Page 1

pagina 10 I exclusiv

R. Moldova europeană, post-Vilnius. Rezistăm? Nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

Violatorii de parcuri pagina 12 I reporter special

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Zeci de hectare de terenuri publice, aflate în parcuri, sunt folosite de persoane influente pentru construcţia unor case de milioane. circ în tramvai Viktor Ianukovici sapă un tunel spre Chişinău Reîntors de la Vilnius, Viktor Ianukovici a intrat în biroul său şi s-a închinat portretului lui Putin de deasupra fotoliului prezidenţial. Pagina 19 Deschise pe jumătate CNI a anunţat că, pe 19 decembrie, îşi va deschide uşile pentru „toţi cei care doresc să cunoască atmosfera de lucru a birourilor preşedintelui şi membrilor CNI”. Pagina 20

Concurs

14 premii pentru poştaşi

Concurs

P

oştaşii din localităţile care vor avea cel mai mare număr de abonaţi la ZdG pentru 6 şi pentru 12 luni ale anului 2014, pot participa la Concursul „14 premii pentru poştaşi”. Pentru a participa la concurs e nevoie să remiteţi la redacţie copiile abonamentelor la ZdG realizate pentru 6 sau 12 luni în localitatea Dvs. Plicul trebuie remis la redacţie până la 25 decembrie 2013, având următorul conţinut: copii ale abonamentelor perfectate pentru 6 sau pentru 12 luni ale anului 2014, numele şi datele de contact ale poştaşului. 14 poştaşi care vor demonstra că au realizat cel mai mare număr de abonamente la ZdG pentru anul 2014 vor fi premiaţi de redacţie. detalii în pagina 8

A

13.12.2013

pentru anul 2014

bonaţi-vă prietenii, colegii, iubiţii, părinţii, buneii, copiii, nepoţii, finii, naşii, învăţătorii, profesorii, elevii, primarii, medicii, poliţiştii, procurorii, miniştrii, liderii, eroii, idolii, chiar şi duşmanii.

ZdG oferă reduceri de preţ pentru toţi doritorii de a se abona la ZdG pentru anul 2014. La 13 decembrie este anunţată o zi specială cu reduceri de 10% la preţul unui abonament la ZdG. E o ocazie ideală să vă asiguraţi lectura ZdG pentru anul 2014. Un abonament la ZdG e şi un cadou inteligent pentru cei dragi, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Abonaţi-vă prietenii, colegii, iubiţii, părinţii, buneii, copiii, nepoţii, finii, naşii, învăţătorii, profesorii, elevii, primarii, medicii, poliţiştii, procurorii, miniştrii, liderii, eroii, idolii, chiar şi duşmanii. Abonaţi orice persoană care vrea să citească un ziar de investigaţii.


2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Politic

Summitul de la Vilnius continuă Petru Grozavu petru@zdg.md

Proprietarii căruţelor şi ai săniilor vor trebui să-şi înregistreze unităţile de transport, achitând la primării taxe de 40 de lei.

Ucraina şi UE au convenit să continue pregătirile Ucraina şi UE au convenit să continue pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere. Motivele de protest au fost epuizate, consideră prim-ministrul Nikolai Azarov, care a îndemnat manifestanţii să aibă încredere în guvern. În şedinţa de miercuri a guvernului, Azarov a Foto: romanian.ruvr.ru subliniat că puterea executivă lucrează acum regulat, spre deosebire de zilele precedente, când guvernul a fost blocat şi nu şi-a putut desfăşura activitatea normal. În legătură cu protestele din ultimele zile, autorităţile ucrainene au deschis peste 50 de cazuri penale. „Mă adresez oamenilor: liderii vostri vă împing să comiteţi infracţiuni. Ei se vor ascunde în spatele imunităţii, dar voi nu aveţi unde să vă ascundeţi”, a mai declarat Azarov.

Verificaţi on-line dreptul de călătorie în Rusia Cetăţenii R. Moldova care vor să plece în Federaţia Rusă în scop de muncă pot verifica on-line veridicitatea invitaţiei, a permisului de muncă, a licenţei de angajare în câmpul muncii, dar şi motivul pentru care intrarea în Rusia le-a fost restricţionată. Serviciul Foto: en.ria.ru Federal de Migraţiune (SMF) a lansat recent un nou serviciu informaţional, care permite verificarea statutului lor pe pagina de internet services.fms.gov.ru. Persoanele interesate vor selecta link-urile active de pe acest site în funcţie de specificul vizitei lor în Rusia. Apoi, vor introduce datele pe care le cere sistemul. În cazul în care cetăţeanul R. Moldova doreşte să verifice dacă există motive de interzicere a accesului lui în Rusia, trebuie să introducă pe pagină numele, prenumele, patronimicul, genul, data naşterii, cetăţenia, tipul actului de identitate, numărul actului de identitate, valabilitatea actului, ţara unde i-a fost eliberat actul.

Sute de răniţi în Ucraina Departamentul pentru Ocrotirea Sănătăţii din Kiev a anunţat că, începând cu 30 noiembrie, peste 300 de persoane au fost rănite până în prezent în confruntările din centrul capitalei ucrainene. „Începând cu 30 noiembrie, 305 persoane au cerut asistenţă Foto: www.sursazilei.ro medicală, dintre care 120 au fost spitalizate, după reprimarea violentă a manifestanţilor, sâmbătă, în Piaţa Independenţei din Kiev. Pentru moment, nu a fost înregistrat niciun caz letal”, a declarat şeful Departamentului de Ocrotire a Sănătăţii, Vitali Mohoriov, citat de agenţia de presă UNIAN, în pagina electronică, citat de Mediafax. În dimineaţa zilei de miercuri, în spitalele din Kiev mai erau internate nouă persoane cu traume uşoare şi moderate, adaugă comunicatul.

România: consens pentru R. Moldova În România există consens, atât la nivelul majorităţii parlamentare, cât şi la nivelul opoziţiei, de a susţine R. Moldova pe calea integrării europene. Declaraţia a fost făcută la Chişinău de preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, aflat în vizită de lucru în R. Moldova. Foto: www.dcnews.ro Potrivit lui Antonescu, parafarea, la Vilnius a Acordului de Asociere cu UE e un succes meritat pentru Moldova, iar susţinerea, pe care România a acordat-o, va continua, a spus Antonescu. Întrebat dacă recomandarea Comisiei Europene privind ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni are şanse să devină realitate, Antonesci a remarcat că ar exista ”unele reţineri din partea unor state membre ale UE cu privire la un eventual val de migranţi moldoveni”, dar ”România încearcă să convingă ţările respective că temerile sunt nejustificate”.

Comuniştii, fără şanse Comuniştii nu mai au nicio şansă să revină la guvernare în R. Moldova. ”Nici nu vreau să mă gândesc la faptul că la viitoarele alegeri parlamentare forţe ostile integrării europene ar mai putea veni la guvernare”, a declarat premierul Iurie Leancă în cadrul unei emisiuni Foto: www.arena.md TV. În opinia lui Leancă, „comportamentul comuniştilor este anormal şi nu-i va duce nicăieri. Sunt de domeniul trecutului”, susţine premierul. Şeful Executivului admite că guvernarea actuală mai are mult de lucru, dar ”reformele iniţiate au început să dea roade, iar în 2014 acestea vor fi mai palpabile. S-au construit drumuri, există în fiecare localitate câte un proiect de infrastructură. Aceste lucruri bune vor continua”, spune Leancă.

Reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius nu s-a încheiat, deşi agenda oficială presupunea doar două zile de lucru, 28 şi 29 noiembrie. Spre stupoarea celor care s-au grăbit să pună cruce şi să dea cu tămâie peste proiectul Vilnius-2013, summitul „a sărit” peste program şi a ajuns din Seimas-ul (parlamentul) lituanian pe străzile Kievului. Refuzul autorităţilor ucrainene de a semna la Vilnius Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu UE – aşa după cum se angajase public premierul Azarov şi preşedintele Ianukovici, a pus Ucraina ”pe foc”. Lumea, ieşită buluc în stradă, a ocupat Maidanul (piaţa centrală a Kievului), aşa după cum o făcuse şi în cazul „revoluţiei portocalii” din 2004, şi cere demisia necondiţionată a guvernului şi reluarea dialogului cu UE pentru semnarea acordurilor, rămase nesemnate la Vilnius. Tensiunile cresc. Protestele au ajuns la violenţă şi altercaţii cu poliţia, s-a ajuns la sânge, 9 persoane sunt trimise în judecată, au fost ocupate cu forţa Primăria Kievului şi Sindicatele, Casa Guvernului este ţinută în încercuire, parlamentul este şi el monitorizat de stradă, protestatarii şi-au instituit un Stat Major al Rezistenţei Naţionale, iar Ianukovici a fost la un pas de a decreta starea de urgenţă în Ucraina. Apelul la pace din partea oficialilor NATO şi UE nu a rezistat decât o zi. Tensiunile au reizbucnit marţi, după ce Coaliţia majoritară din Rada Supremă a refuzat să trimită cabinetul Azarov în demisie. Protestatarii rămân pe poziţii şi cer: jos guvernul şi preşedintele, Ucraina în UE. Ianukovici şi Azarov sunt acuzaţi, tot mai categoric, că fac jocul Moscovei şi pun la cale, în complicitate cu Kremlinul, integrarea Ucrainei în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Cuvântul “revoluţie” se face tot mai des auzit de la microfoane, iar situaţia la Kiev începe să semene, de la o zi la alta, tot mai mult cu cea de la Chişinău din aprilie 2009. Duminică, numărul manifestanţilor din centrul Kievului se ridicase, potrivit presei ucrainene, la un milion de persoane.

Ianukovici a greşit. Faptul că a cerut UE o pauză de gândire de un an sau doi, cu o săptămână înainte de Vilnius şi la câteva zile după cea de-a treia întrevedere personală cu Putin, i-a jucat festa. Negocierile cu Bruxellesul, vizavi de Vilnius, ajunseseră prea departe, ca să dea atât de brusc înapoi, iar taxa de 160 mlrd. de euro, cerută UE pentru recuperarea riscurilor de asociere, a fost prea neinspirată ca să nu complice lucrurile şi mai mult. Plecat la Vilnius, Ianukovici a rămas la înţelegerile cu Rusia: Ucraina – pasul pe loc. Vor fi acum riscurile de ne-asociere la UE mai mici decât cele de asociere? Mai mulţi experţi ucraineni sunt de părerea că după abandonarea proiectului Vilnius-2013 Ucraina riscă să se

”... După abandonarea proiectului Vilnius-2013, Ucraina are toate şansele să se transforme într-o a doua Belarusie, iar în cazul în care Chişinăul nu-şi va onora angajamentele asumate la Vilnius, R. Moldova riscă să ajungă, de la anul, o a treia Belarusie”. transforme într-o a doua Belarusie. Pauza de gândire, pe care a cerut-o Ianukovici Uniunii Europene, s-ar putea să fie exact termenul în care Rusia ar putea determina Ucraina să intre sub stăpânirea sa. Nu politic (cel puţin, deocamdată), dar economic – da. Dacă ar fi să-i credem ministrului suedez de Externe, Carl Bildt, Rusia de acum a şi condiţionat Ucrainei sprijinul pe care i l-ar putea acorda pentru ieşirea din criza economică, de care se plânge Ianukovici: privatizarea întreprinderilor-cheie din economia ucraineană, inclusiv industria de război, iar, ulterior, asemeni Armeniei, şi asocierea la Uniunea Euro-Asiatică (UEA). ”Nimeni, în afară de Rusia, nu este capabil să asigure Ucraina cu toate resursele necesare, inclusiv financiare, atât de repede şi în măsura în care o poate face Rusia... Dar noi nu o putem ajuta în lipsa unor angajamente faţă de noi”. Este declaraţia de acum trei zile a prim-vicepremierului rus Igor Şuvalov. Potrivit lui

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

Şuvalov, Armenia (membră şi ea a Parteneriatului Estic) deja a acceptat aderarea la UEA şi va primi gaz şi armament mai ieftin de la Rusia. Întrebarea: cu ce s-ar alege Ucraina în urma unei tranzacţii similare cu Rusia? Răspuns: cu ceea ce a mai rămas şi din statalitatea Belarusiei – Imnul, Drapelul şi Stema de stat. În rest, Belarus este Rusia. Potrivit unor rapoarte statistice mai vechi, peste 80% din economia Republicii Belarus este pe mâna Rusiei. La Chişinău, şi după o săptămână de la Vilnius, lumea continuă să discute, în contradictoriu, despre rosturile acestui summit pentru R. Moldova. Eurooptimiştii susţin că a fost un succes, euroscepticii, dimpotrivă, zic că a fost un eşec, din moment ce Ucraina s-a retras din proiect. În opinia ultimilor, R. Moldova îi va fi greu să reziste presiunilor Rusiei, după ce Ucraina a refuzat asocierea la UE şi a intrat, practic, sub influenţa Moscovei. Până la urmă, cred că mai aproape de adevăr este, totuşi, preşedintele Traian Băsescu, care, imediat după summit, şi-a făcut cale la Chişinău, unde a declarat public că pentru România şi R. Moldova Vilniusul este un succes. ”R. Moldova a trecut Prutul şi acelaşi lucru l-a făcut şi UE”, a precizat Băsescu, dând de înţeles că în acest fel s-a produs o interconectare a celor două state româneşti la acelaşi spaţiu comunitar, cu toate efectele de relaţie, comunicare şi dezvoltare ce reies din aceasta. Iar ca lucrurile să meargă mai departe, Chişinăul are acum de făcut un singur lucru: să se ţină de cuvânt şi să-şi onoreze obligaţiile faţă de partenerii său strategici: dacă au spus ”Jos corupţia, mafia şi hoţia” – jos să fie, dacă au declarat R. Moldova stat de drept – de drept să fie, dacă au convenit asupra unor relaţii speciale cu România – speciale să fie, dacă investiţiile străine sunt pentru Moldova – pentru Moldova să fie, dacă am ales UE – UE să fie şi nimic altceva. În caz contrar, regimul liberalizat de vize (din primăvara lui 2014) şi semnarea Acordului de Asociere la UE din toamna viitoare se vor duce naibii, iar din succesul cu care ne-am ales la Vilnius, nu va rămâne decât o simplă declaraţie politică. Tristă şi regretabilă. Să nu uităm că vin alegerile. Şi dacă Coaliţia pierde aceste alegeri, nu-i exclus ca R. Moldova să ajungă, după Ucraina, o a treia Belarusie. Cel puţin, Rusia va avea grijă de aceasta.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor. IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi. Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 1714 Tiraj. 4750 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 3

Politic

pe scurt R. Moldova trezeşte invidie la Kiev. Presa rusă scrie că opoziţia ucraineană se arată frustrată de faptul că R. Moldova a reuşit să ratifice, la Vilnius, proiectele de asociere la UE, în timp ce „Ucraina a ajuns în coada acestui proces”. Marian Lupu le cere comuniştilor să-şi respecte propriile decizii şi să nu mai speculeze manifestări anti-UE la Chişinău. „Să-şi urmeze priorităţile de politică externă declarate în 2004 şi orientate spre integrarea europeană a R. Moldova”, le sugerează liderul PDM. Voronin nu mai vrea să fie comunist. Liderul PCRM i-a cerut deputatului Dumitru Diacov să lase PDM-ul, să treacă de partea sa şi să facă împreună „un partid democrat nou”, cu care să câştige viitoarele alegeri parlamentare. Georgia, pe Maidanul din Kiev. O delegaţie din partea Partidului fostului preşedinte georgian, Mihail Saakaşvili, va protesta, la Kiev, „alături de poporul ucrainean”, transmite Interfax. Societatea civilă din R. Moldova se asociază protestelor paşnice din Ucraina. O delegaţie din partea Consiliului Naţional al ONG-urilor va pleca la Kiev, unde va face publică Declaraţia de solidaritate cu aspiraţiile europene ale ucrainenilor. Transnistria, în scădere. De la începutul anului, numărul populaţiei în stânga Nistrului s-a redus cu circa 4000 de persoane (din 500 de mii). Potrivit Infotag, 90% dintre acestea „au emigrat”.

