142, iar cel al răniţi-

lor — de 3138. La 24 de ani de la izbucnirea Revoluţiei Române, dosarul revoluţiei, cel care ar fi trebuit să facă lumină şi să răspundă întrebărilor miilor de familii care au pierdut persoane dragi în acele evenimente sângeroase, dar şi celorlalte milioane de români dornice să cunoască adevărul, încă se judecă. mediafax.ro

Scrisoarea cititorului

Când ar trebui majorate salariile judecătorilor După revelion, în noul an, cea mai mare veselie va fi în rândul judecătorilor. Aşa cred eu. Şi nu întâmplător. Începând cu 1 ianuarie, Anul Calului, acestora, după cum am aflat din presă, urmează să li se majoreze salariile. Şi nu cu 2-3 lei, ci cu 3 sau chiar 5 salarii medii pe economie, adică de la 11 până la 20 mii de lei. Aceasta se va întâmpla la iniţiativa insistentă a şefului statului, care susţine că astfel ar putea fi contracarate actele de corupţie. Cred, însă, că, în acest sens, şeful statului greşeşte, or, se ştie, nu de azi şi nu de ieri, că lupii, oricât de bine ar fi hrăniţi, tot spre pădure se uită. Deci, de fapt, majorarea consistentă a salariilor acestei categorii de angajaţi, în contrast cu sărăcia generală a populaţiei, nu-i altceva decât un pretext înşelător. Corupţia e în floare în sistemul judecătoresc şi, cu siguranţă, nu va fi stârpită doar pe această cale. Pe de altă parte, nu înţeleg de ce atâta grabă, neapărat de la 1 ianuarie 2014 sunt majorate salariile judecătorilor, de parcă nu se ştie vechiul proverb: graba strică treaba?! În această grabă, alături de judecătorii competenţi şi oneşti, vor fi onoraţi cu salarii mari şi cei corupţi, neinstruiţi, agramaţi, dintre care sunt destul de mulţi. Şi din paginile ZdG am aflat că foarte mulţi magistraţi cu salarii mici şi-au construit palate regale, având în curte câte 2-3 limuzine de lux şi alte obiecte de valoare, nedeclarate oficial. Regretatul Grigore Vieru avea o vorbă înţeleaptă şi amuzantă: „Banii de prisos ai altcuiva sunt banii mei”. Parafrazând cele spuse de poet, aş zice că averea de prisos a persoanelor corupte a fost agonisită pe gologanii altora. Judecători care nu cunosc regulile elementare de scriere corectă a

limbii de stat sunt foarte mulţi. M-am convins de acest lucru după ce am adresat, aşa cum am ştiut, pentru că nu sunt jurist, o cerere către Judecătoria Edineţ. Maria Iftode, pe care nu mi se dă limba s-o numesc judecătoare, mi-a explicat, prin intermediul unei scrisori de răspuns, că cererea trebuie „oformată” conform cerinţelor unor articole din Codul de Procedură Civilă. Într-o Hotărâre din 20 iunie 2012, aceeaşi judecătoare afirmă că „precăutarea” acestui caz (de confiscare a averii) nu intră în competenţa comisiei” de pe lângă Consiliul Raional Edineţ. Eu am (pre) căutat acest cuvânt deocheat prin dicţionare, dar nu l-am găsit. Citind aceeaşi Hotărâre, am mai constatat că judecătoarea Iftode e lipsită şi de alte abilităţi, ceea ce nu-i face cinste unui jurist. Iată probele: „Ministerul nu dispune de date referitor la exproprierea averii”, „Lipsesc dovezi de expropriere a casei”. Eu ştiu că poate fi expropriat proprietarul, gospodarul, dar nu averea sau casa. Am depistat şi alte stupidităţi în aceeaşi Hotărâre, pe care le las baltă pentru a nu plictisi cititorii. Mă refer, însă, la altă decizie, a CA Bălţi, din 18.12.2012. Judecători: E. Ababei, N. Matveeva şi G. Polivenco. Acest document decizional începe cu o frază confuză: „soluţionând chestiunea primirii cererii de apel”. Exemplul, după părerea mea, denotă lipsa unei gândiri logice. Astfel, se iscă întrebarea: „Ce au soluţionat, totuşi, cei trei magistraţi – chestiunea primirii cererii ori chestiunea cererii propriu-zise?” Mostră similară: „Cererea de apel (...) înaintată de apelant...”, dacă cererea e de apel, atunci, logic gândind, se înţelege că este înaintată de apelant. Repetarea inutilă a aceleiaşi idei e o greşeală,

numită în lingvistică tautologie. „În cazul neprezentării dovadei (poate dovezii?) achitării taxei de stat [ ... ] nu sunt temei (corect: nu sunt temeiuri sau nu există temei) pentru admiterea cererii”. Înainte de a lectura decizia CS de Justiţie (13.06.2013), credeam cu fermitate că ea va fi perfectă, după cum ar şi trebui să fie, conform actelor. Aşa credeam iniţial, deoarece nu ştiam despre contribuţia adusă de un grup format tocmai din cinci judecători: Iulia Sârcu, Tamara Chişcă-Doneva, Valentina Clevadi, Vera Macinscaia şi Ion Vâlcov. Recunosc, de data asta am greşit şi eu. Ştim cu toţii, inclusiv elevii, că iniţialele denumirii celui de-al Doilea Război Mondial se scriu cu majuscule. Dar iată că, din toţi cei cinci magistraţi, niciunul nu ştie că există o astfel de regulă (lege) în ortografia limbii române. Alte devieri de la normele limbii literare: „ulterior a (corect: au) fost înfiinţată (corect: înfiinţate) biblioteca sătească şi grădiniţa de copii”; „aplicarea eronată a normelor de drept procedural (...) specificate la (corect: în) art. 432 ...”. Judecătorii ar trebui să cunoască (de mult e timpul) şi vechea regulă care stipulează că la transcrierea numelor de familie ruseşti în limba română nu se face diferenţiere după gen. Am demonstrat că avem în republica noastră jurişti neinstruiţi, chiar de râsul lumii. Avem şi oportunişti, carierişti, lipsiţi de competenţă şi moralitate. Datoria guvernanţilor e de a duce, prin fapte, nu prin vorbe, reforma la bun sfârşit, alegând, în justiţie, pleava de neghină. Doar după aceea s-ar putea recurge şi la majorarea salariilor. Grigore Croitoru, or. Camenca


10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Exclusiv Interviu cu Vladimir Afanasiev, jurnalist

Ulciorul democraţiei e plin ochi, dar ce e în el?

— Aţi activat mulţi ani în calitate de jurnalist. Cum a fost să încerci să spui adevărul în anii Moldovei Sovietice? — Adevărul nu se putea spune din mai multe considerente. Şi cea mai fariseică formulă în acest sens era că mereu şi pretutindeni se spunea: ”Gazeta este obligată să scrie şi să oglindească necondiţionat adevărul”, numai că acest ”adevăr” era insistent inoculat la volante, la întrunirile de toate nivelurile, la cursurile de perfecţionare a măiestriei jurnalistice. În această ordine de idei un cuvânt greu aparţinea LIT-ului, un fel de SIS al zilelor noastre, care, prin ”convorbiri colegiale”, încerca, adicătelea, să ferească jurnaliştii de ”greşeli” la elucidarea adevărului. Să nu Deşi mi-am început activitatea de jurnalist îndată după ”dezgheţul hruşciovist”, am avut totuşi de înfruntat anumite neplăceri, bunăoară la traduceri. Să ne amintim că 99,9% din toate materialele jurnaliştii le scriau în limba rusă, apoi se traduceau în română, ”moldovenească” pe atunci. Astfel, când a apărut „Doska pociota”, am tradus expresia ca „Panoul de onoare”, iar instructorulcurator m-a chemat şi mi-a întins dicţionarul, citindu-mi: DOSCA - SCÂNDURĂ. Orice critică se cerea coordonată, dar erai liber să critici o persoană dacă aceasta intra în dizgraţia primului-secretar de partid. Totuşi, chiar şi în jurnalism, după cum ne aminteam deseori, am păşit înconjuraţi şi de oameni de omenie, printre care redactorul-şef Nicolae Melnic, poetul Grigore Vieru în cadrul redacţiei raionale de Lipcani, unde în cei mai tineri ani a ucenicit şi Mihai Cimpoi, şi mulţi alţii. — La Rezina, unde aţi muncit mulţi ani, aţi făcut parte, la un moment dat, din acea nomenclatură. Cum reacţionaţi atunci la libertatea de expresie a jurnaliştilor de la ziarul raional? — Nu am reprimat criticile jurnalistice. Martori îmi pot fi atât Tudor Iaşcenco, care atunci devenise în locul meu redactorşef, actualmente fiind director al săptămânalului regional ”Cuvântul” cu sediul la Rezina, dar şi toţi acei trei şefi de secţii, cu care comunicam zilnic, activând în aceeaşi clădire. — Spuneaţi că aţi beneficiat în tinereţe de îndrumarea unor oameni de bună-credinţă, dar cine a trecut prin şcoala Dvs.

Foto: Alina Radu / Ziarul de Gardă

de jurnalism în acea perioadă complicată? — Pe lângă ziarul raional de la Rezina am iniţiat o şcoală a corespondenţilor voluntari. Ne-am dorit să-i aducem mai aproape de ziarul raional, sa-i ajutăm să-şi aleagă subiectele, să le altoim dragostea faţă de cuvântul tipărit. Mai târziu, pentru unii dintre ei am semnat recomandări pentru a se înscrie la facultatea de jurnalism. Cu mândrie netăgăduită, constat că unii dintre acei corespondenţi începători l-au întrecut cu mult pe fostul lor redactor: Vasile Botnaru, şef al biroului din R. Moldova al postului de radio „Europa Liberă”, Valeriu Saharneanu, actualmente parlamentar, Valeriu Volontir, redactor-şef la revista ”Noi”, Larisa Cernov (actualmente Silvestru), Claudia Rotaru, Cecilia Dabija (actualmente Melniciuc), Lorina Bălteanu – jurnalişti care au ostenit în presa naţională, la ziare, dar şi la posturile de radio şi televiziune republicane. — Cum s-a schimbat presa din Moldova după 1989? — Nu mi-e frică să spun că după căderea URSS presa s-a schimbat radical. Acum, practic, toate procesele redacţionale sunt computerizate, pe când atunci lucram la maşini de dactilografiat mecanice. Revoluţia tehnică a ajuns şi în tipografii. În primul rând, însă, în mass-media au venit mulţi tineri bine instruiţi, cu studii moderne, dar şi cu altă mentalitate. Jurnaliştii au devenit mai îndrăzneţi, dacă vreţi, mai

Vladimir Afanasiev Născut la 22 decembrie 1936 în satul Mincenii de Jos, comuna Cinişeuţi, judeţul Orhei, România, actualmente R. Moldova. Studii universitare, grad didacic I. Cursuri de jurnalism la Kiev. Din noiembrie 1964, angajat la redacţia gazetei ”Farul Nistrean”(Rezina) cu sediul în Râmniţa. Traducător, lucrător literar, şef de secţie, ulterior redactor-şef. Publicaţii în revistele Nistru, Codrii, Literaturnaia Gazeta. Cărţi publicate: În avangardă, Cotitura, Vin toamnele, Dincolo de clipa memoriei, Închinare Înaintaşilor, Tribunalul Conştiinţei, Minceni ceatatea sufletului nostru.

bătăioşi. Dar, vorba vine, deşi presa a devenit radical alta, grozav de încet se mişcă carul adevăratelor schimbări. Înţeleg că acum oponenţii vă dau în judecată. Nu-mi amintesc ca pe vremea redactoriei mele să fi fost trimis în judecată vreun redactor. — Cum credeţi, de ce schimbările se produc atât de greu în Moldova? De ce, chiar şi după 20 de ani de tranziţie, avem o democraţie atât de şubredă? — Dacă din 1812, doar cu unele întreruperi, generaţii întregi au fost ”şcolite” de una şi aceeaşi ideologie şi dacă mai luăm în calcul cadrele care au pus mâna pe cârma Republicii Moldova după 1989, încetul cu încetul prindem a înţelege de ce „circumferinţa are 380 de grade” şi de ce i se cerea lui Nicolae Dabija să fie concediat autorul cuvintelor ”Suntem români şi

punctum!”. Să nu ne supărăm, dar, de la 1989 şi până astăzi, au fost şi mai sunt unii lideri care, luând puterea în mâini, n-au ştiut şi nici nu ştiu ce să facă cu ea. Mai pe scurt: fie maşina cât de bună, dar dacă şoferul nu prea are carte, tot o să dea întrun stâlp ori într-o râpă. Relativ la democraţie, mi-aş îngădui să spun că ULCIORUL DEMOCRAŢIEI E PLIN OCHI. Ascult, privesc, citesc şi uneori mă ia groaza, când sub mantia democraţiei se aud cuvinte de prost gust la adresa conducerii de vârf a ţării. E şi mai grav că aceste cuvinte sunt rostite de indivizi cărora consăteanul meu, nenea Gherasim Banaga, le-ar fi zis ”gunoiul satului”. Avem democraţie, dar e timpul să înţelegem că Măria Sa Democraţia nu are nimic în comun cu Dezmăţul. Uneori închid televizorul când văd că se face abuz de libertatea cuvântului, când, sub pretextul discuţiei ”libere”, unii invitaţi, prin comportamentul lor, fac impresia că ar fi drogaţi. Şi ar mai fi bine să conştientizăm că ulciorul democraţiei plin ochi se prea poate să nu meargă prea mult la fântână. Dar asta deja e treaba organelor de drept şi a instituţiilor competente. — În 20 de ani de independenţă Moldova a tot rămas dependentă de fostul imperiu. De ce se tem mulţi politicieni de Moscova? — Dependenţa a fost bine gândită şi implementată cu anii. Când pământeanul meu Alexandru Cotruţă, preşedintele

Zemstvei Basarabene (1853-1859), pe care Ioan Pelivan l-a numit ”izvor de lumină, înţelepciune şi energie”, i-a reproşat Împăratului Rusiei într-un mod delicat, dar convingător că nu avem nevoie de venetici pentru posturi de conducere şi că ar fi cazul să pregătim cadrele noastre, iar slujba bisericească să se facă în limba băştinaşilor, împăratul promisese aceste schimbări, dar Basarabia a rămas doar cu promisiunile. Mai târziu, în perioada sovietică, fabricile şi uzinele erau proiectate astfel încât procesul de producţie să fie ”o reacţie în lanţ” care să finalizeze în Rusia. Se implementa o ”încrucişare cu republicile surori”, cu o industrie organizată aşa ca în fostele republici sovietice să se producă doar piese separate ale unor produse finalizate în Rusia. Anume din acest motiv după 1989 aproape toată industria s-a dus pe apa sâmbetei, căci uzinele de produs piese separate nu aveau capacitatea de a fi reprofilate rapid sau de a produce lucruri integre pentru piaţa Moldovei independente. La acest capitol avem exemple cu duiumul, pe care armata de ingineri de atunci şi alţi specialişti calificaşi, rămaşi şomeri peste noapte, le cunosc la perfecţie. De ce se tem oamenii de Moscova? Această întrebare mi-a amintit de un răspuns al lui Nicolae Sulac, dat lui Andrei Strâmbeanu, pe atunci şef al unei secţii la minister. – Măi Nicolae, şi chiar nu te temi tu de ministrul culturii? îl întrebă Strâmbeanu. – Mă tem. Dar mă tem nu de ministrul culturii, ci de cultura ministrului, a răspuns Sulac. Aş putea încheia chiar aici acest răspuns, dar vreau să clarific un lucru. Moscova e un centru de cultură, unde au activat şi activează personalităţi de excepţie, cunoscute şi recunoscute de o lume întreagă, iar alde Onişcenko sunt doar nişte umbre ale cuiva. Şi acei care ne dau jos din tren tot nişte umbre ale cuiva sunt. — În aprilie 2009 ce credeţi că s-a întâmplat? Ce ar fi trebuit să se întâmple după aceea? — În prima zi, după câte înţeleg, a fost un protest contra fraudelor electorale. Dar la 7 aprilie, pare-mi-se, cineva a exploatat revolta tinerilor în scopuri meschine. Doar un exemplu, dacă îmi permiteţi. În fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist din RSSM,


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 11

Exclusiv actualmente a Parlamentului, am avut ocazia de sute de ori să urc de la etajul întâi până la etajul şase. Dar dacă cineva m-ar auri ca să arăt cum am putea să ajungem pe acoperiş, pe cuvânt de cinste, aş pierde aurul. De aceea mă întreb: cum de au izbutit tinerii să urce în ritm olimpic pe clădire? Odată, în tinereţe, mi-am pierdut paşaportul. După câteva drumuri în centrul raional, mi s-a înmânat un nou paşaport, dar am achitat o amendă. În aprilie 2009 a ars Declaraţia de independenţă, altfel spus – PAŞAPORTUL REPUBLCII MOLDOVA. A plătit cineva vreo amendă?! NIMENI! Şi dacă încă nu v-am plictisit cu retorica întrebărilor, aş vrea să ne sfătuim, întrebându-ne iar: gospodarul care nu-şi poate apăra casa ar putea, la o adică, să dirijeze apărarea statului?! M-aţi întrebat ce trebuia să se întâmple după 7 aprilie. Să se caute răspuns la aceste câteva, la prima vedere, naive întrebări. Asta trebuia să se întâmple. — Migraţia a afectat aproape fiecare familie din Moldova. Şi familia Dvs. este una moldo-europeană. Care sunt părţile bune şi laturile negative ale migraţiei, din experienţa Dvs.? — Migraţia, ca şi curriculumul şcolar, care pe o bună parte dintre noi ne-a speriat, nu sunt nici fenomene noi, dar nici noţiuni necunoscute. Sunt fenomene fireşti şi, din câte ştiu, multe ţări, dacă nu chiar toate, au trecut prin ele. Partea negativă rezidă în Testul pe care unii nu reuşesc să-l treacă. Este vorba, mai întâi, de ”dorul de nucul de la poartă”, de depăşirea barierei lingvistice şi de răspunsul la întrebarea: ”De ce m-aţi dus de lângă voi, / De ce m-aţi dus de-acasă?” (Octavian Goga). Răspunsul se cere de la toţi, inclusiv şi de la cârmuitorii statului. Dar toate relele au şi părţi bune. Părţile bune ţin, întâi de toate, de stima faţă de omul muncitor, de respectarea drepturilor omului. Şi, desigur, fără să ne supărăm, de cultură, spre care suntem datori să tindem. — V-aţi vizitat copiii şi nepoţii în Italia. Cum se schimbă mentalitatea noastră în aceste vizite? — Când am vizitat prima dată Roma, m-am ghemuit mai în spatele salonului autobuzului. Fiică-mea îmi arătă un loc mai în faţă, iar eu: „Poate scăpăm mai ieftior”, i-am zis, dându-i de înţeles să facem economie de bilete. Fiica mi-a explicat atunci că ieftineala asta ar putea să ne coste până la 200 de euro. Dacă nu achiţi la timp, achiţi apoi de câteva ori mai scump. Şi aşa înţelegem că avea dreptate humuleşteanul când spunea că frica păzeşte harbujii. Mentalitatea de fost om sovietic se schimbă acolo radical, de la detalii de comportament până la scopurile mari în viaţă. Nepoţica mea Ruxanda a absolvit facultatea de economie la Universitatea Bocconi din Milano, una dintre universită-

