Page 1

pagina 10 I exclusiv

Interviu cu Paivi Rasanen, ministra de Interne din Finlanda

Profesia de poliţist e mai respectată decât cea de politician Nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

noaptea forţelor speciale pagina 3 I politic

Foto: reuters

circ în tramvai Psihiatrul la Parlament Deputaţii au înţeles că au obosit de atâta muncă pentru binele poporului şi, pe fundal de oboseală cronică, reacţionează greşit – unii înjură, alţii dau din pumni... Pagina 19 Vacanţă la mare Mark Tkaciuk a decis să sfideze orice tradiţie de vacanţă şi nu mai insistă să plece iarna la schiat. El a fost văzut în căutarea unor oferte de odihnă la mare. Pagina 20

Concurs

14 premii pentru poştaşi

Concurs

P

oştaşii din localităţile care vor avea cel mai mare număr de abonaţi la ZdG pentru 6 şi pentru 12 luni ale anului 2014, pot participa la Concursul „14 premii pentru poştaşi”. Pentru a participa la concurs e nevoie să remiteţi la redacţie copiile abonamentelor la ZdG realizate pentru 6 sau 12 luni în localitatea Dvs. Plicul trebuie remis la redacţie până la 25 decembrie 2013, având următorul conţinut: copii ale abonamentelor perfectate pentru 6 sau pentru 12 luni ale anului 2014, numele şi datele de contact ale poştaşului. 14 poştaşi care vor demonstra că au realizat cel mai mare număr de abonamente la ZdG pentru anul 2014 vor fi premiaţi de redacţie. detalii în pagina 8

A

13.12.2013

pentru anul 2014

bonaţi-vă prietenii, colegii, iubiţii, părinţii, buneii, copiii, nepoţii, finii, naşii, învăţătorii, profesorii, elevii, primarii, medicii, poliţiştii, procurorii, miniştrii, liderii, eroii, idolii, chiar şi duşmanii.

ZdG oferă reduceri de preţ pentru toţi doritorii de a se abona la ZdG pentru anul 2014. La 13 decembrie este anunţată o zi specială cu reduceri de 10% la preţul unui abonament la ZdG. E o ocazie ideală să vă asiguraţi lectura ZdG pentru anul 2014. Un abonament la ZdG e şi un cadou inteligent pentru cei dragi, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Abonaţi-vă prietenii, colegii, iubiţii, părinţii, buneii, copiii, nepoţii, finii, naşii, învăţătorii, profesorii, elevii, primarii, medicii, poliţiştii, procurorii, miniştrii, liderii, eroii, idolii, chiar şi duşmanii. Abonaţi orice persoană care vrea să citească un ziar de investigaţii.


2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Politic

Războiul rece de după Vilnius Petru Grozavu petru@zdg.md

R. Moldova, pe mâini bune Joseph Daul, preşedintele PPE, salută parafarea de către R. Moldova a Acordurilor de la Vilnius şi se arată convins că Chişinăul va semna, în septembrie 2014, Acordul de Asociere cu UE, iar moldovenii vor putea merge fără vize în statele UE. „Viitorul R. MolFoto: www.nasul.tv dova se află în mâini bune. Ceea ce s-a întâmplat la Vilnius e doar un început de drum pe care mergem împreună... viitorul R. Moldova se decide la Bruxelles, nu la Moscova”, a declarat Joseph Daul, aflat într-o vizită neoficială în R. Moldova. Potrivit liderului PPE, este necesar ca, după Vilnius, lucrurile să se schimbe în R. Moldova, deoarece „sistemul de valori al Rusiei este diametral opus celui din UE, iar R. Moldova are de ales între integrarea europeană şi reîntoarcerea în trecut”.

Vlad Filat, reales Pe 8 decembrie, la Congresul VI al PLDM, Vlad Filat a fost reales în funcţia de preşedinte al formaţiunii. Congresul s-a desfăşurat cu genericul „Înainte, nu înapoi”, la eveniment participând 4500 de delegaţi: 31 de deputaţi, 320 de primari, 15 preşedinţi de raioane, miFoto: PLDM niştri şi viceminiştri. La Congres au fost prezenţi peste 300 de invitaţi din R. Moldova şi de peste hotare. „Vom depune mai mult efort pentru a merge înainte. Vom iniţia o amplă campanie de informare cu privire la integrarea R. Moldova în UE. Vom informa despre ce înseamnă această integrare, despre beneficii şi paşii care vor fi întreprinşi”, a spus Vlad Filat. În discursul său în faţa delegaţilor, preşedintele PLDM a spus că, în cei şase ani de la constituire, PLDM a reuşit, în mare parte, să-şi atingă obiectivele propuse.

Transnistrizare sau europenizare? A sosit „momentul unei opţiuni dramatice pentru Moldova: transnistrizare sau europenizare”, declaraţia a fost făcută la TVR de către europarlamentarul Adrian Severin. Potrivit ex-ministrului român de Externe, în perioada următoare, „Moldova va fi sub Foto: www.agenda.ro o presiune şi mai mare decât Ucraina, în condiţiile în care puterea sa de rezistenţă e mai mică”. Severin spune că parafarea Acordului cu UE e un pas înainte, care trebuie aplaudat, însă, în condiţiile în care Ucraina s-a retras din proiect, R. Moldova ar putea ajunge într-o situaţie mai precară decât Ucraina. Pentru R. Moldova, spune Severin, „a sosit momentul unei opţiuni dramatice: transnistrizare sau europenizare. Cred că această alegere devine azi una esenţială”.

Nu vă temeţi de Rusia „Nu vă fie frică. E timpul să ne ridicăm şi să mergem înainte. Nu trebuie să depindem de nimeni”, susţine ex-preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, aflat într-o vizită privată la Chişinău. Îndemnul este un răspuns la presiunile Rusiei, după parafarea la Vilnius de Foto: reuters către R. Moldova şi Georgia a Acordurilor de Asociere la UE. „În ultimii trei ani, economia Georgiei a crescut de trei ori în condiţii de embargo. Nu trebuie să vă temeţi. Rusia e cel mai corupt stat din lume. În ultimii cinci ani, Georgia a devenit cea mai sigură ţară din lume”, spune ex-liderul georgian, exprimându-şi regretul că Ucraina „s-a oprit un pic” din drumul european, dar arătându-se sigur că aceasta va semna, totuşi, Acordul de Asociere cu UE. „Sunt sigur, spune Saakaşvili, că vom bea împreună şampanie, de preferat moldovenească, în aceeaşi familie europeană”.

Deşi de la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius s-au scurs două săptămâni încheiate, apele în jurul summitului nu s-au limpezit. Dimpotrivă, valurile se ridică tot mai sus, iar apele se fac tot mai tulburi şi mai riscante, dacă: 1. Ţinem cont, întâi de toate, de ceea ce se întâmplă, se aude şi se vede în Ucraina, 2. Dacă ţinem cont de ceea ce se întâmplă în R. Moldova, dar nu se vede la fel de bine ca în Ucraina, şi 3. Dacă ţinem cont că Rusia, în ajun şi, mai ales, după Vilnius, a pornit să-şi fortifice poziţiile militare la periferiile fostului imperiu sovietic, acolo unde avea ori şi-a făcut noi aliaţi. E vorba, în primul rând, de Armenia. Potrivit presei ruse, Moscova a obţinut acordul Erevanului (pe 74 de ani înainte) pentru dislocarea unei bazei militare ruse (102) la Gyumri, cu un contingent de 5 mii de militari şi o escadrilă de elicoptere de luptă, 18 dintre care urmează să ajungă la bază până la sfârşitul acestei luni. O înţelegere similară a fost semnată şi cu Menskul. Acum două zile, la Brest, a avut loc ceremonia de inaugurare oficială a locaţiei pentru o altă escadrilă, de data asta de avioane militare SU-27 – prilej cu care au fost înscenate şi primele zboruri de luptă. Nu se ştie, deocamdată, cum stau lucrurile şi ce se întâmplă la Sevastopol, acolo unde este marina militară rusă, la fel cum nu este clar ce se întâmplă dincolo de Nistru sau în cetatea Tighina, acolo unde Rusia îşi ţine pe poziţii de ofensivă Armata a 14-a. Nu poate să nu se întâmple nimic şi în Transnistria, din moment ce şeful administraţiei de la Tiraspol, E. Şevciuk, declara acum trei zile stare excepţională în regiune. Aşa sau altfel, războiul rece pre-Vilnius şi post-Vilnius înclină să se „încălzească” şi să devină unul mai puţin rece.

Kievul scade costurile

Tensiunile în Ucraina cresc. Situaţia rămâne incertă. Protestatarii refuză să părăsească Maidanul, iar opoziţia insistă să ceară demisia puterii, alegeri anticipate, reluarea negocierilor cu Bruxellesul şi semnarea Acordurilor de Asociere cu UE. În caz contrar, aceştia ameninţă

Recunoaşterea Transnistriei pentru Rusia echivalează cu recunoaşterea Pactului Ribbentrop-Molotov, iar asta ar însemna acceptarea, de bună voie, de către Moscova a situaţiei şi frontierelor de până la 28 iunie 1940. Este gata Rusia să facă acest pas? cazul în care UE va acorda Ucrainei 20 mlrd de euro: compensarea pierderilor de pe urma restricţiilor la exporturile ucrainene pe piaţa rusă. Cel puţin aşa spune Azarov. Acum două săptămâni Kievul cerea UE compensaţii de 16o de miliarde. Curios lucru: dacă Uniunea Europeană acceptă 20 de miliarde, este gata Kievul să iasă din cuvântul lui Putin?

O nouă RASSM?

Pe fundalul protestelor postVilnius, care iau amploare în Ucraina, la Kiev, tot mai mulţi experţi se lasă dominaţi de tot felul de scenarii apocaliptice. Potrivit lui Oleg Soskin, un mare expert în economie, Rusia ar pune la cale o operaţiune specială de dezmembrare a Ucrainei, în cazul în care Ianukovici nu va rezista presiunilor străzii. Pentru aceasta, Moscova ar avea planificate câteva acte teroriste la câteva staţii de metrou, după care Ianukovici va fi pus să decreteze stare de urgenţă şi să ceară

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Kievul rămâne pe maidan La Kiev, protestele anti-Ianukovici continuă. Deşi preşedintele Ucrainei a promis că va iniţia negocieri cu opoziţia, dialogul întârzie. După consultările cu foştii preşedinţi ai Ucrainei, Kravciuk, Kucima şi Iuşcenko, liderul ucrainean a anunţat că Kievul va relua Foto: www.digi24.ro negocierile cu Bruxellesul şi, până în martie 2014, va semna Acordul de Asociere cu UE. Opoziţia cere garanţii, iar protestatarii refuză să părăsească piaţa. Potrivit presei din Ucraina, în urma confruntărilor, mai mulţi protestatari au fost răniţi. Operaţiunea forţelor de Interne a fost criticată de comunitatea internaţională. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a condamnat acţiunile Kievului. „Miliţia nu trebuia să acţioneze în forţă în toiul nopţii”, a declarat Ashton.

cu proteste masive pentru duminică în toată Ucraina. Situaţia s-ar putea să iasă de sub control. La Kiev, de două zile, se află Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, şi adjunctul Secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland, încercând să medieze relaţiile guvernării cu opoziţia şi să-l convingă pe V. Ianukovici să reia dialogul cu Bruxellesul. Deşi, după întâlnirea cu cei trei ex-preşedinţi ai Ucrainei, L. Kravciuk, L. Kucima şi V. Iuşcenko, Ianukovici a anunţat că este gata să trimită la Bruxelles o delegaţie pentru reluarea negocierilor cu UE, iar până în martie 2014 şi să semneze Acordurile cu Uniunea Europeană, premierul Azarov declară, post-factum, că semnarea Acordurilor poate avea loc doar în

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

sprijin Rusiei. În urma intervenţiei militare, Rusia va lua sub control marile centre industriale din estul Ucrainei şi, posibil, chiar Kievul, crede Soskin. S-ar putea, dar cred că acest scenariu nu intră în calculele Rusiei. Cel puţin, de această părere este analistul politic Alexei Golobuţki. Acesta pune la îndoială valabilitatea acestui scenariu. În opinia lui Golobuţki, interesul Rusiei nu este de a dezmembra Ucraina, ci de a o slăbi şi a o menţine integral sub influenţa ei. Asta e. Şi opinia lui Golobuţki este, în egală măsură, valabilă şi pentru cazul R. Moldova. Din momentul în care Chişinăul a declarat cu text deschis că nu renunţă la UE şi că va parafa la Vilnius Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb, ameninţările cu ruperea R. Moldova în două (fără Transnistria) au urmat în mai multe serii. Şevciuk de la Tiraspol s-a rânduit cu Rogozin de la Moscova, Rogozin cu Ştanski (Tiraspol), Ştanski cu Şuvalov (Moscova), Şuvalov cu Tulgara (Tiraspol). Şi în toate cazurile retorica a fost una şi aceeaşi, că asocierea R. Moldova la UE ar veni în contradicţie cu „drepturile” şi „interesele” populaţiei din stânga Nistrului, care ar fi dispusă să-şi lege viitorul de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Ultima din aceste „creaţii politice”, difuzată marţi pe reţelele de socializare, poartă semnătura preşedintelui Asociaţiei Moldovenilor din Transnistria, V. Tulgara. Ca şi Rogozin, ca şi Şevciuk, Ştanski, Şuvalov şi alţii ca ei, acesta îi cere Rusiei să recunoască independenţa Transnistriei. Practic, îi cere Rusiei ceea ce Rusia nu a dorit să facă niciodată în toţi anii de după 1990. Dacă dorea, proceda de mult aşa cum a procedat în 2008 cu Georgia. Recunoaşterea Transnistriei pentru Rusia echivalează cu recunoaşterea Pactului Ribbentrop-Molotov, iar asta ar însemna acceptarea de către Moscova a situaţiei şi frontierelor de până la 28 iunie 1940. Este gata Rusia să facă acest pas? Dacă da, asta ar mai însemna şi renaşterea unui stat moldovenesc în hotarele RASSM-ului interbelic. Este gata Ucraina să accepte reintegrarea teritorială a Transnistriei moldoveneşti şi a celei ucraineşti într-o nouă formaţiune statală-satelit a Rusiei postsovietice? Dacă „da”, atunci trebuie să salutăm demersurile lui Tulgara şi să spunem mulţumesc lui Rogozin, Şuvalov, Ştanski...

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor. IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi. Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 1756 Tiraj. 4760 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 3

Politic

pe scurt Muhametşin, pârât la Moscova. Mai multe ONG-uri ruse din R. Moldova s-au plâns Kremlinului şi au cerut sancţionarea ambasadorului rus la Chişinău, F. Muhametşin, acesta fiind acuzat că nu a întreprins nimic pentru ”a zădărnici” parafarea Acordurilor de la Vilnius UE-R. Moldova. China vine în Crimeea. Beijingul va investi 10 mlrd. de dolari într-un superproiect economic, pentru care a cerut Kievului concesionarea Crimeii. Potrivit ziarului ”Nezavisimaia gazeta”, tranzacţiile s-au făcut în cadrul vizitei de joia trecută în China a preşedintelui V. Ianukovici. Rusia pune interdicţii. Serviciul Federal de Imigraţiune a anunţat că, din 2014, pe teritoriul Federaţiei Ruse nu vor mai fi admişi cetăţenii străini care au încălcat regimul de şedere în Rusia. Interdicţia se ridică la 3 ani. Lenin, vândut la bucată în Ucraina. Monumentul lui V. I . Lenin, dat jos la Kiev, pe 8 decembrie, de manifestanţii anti-Ianukovici, este scos cu bucata la vânzare pe un site din Ucraina. Preţul: de la 90 de dolari în sus. Cumpărătorii sunt îndemnaţi să facă uz de ”o bucată de istorie”. Chişinăul şi Menskul s-au înţeles să mărească volumul schimbului comercial bilateral. O decizie în acest sens a fost adoptată în şedinţa Comisiei interguvernamentale comercial – economice moldo-belaruse.

Euromaidan: noaptea forţelor speciale În noaptea din 11 decembrie, aproximativ ora 01:00, câteva mii de luptători ai forţelor speciale au înconjurat Piaţa Independenţei, luând cu asalt baricadele instalate în jurul corturilor. Atacul forţelor de securitatea a durat până la ora 09:00 dimineaţa. În acest timp, cetăţenii Ucrainei n-au rămas indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă şi au început să adere la demonstranţi. Astfel, din cauza creşterii rapide a numărului de protestatari, forţele de securitate s-au văzut nevoite să înceteze acţiunile. Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei numeşte activitatea de amenajare a teritoriului din Piaţa Independenţei drept una „instruită de forţele speciale”, anunţă unian.net. În îmbrâncelile dintre forţele speciale şi protestatari au fost rănite cel puţin zece persoane, nefiind înregistrate alte violenţe. Câteva persoane au fost arestate. Totuşi, unele surse anunţă că forţele de securitate au lovit cu cruzime în oameni, până unii dintre aceştia au rămas la pământ. În aceste condiţii, unii dintre militari îşi făceau poze cu picioarele pe pieptul demonstranţilor doborâţi de bătăi. Forţele speciale au atacat exact atunci când în Kiev se afla Victoria Nuland, subsecretarul

Foto: www.img.rl0.ru

de Stat american pentru Afaceri Europene, şi Catherine Ashton, reprezentanta diplomaţiei UE. Cu câteva ore înainte de atacul forţelor speciale, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, declarase diplomaţilor străini că este de acord cu eliberarea manifestanţilor reţinuţi în timpul protestelor. Totodată, urmează ca o delegaţie oficială din Ucraina să meargă la Bruxelles, unde va fi pusă în discuţie situaţia actuală de la Kiev, dar şi relaţia Ucrainei cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, în cadrul unei emisiuni televizate, preşedintele Viktor Ianukovici a declarat că este categoric împotrivă de a opune „relaţiile cu Europa în favoarea relaţiilor cu Rusia şi viceversa. Trebuie să găsim o modalitate de a coexista. Cred că Europa va dor-

mi liniştită la călduţ dacă Ucraina va avea relaţii bune cu Rusia, când nu va exista niciun fel de conflict, ca atunci când gazul a fost oprit”, anunţă Ianukovici. Research & Branding Group a făcut un sondaj care arată că o jumătate din populaţia Ucrainei susţine acţiunea protestatarilor de pe Piaţa Independenţei. Astfel, potrivit rezultatelor sondajului, 49% dintre ucraineni susţin protestatarii, în timp ce 45% sunt de părere opusă. Sondajul a fost realizat în perioada 4-9 decembrie, anunţă lb.ua. După atacul forţelor speciale, potrivit unian.net, protestatarii adună zăpada de pe Piaţa Independenţei, împingând-o către baricadele create în jurul Pieţei supranumite „Euromaidan”. Aceştia toarnă apă peste zăpadă, ca s-o

transforme în gheaţă. Baricadele de frontieră din zona Pieţei s-au lărgit semnificativ. Un număr impresionant de persoane cu simboluri patriotice pot fi observate nu doar pe Piaţa Independenţei, dar şi pe străzile din preajmă. De mai bine de două săptămâni, protestatarii, adunaţi în Piata Independenţei din centrul Kievului, scandează lozinci pro-UE şi susţin că nu-şi vor părăsi poziţiile nici măcar în ciuda frigului care se înteţeşte. Liderii opoziţiei de pe Piaţa Independenţei susţin că au reuşit până acum să se menţină şi să supravieţuiască sub presiunea a mii de luptători ai forţelor speciale, pentru că sunt „puternici moral”. Numărul protestatarilor de pe Piaţa Independenţei variază între 100 de mii şi 1,5 milioane de cetăţeni. Olga BULAT

„Oamenii nu vor avea niciodată o viaţa decentă, o educaţie sau un sistem de sănătate calitativ..., venituri după merit şi competenţe într-o ţară unde există mită, trafic de influenţă şi nepotism...” (premierul Iurie Leancă)

Ce poţi rezolva în R. Moldova fără a da mită? Mihai

Alexei

Î

n R. Moldova te poţi descurca în două cazuri: ori ai nănaşi, fini, cumetri, nepoţi şi alte rude prin parlament, guvern, partide, ori trebuie să dai mită. Fără să pui banul la bătaie nu rezolvi nimic dacă nu ai spete. Eu mă bucur că dl Leancă conştientizează pericolul nepotismului şi al cumetrismului pentru R. Moldova, să ne spună, însă, cum s-a întâmplt că are doi fini în ambasadele R. Moldova în străinătate? Şi aşa-i peste tot, în toate instituţiile de stat. De aici şi marea corupţie, pentru că se spală mână pe mână. S-a mers prea departe. Ne lipsesc nişte lideri serioşi, cu demnitate, pentru care legea ar fi lege.

Victoria

E

foarte greu să faci ceva, să rezolvi, uneori, o problemă elementară, fără a da mită. Doar dacă ai relaţii „sus”. Eu, din principiu, nu dau mită, dar respectarea acestei reguli costă. Eu am fost concediat cu doi ani până la pensie. Am lucrat în serviciul hotelier. Sunt tehnician şi îmi cunosc bine meseria, dar am rămas fără lucru, pentru că nu eram nici naşi şi nici fini cu şeful. Iar în locul meu a fost adusă o rudă a cuva, „cu recomandare”. ştiţi ce înseamnă să rămâi fără lucru la 60 de ani? Nu are nevoie nimeni de tine. Dacă aş fi fost mai tânăr, aş fi plecat. Dar am o soţie bolnavă şi, pur şi simplu, nu am încotro.

Victor

N

u cred că, în R. Moldova, toată lumea dă mită, dar pentru asta trebuie să ai mare tărie de caracter. Pentru omul simplu, e foarte greu să reuşească ceva într-o societate în care toate se ţin pe relaţii speciale (de rudenie) sau pe bani, mai ales pentru cei tineri, care, deşi au capacităţi, dacă nu au o relaţie în lumea celor „cu influenţă” sau un ban de plătit „taxele”, e jale. De aici şi sărăcia, şi corupţia, şi lipsa de perspectivă, şi exodul populaţiei. E greu. Declaraţii se fac de ani de zile. Lumea ascultă, aşteaptă să vadă ce urmează, şi dacă nu urmează nimic, mâna pe geantă şi - la drum, în Italia, Australia, America...

Vladimir

D

acă are omul o problemă, până nu dă, nu rezolvă. Mai contează şi cât dă. Am trecut, personal, prin asta, dar nu am putut face faţă „taxei”, am scuipat şi am lăsat totul baltă. Nu e simplu. Credeţi că degeaba îşi iau oamenii lumea în cap şi pleacă? Nu de sărăcie pleacă, ci de nedreptate. Păcat de copiii iştia care vin din urmă. Ce văd ei? Mizerie, vorbe goale, hoţie, minciună, mankurţi ghiftuiţi la putere... Cine poate pleca, să plece cât nu e târziu. Eu am plecat şi am revenit de câterva ori şi în loc de bine am găsit tot mai rău. Degrabă bine în Moldova nu va fi. Până nu vom ieşi la un mal, bine nu va fi.

C

omplicat. E o boală foarte grea şi molipsitoare. şi problema nu e în rude - că fraţi, prieteni, nănaşi, fini şi alt gen de rude au nu numai moldovenii. Problema e alta: că nănăşismul şi nepotismul nu trebuie să fie criteriu de angajare sau promovare în serviciul public. Asta-i conflict de interese. La noi, din păcate, acest conflict de interese şi de rudenie a devenit normă nescrisă. Dacă am pe cineva „sus”, eu-s rege, dacă nu am pe nimeni, sunt nimic. Iar asta înseamnă că la capitolul democraţie R. Moldova stă foarte prost, pentru că într-o democraţie legea guvernează în stat, nu nănaşii, nepoţii sau cumetrii. Pentru conformitate, P.G.


4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Actual cifra săptămânii

80 de copii din instituţii rezidenţiale din subordinea Ministerului Educaţiei vor beneficia, în vara anului 2014, de un sejur de două săptămâni în tabăra de vară swisscor din localitatea Fiesch, cantonul Valais, Elveţia. Copiii se

declaraţia săptămânii vor afla la odihnă la invitaţia Fundaţiei swisscor, în perioada 14-28 iulie 2014. Subiectul a fost discutat în cadrul întrevederii viceministrului Educaţiei, Liliana NicolaescuOnofrei, cu reprezentantul Fundaţiei swisscor, Jörg Rikenmann. Tabăra swisscor este organizată în temeiul prevederilor Acordului de parteneriat între Fundaţia swisscor şi Ministerul Educaţiei.

F

ie că mergem pe acest drum european, fie că ne abţinem, aceste presiuni din partea Moscovei vor fi şi într-un caz, şi într-altul. Îndemnul meu este să nu ne fie frică, şi vă aduc exemplul ţării mele. În ultimii trei ani, economia Georgiei a crescut de trei ori în condiţiile embargoului impus de Federaţia Rusă. Ziceam că nu trebuie să ne fie teamă, pentru că Rusia rămâne a fi cel mai corupt stat din lume. Mai toţi hoţii în lege din Georgia sunt în Federaţia Rusă. În ultimii ani, Georgia a devenit cea mai sigură ţară din lume. Repet că e timpul să ne ridicăm şi să mergem înainte, nu trebuie să depindem de nimeni, ci doar să înţelegem că unica soluţie împotriva acestor presiuni, care aşa sau altfel vor veni din partea Rusiei, este apropierea de UE. Ex-preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, într-un interviu pentru Europa Liberă

Curtea Constituţională:

Cetăţenii R. Moldova

Foto: www.trm.md

Vinurile din Moldova în Europa Vinurile din R. Moldova vor ajunge pe piaţa UE în urma unei iniţiative susţinute de deputaţii europeni. Această decizie ar ajuta la compensarea pierderilor înregistrate din cauza recentei interdicţii stabilite de Rusia asupra importurilor de vinuri. „Votul de astăzi transmite un mesaj de sprijin politic pentru calea europeană a R. Moldova. Liberalizarea imediată a pieţei pentru vinurile moldoveneşti este o reacţie de răspuns la presiunile Rusiei faţă de ţările din Parteneriatul Estic, implicit la embargoul nejustificat aplicat la vinurile din R. Moldova. Aceste schimbări aprobate astăzi vor ajuta producătorii de vin din R. Moldova

să depăşească situaţia dificilă creată de embargoul Rusiei”, a spus raportorul pentru comerţ cu R. Moldova, Lulu Winkler, raportul căruia a fost susţinut de Parlamentul European cu o majoritate de 503 voturi. Deputaţii europeni au decis ca aceste modificări să intre în vigoare din data de 1 ianuarie 2014. Federaţia Rusă a interzis importurile de vinuri şi băuturi spirtoase din R. Moldova în luna septembrie a acestui an, invocând temeri legate de calitate. Cu toate acestea, interdicţia este larg considerată a fi una politică, ce are menirea de a împiedica R. Moldova să-şi consolideze relaţiile politice şi economice cu UE.