Secretarul american John Kerry – vizită simbolică în R. Moldova Secretarul american de Stat, John Kerry, a întreprins miercuri, 4 decembrie, o scurtă vizită în R.Moldova. Aflat într-un turneu prin Europa, oficialul s-a întâlnit la Chişinău cu şeful statului, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, dar şi cu liderii coaliţiei de guvernare. La aeroport, John Kerry a fost întâmpinat de ministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman. În cadrul scurtei întâlniri de la Reşedinţa de Stat, oficialii au purtat negocieri despre relaţiile bilaterale, precum şi discuţii pe tema parcursului european al R. Moldova. Înainte de a-şi continua călătoria, John Kerry a făcut un popas la cramele de la Cricova, unde a avut o întrevedere cu vinificatorii din R. Moldova şi a participat la lansarea unui nou brand - „Vinurile Moldovei”. Oficialul american a felicitat R.Moldova pentru parafarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană şi a transmis un mesaj de susţinere a transformării şi modernizării republicii. „Suntem siguri că această vizită va constitui un important punct de referinţă în istoria relaţiilor noastre bilaterale”, a declarat, după întrevedere, premierul Iurie Leancă. „La numai câteva zile de la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, aflarea oficialului american la Chişinău este şi o expresie a sprijinului politic

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

din partea SUA pentru evoluţiile democratice din ţara noastră şi pentru parcursul european al R.Moldova. Suntem conştienţi că nu ne putem opri aici şi că trebuie să grăbim reformele pentru o veritabilă supremaţie a legii, respect al drepturilor omului şi al principiilor economiei de piaţă. Mizăm, în acest sens, pe sprijinul continuu al prietenilor din afară. Ne pronunţăm pentru un rol sporit al Statelor Unite în regiune şi pentru o implicare mai activă în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, în vederea identificării unei soluţii viabile care să se bazeze pe principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R.Moldova”, a mai declarat prim-ministrul.

Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, oaspetele american a expus un mesaj tranşant în legătură cu reformele şi integrarea europeană a ţării. „În cadrul discuţiilor de azi s-a vorbit despre un plan comun de acţiuni UE-SUA. Să nu uităm că SUA e parte în procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi în relaţiile sale bilaterale are posibilitatea să influenţeze procese cu caracter geopolitic. Faptul că aceste relaţii se bucură de o asemenea substanţă e foarte îmbucurător”, a menţionat Vlad Filat. „Această vizită poartă un caracter strategic”, a declarat liderul PD, Marian Lupu, după întâlnirea cu oficialul american. „SUA au fost şi vor fi un partener stra-

tegic pentru Moldova. Valoarea acestei vizite nu se reduce doar la una simbolică, de ordin politic. Am discutat pe îndelete agenda europeană a ţării. A avut un mesaj foarte clar în susţinerea parcursului european al R.Moldova”, a mai adăugat Marian Lupu. SUA au contribuit în mod direct la modernizarea R.Moldova prin asistenţa substanţială acordată de-a lungul ultimilor 22 de ani de peste 1,1 miliarde de dolari, inclusiv 262 de milioane alocate prin Corporaţia Provocările Mileniului pentru reparaţia drumurilor naţionale şi construcţia sistemelor de irigare. La fel de importantă este şi cooperarea bilaterală în domeniul energetic. R.R.

Din primăvară, Uniunea Europeană ar putea suspenda regimul de vize pentru R. Moldova (din declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso)

În Europa fără vize. Unde aţi merge? În ce scop? Zina Ciobanu, bibliotecară

D

e mers aş avea unde, am fiică în Irlanda. A făcut medicina, dar se descurcă greu şi a plecat. Mereu mă cheamă în vizită, „vino, că merită”. Eu am fost întotdeauna contra plecării copiilor de acasă, despărţirile sunt dureroase, acum, însă, îmi dau seama că dacă aceste plecări sunt o şansă pentru ei, e bine să plece. Nici la noi nu e rău, dacă avem o felie de pâine pe masă şi dacă suntem sănătoşi ca să putem munci. Ferească Domnul de mai rău, că a fost şi război, şi foamete. Dar timpurile trec, generaţiile se schimbă, relaţiile cu lumea se schimbă şi ele şi cred că e firesc să fie loc şi de mai bine.

Dorina Cojocaru-Vrabie, pictoriţă

D

e 21 de ani liberi de URSS şi tot cu vize în Europa. De mult trebuia să avem liber la circulaţie. Dacă nu odată cu balticii, cel puţin odată cu intrarea României în UE, că suntem români şi am fost înstrăinaţi cu forţa de România. Eu voi aştepta ziua în care va fi înlăturată nedreptatea istorică care s-a făcut, ca să pot merge în Europa ca cetăţean al României. Pentru cei cu nevoi curente de călătorie, e bine că se scot vizele. E încă un pas spre Europa. Dar ridicarea vizelor doar pentru cei cu paşapoarte biometrice cred că poate fi o problemă. Dacă scoatem vizele, să fie pentru toţi. Altfel e discriminare.

Denis Perju, student

Elena Ciobanu, casnică

N

u cred că tinerii din R. Moldova care aleg să plece peste hotare o fac pentru un salariu mai bun. Ei pleacă pentru autorealizare. Aşa-i natura omului. Atunci când energia mintală se acumulează în tine, ea necesită ieşire, iar R. Moldova, în opinia mea, nu poate oferi loc acestei energii, aşa după cum pot face mai multe ţări europene. Dacă ar fi să profit de liberalizarea regimului de vize, aş pleca, fără să mai revin, în Germania sau, poate, poate, în Elveţia, pentru a mă realiza profesional. La noi, cel puţin în următorii 10 ani, nu se va schimba nimic, dacă nu se va produce o schimbare calitativă de generaţii.

M

-aţi luat prin surprindere, nu pot spune unde aş pleca şi dacă aş pleca, deşi am soră în Italia. De profesie sunt inginer-tehnolog, dar cu anii toate s-au schimbat, loc de muncă în profesie nu mai am, sunt acum mai mult casnică. În R. Moldova se vorbeşte despre călătoriile fără vize spre Europa. De s-ar întâmpla, se vor scoate taxele, rândurile la vize, mai ales că nu există garanţii că poţi lua viza... E bine, mai ales pentru tineret, care are o viaţă înainte, să poată vedea şi altfel de viaţă, şi altfel de lume... Poate că şi la noi atunci lucrurile se vor schimba. Europa e o lume de la care ai ce învăţa.

Sergiu Savcenco

P

ersonal nu aş pleca la muncă în Europa, am şi aici o activitate care îmi convine. Aş prefera micile călătorii, în România, să zicem, pentru zilele de odihnă. Acelaşi lucru cred că şi l-ar dori mai milţi, dar vizele sunt o mare bătaie de cap. Am rude stabilite în străinătate şi aş vrea să plec în vizită la ele, dar nu e atât de uşor să obţii o viză Schengen, pentru că nimeni nu te crede că vei reveni. Şi pentru cei plecaţi ar fi un avantaj abolirea vizelor, ar putea veni mai des şi fără probleme acasă, în Moldova, ar exista o altfel de relaţie între cei plecaţi şi cei rămaşi aici. Am intra într-o normalitate de relaţii. Pentru conformitate, P.G.