Foto: Arhiva personală

Foto: Arhiva personală

ţile de top din Europa. Acum îşi face masteratul la aceeaşi universitate. Nepoţelul Răzvan e licean în Italia, practică activ sportul. Ginerele Iurie lucrează în calitate de medic, după ce şi-a continuat studiile în Italia, iar fiică-mea lucrează intr-o instituţie de instruire şi educaţie. Şi-au cumpărat casă, au două automobile. Eu cu jurnalismul meu nu am reuşit să-mi cumpăr măcar o bicicletă. IATĂ ŞI FORMULA MENTALITĂŢII ! — Ce aţi împrumuta din experienţa europeană pentru Moldova? — Zilele acestea cineva plasase pe Facebook nişte sfaturi pentru fiecare, care mi se pare că ar putea înlocui răspunsul la această întrebare: 1. Nu scuipa în lift. 2. Nu face mizerie pe scară. 3. Nu arunca gunoiul în stradă. 4. Nu lua, nici nu da mită. 5. Nu plăti salariile în plic. 5. Respectă cultura, istoria, neamul şi semenii care te înconjoară şi vei observa cum te vei trezi deodată într-o ţară europeană. Acestea şi încă multe alte reguli, printre care anularea totală a birocraţiei, e cazul să fie împrumutate de urgenţă. — Ce se mai întâmplă la Rezina, cum o mai duc oamenii pe malul Nistrului? — Salutând procesul de optimizare a unităţilor de învăţământ, precum şi curajul Maiei Sandu, vreau să amintesc o maximă: SOCOTEALA DE ACASĂ NU ÎNTOTDEAUNA SE

POTRIVEŞTE CU CEA DE LA TÂRG. Pe timpul activităţii mele în Rezina era la modă promovarea politicii SATELOR FĂRĂ PERSPECTIVĂ, astfel ştergându-se de pe harta raionului un sat şi două cătune. Cică e în plan şi ”optimizarea” gimnaziului din satul meu de baştină, Mincenii de Jos, care poartă numele lui Alexandru Cotruţă. Dacă se va închide şcoala, această clădire, ca şi moderna casă a mecanizatorilor, va fi târâită prin ogrăzi private. Să dea domnul să nu se întâmple asta! Rezina trăieşte, oamenii uneori, când au chef, mai cântă: ”Mai dă-ne, Doamne, o speranţă!” — Aveţi o vârstă venerabilă, când priviţi înapoi, ce consideraţi important în viaţa unui om? Care sunt valorile ce dau sens vieţii? — Tot şi toate sunt importante: copiii, pomii, fântânile. Dar, în concepţia mea, în viaţa unui om nu poate exista ceva mai important decât cinstirea strămoşilor, limbii şi istoriei. Ignorând toate acestea, cu voie sau fără de voie, riscăm, ca în alte vremuri, să ne ”convertim”. E important să îngenunchem în faţa mamelor noastre, pentru că din lacrimile şi cântecul lor de leagăn, sunt convins, s-a născut cuvântul nostru românesc. Alţii pot să-şi imagineze valori poate că, din punctul lor de vedere, mult mai importante, însă mie îmi sunt străine. — Vă cunoaştem ca pe un citi-

Foto: Arhiva personală

Foto: Arhiva personală

tor fidel al ZdG. Dacă aţi face parte din echipa noastră, ce aţi schimba, ce aţi îmbunătăţi în acest ziar? — Dacă şi pe Soare cineva a descoperit pete, de ce, la o adică, nu ar putea avea poticniri şi săptămânalul nostru? Citesc aproape toată presa şi mă bucur că aveţi o FAŢĂ fără asemănare, o ŢINUTĂ care Vă aparţine, sunteţi bătăioşi şi curajoşi. Dar să nu vă supăraţi, aveţi, paremi-se, un neajuns: de ce faceţi publicitate luărilor obraznice de cuvânt ale unor parlamentari? Din păcate, purtările urâte ale unor parlamentari şi consilieri devin o ”modă”, iar presa, radioul, televiziunile le propagă prostiile. Aţi văzut vreodată ca gazeta ”Comunist” să publice nişte luări de cuvânt ale deputaţilor din coaliţia de guvernare? Relativ nu demult aţi publicat un material factologic despre avantajele integrării noastre în Uniunea Europeană. Sincer să vă spun, aţi descoperit o nouă formulă de combatere a răuvoitorilor Integrării noastre în UE. Continuaţi acest bun început!

TEA SUFLETULUI NOSTRU”, la care am ostenit împreună cu academicianul Veaceslav Afanasiev şi cu doctorul în istorie Dinu Poştarencu. Acum colectez material pentru o monografie analogă despre Mincenii de Sus – satul mamei mele, al bunicilor mei, al socrilor şi al prietenilor din copilărie, cu care suntem în bune relaţii chiar şi acum, la bătrâneţe.

— Cum trăieşte astăzi un pensionar în Moldova? — Câteodată, da, viaţa noastră, a pensionarilor, e foarte monotonă. Dar, în genere, nu prea am când mă plictisi. Pe lângă acele 9 plachete de versuri şi publicistică documentară, de Paştele Blajinilor le-am dat drept pomană consătenilor mei monografia ”MINCENI – CETA-

— Vin sărbătorile de iarnă. Ce credeţi că trebuie să le aducă Moş Crăciun membrilor Parlamentului, Guvernului, partidelor politice? — Pentru reprezentanţii opoziţiei cred că cel mai potrivit cadou ar fi un DEX, ca să se dezmeticească, în sfârşit, care este rolul opoziţiei. Haideţi să ne amintim: oponentul tezelor de diplomă tot bătea toba, ori, într-o formă constructivă, ne explica cum să îmbunătăţim teza. Tuturor, însă, o să-l rog pe Moş Crăciun să le aducă OLECUŢĂ de modestie, disciplină cetăţenească şi vrere nestrămutată de a munci pentru integrarea în Uniunea Europeană. — Dar cetăţenilor ce să le aducă Moşul? — Fericire! Multă-multă fericire! Deoarece omul poate fi fericit numai atunci când are de toate. — Vă mulţumim. Pentru conformitate, Alina Radu


12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Reporter special Firmele offshore şi afacerile de familie ale ministrului Lazăr, pe bani europeni Firmele familiei Lazăr au oferit mai multe servcii contra plată instituţiilor de stat, inclusiv Ministerului Economiei, CCCEC-ului, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Recent, firma „Tatra-Bis” SRL, fondatoarea căreia este şi Tatiana Lazăr, soţia viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, a fost desemnată câştigătoarea unui tender, oferind logistica necesară unui eveniment organizat de Ministerul Economiei şi de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Iurie SANDUŢA Firma de turism şi de organizare a evenimentelor „Tatra-Bis” SRL a fost fondată în 2003 de către slovacul Emilian Dzugas - 50% şi de către Tatiana Lazăr, actuala soţie a ministrului Economiei, care deţine cota de participare de 50%. În 2010, această companie a acordat servicii de organizare a evenimentelor pentru CCCEC, care desfăşura un proiect în parteneriat cu Serviciul Grăniceri al Ucrainei, cu susţinerea financiară a Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera între Moldova şi Ucraina. De la începutul anului 2013, „Tatra-Bis” SRL a câştigat mai multe tendere anunţate de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), un organism subsidiar al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În aprilie 2013, firma familiei Lazăr a câştigat un proiect în valoare de 200 mii de lei pentru organizarea unui training, iar pe 2-6 decembrie 2013 a acordat servicii de logistică pentru o vizită de studiu în Lituania, organizată din fonduri administrate de PNUD.

Lupta dintre soţia guvernatorului BNM şi soţia ministrului Economiei

Pe 6 decembrie 2013, Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică a organizat „Gala Moldova Eco-Energetică”, ediţia 2013, cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile. La eveniment au participat peste 300 de invitaţi, reprezentanţi ai conducerii de vârf a R. Moldova, miniştri, ambasadori, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, sectorului privat, mediului academic şi societăţii civile. Desfăşurarea evenimentului a fost finanţată de Uniunea Europeană, cofinanţator fiind PNUD Moldova. Pentru organizarea logistică a Galei, pe 3 octombrie, PNUD a iniţiat un concurs. Până pe 16 octombrie,

mai multe firme urmau să-şi depună ofertele pentru a câştiga acest tender. În cursă s-au înscris trei firme. Una dintre acestea este compania de traducere şi organizare a evenimentelor „Berlizzo Group” - Anodilia SRL, condusă de Otilia Drăguţanu, soţia guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, care mai figurează în calitate de fondator la încă 4 firme. O altă firmă participantă la tender a fost „Tatra-Bis” SRL, fondată de Tatiana Lazăr.

Firma familiei Lazăr, câştigătoare

În final, „Tatra-Bis” SRL a fost desemnată câştigătoare a tenderului în sumă de 28,2 mii USD, echivalentul a 366 mii lei, pentru a acorda logistica necesară bunei desfăşurări a Galei organizate de Ministerul Economiei. Am încercat să aflăm dacă este vorba de un conflict de interese. „La tender au participat trei firme. „Tatra-Bis” a avut cea mai bună ofertă şi a câştigat. Tenderul este executat conform condiţiilor de procurare valabile la PNUD. Conform condiţiilor noastre, ar fi vorba de un conflict de interese în cazul în care echipa de evaluare ar avea careva atribuţii la compania respectivă. Nimeni de la noi nu are nicio tangenţă. În plus, a fost şi cea mai bună ofertă. Noi am discutat problema respectivă. Ne-am pus această întrebare înainte de tender. De comun acord s-a ajuns la concluzia că nu este relevant pentru noi”, a declarat Mihail Măciucă, organizatorul tenderului de la PNUD. Soţia guvernatorului BNM, Otilia Drăguţanu, prietenă cu soţia ministrului Lazăr, ne-a spus că dacă în acest an, firma ei „Berlizzo Group” Anodilia SRL nu a câştigat tenderul, va încerca la anul să vină cu o ofertă mai bună. „Adevărul este că colegii care au fost în comisia de evaluare de la PNUD sunt persoane pe care eu le cunosc şi nu pun nicio secundă la îndoială imparţialitatea lor. Am totală încredere faţă de cei care au fost în comisie. Respectiv, dacă nu noi am fost cei selectaţi, înseamnă că cineva dintre colegii şi partenerii noştri a avut o ofertă mai bună. Vom încerca la anul să prezentăm o ofertă mai bună. Atât pot să spun”, a explicat Otilia Drăguţanu.

Tatiana Lazăr: Nu credeam că am câştigat!

Tatiana Lazăr recunoaşte că „Tatra-Bis” SRL nu a avut cel mai bun concept de organizare a Galei, însă susţine că au fost cei mai buni la capitolul preţ. „Nici eu nu am crezut că am câştigat! E clar că vouă vă pare absolut neîntâmplătoare chestia asta. Doar că soţul meu nu lucrează la PNUD şi nu e prima dată când câştig la ei. Da, înţeleg că sunt nevasta lui Lazăr, dar ce să fac eu acum? Să stau în casă, să fur, ce trebuie să fac? Sunt zeci de tendere la care participăm. Eu sunt 50 la 50 în

Tatiana Lazăr şi partenerul ei de afaceri, slovacul Emilian Dzugas.

Foto: www.undp.org

„Gala Moldova Eco-Energetică, ediţia 2013”

firmă cu prietenul slovac şi el nu înţelege multe. Eu îi spun: Emilian, nu are rost să participăm la tenderul de bilete de la Ministerul Economiei, că soţul va zice: „Tatra Bis” SRL – nu! Pentru că vor fi interpretate greşit lucrurile. Emilian nu crede şi spune: trebuie să dăm, trebuie să dăm...”, a declarat Tatiana Lazăr.

Afacerile familiei Lazăr conectate la firme offshore

Firmele familiei Lazăr sunt înscrise pe soţia sa, Tatiana Lazăr, şi pe fiul lor, Mircea Lazăr, ambii fiind fondatori în firme, dar şi parteneri de afaceri cu câteva companii offshore. În 2000, Valeriu Lazăr a fondat Agenţia „Intelligent Services”, pe care, ulterior, a redenumit-o Societatea Comercială „Business Intelligent Services” (BIS) SRL. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), în calitate de fondatori figurează Liviu Gumovschi, cu cea mai mică cotă de participare, de 10 %, Tatiana Lazăr cu 42 % şi firma ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL cu 48 %.

Fondator unic al ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL este compania britanică „Maxbury Corporation LLP”, cu un capital social de 9,1 miloane de lei. Informaţiile obţinute de la „Companies House” — Agenţia Executivă de pe lângă Ministerul Comerţului şi Industriei din Marea Britanie, o instituţie similară cu CÎS din R. Moldova, arată că, în calitate de acţionari la „Maxbury Corporation LLP”, sunt înregistrate alte două firme offshore: Hightech Agency LTD, cu sediul în Belize, şi Quadro Management LTD, cu sediul în insulele Seychelles.

Firmele înregistrate pe aceeaşi adresă

Totodată, ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL figurează în calitate de fondator şi în alte două firme, unde fondator este şi Mircea Lazăr, fiul de 22 de ani al ministrului Economiei. O relaţie apropiată dintre afacerile familiei Lazăr şi firma ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL se explică şi prin faptul că sunt înregis-

trate la aceeaşi adresă din Chişinău, pe str.Bernardazzi 53, ap. 4. „Firma Maxbury e o temă aparte. O să revin la această temă după ce discut cu ai mei”, ne-a spus Tatiana Lazăr. Ulterior, a revint cu un mesaj: „Cred că mai multe informaţii vă poate da Andrei Crigan, directorul BIS”. „Eu ce pot să vă spun, ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL este unul dintre fondatorii noştri. Este un client al nostru. Noi suntem un grup de companii. Este o formă ordinară de investiţii cu un parteneriat. Ei ne oferă finanţare şi nouă. Ce se referă la BIS vă răspund. Ce se referă la „Maxbury Corporation LLP”, încercaţi să aflaţi voi, pentru că sunteţi băieţi care faceţi investigaţii şi aveţi acces la multe informaţii. Succes!”, a comentat Andrei Crigan, administratorul de la „Business Intelligent Services” SRL.

Ministrul Lazăr: Eu ce am cu lămuririle voastre?

Slovacul Emilian Dzugas, partenerul de afaceri al Tatianei Lazăr, figurează în calitate de fondator unic la firma ÎCS „Emil&Ian Service” SRL, care desfăşoară activităţi de plasare în câmpul muncii a cetăţenilor în Moldova şi în străinătate, servicii hoteliere şi de transport. Într-un raport de audit al Curţii de Conturi, efectuat la Ministerul Economiei, se arată că „Auditul a constatat nereguli la achiziţionarea serviciilor de transport aerian de pasageri, comise la anumite etape ale procesului de achiziţii, ceea ce nu exclude şi o posibilă favorizare a agentului economic declarat câştigător”. Am încercat să aflăm dacă agentul favorizat ar fi firma turistică a Tatianei Lazăr sau al partenerului ei de afaceri. „Dacă e vorba de transport, asociatul meu are o companie de transport. Poate aşa ei au prestat servcii, dar Tatiana Lazăr nu are


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 13

Reporter special Miliţienii transnistreni atacă limba română Presiunile asupra şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană capătă noi abordări. Pretinsele autorităţi de la Tiraspol au anunţat administraţiile liceelor că angajaţii instituţiilor trebuie să plătească impozite pentru că activează pe teritoriu „străin”. Deoarece nu acceptă provocarea, directorii liceelor au fost avertizaţi că vor fi amendaţi, iar alţii au şi fost vizitaţi de miliţieni. Raisa Răzmeriţă

Foto: www.facebook.com

Foto: www.allmoldova.com

Otilia Drăguţanu, soţia afaceristă a guvernatorului BNM

nimic cu această companie”, spune soţia ministrului. Contactat de ZdG, Emilian Dzugas ne-a spus că firma sa a încheiat contracte cu mai multe instituţii de stat, însă pentru mai multe detalii să o contactăm pe administratoarea de la ÎCS „Emil&Ian Service” SRL, Nelli Zastavneţchi. „Da, noi am oferit servicii de transport Ministerului Economiei, însă nu de transport aerian. Am acordat servicii de transport şi Parlamentului, chiar şi în 2011, când a venit la Chişinău vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Totul s-a făcut prin licitaţii”, susţine Zastavneţchi. Am încercat să discutăm cu ministrul Valeriu Lazăr pentru a face nişte precizări despre afacerile familiei sale în relaţia cu Ministerul Economiei. Contactat de ZdG, Lazăr ne-a răspuns: „Eu ce am cu lămuririle voastre? Anume din perspectiva acestui articol, ne faceţi un demers în scris şi vă dăm un răspuns în scris. Noi aşa procedăm, ca să nu nimerim în zona interpretărilor. Aşa e corect. Hai noroc!”.

După ce, la sfârşit de octombrie, administraţia Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina a primit o avertizare de la procuratură în care se spunea că fiecare angajat este obligat să plătească impozite, la Bender, aceştia au primit un aviz şi de la inspectoratul fiscal, fiind anunţaţi că liceului i s-a atribut cod fiscal. „Întâi i s-a adus câte o avertizare fiecărui angajat. Am luat-o doar pe a mea. Am trimis câte o copie la Ministerul Educaţiei, celor de la OSCE şi Biroului pentru Reintegrare. Le-am spus tuturor. Pe 2 decembrie, au şi atribuit cod fiscal instituţiei. Asta ar însemna că trebuie să plătim impozite. Pe 6 decembrie, ne-au cerut să ridicăm acest certificat. N-am fost. Peste două zile, ne-au sunat de la statistică şi ne-au cerut toate dările de seamă şi date despre salariile profesorilor. Eu nu accept să iau nimic, dar nu-i exclus să ni le aducă şi să ni le pună pe masă”, spune Maria Robu, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun”. „Cred că scopul lor e să sperie profesorii, ca aceştia să plece de la lucru, apoi şi părinţii să se alarmeze şi să-şi ia copiii. Exact cum a fost în 2004. Atunci, numărul elevilor s-a redus considerabil”, a mai subliniat Maria Robu.