Şcolile cu predare în limba română în vizorul autorităţilor transnistrene În instituţiile de învăţământ cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană situaţia devine tot mai tensionată. De curând, administraţiile şcolilor respective au fost obligate să transmită date cu caracter personal despre angajaţii acestor instituţii. Potrivit unei declaraţii a asociaţiei „Promo-LEX”, în data de 09.12.2013 administraţia Liceului „Lucian Blaga” din mun. Tiraspol a fost contactată repetat, fiind ameninţată cu aplicarea sancţiunilor administrative sub formă de amendă în mărime de până la 2600 lei, pentru nefurnizarea datelor cu privire la angajaţii săi şi salariile lor. Aceeaşi situaţie se repetă şi la Liceul

„Evrika” din or. Râbniţa. Mai mult, angajaţii instituţiei sunt obligaţi să se prezinte la administraţia de facto a oraşului pentru a-şi ridica certificatul de atribuire a codului fiscal. Pe de altă parte, „acest certificat nu a fost solicitat de către administraţiile instituţiilor de învăţământ cu predare în grafia latină şi le este impus forţat pentru a se obţine un anumit control asupra acestor şcoli”, se spune în declaraţie. Potrivit „Promo-LEX”, aceste acţiuni au loc imediat după adoptarea de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a unei declaraţii pe marginea monitorizării cauzei Catan şi alţii 170 c.Moldovei şi Rusiei.

După 22 de ani de Independenţă a R. Moldova, Curtea Constituţională a decis că limba oficială a R. Moldova este limba română, aşa cum este prevăzut în Declaraţia de Independenţă. Mai rămâne ca Parlamentul să modifice art. 13 din Constituţie. La 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională (CC) a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a R. Moldova. Curtea a ajuns la concluzia că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. Astfel, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă este prioritar.

Timofti: Este o problemă de ordin politic

În opinia scrisă a Preşedintelui R. Moldova, Nicolae Timofti, se menţionează că denumirea ştiinţifi-

că a limbii de stat în R. Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic. În viziunea lui Timofti, naţiunea română este organizată în două state româneşti, România şi R.Moldova. Timofti consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identităţii lingvistice a naţiunii titulare, a generat o scindare a populaţiei R. Moldova, care trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului. Potrivit AŞM, limba de stat (oficială) a R. Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine, din articolul 13 alin. (1) din Constituţie poate fi echivalată semantic cu limba română. Totodată, AŞM susţine funcţionarea limbii de stat a R. Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.

Snegur: De la început am spus că este limba română

„Eu, de la bun început, am declarat că numele corect al limbii noastre este limba română şi eu mă bucur că, după adoptarea legilor lingvistice în 1989, în R. Moldova a crescut şi s-a educat o generaţie în

baza însuşirii perfecte a limbii române şi o generaţie care vorbeşte la perfecţie limba română. Pentru mine, asta contează foarte mult”, a declarat primul preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur. Ex-preşedintele R. Moldova Petru Lucinschi este de părere că „problema limbii române are nevoie de timp pentru a fi rezolvată. Este vorba de una şi aceeaşi limbă... Acum progresul este evident. În şcoală se învaţă limba româna. N-avem problema aceasta atât de acută. Noi avem problemă cu alolingvii...”.

Chirtoacă despre „frauda ştiinţifică”

La rândul său, primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a salutat decizia CC cu privire la limba română. Într-o conferinţă de presă, el a calificat hotărârea magistraţilor constituţionali drept „una dreaptă, contituţională, istorică, care vine să pună punct unei dezbateri sterile, pe un subiect dureros, din păcate, pentru noi toţi, în ceea ce priveşte denumirea corectă a limbii pe care o vorbim”. Chirtoacă a mai menţionat că Curtea a făcut dreptate după 22 de ani de la Independenţă, peste 70 de ani de la ocupaţia din 1940 şi, respectiv, peste 200 de ani de la ocupaţia rusească din 1812.

Statul vinde: patru bunuri În zilele următoare, statul va încerca să vândă mai multe bunuri pe care le deţine, în urma unor licitaţii. La sfârşit de noiembrie, seria privatizărilor din acest an începea cu scoaterea la mezat a 25 de întreprinderi, reuşindu-se, însă, vânzarea a doar patru dintre ele. De luni, 16 decembrie, statul va organiza, prin intermediul Bursei de Valori, licitaţii pentru a-şi vinde acţiunile deţinute la mai multe întreprinderi, printre care Armo-Beton, Aeroport Handling, Aeroport Catering, Farmaco, Hotelul Chişinău, Floare-Carpet, Întreprinderea Mixtă Jolly Alon sau EuroCreditBank. În urma

unui concurs investiţional, statul vrea să cedeze ÎS Vibropribor, ÎS Combinatul Poligrafic din Chişinău, Sanatoriul Sănătate şi Tipografia Centrală. Astăzi, joi, 12 decembrie, este ultima zi în care pot fi depuse dosarele de către cei interesaţi de concursul investiţional. ZdG a încercat să afle de la reprezentanţii APP câte dosare au fost depuse până acum, dar, până la închiderea ediţiei, nu am primit un răspuns.

2,245 mln. de lei obţinuţi

În urma licitaţiilor organizate de Agenţia Proprietăţii Publice (APP) pe 28 noiembrie, statul a vândut doar patru bunuri, deşi a ofertat 25 de edificii. În urma licitaţiilor „cu strigare” şi „cu reducere”, statul a obţinut 2,256

mln. de lei. La licitaţia „cu strigare”, au fost scoase de vânzare 19 bunuri, printre care ÎS Detaşamentul de Pază Paramilitară, pentru care statul cerea 6 mln. de lei, mina de piatră din Mileştii Mici, evaluată la 10 mln. de lei, sau blocul administrativ nefinisat al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul aferent de 9,0671 ha, din Chişinău, bd. Dacia 59, pentru care statul spera să primească nu mai puţin de 72 mln. de lei. Se pare, însă, că bunurile de milioane nu au produs interes pentru oamenii de afaceri. Cel mai de preţ bun pe care statul a reuşit să-l vândă este „Şcoala Auto Comrat”. Preţul iniţial al licitaţiei a fost de 1,2 mln. de lei, pentru ca şcoala să fie vândută,


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 5

Actual

Un nou eşec pentru PCRM

M

oţiunea de cenzură împotriva Guvernului Leancă, înaintată de comunişti a fost respinsă. Aceasta a acumulat doar 35 voturi. Este a treia moţiune de cenzură împotriva guvernului Leancă depusă de comunişti şi respinsă de Legislativ. De această dată, deputaţii comunişti au acuzat Executivul că ar fi negociat în secret Acordul de Asociere cu

Uniunea Europeană, parafat la 29 noiembrie, la Vilnius. Potrivit comuniştilor, la Summitul care a avut loc săptămâna trecută în Lituania, oficialii au parafat un tratat internaţional fără consultarea societăţii civile, iar aceasta ar fi „o crimă gravă împotriva poporului moldav şi statului R. Moldova”. Pe tot parcursul dezbaterilor moţiunii, Leancă a demontat acuzaţiile

comuniştilor. Acesta i-a reamintit liderului PCRM, Vladimir Voronin că, şi el, în 2005, susţinea parcursul european al R. Moldova. „Felicitări cetăţenilor pentru succesul obţinut de R. Moldova la Vilnius! Felicitări Parlamentului pentru eforturile depuse în atingerea obiectivului nostru comun, acela de a ne integra în familia Europeană”, a mai spus premierul.

vorbesc limba română

internaţi

nal

MAREA BRITANIE. Postul BBC îşi îndeamnă audienţa din România sau Bulgaria să trimită pe adresa sa de internet comentarii privind felul în care consideră că vor fi influenţate aceste ţări de schimbările ce vor apărea pe piaţa muncii din 2014, când bulgarii şi românii vor obţone aceleaşi drepturi ca ale altor cetăţani din UE, de a munci în nouă state europene. Este vorba de Marea Britanie, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda şi Spania, care trebuie să renunţa la finele lui 2013 la restricţiile privind accesul pe piaţa muncii, în conformitate cu normele UE, scrie BBC, amintind că “diplomaţa din Bulgaria şi România au subliniat în mod repetat că nu se aşteaptă la un val de migraţie din ţările lor către cele 9 ţări UE”. AFRICA DE SUD. 53 de şefi de stat şi de guvern vor pleca în Africa de Sud pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela. Preşedintele SUA, Barack Obama, cel brazilian, Dilma Roussef şi cel francez, Francois Hollande, au confirmat că îl vor petrece pe ultimul drum pe Mandela. Şi premierul britanic, David Cameron, va pleca în Africa de Sud, iar prinţul Charles va reprezenta familia regală la funeraliile fostului lider sud-african. Şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, va fi prezent la ceremonia funebră. Totodată, şi-au anunţat prezenţa foştii şefi de state Jimmy Carter, George W. Bush şi Bill Clinton, francezul Nicolas Sarkozy sau brazilianul Luiz Inacio Lula da Silva. În Africa de Sud săptămână de doliu se va încheia pe 15 decembrie, după funeraliile lui Nelson Mandela, în satul său natal. JAPONIA. Statul japonez îşi propune alocarea unui prim buget de 100 miliarde de yeni (700 milioane de euro) pentru a prelua, în locul operatorului centralei de la Fukushima, crearea unui obiectiv de stocare pe termen mediu a deşeurilor provenite din decontaminarea regiunii, scrie presa japoneză, citată de AFP. „Iniţial, trebuia să plătească Tokyo Electric Power (Tepco), dar guvernul Abe a apreciat că decontaminarea nu va progresa dacă rămâne în grija companiei”, potrivit publicaţiei nipone Asahi Shimbun. „Guvernul a decis să preia achiziţionarea unui teren şi instalarea echipamentelor necesare”, precizează sursa citată. Va fi vorba, în special, de stocarea pentru o durată de aproximativ 30 de ani a pământului, frunzelor şi ierburilor radioactive provenite din regiunea poluată de deşeurile de la centrală.

Foto: www.constcourt.md

„Pentru noi este o bucurie aparte, pentru că nu mai suntem strigoi – ieşim din ilegalitate şi intrăm în legalitate. Primăria Chişinău sărbătoreşte Ziua Limbii Române începând cu anul 2007, în mod oficial, şi acuma, având în vedere hotârărea Curţii, nu mai există niciun risc ca primăria să mai fie în ilegalitate sub acest aspect”,

a remarcat primarul capitalei. În context, Dorin Chirtoacă a subliniat că Parlamentul urmează să se pronunţe în privinţa art. 13 din Constituţie. Însă, deocamdată, acest subiect nu a fost discutat de comisiile parlamentare. „Astăzi am avut o sedinţă a comisiei juridice numiri şi imunităţi, însă nu a pus nimeni în discuţie Hotărârea CC. Probabil, că

urmează să o discutăm la următoarele şedinţe, când va fi făcută publică hotărârea”, a declarat parlamentarul Vadim Vacarciuc. Deputatul Ion Hadârcă este de părere că actualul Parlament nu va putea să modifice art. 13 din Constituţie, însă îşi pune speranţe în următorul legislativ. I.S.

pentru două milioane într-un final, pentru 1,32 mln. de lei. Şcoala, specializată în instruirea viitorilor conducători auto, are un capital social de aproape 871 mii. Ultima ştire despre instituţie datează din luna septembrie, când Centrul Naţional Anticorupţie l-a reţinut pe administratorul şcolii cu mită de 100 de USD. În urma licitaţiei „cu strigare” din finalul lunii trecute, s-a vândut şi baza de odihnă „Sălcioara”, din Vadul lui Vodă. Preţul ei iniţial a fost de 280 mii lei, dar cumpărătorul este nevoit să plătească în final 840 de mii. De precizat că baza de odihnă se întinde pe o suprafaţă de 1020 m2. Tot în urma licitaţiei din 28 noiembrie, s-a vândut şi complexul de bunuri imobile, Drumul L36 Lipcani – Duruitoarea Nouă,

km 17, r-nul Briceni, s. Teţcani. Suma primită de stat este de 60 mii de lei, licitaţia pornind de la 50 de mii.

S-a vândut doar grădiniţa

La licitaţia „cu reducere” din aceeaşi zi au fost propuse un club din satul Donici, ambulatoriul din s. Codreanca, cinematograful din Taraclia sau clădirea primăriei din Şerpeni, toate la preţuri de câteva sute de mii de lei. Totuşi, în final, statul a reuşit să vândă doar grădiniţa din satul Cobâlea. Preţul iniţial a fost de 45 mii de lei, dar fiind o licitaţie „cu reducere”, în final, bunul a fost cedat pentru 36 mii lei. De precizat că aceste informaţii nu au fost postate pe siteul APP, ci doar pe pagina de fa-

cebook a instituţiei. Acolo este specificat că, suplimentar, de la fiecare tranzacţie, în Bugetul de Stat se achită impozitul privat în mărime de 1%, iar conform regulamentului aprobat privind licitaţiile „cu strigare” şi „cu reducere”, achitarea în bugetul de stat a preţului bunurilor adjudecate la licitaţia „cu strigare” se efectuează în termen de 20 de zile, iar la licitaţia „cu reducere” preţul bunului adjudecat se achită pe parcursul a 7 zile. Ghenadie Vasilache, reprezentantul Serviciului de Presă al APP, ne-a spus că două din cele patru companii care au câştigat licitaţiile au achitat, precizând că termenul legal, de 20 de zile, încă nu a expirat. V.M.

MAREA BRITANIE. Ceaţa densă care s-a instalat în sud-estul Angliei a provocat întârzieri şi chiar anulări de zboruri, miercuri, pe aeroportul londonez Heathrow, a anunţat compania British Airways, perturbând şi serviciile de feribot. Serviciul de meteorologie a avertizat publicul în legătură cu perturbarea transporturilor, vizibilitatea urmând să se reducă sub 50 de metri în unele zone, relatează Sky News. Compania Wightlink Ferries, care operează feriboturi pe rutele dintre Hampshire şi Insula Wight, a anunţat, de asemenea, întârzieri. Pasagerii sunt sfătuiţi să verifice site-urile companiilor înainte de a porni la drum. URUGUAY. Senatul uruguayan a aprobat, marţi, o lege ce reglementează producţia şi comercializarea canabisului, experienţă fără precedent în lume, care a depăşit iniţiativele lansate de state precum Olanda sau Spania. După 12 ore de dezbateri, legea a fost aprobată cu 29 de voturi pentru şi 16 – împotrivă. În cazul în care constituţionalitatea sa va fi confirmată şi după semnarea decretului de aplicare, ar putea fi implementată în aprilie 2014. Această lege unică în lume susţinută de preşedintele Jose Mujuca conferă statului controlul asupra cultivării şi vânzării canabisului în scopuri recreative, depăşind limitele legilor votate în statele americane Colorado şi Washington, Olanda sau Spania, care autorizează sau tolerează producţia de cannabis într-un cadru privat. TURCIA. Biroul procurorului din Istanbul a inculpat oficial marţi 255 de persoane, printre care şapte cetăţeni străini, pentru participarea lor la protestele violente antiguvernamentale care au avut loc în cel mai mare oraş din Turcia în iunie. Aceste persoane au fost acuzate de o serie de delicte, printre care încălcarea dreptului la protest, daune aduse proprietăţii private sau lăcaşurilor de cult, lovirea şi vătămarea unor membri ai forţelor de ordine sau furturi, a detaliat biroul procurorului într-un comunicat. Acest val de inculpări este cel mai important lansat după revolta politică fără precedent care a vizat guvernul islamo-conservator, aflat la putere din 2002. Nu a fost stabilită vreo dată pentru un eventual proces. AFGANISTAN. Un kamikaze şi-a detonat miercuri maşina încărcată cu explozivi, în apropierea unui convoi militar NATO care intra în aeroportul capitalei afgane, Kabul, au anunţat oficiali, potrivit cărora accidentul nu s-a soldat cu victime. Explozia s-a auzit în mai multe cartiere din Kabul, un oraş care, în general, a fost ferit de atacuri în ultimele luni, după un început de an marcat de asalturi de anvergură ale rebelilor împotriva unor sedii ale organizaţiilor străine, în apropierea Curţii Supreme şi Preşedinţiei. Atacul comis împotriva aeroportului din Kabul, care adăposteşte o bază NATO şi de unde sunt operate zboruri civile către Golful Persic, India şi Pakistan în special, nu s-a soldat cu nicio victimă în rândul civililor, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului afgan de Interne, Sidiq Sediqqi.


6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Dosar

Culisele afacerii „Aţi câştigat un cadou!”

Ţeapa moldovenilor care visează la vacanţe de lux Zeci de companii înregistrate în ţările din Europa de Est şi în Comunitatea Statelor Independente (CSI), conectate la o reţea de firme offshore, încasează anual sume fabuloase de bani prin intermediul unor servicii de tip „timeshare”. În R. Moldova, o asemenea maşinărie de spălare a creierilor a fost pusă pe roate de afaceristul rus Serghei Milovanov, fondatorul de la „Parmato Grup” SRL, care prin intermediul firmei sale, contra unor sume de bani, vinde iluzii şi îi face pe moldoveni să viseze la vacanţe de lux în ţări cu bogate tradiţii turistice. Iurie SANDUŢA Serghei Milovanov este un cetăţean rus care dirijează mai multe afaceri pe teritoriul R. Moldova, majoritatea companiilor sale fiind înregistrate cu sediul în UTA Găgăuzia. Datele de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) arată că Milovanov este fondator unic la Întreprinderea cu Capital Străin „Exmacom-Plus” SRL, înregistrată în anul 2002, care organizează activităţi de transport şi depozitări. ÎCS „Exmacom-Plus” SRL îşi are sediul în UTA Găgăuzia, or. Vulcăneşti, str. Korolenko Vladimir, 6. Tot pe această adresă, în 2011, Serghei Milovanov a înregistrat şi compania „Metalgazcon” SRL, care desfăşoară lucrări de construcţii şi se ocupă cu producţia de aparatură, instrumente de măsură, verificare şi control în domeniul construcţiilor, dar şi cu alte activităţi. Totodată, conform informaţiilor de la Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, „Metalgazcon” SRL se numără printre agenţii economici din R. Moldova care efectuează operaţiuni de mărfuri pe cale maritimă, prin intermediul porturilor de la Odesa.

Racolarea clienţilor

Cele mai mari venituri afaceristul rus le încasează prin intermediul firmei „Parmato Grup” SRL, care, oficial, prestează activităţi ale agenţiilor de voiaj, transporturi terestre de călători, transporturi de mărfuri şi activităţi ale agenţiilor imobiliare. Milovanov este fondator unic şi în această companie, administrator fiind ucraineanul Vasili Andraşko, un tânăr de 31 de ani, cu domiciliu în or. Lvov din Ucraina. Potrivit CÎS, „Parmato Grup” SRL a fost înregistrată în anul 2011 cu sediul în UTA Găgăuzia, iar conform raportului financiar pe anul 2012, afaceristul rus a încasat 1,7 milioane de lei din vânzări.

Jurnaliştii, invitaţi să facă publicitate la servciile oferite de „Parmato Grup”

Serghei Milovanov, fondatorul mai multor companii din R. Moldova

Vasili Andraşko, administratorul de la „Parmato Grup” SRL

Sute de cetăţeni ai R. Moldova susţin că au fost înşelaţi de firma „Parmato Grup” SRL. Printre ei se numără şi soţii Cibotaru din capitală, c are au fost racolaţi într-un centru comercial din Chişinău. După ce şiau făcut cumpărăturile, la ieşire, au fost abordaţi de doi reprezentanţi ai firmei „Parmato Grup”, care le-au cerut numărul de telefon pentru a-i include într-o tombolă. Ulterior, familia Cibotaru a fost anunţată prin telefon că este câştigătoarea unui cadou. Pentru a-l ridica, trebuie să se prezinte la sediul companiei, pe str. Decebal 80/1, et. 3.

re, iar la urmă trebuiau să anunţe cine sunt câştigătorii. Până să înceapă prezentarea ne-au anunţat să deconectăm telefoanele mobile şi că nu avem dreptul să discutăm între noi. Pe un ecran mare, ne-au prezentat timp de trei ore imagini video cu destinaţii turistice. În final, am fost anunţaţi că eu şi soţul suntem printre câştigători. O domnişoară ne-a chemat într-un alt birou, unde ne-au ameţit cu tot felul de prostii. Acolo ne-au spus că primul pas pe care trebuie să-l facem este să plătim 4 mii de lei pentru a primi certificatul de călătorie. Am plătit. Iar când am sunat la numărul de telefon pe care ni l-au dat, nu a răspuns nimeni la telefon”, povesteşte Maria Cibotaru. Familia Cibotaru nu a încheiat niciun contract cu firma „Parmato Grup” SRL. A primit doar un certificat promoţional pe care scrie că „prezentul certificat este instituit de către compania de marketing

„Ne-au ameţit cu tot felul de prostii”

„Am mers împreună cu soţul să vedem despre ce cadou este vorba la sediul companiei de pe str. Decebal, am urcat la etajul 3. Acolo ne-a întâmpinat o tânără. Ne-a condus într-o cameră în care mai erau vreo 13 cupluri, ca să ne facă o prezenta-

„Firongle Club Solution LP” în legătură cu activităţile de promovare a „Vacanţei de club” pe teritoriul R. Moldova. „Certificatul promoţional oferă posesorului acestuia dreptul de cazare timp de o săptămână în apartamentele unuia dintre cluburile de vacanţă situate pe insulele Tenerife, în Spania, Turcia, Thailanda, la respectarea de către posesor a condiţiilor menţionate pe versoul Certificatului”. Astfel, dacă posesorul certificatului doreşte să plece în vacanţă, el trebuie să apeleze în continuare la „Parmato Grup”, care se va ocupa de organizarea zborului spre destinaţia turistică. Totodată, se menţionează că în continuare comenzile pentru călătoria de lux sunt recepţionate de către „Firongle Club Solution LP”, o firmă offshore cu sediul în Marea Britanie.

Conexiunile cu firmele offshore

Am încercat să aflăm mai multe detalii despre firma „Firongle Club Solution LP”, care ar trebui să-i deservească pe clienţii din R. Moldova. În baza de date a „Companies House” – Agenţia Executivă de pe lângă Ministerul Comerţului şi Industriei din Anglia, o instituţie asemănătoare cu Camera Înregistrării de Stat din R. Moldova, sunt indicate doar denumirea şi adresa companiei „Firongle Club Solution LP”. În rest, datele despre fondatori, administratori şi rapoartele financiare lipsesc. Site-ul oficial al companiei http://firongle-club.com este înregistrat pe serverul „ae.Moldova. su”, care aparţine firmei „Riscom” SA din R. Moldova. De fapt, siteurile companiilor „Firongle Club

Solution LP”, „Parmato Grup” SRL şi „Parmato LLP” sunt identice în ceea ce priveşte conţinutul. Joi, 5 decembrie curent, împreună cu Maria Cibotaru am mers la firma „Parmato Grup” SRL pentru a-şi valorifica certificatul pe care a plătit 4 mii de lei. Pentru a avea credibilitate în faţa angajaţilor, m-am prezentat ca fiind nepotul femeii, sub pretextul că aş vrea şi eu să merg într-o vacanţă de lux. Imediat cum am intrat în sediul companiei, la uşă, ne-a întâlnit un bărbat care asigura paza. Pe un ton rece, ne-a întrebat ce căutăm. Mai întâi am încercat să ne îndreptăm spre sala unde au loc prezentările vacanţelor de lux. Acesta ne-a spus că, dacă nu avem programare, nu putem intra acolo. I-am explicat că vrem să valorificăm „certificatul promoţional”. El ne-a condus într-un birou, unde am discutat cu o reprezentantă a firmei. Aceasta ne-a explicat în linii generale că etapa următoare este să achiziţionăm biletele la avion de la „Parmato Grup” SRL. Dar nu ne-a dat detalii despre costul biletului şi destinaţie. „Când veniţi cu banii, atunci vorbim. Acum nu putem să vă spunem nimic. Şi nu putem să vă întoarcem banii înapoi. Aţi plătit acest certificat pentru reclamă în Clubul de vacanţe. Iar în continuare sunt alte costuri”, ne-a spus angajata de la „Parmato Grup” SRL.