4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Actual cifra săptămânii

3000 de imigranţi fără acte de şedere legală în Rusia sunt expulzaţi zilnic, potrivit Serviciului Federal pentru Migraţie. „Am emis un ordin: cei care ascund scopul intrării lor în Rusia nu vor primi autorizaţie de a munci pe teritoriul

declaraţia săptămânii ţării. Gata – nu ne mai jucăm de-a umaniştii”, a declarat Constantin Romodanovski, directorul Serviciului Federal pentru Migraţie de la Moscova. Potrivit datelor oficiale, de la începutul anului 2013, au primit interdicţia de a se afla pe teritoriul Rusiei 285 de mii de gastarbeiteri. Şi Primăria Moscovei a anunţat expulzarea a peste 13 mii de cetăţeni străini, de la începutul anului.

P

entru toate binefacerile Marii Unirii în viaţa şi istoria poporului român, aducem astăzi mulţumire lui Dumnezeu şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români care au luptat pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. Iar întrucât, din nefericire, unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeaşi, trebuie să cultivăm mai mult comuniunea cu fraţii noştri români din apropierea graniţelor României, dar şi cu românii de pretutindeni. Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute ca să păstrăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român. Din cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul BOR, la slujba de Te Deum săvârşită în Catedrala Patriarhală, cu prilejul Zilei Naţionale a României, 1 Decembrie 2013

Milioanele din spatele Au trecut mai bine de patru ani de la începutul reconstrucţiei Parlamentului, iar aleşii poporului încă nu au avut vreo şedinţă în edificiul proaspăt reparat. Conform planului de executare a lucrărilor, clădirea Parlamentului urma să fie redeschisă în luna decembrie 2012, dar, din lipsă de bani, lucrările au fost amânate pe parcursul ultimului an. Foto. www.rt.com

BERKUT luptă cu protestatarii la Kiev La Kiev, protestele antiguvernamentale şi pro Uniunea Europeană continuă. Numărul protestatarilor e de câteva mii, potrivit Ministerului ucrainean de Interne. Premierul ucrainean, Mikola Azarov, anunţase că, pe parcursul zilei de ieri, o delegaţie de la Kiev urma să plece la Bruxelles, dar Uniunea Europeană a anunţat că nu are pentru această zi pe agendă vreo întâlnire cu delegaţia de la Kiev. Azarov a spus şi că o altă

delegaţie va pleca, în aceeaşi zi, la Moscova. Între timp, preşedintele Viktor Ianukovici se află într-o vizită în China. În timpul unei vizite oficiale la Bruxelles, John Kerry, secretarul de stat american, a cerut autorităţilor de la Kiev „să asculte vocile poporului, care vrea să trăiască în libertate şi prosperitate şi să aibă oportunităţi”. Protestele continuă, iar colaboratorii BERKUT atacă protestatarii, utilizând forţa.

CO: 24 candidaţi la 6 locuri vacante Pe 2 decembrie 2013 a expirat termenul de depunere a dosarelor pentru Concursul de suplinire a şase funcţii de membru al Consiliului de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. CCA anunţă că pot fi eligibile pentru funcţia de membru al CO al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” persoanele care deţin cetăţenia R. Moldova; au studii superioare în domeniul culturii, artei, cinematografiei, jurnalismului, dreptului, gestiunii financiare şi gestiunii întreprinderii comerciale, relaţii cu publicul, relaţii internaţionale, domeniul academic, massmedia, inginerie; cunosc limba de stat a R. Moldova şi nu au antecedente penale. La concurs s-au înscris 24 de solicitanţi: Alexandru

Grosu, Eugeniu Rîbca, Ion Bunduchi, Vitalie Tapeş, Nicu Scorpan, Vasile Chirilescu, Tudor Osoianu, Nicolae Spătaru, Dumitru Ţîra, Petru Macovei, Ilie Rotaru, Grigore Ciorici, Snejana Balan, Valentin Dorogan, Alexandru Popovici, Oleg Brega, Stela Nistor, Iurie Crijanovschi, Lilian Boboc, Alexandru Leancă, Ludmila Vasilache, Lilia Gurez, Andrei Luchianciuc, Rodica Roşca. Urmează ca, în cadrul unei şedinţe publice, CCA să selecteze, în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului, câte 2 candidaţi pentru fiecare post vacant. Ulterior, Parlamentul urmează să aleagă şase noi membri ai Consiliului de Observatori al IPNA Compania „TeleradioMoldova”.

Victoria BORODIN Reconstrucţia edificiului a început în anul 2009, dar lucrările au fost stopate în 2010, din lipsă de fonduri. În august 2012, din bugetul de stat a fost transferată o parte din banii necesari şi lucrările au reînceput. Dacă, iniţial, pentru restaurarea clădirii Parlamentului era preconizat un buget de 200 milioane de lei, acum, spre final de lucrări, se con-

stată că pentru renovarea edificiului au fost cheltuiţi mult mai mulţi bani. Astfel, la sfârşit de 2012, firma de construcţii a primit 109 milioane de lei din cele 174 de milioane, preconizate pentru lucrări de construcţie şi montaj. Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, în 2013 au fost alocate 113 milioane de lei, respectiv, chieltuielile depăşesc cu 22 de milioane suma preconizată iniţial.

În spatele Parlamentului a apărut un bloc nou

Pe parcursul restaurării sediului Parlamentului, în spatele vechiului edificiu, a fost înălţat un bloc nou, G, cu 5 nivele, despre care muncitorii de pe şantier spun că ar fi noua cantină a Legislativului. Iniţial, construcţia blocului G avea o altă proiecţie, dar, ulterior, au fost incluse lucrări neprevăzute: a fost extinsă sala de şedinţe plenare; au fost proiectate birourile consilierilor deputaţilor; birourile fracţiunilor; o cantină; lifturi noi şi o sală de conferinţe. Deoarece

fondurile financiare nu au fost alocate separat, ministrul Răducan nu a putut să ne spună cât anume costă construcţia acestui nou bloc. Pentru alte detalii despre blocul din spatele Parlamentului, l-am contactat pe directorul firmei de construcţii „Consfirm Group”, Alexandru Guţu, care a precizat pentru ZdG că lucrările sunt finanţate conform prevederilor iniţiale. Directorul „Consfirm Group” a mai recunoscut că muncitorii au un regim încărcat, lucrează şi în zilele de sâmbătă şi că, datorită acestor eforturi, construcţia este în fază finală. Pe motiv că nu vrea să facă prea multe declaraţii pe marginea cazului, Alexandru Guţu a refuzat să ne dea detalii exacte despre lucrările de reconstrucţie a Parlamentului şi despre banii alocaţi din bugetul de stat. Totuşi, printre vorbe, acesta ne-a spus că sala de şedinţe are un aspect frumos, iar mobilierul este foarte modern. În sălile renovate, fiecare deputat va avea pupitru, pe care va fi instalat un microfon.

RAPORT: Indicele Percepţiei La 3 decembrie 2013, Berlin, Transparency International a lansat Indicele Perceperii Corupţiei 2013 (IPC 2013), atenţionând că abuzul de putere, tranzacţiile secrete şi mituirea continuă să devasteze societăţile din întreaga lume. Clasamentul IPC 2013 cuprinde 177 de ţări, în fruntea lui sunt Danemarca şi Noua Zeelandă cu scoruri egale de 91 de puncte, iar la celălalt pol – Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, fiecare cu doar 8 puncte înregistrate. „Ţările aflate în topul clasamentului arată într-un mod clar că transparenţa sporeşte responsabilitatea guvernanţilor faţă de cetăţeni, reducând corupţia”, a remarcat Huguette Labelle, preşedinta Transparency International. „Totuşi, şi aceste ţări se confruntă cu probleme cum ar fi capturarea organelor de stat, finanţarea ascunsă a campaniilor electorale şi lipsa controlului asupra contractelor de achiziţii publice de proporţii, care rămân riscuri majore de corupţie”. Mai mult de două treimi din cele 177 de ţări incluse în clasamen-

tul IPC 2013 au acumulat mai puţin de 50 de puncte, ceea ce denotă existenţa problemelor în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Media IPC 2013 pentru ţările UE este de 63 de puncte, indicele pentru SUA, mult mai ridicat, – 73 de puncte, media indicelui pentru ţările CSI – 26 de puncte. Printre ţările cu o evoluţie pozitivă a IPC faţă de

anul 2012 se remarcă Estonia, Lituania, Croaţia, iar printre cele în care indicele a diminuat – Siria, Spania, Slovenia, Australia, Islanda. Potrivit Transparency International, corupţia din sectorul public, în special în domeniul justiţiei, poliţiei, precum şi în partidele politice, rămâne una dintre cele mai mari provocări din lume. „Lacunele ju-