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

viceprim-ministrul Eugen Carpov, în urma unei şedinţe comune cu administraţia Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Obişnuiţi cu scene de intimidare şi provocări de tot felul

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

Presiuni la „Lucian Blaga”

De presiuni din partea administraţiei separatiste a avut parte şi administraţia Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, care a fost somată să transmită rapoartele financiare, dar şi date cu caracter personal despre angajaţii instituţiei, inclusiv date despre mărimea salariilor pe care le primesc. Pentru că nu s-au supus, pretinsa miliţie a dat busna în instituţie chiar în timpul orelor, motivându-şi acţiunile printr-o plângere pe care ar fi făcut-o una dintre profesoarele liceului, fapt negat de aceasta. Într-o scrisoare pe care a adresat-o administraţiei Liceului „Lucian Blaga”, Galina Zagorodnîi, profesoară de franceză, spune că nu ar avea nicio legătură cu această plângere şi că nu ar fi semnat niciodată un asemenea document. Ulterior, profesoara a

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

înaintat o plângere la procuratura din Tiraspol pe acest fapt. „E un fel de a continua presiunile. Le-am spus că nu le dau niciun document şi că doar în prezenţa celor de la Ministerul Educaţiei aş putea să le ofer careva informaţii”, menţionează Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga”. Acum câteva zile, administraţia Liceului „Lucian Blaga” a fost anunţată că va fi somată cu o amendă de circa 2600 de lei. „Le-am spus să nu-mi mai trimită astfel de scrisori, să le dea celor de la Ministerul Educa-

ţiei, pentru că noi ne subordonăm lor, dar ei continuă să le trimită aici”, adaugă Iovcev. Astfel de avize au primit toate şcolile din regiune în care predă în limba română. „Aceste presiuni încalcă dreptul copiilor la educaţie, împiedică buna desfăşurare a procesului educaţional şi nu fac altceva decât să agraveze situaţia în care se află aceste instituţii de învăţământ. Ele sunt contrare logicii procesului de consolidare a încrederii şi apropierii dintre maluri”, a menţionat

Cumva obişnuiţi cu scene de intimidare şi provocări de tot felul, elevii continuă să vină la ore. Ochii lor trădează o anumită maturitate, pe care e greu să nu o observi, însă mai rar pot fi văzuţi zâmbind. Isidora este una dintre elevele în a cărei familie se vorbeşte ruseşte. Iniţial, mama fetei a vrut să o dea la o şcoală unde se predă aprofundat limba engleză, însă tatăl fetei, care este profesor universitar, a optat pentru şcoala cu predare în română. Acum, eleva, care este deja în clasa a treia, vorbeşte fluent româna. „Tata spune că dacă voi învăţa aici, când voi creşte voi putea alege unde să trăiesc, ori aici, ori la Chişinău”, explică Isidora, privind spre desenul pe care tocmai îl picta. „Am ales acest liceu pentru că în oraş nu avem altă şcoală unde să învăţăm în limba noastră. Nici nu m-am gândit să merg la una cu predare în limba rusă. Cum să învăţ altceva, dacă asta e al meu?”, spune Florin, elev în clasa a XII-a la liceul de la Tighina. Elevii care absolvesc liceele cu predare în limba română fie că merg la Chişinău să-şi continue studiile, fie că sunt admişi la universităţile din România. „Dacă ar fi să rămânem aici, am fi folosiţi ca forţă de muncă ieftină”, opinează Cristina, elevă în ultimul an. „Aici nu avem cum să ne dezvoltăm mai departe. Eu nu vreau să învăţ în PGU, la Tiraspol, şi să primesc un document nerecunoscut cu care să nu am ce face, în schimb, cu actele de la Chişinău am putea pleca şi peste hotare”, spune Valentina, o altă viitoare absolventă.


14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Oameni

OAMENII săptămânii

A

ctorul Radu Beligan, care a împlinit, pe 14 decembrie, 95 de ani, va fi înscris în Guinness World Records cu titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena de teatru. Marele actor român a primit titlul Guinness World Records duminică, 15 decembrie, la Teatrul Naţional Bucureşti, imediat după spectacolul „Egoistul”, jucat şi regizat de Radu Beligan. Premiul a fost înmânat de prezentatorul TV Cătălin Măruţă care, împreună cu echipa emisiunii „La Măruţă”, a făcut demersurile pentru ca numele actorului Radu Beligan să fie înscris în Guinness World Records. Radu Beligan, născut pe 14 decembrie 1918, are o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. El a interpretat roluri celebre, în mari capodopere ale dramaturgiei române şi universale.

P

apa Francisc a fost desemnat „personalitatea anului 2013” de editorii revistei americane Time, informează Mediafax. „Arareori se întâmplă ca un actor nou pe scena mondială să capteze atenţia publicului atât de repede, atât în rândul tinerilor, cât şi al vârstnicilor, atât în rândul credincioşilor, cât şi al scepticilor”, a declarat Nancy Gibbs, redactorul-şef al revistei Time, explicând desemnarea papei Francisc drept „persoana anului 2013”. În 2012, titlul de „personalitatea anului” a fost atribuit de revista Time preşedintelui american Barack Obama. Papa Francisc, de origine argentiniană, a fost ales în fruntea Bisericii Catolice în luna martie, curent. Pe locul doi în lista Time s-a aflat fostul consultant al Agenţiei americane de securitate naţională (NSA) Edward Snowden.

L

a Muzeul Naţional de Artă al Moldovei este vernisată o expoziţie personală a pictorului Emil Childescu. Intitulată „Oamenii secolului XX”, expoziţia prezintă 45 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură, realizate în anii 1970-2000. În cariera sa, artistul a avut numeroase expoziţii personale: Pinacoteca de Stat, Vologda, Uniunea Artiştilor Plastici din R. Moldova, Pinacoteca de Stat, Ismail, Ucraina, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei; Pinacoteca A. Losev, Bender; Burgenland, Stokerau, Zalzburg, Viena, Austria, Gallery Aktual Kent, Istanbul, Turcia, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei ş.a.

F

ormaţia „Zdob şi Zdub” a lansat în aranjament simfonic cunoscuta piesă „Codrii”. „Sperăm că piesa aţi reuşit s-o ascultaţi destul de mult ca s-o îndrăgiţi şi nu prea mult că să obosiţi de ea. Pentru că suntem în ajun de sărbători, iar în astfel de împrejurări surprizele sunt un lucru firesc, am hotărât şi noi să vă dăruim un pic de „frumos”. Nu pentru că aşa se cade, ci pentru că ne face plăcere să vă vedem mai zâmbitori, chiar dacă e frig afară, pe alocuri şi în casă, şi pentru că, ce să mai ascundem, ne place când cântaţi cu noi la unison, un pic de miere şi pe sufletul nostru. Magic, de poveste, magnific, feeric – puţin probabil, dar pur şi simplu mai cald, înduioşător – destul de posibil. Îmbrăcaţi-vă cald, beţi mult ceai fierbinte şi să ne vedem sănătoşi”. Piesa „Codrii”, în aranjament simfonic, a fost lansată, pe 18 decembrie, la Palatul Naţional, formaţia evoluând în premieră în faţa publicului alături de o orchestră simfonică.

Maria Gheorghiu:

„Cântecele mele sunt scrise cu sângele meu” La doar trei ani a început să studieze baletul. Apoi, şi-a descoperit talentul muzical. Deşi s-a lansat târziu pe piaţa artistică din România, a reuşit să se afirme pe scene importante nu doar în ţară, ci şi peste hotare. Maria Gheorghiu s-a născut la Reşiţa. Harul artistic l-a moştenit de la părinţi şi bunici. A urmat Şcoala de Muzică timp de opt ani, studiind oboiul, pianul şi vioara. A intrat apoi în corul de cameră „Mioriţa”, unde a evoluat pe parcursul a zece ani, sub atenta observare a dirijorului Doru Morariu. Maria a intrat în Cenaclul Atheneum din Reşiţa, recitând propriile poezii. A învăţat singură să cânte la chitară, „furând” de la colegii de scenă tehnici de mânuire a instrumentului.

Cariera muzicală

Maria Gheorghiu s-a lansat târziu pe piaţa artistică din România, însă a reuşit să colaboreze cu oameni memorabili, printre care Leopoldina Bălănuţă, Ştefan Iordache, Ovidiu Iuliu Moldovan, Dorel Vişan, Eusebiu Ştefănescu. A colaborat şi cu personalităţi din afarăi, cum ar fi Dominique Voquer şi Anette Baneville, Patricio, dar şi cu orchestra Filarmonicii din Kiev. Din 2008, a susţinut numeroase spectacole cu trupa „Atelier”. În prezent, în toate apariţiile sale pe scenele din România este acompaniată de Radu Graţianu. A reuşit să cucerească pu-

blicul, obţinând diverse trofee la majoritatea festivalurilor de gen din ţară, iar în 1993, a obţinut Premiul I la Festivalul Naţional de Muzică Folk „Om Bun”. Doi ani mai târziu, în 1995, şi-a scos primul album - „Lacrimi în flăcări”, după care au urmat „Canon şi Maria Gheorghiu” (1997), „Pe la case luminate” (album de colinde, 1998), „Floare de vârtej” (1999), „Pe la case luminate” (reeditat, 2002), „Timp netrăit” (2004), „Floare de vârtej” (reeditat, 2007), „Curcubeu” (2010), pentru ca, în 2013, să vadă lumina zilei albumul „Om Bun”. „De la o vreme am început să număr altfel clipele, orele, zilele, anii. Nu ştiu de ce, poate doar pentru că, în ultimul timp, am pierdut iremediabil câţiva oameni dragi, de a căror prezenţă nu am ştiut să mă bucur îndeajuns atunci când se putea”, mărturiseşte Maria Gheorghiu pe blogul său mariagheorghiu.com. Zilele de sărbătoare preferă să le petreacă alături de oamenii apropiaţi, cei pe care şi-i doreşte să-i aibă în preajmă, cei cărora „le pot oferi ce am eu mai bun şi mai frumos şi, bineînţeles, să mă încarc, la rândul meu, cu ceea ce au ei mai bun şi mai frumos”, remarcă artista. Totodată, recunoaşte că destinul n-a protejat-o nici de ignoranţa unora, nici de ipocrizia altora, pentru ca, în final, să descopere, totuşi, „frumuseţea umană”.

Nu am făcut niciodată o ierarhizare a scenelor pe care am cântat

„Multă vreme am trăit acut sentimentul că sunt doar „mierlă fără folos”. În timp, am realizat că locul în care trăiesc este „cea mai

frumoasă grădină a raiului”, în care, dacă vreau cu adevărat, poate să înflorească şi „floarea mea de vârtej”, susţine Maria Gheorghiu. Destinul muzicii folk îl vede în strânsă legătură cu propriul său destin. Cântecele sale reprezintă viaţa sa. „Sunt scrise cu sângele meu, cu bucuriile şi tristeţile mele, şi în ele se regăsesc aceia care mai au chef să stea de vorbă cu ei înşişi fără teama de a deveni ridicoli în faţa semenilor”, mărturiseşte artista pe mariagheorghiu. com. Muzica a devenit, pentru ea, o formă de supravieţuire, un refugiu atunci când simte că nu mai încape în lumea reală. A învăţat, în decursul anilor petrecuţi pe scenă, că definitorie pentru un artist este comunicarea cu publicul, faptul că trebuie să îi convingă de sinceritatea gestului său artistic, să le dea ocazia să se regăsească în cântecele sale şi, cel mai important, să ştie că el este acolo, pe scenă, pentru ei, nu pentru sine. „Nu am făcut niciodată o ierarhizare a scenelor pe care am cântat, pentru că nu scena cu numele ei este importantă, ci actul artistic în sine. Are vreo importanţă că ai cântat pe scena Filarmonicii din Kiev sau în nu ştiu ce sală mare de concerte din Paris, Madrid, Roma sau Chicago atâta vreme cât nu ai reuşit să convingi, să simţi publicul vibrând cu tine la fiecare notă, respiraţie sau tăcere?”, se întreabă Maria Gheorghiu. Pe 21 decembrie, pe scena Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, Institutul Cultural Român va prezenta un Concert de Crăciun, „Pe la case luminate”. Publicul va avea posibilitatea să se delecteze live cu vocea Mariei Gheorghiu.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 15

Trăind de gardă Familia Julea a vândut vaca să-i cumpere Zinei acordeon „Toţi copiii Domnului”, nominalizat la Oscar

La începutul iernii, acum 62 de ani, satul Hârbovăţ din raionul Anenii Noi încă nu ştia refrenul „e sărbătoare şi răsună muzica”, dar odată cu naşterea în familia Eugeniei şi a lui Arion Julea a mezinei Zinaida, memoria muzicală a satului s-a îmbogăţit mult. Roxana TEODORCIC „Zinica terminase opt clase şi voia foarte mult să înveţe mai departe. Noroc de Victor Corneievici, un fost profesor de muzică la şcoala din sat. A văzut că ea are talent şi a convins părinţii să o dea la o şcoală de muzică din Chişinău. Tata a vândut vaca şi i-a cumpărat un acordeon. Corneievici a dus-o la Serghei Lunchevici. Când el a auzit-o, a luat-o la şcoală. Avea vreo 14 ani”, îşi aminteşte cu drag Ana Radu, sora cea mai mare a Zinaidei Julea. Zinaida s-a născut pe 2 decembrie 1951, în satul Hârbovăţ din Anenii Noi, fiind mezina familiei. Ana şi Zinaida au mamă comună. Primul soţ al Eugeniei, Erofti, a dispărut fără veste pe front. Câţiva ani mai târziu, femeia s-a recăsătorit cu Arion Julea. Ana este cu zece ani mai mare decât Zina. Am găsit-o în propria gospodărie, trebăluind energic, îmbrobodită cu un batic rustic. Când este întrebată despre sora mai mică, se aşază mai comod pe scaun, căci îi place să vorbească despre Zinica (aşa îi spun cântăreţei cei din familie). La cei 72 de ani ai săi, Ana ar vrea să îşi amintească mai multe, dar spune că memoria o dă de sminteală. Regretă că a învăţat doar câteva clase, dar se bucură că Zinaida nu s-a limitat la cele opt clase din Hârbovăţ. Ana a avut grijă de

Ana Radu Foto: Roxana Teodorcic

„Să vezi dacă nu am să cânt lângă tine”. Câţiva ani mai târziu, aşa s-a şi întâmplat. Cei de acasă au auzit-o pe mezină la radio, mai apoi au văzut-o la TV şi pe scenele din sat şi din Chişinău.

La 17 ani, pe scena profesionistă

Strada pe care s-a născut Zinaida Julea Foto: Roxana Teodorcic

ea până a plecat din sat – cât era mică, a ţinut-o în braţe, a hrănit-o şi a învăţat-o să meargă. „Noi neam crescut unii pe alţii. Eu am crescut-o pe gâtişorul meu. Acum sunt cărucioare pentru copii, dar atunci o duceam în braţe şi în spate”, povesteşte hârbovăţeanca despre anii care au trecut atât de repede pentru ea.

Foto: acasatv.md

Zinaida Julea, şotioasă şi iute de picior

Julea a fost o copilă şotioasă şi iute de picior. Au vrut s-o numească şefa clasei, dar nu s-a mai întâmplat. Motivul – în pauză era la joacă înaintea băieţilor. Cei din jurul ei spuneau că are caracterul unui băiat. Era şmecheră. Ana zice că în fiecare zi avea câte o istorie de povestit. Deseori, Zina se ducea la păscut vaca sau oile. „Într-o zi a venit tare impresionată acasă. A spus că s-a întâlnit cu nişte bulboceni şi ei grăiau bulboceşte. Ei, ce am mai râs eu atunci! Cine ştie cu cine s-a întâlnit ea acolo... Cred că erau nişte ruşi. Da’ ea de unde să înţeleagă rusa?! Altă dată, ţin minte că s-a dus după struguri şi a prins-o paznicul. Ea i-a zis să meargă cu dânsa la noi acasă, căci ea spune drept: tata a trimis-o să aducă o torbă de poamă. Paznicul a venit la noi şi tata l-a cinstit cu vin…”, zâmbeşte Ana în timp ce trage cu coada ochiului spre uşă. Darul de a cânta i s-a transmis de la părinţi. Mama Eugenia a cântat în corul bisericesc. Şi Ana a cântat, dar mai mult la colhoz, cu sapa în mână. Femeia îşi aminteşte că Zinica era ambiţioasă de mică. În una din zile, surorile ţeseau. Pe un perete al odăii era atârnat radioul. Cânta Nicolae Sulac, iar ele fredonau după el. Viitoarea cântăreaţă s-a urcat pe un scaun şi i s-a adresat lui Sulac:

La doar 17 ani, cântăreaţa a fost invitată de către Serghei Lunchevici să cânte în Orchestra de muzică populară „Fluieraş” a Filarmonicii din Chişinău. A mers în mai multe turnee peste hotare, cutreierând aproape toate continentele. Apoi, a evoluat în orchestrele de muzică populară „Mugurel” şi „Lăutarii”. Zinaida Julea a obţinut de-a lungul anilor mai multe titluri onorifice: Artistă Emerită din R. Moldova (1976), Artistă a Poporului (1985). A fost decorată cu medalia „Meritul civic” (1993) şi cu Ordinul Republicii (1997). Cele spuse de Ana sunt confirmate şi de către soţul ei, Grigore. Îşi aminteşte că Zinaida a fost nu doar un copil deştept, dar şi muncitor. „Ea păştea oile şi culegea struguri. Făcea de toate. Aşa au fost timpurile. Când s-a mutat la Chişinău, nu s-a bazat doar pe darul ei de a cânta, dar a învăţat mult, şi-a dezvoltat talentul. Ea este bună şi la vorbă. Ştie ce şi când să spună. Îi seamănă lui taică-său. El avea harul de a spune bancuri. Nu era cărturar, dar tot timpul găsea cuvintele potrivite. Unde era Arion, toţi stăteau cu gura căscată”, îşi completează Grigore soţia. Casa părintească a familiei Julea a fost dărâmată cu câţiva ani în urmă, iar pe locul acesteia a fost construită una modernă. Acum în ea locuiesc fiul Anei şi soţia sa. Pe unul din pereţii casei este o inscripţie care menţionează numele Zinaidei Julea şi anul ei de naştere. Elena, nora Anei, spune că nimeni nu trece cu vederea casa lor. Deseori vin oaspeţi care vor să vadă vatra pe care s-a născut cântăreaţa.