MAI: Schemă de escrocherie

În anul 2012, Ministerul de Interne a anunţat printr-un comunicat de presă că ofiţerii Direcţiei Investigare a Fraudelor din cadrul MAI au descoperit nereguli în activitatea firmei „Parmato Grup”, care, chipurile, presta servicii de turism în străinătate. Potrivi MAI, poliţiştii au demascat o schemă de escrocherie, practicată de către angajaţii firmei „Parmato”. În timpul verificărilor efectuate pe 16 iunie 2012, s-a constatat că majoritatea acestora sunt cetăţeni ai Ucrainei, instruiţi în racolarea clienţilor, de la care percepeau, prin înşelăciune, sume cuprinse între 400 şi 15 mii de euro. În schimbul acestor bani, victimelor li se promitea odihnă în ţări cu bogate tradiţii turistice. Anchetatorii au stabilit că escrocii activau, în special, în centre comerciale, având misiunea să identifice şi să atragă la aşazise traininguri potenţiale victime. Persoanelor care s-au lăsat ademenite le erau prezentate ulterior imagini foto şi video cu locaţiile de odihnă promovate, după care se încheiau pseudocontracte în numele companiei Parmato LLP, cu sediul în Marea Britanie, fiind încasate sume impunătoare de bani. S-a constatat că Parmato LLP nu cunoaşte nimic despre existenţa acestor contracte, inclusiv despre activitatea SRL Parmato Grup în R. Moldova.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 7

Dosar

Comisia Europeană, Reţeaua centrelor europene pentru consumatori Atenţie la vânzările agresive Contractele de timeshare şi înscrierile în cluburi de vacanţă sunt de multe ori promovate prin folosirea unor tehnici agresive, multe dintre acestea fiind ilegale în UE. De exemplu, turiştilor li se oferă bilete de răzuit care le promit invariabil un premiu. Dar pentru a intra în posesia premiului, li se spune că trebuie să meargă la o prezentare comercială, unde sunt supuşi unor presiuni pentru a accepta semnarea pe loc a unui contract de timeshare. Fiţi precauţi într-o astfel de situaţie! Anularea contractelor pentru cluburi de vacanţă Dacă aţi devenit membru al unui club de vacanţă şi doriţi să anulaţi înscrierea, verificaţi cu atenţie termenii contractului şi solicitaţi imediat rezilierea acestuia.

Colaj: Ziarul de Gardă

Acesta este „Certificatul promoţional” pentru care clienţii plătesc 4 mii de lei, iar pentru a-l valorifica, ar trebui să mai scoată din buzunare mii de euro, bani care ajung pe contul unei firme offshore.

Potrivit Ordonanţei de încetare a urmăririi penale, procurorul a audiat mai multe părţi implicate în acest caz, inclusiv pe ucraineanul Vasili Andraşko, care i-a spus procurorului că a venit în R. Moldova la rugămintea directorului general al companiei „Renaissance C”, Olga Tirkia. Într-un final, procurorul a decis să înceteze urmărirea penală, „deoarece fapta lor nu întruneşte elementele infracţiunilor” prevăzute de art. 190 Cod Penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune şi abuz de încredere, sau ale oricărei alte infracţiuni prevăzute de legislaţia penală.

În baza materialelor acumulate, la 16 iunie 2012, Ministerul de Interne şi Procuratura mun. Chişinău au deschis o cauză penală pentru „Escrocherie”, în cadrul căreia au fost audiaţi, în calitate de bănuiţi, 15 persoane, angajaţi ai SRL Parmato Grup, atât cetăţeni ai Ucrainei, cât şi ai R. Moldova.

MAI şterge comunicatul. Procuratura închide dosarul

O lună mai târziu, procurorul Corneliu Pleşca de la Procuratura mun. Chişinău a emis o ordonanţă de încetare a urmăririi penale, iar Ministerul de Interne a şters comunicatul respectiv de pe site-ul www. mai.gov.md fără a da o explicaţie la acest subiect. Contactaţi de ZdG, reprezentanţii Serviciului Relaţii Publice din cadrul MAI ne-au spus că „informaţia a fost ştearsă pentru că noi mai facem curat pe site”. După ce s-au mai liniştit apele şi pentru a-şi spăla imaginea pătată, la sfârşitul anului 2012, firma „Parmato Grup” SRL a chemat televiziunile la sediul companiei pentru a realiza un material publicitar, contra cost, despre vacanţele de lux şi serviciile turistice oferite de ei. Se cere precizat că ZdG a publicat comunicatul MAI despre escrocheriile de la „Parmato Grup”. Pe forumul siteului www.zdg.md, sunt înregistrate peste o sută de comentarii ale unor persoane care descriu schema prin care au fost înşelaţi de această companie. În vara acestui an, firma lui Serghei Milovanov a acţionat Ziarul de Gardă în judecată, solicitând în instanţă ca redacţia să şteargă informaţiile despre „Parmato Grup” şi comentariile utilizatorilor de pe site. În prezent, acest caz se află pe rol la Judecătoria Centru.

Agenţia Turismului: Este o activitate ilegală

Foto: www.facebook.com

În Ordonanţa privind încetarea urmăririi penale în cazul „Parmato Grup” SRL, semnată de procurorul Corneliu Pleşca, se arată că angajaţii companiei Parmato, firmă care nu este titulară în domeniul activităţii turistice, sub pretextul de prestare a serviciilor de tip „timeshare”, desfăşurau activităţi ilicite însoţite de încasarea unui profit.

Tranzacţia de la ora 22.00 – la domiciliul clienţilor

Pe data de 14 iunie 2012, angajaţii de la „Parmato Grup” SRL au primit

de la soţii Cocier bani în sumă de 10 mii de lei şi 800 de euro pentru perfectarea unui contract pentru vacanţele de tip „timeshare”. Potrivit mărturiilor depuse de soţii Cocier, după ce au fost traşi în cursă după schema clasică, un angajat al firmei a mers la domiciliul lor, la ora 10 noaptea, pentru a încasa suma de bani. Angajatul cu numele „Alexandru” le-a eliberat un contract şi le-a spus soţilor Cocier să se prezinte la firmă pentru a lua un bon de plată. A doua zi, când s-au prezentat la sediul companiei, nu au fost lăsaţi să intre în interior.

I-am telefonat procurorului Corneliu Pleşca pentru a face unele precizări cu privire la acest caz. Iniţial, ne-a spus că este disponibil să discute cu noi, iar după ce i-am explicat ce ne interesează, a răspuns: „Acum sunt ocupat. Audiez pe cineva. Nu ştiu când să reveniţi... sunt ocupat”. A doua zi, Pleşca ne-a spus din nou că este ocupat şi că: „Eu audiez pe cineva. Sunt ocupat!”. Firma „Parmato Grup” SRL nu este înregistrată în baza de date a Agenţiei Turismului de pe lângă Guvernul R. Moldova. „Ei nu au licenţă în domeniul turismului, în afară că s-au înregistrat la CÎS. Pentru serviciile pe care le prestează le-ar trebui licenţă şi să fie înregistraţi la noi. Organele de drept trebuie să se ocupe de ei. Este o activitate ilegală. La noi sunt înregistrate mai multe plângeri de la clienţii „Parmato Grup”. Le-am spus să se adreseze la organele de drept şi să-i acţioneze în judecată. Nu înţeleg de ce oamenii sunt atât de naivi şi nu se infor-

mează în prealabil. Din păcate, asta e situaţia”, a declarat Andrei Nica, angajat în Direcţia reglementare şi control a Agenţiei Turismului.

„Parmato”, acţionată în judecată. Clienţii câştigă

Mai mulţi clienţi ai „Parmato Grup” au acţionat compania în instanţa de judecată, solicitând să li se restituie sumele de bani încasate de la ei prin escrocherie, plus o sumă de bani drept despăgubiri morale. Unele dosare sunt încă pe rol la Judecătoria Botanica şi la Judecătoria Vulcăneşti, iar pe alte cauze Curtea de Apel Chişinău a emis decizii definitive prin care a dat câştig de cauză clienţilor. Am încercat să discutăm cu administratorul de la „Parmato Grup”. O angajată ne-a răspuns la telefon: „I-am transmis lui dl Andraşko. El a zis că se gândeşte dacă să vorbească cu voi, iar dacă se decide, o să vă telefoneze el”. Conform literaturii de specialitate, „Timeshare” este o metodă de a cumpăra cazare pentru vacanţă, care conferă turiştilor dreptul de a ocupa un apartament, o vilă sau orice alt tip de locuinţă, pe perioada uneia sau mai multor săptămâni pe an. În ultimul timp, acest serviciu se foloseşte mai mult în scopuri de escrocherie. În cadrul documentării pe care am făcut-o la acest subiect, am identificat mii de plângeri despre escrocheriile comise prin intermediul serviciilor de tip „timeshare”, în special, în ţările din Europa de Est şi în spaţiul CSI. Totodată, acest subiect a fost pus în discuţie şi la Comisia Europeană, care le recomandă oamenilor să nu se lase atât de uşor atraşi la prezentările legate de conceptul „timeshare” sub pretextul că au câştigat o vacanţă sau un premiu.


8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Viaţa redacţiei DE joi până joi Joi, 5 decembrie Vasile Ignat, din satul Sărata Galbenă, raionul Hânceşti, ne-a telefonat la redacţie să ne transmită următorul mesaj: „Bună ziua! Vreau să mulţumesc din suflet echipei dvs. pentru efortul depus în vederea luptei anticorupţie şi identificării adevărului. Sunteţi singura sursă în care mai am încredere! Acest ziar este ca o icoană sfântă pentru noi, pensionarii, de care autorităţile îşi aduc aminte numai la alegeri. Aş avea o rugăminte mare la echipa dvs. Vă rog să investigaţi cazurile judecătorilor care iau mită şi îşi construiesc case de milioane! Vă mulţumesc din suflet încă o dată pentru efortul depus şi succes în continuare! Pe 13 decembrie am să merg la Oficiul Poştal să mă abonez la ZdG, care mă ţine la curent cu realitatea din ţară. Pe curând!” Vineri, 6 decembrie A telefonat la redacţie un cetăţean supărat pe activitatea unor firme turistice care, în opinia sa, estorchează bani grei de la cetăţeni, ducându-i cu bombonica. I-am spus că, în numărul din 12 decembrie, vom publica o investigaţie la acest subiect, el, însă, voia să ştie părerea noastră despre o invitaţie la o „prezentare”, de trei ore, a unor oferte turistice ale uneia dintre aceste firme. Luni, 9 decembrie Mai mulţi cititori sunt indignaţi de felul în care sunt repartizate ajutoarele pentru încălzire. Liste imense de acte, rânduri şi sute de întrebări din partea funcţionarilor-factori de decizie. Marţi, 10 decembrie „Ascultaţi, dle procuror, eu sunt acum în direct cu ZdG, dacă nu rezolvaţi acum imediat problema, va afla toată republica despre dvs.”, auzeam de la alt capăt de telefon. O voce de femeie, plângând, încerca să obţină dreptate în biroul unui procuror din Orhei. Vom reveni la acest subiect. Miercuri, 11 decembrie Au venit la redacţie câţiva cetăţeni care spuneau că citesc ZdG. Ne cereau să publicăm, fără intervenţii, un text în care era vizată activitatea unor foşti judecători. Erau exaltaţi şi nu acceptau niciun fel de întrebări. Au plecat supăraţi.

Memoria bolnavă la Parlament Alina radu alina.radu@zdg.md

Marţi la Chişinău a avut loc Gala Drepturilor Omului. Ceremonia a avut loc la Palatul Republicii, sediul în care se desfăşoară actualele şedinţe ale Parlamentului. La Gală au participat mulţi oameni, fiind invitaţi cei mai buni militanţi pentru drepturile omului. Cei mai buni militanţi erau diferiţi: o tânără în scaun cu rotile, o elevă de etnie romă, o mamă cu un copil cu deficienţe locomotorii, nişte studenţi activişti, nişte femei entuziaste care au grijă de bătrâni. Cei mai buni aveau pe ei haine simple şi un comportament modest. Păreau ameţiţi cumva de luminile Palatului Republicii. Acolo unde muncesc ei, cei mai

buni, nu există lustre strălucitoare, ci mai degrabă glod, frig, plânsete de copii, miros de urină şi bălegar, injustiţie, frică sau atmosferă de subsol. Pentru că e sediul Parlamentului, aşteptam vreun grup de deputaţi să dea năvală, măcar să îi întrebe cum o duc, măcar să vadă de unde ar începe o nouă campanie electorală. Doar preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a fost, obligat probabil de protocol, dar nu l-am surprins discutând cu romii, românii, ruşii din regiunea transnistreană, cu toţi ceilalţi. Tot zilele trecute Centrul pentru reabilitarea victimelor torturii “Memoria” a consemnat 14 ani de activitate. Este singura instituţie specializată în susţinerea victimelor torturii din Moldova. La “Memoria” e foarte greu să lucrezi, pentru că oamenii care vin acolo sunt terminaţi de tragedii şi pentru că ei acceptă să îşi povestească dramele doar unor oameni

care ştiu a înghiţi aceste drame. Cine poate spune cum e să înghiţi drame umane timp de 14 ani? Cine ştie cum e după atâtea drame să rămâi lucid, optimist şi numai bun de încurajat următoarea victimă a torturii? Oricât de buni specialişti ar fi cei de la “Memoria”, memoria lor tot se îmbibă cu suferinţa tinerilor bătuţi de poliţie în aprilie 2009 sau a bătrânilor chinuiţi de deportări până astăzi. La “Memoria” nu există lustre strălucitoare şi nu miroase a fourchette scump, acolo miroase a plante medicinale şi a mâneci răsuflecate. De aceea, la “Memoria” nu prea vin politicieni. Nimeni nu-i forţează pe cei de la “Memoria” să facă această muncă grea pentru reabilitarea unor oameni mutilaţi. Nici pe ceilalţi, premiaţi la Gala Drepturilor Omului, nu-i obligă nimeni să se ocupe de bătrâni, orfani sau de persoane infirme. Ei nu reprezintă organi-

zaţii de stat. Unii o fac individual sau în cadrul unor organizaţii neguvernamentale. Şi toţi sunt descurajaţi. În R. Moldova e ruşinos să întinzi mâna unui om înglodat, unui bătrân căzut, unei femei cu SIDA sau unui bărbat ieşit din puşcărie. În Moldova e încă foarte la modă să dai ultimii bani pe haine cu paiete, să imiţi vedete strălucitoare şi să te faci că restul nu există, să crezi că viaţa strălucitoare va veni de la sine. Marţi, la Gala oamenilor care ajută oameni au venit foarte mulţi ambasadori străini şi foarte puţini politicieni din Moldova. Nu era Gala lor. Gala lor a fost a doua zi - la şedinţa din Parlament, când comuniştii au declanşat o nouă moţiune deşartă şi toţi ceilalţi au trebuit să răspundă acestei deşertăciuni. Activiştii reveniseră în subsoluri şi prin gloduri la munca lor.

„Condamnaţii CONDUC puşcăriile” Aneta Grosu aneta@zdg.md

Marţi, angajaţi ai patru dintre cele mai de temut instituţii ale statului R. Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Procuratura Anticorupţie, Serviciul Informaţii şi Securitate (SIS) şi Departamentul Instituţii Penitenciare (DIP), au avut o zi nespus de grea. Mult de lucru, pentru că au fost implicaţi într-o operaţiune fără precedent în R. Moldova, ocupându-se de reţinerea, simultană, a unui condamnat şi a unui şef de penitenciar. Cei doi, condamnatul şi şeful închisorii, se mai află acum în izolatorul de detenţie preventivă al CNA. Potrivit participanţilor la operaţiune, aceasta a avut loc în cadrul unei cauze penale, pornite pe faptul depăşirii atribuţiilor de

serviciu de către angajaţii Penitenciarului nr. 9, Pruncul. CNA susţine că, fiind sesizat de SIS, a mers pe urmele condamnatului Thomas Arend, cetăţean german care, în R. Moldova, îşi ispăşeşte pedeapsa de 11,9 ani privaţiune de libertate „pentru escrocherii în proporţii deosebit de mari”, conform deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 9 decembrie 2009. Cei doi reţinuţi au fost încarceraţi în două celule separate şi, fireşte, aşteaptă clipa ieşirii la libertate. Acest lucru se va întâmpla în următoarele zile, deoarece judecătorii, la solicitarea părţilor, vor decide schimbarea măsurii preventive, din arest în obligativitatea de a nu părăsi localitatea. Nu vreau să vorbesc aici despre cât de credibilă, oportună şi echidistantă a fost operaţiunea de marţi, ţinta căreia au devenit un cetăţean german, condamnat pentru escrocherie, şi un şef de peni-

tenciar care, din câte se ştie, nu se deosebeşte prin nimic de alţi şefi ai instituţiilor de detenţie din R. Moldova. La mijloc pot fi, pe bune, intenţii adevărate, dar poate fi vorba şi de reglări de conturi, şi de un fel de acţiuni „demonstrative”, prin care s-ar încerca impresionarea oficialilor UE, nemulţumiţi de gradul sporit al corupţiei din R. Moldova. Astfel lor li s-ar spune că aici lucrurile nu stau în loc, că structurile responsabile combat corupţia, ajungând cu investigaţiile chiar şi până la unii judecători sau şefi de închisori. Cazul de marţi nu este singurul în care angajaţii şi deţinuţii închisorilor sunt suspectaţi de afaceri comune. La 3 mai 2012, ZdG publica un interviu cu doi angajaţi DIP, Victor Ceban şi Tudor Cosoi, „Condamnaţii CONDUC puşcăriile”. Cei doi ne-au vorbit despre „ilegalităţile şi presiunile din cadrul DIP”, subliniind în special neregulile de la Penitenciarul nr.

13. „La PG este un dosar penal pe factorii de decizie ai Penitenciarului 13, pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi exces de putere. Ei vor acum să se răzbune pe mine, crezând că eu am dat informaţii procurorilor. Ei cred că eu am transmis procurorilor materiale despre mişcările hoţului în lege Makena”, ne spunea Victor Ceban. Am apreciat curajul celor doi angajaţi DIP, care au acceptat să facă dezvăluiri în nume propriu, permiţându-ne chiar să le publicăm pozele. Ce a urmat? Cei doi au fost disponibilizaţi, iar lucrurile au continuat să evolueze în aceeaşi direcţie: cu persoane condamnate privilegiate, cu droguri, alcool şi telefoane mobile aduse clandestin în celule etc. Atunci, articolul „Condamnaţii CONDUC puşcăriile” a fost trecut cu vederea de CCCEC, Procuratura Anticorupţie, DIP şi SIS, condamnaţii fiind lăsaţi să conducă puşcăriile.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 9

Viaţa redacţiei publicitate

Gerhard Ohrband,

lector universitar

Cinci mituri despre politicile îndrăgite Dacă ambele tabere geopolitice încearcă să demonteze miturile propagate de către oponenţi, alte mituri rămân, totuşi, neatinse, fiind aparent îndrăgite de aproape toate formaţiunile politice. Iată o selecţie de cinci dintre cele mai populare. Libertatea de exprimare. Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a introdus, recent, în spaţiul autohton noţiunea „Omul care strigă foc într-un cinema aglomerat”. Acest aforism e folosit de decenii de către propagandiştii relativizării drepturilor civice pentru a eroda arbitrar dreptul la libera exprimare. Ultimul, spun ei, ar fi, „bineînţeles”, vital într-o societate democratică, dar, în scopul prezervării altor drepturi, statul e în drept să-l limiteze după necesitate. De altfel, un om nebun ar putea striga foc într-un cinema aglomerat, provocând panică, daune materiale şi fizice. Intuiţia ne spune că, cel puţin într-o astfel de situaţie extremă, ar trebui să împiedicăm exerciţiul „liberei exprimări”. E straniu, cum se face că atâţia specialişti în drept încearcă să ignore o soluţie mult mai simplă şi mai limpede, cunoscută timp de secole în popor, dar care nu cere sacrificarea dreptului la libera exprimare. Ca şi în alte cazuri, în loc să interpretăm situaţia prin prisma dreptului la exprimare, am putea aplica dreptul contractual. La fel cum, pentru orice spaţiu privat, există un regulament stabilit de către proprietar. Aşa cum vizitarea unei biserici include contractul implicit de a nu intra cu sânii sau fundul gol, iar la filarmonică nu se intră cu un butoi de bere şi carne la grătar, pe versoul biletului de cinema ar putea scrie: ”Mă oblig să nu provoc panică”. Atunci strigătul nejustificat „foc” ar deveni o simplă violare contractuală. Instituţionalism. Unul dintre cuvintele preferate ale adepţilor „Geopoliticii” (cu literă mare) pare să fie „Instituţii” (iarăşi cu literă mare). Mai ales atunci când vorbesc despre instituţiile europene, aceştia uită să facă fina, dar esenţiala diferenţă dintre instituţiile voluntare şi cele oficiale. Manualele şcolare de istorie cu înclinaţii etatiste trec sub tăcere

faptul că aproape toate progresele sociale şi civilizaţionale au avut loc prin efortul celor dintâi. Astfel, dreptul european, ca şi cel evreiesc, islamic sau al aproape tuturor popoarelor „primitive”, s-a dezvoltat, iniţial, în absenţa statului şi doar mai târziu a apărut procesul legislativ, de sus în jos. Un paradox este că fanii instituţiilor statale (involuntare, deoarece deţin monopoluri şi se bazează, de obicei, pe contribuţii coercitive, impozite) consideră că corupţia şi ineficienţa instituţiilor statului de nivel inferior pot fi îndreptăţite prin delegarea soluţionării problemelor către o treaptă cât mai globală. Logica lor pare a fi următoarea: dacă la nivel naţional un monopolist nu se descurcă, ar fi mai bine să intervină o instanţă naţională, europeană sau chiar mondială – tot ca un monopolist. În realitate, să luăm exemplul Dreptului. Existenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) nu a îmbunătăţit performanţa judecătorilor locali. Dimpotrivă, ce are de pierdut un stat dacă, chiar după ani mulţi, CEDO îl condamnă, deoarece „penalitatea” nu este una pentru funcţionarii corupţi şi incompetenţi, ci pentru contribuabili, care primesc, în cele din urmă, „contul spre plată”. Bunătatea politicianului. Atunci când piaţa economică este plină de rechini şi de lupi, care trebuie strict monitorizaţi şi împiedicaţi să devină monopolişti, în cazul sectorului public şi politic, avem de-a face cu îngeri, care, chiar fiind monopolişti, pot să facă doar bine. Asistenţa internaţională. Acţiunea de a lua de la oamenii săraci din ţările bogate şi de a da oamenilor bogaţi din ţările sărace menţine artificial în viaţă, în toată lumea, regimurile corupte. Anticomunismul. De obicei, tot ce e rusesc se asociază cu comunismul, dar atunci când, cu granturi chineze, de la un regim oficial comunist, se instalează oriunde în oraş camere de luat vederi, nu se produce nicio reacţie. Să ne imaginăm că ar fi instalate camere ruseşti. Imediat, subiectul ar fi luat în discuţie şi, probabil, pe bune, s-ar invoca, inclusiv, aspectul de securitate naţională.

„Diaconia” angajează educator social în cadrul centrului maternal „În braţele mamei” Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei de educator social în cadrul Centrului Maternal “În braţele mamei”.  Cerinţe faţă de candidaţi:  •Studii superioare sau medii de specialitate  •Experienţă în îngrijirea copilului (acumulată inclusiv şi în urma îngrijirii propriilor copii)  •Abilităţi de comunicare şi lucru în echipă  •Disponibilitatea de a învăţa lucruri noi  •Disponibilitatea de lucru 24 de ore, o dată la 3 zile  •Vârsta: 35- 50 de ani  Persoanele interesate sunt invitate să depună CV-ul la următoarea adresă: office@diaconia.md. Data limită: 18 decembrie Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul Misiunii Sociale „Diaconia”: or. Chişinău, str. Criuleni 22, tel: 022 46 32 28 între orele 9:00 - 17:00, de luni până vineri, responsabil Mihaela Belei.