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 5

Actual

Cetăţenii străini vor putea primi vize prin e-mail

C

etăţenii străini vor putea solicita misiunilor diplomatice ale R. Moldova vize şi în format electronic. Anunţul a fost făcut de directorul executiv al Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, citată de IPN. Potrivit acesteia, scopul lansării serviciului „e-Viza” este ca mai mulţi cetăţeni să aibă acces la vize, fără să fie nevoie să se deplaseze într-o ţară sau

alta. „Foarte mulţi cetăţeni străini refuzau să vină în Moldova din cauza dificultăţilor în procesul de obţinere a vizelor”, a spus Mocanu. Solicitanţii de vize vor completa cererea de eliberare a vizei în format electronic. În cazul în care documentul va fi acceptat, ei vor putea achita taxa cu cardul bancar. După ce datele vor fi procesate, în urma confirmării acestora, în

decurs de câteva zile, viza va fi transmisă solicitanţilor prin e-mail. Cu documentul printat, deţinătorii de viză vor putea intra pe teritoriul R. Moldova prin orice punct de trecere a frontierei. Serviciul ar putea fi lansat în luna martie 2013. E-Viza nu va fi aplicată în paşaport. Procedura va simplifica procesul de aplicare şi de recepţionare a vizelor pentru R. Moldova.

Parlamentului Totodată, acesta a precizat că, suplimentar, a fost construită noua cantină pentru parlamentari. „Blocul G este ridicat pe rămăşiţele fostei cantine a Parlamentului, care, ulterior, a fost extinsă. De asemenea, blocul anexă G găzduieşte o parte din extensia sălii de şedinţe. Tot acolo, potrivit lui Guţu, vor mai fi birourile consilierilor parlamentari şi ale colaboratorilor secretariatului. „Mai mult nu pot spune, nu fac declaraţii”, a încheiat directorul „Consfirm Group”.

Fondator iniţial al „Consfirm Group” este fostul ministru al Construcţiilor, Vladimir Baldovici

Aceste detalii au fost confirmate şi de Iurie Povari, directorul „Urban Construct”, firma care a proiectat clădirea Parlamentului. „Blocul G a fost construit cu scopul de a extinde sala de şedinţe a Parlamentului. Vor fi birourile consilierilor şi ale colaboratorilor secretariatului, a fost extinsă cantina. Dacă anterior erau aduse bucate pregătite în altă

parte, noua cantină este dotată cu cel mai performant echipament, s-a construit şi un bloc alimentar, unde vor lucra bucătarii cantinei”. Pentru renovarea celor două edificii, Preşidinţia şi Parlamentul, devastate în 2009, în cadrul unei licitaţii la care au participat cinci companii au fost selectate „AcarCantarajiu”, firma care reconstruise anterior Centrul Republican pentru Copii şi Tineret, şi „Consfirm Group”, fondatorul iniţial al căreia este fostul ministru al Construcţiilor, Vladimir Baldovici. Lucrările de reconstrucţie au început în 2009, iar în 2010 au fost sistate, fiind reluate abia în august 2012. Timp de trei ani, muncitorii au executat 70% din lucrările de pe şantierul Legislativului, iar acum oficialii promit că, la sfârşit de 2013, reconstrucţia va fi finisată, chiar dacă nu integral. Sefa direcţiei comunicare a Parlamentului, Svetlana Ursu, a declarat pentru ZdG că edificiul Parlamentului va fi dat în folosinţă la sfârşit de

IPC în R. Moldova

R. Moldova a înregistrat, în 2013, un scor al IPC de 35 de puncte, plasându-se pe locul 102 din 177 de ţări incluse în clasament (în 2012, scorul indicelui era de 36 de puncte, R. Moldova fiind pe locul 94 din 178 de ţări incluse în clasament). La estimarea IPC 2013 pentru R. Moldova au fost utilizate 8 surse. În 2013, în R. Moldova au fost pornite mai multe dosare de rezonanţă pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari, însă întrucât acestea au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate, populaţia nu le-a perceput ca o îmbunătăţire în combaterea corupţiei. Guvernanţii nu au întreprins măsuri pentru a preveni preluările forţate ale proprietăţii, atacurile raider persistând şi pe parcursul anului 2013, nu au luat atitudine faţă de constatările Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea incidentului din „Pădurea Domnească”, referitoare

la acapararea organelor de drept de interese private, tergiversează adoptarea amendamentelor la cadrul legal pentru demonopolizarea mass-media. În pofida faptului că R. Moldova ocupă o poziţie avansată printre ţările Parteneriatului Estic atât conform Indicelui Integrării Europene, cât şi IPC, cerinţa de bază înaintată R. Moldova în contextul parafării Acordului de Asociere cu UE este înregistrarea unor rezultate palpabile în combaterea corupţiei. Comparativ cu alte ţări ale Parteneriatului Estic, în care printre acţiunile prioritare figurează drepturile omului (Georgia), libertatea de întrunire şi de exprimare (Armenia, Azerbaijan), asigurarea concurenţei pe piaţa politică şi eliberarea deţinutei politice (Ucraina), cerinţele UE faţă de R. Moldova – reforma sistemului judiciar în condiţiile supremaţiei legii şi aducerea la finalitate a unor cazuri răsunătoare de corupţie, sunt mai greu de realizat. Totuşi, presiunea exercitată asupra R. Moldova va fi un beneficiu comun şi trebuie susţinută atât de politicieni, cât şi de cetăţeni. Doar pe un traseu european R. Moldova are şanse să diminueze corupţia.

nal

RUSIA. Toţi cei 30 de membri ai organizaţiei Greenpeace, reţinuţi în Rusia pentru protestele lor împotriva exploatării gazului arctic, au fost eliberaţi pe cauţiune. În septembrie, autorităţile ruse au sechestrat vasul Greenpeace „Arctic Sunrise” şi au reţinut, sub acuzarea iniţială de piraterie, 28 de activişti şi doi jurnalişti. Protestele fuseseră o încercare de a „ocupa” o platformă de extracţie a gazelor a Companiei Gazprom. Ulterior, acuzaţia a fost transformată în huliganism, care aduce maximum 7 ani închisoare (faţă de 14 pentru piraterie), făcând astfel posibilă şi eliberarea pe cauţiune a celor 30 de persoane reţinute. Cei 30 aveau 18 cetăţenii diferite. Australianul Colin Russell e ultimul membru al echipajului, eliberat în urma unei decizii a justiţiei ruse, care a fixat suma de 45 000 de euro, în calitate de cauţiune. ITALIA. Rata şomajului rămâne neschimbată în Italia. În octombrie, avea un nivel de 12,5% în rândul populaţiei active, atingând un nivel record, de 41,2%, în rândul tinerilor italieni, potrivit unor estimări provizorii ale Institutului naţional de statistică de la Roma. Pe bază anuală, procentul şomajului înregistrat în octombrie este în creştere cu 1,2%, mai precizează statisticienii. Rata şomajului atinge deci, pentru a doua lună consecutivă /septembrie şi octombrie/, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2004. Potrivit Institutului naţional de statistică, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a ajuns în Italia, în luna octombrie, la peste 3,1 milioane, reprezentând acelaşi nivel din luna septembrie, dar cu o creştere de 9,9% în ultimul an (+287.000 de persoane).

Foto: Victoria Borodin / Ziarul de Gardă

decembrie. „Se preconizează a fi date în exploatare sala de şedinţe plenare a Parlamentului şi câteva birouri pentru funcţionari, acestea fiind în blocul G, anexa din spatele Parlamentului. De asemenea, se preconizează darea în exploatare a unui compartiment pentru presă. Lucrările de construcţie vor continua”. Şi ministrul Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, afirmă că, până la sfârşitul anului, blocul G va fi dat în exploatare. Amintim că sediile Parlamentului şi Preşedinţiei au fost distruse în 2009, în timpul evenimentelor din 7 aprilie.