Filmul „Toţi copiii Domnului”, regizat de Adrian Popovici, a fost inclus în lista candidaţilor pentru premiul Oscar, al Academiei americane de cinematografie. Filmul a fost inclus la categoria „Cel mai bun film în limba străină”. Pentru prima dată, un film moldovenesc este inclus în lista producţiilor nominalizate la Oscar. „Filmul poartă o rezonanţă emoţională puternică, care este imposibil de ignorat. Într-o singură lucrare audiovizuală, regizorul filmului permite privitorului să vadă un teren care a fost uitat, în mod greşit, şi un popor lăsat să sufere de Occident. Acesta subliniază spiritul poporului moldovenesc în timp ce condamnă sistemul corupt, cerând subtil schimbare pentru o populaţie care merită mai mult”, scrie indiewire.com Personajul principal al filmului este Păvălaş, un copil de 9 ani care îşi caută mama, arătând trecătorilor o fotografie şi întrebându-i dacă au văzut-o. Tatăl i-a murit, iar mama, Irina, e în mâna unei grupări de mafioţi, care o obligă să se prostitueze. Reuşeşte să se întoarcă în Moldova cu gândul de a-şi da copilul spre adopţie, iar banii obţinuţi astfel s-o ajute să îşi recapete libertatea şi să lanseze o afacere. Apoi, se gândeşte că îşi va putea lua înapoi copilul. Dar, întorcându-se în satul natal, acolo unde şi-a lăsat copilul la părinţi, găseşte casa părintească distrusă, părinţii – morţi, iar copilul – trimis la un internat din Chişinău. Il ia de acolo, dar mafioţii sunt pe urmele lor. Simultan, o familie formată dintr-un canadian şi o moldoveancă, al căror copil, trecut în nefiinţă, ar fi avut vârsta lui Păvălaş, fac demersuri pentru a-l adopta pe copil. Aflând despre intenţiile mamei sale de a-l vinde, Păvălaş fuge. Însă pericolele nu s-au sfârşit. Tragedia s-a întâmplat. Irina moare în braţele fiului ei. A avut doar şapte zile la dispoziţie pentru a repara totul şi a-i dovedi fiului că dragostea ei pentru el nu va muri niciodată. Nu a vrut să îl părăsească….a fost forţată să facă acest lucru. Dar acum totul este tardiv. Oare sunt toţi copiii Domnului? Este oare povestea ficţiune sau realitate? http://blogs.indiewire.com

E


16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

supliment

PAGINĂ ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII

EDIŢIA NR.

� (��)

„Discriminarea nu este doar o încălcare a drepturilor omului, ci un fenomen cu efecte devastatoare asupra dezvoltării capitalului social și economic al țării” Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității

Institutul de Ftiziopneumologie „nu are telefoane pentru bolnavi” Foto-simbol, sursă: www.evetahmincioglu.com

Femeile însărcinate – potenţiale victime ale discriminării în muncă

Deèi discriminarea în câmpul muncii este interzis£ prin lege, femeile din Republica Moldova se mai confrunt£ cu aceast£ problem£. ‘˜ƒ†£‘…‘•–‹–—‹‡ƒ†”‡Ǧ •£”‹Ž‡ è‹ ’ŽŸ‰‡”‹Ž‡ ˜‡‹Ǧ –‡ Žƒ •’‡…–‘”ƒ–—Ž †‡ –ƒ– ƒŽ —…‹‹ †‹ ’ƒ”–‡ƒ —‘” ˆ‡‡‹ ’‡ …ƒ”‡ ƒ‰ƒŒƒ–‘”‹‹ Ž‡ ‘„Ž‹‰£ •£ •‡ …‘…‡†‹‡œ‡ …Ÿ† ƒˆŽ£ …£ •—„ƒŽ–‡”‡Ž‡ ˜‘”†‡˜‡‹ƒ‡Ǥ—‹–”— –£˜‹Ž£ǡ †‹”‡…–‘”—Ž •’‡…Ǧ –‘”ƒ–—Ž—‹ǡ ƒˆ‹”£ …£ Á ’‡Ǧ ”‹‘ƒ†ƒ•ƒ”…‹‹‹Ž‡‰‡ƒ‰ƒ”ƒǦ

–‡ƒœ£ ˆ‡‡‹‹ — ’”‘‰”ƒ ƒ‹Ž‡Œ‡”†‡—…£ǡ‹ƒ”—‹‹ ’ƒ–”‘‹ — ˜‘” •£ ƒ……‡’Ǧ –‡ ƒ•–ƒǤ Ƿ‡Ž‡ ˆ‡‡‹ •Ǧƒ— ’ŽŸ•…£•—–•‘ƒ–‡†‡ƒǦ ‰ƒŒƒ–‘”‹ •£ •…”‹‡ …‡”‡”‡ †‡ …‘…‡†‹‡”‡ǡ ‹˜‘…Ÿ†—Ǧ•‡ †‹˜‡”•‡‘–‹˜‡Ǥ ‡ ”‡…‘ƒ† †‘ƒ‡Ž‘” •£ — •‡ Žƒ•‡ ‹–‹‹†ƒ–‡ǡ •£ Ž‡ •‘Ž‹…‹–‡ ’ƒ–”‘‹Ž‘” ‘–‹Ǧ ˜ƒì‹ƒ Á •…”‹• è‹ •£ •‡ ƒ†”‡Ǧ •‡œ‡ ‘”‰ƒ‡Ž‘” ƒ„‹Ž‹–ƒ–‡ǣ ‘•‹Ž‹—Ž—‹ ’‡–”— ’”‡˜‡‹Ǧ ”‡ƒ †‹•…”‹‹£”‹‹ •ƒ— …Š‹ƒ” Á ‹•–ƒìƒ †‡ Œ—†‡…ƒ–£dzǡ ƒ •’—•—‹–”—–£˜‹Ž£Ǥ

Sorina Macrinici, avocată la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că persoanele care invocă discriminarea în câmpul muncii pot fi reprezentante gratuit, până în luna august 2014, de către juriștii CRJM în instanţa de judecată sau în faţa Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalităţii. Petiţiile pot fi expediate la adresa de e-mail: sorina.macrinici@crjm.org

Asistenì£ juridic£ gratuit£ pentru persoanele discriminate în câmpul muncii

‡‰‡ƒ …— ’”‹˜‹”‡ Žƒ ƒ•‹‰—”ƒ”‡ƒ ‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹ •–‹’—Ž‡ƒœ£ …£ Š£”ì—‹”‡ƒ ƒ‰ƒŒƒ–—Ž—‹ †‡ …£–”‡ ’ƒ–”‘ ‡•–‡ …‘•‹†‡”ƒ–£ ‘ ƒ…ì‹—‡†‹•…”‹‹ƒ–‘”‹‡ǡŽƒˆ‡Ž…ƒè‹”‡ˆ—œ—Ž‡Á–‡‡‹ƒ–†‡ ƒ‰ƒŒƒ”‡ƒ’‡”•‘ƒ‡‹•ƒ—†‹•–”‹„—‹”‡ƒ†‹ˆ‡”‡ì‹ƒ–£ˆ£”£–‡Ǧ ‡‹ƒ•ƒ”…‹‹Ž‘”†‡Ž—…”—Ǥ‰ƒŒƒ–‘”—Ž‡•–‡‘„Ž‹‰ƒ–•£ƒ’ŽƒǦ •‡œ‡ Á Ž‘…—”‹ ƒ……‡•‹„‹Ž‡ ’‡–”— –‘ì‹ •ƒŽƒ”‹ƒì‹‹ ’”‡˜‡†‡”‹Ž‡ Ž‡‰ƒŽ‡…ƒ”‡‰ƒ”ƒ–‡ƒœ£”‡•’‡…–ƒ”‡ƒ‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹ †‡胐•‡è‹†‡ –”ƒ–ƒ‡–ŽƒŽ‘…—Ž†‡—…£Ǥ

LINIA VERDE NEDISCRIMINARE

Pe parcursul lunii noiembrie și în prima jumătate a lunii decembrie 2013, la Linia Verde Nediscriminare

0.800.38003

au fost înregistrate

107

apeluri telefonice.

Așa DA

Pacienìii diagnosticaìi cu tuberculoz£, internaìi la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Chièin£u se plâng c£ angajaìii spitalului nu le permit s£ comunice cu rudele de acas£ prin intermediul telefonului fix din interiorul instituìiei. Experìii susìin c£ prin aceast£ atitudine discriminatorie, este înc£lcat dreptul pacienìilor de a menìine leg£tura cu familiile lor. ƒ•‹Ž‡ Ž‘…—‹‡è–‡ Á–”Ǧ— •ƒ– †‹ •—†—Ž ‘Ž†‘˜‡‹Ǥ — †‘—£ Ž—‹ Á —”£ǡ ƒ ˆ‘•– †‹ƒ‰‘•–‹…ƒ– …— –—„‡”…—Ž‘Ǧ œ£ è‹ ‹–‡”ƒ– Žƒ •–‹–—–—Ž †‡ –‹œ‹‘’‡—‘Ž‘‰‹‡ †‹ Š‹è‹£—Ǥ ‡–”— …£ •ƒ–—Ž †‡ „ƒè–‹£ ‡•–‡ †‡’ƒ”–‡ †‡ ƒ’‹–ƒŽ£ǡ”—†‡Ž‡˜‹ƒ‹”ƒ” ’‡Žƒ‡Žè‹•‹‰—”ƒ‘†ƒŽ‹–ƒǦ –‡†‡ƒ…‘—‹…ƒ…—ˆƒ‹Ž‹ƒ ƒ”ˆ‹Ž‡‰£–—”ƒ–‡Ž‡ˆ‘‹…£ǤƒǦ •‹Ž‡—ƒ”‡–‡Ž‡ˆ‘‘„‹Žǡ†‡ ƒ…‡‡ƒ ”—†‡Ž‡ ƒ— Á…‡”…ƒ– †‡ …Ÿ–‡˜ƒ ‘”‹ •£ ˜‘”„‡ƒ•…£ …— ‡ŽŽƒ–‡Ž‡ˆ‘—Žˆ‹š†‹•’‹–ƒŽǡ Á•£ƒ‰ƒŒƒì‹‹‹•–‹–—싇‹‡Ǧ †‹…ƒŽ‡ƒ—”‡ˆ—œƒ–•£ǦŽ…Š‡‡ Žƒ–‡Ž‡ˆ‘Ǥǡǡ‘싃•—£Žƒ”‡Ǧ …‡’싇 è‹ ˜”‡ƒ •£ ˜‘”„‡ƒ•…£ …—‹‡’‡–”—ƒ£Á–”‡„ƒ †‡…‡ƒ‡˜‘‹‡Ǥ ˆ‹”‹‡”‡Ǧ Ž‡Á‹”£•’—†Á•£…£’ƒ…‹‡Ǧ 싋 — ƒ— ˜‘‹‡ •£ ˜‘”„‡ƒ•…£ Žƒ –‡Ž‡ˆ‘—Ž †‡ Žƒ ”‡…‡’싇dzǡ •’—‡ƒ•‹Ž‡Ǥ ‘•–ƒ–‹ǡ—ƒŽ–’ƒ…‹‡– †‡ƒ‹…‹ǡ•’—‡…£è‹‡Žƒƒ˜—– ‘ •‹–—ƒì‹‡ •‹‹Žƒ”£Ǥ ǡǡ •‹Ǧ ‰—”£†ƒ–£ƒ•—ƒ–ˆ‡…‹‘”—Žè‹ —ƒˆ‘•–…Š‡ƒ–Žƒ–‡Ž‡ˆ‘Ǥ ˆ‘•–‡˜‘‹–•£…—’£”‘ …ƒ”–‡Ž£–‡Ž‡ˆ‘‹…£ǡ‹Ǧƒ†ƒ–Ǧ‘ ——‹ …‘Ž‡‰ †‡ …ƒ‡”£ …ƒ”‡ ƒ”‡ –‡Ž‡ˆ‘ ‘„‹Ž è‹ Á ƒèƒ ˆ‡Žƒ˜‘”„‹–…—„£‹ƒ–—ŽǤèƒ ’”‘…‡†‡ƒœ£ –‘ì‹ „‘Žƒ˜‹‹ †‡ ƒ‹…‹…ƒ”‡—ƒ—–‡Ž‡ˆ‘‘„‹ŽǤ ƒ…£—ƒ‹–‡Ž‡ˆ‘è‹‹…‹„ƒ‹ •£…—’‡”‹‘…ƒ”–‡Ž£ǡƒ–—…‹ — ’‘ì‹ ˜‘”„‹ …— …‡‹ †‡Ǧƒ…ƒǦ •£dzǡ†£†‹—‡”‹‡†—‡”‹– „£”„ƒ–—ŽǤ Ž ƒˆ‹”£ …£ǡ ƒ” ˆ‹ „‹‡…ƒƒ†‹‹•–”ƒì‹ƒ•’‹–ƒǦ Ž—Ž—‹ǡ…‡Ž’—싐‘†ƒ–£Á•£’Ǧ

Așa NU

bolnav de tuberculoză, suferă de tuberculoză, bolnav TBC

tuberculoznic, infectat cu tuberculoză

persoană care trăiește cu HIV

infectat cu HIV

bolnav de SIDA, suferă de SIDA

infectat cu SIDA

Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia). Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului. Responsabilă de pagină: Lilia Zaharia

–£Ÿ£ǡ•£Ž‡’‡”‹–£”—†‡Ǧ Ž‘”•£Á‹•—‡Žƒ–‡Ž‡ˆ‘—Ž†‹ ‹–‡”‹‘”—Ž•’‹–ƒŽ—Ž—‹Ǥ

Vicedirectorul spitalului: „S£-mi spuneìi, v£ rog, care pacienìi s-au plâns”

†‹‹•–”ƒì‹ƒ•’‹–ƒŽ—Ž—‹ ‡ƒ‰£ ƒ…—œƒì‹‹Ž‡ è‹ ƒˆ‹”£ …£’ƒ…‹‡ì‹‹•—–…Š‡ƒì‹Žƒ –‡Ž‡ˆ‘ǡ ‹ƒ” Á …ƒœ—”‹Ž‡ ”‡Ǧ Žƒ–ƒ–‡ǡ ’”‘„ƒ„‹Žǡ †‘ƒ‡Ž‡ †‡ Žƒ ”‡…‡’싇 ‡”ƒ— ’”‡ƒ ‘…—’ƒ–‡Ǥ Ƿ‡ ’”‡ƒ ’‘ƒ–‡ …ƒǡ Á ƒ…‡Ž‡ ‘‡–‡ǡ ƒǦ ‰ƒŒƒ–‡Ž‡•’‹–ƒŽ—Ž—‹•£—ˆ‹‡ †‹•’‘‹„‹Ž‡ •ƒ— •£ ˆ‹‡ ’”‡ƒ ‘…—’ƒ–‡Ǥ £Ǧ‹ •’—‡ì‹ǡ ˜£ ”‘‰ǡ …ƒ”‡ ’ƒ…‹‡ì‹ •Ǧƒ— ’ŽŸ•ǫdzǡ ‡Ǧƒ ”£•’—• …— ‘ Á–”‡„ƒ”‡ †‘ƒƒ ‘ˆ‹ƒ Ž‡šƒ†”—ǡ ˜‹…‡†‹”‡…–‘”—Ž ‡†‹…ƒŽ ƒŽ •–‹–—–—Ž—‹ †‡ –‹œ‹‘’‡—‘Ž‘‰‹‡Ǥ ‡–”— ƒ ‡ …‘˜‹‰‡ †ƒ…£ ’ƒ…‹‡ì‹‹ •—– …Š‡Ǧ ƒì‹Žƒ–‡Ž‡ˆ‘ǡƒ•—ƒ–Žƒ ”‡…‡’싃—‡‹•‡…ì‹‹†‹…ƒǦ †”—Ž•’‹–ƒŽ—Ž—‹è‹ƒ•‘Ž‹…‹Ǧ –ƒ–•£ǦŽ…Š‡‡’‡—’ƒ…‹‡– Žƒ –‡Ž‡ˆ‘Ǥ  †‘ƒ£ †‡ Žƒ …‡Ž£ŽƒŽ–…ƒ’£–ƒŽˆ‹”—Ž—‹‡Ǧƒ ”£•’—• Á•£ …£ Á •’‹–ƒŽ ’ƒ…‹‡ì‹‹ — •—– …Š‡ƒì‹ Žƒ–‡Ž‡ˆ‘ǡ†‡‘ƒ”‡…‡ǣǡǡ‹•–‹Ǧ

–—싃—ƒ”‡–‡Ž‡ˆ‘ƒ‡’‡Ǧ –”— „‘Žƒ˜‹dzǤ ƒ ‡Ǧƒ •’—• …£’ƒ…‹‡–—Ž’‘ƒ–‡ˆ‹ƒ’‡Žƒ– †‘ƒ”Žƒ–‡Ž‡ˆ‘—Ž‘„‹ŽǤ ‹‘”‡Ž ‘Ž–ƒǡ †‹”‡…–‘”—Ž ‡–”—Ž—‹‘Ž‹–‹…‹è‹ƒŽ‹œ‡ Á ££–ƒ–‡ ȋȌǡ ƒˆ‹”£ …£ƒ†‹‹•–”ƒì‹ƒ‹•–‹–—싇‹ ‡†‹…ƒŽ‡ –”‡„—‹‡ ‡ƒ’£”ƒ– •£Ž‡‘ˆ‡”‡’‘•‹„‹Ž‹–ƒ–‡ƒ’ƒǦ …‹‡ì‹Ž‘” ‹–‡”ƒì‹ •£ ˜‘”Ǧ „‡ƒ•…£…—”—†‡Ž‡Ž‘”è‹•£— Ž‡ Á…ƒŽ…‡ ƒ…‡•– †”‡’–Ǥ ǷƒǦ …‹‡ì‹‹†‡ƒ…‘Ž‘•—–‡˜‘‹ì‹ •£ •–‡ƒ ‹–‡”ƒì‹ Á •’‹–ƒŽ …Ÿ–‡˜ƒ Ž—‹ †‡ œ‹Ž‡ è‹ ƒ•–ƒ †‹ …ƒ—œƒ –”ƒ–ƒ‡–—Ž—‹ •–”‹…–Žƒ…ƒ”‡•—–•—’—è‹ǤB ƒ…‡ƒ•–£ ’‡”‹‘ƒ†£ǡ ’ƒ…‹‡Ǧ –—Ž ƒ”‡ ‡˜‘‹‡ †‡ •—’‘”–—Ž ˆƒ‹Ž‹‡‹ǡ ‹ƒ” ƒ†‹‹•–”ƒì‹ƒ •’‹–ƒŽ—Ž—‹–”‡„—‹‡•£•‡‘…—Ǧ ’‡ †‡ ƒ…‡•– Ž—…”—dzǡ •—•ì‹‡ †‹”‡…–‘”—Ž‡–”—Ž—‹Ǥ

Legislaìia impune atitudine respectuoas£ faì£ de pacienìi

‹Šƒ‹Ž ‹‘…ƒ—ǡ ˜‹…‡Ǧ ‹‹•–”—Ž ££–£ì‹‹ǡ ‡Ǧƒ †‡…Žƒ”ƒ– …£ — ‡š‹•–£ ‹…‹ — ”‡‰—Žƒ‡– …ƒ”‡ Ž‡Ǧƒ” ‹–‡”œ‹…‡’ƒ…‹‡ì‹Ž‘”•£˜‘”Ǧ „‡ƒ•…£Žƒ–‡Ž‡ˆ‘—Ž†‹‹–‡Ǧ ”‹‘”—Ž•’‹–ƒŽ—Ž—‹ǤǷ‘•‘Ž—Ǧ 싑ƒ ’”‘„Ž‡ƒ ”‡•’‡…–‹˜£