Caricatură: Alex Dimitrov

Detalii despre proiectul În braţele mamei:

inbratelemamei.wordpress.com


10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Exclusiv Interviu cu Paivi Rasanen, ministra de Interne din Finlanda

Profesia de poliţist e mai respectată decât cea de politician

— Există similarităţi între poliţia din R. Moldova şi cea din Finlanda? — Da, există mai multe similarităţi. În ambele state am avut reforme recente, şi modul de organizare a reformelor a avut la bază cam aceleaşi principii. Adică şi în Finlanda, şi în R. Moldova s-a încercat să fie redus numărul de administratori şi conducători ai sistemului de interne, pentru un management financiar mai bun. Dar, totodată, încercăm să asigurăm un număr suficient de poliţişti în teritoriu, pentru ca cetăţenii să se afle în siguranţă. Desigur că există şi diferenţe de scop între noi. De exemplu, am înţeles că sistemul de interne din Moldova încearcă să crească încrederea cetăţenilor în poliţie. În Finlanda încrederea cetăţenilor în poliţie este foarte înaltă. — Din câte am înţeles, în Finlanda profesia de poliţist nu e cea mai bine plătită, dar e cea mai respectată, e adevărat? — Da, poliţiştii în Finlanda sunt mult mai respectaţi decât exponenţii multor altor profesii, sunt chiar mai apreciaţi decât pompierii sau politicienii. Dar respectul cetăţenilor pentru poliţişti nu a venit, pur şi simplu, într-o zi, şi nu există căi simple de a menţine acest respect. Noi discutăm în permanenţă comportamentul poliţiştilor şi monitorizăm mereu încrederea cetăţenilor în poliţişti. De exemplu, recent în Finlanda a apărut un caz în care un şef din poliţie este suspectat de corupţie. Suntem foarte preocupaţi de acest caz. Discutăm foarte mult pe marginea lui şi suntem îngrijoraţi ca oamenii să nu-şi piardă încrederea în poliţie. — Ce măsuri întreprindeţi, de fapt, atunci când descoperiţi că un poliţist ia mită? — Acum un procuror independent investighează cazul. Atunci când un poliţist e suspectat de o crimă oarecare, procurorul care investighează acest caz trebuie să fie din alt district, să fie independent, ca să se excludă posibilitatea de a fi influenţat. Dacă se va demonstra că poliţistul este vinovat, el va fi pedepsit în baza legii. Îşi va pierde şi locul de muncă, desigur, dacă nu e vorba de o încălcare minoră, cum ar fi depăşirea vitezei. — Cât de des aveţi cazuri de corupţie în rândul poliţiştilor? — Este, de fapt, pentru prima dată când avem un asemenea caz. Din momentul venirii mele la minister, nu au existat

Paivi Rasanen S-a născut la 19 decembrie 1959 în Finlanda, a studiat medicina, este preşedinta Partidului Creştin-Democrat, iar din iunie 2011 a fost numită în fruntea Ministerului de Interne finlandez. Foto: Alina Radu / Ziarul de Gardă

alte cazuri de corupţie în rândul poliţiştilor. Cel puţin, nu îmi amintesc de astfel de cazuri. — Cum angajaţi poliţiştii, cum îi selectaţi? — Avem o Academie de Poliţie, o singură instituţie pentru pregătirea ofiţerilor de interne. Şi există o mulţime de tineri, fete şi băieţi, care solicită an de an să facă studii la această academie. Concursul la admitere este foarte mare, de aceea e simplu să fie selectaţi cei mai buni. Concursul e mare tocmai din considerentul că reputaţia poliţiştilor în Finlanda este foarte înaltă, şi mulţi tineri doresc să facă parte din această instituţie. Programul de studii este special. Cred că poliţiştii din Finlanda au cel mai mare termen de studii de specialitate din Europa, 4 ani. De aceea se consideră că poliţiştii din Finlanda au o educaţie înaltă. Încrederea în organele de drept este asigurată de acţiunile lor corecte, care vin dintr-o pregătire profesională foarte bună. Este important ca poliţiştii să aibă şi o scară de valori pe care să le respecte la locul de muncă. — Se întâmplă să aveţi mai mulţi solicitanţi de angajare decât puteţi oferi în cadrul Ministerului de Interne? — Da, reuşim să angajăm

doar 10% din solicitanţii de angajare. Îi selectăm doar pe cei mai buni. Este un mare avantaj, e o situaţie foarte bună la acest capitol şi sper să rămână la fel în continuare. Observăm un interes permanent din partea tinerilor de a se angaja la Interne. Şi vin nu doar persoane cu pregătire la Academia de Poliţie, ci şi persoane cu alte studii şi profesii, inclusiv medici sau avocaţi, care spun că doresc să muncească în calitate de poliţişti. — Care sunt rezultatele vizitei Dvs. la Chişinău? — A fost o vizită foarte interesantă. Situaţia din Moldova este importantă acum pentru noi, ca şi pentru alte state din Europa, mai ales după parafarea Acordului de Asociere de la Vilnius. Eu consider că acest acord şi Acordul de Liber Schimb sunt nişte documente extrem de importante, în primul rând pentru cetăţenii R. Moldova. Aceste acte implică noi posibilităţi de călătorie în zona UE, de aceea am discutat cu ministrul de Interne de la Chişinău, Dorin Recean, despre necesitatea pregătirii sistemului pentru procedurile ulterioare de liberalizare a vizelor. Am discutat despre sistemul de management al hotarelor, despre reforma din cadrul Departamentului Poliţiei

de Frontieră. De asemenea, am discutat despre situaţia din cadrul Poliţiei, în general, şi din cadrul Inspectoratului General de Poliţie, în particular. — Există voci oficiale în Europa care sunt împotriva extinderii posibilităţilor de călătorie liberă pentru cetăţenii statelor sărace. Finlanda ar accepta călătoria liberă a cetăţenilor R. Moldova? — Eu am remarcat progresele vizibile ale R. Moldova în ceea ce priveşte reformarea sistemului de Interne şi a managementului frontierelor. Înainte de vizita mea la Chişinău, autorităţile noastre de management al frontierelor au vizitat Moldova de mai multe ori, văzând cum se desfăşoară proiectele. Trebuie să spun că în momentul de faţă sunt sigură că R. Moldova dezvoltă reformele necesare. Într-o perioadă de timp foarte scurtă au fost schimbate multe lucruri în activitatea poliţiei de frontieră. Consider că paşii întreprinşi şi implementarea ulterioară a reformelor fac absolut posibilă procedura de liberalizare a vizelor. Lucrurile au pornit din loc foarte rapid aici, într-o perioadă scurtă s-au făcut foarte multe, spun asta cu toată încrederea. Mai ales dacă compar progresele rapide ale Moldovei cu cele din alte state.

Ministerul de Interne din Finlanda a fost supus în ultimii ani unei reforme de optimizare. Potrivit ultimului raport de activitate (pentru anul 2012), poliţia finlandeză a înregistrat mai multe progrese:  poliţiştii finlandezi au ajuns la locul crimei, în medie, în mai puţin de 9 minute;  numărul total de acţiuni ale poliţiei la faţa locului a fost de 996000, mai mic decât numărul acţiunilor înregistrat în 2011 (datorită scăderii numărului de accidente şi hazarduri naturale);  numărul şoferilor reţinuţi în trafic cu alcoolemie a descrescut constant, fiind de 0,11%;  în 2012 în Finlanda au fost reţinuţi aproximativ 19000 de şoferi care au consumat alcool;  aproximativ 4 din 5 crime înregistrate au fost soluţionate;  în 2012 au fost înregistrate 845000 de crime şi încălcări ale legislaţiei penale;  suma veniturilor acumulate la buget de pe urma amenzilor aplicate din cauza încălcărilor şi crimelor a fost de 40 milioane de euro, cu 10 mil. de euro mai mult decât în anul precedent;  numărul angajaţilor din poliţie a descrescut cu 181, iar numărul ofiţerilor de poliţie – cu 115 persoane, ca rezultat al reformelor structurale.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 11

Exclusiv Şi cred că cetăţenii din R. Moldova merită să se bucure de aceste reforme şi de roadele ulterioare. Consider că standardele şi valorile europene vor ajunge tot mai aproape în viitorul imediat. — Una dintre temele pe care le-aţi discutat la Chişinău ţine de traficul de fiinţe umane. Şi Moldova are o problemă reală în acest sens. — Desigur că problema traficului de fiinţe umane în Moldova e mai complicată decât în Finlanda. De aceea am şi discutat această problemă. Traficul de fiinţe umane este o crimă internaţională, iar în asemenea cazuri cooperarea între state este extrem de importantă. Totuşi, cred că şi noi avem ce învăţa de la R. Moldova în acest context. Moldova are o legislaţie bună, care conţine prevederi şi despre garantarea drepturilor victimelor, astfel acestea ar putea beneficia de servicii sociale legale si adecvate. De asemenea, legislaţia cu privire la migranţi şi serviciile pentru solicitanţii de azil din Moldova par a fi bine organizate. — În R. Moldova abia de câţiva ani femeile sunt admise la studii şi la muncă în calitate de ofiţeri de poliţie, dar încă nu am avut o femeie la conducerea unor ministere de forţă. În Finlanda aţi avut anterior o femeie în fotoliul de ministră de Interne, acum această poziţie o deţineţi Dvs. Este vreo diferenţă între poliţia condusă de femei şi poliţia condusă de bărbaţi? — În Finlanda avem aproximativ acelaşi număr de bărbaţi şi femei la Academia de Poliţie, dar şi în cadrul Ministerului de Interne. Eu, fiind medic de profesie, poate că miaş fi dorit să conduc o structură legată de acest domeniu. În fond, nu am ales, ci am fost numită în fruntea acestui minister. În Guvernul de la Helsinki sunt reprezentanţi ai 6 partide, eu sunt singura reprezentantă a Partidului Creştin-Democrat. Atunci când au fost distribuite funcţiile în Guvern, am fost înştiinţată că voi deţine funcţia de ministră de Interne. Primministrul mi-a spus asta şi eu am acceptat. Acum recunosc că e o muncă foarte interesantă. E o oportunitate enormă să cunosc şi să contribui la dezvoltarea poliţiei din Finlanda. Iar faptul că sunt femeie nu e nici impediment, nici avantaj, egalitatea este strict respectată în Finlanda. — Sunteţi mamă a 5 copii, sunteţi de mulţi ani foarte activă în politică, dar şi în structurile guvernamentale. E posibil să combinaţi maternitatea cu poziţiile de top în politică? — Am de curând şi doi nepoţi, deci sunt de două ori bunică. Nu este cel mai complicat să aduci pe lume 5 copii, să-i creşti şi să-i educi, având şi poziţii importante la locul

Foto: Police College of Finland

de muncă. Dar creşterea copiilor şi munca pot fi îmbinate doar dacă în ţară există politici bune pentru susţinerea familiilor, printre care şi un sistem bun de instituţii de îngrijire şi educaţie a copiilor de la cele mai timpurii vârste. În cazul meu şi soţul a contribuit la succesele mele în muncă, căci el a fost un partener egal în îngrijirea şi creşterea copiilor. Şi asta este foarte important. Totodată, chiar dacă am muncit, am urmărit mereu împreună situaţia copiilor, căci în familiile în care părinţii sunt prea

ocupaţi cu munca, copiii pot avea sentimentul că sunt neglijaţi. E important ca şi părinţii, şi copiii să se simtă bine, cei mici să nu se simtă abandonaţi, iar cei mari să nu simtă o vină că ar neglija copiii în favoarea locului de muncă. Legislaţia şi sistemul sunt doar o parte a reuşitei. Aceste lucruri sunt foarte importante, ele fac parte din cultura familiilor şi a societăţii. La noi, în Finlanda, atât bărbaţii, cât şi femeile au o participare egal de activă în viaţa societăţii, în orice sferă.

— În aceste zile în Ucraina au loc proteste de sute de mii de oameni. Poliţia nu a jucat tocmai un rol pozitiv în cadrul acestor proteste, participând la acţiuni agresive de reprimare a protestatarilor. Cum procedează poliţia finlandeză în asemenea cazuri? — Reprimarea protestatarilor de către poliţie este o problemă foarte sensibilă. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina ne-a îngrijorat pe toţi. În Finlanda, noi credem că una dintre sarcinile primordiale ale poliţiei este să asigure liber-

Jurământul

ofiţerului de poliţie... ... din Finlanda Declar solemn pe onoarea şi conştiinţa mea că voi acţiona în orice moment cu deplina mea capacitate şi cu cele mai bune abilităţi ale mele într-o manieră care reprezintă adecvat un ofiţer de poliţie. Voi respecta demnitatea şi toate drepturile tuturor cetăţenilor. Îmi voi îndeplini obligaţiile de serviciu în baza normelor de integritate şi voi promova buna înţelegere şi concilierea. Voi face uz de autoritatea de ofiţer de poliţie doar în maniera admisă de legislaţie. Voi îndeplini cu stricteţe ordinele superiorilor mei şi voi fi gata să înfrunt pericole îndeplinindu-mi obligaţiile. Voi acţiona cu onestitate, amabilitate şi respect pentru bunăstarea altora şi mă voi strădui să dezvolt acest spirit în cadrul trupelor de poliţie. Voi acţiona corect, cu imparţialitate şi cu decenţă faţă de colegii mei ofiţeri. Voi tinde în permanenţă să onorez acest jurământ în cadrul serviciului meu ca ofiţer de poliţie.

... din R. Moldova „Încadrându-mă în serviciul Poliţiei, jur solemn să fiu devotat poporului Republicii Moldova, să fiu onest, disciplinat, vigilent şi curajos, să păstrez secretele de stat şi alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, să respect şi să aplic în mod corect şi fără părtinire legile Republicii Moldova. Jur să exercit în mod conştiincios şi cu exactitate obligaţiile încredinţate, ordinele superiorilor şi prevederile statutelor şi regulamentelor, să respect şi să ocrotesc interesele şi autoritatea statului, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanelor, să apăr ordinea de drept şi patrimoniul statului şi al persoanelor. Dacă voi încălca acest jurământ, sunt gata să port răspundere cu toată rigoarea legii.” Legea cu privire la activitatea poliţiei din R. Moldova, Articolul 35. Jurământul

tatea de expresie, de opinie, drepturile politice ale cetăţenilor. Astfel, sarcina principală a poliţiştilor, atunci când avem proteste stradale, este să asigure dreptul protestatarilor de a-şi exprima opiniile, ideile, cerinţele. Dar în acelaşi timp, să nu accepte niciun fel de acte de violenţă fie din partea protestatarilor sau a altor grupuri, fie din rândul poliţiştilor. Succesul poliţiştilor în Finlanda rezidă în calmul lor. Poliţiştii în ţara noastră folosesc mai mult vorbirea şi explicaţiile decât armele de orice fel. Desigur că au în dotare arme, dar nu le folosesc decât în situaţii absolut extreme. În fiecare zi ei folosesc cuvântul şi stăpânirea de sine, asta e forţa de care fac uz pentru a calma spiritele, dacă se întâmplă proteste, altercaţii sau conflicte. — Care este, în opinia Dvs., portretul unui poliţist ideal? — Poliţistul ideal? Unul dintre ei m-a însoţit în timpul acestei vizite în Moldova. Şi avem mulţi dintre aceştia. Un poliţist ideal este educat, are studii bune, are un sistem de valori, este onest, politicos, respectă oamenii, şi îi consideră pe toţi oamenii egali. Şi desigur are abilităţi de poliţist – ştie să facă faţă situaţiilor de risc fără să facă uz neapărat de armele pe care le are în dotare. Cu câţiva ani în urmă, am dat start unei tradiţii prin care cei care absolvesc şcoala de poliţie depun un jurământ special, iar ceea ce jură urmează să fie respectat. Ceremonia în cadrul căreia se depune jurământul este impresionantă. Şi eu asist în fiecare an la această ceremonie. — Vă mulţumim. Pentru confromitate, Alina Radu


12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Reporter special Dresori fără arenă la Chişinău Cărniţa şi dulciurile fac minuni

Trăiesc în rulotă, alături de urşi. În turnee, la fel ca şi melcii, îşi poartă casa după ei. Au revenit în R. Moldova în speranţa că vor putea activa pe arena circului din Chişinău, dar visul li s-a spulberat în scurt timp. Olga BULAT Svetlana şi Ion Rotari sunt dresorii circului din Chişinău. Deoarece circul nu mai activează de ani buni, familia îşi prezintă numerele în suburbii sau semnează contracte cu circuri de peste hotare. Deşi situţia lor financiară este precară, copiii păşesc pe urmele părinţilor, pentru că nu-şi pot imagina viaţa fără circ.

O casă pe roţi

Acum 18 ani, fostul director al circului a convins familia, care muncea de mai mulţi ani în Rusia, să revină acasă, promiţându-le un loc de muncă şi un salariu stabil. Erau bucuroşi să revină şi să fie iarăşi alături de cei dragi. Aşteptările lor erau mari, dar nimic din cele promise nu s-a realizat. „Ni s-a promis marea şi sarea. Veniţi. O să lucraţi în scena mare. Veţi dresa diverse animale. Ni s-a promis şi locuinţă. Dar, n-a fost să fie”, spune cu tristeţe Svetlana. Au început să împrumute bani, ca să-şi hrănească animalele. Turneele în diverse localităţi din R. Moldova, dar şi din afară le oferă posibilitatea de a restitui datoriile, însă, în scurt timp, se văd iarăşi înglodaţi în datorii, împrumuturile fiind, deocamdată, singura soluţie de supravieţuire pentru ei. Timp de 18 ani, de când a revenit, cuplul Rotari, împreună cu cei doi copii ai lor, de 19 şi de 13 ani, locuieşte în curtea circului, într-o rulotă. Aici dorm, aici mănâncă, aici fac baie, aici lucrează, aici copiii îşi fac temele pentru acasă. Alături de rulota lor, se află şi cuştile urşilor. Acum construiesc o nouă cuşcă pentru ursuleţul Goşa, care aşteaptă nerăbdător noua sa „locuinţă”. Tot aici gătesc bucate atât pentru ei, cât şi pentru animale. Sunt la muncă 24 din 24 de ore. „Rulota a devenit casa noastră. Nu ştiu dacă pot spune că ne-am obişnuit. Încă mai visăm la o casă adevărată, să avem unde ne întoarce. Deocamdată, însă, aceasta este realitatea”, spune femeia cu voce resemnată. Tot în rulotă circulă în turneele pe care le efectuează, purtând, ca şi melcii, casa după ei.

Nu pot fără circ

Viaţa de dresor, însă, nu a început peste noapte. Ion Rotari a visat dintotdeauna la această meserie. A plecat în Rusia, unde a muncit o perioadă în calitate de asistent de dresor, lucrând cu urşi, dar şi cu alte animale, precum leii de mare. Când a întâlnit-o pe Svetlana, a ademenit-o şi pe ea să se implice în activitatea sa. „Nu m-am gândit niciodată că voi lucra la circ. Mi se pare că e o cu totul altă lume. Acum, însă, nu pot fără circ. Nu-mi

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Ion Rotari este dresor de urşi. Îi învaţă să meargă pe funie. Aceştia însă nu se supără, ba chiar le place. Pentru ei, dresorii sunt părinţii care-i alintă şi care-i educă.

închipui să am o altă meserie”, remarcă dresoarea. Deşi Ion se ocupă de urşi, iar Svetlana de câini, soţii se ajută reciproc, subliniind că e greu să te descurci de unul singur. Ziua lor de muncă începe dimineaţa devreme şi este foarte încărcată. Trezirea e la 06:30, chiar şi în weekend, pentru că familia Rotari nu are zile de odihnă. De la această oră încep toate grijile. Mă duc repede la câinişori. Fac curat. Îi plimb. După care fug în manej, unde mă aşteaptă soţul cu Goşa (urs, n.r.), să-l ajut. Revin la câini, să le spăl covoraşele. Imediat mă duc să le prepar terci, apoi gătesc şi pentru urşi. Până reuşesc să le gătesc, iarăşi trebuie să mă duc la câini, să-i plimb, să le fac curat, să facem repetiţii. Cei mici trebuie dresaţi, căci sunt încă la început de cale. Şi aşa toată ziua, şapte zile pe săptămână. Seara nu mă ţin pe picioare de oboseală”, povesteşte Svetlana.

Urşii, ca şi oamenii, pleacă la pensie

Ion şi Svetlana Rotari au în grija lor doi urşi şi 12 câini. Maşa (ursoaică) are un an şi jumătate, iar ursuleţul Goşa - şapte luni. Când ne-am apropiat de cuşca ursoaicei, aceasta a început să danseze. „Se bucură când vine cineva să o vadă. Este un semn de bunăvoinţă şi de fericire”, explică Svetlana. Artiştii spun că este important ca dresarea să fie efectuată ca un joc, pentru ca animalele să aibă plăcere de la ceea ce fac. De aceea, ei repetă momente din numerele lor chiar şi fără să li se spună, doar pentru că aşa le place. Maşa, deşi e mai mare, nu este primul urs. Înaintea ei, au fost alţii. „Activează o perioadă, după care, ca şi oamenii, pleacă la pensie”, spune dresoarea. Trei urşi, care au muncit, anterior, împreună cu familia Rotari, în prezent se află la Poieniţa Veselă. „Sunt două fetiţe şi un băieţel. La primăvară, aşteptăm să se mărească familia”, spune Svetlana

Dresarea nu este deloc o meserie uşoară iar, uneori poate fi şi periculoasă. Important e să-ţi păstrezi calmul, spun dresorii. „Nu înţeleg întotdeauna ce vrei de la ele. Atunci se enervează. Pot să te muşte, dar nu trebuie să te superi. Trebuie să ai răbdare şi, în niciun caz, să nu pedepseşti animalul. Dacă-l sperii, nu va face absolut nimic din ce intenţionai să-l înveţi. Doar cu răbdare şi cu ceva bunişor poţi să-l convingi. Cărniţa şi dulciurile fac minuni”, îşi dezvăluie secretul meseriei Svetlana. În timp ce discutăm, Goşa şi Ion se joacă. Ursuleţul se face că vrea să-l muşte, dar se opreşte şi-l linge. „Noi purtăm răspundere pentru cei pe care i-am domesticit, iar bunăstarea lor e şi bunăstarea noastră”, continuă Svetlana. Deşi au ani de experienţă în spate, dresorii mărturisesc faptul că au şi azi emoţii când trebuie să iasă în manej. „Este atâta adrenalină! Suntem transpiraţi de emoţie încă înainte de a ieşi în manej. Totodată, îţi faci griji ca animalele să facă exact ceea ce trebuie şi tu să nu greşeşti cu nimic”, relatează soţii. În cazul în care unul dintre animale se îmbolnăveşte, artiştii ştiu exact cui să se adreseze. Este medicul-veterinar cu care familia Rotari lucrează deja de ani buni şi care răspunde la primul apel al acestora, indiferent de ce oră sau ce zi a săptămânii este.

E dureros să nu-ţi vezi copilul câte o jumătate de an

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Svetlana Rotari dresează câini. În prezent, are 12 câini, printre care spitz pomeranian şi yorkshire terrier. Susţine că secretul dresării este calmul şi cărniţa.

zâmbind. Dresorii îi învaţă pe urşi să meargă pe funie, lucru pe care îl pot face doar până la o anumită vârstă, după care pleacă la odihna binemeritată. În schimbul acestuia vine un alt ursuleţ, care preia ştafeta. Cei care nu vor mai ieşi în scenă sunt plasaţi în volierul de la Poieniţa Veselă, unde sunt îngrijiţi. Dresorii însă nu uită de ei. „Acolo e pădure. Ei se simt bine acolo. Mergem să-i vizităm, pentru că, oricum, rămânem ataşaţi de ei”, spune Ion.

Mănâncă tot ce mănâncă oamenii

Familia Rotari dresează şi 12 câinişori. Unii sunt încă mici şi trebuie învăţaţi să facă diverse trucuri. „Sperăm ca, până în primăvară, să reuşim să facem şi cu cei mici un număr artistic”, zice Svetlana. Deşi numerele pe care le pregătesc sunt destinate pentru a fi efectuate în manejul mare, deocamdată, situaţia circului din R. Moldova nu le permite acest fapt. De aceea, artiştii sunt nevoiţi să călătorească

prin raioane, unde susţin concerte. Uneori, sunt invitaţi şi peste hotare: în Rusia, Azerbaidjan, Georgia etc. „Din asta trăim. Împrumutăm bani şi cumpărăm hrană pentru animale, după care organizăm concerte, dăm datoriile şi iar împrumutăm pentru hrană”, explică Svetlana. Animalele nu par capricioase. Câinii preferă carnea. În rest, mănâncă orice: terci, legume, chiar şi fructe. „Mănâncă tot, ca şi oamenii, doar că urşilor nu le dăm carne. Le dăm peşte de mare (merluciu, merlan etc.), foarte necesar pentru ei. Carnea chiar le este interzisă. Ei nu trebuie să simtă gust de sânge. Cei din grădina zoologică pot mănânca şi carne”, explică dresoarea, care mai accentuează că nu le dă şi hrană uscată. „Ca să fie în forţe şi să nu se îmbolnăvească, trebuie să se hrănească bine şi sănătos. Hrana uscată nu poate fi considerată mâncare sănătoasă, oricâtă publicitate s-ar face în acest sens”, consideră Svetlana. Lunar, familia cheltuieşte cel puţin 7000 de lei pentru hrana animalelor.

Familia şi-ar dori să lucreze şi cu altfel de animale. Deocamdată, însă, situaţia financiară nu le permite acest lucru. Mezina familiei, de 13 ani, spune că şi-ar dori să lucreze cu câinii, la fel ca şi mama sa. Deocamdată, are dubii. Totuşi, ca un adevărat descendent dintr-o familie de circari, la vârsta de patru ani deja avea un număr artistic – rotirea cercurilor în jurul taliei. Ulterior, a început şcoala şi părinţii au decis să nu întrerupă studiile fiicei lor. Când pleacă în deplasare, care poate dura până la şase luni, fiica locuieşte la bunei. „E dureros să nu-ţi vezi copilul câte o jumătate de an”, spune mama cu durere în glas. Fiul soţilor Rotari, de 19 ani, deja nu-şi închipuie viaţa fără circ. Nici nu s-a gândit că ar putea urma o altă cale. Tânărul este jongler şi echilibrist pe role. „Nu avea nici 14 ani când a ieşit în arenă. Merge împreună cu noi în turnee. Eu lucrez cu câinii. Am şi un număr de iluzie. Soţul dresează urşii. Băiatul are numerele sale. În turnee, doar familia noastră prezintă cinci numere. Alături de noi însă participă şi clovni, şi jongleri”, remarcă Svetlana. Totuşi, visul tânărului este să urmeze tradiţia familiei, adică să devină dresor, dar unul de lei. Părinţii îl opresc, pentru că hrana pentru lei e şi mai scumpă decât pentru urşi sau câini. Leii se hrănesc exclusiv cu carne. Visul familiei este să poată activa pe arena circului din Chişinău, lucru pentru care au şi revenit acasă.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 13

Reporter special Alexandru Kalinin, Preşedintele Congresului Diasporei Moldoveneşti

Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Moscova nu crede în lacrimi

„Rusia îşi bate joc de cetăţenii R. Moldova” Zilnic, zeci de cetăţeni ai R. Moldova sunt întorşi din drumul lor către Rusia, locul în care, de ani buni, îşi câştigă pâinea. În toată această nebunie, lucrătorii de la Căile Ferate ale Moldovei (CFM) observă că, deşi numărul celor care pleacă în oraşele ruseşti rămâne constant, numărul celor care revin în ţară scade. Moldovenii refuză să revină acasă, fiindu-le frică de faptul că, odată reveniţi, nu vor mai fi lăsaţi să se întoarcă în Rusia, la muncă. Victor MOŞNEAG Date oficiale arată că aproape 300 de mii de cetăţeni ai R. Moldova muncesc în Federaţia Rusă, ţara cu cei mai mulţi muncitori din R. Moldova. Cifre neoficiale arată că numărul celor care îşi câştigă existenţa în Rusia depăşeşte cifra de jumătate de milion. Recent, Serviciul Federal de Migraţie din Rusia a precizat că aproape 200 de mii dintre aceştia, în momentul în care vor fi identificaţi, vor fi deportaţi, pentru că au încălcat regulile de şedere.