Corupţiei s-a diminuat ridice şi lipsa voinţei politice facilitează atât corupţia internă, cât şi cea transfrontalieră. E necesară intensificarea eforturilor pentru a pune capăt impunităţii oficialilor corupţi”, a declarat Huguette Labelle.

internaţi

Ce este IPC? IPC este un indice agregat care reflectă nivelul perceperii corupţiei în diferite ţări ale lumii. La calcularea indicelui se iau în consideraţie opiniile experţilor privind corupţia în sectorul public, el fiind apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică cel mai înalt, iar „100” – cel mai jos nivel al perceperii corupţiei. IPC 2013 are la bază 13 cercetări/studii efectuate de instituţii internaţionale notorii, inclusiv: Bertelsmann Transformation Index; Bertelsmann Sustainable Governance Indicators; Economist Intelligence Unit Country Risk Ratings; Freedom House Nations in Tranzit (2013); Global Insight Country Risk Ratings; IMD Competitiveness Yearbook 2013; Political Risk Services International Country Risk Guide, Transparency International Bribe Payers Survey, World Bank - Country Policy and Institutional Assessment 2012, World Economic Forum Executive Opinion Survey (EOS) 2013, World Justice Project Rule of Law Index 2013.

SUA. Trenul de navetişti care a deraiat duminică în cartierul Bronx din New York, provocând moartea a patru persoane şi rănirea a 67 de oameni, mergea cu o viteză de 130 km/oră, mult peste viteza autorizată, a anunţat Earl Weener, unul dintre responsabilii anchetei. „Trenul circula cu 131 km/oră atunci când a ajuns în curbă”, a anunţat anchetatorul, menţionînd că limita de viteză era de 48 km/oră în acest viraj unde şapte vagoane au deraiat, în apropiere de confluenţa râurilor Hudson şi Harlem, la nord de Manhattan. „Acum, nu suntem la curent cu nicio problemă sau neregulă la frâne”, a adăugat el. Weener a mai precizat că cinci secunde înainte de oprirea locomotivei, presiunea de frânare a scăzut la zero, fără ca anchetatorii să poată explica motivele. Trenul accidentat transporta peste 100 de persoane. CROAŢIA. Referendumul de duminică, privind definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie, a fost aprobat de 65,97% dintre cei care s-au prezentat la urne, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia Electorală de Stat croată, relatează Hina. Alegătorii croaţi au putut vota „în favoarea” sau „împotriva” definirii constituţionale a căsătoriei ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. 946.433 de alegători, 65,87%, au votat „pentru”, iar 481.534 de persoane, reprezentând 33,51% din alegători, au votat „împotrivă”. Constituţia croată va fi amendată pentru a include definiţia căsătoriei, votată de majoritate, de îndată ce Curtea Constituţională decide că orice are legătură cu referendumul a fost efectuat într-o manieră corespunzătoare şi decizia sa este publicată în Monitorul Oficial de la Zagreb. ISLANDA. Pentru prima dată în istoria acestei ţări, poliţia a fost obligată să deschidă focul asupra unei persoane, care a decedat. Incidentul este unul „fără precedent” în Islanda, a declarat într-o conferinţă de presă la Reykjavik directorul naţional al poliţiei, Haraldur Johannessen. Ţara cu 322.000 de locuitori are cea mai slabă rată a criminalităţii din lume, iar poliţiştii înarmaţi intervin foarte rar. Victima era o persoană cu probleme psihice, care avea mai puţin de 60 de ani şi care, din motive necunoscute, a început să tragă cu o armă de vânătoare din apartamentul său din Reykjavik, în care locuia singur. O echipă de intervenţie a pătruns în apartament , fiind întâmpinată cu focuri de armă. Un glonţ l-a lovit în cască pe un poliţist, iar altul a ajuns în vesta antiglonţ a altuia. Drept răspuns, poliţiştii au tras în individ, care a decedat la spital, în urma rănilor. BELGIA. Moştenitoarea tronului Belgiei, prinţesa Elisabeth, în vârstă de 12 ani, a fost ameninţată cu răpirea într-o scrisoare anonimă trimisă unui cotidian belgian. „Am s-o răpesc pe prinţesa Elisabeth. Nu este o glumă”, susţine scrisoarea redactată în franceză şi germană şi adresată regelui Philippe. Scrisoarea a fost trimisă luni dimineaţă cotidianului La Derniere Heure şi a fost publicată marţi. Publicaţia a contactat Palatul regal şi autorităţile. Poliţia a confiscat scrisoarea pentru examinare, iar măsurile de securitate au fost sporite în special în apropierea colegiului din Bruxelles, unde prinţesa îşi face studiile, potrivit ziarului. Prinţesa Elisabeth este fiica cea mare a regelui Philippe şi a reginei Mathilde, care au împreună patru copii. Autorul îi reproşează regelui Philippe, succesorul lui Albert al II-lea, începând din iulie, şi Guvernului său că „nu fac nimic”. Conţinutul scrisorii anonime denotă, de asemenea, „ură faţă de străini”. FRANŢA. Polonia a fost nevoită să ofere explicaţii la CEDO după ce un palestinian şi un saudit au acuzat că au fost torturaţi pe teritoriul polonez înainte de a fi transferaţi la Guantanamo. Avocaţii lui Abu Zubaydah, un palestinian de 42 de ani, şi lui Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit de 48 de ani, s-au adresat CEDO, acuzând Polonia că a permis CIA să îi deţină pe clienţii lor mai multe luni, în intervalul 2002-2003, fiind torturaţi prin tehnica „simulării înecului”. După audieri care au durat trei ore, CEDO a comunicat că va intra în procedura deliberativă, verdictul urmând să fie anunţat peste câteva luni. „Intervenţia CEDO este esenţială pentru a pune capăt acestei situaţii de impunitate”, a declarat avocatul sauditului al-Nashiri, Amrit Singh. În faţa judecătorilor, avocatul a pledat pentru „ruperea conspiraţiei tăcerii şi apărarea principiilor statului de drept”.


6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Dosar

„Patron” şi locotenenţii săi, condamnaţi în România „Hoţul în lege” Ion Guşan şi patru interlopi din gruparea „Patron” au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti, cu drept de recurs, la 5 şi 6 ani de închisoare pentru crearea unei grupări de crimă organizată transfrontalieră, specializată în traficul de persoane. Totodată, numele lor figurează pe un alt dosar de crimă organizată, specializată în contrafacere şi contrabandă cu ţigări. În această poveste, apare şi numele avocatului român Daniel Trandafirescu, fiul judecătoarei Zinica Trandafirescu de la Tribunalul Prahova, care avea rolul de „informator şi protector” al grupării criminale. Iurie SANDUŢA Ion Guşan, 42 de ani, cetăţean al R. Moldova şi al României, cunoscut în lumea interlopă sub numele de „Nicu Patron”, are din anul 2001 statutul de „hoţ în lege” – criminal cu grad superior, originar din spaţiul C.S.I. (Comunitatea Statelor Independente), responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei şi „judecarea” celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracţionale, precum şi pentru colectarea, evidenţa şi distribuirea veniturilor realizate de fiecare dintre nucleele criminale aflate în subordine. Potrivit procurorilor români, diverşi membri ai grupării „Patron” au intrat în atenţia organelor judiciare din România, R. Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, dar şi din alte state europene, cum ar fi: Franţa, Italia şi Germania, fiind cercetaţi pentru operaţiuni de trafic ilegal de persoane, proxenetism, contrabandă cu produse contrafăcute, produse petroliere şi ţigarete, colectarea de taxe de protecţie, spălare de bani, acordarea de împrumuturi cu camătă, extorcări de bani, activităţi violente şi reglări de conturi, acţiuni de jaf şi tâlhărie, precum şi coruperea unor funcţionari publici.