苘‘‡‹–‡—‘”†‹’”‹ …ƒ”‡ ˜‘ †‹•’—‡ …ƒ ’ƒ…‹Ǧ ‡ì‹‹ •£ ˆ‹‡ …Š‡ƒì‹ Žƒ –‡Ž‡Ǧ ˆ‘ƒ–—…‹…Ÿ†•—–•—ƒì‹ †‡ ”—†‡Ž‡ †‡ ƒ…ƒ•£dzǡ •’—‡ ˜‹…‡‹‹•–”—Ž££–£ì‹‹Ǥ ‡•’‡…–ƒ”‡ƒ †”‡’–—”‹Ž‘” ’ƒ…‹‡ì‹Ž‘”†‡…£–”‡‹•–‹–—Ǧ 싋Ž‡‡†‹…ƒŽ‡‡•–‡‹˜‘…ƒ–£ Á …Ÿ–‡˜ƒ ƒ…–‡ ‘”ƒ–‹˜‡Ǥ •–ˆ‡Žǡ ‡‰‡ƒ …— ’”‹˜‹”‡ Žƒ …‘–”‘Ž—Ž è‹ ’”‘ˆ‹Žƒš‹ƒ –—Ǧ „‡”…—Ž‘œ‡‹ ’”‡˜‡†‡ …ƒ „‘ŽǦ ƒ˜‹‹†‡–—„‡”…—Ž‘œ£•£ƒ‹„£ †”‡’–—ŽŽƒ‘ƒ–‹–—†‹‡—ƒǦ £è‹”‡•’‡…–—‘ƒ•£†‹’ƒ”Ǧ –‡ƒ’‡”•‘ƒŽ—Ž—‹‡†‹…ƒŽè‹ ƒŽ–‘”’‡”•‘ƒ‡’ƒ”–‹…‹’ƒ–‡ Žƒ ƒ…‘”†ƒ”‡ƒ †‡ ƒ•‹•–‡ì£ ‡†‹…ƒŽ£ƒ–‹–—„‡”…—Ž‘ƒ•£Ǥ ‘”£•‹‹Žƒ”£‡•–‹’—ŽƒǦ –£ è‹ Á ‡‰‡ƒ …— ’”‹˜‹”‡ Žƒ †”‡’–—”‹Ž‡ è‹ ”‡•’‘•ƒ„‹Ǧ Ž‹–£ì‹Ž‡ ’ƒ…‹‡–—Ž—‹Ǥ ‘–”‹Ǧ ˜‹– ƒ…‡•–‡‹ƒǡ Ƿ’ƒ…‹‡–—Ž ƒ”‡ †”‡’–—ŽŽƒƒ–‹–—†‹‡”‡•’‡…Ǧ –—‘ƒ•£è‹—ƒ£†‹’ƒ”–‡ƒ ’”‡•–ƒ–‘��—Ž—‹ †‡ •‡”˜‹…‹‹ †‡ •££–ƒ–‡ǡ ‹†‹ˆ‡”‡– †‡ ˜Ÿ”•–£ǡ •‡šǡ ƒ’ƒ”–‡‡ì£ ‡–‹…£ǡ •–ƒ–—– •‘…‹‘Ǧ‡…‘‘Ǧ ‹…ǡ …‘˜‹‰‡”‹ ’‘Ž‹–‹…‡ è‹ ”‡Ž‹‰‹‘ƒ•‡dzǤ Not£: ”‡—‡Ž‡’ƒ…‹‡ì‹Ž‘” ƒ—ˆ‘•–•…Š‹„ƒ–‡’‡–”— ƒǦ‹’”‘–‡Œƒ

Din Legea cu privire la asigurarea egalit£ìii: Articolul 8. Interzicerea discrimin£rii privind accesul la serviciile èi bunurile disponibile publicului

c) •‡”˜‹…‹‹Ž‡†‡’”‘–‡…싇•‘…‹ƒŽ£Ǣ

•–‡‹–‡”œ‹•£‘”‹…‡ˆ‘”£†‡†‹•…”‹‹ƒǦ ”‡’”‹˜‹†ƒ……‡•—Ž’‡”•‘ƒ‡Ž‘”Žƒǣ

f)•‡”˜‹…‹‹Ž‡…—Ž–—”ƒŽ‡è‹†‡ƒ‰”‡‡–Ǣ

b)•‡”˜‹…‹‹Ž‡†‡ƒ•‹•–‡ì£‡†‹…ƒŽ£è‹ƒŽ–‡ •‡”˜‹…‹‹†‡•££–ƒ–‡Ǣ

h)ƒŽ–‡•‡”˜‹…‹‹è‹„——”‹†‹•’‘‹„‹Ž‡ ’—„Ž‹…—Ž—‹Ǥ

a) •‡”˜‹…‹‹Ž‡‘ˆ‡”‹–‡†‡ƒ—–‘”‹–£ì‹Ž‡ ’—„Ž‹…‡Ǣ

d)•‡”˜‹…‹‹Ž‡„ƒ…ƒ”‡è‹ˆ‹ƒ…‹ƒ”‡Ǣ e)•‡”˜‹…‹‹Ž‡†‡–”ƒ•’‘”–Ǣ

g)˜Ÿœƒ”‡ƒ•ƒ—Á…Š‹”‹‡”‡ƒ†‡„——”‹ ‘„‹Ž‡•ƒ—‹‘„‹Ž‡Ǣ


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 17

acasă Răguşeala Răguşeala apare, în majoritatea cazurilor, când coardele vocale sunt surmenate sau ca fenomen însoţitor al unei boli infecţioase (gripa, inflamaţia gâtului) şi dispare concomitent cu boala. În unele cazuri extreme, răguşeala poate deveni cronică. Atunci, prezentarea la medic devine necesară.

Foto: www.teamdels.ro

Alcoolul creează o senzaţie de căldură falsă Unul dintre cele mai răspândite mituri ale sezonului rece este cel potrivit căruia consumul de alcool ne ajută să ne încălzim când e frig. De fapt, alcoolul provoacă dilatarea vaselor de sânge, ceea ce duce la creşterea circulaţiei la nivelul pielii şi, deci, îndepărtarea sângelui de creier şi celelalte organe vitale ale organismului, fără a mai pomeni că, odată ajunsă la suprafaţă, căldura preţioasă se pierde extrem de rapid. Vinul fiert, alcoolul puternic, lichiorul sunt eficiente pentru că ridică rapid temperatura corpului. În schimb, aceste băuturi au inconvenientul că obosesc organismul. Pe scurt, senzaţia de căldură pe care o oferă va fi de scurtă durată. Prin vasodilatarea pe care o creează, corpul este încălzit temporar. Din păcate, alcoolul reduce rezistenţa organismului şi poate favoriza apariţia degerăturilor. Deci, nu este indicat să apelezi la această metodă pentru a te încălzi. Este mult mai benefic să optezi pentru băuturi calde, precum ceaiurile, cafeaua, ciocolata caldă, laptele cald etc. www.sanatate.acasa.ro

Foto: www.suntfericita.manager.ro

Ce să mâncăm iarna? E bine să ştim ce alimente să mâncăm şi cât de des, pentru a-i oferi organismului elementele nutritive necesare.  Fructele şi legumele oferă într-un mod sănătos vitamine şi minerale ce ne fortifică imunitatea. Includeţi în mesele dvs. roşii, ardei, broccoli, morcovi, castraveţi, citrice şi mere. Cel mai bine e să le mâncaţi proaspete, dar pot fi şi înăbuşite. Folosiţi legume congelate şi conserve. Nu uitaţi de usturoi, întrucât are proprietăţi antibacteriene şi creşte imunitatea.  Peşte, în special peştele de apă sărată (macrou, ton, somon), are surse valoroase de aminoacizi esenţiali din grupul Omega 3. Aceştia ajută corpul să se protejeze de bacterii.

 Carnea şi produsele lactate ne oferă surse valoroase de proteine. Consumaţi carne slabă de bună calitate şi mezeluri, care produc mare parte din căldura corpului nostru în timpul sezonului rece şi al iernii. În acelaşi timp, produsele lactate, laptele, brânzeturile slabe şi ouăle, influenţează pozitiv metabolismul, care tinde să îşi reducă activitatea pe timpul iernii, asigurând un aport sănătos de vitamina D, atât de necesară când nu e mult soare afară. Proteinele ar trebui împărţite între cele trei mese mari de peste zi.  Carbohidraţii complecşi. Pe timpul iernii, jumătate din energie ar trebui să ne-o luăm din aceste substanţe. Carbohidraţii satisfac pofta de mâncare, sunt o sursă bună de energie, conţin fibre şi stimulea-

ză producerea de serotonină, care e un antidepresiv. Carbohidraţii complecşi se găsesc în special în pâinea integrală, orez maro şi orz. Ar trebui incluşi în două mese pe zi.  Mierea. Grupele de carbohidraţi simpli se găsesc în special în dulciuri. Acestea satisfac pofta de mâncare pe termen scurt, dar, din păcate, îngraşă, cu excepţia mierii de albine. Mierea are un impact sănătos asupra imunităţii noastre şi ne binedispune. Dacă nu există contraindicaţii la miere, un adult ar trebui să consume o linguriţă de miere în fiecare zi. O puteţi pune într-un ceai cu lămâie, dar nu trebuie ca acesta să fie foarte fierbinte, întrucât mierea îşi pierde proprietăţile nutritive valoroase la temperaturi de peste 40° C. www.perfect-beauty.ro

Măsuri preventive:  menajaţi-vă vocea, mai ales dacă aveţi o profesie în care folosiţi vocea mai mult;  aveţi grijă ca aerul ambiant să fie umed; dacă e necesar, puneţi cârpe ude pe calorifer, atunci când aerul este prea uscat sau supraîncălzit;  mestecaţi fructe proaspete sau uscate de scoruş sau rădacini de sorbestrea;  renunţaţi la fumat;  la cel mai mic semn de suferinţă vocală, faceţi gargară sau inhalaţii cu ulei de salvie sau lavandă (3-4 picături într-un pahar cu apă);  beţi, cu inghitiţuri mici, lapte cu miere; bateţi un albuş de ou cu miere sau cu suc de lămâie; un amestec de miere cu suc de ceapă dă rezultate la fel de bune;  ceaiurile de plante sunt foarte benefice, ele se vor bea cu înghiţituri mici şi se vor ţine cât mai mult în gură, înainte de a le înghiţi;  se vor evita condimentele puternice;  se pot folosi capsule gelatinoase cu nalbă şi propolis. www.academiapacientului.ro

Usturoiul este un antibiotic NATURAL Foto: www.sheknows.com

Măşti pentru un ten perfect Uleiul de măsline este bun pentru toate tipurile de ten, dar mai ales pentru tenul uscat. Uleiul de măsline cald înmoaie perfect cuticulele, întăreşte unghiile şi hrăneşte pielea. Este ideal pentru îndepărtarea machiajului şi este perfect ca ulei după baie. Efectele sunt miraculoase. Iaurtul şi dovleacul sunt binefăcătoare pentru piele. Amestecă o jumătate de ceaşcă de iaurt cu trei linguri de piure de dovleac copt şi întinde pasta pe faţă, pe gât şi pe decolteu. Este un tratament perfect. Mierea este unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru piele. O poţi folosi ca atare, pe pielea curată, aplicată ca o mască. Îndepărtează mierea cu apă călduţă şi şterge-ţi faţa cu un prosop curat prin tamponare.

Cu alte cuvinte, usturoiul luptă împotriva bacteriilor, viruşilor şi a ciupercilor pe cale naturală, fără a recurge la vechile chimicale de la farmacie. Toate acestea se întâmplă datorită alicinului pe care usturoiul îl conţine. Ceea ce este foarte interesant la usturoi este că acesta acţionează asupra oricărui tip de virus sau bacterie, astfel că nu mai suntem nevoiţi să completăm chestionarul pentru a afla ce medicament ne trebuie pentru răceala pe care o avem. Trebuie reţinut că alicinul dispare în momentul în care usturoiul este zdrobit sau tocat.

Foto: jurnal-de-carte.blogspot.com

Dacă consumaţi usturoi în mod frecvent, veţi avea surpriza de a observa că răcelile se ţin departe, iar în momentul în care chiar apare un virus perioada de refacere va fi mult mai rapidă. Asta deoarece usturoiul îmbunătăţeşte în-

treg sistemul imunitar, făcându-l mai puternic. Un alt aspect pozitiv al usturoiului este faptul că acţionează în mod pozitiv asupra acneei. Usturoiul curăţă sângele, eliberează toxinele din corp. Cu alte cuvinte, poate acţiona asupra epidermei în acest fel. Tot usturoiul poate ajuta la prevenirea bolilor cardiace. Datorită sulfului pe care îl conţine ajută la ameliorarea circulaţiei sanguine. De asemenea, ajută la menţinerea unui nivel de colesterol bun, diminuându-l pe cel rău. www.pro-sanatate.com

Foto: www.e-joy.ro

Sfaturi pentru utilizarea călcătorului de rufe Nu folosiţi apa de la robinet pentru călcător, astfel vor apărea depuneri de calcar care vor împiedica buna sa funcţionare. Se foloseşte apă distilată sau apă fiartă şi răcită. Depunerile de pe talpa călcătorului se curăţă cu o cârpă înmuiată în apă cu sare de bucătărie sau cu un şmirglu foarte fin ori cu cremă specială pentru curăţarea obiectelor de metal (atenţie însă să nu pătrundă crema în orificiile de eliminare a aburului).

Dacă ţesătura a primit luciu de la fierul de călcat, zona lustruită se acoperă cu o cârpă de tifon umedă, peste care se calcă pentru a se aburi şi încălzi suprafaţa, iar apoi se freacă cu o perie moale pentru refacerea ţesăturii. La fel, dunga pantalonilor ţine mai mult, dacă se calcă mai întâi cu o cârpă înmuiată în soluţie de apă cu oţet (1/10) şi apoi se calcă cu o hârtie umezită. www.zch.ro


18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

la marginea europei Legea privind finanţele publice locale, pilotată în patru zone Primarii din R. Moldova au aşteptat ani buni ca sistemul finanţelor publice să fie modernizat, iar când s-a reuşit elaborarea unei legi care ar fi putut să-i împace pe majoritatea, implementarea acesteia a fost amânată pentru încă cel puţin un an. Acest fapt i-a nemulţumit pe unii şi i-a descurajat pe alţii. În acelaşi timp, reprezentanţii autorităţilor centrale spun că „distribuirea” banilor, pentru care militează activ primarii, ar rezolva doar o mică parte a problemei, şi pentru ca reforma finanţelor publice să aibă succes, mai este nevoie ca alte câteva legi să fie votate pe parcursul anului viitor, ceea ce le-ar permite administraţiilor locale să dispună de venituri şi de pârghii pentru a colecta taxele locale. Raisa Răzmeriţă Nicolae Tudoreanu este primar în Feşteliţa, Ştefan-Vodă, deja la al treilea mandat. Manager al unui sat cu peste trei mii de locuitori, acesta a reuşit să-l transforme în una dintre cele mai amenajate localităţi din raion. Casa de cultură, grădiniţa, gimnaziul, şcoala de muzică, biblioteca – toate au fost renovate cu bani din proiecte. La Feşteliţa se lucrează şi la construcţia unui nou apeduct, a unui sistem de canalizare şi a unei staţii de epurare a apelor reziduale şi se mai construieşte peste un kilometru de şosea asfaltată. Toate aceste realizări n-ar fi fost posibile dacă primarul se limita la veniturile transferate din bugetul public, care în mare parte ajung doar pentru salarii şi plata pentru energia electrică în instituţiile publice. „Noi am moştenit un sistem de finanţe publice sovietic care nu mai face faţă rigorilor actuale. Dacă încerci să majorezi baza de venituri proprii, ţi se taie anul următor din transferuri, este un sistem care nu încurajează, dar penalizează, şi de aceea primăriile nu pot valorifica bazele fiscale proprii, nu pot introduce noi taxe, noi venituri, pentru că ele de fapt, anul următor, sunt penalizate. Odată ce va fi descărcată povara aceasta a autorităţilor centrale pe umerii celor locale, inclusiv bani, lucrurile vor sta mult mai bine”, e de părere Nicolae Tudoreanu. Sistemul actual al finanţelor publice locale este bazat pe cheltuieli. La nivel central sunt elaborate normative de cheltuieli, pe care le primeşte fiecare primărie. Se calculează cheltuielile care urmează să aibă loc pe parcursul anului, se scad veniturile proprii, iar diferenţa se acoperă cu transferuri de la bugetul central. De exemplu, dacă o localitate are venituri de 70% din suma necesară, primeşte mai puţine transferuri, dacă mai puţine venituri – primeşte mai multe transferuri,

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

fapt criticat de primarii activi. Administraţia de la Feşteliţa este un exemplu când, datorită proiectelor finanţate atât la nivel naţional cât şi internaţional, locuitorii se pot bucura de o îmbunătăţire a standardelor din localitate. Însă nu toate localităţile se pot bucura de o asemenea atenţie. Potrivit unui raport publicat în toamna 2012 de Expert-Grup, în R. Moldova nu există un cadru legal care să ofere reguli clare pentru solicitarea de către autorităţile publice locale a alocaţiilor pentru investiţii capitale. Mai mult, această neclaritate legislativă permite deputaţilor să se mai abată de la lista proiectelor ce urmează a fi finanţate, adăugând alţi beneficiari şi eliminându-i pe unii. Atunci când se examinează bugetul pentru anul următor, există o diferenţă semnificativă între proiectul de lege, cu anexele elaborate de Ministerul Finanţelor, şi lista finală a proiectelor aprobate de Parlament. Pentru a fi excluse şi aceste pârghii politice, primarii militează ca noile modificări la Legea Finanţelor publice locale să intre în vigoare cât mai curând, fapt ce le-ar permite mai multă autonomie financiară, să poată gestiona veniturile localităţilor în funcţie de nevoile acestora şi să nu mai stea cu mâna întinsă la autorităţile centrale. „Primarii şi consiliile au aşteptat ca această lege să intre în vigoare din 2014, şi era necesar, pentru că nu se mai poate”, spune Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia. „Este o greşeală că s-a lăsat pentru 2015. Când un copil trebuie să se nască şi-l mai ţine cineva în burtă, poate să nu se mai nască niciodată viu. Cam aşa este şi aici. Consider că această lege trebuia să fie aplicată acum”, mai adaugă acesta. „În primul rând au de pierdut cetăţenii, pentru că APL-urile, chiar dacă doresc să facă ceva pentru comunitate, în realitate, nu pot să rezolve de sine stătător problemele acestea sau rolul lor se rezumă la nişte acţiuni mai puţin importante pe plan local”, spune Viorel Furdui, director executiv al CALM (Congresul Autorităţilor Locale). „Ceea

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

ce se întâmplă în prezent vorbeşte despre faptul că deja creşte spiritul civic al primarilor şi aceştia îşi permit să iasă în faţa guvernului, cerând descentralizare, respect, o atitudine şi o salarizare corespunzătoare”, mai adaugă specialistul. Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, spune că prevederile privind distribuirea mijloacelor financiare ar rezolva doar parţial problema. Pentru ca reforma finanţelor publice locale să aibă succes, este nevoie să mai fie adoptate o serie de legi, care ar permite primarilor să poată colecta impozite şi să atragă mijloace băneşti în buget, elemente care stau la baza adevăratei autonomii locale. „Nu are rost să vorbeşti despre distribuţie în formula în care mai departe primarii nu au bani. Dacă nu dai bani pentru investiţii, dacă nu dai taxe locale, dacă nu reformezi sistemul de impozit pe venit, dacă nu le dai dreptul primarilor să împrumute bani, să colecteze taxe, dacă nu faci toate lucrurile acestea pe care urmează să le votăm, atunci compromiţi tot ce înseamnă reformă în ţara aceasta. Şi noi atâţia ani de zile am aşteptat, atât de mult ne-am dorit ca primarii noştri să fie independenţi şi liberi, ar fi un păcat să nu facem lucrul acesta corect şi aşa cum trebuie”, declară Ioniţă. În baza simulărilor care au fost efectuale la elaborarea acestei legi, s-a constatat că marea majoritate a APL-urilor vor avea de câştigat. „Eu bănuiesc că câştigul va fi mai mare peste o perioadă de timp, atunci când autorităţile vor începe să simtă că sunt stăpâni pe această situaţie şi vor ��ncepe să o îmbunătăţească”, afirmă expertul economic Dumitru Budianschi. „În final, e bine că primarii au înţeles că această lege este în favoarea lor, fiindcă aceasta îi face primari în deplinul sens al cuvântului”, mai adaugă economistul. În 2014, de noile prevederi ale Legii privind finanţele publice locale urmează să beneficieze patru APL-uri: Ocniţa, Basarabeasca, Râşcani şi mun. Chişinău, localităţi care vor pilota această lege.