Singuri la graniţă

Cetăţenii R. Moldova pleacă la muncă în Rusia pentru că acolo, spre deosebire de UE, nu au nevoie de vize, iar salariile pe care le câştigă sunt de multe ori egale cu salariile pe care le poţi obţine în UE, dar şi de câteva ori mai mari decât cele de acasă. Zilnic, din gările din R. Moldova, unii, din aeroport, pleacă spre cele mai mari oraşe ruseşti, de obi-

cei Moscova sau Sankt Petersburg, în căutarea unui loc de muncă bine plătit. În ultimele luni, însă, coincidenţă sau nu, de când R. Moldova a decis să parcurgă drumul spre UE, mulţi dintre ei nu mai ajung la destinaţie la fel de simplu ca anterior. Zilnic, la graniţa rusă, mulţi sunt anunţaţi că nu au dreptul să intre în Rusia, fără a li se explica motivele, astfel că, sunt daţi jos din tren şi lăsaţi în voia sorţii. Zilele trecute, pe site-ul Ambasadei R. Moldova în Federaţia Rusă a fost plasat un comunicat de presă la acest subiect, informaţia fiind confirmată oficial. „Zilnic, cetăţeni ai R. Moldova sunt opriţi la hotarul cu Federaţia Rusă pe motiv că intrarea lor nu este admisă. Asta se întâmplă inclusiv din cauza neregulilor care au fost înregistrate în sistemul informaţional al Serviciului Federal de Migraţiune. Situaţia este complicată şi din alte privinţe. În primul rând, cetăţenilor nu li se oferă explicaţii privind cauzele aplicării interdicţiilor de intrare. În al doilea rând, în Rusia sunt mai mult de zece instituţii care pot institui astfel de restricţii, dar mai ales pentru că cetăţenii sunt puşi într-o situaţie extrem de dificilă, fiind practic obligaţi să se descurce singuri la graniţă. Guvernul R. Moldova a identificat şi a lansat până în prezent un mecanism special, care prevede ca unităţile de transport terestru care se întorc în R. Moldova să aibă locuri disponibile pentru a transporta acasă cetăţenii al căror acces nu a fost permis în Rusia”, se menţionează în comunicat. Pentru a evita eventualele surprize la graniţă, ruşii au deschis şi un site, pe care doritorii de a pleca în Rusia pot vedea dacă au sau nu acest drept.

Nu revin pentru că se tem

„În ultima perioadă, mai puţini pleacă în Rusia, dar şi revin mai puţini. Nu revin pentru că, probabil, se tem ca atunci când vor dori să meargă înapoi, să nu aibă probleme”, remarcă Dinu Carp, şeful Gării Chişinău. Zilnic, însă, patru curse de tren pleacă spre Rusia, trei dintre acestea - spre Moscova. Mulţi dintre cei care pleacă ştiu că există pericolul de a fi întorşi înapoi, dar îşi încearcă norocul. „Ne ducem, pentru că altă soluţie nu există. Până se va lămuri cu Europa, mergem în Rusia”, ne-a spus un bărbat, care pleacă la muncă. „Eu am un cumnat care, zilele trecute, a fost deportat. Cinci ani nu mai are dreptul să intre în Rusia. El a depus

Am contactat marţi, 10 decembrie, reprezentanţii Ambasadei R. Moldova în Federaţia Rusă. Iniţial, am discutat cu Eduard Melnic, ministru-consilier în cadrul Ambasadei. Ulterior, ni s-a spus că acesta nu este abilitat să ne ofere declaraţii şi că, pentru a primi un răspuns oficial, va trebui să trimitem întrebările în scris pe adresa electronică a Serviciului de Presă al Ambasadei, cu menţiunea că, până miercuri seara, îl vom primi. Miercuri, însă, am fost contactaţi cu precizarea că nu vom primi un răspuns, pentru că şi Ambasadorul, şi Consulul sunt plecaţi în deplasare şi astfel nu se reuşeşte în timp util pregătirea unui răspuns oficial. ZdG aşteaptă o reacţie a Ambasadei R. Moldova din Federaţia Rusă, pe care o va publica în ediţiile viitoare.

actele pentru a-şi perfecta dreptul la muncă, dar, între timp, l-au prins fără acte şi l-au deportat. Acum, mult mai uşor te alungă acasă decât anterior. Găsesc cele mai simple motive. În general, acum, ruşii îşi bat joc de cetăţenii R. Moldova. Mai ales acum, după apropierea de UE. Dar, poate s-or linişti, când vor vedea că nu au soluţii”, ne zice un alt bărbat, care, marţi, aştepta trenul ChişinăuMoscova de la ora 11.55. „Cu două săptămâni în urmă, am vrut sa plec la Moscova, dar la frontieră m-au întors înapoi, fără vreo explicaţie. Mi-au spus doar că nu am dreptul să intru în ţara lor”, povesteşte un alt bărbat, care-şi încearcă încă o dată norocul de a pleca spre Rusia.

40 de oameni, afară din tren

„Dacă ai încălcări, eşti deportat. Dacă totul e în regulă, pe nimeni nu întorc înapoi”, ne spune un însoţitor de vagon. „Este adevărat, în ultima perioadă, eşti mult mai uşor trimis acasă decât înainte. Da, pe mulţi îi dau jos chiar la vamă, pentru că au încălcat ceva mai devreme, sau pentru că actele nu sunt în regulă. Situaţia e de vreo lună şi jumătate, două”, susţine acesta. „Pe mulţi, la vamă, îi întorc acasă. Se întâmplă asta pentru că, anterior, au stat în Rusia mai mult de trei luni, pentru că au o amendă neachitată acolo, pentru că nu au stat legal acolo sau pentru că au comis vreo infracţiune”, ne spune un alt însoţitor de vagon de pe cursa Chişinău-Moscova. „Ieri (luni, 9 decembrie, n.r.), de pildă, au dat jos din vagonul nostru doi oameni. Din tren, nu ştiu, cred că vreo 10-15. Se întâmplă să coboare şi câte 40 de persoane deodată”, continuă acesta. „Încolo, oamenii merg în număr mare, înapoi, însă, venim cu

„În Rusia, sunt 11 instituţii care pot pune interdicţii. Ruşii încearcă să-şi schimbe legislaţia. Dacă, anterior, cetăţeanului i se spunea că el poate părăsi ţara timp de două săptămâni, acum, el este condus până la aeroport, urcat în avion şi trimis acasă. Un cetăţean străin care are două sau mai multe amenzi administrative pe teritoriul Federaţiei Ruse, aplicate în ultimii trei ani, automat, odată ce a plecat din Rusia, are interdicţia de a reveni. Nu are legătură această situaţie cu ce s-a întâmplat la Vilnius, pentru că, în această situaţie sunt şi cetăţenii altor state. Nu este presiune politică. Da, Belarus şi Kazahstan au alte relaţii cu Rusia, iar pentru ei sunt alte reguli de joc, pentru că ei sunt în Uniunea Vamală. Important este pentru cetăţenii R. Moldova să aibă toate actele în regulă. Deoarece nu le au, avem cazuri când cei care au familii în Rusia nu au putut să mai revină după ce au plecat în R. Moldova. Noi, Congresul, am deschis, la Bălţi, un centru care oferă ajutor şi consultanţă în rezolvarea acestor probleme. Ajutorul nostru este acordat gratuit”.

mai puţini călători. Lumea se teme să revină, deoarece se teme că nu vor putea pleca înapoi. Aşa că, stau acolo, indiferent de consecinţe”, precizează un alt angajat al CFM. Recent, autorităţile ruse au anunţat că, de la început de an, peste 7000 de cetăţeni ai R. Moldova au primit interdicţia de a intra pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Membrii Uniunii Vamale, avantajaţi

Nu au, însă, probleme doar cei care vor să ajungă în Rusia, ci şi cei care se află deja acolo. Şi nu doar cetăţenii R. Moldova, ci şi ai altor state. Excepţie fac belaruşii şi kazahii, ambele state făcând parte din Uniunea Vamală. „Acum, te opresc pe stradă dacă nu le place faţa ta şi te iau la întrebări. Dacă ai o amendă neplătită, nu stau de vorbă cu tine, te deportează. Până nu demult, nu era atât de strict. Eu nu am avut probleme pentru că nu am prea ieşit afară, stau mai mult în casă, la locul de muncă”, ne-a spus, din Rusia, Adrian, un tânăr care face de mai mult timp naveta Chişinău-Moscova. „Chiar şi în anunţurile de angajare sunt schimbări. Anterior, scria simplu: „invităm la lucru”, acum scrie „invităm la lucru cetăţenii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului”. Totul s-a început înainte de parafarea de către R. Moldova, la Vilnius, a Acordului cu UE”, remarcă Sergiu, un alt cetăţean al R. Moldova plecat la muncă în Rusia. „O vânzătoare din R. Moldova, de lângă un magazin de lângă noi, a fost deportată. Lucra acolo de mulţi ani, avea şi apartament, dar nu mai poate reveni. E tot mai rău. Voiam să vin acasă de Anul Nou, dar nu mai vin”, ne-a spus un alt moldovean din capitala Rusiei.


14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Oameni

OAMENII săptămânii

R

adu Beligan împlineşte, pe 14 decembrie, 95 de ani. La această vârstă, marele actor regizează, conferenţiază, publică, acordă interviuri şi joacă în scenă. În seara de 15 decembrie, va juca la Teatrul Naţional Bucureşti în spectacolul „Egoistul” de Jean Anouilh, al cărui îndelungat şi constant succes la public s-a validat inclusiv prin cele peste 330 de reprezentaţii susţinute cu sala plină. După spectacol, Teatrul Naţional îl va omagia pe Radu Beligan, a cărui personalitate unică, operă artistică şi longevitate se confundă cu istoria teatrului românesc. Organizatorii anunţă o sărbătoare specială, dedicată uneia dintre valorile autentice ale culturii române, recunoscute şi preţuite în lume.

M

oş Crăciun, Nepoţica, Şarpele de apă, Căluşarul - 2014 şi alţi îndrăgiţi eroi din poveşti invită publicul la cel mai frumos şi mai miraculos brad, la urături şi colinde, jocuri distractive, poezii şi întâmplări hazlii, la Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”. Pe parcursul vacanţei de iarnă, micii spectatori vor avea posibilitatea să participe la câte două spetacole pe zi, jucate în română şi rusă, printre care „Sus, la munte!”, „Vârcolacii au furat luna”, „Câinii cu colaci în coadă”, „Omuleţii de zăpadă”. Teatrul „Licurici” este un centru cultural în care, anual, vin circa 90 de mii de spectatori. Pe parcurusul celor 68 de stagiuni, la „Licurici” au fost montate 315 spectacole după basmele lui H. Ch. Andersen, Fraţii Grimm, Carllo Collodi, J. Rodari, A. de S. Exupery, V. Dorosevici, A. S. Puskin, N. V. Gogol, E. Svart, Mihai Eminescu, Ion Creangă sau Petre Ispirescu.

L

a Cinematograful Patria-Loteanu din Chişinău a avut loc premiera naţională a dramei „La Limita de Jos a Cerului”. Evenimentul are loc după ce, acum câteva luni, la Karlovy Vary, a avut loc loc premiera internaţională a filmului. „La Limita de Jos a Cerului” este un debut în lung metraj al regizorului Igor Cobîleanski, cunoscut până acum în special pentru comediile sale de scurt metraj. Scris împreună cu renumitul deja cineast român din noul val, Corneliu Porumboiu, şi avându-l la imagine pe Oleg Mutu, filmul este o piesă solidă, care înfăţişează „o ţară rar arătată pe marele ecran”. Pelicula redă viaţa de zi cu zi a unui non-erou, Viorel, de 19 de ani, care devine traficant de droguri într-un orăşel din R.Moldova..

O

biceiul colindatului de ceată bărbătească în România şi R. Moldova este înscris în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, la cea de-a 8-a sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară la Baku, Azerbaijan. Dosarul pentru înscrierea obiceiului colindatului de ceată bărbătească în România şi R. Moldova a fost întocmit în comun de autorităţile în domeniu din cele două ţări. Potrivit Ministerului Culturii, colindatul în ceată bărbătească este unul vechi în cultura românească, fiind întâlnit în spaţiul R. Moldova, în România, dar şi în teritoriile aferente spaţiului românesc. Originea lui latină a fost discutată repetat şi este general acceptată. Timp de secole a însoţit poporul român, articulându-i viaţa după normele înalte ale eticii şi esteticii populare.

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Mircea Snegur: „Labirintul Destinului” scris cu peniţa Mircea Snegur a scris cu peniţa 4426 de pagini. Zece ani de muncă au creat „Labirintul Destinului”. Cele şase volume constituie memoriile primului preşedinte al R. Moldovei. Olga BULAT Pe data de 10 decembrie a.c., a avut loc lansarea cărţii „Labirintul destinului”, semnată de primul preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur. La eveniment au fost prezenţi actualul şef de stat, precum şi alţi oficiali. Tot aici, scriitorul Andrei Strâmbeanu a spulberat scepticismul celor care nu cred că aceste volume au fost scrise chiar de cel care şi-a pus semnătura pe ele.

Cele şase volume din „Labirintul Destinului”

„Dorinţa de a scrie memorii a apărut odată cu plecarea mea de la preşedinţie, fiindcă simţeam că trebuie să rămân în acţiune”, mărturiseşte primul preşedinte. Timp de zece ani, Mircea Snegur a muncit la cele şase volume care, în scurt timp, vor putea fi găsite în librării. Acestea cuprind în total 4426 de pagini. Textul este însoţit de 516 fotografii, majoritatea constituind documente. Volumul I, intitutlat „Calea spre Olimp”, cuprinde perioada de până la 3 septembrie 1990. „Chiar dacă prima parte a volumului este una biografică (copilăria, adolescenţa, anii de studenţie), ea conţine reflecţii consistente despre ororile deportărilor, colectivizării forţate şi foametei organizate, despre sistemul sovietic doctrinar de educaţie”, relatează Dumitru Ţâra, redactorul celor şase volume. Volumul II - „Independenţa: între euforie şi zbucium” - cuprinde perioada septembrie 1990 – finele anului 1993. Este perioada destrămării imperiului sovietic, proclamării independenţei şi a primelor

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

alegeri prezidenţiale. Conţinutul volumului al III-lea este sugerat chiar de titlul acestuia - „Edificarea statului”. Volumul IV - „Republica Moldova şi lumea” - „documentează şi analizează procesul de recunoaştere şi afirmare a ţării în comunitatea mondială”, spune Dumitru Ţâra. Urmează volumul V „Economia de piaţă: primii paşi”. Ultimii doi ani de preşedinţie sunt descrişi în ultimul volum al ciclului - „Presiunea tranziţiei”.

Talentul de povestitor al lui Mircea Snegur

„Cărţile lui Mircea Snegur sunt foarte uşor de citit. Acestea sunt o istorie a contemporaneităţii noastre, ce reflectă tot ce a trăit o persoană, toate etapele. Este o serie care reflectă o epocă întreagă prin care am trecut noi: prin greutăţi, prin probleme, prin bătălii şi prin bucuria realizărilor”, afirmă Gheorghe Duca, preşedintele AŞM. „Apreciez aceste volume pentru latura lor documentară, pe care istoricii noştri o vor consulta. Dar este şi o parte literară. Mircea Snegur scrie cu un dar de povestitor cu un spirit de observaţie extraordinar”, remarcă, în acelaşi context, academicianul Mihai Cimpoi. Această părere este împărtăşită şi de scriitorul Nicolae Dabija, care consideră că „aceste cărţi sunt documente cu care trebuie să se înarmeze toţi cei care vor scrie

despre istoria noastră recentă, mai ales acum, când foarte mulţi indivizi rescriu istoria aşa cum le trece lor prin cap”, declară acesta. Pe de altă parte, Gheorghe Duca vorbeşte şi despre riscul apariţiei acestor volume. „Autorul Mircea Snegur, primul preşedinte al R. Moldova, a decis să aştearnă pe hârtie cele trăite când sunt vii majoritatea celor cu care s-a aflat într-o corabie, a muncit şi a luptat cot la cot, dar sunt în viaţă şi oponenţii politici şi există pericolul real că ar putea să ne mai reporoşeze unele lucruri”, consideră academicianul. Autorul „Labirintului Destinului” susţine că toate volumele au fost scrise cu peniţa. „Prefer să scriu cu peniţa, pentru că trăiesc încă o dată mai profund toate evenimentele şi toate peripeţiile care au avut loc”, astfel explică preşedintele metoda sa de scriere. Acest lucru este confirmat şi de scriitorul Andrei Strâmbeanu. „Însemna în jurnalul său absolut tot ce-ai vorbit, ora, ziua. Uneori, am tras cu ochiul, chiar comenta. Erau observaţiile lui asupra celor însemnate”, relatează Strâmbeanu. În timp ce primul preşedinte al R. Moldova susţine că se gândeşte la o nouă carte, actualul preşedinte, Nicolae Timofti, subliniază că „toată munca lui Mircea Snegur a contribuit, în mare măsură, la ceea ce avem astăzi. Mă refer la parafarea Acordului de Asociere, care este un succes pentru R. Moldova”.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 15

Trăind de gardă Familia judecătoarei şi testamentul unei bătrâne de 81 de ani Elisaveta Cheptine are 81 de ani. Nu a fost căsătorită vreodată şi nici copii nu are. În schimb, are o casă şi câteva terenuri la Coloniţa, la doar 11 km de Chişinău. Aceste proprietăţi, însă, îi oferă o bătrâneţe nu prea liniştită, pentru că sunt mai multe persoane care râvnesc la ele. Victor MOŞNEAG În 2000, pe când încă nu împlinise 70 de ani, bătrâna, în urma unui testament, şi-a lăsat averea pe mâinile lui Ion şi Ruslan Cimpoi, soţul şi, respectiv, fiul judecătoarei Iulia Cimpoi, pe atunci, judecătoare la Judecătoria Criuleni, acolo unde, anterior, Elisaveta Cheptine avusese un alt dosar, legat de partajarea averii cu fratele său, dosar câştigat de ea, până la urmă. Doar că, din câte se pare, peste câţiva ani, femeia s-ar fi răzgândit. Astfel, în noiembrie 2010, în faţa unui notar, şi-ar fi testat bunurile Nataliei Verdeş, una dintre nepoatele sale de pe frate, şi asta cu condiţia întreţinerii sale pe viaţă.

am falsificat semnătura Elisavetei Cheptine din contractul de vânzare-cumpărare a terenului şi din contractul de înstrăinare, cu condiţia întreţinerii pe viaţă”, se mai spune în cererea Nataliei Verdeş, adresată şefului statului.

Urmărire penală încetată

Procurorii au început ancheta în urma depoziţiilor bătrânei, care le-ar fi spus că ea nu ar fi fost la notar şi nu ar fi semnat contractul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii sale pe viaţă, astfel că, semnătura i-ar fi fost falsificată. Ea a mai declarat că a aflat întâmplător, când se afla într-o vizită la primărie, că bunurile sale au fost înscrise pe numele nepoatei Natalia. Urmărirea penală pe numele Nataliei Verdeş a fost încetată în primăvara anului 2012, „din lipsa

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Casa Elisavetei Cheptine, pe str. Mihai Eminescu din Coloniţa. Bătrâna mai deţine şi câteva terenuri, evaluate la peste jumătate de milion de lei.

„Dacă ar veni, i-aş arăta eu”

Plângere către Timofti şi CSM

„În mai 2009, mătuşa Elisaveta mi-a propus să cumpăr de la ea un lot de pământ, pe motiv că nu se poate folosi de el. Am încheiat un contract de vânzare-cumpărare, pe care l-am autentificat la notar şi l-au înregistrat la Cadastru. Ulterior, în decembrie 2009, la dorinţa mătuşii, am dus-o la acelaşi notar, iar ea a întocmit pe numele meu, Verdeş Natalia, un testament pe întreg patrimoniul ei – casa de locuit şi terenul aferent cu construcţii auxiliare”, scrie Natalia Verdeş într-o plângere adresată şefului statului, Nicolae Timofti. Din plângere mai aflăm că, atunci, bătrâna ar fi fost conştientă de pasul pe care-l face, dar şi de faptul că, anterior, semnase un alt testament. „Iarna anului 20092010 fiind cu multe ninsori, am fost nevoiţi să trecem, împreună cu soţul, în casa mătuşii. Atunci, ne-am chinuit mai mult: am purtat-o pe mătuşă la un şir de clinici private, la analize, în vederea unor intervenţii chirurgicale la ochi, pentru care, ulterior, am achitat 25 mii de lei. În vara anului 2010, împreună cu nişte persoane angajate de noi, am recoltat grâul mătuşii. Soţul a reconstruit bucătăria de vară, am făcut reparaţie în curte, am schimbat gardul”, mai spune Verdeş. „Fiind mulţumită, în 2010, din propria-i voinţă, Elisaveta Cheptine a întocmit pe numele meu contractul de înstrăinare asupra întregului patrimoniu, cu condiţia întreţinerii sale pe viaţă. Ulterior, toate acestea le-am înscris pe numele meu. În noiembrie 2011, am fost însă citată la Procuratură şi recunoscută în calitate de bănuit pentru faptul că „în scopul obţinerii ilegale a bunurilor materiale,

Elisaveta Cheptine

Valeriu Opincă, soţul Nataliei Verdeş, muncind la casa Elisavetei Cheptine.

faptei infracţiunii”. Expertiza grafoscopică a arătat că semnăturile aparţineau anume Elisavetei Cheptine. Vitalie Caldâba, avocatul bătrânei, a atacat la judecătorul de instrucţie ordonanţa procurorilor, iar acesta, în aprilie, a dispus anularea ei. Totuşi, pe 23 august 2012, procurorii decid din nou încetarea urmăririi penale pe numele Nataliei Verdeş, din aceleaşi motive. Între timp, prin intermediul avocatului, Elisaveta Cheptine se adresează în judecată, cerând anularea celor două contracte semnate cu Natalia Verdeş. Pe 10 august 2013, cu două săptămâni înainte ca Verdeş să fie scoasă de sub urmărire penală, Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, îi dă dreptate. Acesta, după ce a audiat mai mulţi martori, a decis să anuleze contractul de vânzare-cumpărare a terenului, dar şi contractul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Contractul de vânzarecumpărare a fost anulat cu precizarea că Elisaveta Cheptine urma să-i întoarcă cei aproape şase mii de lei, primiţi pentru teren, Nataliei Verdeş, iar celălalt contract, de întreţinere pe viaţă, pentru că Verdeş nu şi-ar fi onorat obligaţiile asumate în el. Asta deşi, în motivarea instanţei, mai mulţi martori confirmă faptul că, deseori, Natalia

Verdeş şi soţul ei, Valeriu Opincă, dar şi alte persoane angajate de ei, au executat mai multe lucrări în câmp sau în jurul casei Elisavetei Cheptine, în perioada 2008-2011.

Descifrări telefonice

În plângerea adresată lui Nicolae Timofti, dar şi în alte două plângeri, remise pe adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Verdeş afirmă că dosarul penal intentat pe numele său, dar şi decizia instanţelor de judecată ar fi rezultatul relaţiei pe care mătuşa sa o are cu Iulia Cimpoi, fostă judecătoare la CSJ, retrogradată în 2012, împreună cu Ion Muruianu, Nina Cernat şi alţi patru magistraţi la CA Chişinău. Anume familiei judecătoarei, în 2000, Elisaveta Cheptine îi lăsase averea sa. Natalia Verdeş susţine că o bătrână de 82 de ani nu avea cum să găsească un avocat, nu avea cum să-l plătească şi nu avea cum să scrie plângere la procuratură fără a fi ajutată. În calitate de probe, Natalia Verdeş aduce mai multe descifrări telefonice, în care este vizibilă relaţia dintre familia judecătoarei şi mătuşa sa. De exemplu, pe 10 august 2012, în ziua în care instanţa de judecată decidea anularea contractelor dintre Elisaveta Cheptine şi Natalia Verdeş, se constată

că aceasta a telefonat familiei Cimpoi, la numărul înregistrat în baza de date a Moldtelecom pe numele Iuliei Cimpoi. De fapt, în luna respectivă, se atestă zeci de discuţii dintre familia Cimpoi şi Elisaveta Cheptine. Pe 10 septembrie 2012, descifrările demonstrează o discuţie dintre aceasta şi Iulia Cimpoi chiar de pe numărul de fix din biroul său de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Descifrările telefonice demonstrează că bătrâna a discutat şi cu Ion Cimpoi, angajat al Direcţiei asistenţă socială a sect. Râşcani, Chişinău, la numărul de la serviciu al acestuia, cât şi la numărul de mobil. În martie 2013, Anatolie Ţurcan, membru al CSM, îi răspundea Nataliei Verdeş că „afirmaţiile dvs. precum că judecătorul CA Chişinău, Iulia Cimpoi, o consultă pe Cheptine Elisaveta şi a exercitat influenţă asupra judecătorului Judecătoriei Ciocana nu s-au confirmat cu probe concludente şi pertinente, fiind negate de judecătorii vizaţi în petiţie”. Două luni mai târziu, Ţurcan îi răspundea din nou Nataliei Verdeş: „Descifrările serviciilor prestate confirmă convorbirile dintre Elisaveta Cheptine şi Iulia Cimpoi, însă acestea nu denotă faptul că judecătorul a comis imixtiune în activitatea de judecată”.

Ion Cimpoi, soţul magistratei Iulia Cimpoi şi posesorul averii bătrânei, din momentul în care instanţa a desfăcut contractul dintre Elisaveta Cheptine şi Natalia Verdeş, neagă orice legătură cu acest caz. „Să fie sănătoasă (Elisaveta Cheptine, n.r.). Eu îmi cer scuze, dar spune-i dnei Verdeş să nu umble cu paiele în cap. Să mă iertaţi de cuvântul pe care l-am spus. Ştiu că a scris murdării bune, dar Cel de Sus o s-o trăsnească bine în cap. Umblă cu prostii. Eu nu am ce mă amesteca. Să nu umble cu bârfe şi cu minciuni. Nu-mi trebuie nimic şi n-am nevoie să am ceva din asta. Nu-i frumos pentru o doamnă în vârstă să umble cu bârfe”, ne-a zis Ion Cimpoi. „Eu nu i-am dat ei nimic. Ea a furat. Să nu umble cu minciuni. Ea a furat documentul şi a făcut singură tot. Să nu fi fost la primărie, nici astăzi nu ştiam. Eu nu am semnat nimic. Am fost şi la poliţie, şi la procuratură. Ea umblă doar cu minciuni. Ce are cu femeia ceia? (Iulia Cimpoi, n.r.) Nu ştiu nimic de doamna ceia. Eu am avocat. În afară de el nu am nevoie de nimic. El mă sfătuie. Eu am găsit avocatul”, ne-a spus Elisaveta Cheptine. Bătrâna neagă că ar fi discutat cu magistrata Cimpoi, deşi actele confirmă acest lucru. „Am fost (prietene – n.r.) când am fost cu Criuleniul. De atunci, nici nu ştiu unde s-a dus şi ce face. Cu cine vorbesc? Nu, nu vorbesc cu nimeni, doar cu avocatul”, ne-a spus bătrâna. „Ea (Verdeş, n.r.) de ce nu vine să vorbească personal cu mine? Dacă ar veni, i-aş arăta eu. Eu nu am poftit-o la mine. Ea singură a venit şi fuma în jurul casei. Ea venea cu toţi bărbaţii pe care i-a avut, iar eu îi hrăneam... Îi umpleam şi ei torba, după ce se jeluia că nu are la cine se duce. Ce a făcut ea? Ce reparaţie? E zero. E casa mea. Eu am muncit aici. Singură am făcut-o, cu puterea mea, fără ajutor”, ne-a spus revoltată mătuşa Elisaveta.