2007. Trafic de persoane

În anul 2007, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România au deschis un dosar penal pe numele interlopului internaţional Ion Guşan şi locotenenţilor săi: Valeriu Gori – al doilea membru ca importanţă în ierarhia grupării, fiind omul de încredere şi mâna dreaptă a lui „Nicu Patron”; Ion Oltean, alias „Nae”, şi Gheorghe Mihu, alias „Ghiţă”, ambii din oraşul Sibiu, fiind anchetaţi pentru constituirea unei grupări de crimă organizată specializată în traficul de persoane, fals material în înscrisuri oficiale şi fals privind identitatea.

Colaj: Ziarul de Gardă

Avocatul Daniel Trandafirescu (s) / „Hoţul în lege” Ion Guşan (d) / Fabrica de ţigări clandestină din comuna Blejoi, jud. Prahova, România

hova, în sensul de a afla în timp util orice eventual demers al autorităţilor de poliţie sau control referitor la posibila identificare a locaţiei fabricii clandestine. Totodată, ca roluri şi atribuţii în cadrul grupării infracţionale, inculpatul Daniel Trandafirescu s-a ocupat şi de întocmirea documentelor de chemare în România (invitaţii necesare obţinerii vizei de intrare în România) a mai multor cetăţeni moldoveni aflaţi pe paliere inferioare de execuţie în cadrul grupării, a căror prezenţă pe teritoriul României era necesară pentru activităţi punctuale dispuse de liderii acesteia, circumscrise activităţii infracţionale complexe derulate. De asemenea, Daniel Trandafirescu se ocupa de transmiterea în R. Moldova a invitaţiilor pentru muncitorii de la fabrica clandestină de ţigări, prin şoferii de autocare care fac curse regulate România – R. Moldova, conform indicaţiilor primite de la inculpatul Valeriu Gori. Întreaga documentaţie întocmită şi transmisă în R. Moldova era preluată la destinaţie de către inculpatul Vladimir Luca, care se ocupa în mod direct şi de obţinerea vizelor.

2013. Capturarea locotenenţilor

Tot atunci, poliţia română în colaborare cu Serviciul Român de Informaţii au constatat că „Nicu Patron”, stabilindu-se pe teritoriul României, şi-a dezvoltat activitatea infracţională, punând bazele unei adevărate reţele criminale – formată din cetăţeni ai R. Moldova şi cetăţeni români – , care acţiona în scopul săvârşirii de infracţiuni grave, generatoare de mari profituri financiare pentru membrii grupării, unul dintre segmentele în care acţiona gruparea fiind traficul de migranţi proveniţi din R. Moldova, care tranzitează România cu destinaţia: Italia, Marea Britanie, Germania şi Austria. În acest caz, pe data de 21 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) l-a condamnat pe „hoţul în lege” Ion Guşan la 5 ani de închisoare cu executare pentru „iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup”. Alături de el, au fost condamnaţi şi locote-

nenţii săi: Valeriu Gori şi Gheorghe Mihu, alias „Ghiţă” – 5 ani de închisoare, Ioan Oltean – 6 ani de închisoare şi Florinel Cercel – 3 ani de închisoare cu suspendare. Hotărârea CAB este cu drept de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România (ÎCCJR).

2011. Contrafacere şi contrabandă cu ţigări

La începutul anului 2011, poliţia română a stabilit că „gruparea lui Nicu Patron” a creat două fabrici clandestine de producere şi ambalare a ţigaretelor contrafăcute, sub coordonarea strictă a „hoţului în lege” Ion Guşan, exercitată prin locotenenţii şi oamenii săi de încredere – persoane aflate pe palierul de comandă al grupării infracţionale, care s-au preocupat de amplasarea celor două fabrici clandestine din jud. Prahova şi jud. Braşov. Timp de aproape doi ani, „gruparea lui Patron” s-a aflat în atenţia

poliţiei române, a procurorilor şi a ofiţerilor SRI, ca la 19 septembrie 2013 să fie reţinuţi 12 dintre membrii acesteia. Potrivit încheierii din 21 septembrie 2013, emisă de Curtea de Apel Bucureşti, interlopii au fost arestaţi pentru o perioadă de 29 de zile, iar ulterior, aceeaşi instanţă a prelungit perioada de arest preventiv până pe data de 19 decembrie 2013. Persoanele reţinute sunt învinuite de iniţierea şi constituirea unei grupări de crimă organizată transfrontalieră, infracţiuni de contrafacere a produselor şi punerea în circulaţie a acestora, infracţiuni de înşelăciune etc. În acest caz, figurează şi avocatul Daniel Trandafirescu, fiul şefului adjunct IJP Prahova şi al judecătoarei Zinica Trandafirescu de la Tribunalul Prahova. În probele administrate de anchetatorii români, se arată că Daniel Trandafirescu a fost racolat în gruparea criminală pentru asigurarea „protecţiei” pe zona jud. Pra-

În ziua în care membrii „grupării lui Patron” au fost capturaţi şi arestaţi în România, ministrul de Interne al R. Moldova, Dorin Recean, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că „Ion Guşan este ultimul „hoţ în lege” care mai era la libertate. Ceilalţi sunt toţi închişi”, a precizat Recean. Pe data de 8 octombrie 2013, Direcţia de Poliţie a mun. Chişinău cu susţinerea angajaţilor Brigăzii cu destinaţie specială „Fulger” a desfăşurat 48 de percheziţii în Chişinău, la membrii grupării criminale conduse de „hoţul în lege” Ion Guşan, specializaţi în contrafacerea şi comercializarea ţigaretelor pe teritoriul României. În cadrul percheziţiilor autorizate la domiciliile şi în automobilele suspecţilor poliţia capitalei a depistat şi ridicat materie primă pentru contrafacerea ţigaretelor. S-a găsit materie primă pentru ambalare, cum ar fi filtre, hârtie specială – 5 mii de metri, 80 de metri de polietilenă, staniol, cutii cu ţigarete contrafăcute, ciorne cu reţete de producere a ţigaretelor, inclusiv suporturi electronice cu informaţii utile acţiunilor de urmărire penală. Totodată, a fost depistat un arsenal de arme şi muniţii, o parte păstrate ilegal, printre care şi o mitralieră de model „AKMC MФ-1”, „FSN 01KV”, pistoale şi revolvere, o armă de vânătoare cu ţeava lisă, încărcătoare, cartuşe cu gloanţe de luptă şi legitimaţii Interpol cu semne evidente de falsificare. Actualmente, ofiţerii de poliţie din Chişinău în colaborare cu procurorii români continuă acţiunile de documentare şi de urmărire penală atât a membrilor „grupării lui Patron” din România, cât şi a celor din R. Moldova.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 7

Dosar

Valeriu Crudu, omul de afaceri împuşcat marţi-dimineaţă, a avut o afacere cu carne, pe care o administra prin intermediul firmei Albertina SRL. În acest moment, pe rolul Curţii de Apel Bender se află un dosar civil în care figurează firma sa şi o alta, SRL Camelot, aflată în proces de insolvabilitate. SRL-ul lui Crudu solicită de la Camelot încasarea unei datorii de 68 mii de lei. Administratoarea procesului de insolvabilitate a firmei SRL Camelot ne-a explicat că cele două firme au colaborat anterior, făcând „şmecherii cu bani cash”. „A luat bani şi nu i-a restituit. Cineva, probabil, din cauza asta l-a împuşcat. Era tare şmecher”, spune aceasta despre Valeriu Crudu. Surse poliţieneşti, însă, susţin contrariul. Acestea afirmă că mai multe persoane i-ar fi datorat bani lui Crudu şi, pentru a scăpa de datorii, ar fi decis să-l lichideze. Oamenii legii susţin că a fost, cu siguranţă, o tentativă de omor la comandă. Iurie SANDUŢA Victor MOŞNEAG În dimineaţa zilei de 3 decembrie, la serviciul 902, a parvenit o informaţie despre efectuarea unor împuşcături în sectorul Buiucani. Deplasându-se la locul infracţiunii, grupul operativ al Inspectoratului de Poliţie Buiucani a stabilit că, în jurul orei 08.00, proprietarul unui garaj, în vârstă de 64 de ani, deschizând uşa a depistat o persoană necunoscută în interior. Încercând să o reţină, persoana necunoscută a efectuat două împuşcături, dintr-o armă de model neidentificat, în direcţia proprietarului şi a părăsit locul faptei. Victima a fost transportată la spital pentru acordarea ajutorului medical. În acest caz a fost iniţiată o cauză penală în temeiul art. 27, 145 Cod Penal „tentativă de omor”, se anunţa într-un comunicat de presă al Inspectoratului General de Poliţie (IGP).