Circ în tramvai Circ navem. Tramvai navem. Atâta avem

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

Presa trează

dormitorul politic

din

circ în tramvai  P.20

Foto: posterjackcanada.wordpress.com / Colaj: Circ în tramvai

/ / / / /

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\


20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

Circ în tramvai Presa trează din dormitorul politic

Foto: diasporabusinesslive.ro

Chirtoacă, persona non grata Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, riscă să devină persona non grata în Rusia. Asta după ce deputatul fracţiunii PLDR, Roman Hudiakov, a propus Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse de a-l declara persona non-grata pentru iniţiativa sa de a anula Ziua Biruinţei. „Această acţiune manifestă evident o politică antirusească. Eu propun să-l declarăm pe Chirtoacă persona nongrata. Anterior, acest primar neadecvat a propus ca Ziua Victoriei să fie redenumită Ziua Durerii. Rezultatul unei asemenea politici este ca tineretului din Moldova să i se creeze impresia despre URSS şi despre Rusia ca despre un bastion al răului”, a declarat Hudiakov, în timpul şedinţei de miercuri a Dumei de Stat, scrie Ria Novosti.

Un actor de comedie şi un porc domestic colectează fonduri pentru copiii din R. Moldova Actorul de comedie Tony Hawks din North Devon, district situat în Regatul Unit, şi-a luat în calitate de camarad pentru călătorie un porc. Aceştia vor colecta bani pentru Centrul destinat copiilor cu paralizie cerebrală din R. Moldova, susţinut de Hawks de caţiva ani. Echipa formată din actorul de comedie Tony Hawks şi porcul domestic va efectua o călătorie, începând de miercuri-dimineaţă, de la Verity în Ilfracombe, Marea Britanie. Banii colectaţi în urma acestei acţiuni vor fi donaţi centrului Tony Hawks din Chişinău. În noaptea de marţi spre miercuri, 18 decembrie, actorul Tony şi camaradul său, Titch, au rătăcit prin centrul oraşului Ilfracombe. Aceştia au discutat cu localnicii şi au reuşit să strângă fonduri pentru copiii bolnavi cronic din familii vulnerabile material, din cadrul organizaţii non-guvernamentale Tony Hawks Centru.

Ianukovici la Moscova. Opoziţia îl acuză că vrea să vândă ţara Rusiei Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, se află într-o vizită la Moscova, unde discută cu preşedintele rus Vladimir Putin. Oficial, Viktor Ianukovici va încerca să obţină credite şi reducerea tarifelor la gaze. Vizita este contestată de opoziţie, care se teme că liderul ucrainean va semna un acord de aderare a ţării la Uniunea Vamală patronată de Rusia, în detrimentul apropierii de Europa. La Kiev, criza politică se adânceşte. Într-un gest rar, Partidul Regiunilor, aflat la putere, a cerut remanierea guvernului, în speranţa că va calma nemulţumirile opoziţiei. În tot acest timp, manifestanţii proeuropeni rămân în stradă şi susţin că nu vor pleca până când preşedintele şi actualul cabinet nu demisionează.

Ultima căsătorie la nivel înalt a fost calificată ca un dar de la Moş Gerilă pentru presa din Moldova. Grămezi de site-uri mediatice care au dormit tot anul şi-au făcut vizualizări cu lopata într-o singură seară. Facebookul fierbea de titluri care mai de care, iar la host.md au picat de câteva ori serverele. Împreună, reporterii nupţiali au reuşit! Presa tradiţională a fost descalificată. Dacă în aceeaşi zi Angela Gonţa ar fi luat un premiu jurnalistic naţional sau internaţional, vă promit solemn că se scriau maximum 2 ştiri despre asta: una la Protv şi una la undemedia. cum, preluate poate mai târziu de perplexe.md şi imperfectulcompus.info. Dacă în aceeaşi zi Vlad Filat dona vreo casă unei familii fără acoperiş, era să existe un comunicat de la pldm.md, preluat de vreo 2 instituţii media, inclusiv criticat pe încuie. ue şi kritika.com(unism). Chiar dacă în acea zi Filat anunţa că privatizează Protv-ul, presa nu dădea aşa buluc, că există politicieni cu mai multe posturi TV privatizate, şi nu se fac ştiri despre asta. De ce trebuie Angela Gonţa să ia vreun premiu în jurnalsim? Aşa ar câştiga doar ea, postul ei TV oleacă şi perfectele. Faptul că Angela Gonţa

    Corporativa lui Plahotniuc Duminică, 22 decembrie, Vladimir Plahotniuc organizează o mega-petrecere comună pentru toţi angajaţii săi, în clubul de noapte „DRIVE”. La petrecere au fost invitaţi jurnaliştii de la Publika tv, 2Plus, Canal3, PrimeTv, dar şi de la alte televiziuni şi ziare afiliate oligarhului. Inivitaţii la eveniment au primit şi oamenii lui Plahotniuc de la Victoriabank, Nobel, Codru, Argus, reprezentanţii firmelor offshore din Olanda, dar şi de la alte companii administrate de el. „Ne-au dat un ticket de intrare. Cu el avem dreptul să consumăm băuturi care nu depăşesc suma de 120 de lei”.     Igor Dodon are casă la Moscova Pentru că promovea-

/ / / / /

s-a măritat cu Filat a adus un câştig fulminant multora. Numeroase pagini moldoveneşti de internet au ţâşnit din anonimatul obscur drept în fruntea topului vizualizărilor presei din Moldova, strălucind mai dihai ca beteala de pe bradul din centru. PLR a fost supărat că evenimentul politic de constituire a fost adumbrit de anunţul unei nunţi politico-mediatice, declarând că următorul congres va fi lansat sub formă de nuntă. Mihai Ghimpu a declarat în calitate de jurist că cuplul PL-Protv nu a luat atâtea vizualizări, iar la Gonţa şi Filat s-a implicat mâna Moscovei la făcut clickuri pe ştiri. Şocul mediatic despre evenimentul nupţial recent a stârnit ambiţiile politice. O parte dintre politicieni, care se simt holtei, au decis că nu

merită să investeşti în campanii politice, e musai să te însori cu o jurnalistă, şi devii vestit pe loc. Acum, în Parlament, pe secret, se fac liste ale jurnalistelor de la TV, dar şi de la radio sau de la ziare mai color, care nu sunt măritate. Politicienii care se cred holtei fac topuri peste topuri. Majoritatea îşi pun speranţa în speranţa anului 2014 de la Protv, dar şi la Prime sau la TV7 se face coadă lungă. Câţiva politicieni mai trecuţi se uită pe lista angajatelor de la ziarele raionale sau de la site-uri galbene. Unii bărbaţi politici s-au adresat deja chirurgilor plasticieni cu fotografia lui Vlad Filat, declarând că vor să-şi transforme chipurile. Şi jurnaliştii şi-au găsit de lucru. Ei păduchesc listele de politicieni şi adulmecă aerul de pe lângă dormitoarele lor.

De cum vin aburi fierbinţi din dormitorul vreunuia, e clar că se plămădeşte de-un divorţ sau de o căsătorie. La Camera Înregistrării de Stat s-a creat o nouă linie de înregistrare a presei. De acum încolo presa se poate înregistra mai uşor, dacă indică: este ziar de dormitor, agenţie de bulevard sau televiziune nupţială. Atât presa, cât şi lumea politică au decis că de jurnalismul de analiză şi de investigaţii nu mai e nevoie, căci toate întrun stat pornesc dintr-un dormitor privat. De aceea în toate dormitoarele jurnalistice şi politice sunt instalate cu viteză camere video, dictafoane, microcipuri, microscoape, telescoape, utilaje de vizualizare nocturnă şi mici fabrici de bombe mari. Marian Şura Mura

... în gura târgului ză cu mult zel politica rusească în R. Moldova şi pentru că încearcă să-i sperie pe cetăţenii R. Moldova că integrarea în UE ar fi păguboasă pentru ei, Putin i-ar fi oferit în dar o casă, într-un raion prestigios al capitalei ruse. Dodon, însă, se străduieşte în continuare, sperând că s-ar putea pricopsi şi cu un automobil luxos.      Fenosa şi becurile de Crăciun În ajunul sărbătorilor de iarnă, Union Fenosa ar putea să lase Primăria Chişinău fără lumină, şi asta pentru că a depistat că cele mai mari cheltuieli în perioada rece a anului sunt înregistrate din cauza beculeţelor instalate în faţa primăriei şi pe străzile din Chişinău. La rândul său, edilul capitalei anunţă că nu va achita lumina emanată de becurile de Crăciun ce îm-

podobesc clădirea, pentru că şi trecătorii s-ar folosi de aceasta. „Vom rezolva această problemă în curând”, a spus Chirtoacă.      Sturza, la Reformatori Duminică, la Congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator, deputatul Ion Hadârcă a fost ales preşedintele partidului. Ex-premierul Ion Sturza a participat şi el la congres în calitate de invitat special. În cadrul unei emisiuni televizate, Sturza a declarat că ar putea reveni în politică în luna martie 2014. „Portiţa e deschisă şi o spun pentru prima dată. Dar ca să nu-i stresez pe actualii guvernanţi, am spus că nu este un proiect imediat”. De altfel, Hadârcă are convingerea că Sturza va adera la Reformatori şi

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

că este dispus să-i ofere funcţia de preşedinte de partid.     Padurea Domnească II Un grup de procurori, judecători şi oameni de afaceri au scris o cerere secretă către „Moldsilva”, prin care solicită permise pentru vânătoarea de iarnă. În cerere este indicat că funcţionarii publici vor să organizeze o vânătoare de mistreţi în rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească”, în perioada 20-25 decembrie 2013. Aceştia solicită să li se asigure securitatea în timpul vânătorii pentru a nu se repeta scenariul dramatic de anul trecut şi spun că în acest an, printre gonaşi, se va număra şi Sergiu Mocanu.     

Le ge nd ă.

circus novitas

un simplu zvon mai mult decât un zvon zvon cu sâmbure de adevăr zvon cu aere de adevăr zvon mai mult decât veridic


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 21

Circ în tramvai horoscop Berbec Berbecii au în faţă o săptămână reuşită în ceea ce priveşte negocierile de orice fel, fie că e vorba de o mărire de salariu, fie de realizarea unor planuri împreună cu persoana iubită. Ei vor şti să îşi impună voinţa fără să creeze antipatii în jurul lor, iar succesele de acum vor avea consecinţe pe termen lung. Fiţi atenţi cu banii, deoarece există riscul de a pierde sume importante. Taur Pentru Tauri, urmează o săptămână a reluărilor: proiecte reîncepute de la 0, acţiuni care trebuie regândite, cuvinte care trebuie repetate până sunt înţelese. Nici domeniul amoros nu este prea simplu. Taurii singuri vor fi tentaţi să reînnoade relaţii mai vechi, însă ar fi mai bine să se reţină, ca să nu se ciocnească de aceleaşi probleme. Gemeni Săptămâna Gemenilor se va caracteriza printr-o lipsă totală de sincronizare cu tot ce-i în jurul lor. Vor întârzia mult (boală veche la Gemeni, dar acum poate avea consecinţe serioase), nu vor respecta termenele care li se impun, vor uita multe lucruri importante. O agendă bine pusă la punct se va dovedi o adevărată binecuvântare.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** - Chelner, mi-ai servit o găina bătrână. - De unde ştiţi că era bătrână? - După dinţi! - Dar găina nu are dinţi! - Ea nu, dar eu aveam! *** Ce spun diferite femei, din diferite ţări când sunt prinse în flagrant delict? Englezoaica: “John, tu eşti un gentleman, aşa că închide uşa pe dinafară”. Franţuzoaica: “Jean, ce-i al tău e pus deoparte”. Unguroaica: “Ianos, tu crezi ce vezi sau crezi ce-ţi spun eu?”. Românca: “Ioane, numai în cap nu da!” *** - Care-i diferenţa dintre un car şi o ţigară? - La car trag doi boi, la ţigară doar unul. *** Asemănarea dintre o fustă mini şi un discurs: Amândouă trebuie să fie suficient de lungi, ca să acopere problema, şi destul de scurte, ca să capteze interesul. *** - Care este diferenţa dintre o femeie şi o muscă? - Musca te sâcâie doar vara. - Care este asemănarea dintre o femeie şi o tornadă? - Amândouă la început sunt calde, iar când pleacă îţi iau casa şi maşina... *** Contradicţiile comunismului: Cu toate că în comunism se munceşte ineficient, treaba merge foarte bine.

Cu toate că treaba merge foarte bine, în magazine nu găseşti nimic. Cu toate că în magazine nu găseşti nimic, omul are acasă tot ce vrea. Cu toate ca omul are acasă tot ce vrea, el este nemulţumit. Cu toate că omul este nemulţumit, el totuşi aplaudă. *** - De ce pedepseşte statul furtul din buzunare? - Deoarece nu suportă concurenţa! *** Ben-Laden îl sună pe George Bush şi îi zice: - Am două veşti. Una bună şi alta rea. Pe care vrei s-o afli prima? - Pe cea bună. - Mă predau!!! - Şi aia rea care e? - Vin cu avionul! *** O întrebare adresată fiecărui continent: - Ce părere aveţi despre lipsa de alimente de pe celelalte continente? America: Ce sunt alea “alte continente”? Africa: Ce sunt alea “alimente”? Europa de Vest: Ce e aia “lipsă”? Europa de Est: Ce e aia “părere”? *** Judecătorul: Acuzat, recunoaşe că ai greşit! Inculpatul: Imposibil. Pledoaria avocatului m-a convis că nu am furat. *** Vizită prezidenţială la un sanatoriu. Un preşedinte se apropie de un nebun mai retras şi îl întreabă: / / / / /

- Ştii cine sunt? - Nu! - răspunde sincer nebunul. - Sunt preşedintele acestui stat. - Lasă că te vindecă ăştia, când am venit eu, credeam că sunt Împăratul Japoniei. *** - Unchiul meu, zise Johnny, care a fost parlamentar, ţinea odată un discurs pe un podium, când deodată podiumul s-a prăbuşit... - Şi a păţit ceva? - Nu, deoarece funia pe care o avea în jurul gâtului, a amortizat căderea! *** - Mămico, găinile beau benzină? - Nu, puişor! - Şi atunci, de ce se scumpesc ouăle de câte ori Guvernul scumpeşte benzina? *** Pe scările Parlamentului, o doamnă se împiedică şi cade. Un deputat, aflat în apropiere, o ajută să se ridice şi o conduce la biroul unde avea treabă. - Cum aş putea să vă mulţumesc? zise doamna la despărţire. - Votându-mă pe mine şi partidul meu la viitoarele alegeri! - Mă scuzaţi, când am căzut m-am lovit la genunchi, nu la cap... *** Are loc un accident şi se adună multă lume în jurul maşinii. Un reporter se apropie de scenă şi vrea să intre în faţă, dar nu poate, din cauza mulţimii. „Vă rog, lăsaţi-mă să trec, sunt fiul victimei”, imploră jurnalistul. Toată lumea se

dă la o parte şi reporterul vede întins pe şosea în faţa maşinii un măgar. *** Primul-ministru şi ministrul de Finanţe au ieşit, după şedinţă, din sediul Guvernului: - Ce zici, luăm ceva? - De la cine să mai luăm? *** - Ştiţi cât primiţi dacă depuneţi mărturie falsă? - Da, inculpatul a spus că îmi dă 150 de milioane. *** Într-un minister: - Să ştii că noul ministru devine din zi în zi mai prietenos... - De unde ştii? - De câteva zile a început şi el să caşte la şedinţe, la fel ca şi noi. *** Tatăl: Fiule, o păsărică a zis despre tine că te droghezi! Fiul: Tată, tu vorbeşti cu păsările şi tot eu mă droghez? *** Fata: M-am îndrăgostit de vecinul nostru şi voi fugi cu el... Tatăl: Foarte bine, n-ai să vezi nimic de la mine, nu voi mai avea de investit timp şi bani în tine! Fata: Tată, eu citesc scrisoarea lăsată de mama! *** Doi adolescenţi timizi se întâlnesc după ore: - Eşti atât de drăguţă, cum de n-ai un prieten? - Pentru că nu-mi dau voie încă părinţii. Da’ tu, cum de n-ai o prietenă? - Pentru că nu-ţi dau voie încă părinţii.