E


16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

zona publică Parc îngrădit şi construcţii de milioane fără documente Foto: www.jurnal.md

Militari moldoveni în Kosovo Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Vasile Coşuleţ, specialist principal, Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funiciare, ne-a arătat mai multe construcţii ilegale şi terenuri îngrădite abuziv în parcurile Râşcani şi Schinoasa din capitală.

Împreună cu reprezentanţii Primăriei Chişinău, reporterii ZdG au mers în continuare prin parcurile din capitală pentru a se documenta despre terenurile publice ocupate abuziv de persoane influente. Astfel, o porţiune din Parcul „Râşcani” rămâne a fi îngrădită chiar dacă acest caz este în vizorul autorităţilor din 2009. Iar în Parcul „Schinoasa” sunt construite mai multe case de lux pe terenuri acaparate ilegal. În Parcul „Schinoasa” din capitală, Sofia şi Anatolie Văluţă au acaparat ilegal 680 m² de teren, în scopuri personale. Pe terenul respectiv, aceştia au construit două case de lux cu trei nivele, care seamănă mai mult cu o pensiune turistică. Potrivit experţilor imobiliari, valoarea acestor imobile depăşeşte suma de 20 de milioane de lei. În 2009, reprezentanţii Primăriei Chişinău şi ai Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi au efectuat un control la faţa locului. Atunci au stabilit că familia Văluţă a construit cele două case de locuit pe un teren ocupat ilegal, fără a avea avizele necesare ale organelor abilitate şi în lipsa deciziei Consiliului Municipal Chişinău privind repartizarea terenurilor. Mai mult ca atât, cei doi au îngrădit terenul cu un gard capital de piatră cu înălţimea de 2 m, iar în curte au mai construit un garaj. De asemenea, fără acordul autorităţilor locale, familia Văluţă a improvizat un drum cu pietriş şi nisip de la intrarea în parc până la construcţiile neautorizate.

„Aici vor să construiască un hotel”

În acest caz, Primăria Chişinău a expediat documentele cu rezulta-

tul controlului către Centrul Anticorupţie, Procuratura Generală, Inspecţia de Stat în Construcţii, dar şi pe adresa altor instituţii de resort. Printr-o corespondenţă oficială, Centrul Anticorupţie a informat Primăria că acţiunile familiei Văluţă sunt ilegale şi că aceasta riscă o amendă pe care, conform competenţelor, ar trebui să o aplice Inspecţia de Stat în Construcţii (ISC). La rândul său, ISC a efectuat mai multe controale la faţa locului, însă nu i-a putut găsi pe „proprietari”. „Pe acest teren ocupat ilegal am fost în 2009. Atunci casele erau în construcţie. Nu aveau acoperiş şi nici finisate nu erau. Dar acum vedeţi cum sunt. Case destul de impunătoare. Eu cred că aici vor să construiască un hotel. Cazul s-a terminat cu o amendă de o mie de lei, aplicată de Inspectoratul Ecologic”, ne-a spus Vasile Coşuleţ, specialist principal în Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău.

O decizie a CSJ, ambele părţi se cred învingătoare

Peste şase mii m. p. din parcul Râşcani din capitală sunt ocupaţi de firma „Damanto Group”, care a amenajat acolo un parc pentru copii. Pe acest caz, autorităţile municipale au obţinut şi un titlu executoriu, prin care reprezentanţii firmei care au îngrădit acea porţiune din parc trebuie să o elibereze. Totuşi, deşi încă din luna mai a acestui an există şi o dispoziţie a primarului mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, prin care se solicită Preturii Râşcani, prin intermediul întreprinderilor municipale gestionate, să înlăture obstacolele în folosirea terenului, care este proprietate municipală, terenul nu a fost eliberat. Igor Doroftei, executorul judecătoresc care se ocupă de caz, ne-a spus că a fost întocmit un pro-

ces-verbal de contravenţie, pentru eschivarea şi împiedicarea executării unei hotărâri judecătoreşti. „Acum, acest proces-verbal se examinează în instanţa de judecată”, a precizat Doroftei. Litigiul dintre „Damanto Group” şi autorităţile municipale este unul mai vechi, cu acuzaţii venite din ambele părţi. La un moment dat, în litigiu s-a implicat şi Tamara Plămădeală, avocatul parlamentar al copilului, care a luat partea agentului economic. Aceasta a acţionat în judecată autorităţile municipale, solicitând să se dea terenul în arendă agentului economic. Plămădeală scrie în cererile sale că reprezentanţii Primăriei nu au înţeles sensul deciziei definitive a Curţii Supreme de Justiţie, care, de fapt, i-a dat dreptate agentului economic şi nu autorităţilor, după cum susţin reprezentanţii Primăriei. Plămădeală a solicitat de la CSJ explicarea deciziei. În răspuns se menţionează că „din analiza deciziei solicitate a fi explicate rezultă clar că cerinţa Primăriei şi CMC privind demolarea construcţiilor samavolnice şi eliberarea terenului ocupat abuziv a fost respinsă pe motiv că acţiunile SRL Damanto Group nu pot fi calificate ca abuzive şi samavolnice”. Astfel, aceasta consideră titlul executoriu un act ilegal, „ce vine în contradicţie cu normele legale şi cu dreptul copilului la odihnă, în situaţia în care autorităţile locale nu creează locuri de agrement pentru copii”.

Lupta pentru terenul din parc

În luna iunie, reprezentanţii Preturii sect. Râşcani, mun. Chişinău, împreună cu pretorul, având suportul colaboratorilor organului de poliţie, au demolat gardul ce împrejmuia terenul pe care este amplasat „Parcul Copiilor”. Plă-

mădeală susţine că astfel s-a încălcat decizia definitivă a CSJ, care de fapt îi dăduse dreptate agentului economic şi nu statului. „Prin acţiunile ilegale ale Preturii Râşcani de demolare a gardului s-a cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 52 380 lei”, se spune în cererea de chemare în judecată depusă de Plămădeală. Ea a solicitat şi 100 de mii de lei drept prejudiciu moral pentru administratoarea firmei „Damanto Group”, pentru suferinţele psihice şi fizice cauzate de autorităţi în urma demolării gardului. „În situaţia descrisă, avocatul parlamentar îşi exprimă îngrijorarea faţă de acţiunile autorităţilor, în special când în bucletul ”Доступное жилье” a apărut o informaţie cu privire la construcţia unui bloc de locuit pe teritoriul unde este amplasat parcul de odihnă pentru copii. Prin urmare, este evident interesul autorităţilor asupra respectivului teren”, scrie avocatul copilului. Anterior, Primăria explica, prin intermediul unui comunicat de presă, că de fapt „Damanto Group”, în lipsa oricărei decizii a CMC privind repartizarea unui lot de pământ, a ocupat abuziv un teren cu o suprafaţă de circa 0,6 hectare în limitele Pădurii-parc „Râşcani”, iar teritoriul a fost îngrădit. Pe acest teren, ilegal, în lipsa autorizaţiei de funcţionare, a fost organizat un parc de distracţii pentru copii, iar pentru aceste servicii agentul economic încasează câte 25 de lei pentru 30 de minute. Asupra acestui fapt a fost sesizat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Procuratura Generală a R. Moldova”, anunţa, în 2010, Primăria. Recent, o asemenea plângere a fost remisă şi Procuraturii mun. Chişinău, de această dată pe faptul neexecutării titlului executoriu. I.S şi V.M.

Guvernul Republicii Serbia exprimă recunoştinţă conducerii R.Moldova pentru decizia de a detaşa un contingent militar în misiunea KFOR din Kosovo. Declaraţia a fost făcută de secretarul de stat al Ministerului sârb al Afacerilor Externe, Snezana Jankovic, la Belgrad, în cadrul întrevederii cu ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa. Potrivit oficialului sârb, prezenţa militarilor moldoveni în Kosovo va contribui la asigurarea securităţii populaţiei. Decizia autorităţilor de le Chişinău privind detaşarea contingentului a fost apreciată şi de Constantin Samofalov, reprezentantul opoziţiei parlamentare. „În lupta politică, fiecare partid are strategiile şi viziunile sale privind politicile de dezvoltare ale ţării, dar când este vorba despre interesul naţional, avem aceleaşi viziuni şi abordări”, a accentuat oficialul. În cadrul întâlnirii, cele două părţi au abordat şi aspectele procesului de integrare europeană, căile de colaborare la capitolul respectiv. În cadrul vizitei, a fost semnat Acordul de colaborare între guvernele R. Moldovei şi Serbiei în domeniul militar.

Românii vor putea lucra în orice ţară a UE Conform tratatului UE, la 1 ianuarie 2014 se termină perioada de şapte ani, care a permis unora dintre ţările UE să pună restricţii pe piaţa muncii pentru români. În acest moment, în jur de 500.000 de români dintre cei care trăiesc în ţările UE sunt afectaţi de restricţiile de pe piaţa muncii, iar alţii nu au putut pleca din ţară, deoarece ştiau că nu au dreptul să lucreze legal. Dacă o ţară ar dori sa prelungească restricţiile, ori ar trebuie sa se modifice Tratatul Uniunii Europene, ori acea ţară trebuie să iasă din UE. În acelaşi timp, o invazie în ţările din Nordul Europei din partea celor care doresc să profite de sistemele de protecţie socială din aceste ţări este iminentă. „Intrăm într-o nouă etapă de liberă circulaţie, iar UE ar trebui să aibă un proiect coerent de integrare a romilor acolo unde se găsesc, în ţările Europei. Vrem liberă circulaţie şi ridicarea restricţiilor, însă, în acelaşi timp, nu putem sta nepăsători, privind cum, din cauza unora care nu doresc să se integreze, imaginea românilor şi a României este călcată în picioare”, a declarat Daniel Tecu, preşedinte FADERE.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 17

realitatea Vârstnicii:

rudele îi bat, iar ei îi protejează 25 la sută din apelurile naţionale ce se referă la cazurile de violenţă bazate pe gen, înregistrate la Linia Fierbinte a Centrului „La Strada”, sunt efectuate de femei cu vârsta de peste 50 de ani. În mare parte, persoanele în etate sunt agresate fie de soţi, fie de propriii copii. Vârstnicii nu vor să-şi denunţe rudele la poliţie, din care cauză problema violenţei este greu de soluţionat. Olga BULAT Potrivit unui studiu global al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, realizat în anul 2013, 35% dintre femeile din întreaga lume au fost supuse violenţei fizice şi/sau sexuale. HelpAge, în parteneriat cu Gender-Centru şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, a organizat o dezbatere cu genericul „Strategii de prevenire şi combatere a abuzului asupra vârstnicilor”. Reprezentanţi din diverse sfere, precum asistenţa socială, poliţia sau guvernul, încearcă să identifice modalităţi de soluţionare a acestei probleme. Dezbaterile s-au petrecut la o Masă Rotundă în cadrul proiectului Uniunii Europene „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în Moldova”, implementat de HelpAge şi Gender-Centru ca parte a activităţilor din campania „16 zile de activism împotriva violenţei în bază de gen”.

Deşi se teme de propriul copil, nu poate să-l denunţe

Vera (nume schimbat, n.r.), 63 de ani, îngrijeşte de nepotul ei, care a fost abandonat de către mama sa biologică la vârsta de doar patru luni. Copilul (în prezent are 11 luni) pare părăsit nu doar de mamă, ci şi de tată, care nu este interesat de bunăstarea acestuia. Bărbatul face abuz de alcool. Aflat în stare de ebrietate, acesta devine violent, inclusiv faţă de propria mamă, care-i creşte copilul. Cere să i se dea de băut, precum şi bani de cheltuială. „Sunt cazuri când mama este alungată de acasă de propriul fiu, chiar împreună cu nepoţelul. Uneori se refugiază la fina sa de cununie, alteori se duce la o vecină”, relatează Silvia Ciobanu, membră a organizaţiei „Avante” din s. Cazangic, r. Leova. Problema însă constă în faptul că mama nu doreşte să-şi declare fiul la poliţie. „Îl protejează. Îi este milă de el. Deşi se teme de propriul copil, nu poate să-l denunţe”, explică Silvia Ciobanu. Bărbatul nu locuieşte acasă. Vine doar când ştie că mama sa trebuie să primească pensia. Reprezentanta organizaţiei „Avante” încearcă să găsească o soluţie. „Când vom afla că revine acasă, vom merge la Vera împreună cu fina ei. Nu cred că va îndrăzni să ridice mâna la ea

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

HelpAge, în parteneriat cu Gender-Centru şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, a organizat o dezbatere cu genericul „Strategii de prevenire şi combatere a abuzului asupra vârstnicilor”. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului 2013, au fost înregistrate 110 cazuri de violenţă în familie împotriva persoanelor cu vârsta de 60 de ani şi mai mult.

în prezenţa noastră”, consideră Silvia Ciobanu. Mai mult, ea este de părere că fiul Verei ar trebui ajutat să conştientizeze că mama sa are grijă de copilul lui. Deşi, deocamdată, nu este agresiv faţă de copil, perioada în care femeia o petrece alungată de acasă cu băiatul în braţe ar putea să-l afecteze ulterior.

Cinci ani de tortură în Turcia

Claudia Cârja, lidera voluntarilor din s. Carabetovca, r. Basarabeasca, povesteşte cazul Elenei (nume schimbat, n.r.). Fiica acesteia a fost plecată la muncă în Turcia. Timp de cinci ani, mama n-a primit nicio veste de la ea, neştiind măcar dacă fiica sa este în viaţă. Fratele fetei a făcut tot posibilul să o găsească şi, într-un final, a reuşit. În tot acest timp, tânăra a locuit cu un bărbat care a tratat-o cu cruzime. A născut şi o fetiţă în străinătate. Fratele său a reuşit să o întoarcă acasă împreună cu copilul. „Era o tânără cu capacităţi, foarte cuminte şi de treabă. Cei cinci ani de zile în Turcia au schimbat-o foarte mult. Acum este de nerecunoscut”, relatează Claudia Cârja. În prezent, femeia pleacă de acasă, dispărând zile sau chiar săptămâni întregi, lăsându-şi copila în grija bunicii. „Se vede că a fost torturată acolo unde a trăit. S-a întors cu totul alt om. Nu ştiu exact ce i-a făcut, dar nu mai e fetiţa de altădată. Acum, cred că foloseşte aceleaşi metode de tortură asupra mamei sale”, este de părere Claudia Cârja. Elena este agresată de fiica sa, care-i reproşează că ar trebui s-o întreţină. Ea însăşi nu depune niciun efort ca să se angajeze undeva. „Mama, într-un fel, vrea să o apere şi nu se adresează la inspectoratul de poliţie. Din alt punct de vedere,

însă, aceasta se află într-o depresie profundă. Se vede că este foarte afectată de comportamentul fiicei”, spune lidera voluntarilor.

Vârstnicii – o categorie uşor de agresat

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei consideră că o problemă majoră a R. Moldova este fenomenul îmbătrânirii populaţiei. „Ţara noastră, în sensul ritmului de îmbătrânire a populaţiei, este una dintre lideri în Europa”, consideră Larisa Rotaru, şefa Secţiei politici demografice în cadrul MMPSF. Însă, „cu vârsta, apar şi mai multe probleme individuale în domeniul sănătăţii, dar şi în domeniul comportamentului social. Este o categorie de oameni lipsită de apărare şi mult mai vulnerabilă din punct de vedere fizic, care este uşor de agresat, de mutilat”, susţine Gheorghe Ţurcanu, viceministrul MPSF. Formele de abuz asupra vârstnicilor pot fi diverse: fizic, psihologic, sexual, economic etc. Tatiana Sorocan, directoarea HelpAge, accentuează că, potrivit datelor statistice globale, „prevalenţa abuzului la persoanele cu o vârstă de peste 65 de ani este în creştere”. În R. Moldova, situaţia nu este mai bună. În anul 2013 a apărut o tendinţă de creştere a violenţei împotriva persoanelor în etate. Potrivit datelor înregistrate la Linia Fierbinte a Centrului Internaţional „La Strada”, 25 la sută din apelurile naţionale ce se referă la cazurile de violenţă bazate pe gen sunt efectuate de femei cu vârsta de peste 50 de ani.

Nu utilizăm apelul 902

Potrivit studiului „Violenţa faţă de femei în familie”, vârsta este un factor care determină riscul expu-

nerii la violenţă a femeii din partea partenerului. Astfel, cele mai vulnerabile în cazul violenţei fizice din partea soţului, pe parcursul vieţii, sunt femeile cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani (70,3%). Cele mai afectate din punct de vedere psihologic sunt femeile din mediul rural – în proporţie de 62,9%. Acest tip de violenţă este caracteristic, în mare parte, femeilor din grupa de vârstă de 45-59 de ani. Rata de prevalenţă a violenţei economice în rândul femeilor din grupa de vârstă de 55-59 de ani este de 16%, faţă de 5,6% în grupa de vârstă a femeilor de 25-34 de ani. Ghenadie Neamţu, specialist principal al Direcţiei securitate publică în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, subliniază că a crescut semnificativ numărul „infracţiunilor anului curent în comparaţie cu anul precedent”, printre care şi infracţiunile săvârşite împotriva vârstnicilor. Pe de altă parte, o problemă este faptul că persoanele în etate refuză să se adreseze poliţiei după ajutor. „Nicio mamă, nicio bunică nu vrea să-şi denunţe ruda. Practic, nu utilizăm apelul 902. În aceste cazuri, poliţia nu poate interveni şi persoanele sunt lipsite de orice apărare”, remarcă Valentina Bodrug-Lungu, directoare Gender-Centru.

Centrul de zi pentru agresori

„În cazul violenţei asupra unui vârstnic trebuie invitat specialistul pe problemele persoanelor în etate din cadrul Direcţiei asistenţă socială”, afirmă Lilia Pascal, şefa Direcţiei politici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei din cadrul MMPSF. Acesta, la rândul său, trebuie să ia anumite măsuri şi chiar să alerteze poliţia. Pe de altă parte, şi agresorii au nevoie de ajutor, pentru a se putea corecta.

Astfel, în raionul Drochia, deja de câteva luni, activează centrul de zi pentru agresori, unde aceştia urmează cursuri pentru modelarea comportamentului. În această perioadă, judecătorii deja au emis câteva ordonanţe care au obligat persoane agresive din Drochia să frecventeze aceste cursuri. Acesta însă este doar un centru de zi. Astfel, beneficiarii, după cursuri, se întorc acasă sau oriunde altundeva să înnopteze. Aici pot veni şi alte persoane cu comportament violent, nu doar cei îndreptaţi de judecători. „Cei care sunt din raza Drochiei pot să vină, pentru consilieri individuale şi de grup, în weekend. E destul de dificil să acoperi o rază teritorială mai mare”, explică Lilia Pascal, care speră totuşi că astfel de centre vor apărea şi în alte regiuni ale ţării. Totodată, aceste cursuri nu trebuie să coincidă cu orarul de muncă al agresorilor, care trebuie să rămână independenţi din punct de vedere financiar. Astfel, agresorii vin aici începând cu ora 17.00 şi trebuie să frecventeze cursurile o perioadă de şase-opt luni. Pentru prima dată în lume, la 1 octombrie 2013, la Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, statele membre au adoptat o rezoluţie prin care a fost desemnat un Raportor Special pentru drepturile persoanelor în vârstă, care evaluează bunele practici şi lacunele existente în ce priveşte modul în care legile în domeniul drepturilor omului sunt implementate în funcţie de drepturile persoanelor în vârstă. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului 2013, au fost înregistrate 858 de cazuri de violenţă în familie, dintre care în 110 cazuri victimele aveau vârsta de 60 de ani şi mai mult.


18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

la marginea europei Redacţia română de la Radio Ucraina Internaţional riscă să dispară Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români condamnă decizia conducerii Companiei Naţionale de Radiodifiziune a Ucrainei (CNRU) privind transferul Redacţiei Româneşti a Radio Ucraina Internaţional la Cernăuţi în cadrul Companiei Regionale de Stat de Televiziune şi Radiodifuziune şi comasarea acesteia cu redacţia în limba română existentă aici. Decizia respectivă aparţine directorului general al CNRU, Taras Avrahov, şi a fost înaintată recent spre aprobare Comitetului de Stat al Ucrainei pentru Televiziune şi Radiodifuziune. Având în vedere faptul că în momentul de faţă în cadrul Companiei Regionale funcţionează deja o redacţie în limba română, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) consideră decizia în cauză ca o nouă încercare a oficialilor ucrainieni de a desfiinţa Redacţia Română a Radio Ucraina Internaţional şi de a lichida în acest mod cele 4 ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română pe care le realizează zilnic colectivul redacţiei.

informare a tuturor instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale semnificative cu privire la încălcarea normelor care reglementează principiile general acceptate ale libertăţii de expresie şi a drepturilor minorităţilor naţionale. Totodată, FIJR fiind o organizaţie care apără şi promovează libertatea de expresie a minorităţilor naţionale, reiterează din nou ideea potrivit căreia argumentele de ordin financiar şi administrativ nu pot constitui o justificare pentru încălcarea dreptului la informare a unei minorităţi naţionale.

Ianukovici nu s-a ţinut de cuvânt

Ca urmare, organizaţia de media face un apel la toate autorităţile ucrainiene competente să respingă decizia conducerii Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei şi să menţină astfel Redacţia Română a postului de radio Ucraina Internaţional. În fond, FIJR nu cere altceva decât respectarea promisiunilor făcute cu câteva luni în urmă de către oficialii ucrainieni — Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei, Mykola Azarov,

prim-ministru,Volodymyr Rybak, preşedintele Radei Supreme – privind menţinerea Redacţiei Române a Radio Ucraina Internaţional. Referitor la promisiunile an-

gajate de către oficialii ucrainieni, preşedintele FIJR, Romeo Couţi, avertizează că nerespectarea acestora obligă reprezentanţii organizaţiei să continue procesul de

1 aprilie 2013. Prima tentativă de lichidare

“Adresăm şi Guvernului României rugămintea de a folosi toate mijloacele politice şi diplomatice de care dispune pentru a susţine în continuare cauza jur-

naliştilor români din Ucraina şi a se asigura, totodată, că promisiunile oficialilor ucrainieni cu privire la Redacţia Română a Radio Ucraina Internaţional vor fi respectate”, susţine Romeo Couţi, preşedintele Forumului. Amintim că, la 1 aprilie 20013, autorităţile de la Kiev au intenţionat să lichideze redacţia de limbă română de la „Radio Ucraina Internaţional”. Atunci organizaţiile de media au protestat împotriva deciziei, considerând acest fapt un act de limitare a libertăţii de expresie şi de alterare a drepturilor fundamentale privind minorităţile naţionale. La scurt timp, autorităţile de la Kiev — Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei, Mikola Azarov, prim-ministru, parlamentari ai Radei Supreme a Ucrainei – au luat act de solicitările formulate în protestul FIJR şi au dat asigurări că deciziile privind reorganizarea Companiei Naţionale de Radiodifuziune nu vor afecta activitatea jurnaliştilor de la redacţia în limba română a postului de Radio Ucraina Internaţional. Închiderea redacţiei de limba română a postului «Radio Ucraina Internaţional» şi lupta românilor din Valea Timocului pentru şcoli şi biserici româneşti au fost principalele probleme discutate la Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români, din 2013, desfăşurat în localitatea Donji Milanovac, Serbia. Atunci jurnaliştii din comunităţile româneşti din Ucraina s-au arătat întristaţi de un anunţ pe care l-au primit la 1 aprilie curent de la Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei, fiind informaţi că redacţia de limba română va fi lichidată pentru a reduce din cheltuieli, şi asta după 45 de ani de emisie. I.S.

Sprijinul polonez — oameni, cărţi şi bani Ambasada Poloniei în R. Moldova şi Biblioteca Naţională au lansat marţi o expoziţie de carte despre cultura şi civilizaţia Poloniei, dar şi o expoziţie de afişe despre proiectele bilaterale cu Moldova în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. Expoziţia despre Cooperarea poloneză pentru dezvoltare în Moldova cuprinde proiectele finanţate de Ministerul polonez al Afacerilor Externe în cadrul programului Polska Pomoc, proiecte în cadrul programului Sprijinul Democraţiei. La expoziţie sunt prezentate atât proiectele agrare, infrastructurale, cât şi proiecte orientate spre dezvoltarea democraţiei locale sau sprijinul autonomiilor locale. La inaugurarea expoziţiei a participat şi Katarzyna PełczynskaNałecz, viceministra de Externe a Poloniei, aflată într-o vizită de 2 zile la Chişinău. Ea a privit împreună cu partenerii din R. Moldova, speci-

ficând că acest mod de cooperare moldo-polonez merită să fie continuat şi promovat. R. Moldova este clasificată ca stat prioritare în relaţiile externe ale Poloniei. Din anul 2005 asistenţa pentru R. Moldova s-a concentrat pe domeniile ce ţin de agricultură şi dezvoltarea sectorului rural, inclusiv dezvoltarea antreprenoriatului mic şi mediu şi consolidarea administraţiei publice. În anii 2004-2013 au fost implementate 177 de proiecte în valoare totală de 28,94 mln zloţi polonezi (6,89 mln EUR). În octombrie 2012 şi-a început activitatea Centrul de Informare pentru Autorităţile Locale din Moldova. Centrul cu sediul la Agenţia de Dezvoltare Regională din Ialoveni îndeplineşte funcţia de informare şi coordonare, precum şi educaţională. Scopul Centrului constă în furnizarea informaţiei privind proiectele şi

granturile externe, precum şi procedurile de aplicare pentru accesarea mijloacelor naţionale şi ale instituţiilor internaţionale. Katarzyna Pełczynska-Nałecz a avut o întrevedere cu Marcel Raducan, ministrul Dezvoltării regionale şi al Construcţiilor. În cadrul acestei întrevederi, partea poloneză şi-a asumat obligaţia de a susţine finanţarea centrului în continuare, până în anul 2015.

La 10 decembrie, PełczynskaNałecz a vizitat şi satul Brăviceni, locuitorii căruia au beneficiat, de asemenea, de finanţare poloneză în cadrul unor poriecte de dezvoltare rurală. Polonia a susţinut 34 de proiecte de dezvoltare a inovaţiilor, implementate de fermierii din R.Moldova. Autorităţile poloneze consideră că standardele europene vor con-

tribui la dezvoltarea localităţilor rurale, urbane şi a democarţiei în general, după Summitul de la Vilnius fiind momentul potrivit pentru R.Moldova pentru a seta o agendă europeană realistă. “Europa nu vrea să piardă Moldova, de aceea procesul de asociere trebuie să fie mai mult politic decât pur birocratic”, a declarat Katarzyna Pełczynska-Nałecz. Ea a avut şi o întrevedere cu omologul său de la Chişinău, ministrul-adjunct de Externe Valeriu Chiveri, unde a discutat despre procedurile ulterioare de implementare a standardelor europene în diferite domenii, prevăztute de Acordul de asociere, inclusiv pentru stabilirea regimului liberalizat de vize. În 2013 Polonia a oferit R. Moldova circa 6,5 milioane de zloţi sub formă de asistenţă financiară. A.R.


Circ în tramvai Circ navem. Tramvai navem. Atâta avem

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

Psihiatrul la Parlament circ în tramvai  P.20

Foto: ok1.blogspot.com

/ / / / /

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\


20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

Circ în tramvai Psihiatrul la Parlament

Foto: epochtimes-romania.com

Lenin, vândut pe bucăţi Fragmente din statuia liderului bolşevic, Vladimir Lenin, dărâmată duminică de opozanţii regimului antieuropean de la Kiev, sunt scoase de vânzare pe mai multe site-uri ucrainene. Preţul de pornire e de 6,25 de euro per kg din acel monument, scrie antena3.ro. „Vindem un fragment din ultimul Lenin de la Kiev. Preţul fragmentelor depinde de greutate şi de partea corpului din care provin. Mâna costă 1 000 de hrivne (120 USD), o parte a braţului - 90 USD”, se spune în unul dintre anunţuri. Despre capul fondatorului statutului sovietic se spune că „acesta nu are preţ”. „Pune-le un preţ”, se arată într-un anunţ, care oferă la 50 de hrivne 1 kg (6,25 USD) bucăţi din monument. Statuia lui Lenin, operă a sculptorului Serghei Merkurov, era amplasată în Piaţa Basarabiei. Ea a fost dărâmată de un grup de manifestanţi cu ajutorul unor cabluri de oţel. Circa 30 de persoane mascate au încercuit statuia cu o coardă, pe care au fixat-o de copacii din apropiere, dărâmând monumentul şi strigând „Jos, parazit comunist!”. Poliţia a deschis un dosar penal în acest caz.

CNA pe capul judecătorilor Directorul CNA, Viorel Chetraru, a declarat, în cadrul unei conferinţe organizate pe tema combaterii corupţiei, că, în curând, instituţia sa va înregistra „evoluţii în domeniul luptei cu corupţia din sistemul judecătoresc”. Directorul CNA susţine că deja au fost înregistrate unele rezultate, după ce, prin modificarea legislaţiei, a fost eliminată imunitatea magistraţilor. „Trei magistraţi au fost deja reţinuţi în flagrant sub bănuiala de corupere, iar alte şase procese penale sunt în derulare. Cifrele nu sunt mari, la prima vedere, dar ele reprezintă un pas important pe care CNA, împreună cu colegii din Procuratură şi Justiţie, îl face în domeniul luptei cu corupţia din sistemul judecătoresc”, a spus Chetraru. În 2013, potrivit acestuia, CNA a intentat circa 400 de dosare. Din totalul cauzelor penale de corupţie, peste 60% din cauze au fost pornite în privinţa conducătorilor de diferit rang. În acest an, instanţele judecătoreşti au pronunţat 61 de sentinţe de condamnare în privinţa a 63 de persoane pe cauzele penale instrumentate de CNA.

Site rusesc, cu sediul la Chişinău, oferă asasini şi bătăuşi la comandă Un site rusesc care oferă „asasini în chirie” continuă să funcţioneze, deşi s-a spus că a fost blocat în urma plângerii deputatului moscovit Ruslan Gattarov, care a declarat că este victima respectivului portal. Site-ul este înregistrat pe numele unei firme din China, dar este găzduit în R. Moldova, scrie Libertatea.ro. Autorităţile ruse spun că pagina web pentru comandarea omorurilor şi bătăilor oferă un şir lung de servicii, iar preţurile pornesc de la 1.100 USD, în funcţie de preferinţele celui care face „comanda”. Poliţia rusă susţine că a blocat accesul la acest site, care oferea potenţialilor clienţi servicii precum „distrugere fizică”, „luarea unei persoane în pădure pentru discuţii” şi „aranjarea oaselor” sau „spargerea dinţilor”. Oferta e prezentată într-un limbaj specific. Astfel, serviciul de „aranjare a oaselor” presupune întâlnirea cu „obiectul”, legarea acestuia, punerea în portbagaj şi deplasarea spre zone îndepărtate pentru o discuţie sau o bătaie. MAI de la Chişinău nu a comentat această ştire.

/ / / / /

Deputaţii, ocupându-se în serios de legislaţia R.Moldova, au înţeles că au obosit de atâta muncă pentru binele poporului şi, pe fundal de oboseală cronică, reacţionează greşit – unii înjură, alţii dau din pumni, alţii – din picioare, alţii din tot corpul, alţii fumează, beau, preacurvesc. Toate de la muncă suprasolicitantă li se trage. S-a decis realizarea unei evaluări a stării psihice, morale şi spirituale în Parlament. Pentru că e perioadă de post, s-a luat hotărârea ca să fie invitat mai întâi un preot specializat în spovedanii politice. A fost trimisă o telegramă la Mitropolie, unde a fost desemnat Anatol Cibric ca spoveditor de serviciu, fiind trimis la Parlament cu maşina mitropolitului cea mare cu numere guvernamentale, în care au încăput şi câteva femei din cor. Când a intrat Cibric în Parlament, a descoperit că din cadelniţa sa a prins a ieşi fum fără foc. Cibric a zis că e lucrarea lui necuratu’, ascuns în sânul deputaţilor proeuropeni. Proeuropenii au sărit cu gura că numai comuniştii au experienţă de a aprinde focul în Parlament fără scânteie, că aşa l-au aprins şi în 2009. Proeuropenii au decis să-l alunge pe Cibric cin Parlament, cu tot cu comunişti, cât n-au aprins Palatul Republicii. Comuniştii strigau că n-ar strica să ardă Palatul cu tot cu proeuropeni, căci ei alte

     Avocatul „vedetă”, de la reforma justiţiei, în Consiliul procurorilor? Avocatul care, acum câteva luni, devenise „celebru” datorită faptului că i-a dăruit, în faţa camerelor de luat vederi, soţiei sale, fiică de deputat, un automobil de lux, revine în atenţia publicului. După ce, din cauza ineficienţei sale, a fost exclus din Consiliul de reformare a justiţiei penale, acum, avocatul s-ar vrea în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. „cu cele mai bune intenţii”, Mânzat îşi adună acum dosarul pentru a-l depune la concursul anunţat oficial.     Formuzal vrea proiecte în Polonia Mihail Formuzal a

metode de a-şi anihila oponenţii politici nu mai au. Fie de ciudă antieuropeană, fie de avânt comunist, luaseră foc şi obrajii lui Eduard Muşuc. Cibric a dat să îl stropească cu agheasmă, dar cum agheasma era din apă minerală românească Dorna, obrajii comunistului s-au aprins şi mai tare. Cibric a ieşit din Parlament fumegând, de-au început a tuşi şi spevcile din maşina mitropolitului. Deputaţii, aprinşi de furie, au început să se stropească reciproc cu apă Dorna ca să se stingă. Voronin încurca intenţionat sticlele de apă cu scrumi-

erele şi le arunca în sus la 2 metri, poate l-a atinge pe Marian Lupu. L-a atins din greşeală pe moldovanul Iurie Muntean la tâmplă. Muntean a crezut că l-a lovit vreun deputat cu paşaport românesc şi i-a luat la pumni pe toţi acei pe care îi consideră români. Era să îl lovească şi pe Marian Lupu, dar acesta a strigat repede parola: „Moldovan, bl..di”. S-a creat un haos de neimaginat. Streleţ s-a descheiat la sacou şi i-a zis lui Muntean: „Trage, vreau să mor român!” Mihai Ghimpu a intervenit ca jurist şi a zis că Streleţ e nume rusesc. Deputaţii Petkov

şi Starîş transmiteau în direct la televiziunile ruse comentarii despre cum semnarea tratatului cu UE a tulburat minţile coaliţiei. Liliana Palihovici şi Corina Fusu priveau dintr-o parte haosul masculin şi au zis între ele: „Toţi sunt nebuni de legat!”. Deputatul Anatol Arhire de la Ungheni, auzind ce zic femeile, şi-a amintit că are un vălătuc de sârmă ghimpată de la Prut, bună de legat deputaţii. În acel moment pe lângă Parlament trecea psihiatrul şi ex-deputatul Ion Răzlog. A privit puţin învălmăşeala din legislativ şi şi-a dat seama că e vorba de un caz clinic-colectiv. A chemat specialiştii specializaţi. Igor Corman, garantul ordinii din Parlament, a strigat de la tribună ordinea de consultare la psihiatru: grupul I - deputaţii care aplică violenţa fizică, grupul II – deputaţii care aplică violenţa verbală, grupul III – deputaţii care nu se regăsesc in primele două grupuri. Deputatul Candu a întrebat dacă se poate să se consulte mai întâi la Plahotniuc şi pe urmă la specialist. Răzlog i-a arătat o cămaşă cu mâneci lungilungi. S-a recurs la cel mai banal exerciţiu de hipnoză. Psihiatrul vorbea de la microfonul 3: „Vin alegerile. Oamenii vor alege pentru cine să voteze. Oamenii vor vota pentru deputaţii cuminţi şi deştepţi”. Toţi deputaţii au făcut feţe cuminţi şi deştepte. Cibric a fost gelos pe psihiatru.

... în gura târgului venit de la Comrat la Chişinău, ca să participe la o expoziţie organizată de Ambasada Poloniei. El avea în buzunar o listă de proiecte pe care ar intenţiona să le implementeze în acest important stat european. O dificultate, însă, pare a fi lipsa cunoştinţelor de limbă poloneză, engleză, franceză sau de oricare altă limbă de circuit internaţional. După eveniment, şi-a zis că va depăşi, cumva, acest impediment.    Declaraţia PCRM scrisă la Moscova Partidul Comuniştilor din R. Moldova a semnat o declaraţie comună cu partidul comuniştilor din Trasnistria, în care condamnă acţiunile opoziţiei de la Kiev. „O bandă

de huligani devastează clădirile administrative, distrug monumentele de cultură, snopesc în bătăi reprezentanţii forţelor de ordine”, se spune în declaraţia citată. Potrivit unor surse avizate, declaraţia a fost scrisă la Moscova şi expediată prin fax la PCRM.    Dodon pleacă la Kiev? Potrivit unor persoane apropiate liderului socialist, în zilele următoare, Igor Dodon planifică o deplasare la Kiev, pentru a-i susţine pe protestatarii de pe Euromaidan. El a decis să plece, după ce mai mulţi lideri politici de la Chişinău au plecat încolo sau au adresat mesaje de susţinere a protestelor.

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

O fi înţeles, probabil, că e o modă, un trend, pe care el, fiind lider de partid, nu vrea să-l rateze.    Vacanţă la mare Mark Tkaciuk a decis să sfideze orice tradiţie de vacanţă parlamentară şi nu mai insistă să plece iarna la schiat. El a fost văzut în căutarea unor oferte de odihnă la mare, pe vreun litoral exotic. El le-a spus apropiaţilor săi că nu e o glumă şi că, într-adevăr, vrea la mare de Revelion. Câteva agenţii turistice se întrec cu ofertele, în speranţa că Tkaciuk va momi cu sine şi alţi colegi de partid.     

Le ge nd ă.

circus novitas

un simplu zvon mai mult decât un zvon zvon cu sâmbure de adevăr zvon cu aere de adevăr zvon mai mult decât veridic


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 21

Circ în tramvai horoscop Berbec Berbecii vor avea o săptămână mai neobişnuită în ceea ce priveşte atitudinea faţă de cei din jur. Vor fi mai sensibili, mai intuitivi, mai toleranţi, iar această stare va stârni uimirea celor apropiaţi. Această schimbare le va aduce şi unele avantaje la locul de muncă, ei beneficiind de mai multă simpatie şi deschidere faţă de proiectele pe care le susţin. Taur Taurii vor avea o săptămână productivă sub aspect financiar. Vor obţine bani uşor şi repede, folosindu-se mai mult de puterea de convingere, decât de muncă. Ambiţiile lor materiale vor începe să se concretizeze. Atenţie, totuşi, cei care se gândesc să facă investiţii ar fi bine să se abţină şi să facă economii acum. Gemeni Săptămâna voastră va fi dedicată iubirii. Lista cadourilor de sărbători va începe şi se va sfârşi cu persoana iubită. Din fericire, astrele îi vor favoriza pe Gemeni şi pe plan financiar, aşa că generozitatea lor va putea lua forme concrete. O propunere profesională tentantă apare la orizont. Nu va fi vorba de sume mari, ci de multă stabilitate. Caricatură: Alex Dimitrov

*** Doctorul, completând un certificat de deces, scrie în dreptul alineatului „Cauza morţii”: subsemnatul. *** - Ce e mai bine să fii? Medic uman sau veterinar? - Veterinar, deoarece atunci pacienţii nu te cheamă când nu au nimic. *** La un accident rutier, şoferul salvării: - Păcat că nu a murit, că morga e la doi paşi, pe când spitalul e la 5 kilometri. *** Într-un laborator, doctorul îi cere asistentului: - Dă-mi sticla cu diacetilamidonapidol! - E goală, domnule doctor. - La naiba! Iar mi-au băut coniacul! *** Doi pereţi vorbesc: - Ne întâlnim la colţ... *** La teatru, unde se joacă o piesă poliţistă, o spectatoare sare în sus, strigând: - Unde este ucigaşul? La care o voce din spatele ei îi dă replica: - În spatele dumitale, dacă nu te aşezi imediat! *** În apartamentul unei familii care în iarna asta a cerut decuplarea de la centrala care furniza energie termică şi electrică, un reporter întreabă: - Ce faceţi dacă vă este frig? - Ne strângem în jurul lumânării. - Dar dacă este foarte frig? - Ne apropiem şi mai mult de ea. - Dar dacă este ger cu temperatură sub -20° C?

- În acest caz, aprindem lumânarea... *** Într-un castel medieval, ghidul îi conduce pe turişti pe nişte scări întortocheate, coborând tot mai jos şi mai jos. Undeva, la capătul labirintului, apare o uşă pe care scrie „Camera de tortură”. Intră cu toţii; înăuntru o mulţime de schelete, unele mai noi, altele mai vechi... Turiştii întreabă: - Ale cui sunt rămăşiţele? Ghidul răspunde: - Legenda spune că aici şi-au găsit sfârşitul turiştii care n-au dat bacşiş ghidului... dar asta este doar o legendă... *** Dumnezeu mi-e martor că sunt nevinovat, spune inculpatul. - Îmi pare rău, spune judecătorul, dar am încheiat deja audierea martorilor. *** Om de ştiinţă renumit. Vin nişte oaspeţi în vizită. Când intră în cameră, observă că deasupra patului are o potcoavă. - Cum se întâmplă aşa ceva? Doar nu sunteti supersţitios? - Nicidecum, dar mi-a zis cineva că îi ajută şi pe cei care nu cred în superstiţii. *** Deviza avocatului: un om este nevinovat până demonstrează că nu mai are bani... *** Un student e la examen şi nu prea ştie. Profesorul îi zice: - Măcar ştii ce-i ăla examen? - Da, este atunci când doi oameni inteligenţi vorbesc între ei. / / / / /

- Şi dacă unul dintre ei este idiot? - Celălalt nu ia examenul. *** - Grozav aş vrea să zbor pe Lună în timpul tezelor! - De ce? - Acolo orice materie este de şase ori mai uşoară! *** Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună. dar e identică cu cea a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici? întreabă profesorul. - Că şi a lui e foarte bună. *** - Chiar credeţi că meritam eu să-mi puneţi nota unu, domnule profesor? - Ce să fac, dacă alta mai mică nu există? *** Oră de dictare în clasa a patra. Mircea îi şopteşte colegului: - Auzi, Alecule, scriem deja de un sfert de oră. Nu crezi că ar fi cazul să mai punem şi vreo virgulă? *** Profesorul se străduieşte să lămurească elevilor proverbul “Drumul cel mai scurt e şi cel mai bun”. - Tata zice că nu-i aşa! spune un elev. - Zău? Şi ce meserie are tatăl tău? - Şofer de taxi. *** - Câte continente sunt? întreabă profesorul. - Cinci. - Numără-mi-le! - 1, 2, 3, 4, 5. *** Ambasadorul URSS în vizită la Casa Albă. La intrare, şoferul american cu cel rus aşteaptă... Să-şi omoare vremea, îşi laudă

rusul Volga, americanul Cadillacul. Nu ajung la înţelegere şi fac concurs de maşini. Bineînţeles, Volga e mult în urma Cadillacului. A doua zi, mare editorial în Pravda cu titlul: “În America, concurs de maşini, unde Volga noastră e pe locul doi, iar americanii, penultimii”. *** Şeful poliţiei îl cheamă pe agentul care avea sarcina să urmarească un infractor bănuit de crimă şi pe care îl pierduse. - Cum ţi-a scăpat? - A intrat la cinema. - Şi de ce nu ai intrat după el? - Eu văzusem filmul cela de mai multe ori *** Un tip, la braţ cu o domniţă supermodel, intră în unul din cele mai scumpe magazine de blănuri. - Arătaţi-mi cea mai scumpă haină de blană pe care o aveţi în vânzare. Vânzătorul, bucuros, pleacă şi se întoarce cu o haină extraordinară din blană de tigru siberian. - Acesta este cel mai scump articol al nostru şi costă 20 de mii de euro – spune vânzătorul. - Nicio problemă! Imediat vă scriu un cec. - Foarte bine, dar deoarece azi este sâmbătă şi nu putem confirma cecul la bancă, o să veniţi luni să ridicaţi haina. Pleacă ei, iar luni bărbatul vine la magazin. Văzându-l, vânzătorul a izbucnit: - Ar trebui să vă fie ruşine să mai veniţi pe aici! Contul dvs. este gol! Tipul, zâmbind, îi întinde 20 de euro şi zice: - Am venit doar să-ţi mulţumesc pentru una din cele mai frumoase seri din viaţa mea.

Rac Pentru Raci urmează o săptămână în care totul le va merge la fix. Vor fi oamenii potriviţi la locul potrivit şi vor spune exact ceea ce trebuie, atunci când trebuie. Această sincronizare perfectă le va aduce câstiguri nesperate pe plan profesional, s-ar putea chiar avansări în funcţie. Vor primi nişte veşti bune în legătura cu nişte bani. Leu Săptămâna Leilor stă sub semnul succesului. Şarmul lor binecunoscut le va aduce avantaje nesperate pe plan social: prieteni noi, numeroase relaţii utile, multe momente plăcute. Cum perioada este propice schimbărilor profesionale, ar fi recomandat ca Leii să-şi folosească acest capital de simpatie pentru a avansa sau pentru a obţine beneficii. Fecioară Fecioarele au în faţă o săptămână dificilă sub aspect profesional: multă nesiguranţă, emoţii şi gânduri negre. În realitate, lucrurile nu stau chiar atât de rău, însă vor fi puse în situaţia de a munci mai mult pentru a-şi demonstra meritele. Vor primi bani sub forma unui împrumut şi îşi vor putea realiza nişte planuri pe termen scurt. Balanţa Prietenia va fi cuvântul-cheie pentru Balanţe în această săptămână. Multe din realizările lor vor fi legate de prieteni. Profesional, o recomandare din partea unui apropiat le va ajuta să-şi atingă mai repede scopurile. În ceea ce priveşte banii, vor avea un noroc nesperat care le va stabiliza bugetul, dacă se abţin de la cheltuieli extravagante. Scorpion Scorpionii au mari accese de generozitate în această săptămână, vor fi chiar mână-spartă când vine vorba de a-i răsfăţa pe cei dragi. Din păcate, bugetul nu va fi în acord cu această dărnicie exagerată. Banii întârzie să vină şi apar multe nemulţumiri din această cauză, inclusiv încurcarea unor planuri importante. Săgetător Veşti bune pentru Săgetători: în săptămâna ce urmează, se anunţă multe drumuri în interes profesional. Se ştie că nativilor acestei zodii nu le place să stea locului, aşa că vor fi încântaţi de orice motiv de călătorie. Cu banii vor sta de la bine la foarte bine şi îşi vor putea permite toate mofturile. Capricorn Capricornii vor socializa mult în această săptămână, ocazie cu care vor afla multe bârfe... unele care îi privesc direct. Cineva din anturaj nu îi vorbeşte de bine. Profesional, nu sunt prea multe noutăţi la orizont, cu excepţia unei discuţii fructuoase mai spre sfârşitul săptămânii. Veşti bune în privinţa banilor. Vărsător Vărsătorii vor fi nevoiţi să dea dovadă de multă stăpânire de sine în zilele care urmează. Vor apărea multe obstacole în calea lor, mai ales la serviciu, şi adesea se vor afla pe punctul de a exploda. Trebuie să se controleze, pentru că lucrurile se vor rezolva, într-un final, în avantajul lor. Peşti Pentru Peşti nu urmează o săptămână prea bună sub aspectul stării psihice. Vor simţi nevoia să se închidă în ei înşişi, vor fi mai repeziţi şi mai intoleranţi cu cei din jur, uneori chiar agresivi. Deşi sunt consideraţi maleabili şi supuşi, în orice Peştişor stă ascuns un piranha, iar cei din jur vor simţi acum pe pielea lor acest lucru.