Rac Pentru Raci, urmează o săptămână favorabilă dialogului. Orice probleme ar avea cu cei din jur, orice conflicte, deschise sau latente, acum e momentul potrivit să le pună pe tapet. Vor fi extrem de convingători şi şarmanţi, aşa că sunt toate şansele să fie mulţumiţi de rezultatele dialogurilor. Leu Profesia va fi pe primul plan pentru Lei în această săptămână. Relaţia cu superiorii va fi cam tensionată în primele zile, dar se va destinde pe la mijloc de săptămână. Leii trebuie să mai renunţe la orgoliu şi să accepte că nu sunt perfecţi. O reacţie bună la critică va fi privită cu admiraţie de către şefi. Fecioara Fecioarele se vor concentra foarte mult asupra familiei în zilele următoare. O rudă apropiată le va cere un ajutor financiar, dar ar fi recomandat ca Fecioarele să impună nişte condiţii mai clare de restituire, altfel s-ar putea profita de bunăvoinţa lor. Tot de un eveniment de familie va fi legat un drum la sfârşit de săptămână. Balanţa Balanţele fac multe eforturi în această perioadă pentru a se remarca profesional. Nu e vorba doar de mai multă muncă, ci şi de învăţarea unor lucruri noi, care le-ar putea scoate CV-ul din banal. Vor avea spor în tot ce întreprind, cu condiţia să-şi facă un program mai eficient de lucru. O cheltuială neprevăzută riscă să le strice planurile de week-end. Scorpion Multe discuţii legate de bani vor transforma săptămâna Scorpionilor într-o continuă negociere. Proiectele lor pot da rezultate foarte bune, dar va fi nevoie să lupte mult pentru ele. Planurile de sărbători se vor schimba de mai multe ori şi nu vor primi un răspuns sigur până la sfârşitul săptămânii. Săgetător Săgetătorii vor fi nevoiţi să înveţe să comunice mai bine cu partenerul de cuplu. Deşi ei pun foarte mare accent pe comunicare în teorie, se pot dovedi destul de nerăbdători şi insensibili în practică. Partenerul nu se va mai mulţumi cu vorbe mari, ci va aştepta o schimbare vizibilă de atitudine. Capricorn În săptămâna următoare, Capricornii vor fi surprinzător de creativi şi spontani în relaţia de cuplu. Partenerii lor se vor bucura de multe surprize şi momentele plăcute se vor ţine lanţ. Din păcate, această stare ludică va avea efecte negative asupra planului profesional: vor fi tentaţi să fugă de muncă. Vărsător În perioada următoare, Vărsătorii vor fi cam dezorientaţi în ceea ce priveşte situaţia lor profesională. Vor primi tot felul de propuneri în doi peri din mai multe părţi şi nu vor şti ce să creadă. Mai bine ar fi să se concentreze asupra muncii actuale, pentru că aşa au mai multe şanse să evolueze. Peşti Centrul de interes al Peştilor pentru această săptămână va fi dragostea. Cei singuri vor începe să caute ceva serios sau chiar se vor gândi să reia o fostă relaţie. Cei cuplaţi vor dori să facă un pas înainte. Grijile financiare vor trece pe planul doi, mai ales că un prieten le va veni în ajutor cu o mică, dar binevenită sumă de bani.

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\


22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

programe tv LUNI, 23 DECEMBRIE Moldova 1 06:05 Știri 06:15 Baştina 07:00 Știri 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 Știri 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 Știri 09:10 Agrodolce. Ep.69 09:45 O lume dispărută. Ep.58 10:30 Reporterul de gardă 11:00 Filmele Vladei 11:45 Shift – viaţă în era digitală 12:00 Lumea în reportaje 12:30 Ştiinţă şi inovare 13:00 Știri 13:10 Cine vine la noi 14:10 Secretarul. Ep.121 15:00 Teoria improbabilității 15:30 Atlasul lumii animale 15:55 Săptămâna sportivă 16:30 Svitanok 17:00 Știri (rus) 17:15 O lume dispărută. Ep.59 18:00 Cine vine la noi 19:00 Mesager 19:40 Poveste 19:55 Accente economice 20:25 Vectorul european 21:00 Știri 21:25 Agrodolce. Ep.70 22:00 Știri (rus) 22:20 Dor de Ion Vatamanu 23:00 Cultura azi 23:45 Crimini 01:25 Știri TVR 1 06:10 Preţuieşte viaţa! 09:20 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 09:25 Festivalul International de Circ de la Massy – a 15-a ediţie, 2007 09:50 Grădina botanică din Paris 10:50 Filarmonica din Viena la Beijing 12:30 In grădina Danei 13:00 Germana…la 1 13:55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14:00 Telejurnal 14:30 Retrospectiva sportivă 2013 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau să fiu sănătos! 17:25 Regele Geunchogo. Ep.91, 92 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Întrebări şi răspunderi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Distractis 22:10 O noapte minunată 23:45 Turneul Stradivarius Bach to Basics 00:45 Minunile naturale ale Europei ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Tânăr și neliniștit 11:00 Un altfel de Moş Crăciun 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Tânăr și neliniștit. Ep.4642 15:00 Magia Crăciunului 17:00 Știrile ProTV 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Ştirile Pro Tv 20:45 MasterChef 23:15 Hirokin: răzbunarea samuraiului 01:15 Știrile ProTV 01:45 O seară perfectă Jurnal TV

Marți, 24 decembrie Moldova 1 06:05 Știri 06:15 Cuvintele credinţei 07:00 Știri 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 Știri 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 Știri (rus) 09:10 Agrodolce. Ep.70 09:35 Felicitări de la vedete 09:45 O lume dispărută. Ep.59 10:30 Colecţia design 11:00 Accente economice 11:30 Baştina 12:15 Evantai folcloric 13:00 Știri 13:10 Cine vine la noi 14:05 Secretarul. Ep.122 14:50 Global 3000 15:15 Gagauz ogea 15:45 Știri (rus) 16:00 Aprindeţi luminile 19:00 Mesager 19:40 Poveste 19:55 Festivalul „Steaua Chişinăului” 21:00 Știri 21:25 Agrodolce. Ep.71 21:50 Felicitări de la vedete 22:00 Știri (rus) 22:15 Meteo 22:20 Dialog social 22:40 În Premieră 23:40 Jungla apei dulci 00:35 Știri 00:45 Instrumentistul I. Krasnopolschi 01:30 Bună dimineaţa! TVR 1 06:00 Duminica în familie 08:00 Clubul desenelor animate 08:30 Retrospectiva evenimentelor 2013 09:00 Duminica în familie 10:00 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 10:15 O noapte minunată 11:50 Colinde 11:55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 12:10 Spiritul Crăciunului 13:55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14:00 Telejurnal 14:30 Retrospectiva sportivă 2013 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 „Noi umblăm a colinda” 17:25 Regele Geunchogo. Ep.93, 94 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Interes general 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Strada 29 23:00 Tezaur folcloric 00:55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 01:00 Minunile naturale ale Europei ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Tânăr și neliniștit 11:00 Magia Crăciunului 13:00 Știrile ProTV 13:45 Teleshopping 14:00 Tânăr și neliniștit. Ep.4643 15:00 Cupidonii Crăciunului 17:15 Singur acasă 4 19:00 Ştirile PROTV 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Ştirile Pro Tv 20:45 MasterChef 22:45 Sunt spion 00:45 O seară perfectă 01:45 Fabricat în Moldova Jurnal TV

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House. Ep.11 09:45 Teleshopping 10:00 Mickey, Ochi Albaştri 11:45 Păpuşefii 12:00 Ora expertizei 13:30 Modern Family. Ep.20 14:00 Mesaje de dincolo. Ep.05 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones. Ep.16 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:50 Minţi criminale. Ep.23 20:30 Între două lumi 23:00 Clanul Soprano. Ep.13 23:45 Furios şi iute 4 01:30 Între două lumi

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House. Ep.12 09:45 Urşi polari, ep.2 10:30 Teleshopping 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 Modern Family. Ep.21 14:00 Mesaje de dincolo. Ep.06 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones. Ep.17 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 19:50 Minţi criminale. Ep.24 20:30 O altă şansă 22:25 Leacuri pentru neamuri 23:00 Furios şi iute în viteza a 5-a 01:15 Familia Stone

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Нюхач”. сериaл 00:15 “Primele stiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Нюхач”. сериaл 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

Miercuri, 25 decembrie Moldova 1 06:05 Știri 06:15 Găgăuz ogea 06:45 Shift – viaţă în era digitală 07:00 Știri 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 Știri 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 Domnului să ne rugăm 11:00 Agrodolce. Ep.71 11:25 Felicitări de la vedete 11:30 Natura în obiectiv 12:00 Cultura azi 12:45 Tezaur 13:00 Știri 13:10 Fata împăratului Mov 13:45 Videoteca de Crăciun 14:15 Fii tânăr! 15:00 Crăciun fericit! 16:30 Russkii mir 17:00 Știri (rus) 17:15 În ritm de dans 18:00 Cine vine la noi 19:00 Mesager 19:40 Poveste 19:55 Festivalul „Steaua Chişinăului” 21:00 Știri 21:25 Agrodolce. Ep.72 22:00 Știri (rus) 22:20 Avangaraj 23:20 Europa în concert. Plush. Elveţia 00:05 Știri 00:15 Săptămâna sportivă 00:50 Legendele muzicii 01:00 Găgăuz ogea 01:30 Bună dimineaţa! TVR 1 06:00 Zestrea românilor 06:30 Zestrea românilor 07:00 Viaţa dublă a lui Eddie McDowd 07:55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 08:00 Ciocănitoarea Woody 08:30 Retrospectiva evenimentelor 2013 09:00 Universul credinţei 12:10 Războiul ghirlandelor 13:55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14:00 Telejurnal 14:30 Retrospectiva sportivă 2013 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Legendary – eroul din fiecare 17:25 Regele Geunchogo. Ep.95, 96 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Interviuri şi reportaje marca STIRILE TVR 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 O dată-n viaţă 00:10 Dansează pe muzica inimii ProTV 06:45 Cupidonii Crăciunului 08:15 Singur acasă 4 10:15 Garfield 11:30 Jack Frost 13:30 Teleshopping 13:45 De Crăciun nu stăm acasă! 15:15 Crăciun cu scântei 17:00 Cu duzina e mai ieftin! 19:00 Știrile PROTV 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Ştirile Pro Tv 20:45 Ho Ho Ho 2 22:30 Tanti Florica. Ep.13 23:30 Concert de Crăciun Șt. Banică 01:00 De Crăciun nu stăm acasă! 02:30 O seară perfectă Jurnal TV

Joi, 26 decembrie Moldova 1 06:05 Știri 06:15 Russkii mir 07:00 Știri 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 Știri 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 Știri (rus) 09:10 Agrodolce. Ep.72 09:45 În ritm de dans 10:30 Vectorul european 11:00 Ziua Poliţiei Naţionale 12:00 O seară în familie 13:00 Știri 13:10 Cine vine la noi 14:05 Secretarul. Ep.123 14:50 Erudit cafe 15:35 Părinţi şi copii 16:00 Petalo romano 17:00 Știri (rus) 17:15 O lume dispărută. Ep.60 18:00 Cine vine la noi 19:00 Mesager 19:40 Poveste 19:55 Ţara de sus a Moldovei – Suceava 20:50 Super – loto „5” din „35” 21:00 Știri(rom) 21:25 Agrodolce. Ep.73 22:00 Știri (rus) 22:20 Reporterul de gardă 22:45 Un sfert de vorbă 23:05 Festivalul „Regina vioară” 00:00 Știri 00:10 Știri pozitive 00:30 World stories TVR 1 06:00 Zestrea românilor 06:30 Zestrea românilor 07:00 Viaţa dublă a lui Eddie McDowd 08:00 Ciocănitoarea Woody 08:30 Retrospectiva evenimentelor 2013 09:00 O dată-n viaţă 12:10 Dorinţa de Crăciun 13:45 Flori de gheaţă 13:50 Colinde 14:00 Telejurnal 14:30 Duminica în familie 15:30 Duminica în familie 17:25 Regele Geunchogo. Ep.97, 98 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Interviuri şi reportaje marca STIRILE TVR 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Totul pentru dragoste 22:45 Distractis - Distilat de comedie 23:45 Turneul Stradivarius Bach to Basics 00:45 Minunile naturale ale Europei ProTV 07:00 Jack Frost 08:45 Veronica 10:30 Teleshopping 10:45 Şcoala lui Madeline 12:15 Tanti Florica 13:15 Teleshopping 13:30 Cu duzina e mai ieftin! 15:00 Ho Ho Ho 2 17:00 Crăciunul cu familia Krank 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv 20:45 Vocea României 01:00 O seară perfectă 02:00 Fabricat în Moldova 03:30 Veronica 05:30 Fabricat în Moldova Jurnal TV

Vineri, 27 decembrie Moldova 1 06:05 Știri 06:15 La drum! 06:45 Legendel muzicii 07:00 Știri 07:10 Bună dimineaţa! 08:00 Știri 08:15 Bună dimineaţa! 09:00 Știri (rus) 09:10 Agrodolce. Ep.73 09:35 Felicitări de la vedete 09:45 O lume dispărută. Ep.60 10:30 Un sfert de vorbă 10:50 Academicianul Andrei Ursu 11:00 Petalo romano 12:00 Destine de colecţie 12:30 Poftiţi la masă 13:00 Știri 13:10 Cine vine la noi 14:10 Gala Festivalului Declamatorilor 15:10 Cântec, Dor şi Omenie 15:25 Ring Star 16:30 Stil nou 17:00 Știri (rus) 17:15 O lume dispărută. Ep.61 18:00 Alexandru Lozanciuc 19:00 Mesager 19:40 Alexandru Lozanciuc 21:00 Știri 21:25 Agrodolce. Ep.74 22:00 Știri (rus) 22:20 Fii tânăr! 23:05 Simulatorii. Ep.15 00:00 Știri 00:10 Un sfert de vorbă 00:30 Natura în obiectiv TVR 1 06:00 Zestrea românilor. 07:00 Distractis - Distilat de comedie. 08:00 Ciocănitoarea Woody. 08:30 Festivalul International de Circ 09:10 Războiul ghirlandelor. 10:50 Flori de gheaţă. 11:00 Olimpiada veseliei. 12:10 O bonă pentru sărbători. 13:45 Flori de gheaţă. 13:50 Colinde. 14:00 Telejurnal. 14:30 Retrospectiva anului sportiv 2013 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 85 de ani de Radio 17:25 Regele Geunchogo. Ep.99, 100 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Interviuri şi reportaje marca STIRILE TVR 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Cartouche 23:15 La limita extremă 01:25 Minunile naturale ale Europei ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Concert de Crăciun 11:15 O americancă la Tokyo 13:15 Teleshopping 13:30 Crăciunul cu familia Krank 15:15 Ai grijă ce-ți dorești de Crăciun! 17:00 Idilă cu dădaca mea 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile ProTV 20:45 Motivat să ucidă 22:30 Misiune de recuperare 00:15 Motivat sa ucidă 02:00 O seară perfectă 03:00 Fabricat în Moldova 03:30 Misiune de recuperare Jurnal TV

Sâmbătă, 28 decembrie Moldova 1 06:05 Știri 06:15 Hoţul cinstit 07:35 Felicitări de la vedete 07:40 Anul Spiridon Vangheli 09:00 Teoria improbabilității 09:30 Atlasul lumii animale 10:00 Ştiinţă şi inovare 10:30 Almanah cinematografic 11:00 Casa mea 11:30 Stil nou 12:00 Avangaraj 13:00 Știri pozitive 13:20 Parteneriate pentru fiecare copil 13:40 Pastel de iarnă 16:05 Euroboxx 16:35 Circul de iarnă din Paris 17:00 Știri (rus) 17:15 Art club (rus) 17:55 Chişinăul de ieri şi de azi 18:10 Erudit cafe 19:00 Mesager 19:30 Meteo 19:35 Poveste 19:50 O seară în familie 20:50 Felicitări de la vedete 21:00 Știri 21:15 Meteo 21:25 Dor 22:00 Știri (rus) 22:20 Crimini 00:00 Știri 00:10 Fii tânăr! 00:55 Felicitări de la vedete 01:00 Avangaraj TVR 1 06:00 Zestrea românilor 07:00 Flori de gheaţă 07:15 Exclusiv în România 08:00 Ciocănitoarea Woody 08:30 Festivalul International de Circ de la Massy 09:10 Fulg-de-Nea, Gorila Albă 10:45 Festivalul International de Circ de la Massy 11:10 Tezaur folcloric 13:00 Ora regelui 14:00 Telejurnal 14:35 37°C (I) 15:25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15:30 37°C (II) 16:00 De la A la infinit 18:00 Exclusiv în România 18:50 Teleenciclopedia 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 „Magia serilor de Crăciun” 23:10 Celălalt bărbat 00:50 Minunile naturale ale Europei ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Concert de Crăciun 11:15 Ai grijă ce-ți dorești de Crăciun! 13:00 Teleshopping 13:15 Călătoria 2: Rătăciți în San Francisco 15:00 Idilă cu dădaca mea 17:00 Fără o vâslă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile ProTV 20:45 Oglindă, oglinjoară 22:30 Stare de asediu 00:45 O seară perfectă 01:45 Fabricat în Moldova 03:15 Stare de asediu Jurnal TV

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Epoca de gheaţă 10:30 Asfalt de Moldova 11:15 Moş Crăciun caută Crăciuniţă 12:55 Earth TV 13:30 Modern Family. Ep.22 13:45 Teleshopping 14:00 Cronicile din Narnia Leul, Vrăjitoarea şi Dulapul 16:30 Bradutul lui Pluto 16:40 Leacuri pentru neamuri 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 20:00 Vacanţa 23:00 Să baţi la poarta cerului 00:30 Nemuritorii: Războiul Zeilor

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport) Jurnal 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Epoca de Gheaţă 2: Dezgheţul 10:30 Patrula Jurnal TV 11:15 Noroc în dragoste 12:45 Colindul lui Mickey 12:55 Earth TV 13:30 Modern Family. Ep.23 13:45 Teleshopping 14:00 Cronicile din Narnia: Prinţul Caspian 16:35 Tom and Jerry 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 20:00 Est 22:30 Paradisul spulberat 00:30 Прямой Разговор

06:00 Jurnalul orei 06 06:15 Prietenii lui Moş Crăciun 07:55 Earth TV 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Cinci eroi de legendă 11:55 Earth TV 12:00 Războiul stelelor: Răzbunarea Sith (III) 14:30 Teleshopping 14:40 Stăpânul inelelor: Frăţia inelului 17:55 Earth TV 18:00 Patrula Jurnal TV 18:55 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Discursul regelui 21:30 Păpuşefii 21:45 Apel de urgenţă 23:30 Fântâna 01:00 Codul lui Da Vinci

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Нюхач”. сериaл 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Нюхач”. сериaл 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

06:00 Jurnalul orei 06 06:20 Anastasia 07:55 Earth TV 08:00 Tom and Jerry 08:15 Marea cursă de Crăciun 10:00 Teleshopping 10:15 Paparazzi 10:55 Earth TV 11:00 Cine este Moş Crăciun? 12:45 De Sărbatori nu stăm acasă! 13:55 Earth TV 14:30 Universitatea monştrilor 15:55 Earth TV 16:00 Teleshopping 16:15 Grozavul şi puternicul Oz 18:55 Meteo 19:00 Jurnalul orei 19 19:40 Jurnal Sportiv 19:55 Earth TV 20:00 Pur şi simplu dragoste 22:30 Furios şi iute 6 00:45 Săruturi şi focuri de armă

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:05 “Человек и закон” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:20 “Время” 21:40 “Moldova are Talent” 23:25 “Универсальный артист” 01:15 “Вечерний Ургант”

06:00 Новости 06:10 “Наталья Гвоздикова. Любить - значит прощать” 07:05 фильм “Неисправимый лгун” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Ю.Николаев. “Не могу без ТВ” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Ледниковый период” 15:45 “Кривые зеркала” 16:40 “Укрощение Амура” 17:20 сериaл “Два цвета страсти” 18:00 Вечерние новости 18:15 “Два цвета страсти”. Прод. 19:20 “Угадай мелодию” 19:50 “Минута славы” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” 23:35 “Успеть до полуночи” 00:10 “Что? Где? Когда?” 01:20 “Отчаянная домохозяйка”

Duminică, 29 decembrie Moldova 1 06:05 Știri 06:15 Arts 21 07:10 Felicitări de la vedete 07:15 Cuvintele Credinţei 08:00 Dor de Ion Vatamanu 08:40 Dialog social 09:00 Poftiţi la masă 09:30 Colecţia design 10:00 Top Ring Star 11:00 Părinţi şi copii 11:35 La datorie 12:00 Moldovenii de pretutindeni 12:30 Natura în obiectiv 13:00 Slava’s Snowshow 14:00 Baştina 14:45 Tezaur 15:00 Orchestra “Plai moldovenesc” 16:30 World Stories 17:00 Știri (rus) 17:15 Ţara de sus a Moldovei – Suceava 18:00 Anul trece, anul vine.. 18:40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18:50 Felicitări de la vedete 19:00 Mesager 19:35 Poveste 19:50 La mulţi ani cu sănătate!” 21:00 Știri 21:20 Săptămâna sportivă 22:00 Știri (rus) 22:20 În glumă şi în serios 23:40 Știri 23:50 Simulatorii. Ep.13 00:45 Erudit cafe TVR 1 06:00 Zestrea românilor 06:35 Teleenciclopedia 07:30 Universul credinţei (I) 08:20 Simbolica 08:30 Universul credinţei (II) 09:30 Pro patria 10:00 In grădina Danei 10:35 Viaţa satului (I) 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului (II) 13:00 Olimpiada veseliei 14:00 Telejurnal 15:10 Tezaur folcloric 17:10 Oliver Twist 19:25 Festivalul International de Circ de la Massy 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:45 Preţuieşte viaţa! (I) 22:00 Preţuieşte viaţa! (II) 23:00 Preţuieşte viaţa! (III) 24:00 Garantat 100% 01:00 Minunile naturale ale Europei ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:00 Teleshopping 10:15 Fără o vâslă 12:00 Oglindă, oglinjoară 14:00 Teleshopping 14:15 Apropo Tv 15:00 Vocea României 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile ProTV 20:45 Ochi de vultur 22:45 Vacanță în Europa 00:30 O seară perfectă 01:30 Ochi de vultur 03:30 Fabricat în Moldova 05:30 Apropo Tv 06:15 Ştirile ProTV Jurnal TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:15 Căţeluşii lui Moş Crăciun 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 10:55 Earth TV 11:00 Calea Împăratului 12:30 Cine a furat Crăciunul 14:15 Teleshopping 14:30 Stăpânul inelelor: Cele două turnuri 17:55 Earth TV 18:00 Paparazzi 18:55 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 1.000 post Terra 21:15 Ora de ras 22:15 În Bruges 00:00 Poveşti din L.A. 02:00 Cine a furat Crăciunul Prime Первый канал 06:00 Новости 06:10 Фильм “Большая новогодняя ночь” 07:15 фильм “Не сошлись характерами” 08:35 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 комедия “Чародеи” 15:10 фильм “Два цвета страсти” 17:05 Ал. Калягин, М. Козаков, Ар. Джигарханян в комедии “Здравствуйте, я ваша тетя!” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Итоги года 22:45 “Ледниковый период”. Финал 01:40 “Повтори!” Пародийное шоу 03:40 “Пока все дома”


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

I 23

avizier

Ajut-o pe Delia:

Campanie de colectare de fonduri

CONDOLEANŢE

În urma unor erori medicale la naştere, Delia a fost diagnosticată cu encefalopatie hipoxică ischemică perinatală severă, sindrom bulbar, hipoacuzie neuro-senzorială, tetrapareză spastică. A fost făcut un site, www.helpdelia.com, ca să adunăm bani pentru tratamentul şi recuperarea ei. Delia are nevoie de recuperare şi tratament zilnic, atît în ţară cît şi în străinătate: investigaţii/tratament neurologic, proceduri de fizioterapie specializate, proteze/implant auditive, alimentaţie specială ş.a. Iar aceasta înseamnă foarte mulţi bani pe care, oricât am munci, nu putem să-i adunăm. Iată de ce contăm pe oamenii buni. Cu o mică contribuţie, îi oferiţi o şansă Deliei pentru o viaţă normală. Cele mai costisitoare operaţii şi proceduri de recuperare de care are nevoie Delia acum sunt: Proteză / implant auditiv, care costă 27.000 EURO, plus cheltuieli de operaţie şi şedinţe de recuperare auditivă. 10 şedinţe de recuperare neuromotorie la Clinica Internaţională pentru Copii cu Paralizie Cerebrală Infantilă din oraşul Truscoveţ, Ucraina, care costă circa 35.000 EURO.

Compania “Teleradio-Moldova” exprimă condoleanţe colegului Constantin Vulpe şi familiei sale îndurerate de decesul tragic şi prematur al fiului Dan. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Ajutaţi-o pe Laura

Compania MICROINVEST anunţă concurs pentru suplinirea postului vacant: MANAGER PARTENERI BUSINESS Principalele sarcini de muncă: Dezvoltarea portofoliului existent prin extinderea reţelei de colaborare cu diferite companii partenere; Promovarea produselor Companiei; Gestionarea activităţilor zilnice cu reţelele de companii partenere; Organizarea instruirii personalului din vînzări din cadrul companiilor partenere cu referire la produsele noi care urmează a fi introduse. Cerinţe faţă de candidat: Experienţă în vânzări şi negocieri; Experienţă în dezvoltarea relaţiilor cu partenerii business; Studii superioare economice sau alt domeniu relevant; Abilităţi remarcabile de comunicare; Cunoaşterea avansată a PC şi instrumentelor MS Office (Word, Excel); Cunoaşterea limbilor română şi rusă; Cunoaşterea limbii engleze constituie un avantaj. Compania oferă un pachet salarial motivant, bonusuri, oportunitatea dezvoltării unei cariere într-un mediu de profesionişti şi training-uri de specialitate. Persoanele interesate pot trimite CV, cu indicarea postului şi a sursei de informare despre postul vacant la adresa de e-mail: hrm@microinvest.md sau fax 022 25 00 21. Adresa bd. Renaşterii Naţionale 12, mun. Chisinau. Persoana de contact - Iulia Cornea, Specialist Principal Resurse Umane. Pentru interviu vor fi contactate doar persoanele selectate în baza CV-ului.

Laura Mursa din Cojuşna, Străşeni, suferă de paralizie cerebrală congenitală. Medici din străinătate garantează o recuperare semnificativă a Laurei, dacă, până la vârsta de 4 ani, va fi supusă unei intervenţii chirurgicale costisitoare. Laura are nevoie de ajuror. Fiecare poate ajuta acest copil să poată trăi o viaţă plină de bucurii. Dacă doreşti să transmiţi personal donaţia, o poţi face vizitând casa familiei Mursa, din satul Cojuşna. O puteţi contacta telefonic pe mama Laurei, Ana Mursa, la telefonul 068 755-866. Dacă doriţio să transferaţi bani pentru a sprijini intervenţia chirurgicală a Laurei, o puteţi face pe contul în lei 223391111141, în euro – 223311111143 Victoriabanc, filiala 11 Codul Băncii VICBMD2X883 Beneficiară, ana Mursa

Ministerul Justiţiei anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante: - consultant superior (pe perioadă determinată) în Direcţia reprezentare la CEDO; - consultant (pe perioadă determinată) în Direcţia apostilă, - consultant în Direcţia elaborare a actelor normative (2 unităţi); - şef Serviciu interpreţi şi traducători;

Felicitare Acum o lună, Marius Falcă, din Făleşti, a fost înrolat în rândurile Armatei Naţionale. Este un eveniment important din viaţa sa, căci îmbrăcând haina militară va păzi liniştea copiilor, florile vieţii noastre, reprezentând în acelaşi timp prin acţiunile lui onoarea şi demnitatea R. Moldova. Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, Crăciunul şi Anul Nou 2014, îi aducem sincere urări de bine, împlinirea tuturor dorinţelor, fericire, voie bună. Sănătate şi putere/Bogăţie şi avere/Flori pe masă, pâine-n casă/ Domnul să te aibă-n pază/ La mulţi ani! Cu drag, mama, sora, cumnatul, fratele mai mic.

- şef Serviciu protocol, informare şi comunicare cu mass-media; - şef Serviciu e-Transformare. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe pagina web www.justice.gov.md. Telefon de contact: 20-14-04, e-mail: natalia.graur@ justice.gov.md

În memoria lui Alin Muntean A trecut un an de când a încetat să mai bată inima unui tânăr de doar 17 ani, victimă a unui accident rutier. Acum un an, Alin a plecat dintre noi, posibil într-o lume mai bună... O lacrimă fierbinte în amintirea lui... Un an de aşteptare chinuitoare. Îl căutăm peste tot şi nu-l găsim, îl strigăm şi nu ne răspunde. Îl aşteptăm, dar aşteptarea e fără rost şi fără de sfârşit. Nu mai vine... Vorbesc doar urmele lăsate de el, casa posomorâtă, florile, pomii pe care i-a sădit. E greu de înţeles cât de dureroasă este despărţirea de fiinţa dragă care a plecat în nemurire. S-a dus Alin în ceruri, lăsând în urmă o durere de nedescris şi credem că Dumnezeu îl va avea în pază, ca să se odihnească în linişte şi pace, alături de îngerul păzitor. Noi, adânc îndureraţi, neputincioşi în faţa destinului, atât mai putem spune: „Alinuş, atât timp cât ne vor purta paşii pe acest pământ, eşti cu noi, printre noi, tu trăieşti, n-ai murit!” Veşnică amintirea despre tine! Valentin, Valeriu Cojocaru, părinţii şi prietenii apropiaţi.

Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice CIVIS angajează operatori pentru realizarea chestionarelor în teren Cerinţe: Absolvent(a) studii medii (liceu) sau superioare; Persoană dinamică, cu abilităţi de comunicare; Responsabilitate; Cunoaşterea limbilor română şi rusa. Beneficii: Posibilitatea de a lucra part-time; Mediu de lucru profesional Persoanele interesate pot transmite CV la adresa de email:  petrov.anastasia@civis.md Doar persoanele selectate vor fi contactate.


24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 48 (452) joi, 19 decembrie 2013

ultimA PAGINĂ

„Carte de Despărţire”, de Savatie Baştovoi O carte de poezi şi aforisme, intitulată „Carte de Despărţire” şi semnată de Savatie Baştovoi, a apărut la Editura CATHISMA. În prezentarea cărţii, autorul scrie următoarele: „Minunat şi nesfârşit lucru este mişcarea gândului. Taină de necuprins este sufletul omului. Pentru aceasta omul este faţă de sufletul său ca un străin, căci nu ştie nici cum şi-a luat începutul şi nici cum va sfârşi, încă şi peste gândurile sale nu se află stăpân. Cine îşi va chema gândurile sale şi le va aduna precum îşi adună ciobanul oile? Sau cine va porunci sufletului său să nu mai fie trist şi îl va asculta? Pentru aceasta mulţi nici măcar nu cred că au un suflet, şi pe bună dreptate, căci trăiesc ca şi cum nu l-ar avea. Sufletul omului este gândul lui, şi unde îi este gândul, acolo şi sufletul. De câte ori omul rabdă năvăliri de la propriul suflet ca de la un crud duşman, căci nici un duşman nu poate să abată asupra omului atâta rău ca propriul suflet atunci când se tulbură de nemulţumire sau gelozie! Câţi, ca şi Iuda, au fost ucişi de propriul suflet ca de o fiară străină şi cumplită!”.

Anul Spiridon Vangheli a însemnat numeroase întâlniri cu cititorii lui Guguţă, mii de cărţi care au ajuns în casele micilor cititori, dar şi o premieră absolută, la sfârşit de an, a cărţii „Eu sunt Guguţă”.

Cititorii lui Guguţă au umplut sala Teatrului „Licurici”, pentru a se întâlni cu scriitorul lor iubit, Spiridon Vangheli.

Spiridon Vangheli: „Eu Sunt Guguţă” Scriitorul Spiridon Vangheli, sărbătorit în acest an la nivel oficial, spune că, de fapt, anul 2013 a fost anul copiilor, deoarece ei sunt sursa sa de inspiraţie şi îi dăruiesc toată energia pentru a crea. În cadrul festivităţii prilejuite de încheierea Anului Spiridon Vangheli, autorul a făcut o surpriză aleasă pentru public, prezentând noua sa carte „Eu Sunt Guguţă”. „Titlul „Eu Sunt Guguţă” cred că îi va mobiliza pe copii să citeas-

că, deoarece cartea a fost inspirată din scrisorile scrise de ei. Cartea include dorinţele copiilor, visele şi isprăvile lor”, a menţionat Spiridon Vangheli. Manifestarea a avut loc pe 17 decembrie, la Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”, cu participarea copiilor veniţi la eveniment din mai multe localităţi ale republicii. Printre primii cititori ai noului volum semnat de Spiridon Vancheli este premierul Iurie Leancă. El i-a

mulţumit scriitorului pentru eforturile sale depuse în educaţia mai multor generaţii de copii, adresându-i cuvinte alese cu prilejul lansării noii cărţi. „Creaţia lui Spiridon Vangheli este o adevărată comoară pentru copii, ea reprezintă valorile noastre şi merită să fie apreciată de o lume întreagă”, a spus Claudia Balaban, directoarea generală a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”.

Anul 2013, în R. Moldova, a fost declarat oficial Anul Spiridon Vangheli. Pe 14 iunie scriitorul a împlinit 81 de ani. Lucrările sale au fost traduse şi editate de edituri din SUA, Germania, Japonia, Ungaria, Finlanda etc. Spiridon Vangheli a fost distins cu Diploma de onoare Hans Christian Andersen, cu Premiul de Stat al Moldovei, cu Premiul Scriitorilor din România şi cu Ordinul Republicii.

Fonduri pentru familiile nevoiaşe din Moldova, colectate la un concert de caritate la Viena

Foto: doinitabejenaru.wordpress.com

Ion Paladi şi „Lăutarii” duc „Dorul Basarabiei” în Europa Interpretul de muzică populară Ion Paladi pregăteşte, pentru sărbătorile de iarnă, un turneu special în 5 capitale europene. Împreună cu maestrul Nicolae Botgros şi cu cele mai cunoscute personalităţi ale lumii artistice, Lidia Bejenaru, Corneliu şi Cristian Botgros, vor aduce cântecul de acasă la Lisabona, Madrid, Paris, Londra şi Atena. Ion Paladi este unul dintre cei mai apreciaţi interpreti de muzică populară din R. Moldova şi de peste Prut. În România, artistul a fost invitatul mai multor spec-

tacole sau recitaluri în cunoscutele emisiuni „O dată-n viaţă”, la TVR1, „Răzvan şi Dani”, la Antena 1, „Wow BIZ”, la Kanal D. Acum o săptămână, Ion Paladi a fost invitat să cânte la Bucureşti, Galaţi, Suceava, Sibiu şi Alba-Iulia, în cadrul mai multor evenimente dedicate Zilei Naţionale a României. Artisul a devenit celebru în special după lansarea, împreună cu orchestra „Lăutarii”, a piesei „Dorul Basarabiei”, titlul căreia a devenit generic în turneul european din această iarnă.

Palatul Ferstel din Viena a găzduit, pe 15 decembrie, un concert de caritate sub patronajul prim-ministrului Iurie Leancă şi al preşedintelui Austriei, Heinz Fisher. Banii colectaţi la concert vor fi oferiţi R. Moldova pentru copiii din familiile nevoiaşe. În cadrul evenimentului, au fost colectate fonduri pentru realizarea unor proiecte sociale în R. Moldova de către Asociaţia Concordia, organizatoarea spectacolului. Către ziua concertului fuseseră vândute peste 350 de bilete la preţ de 200 de euro fiecare. „Toţi banii colecaţi la concert vor ajunge în R. Moldova pentru copiii din familii nevoiaşe sau pentru bătrânii sărmani. Nu este prima dată când organizăm

o asemenea acţiune la Viena, dar este prima dată când participă un prim-ministru al R. Moldova. Am ţinut să-l invităm în contextul Summitului ce a avut loc la Vilnius, deoarece acum R. Moldova trebuie să fie mult mai prezentă în Europa”, a declarat Michael Zikeli, preşedintele Asociaţiei Concordia Moldova. „Nu am ezitat nicio clipă să particip la acest concert, pentru că este organizat în susţinerea celor care au nevoie de ajutor. Asociaţia Concordia face lucruri frumoase pentru oamenii din Moldova şi Guvernul continuă să susţină proiectele sociale”, a spus, cu prilejul evenimentului, premierul Iurie Leancă. Concordia este o organizaţie

umanitară, neguvernamentală, apolitică şi non-profit, ce îşi propune recuperarea şi reintegrarea socială, şcolară şi familială a copiilor şi tinerilor care provin din familii dezorganizate, defavorizate social sau direct din stradă. Această organizaţie activează de un deceniu în R. Moldova. 260 de copii orfani şi din familii defavorizate locuiesc în centrul de plasament pentru copii „Concordia. Orăşelul Copilăriei” din Pârâta şi în „Casa Concordia” din Chişinău. Aproape 2.700 de beneficiari primesc zilnic un prânz cald, ajutor acasă şi afecţiune în cele 29 de cantine sociale. Cea mai mare parte din donaţii vine din Austria, Liechtenstein, Elveţia şi Germania.

Foto: www.palaisevents.at


ZdG nr. 452 [December 19, 2013]