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\


22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

programe tv LUNI, 16 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Baştina. Magazin agricol 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.10 Meteo 08.15 Bună dimineaţa! 09.00 ŞTIRI (rus.) 09.10 AGRODOLCE. Ep. 64 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 53 10.30 Reporter de gardă 11.00 Bună seara! 12.00 Lumea în reportaje 12.30 Ştiinţă şi inovare 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi 14.05 SECRETARUL. Ep. 116 14.50 „Speranţă pentru viaţă” 15.00 TEORIA IMPROBABILITĂŢII 15.30 ATLASUL LUMII ANIMALE 15.55 La drum 16.25 Fotbal non stop 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 54 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Accente economice 20.25 Vectorul European 21.00 ŞTIRI 21.25 AGRODOLCE. Ep. 65 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.15 Meteo 22.20 Portrete în timp 22.50 Cultura azi 23.35 CRIMINI. Film artistic TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 09.00 Prinţesa Ja Myung 10.30 Ora regelui 11.25 Profesioniştii 12.20 In grădina Danei 12.50 Studio Fotbal 13.00 Fotbal. LC 2013-2014 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Vreau să fiu sănătos! 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Întrebări şi răspunderi. 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 Distractis - Distilat de comedie 22.00 Charlot pompier 22.30 Biziday 23.30 Maşini, teste şi verdicte 24.00 Nocturne 01.00 Exclusiv în România

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tanar si nelinistit, ep.4637 15:00 MasterChef Proba celebrității 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 21:00 În Profunzime cu L. Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.10, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

Marţi, 17 decembrie Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Cuvintele credinţei 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.10 Meteo 08.15 Bună dimineaţa! 09.00 ŞTIRI (rus.) 09.10 AGRODOLCE. Ep. 65 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 54 10.30 Moldovenii de pretutindeni 11.00 Accente economice 11.30 Baştina. Magazin agricol 12.15 La noi în sat 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi 14.05 Filmele săptămânii 14.10 SECRETARUL. Ep.117 14.55 Filmele săptămânii 15.00 Colecţia design 15.35 Secretul unui whisky deosebit 16.30 Unda Bugeacului 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 55 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.30 Meteo Business review 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 21.00 ŞTIRI 21.15 Meteo Business review 21.25 AGRODOLCE0. Ep. 660 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 Dialog social 22.40 Filmul „Balonul” 23.40 Euromaxx. DW. Germania TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 Ia-mă acasă de Crăciun! 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 Distractis - Distilat de comedie 11.30 Charlot pompier 12.00 Maşini, teste şi verdicte 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Superconsumatorul 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.10 Între bine şi rău 22.30 Biziday 23.30 Situaţia 01.20 Interes general

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cum să fii bărbat 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Tânăr şi neliniştit, ep.4638 15:00 Film: Căsătorie de Crăciun 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 MasterChef Proba celebrității 23:00 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:30 Serial: Dexter, ep.11 , an 8 00:30 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:00 O seară perfectă Jurnal TV

Miercuri, 18 decembrie Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Unda Bugeacului 06.45 Cinemateca universală 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.10 Meteo 08.15 Bună dimineaţa! 09.00 ŞTIRI. (rus.) 09.10 AGRODOLCE. Ep. 66 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 55 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Moldova în direct 12.00 Cultura azi 12.45 Tezaur 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi 14.10 SECRETARUL. Ep. 118 14.55 Fii tânăr! 15.40 Videoteca copiilor. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Svitanokogovaia, L. Florea) 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 56 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 21.00 ŞTIRI 21.15 Meteo Business review 21.25 AGRODOLCE. Ep. 67 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.15 Meteo 22.20 Avangaraj 23.20 Euromaxx. DW. Germania 23.50 ŞTIRI TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 Ia-mă acasă de Crăciun! 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 Între bine şi rău 12.30 Vreau să fiu sănătos! 13.00 Opre Roma - Ora romilor 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Regele Geunchogo 18.05 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 Dosar România 22.00 Dispăruţi fără urmă 22.30 Biziday 23.30 Delicatesele lui Shakespeare 01.00 Garantat 100%

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Căsătorie de Crăciun (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tânăr şi neliniştit, ep.4639 15:00 Film: Ce n-a văzut Parisul! 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica, ep.11 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.12, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

Joi, 19 decembrie Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Svitanok 06.45 Cinemateca universală 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.10 Meteo 08.15 Bună dimineaţa! 08.30 Domnului să ne rugăm. 09.30 AGRODOLCE. Ep. 67 10.45 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 56 10.45 Tezaur 11.00 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi 14.10 SECRETARUL. Ep. 119 14.55 Ştiri pozitive 15.15 Erudit cafe 16.00 Părinţi şi copii 16.30 Sub acelaşi cer 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 57 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.30 Meteo Business review 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 20.50 Super – loto „5” din „35” 21.00 ŞTIRI 21.25 AGRODOLCE. Ep. 68 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.15 Meteo 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă 23.05 MĂREŢUL HAR TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 Ia-mă acasă de Crăciun! 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 Dosar România 11.30 Dispăruţi fără urmă 12.00 Europa mea 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Dispăruţi fără urmă 18.15 Maşini, teste şi verdicte 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Ora de business 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 O dată-n viaţă 24.00 Legenda vişinie 00.35 Distractis - Distilat de comedie 01.30 Europa mea

ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ce n-a văzut Parisul! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Tânăr şi neliniştit, ep.4640 15:00 Film: Secrete din trecut 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 Film: New York Taxi 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Serial: Tanti Florica, ep.12 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

Vineri, 20 decembrie Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Sube acelaşi cer 06.45 Legendele muzicii 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa! 08.00 ŞTIRI 08.10 Meteo 08.15 Bună dimineaţa! 09.00 ŞTIRI. (rus.) 09.10 AGRODOLCE. Ep. 68 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 57 10.30 Un sfert de vorbă 10.50 Filler: Cum e correct? 11.00 Moldova în direct 12.00 Dor 12.30 Poftiţi la masă 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi 14.10 SECRETARUL. Ep. 120 14.55 Euromaxx. DW. Germania 15.25 Ring Star. Concurs muzical 16.30 Stil nou 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ. Ep. 58 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.30 Meteo Business review 19.40 Poveste 19.55 Bună seara 21.00 ŞTIRI 21.15 Meteo + Business review 21.25 AGRODOLCE. Ep. 69 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.15 Meteo 22.20 Fii tânăr! 23.05 SIMULATORII. Ep. 14 TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 Ia-mă acasă de Crăciun! 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 37°C 11.20 ANDOnevralgicul de sâmbătă 12.00 România deşteaptă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie 13.25 M.A.I. aproape de tine. 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Calea europeană 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.10 Prizonierul spaniol 23.10 Che 01.25 Minunile naturale ale Europei

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Secrete din trecut (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Tânăr şi neliniştit, ep.4641 15:00 Film: New York Taxi (r) 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 Film: Singur acasă 3 22:45 Box 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

Sâmbătă, 21 decembrie Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Civilizaţia chineză 07.55 Filmele săptămânii 08.00 Festivalul “Maria Tănase” 09.00 TEORIA IMPROBABILITĂŢII 09.30 ATLASUL LUMII ANIMALE 09.55 Filmele săptămânii 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Arts 21. DW. Germania 11.00 Casa mea 11.30 Stil nou 12.00 În Premieră 13.00 Ştiri pozitive 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil 13.40 2013 - Anul Spiridon Vangheli 15.00 Ziua Poliţiei Naţionale 16.00 Euroboxx. DW. Germania 16.30 Portrete în timp. N. Costenco 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Art Club. (rus.) 17.50 Cinemateca universală 18.05 Filmele săptămânii 18.10 Erudit cafe 19.00 MESAGER 19.30 Meteo 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 20.50 Filmele săptămânii 21.00 ŞTIRI 21.15 Meteo 21.25 Destine de colecţie 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.15 Meteo 22.20 CRIMINI 00.00 ŞTIRI TVR 1 06.00 Oameni care au schimbat Lumea 06.10 Exclusiv în România 06.55 Zestrea românilor 07.30 Dosar România 08.30 Clubul desenelor animate 09.00 Viaţa dublă a lui Eddie McDowd 10.00 Beneficiar România 10.35 Garantat 100% 11.30 Magazin Mondial FIFA 2014 12.00 Tezaur folcloric 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal 14.35 37°C 15.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15.30 37°C 16.00 De la A la infinit 17.00 Gala persoanelor cu dizabilităţi 18.50 Teleenciclopedia 20.00 Telejurnal 21.10 Castele din cărţi de joc 23.10 Che 01.25 Profesioniştii...

ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 I like IT ● Moș Crăciun există! 11:30 În Profunzime cu L. Bogza (r) 13:00Stirile PRO TV 13:15 Teleshopping ● Moș Crăciun există! 13:30 Film: O zi perfectă 15:15 Film: Eroi de rasă 16:45 Film: Singur acasă 3 (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Vocea României 01:00 O seară perfectă Jurnal TV

Duminică, 22 decembrie Moldova 1 06.05 ŞTIRI 06.15 Apa, aurul albastru 07.15 Cuvintele Credinţei 08.00 Filmele săptămânii 08.05 Portrete în timp 08.40 Dialog social 09.00 Poftiţi la masă 09.30 Colecţia design 10.00 Ring Star 11.00 Părinţi şi copii 11.35 La datorie. Panoramic militar 12.00 Focus. Magazin TV 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Jungla apei dulci 14.00 Baştina. Magazin agricol 14.45 Tezau 15.05 În glumă şi în serios 16.30 Lumea în reportaje 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18.50 Filmele săptămânii 19.00 MESAGER 19.30 Meteo 19.35 Poveste 19.50 Viaţă, tare dragă-mi eşti 21.00 ŞTIRI 21.20 Săptămâna sportivă 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.15 Meteo 22.20 Viaţă, tare dragă-mi eşti 23.20 Global 3000. DW. Germania 23.50 ŞTIRI 00.00 SIMULATORII. Ep. 14 TVR 1 06.00 Teleenciclopedia 06.55 Zestrea românilor 07.30 Universul credinţei 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei 09.25 Ia-mă acasă de Crăciun! 09.30 Pro patria 10.00 In grădina Danei 10.35 Viaţa satului 11.50 Minutul de agricultură 12.00 Viaţa satului 13.00 Ultima ediţie 13.55 Ia-mă acasă de Crăciun! 14.00 Telejurnal 14.30 Superconsumatorul 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 20.00 Telejurnal 22.00 Preţuieşte viaţa! 24.00 Garantat 100% 01.00 Duminica în familie

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani ● Moș Crăciun există! 11:15 Film: O zi perfectă (r) 13:00 Știrile PROTV ● Moș Crăciun există! 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 23:00 Film: Misiune de recuperare 00:45 O seară perfectă Jurnal TV

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Teleshopping 10:00 În timp ce tu dormeai 11:45 Păpuşefii 12:00 Ora expertizei 13:30 O familie modernă 14:00 Mesaje de dincolo 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale 20:30 Furia titanilor 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano 00:00 Prietenie pe muchie de cuţit 00:45 Amor la distanţă 02:30 Furia titanilor

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Bestii legendare, ep.5 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 O familie modernă 14:00 Mesaje de dincolo 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale 20:30 Capcana Viitorului 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano 00:00 Prietenie pe muchie de cuţit 00:45 Animalul 02:30 Capcana Viitorului

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Bestii legendare, ep.6 10:45 Paparazzi 11:30 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 O familie modernă 14:00 Mesaje de dincolo 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale 20:30 Un an bun 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano 00:00 Prietenie pe muchie de cuţit 00:45 Contele de Monte Cristo 03:00 Un an bun

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Documentar Himalaya 10:45 Asfalt de Moldova 11:30 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 O familie modernă 14:00 Mesaje de dincolo 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Bones 17:15 Emisiunea Veranda 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale 20:30 Cabinetul din Umbră 22:25 Leacuri pentru neamuri 23:00 Clanul Soprano, ep.12 00:00 Prietenie pe muchie de cuţit 00:45 Film The Wings of the Dove 02:30 Cabinetul din Umbră

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport) Jurnal 06:30 Deşteptarea! 07:05 Deşteptarea! 08:05 Deşteptarea! 09:00 Dr. House 09:45 Doc. Deceniu de descoperire 10:45 Patrula Jurnal TV 11:45 Pastila de ris 12:00 Ora expertizei 13:30 O familie modernă 14:00 Mesaje de dincolo 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, ep.15 16:45 Teleshopping 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 19:50 În mintea criminalului, ep.3 20:30 Film Jaful perfect 22:30 Zbor de Fluture 00:30 Прямой Разговор 02:00 Film Furios şi iute 4

06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Film Richie Rich 08:00 Deşteptarea de week-end 08:55 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Happy Feet 2: Mumble Dansează Din Nou 11:45 Razboiul stelelor Amenintarea fantomei 13:55 Earth TV 14:00 A fost odată ca niciodată, ep.15 14:45 Garfield 2 15:55 Teleshopping 16:10 Ella Fermecata 18:00 Patrula Jurnal TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Şapte suflete 21:30 Păpuşefii 21:45 Film Pulp Fiction 00:15 Film Mai furios, mai iute 02:00 Film Şapte suflete

06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Cainii zapezii 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 11:00 Doc. Vacation St. Moritz 11:30 Star Wars: Episodul II Atacul Clonelor 14:00 A fost odată ca niciodată, ep.16 14:45 Clopoţica şi aventurile ei în lumea oamenilor 15:45 Teleshopping 16:00 Concert Laura Pausini 18:00 Paparazzi 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Hoţul de cuvinte 21:15 Ora de ras 22:15 Film Ucide-i cu tandreţe 00:00 Film Furios şi iute: Tokyo Drift 02:00 Film Hoţul de cuvinte

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Оттепель”. сериaл 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Оттепель”. сериaл 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Третья мировая”. сериaл 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Истина где-то рядом” 10:00 Пресс-конференция Президента Российской Федерации Владимира Путина. Прямая трансляция 13:00 Новости (с субтитрами) 13:15 “Жить здорово!” 14:10 “Модный приговор” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:15 “Время обедать!” 15:50 “Доброго здоровьица!” 16:50 “Истина где-то рядом” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 “Андрей Макаревич. Машина его времени” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:35 “Третья мировая”. сериaл 00:35 “Primele stiri” (rus) 00:50 Хоккей. Кубок Первого канала. Россия - Швеция

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:05 “Человек и закон” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:20 “Время” 21:40 “Moldova are Talent” 23:25 “Универсальный артист” 01:10 “Primele stiri” (rus)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 фильм “Остановился поезд” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:15 Teleshopping 13:35 “Охота на шпильках” 14:20 Фильм “Осенний марафон” 16:00 Хоккей. Кубок Первого канала. Россия - Финляндия 18:25 Премьера. “Галина Волчек. Новый образ к юбилею” 19:25 Юбилейный вечер Г. Волчек в театре “Современник” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” 23:35 “Успеть до полуночи” 00:10 “Что? Где? Когда?” 01:20 Хоккей. Кубок Первого канала. Чехия - Швеция

06:00 Новости 06:10 “Ефим Шифрин. Человек-костюм” 07:00 фильм “Неотправленное письмо” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии. “Романовы” 13:25 “Свадебный переполох” 14:05 “Ералаш” 14:35 “Народная марка” в Кремле 16:25 Хоккей. Кубок Первого канала. Россия - Чехия 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. 22:45 “Ледниковый период” 01:40 “Повтори!” Пародийное шоу


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

I 23

avizier

ANUNŢ cu privire la selectarea candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul profesorilor de drept titulari Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi asigură autoadministrarea judecătorească. Conform art. 3, alin. 3 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se numesc de către Parlament din rîndul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, selectaţi în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului în urma unui concurs public. La funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii poate candida profesorul de drept titular care corespunde cumulativ următoarelor cerinţe: a) deţine cetăţenia Republicii Moldova; b) are capacitate deplină de exerciţiu; c) are studii superioare juridice; d) la momentul numirii desfăşoară activitate didactică în instituţii superioare de învăţământ în ştiinţe juridice; e) are o experienţă de cel puţin 5 ani în activitatea didactico-ştiinţifică; f) are o reputaţie ireproşabilă; g) cunoaşte limba de stat; h) nu are antecedente penale; i) la momentul numirii, nu este membru al vreunui partid politic; j) este apt din punct de vedere medical să exercite funcţia; k) cunoaşterea limbilor străine constituie un avantaj. Candidaţii urmează să depună un dosar de participare la concurs care include următoarele documente: a) copia buletinului de identitate şi a fişei de însoţire; b) curriculum vitae; c) copia diplomei de studii superioare; d) copia carnetului de muncă; e) cazierul judiciar; f) certificatul medical de sănătate; g) dovada desfăşurării activităţii didactico-ştiinţifice (gradele didactice, titlurile ştiinţifice, lista publicaţiilor); h) declaraţia pe propria răspundere că nu este membru al vreunui partid politic; i) scrisoarea de recomandare din partea persoanelor care activează în domeniul jurisprudenţei şi/sau desfăşoară activitate didactico-ştiinţifică. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate notarial sau se prezintă împreună cu documentele originale pentru a se verifica veridicitatea lor. Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii vor depune dosarele în perioada 09 - 16 decembrie 2013, între orele 09:00-17:00 pe adresa: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 162 (sediul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare), bir. 1006. Termenul limită pentru depunerea dosarului este 16 decembrie 2013, ora 13.00. Dosarele depuse după termenul limită nu vor fi luate în considerare. Persoana responsabilă pentru recepţionarea dosarelor este Angela Dastic, tel: 0 22 26-81-88.

Compania MICROINVEST anunţă concurs pentru suplinirea postului vacant: MANAGER PARTENERI BUSINESS Principalele sarcini de muncă: Dezvoltarea portofoliului existent prin extinderea reţelei de colaborare cu diferite companii partenere; Promovarea produselor Companiei; Gestionarea activităţilor zilnice cu reţelele de companii partenere; Organizarea instruirii personalului din vînzări din cadrul companiilor partenere cu referire la produsele noi care urmează a fi introduse. Cerinţe faţă de candidat: Experienţă în vânzări şi negocieri; Experienţă în dezvoltarea relaţiilor cu partenerii business; Studii superioare economice sau alt domeniu relevant; Abilităţi remarcabile de comunicare; Cunoaşterea avansată a PC şi instrumentelor MS Office (Word, Excel); Cunoaşterea limbilor română şi rusă; Cunoaşterea limbii engleze constituie un avantaj. Compania oferă un pachet salarial motivant, bonusuri, oportunitatea dezvoltării unei cariere într-un mediu de profesionişti şi training-uri de specialitate. Persoanele interesate pot trimite CV, cu indicarea postului şi a sursei de informare despre postul vacant la adresa de e-mail: hrm@microinvest.md sau fax 022 25 00 21. Adresa bd. Renaşterii Naţionale 12, mun. Chisinau. Persoana de contact - Iulia Cornea, Specialist Principal Resurse Umane. Pentru interviu vor fi contactate doar persoanele selectate în baza CV-ului.

Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice CIVIS angajează operatori pentru realizarea chestionarelor în teren Cerinţe: Absolvent(a) studii medii (liceu) sau superioare; Persoană dinamică, cu abilităţi de comunicare; Responsabilitate; Cunoaşterea limbilor română şi rusa. Beneficii: Posibilitatea de a lucra part-time; Mediu de lucru profesional Persoanele interesate pot transmite CV la adresa de email:  petrov.anastasia@civis.md Doar persoanele selectate vor fi contactate.

Ai un mesaj pentru o persoană dragă? Vrei să transmiţi o felicitare cu ocazia zilei de naştere, a zilei nunţii sau cu ocazia unor sărbători profesionale?

Felicitare pentru Călăraş Lilia, or. Rezina 11 decembrie: Primeşte petala vieţii ca pe+o binecuvântare. Ea sa fie rod al bucuriei şi speranţelor. Credinţa şi iubirea să te însoţească pretutindeni. Iar împlinirea să o întâlneşti la fiecare pas. Steaua ocrotitoare să lumineze mereu asupra ta şi celor dragi ţie! La Mulţi Ani! de la s. Parcani, r. Soroca

Rubrica

FELICITĂRI de GARDĂ e deschisă pentru toate mesajele de bine.

CONCURS DE ANGAJARE Centrul de Reintegrare Socială a Tinerilor „CREDO” din or. Ungheni angajează psiholog (part-time). Cerinţe: Studii superioare de specialitate; Abilitati de comunicare; Spirit de organizare si initiativa; Disponibilitate pentru program prelungit; Abilitati de utilizare PC; Cunoaşterea limbii română şi rusă; Experienţa ca voluntar constituie un avantaj. CV-urile trimiteţi pe adresa: crst.credo@gmail.com până la data de 14 decembrie 2013. Pentru informaţii adăugătoare ne puteţi contacta la telefon: 0 236 2 31 15. Numai candidaţii selectaţi pentru interviu vor fi contactaţi.

Ministerul Justiţiei anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante: - consultant superior (pe perioadă determinată) în Direcţia reprezentare la CEDO; - consultant (pe perioadă determinată) în Direcţia apostilă, - consultant în Direcţia elaborare a actelor normative (2 unităţi); - şef Serviciu interpreţi şi traducători; - şef Serviciu protocol, informare şi comunicare cu mass-media; - şef Serviciu e-Transformare. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe pagina web www.justice.gov.md. Telefon de contact: 20-14-04, e-mail: natalia.graur@ justice.gov.md

Felicitare pentru Nadejda Călăraş, Valentina şi mama, or. Rezina 12 decembrie: Îţi doresc în calea vieţii să urci treptele iubirii, Şi pe drumul care-ai merge să-nflorească trandafirii. Natura-ntreagă azi te felicita, şi flori şi soare - toate ca-n poveste Eu îţi doresc o viaţă fericită şi visurile dragi să le-mplineşti! La Multi Ani! de la nana Valea de la s. Parcani, r. Soroca

Felicitare pentru Angelica Titioiu Drăgan, redactor prezentator la Radio Moldova 15 decembrie: Anii trec, şi-aşa mereu vor trece Dar nimic nu este în zadar. Fiecare clipă o petrecem Rupând filele uşor din calendar.O o urare astăzi vin să-ţi spun Să te aibă-n pază Dumnezeu. Să fii fericită-ntreaga viaţă Cu cei scumpi alăturea mereu. Orice zi trăită cu dulceaţă, Sănătate multă şi noroc. Să ai parte de iubire, de succes şi fericire! Să trăieşti mulţi ani cu demnitate Şi să fii cu sufletu-mpăcat! La Mulţi Ani! de la Valentina, mama, s. Parcani, R. soroca.


24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 47 (451) joi, 12 decembrie 2013

ultimA PAGINĂ Top 3 destinaţii speciale pentru vacanţa de iarnă Oraşele prezentate în acest articol se poate să nu fie cele mai spectaculoase destinaţii turistice, dar aspectul şi atmosfera lor în cel mai rece anotimp al anului ne-au convins ca merită un loc în top.

Filme româneşti la Gaudeamus Centrul Cultural Gaudeamus, în colaborare OWH studio şi 301 production, vă invită la prima reprezentaţie în faţa publicului din Moldova a filmelor româneşti „Afacerea Tănase” şi „Câinele Japonez” - două filme cutremurătoare, unele dintre cele mai bune şi mai sensibile filme româneşti din ultima vreme. Evenimentul se va desfăşura pe data de 12 decembrie, ora 18 00. “Câinele japonez” îl reprezintă pe bătrânul Costache Moldu, care şi-a pierdut soţia, casa şi agoniseala de-o viaţă în urma unei inundaţii. Fiind pus în faţa alegerii de a păstra sau nu pământul care i-a fost dat de către primarie, întoarcerea neaşteptată a fiului său, Ticu, din Japonia după foarte mulţi ani îl va ajuta să ia o decizie. Protagoniştii filmului “Afacerea Tănase” sunt doi şefi de stat: dictatorul Nicolae Ceauşescu şi François Mitterrand, ales preşedinte al Franţei de numai un an. O luptă dusă în culise de către serviciile secrete ale celor două state ţine spectatorii în suspans Biletele pot fi procurate în casele cinematografului.

Praga, Republica Cehă Capitala pragheză este plină de turişti extaziaţi în orice perioadă a anului, dar atmosfera de iarnă, turlele acoperite de zăpadă, aerul unui mileniu de istorie clasică europeană de pe străzile întortocheate alcătuiesc un oraş de poveste şi o destinaţie unică. Arhitectura impresionantă arată chiar mai bine sub o pătură de zăpadă, mai ales partea veche a oraşului, cu turnuri şi bolţi romanice şi cu noile lămpi de gaz ce luminează în noapte şi adaugă o nuanţă romantică oraşului. Nu rata în cursul plimbărilor Castelul Praga, cel mai mare complex medieval din Europa, Primăria şi Ceasul Astronomic, Podul Carol, Turnul Jindrisska, Catedrala Sf. Vitus, Podul Charles, Cartierul Evreiesc sau Palatul şi Grădinile Wallenstein. Oraşul are farmecul său şi este plin de obiective turistice. Poţi petrece câteva zile sau câteva luni şi tot nu te vei plictisi de atmosfera istorică şi arhitectura minuţioasă. Viena, Austria Viena este recunoscută pentru minunatele sale pieţe de Crăciun, atmosfera de sărbătoare ce dăinuie peste tot, sporturile de iarnă şi, desigur, sezonul de baluri din ianuarie şi februarie. Pănă la Cră-

Foto: wikipedia.org

ciun, cele mai frumoase locuri din Viena se transformă în pieţe de poveste. Standurile sunt pline cu decoraţiuni pentru bradul de Crăciun, cadouri, dulciuri şi bauturi specifice. Piaţa Primăriei Rathausplatz îmbracă mantia de sărbătoare, podoabele strălucesc în lumină, iar mirosul prăjiturilor specifice şi punch-ul fierbinte te cuceresc instant. Satul de Crăciun din Maria-Theresien-Platz, aflat între Muzeul de Istoria Artei şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, este locul perfect unde poţi găsi articole de artă populară şi idei originale de cadouri. Piaţa de Crăciun din centrul istoric, vechea Vienă, este o tradiţie în sine. Din

1772, aici se organizează pieţe de Crăciun, iar vizitatorii pot achiziţiona articole de artă populară, decoraţiuni, iesle tradiţionale de Crăciun şi obiecte de ceramică. Tromso, Norvegia Tromso este situat la 344 km deasupra Cercului Polar, multe dintre atracţiile oraşului fiind legate de poziţia sa geografică. Oraşul este considerat a fi capitala Arcticului şi este o destinaţie deosebită pentru sezonul de iarnă. În Tromso, temperaturile sunt mai ridicate decât în cele mai multe locuri situate la aceeaşi latitudine, datorită efectului de încălzire generat de Golful

Stream. Centrul oraşului Tromso conţine cel mai mare număr de case vechi din lemn din nordul Norvegiei, cea mai veche casă datând din 1789. Polaria este un muzeu în care vizitatorii pot afla multe lucruri despre regiunile polare şi formele de viaţă de acolo, cel mai faimos punct de atracţie al oraşului fiind Catedrala Arctică, datând din 1965. Tromso este vestit pentru faptul că aici pot fi observate Aurorele Boreale, un fenomen optic întâlnit în emisfera nordică. Spectacolul de culori de pe cer atrage curioşii în locurile specifice, oferindu-le o experienţă vizuală unică. http://infomoldova.net

Gala Drepturilor Omului 2013

Foto: Arhiva personala

Realizările remarcabile în domeniul drepturilor omului în R. Moldova în 2013 au fost premiate marţi în cadrul unei ceremonii festive, organizată de Naţiunile Unite cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, marcată anual la 10 decembrie. Ediţia din 2013 a inclus şase premii pentru realizări importante în domeniul drepturilor omului pe parcursului anului: Teatru-spălătorie, organizaţie independentă de teatru, premiat pentru expunerea inegalităţilor sociale, combaterea discriminării şi celebrarea diversităţii prin piese de teatru şi artă; Centrul “Speranţa”, una dintre cele mai importante organizaţii din Moldova, care se preocupă de drepturile şi incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi; Centrul de sprijinire şi dezvoltare a iniţiativelor civice “Rezonans” (Bender) a fost premiat pentru activităţile sale în domeniul drepturilor omului în regiunea transnistreană; Centrul de zi „Răsărit” (Străşeni) a fost premiat pentru acţiuni de protecţie a drepturilor persoanelor în etate; Nina Costiuc, primara satului Budeşti, a fost premiată pentru eforturile sale continue de îmbunătăţire a situaţiei drepturilor omului la nivel local; Olga Petica, activistă în domeniul drepturilor

omului, a primit premiul pentru perseverenţa şi angajamentul în apărarea şi promovarea drepturilor grupurilor vulnerabile. “O societate este puternică atunci când oferă protecţie celor care au cel mai mult nevoie de solidaritate. Atunci când drepturile celor vulnerabili sunt cel mai mult sprijinite, normele de drept sunt consolidate pentru fiecare şi noi toţi avem de câştigat”, a spus Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Moldova. (Sursa: Onu în Moldova)

ZdG nr. 451 [December 12, 2013]  

Ziarul de Gardă [The Guard's Newspaper] is weekly investigative newspaper from Moldova, Republic of. Since from July 29, 2004

Advertisement