Poliţia verifică trei versiuni de bază

Ulterior, s-a aflat că bărbatul împuşcat este Valeriu Crudu, în vârstă de 64 de ani, proprietarul pensiunii „Curtea Moşului”, din sectorul Ciocana. Acesta a fost operat marţi, iar acum, starea sa este stabilă, ne-au anunţat medici de la Spitalul de Urgenţă, acolo unde bărbatul este internat. „E la terapie intensivă. Starea sa se ameliorează, sistemul cardiovascular s-a restabilit, pulsul este stabil şi sistemul nervos s-a îmbunătăţit..., reacţionează. Înseamnă că îşi revine. Glontele a străpuns coşul pieptului, a lezat artera bronhială şi a traversat ţesuturile moi ale braţului drept”, ne-a anunţat Petru Craveţ, şeful serviciului de presă al Spitalului de Urgenţă. Celălalt glonte a fost îndreptat spre capul victimei, însă nu şi-a atins ţinta decât par-

Culisele omorului la comandă eşuat de la „Curtea Moşului”

Foto: Ziarul de Gardă

Valeriu Crudu, la Festivalul Iei care s-a desfăşurat în localul „La Curtea Moşului”. 10 august 2013

ţial, anunţă surse din cadrul IGP. Totuşi, deşi reprezentanţii instituţiei medicale spun că bărbatul încă este inconştient, oamenii legii anunţă că au şi vorbit cu el. „Avem câteva versiuni pe care le-am înaintat noi şi pe care le admite şi victima. Dar, în faza de verificare, se fac acţiuni de urmărire penală şi nu le putem face publice. La general, poliţia verifică trei versiuni de bază”, ne-a anunţat Sergiu Cociorvă, şeful Direcţiei de poliţie Chişinău, din cadrul IGP. „Suspectăm câteva persoane, însă deocamdată nu a fost reţinut nimeni. Imediat cum vom reţine pe cineva, vom distribui un comunicat”, a menţionat Cociorvă, care susţine că atentatul la viaţa lui Valeriu Crudu nu ar avea legătură cu activitatea sa de afaceri. „Din discuţii cu victima, am aflat că el nu avea probleme cu activitatea lui şi nu erau motive să se întâmple ceva din această parte. Urmează noi audieri. Pentru moment, am avut doar o discuţie cu el”, a mai spus Cociorvă.

Concubina, martora atentatului

Vecinii lui Valeriu Crudu din str. Florile Dalbe spun că nu au auzit împuşcături în dimineaţa de marţi. Aceştia afirmă că bărbatul locuia în casa din această stradă de vreo doi ani, împreună cu o tânără, despre care ei spun că ar fi concubina acestuia. Surse din cadrul Poliţiei ne-au comunicat că tânăra era împreună cu el în momentul atentatului, dar că aceasta nu a avut de suferit. Ea a fost şi cea care ar fi anunţat poliţia. Oamenii care l-au cunoscut pe Valeriu Crudu au doar cuvinte de laudă la adresa sa. „Valeriu este un om cumsecade, un gospodar cu nume mare. La lucru nu avea probleme. El

este un om sincer şi corect”, ne-a spus o persoană la unul din numerele de telefon ale pensiunii. „Nu discuta cu nimeni despre viaţa personală, pentru că el credea că aceste lucruri nu puteau fi împărtăşite cu fiecare angajat”, ne-a spus o altă angajată a pensiunii. De la angajaţii săi am aflat că bărbatul avea trei feciori şi o fiică, toţi din căsătoriile anterioare. Acesta, împreună cu fiica sa, administra pensiunea „Curtea Moşului”.

Teren de un hectar şi afacerea cu carne

Pensiunea se întinde pe o suprafaţă de un hectar. Potrivit bazei de date „CADASTRU”, în anul 2004, Valeriu Crudu a intrat în posesia terenului şi a două construcţii, din comuna Stăuceni, chiar la marginea Chişinăulu, procurându-le de la familia Burlacu. Ulterior, pe terenul respectiv, Valeriu Crudu a mai ridicat, în 2009, o altă construcţie. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că Valeriu Crudu este fondator unic al firmei Albertina SRL, înregistrată în 1998. Administratoarea SRL-ului este fiica sa, Corina Cojocaru. Conform CÎS, această firmă produce, prelucrează şi conservează carne şi produse din carne, este specializată în comerţul cu ridicata a mărfurilor nealimentare de larg consum, intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri, cantine şi desfacerea alimentelor preparate. Aceasta are sediul pe str. Dimo din Chişinău. La numărul de telefon însă nu a răspuns nimeni. Numele lui Valeriu Crudu nu figurează în calitate de fondator la alte firme decât „Albertina SRL”, doar fiica sa fiind una din-

tre fondatoarele firmei Pro Lingua Nova SRL, specializată în activităţi de secretariat şi traducere şi în vânzarea cărţilor şi ziarelor.

Victima solicita în instanţă 68 mii de lei

Firma SRL Albertina se află în proces de judecată cu firma SRL Camelot, aflată din 2008 în proces de insolvenţă. Dosarul a fost înregistrat în aprilie 2012, la Curtea de Apel Bender. Şedinţele, de la finele lui 2012 şi până pe 5 noiembrie 2013, au fost toate amânate. Emilia Vedernic, administratoarea procesului de insolvabilitate al firmei SRL Camelot, ne-a explicat că SRL Albertina şi SRL Camelot au colaborat anterior. „Albertina SRL a lucrat cu firma Camelot, cu bani cash. A făcut şmecherii împreună cu firma Camelot, iar acum ei vor nu ştiu ce. Da, este un dosar la Curtea de Apel Bender. Cei de la Albertina făceau mezeluri în cantităţi mari şi foloseau bani cash în afacerile cu SRL Camelot. Eu i-am prins şi am stopat asta... Făceau mari şmecherii. Acum, firma Albertina solicită de la Camelot, în urma procesului de insolvabilitate, aproximativ 68 mii de lei, plus penalităţi”, ne-a spus Emilia Vedernic. Aceasta afirmă că „şmecheriile au fost făcute de tatăl Corinei, Valeriu (Crudu - n.r.). „Ştiţi, cazul ăsta e ca atunci când hoţul strigă hoţul”. După ce i-am spus că Valeriu Crudu a fost împuşcat marţi, Emilia Vedernic ne-a zis că, din câte a auzit, acesta pe parcursul vieţii „s-a jucat cu oamenii, cu banii.... Nu a dat banii şi cineva l-a împuşcat. A luat bani şi nu i-a dat înapoi. Cineva, probabil, din cauza asta l-a împuşcat. Era tare şmecher. Asta este părerea mea”, a punctat Vedernic. Totuşi, potrivit unor surse po-

liţieneşti, mai multe persoane i-ar fi datorat bani lui Valeriu Crudu şi, pentru a scăpa de datorii, ar fi decis să-l lichideze. Oamenii legii susţin că a fost, cu siguranţă, o tentativă de omor la comandă. O altă ipoteză a poliţiei se referă la viaţa personală a bărbatului, divorţat de mai multe ori şi cu o iubită cu peste 30 de ani mai tânără.

„Curtea Moşului”, apreciată de vedete

Mica afacere pe care Valeriu Crudu a pus-o pe roate, la marginea Chişinăului, în preajma unui mall, este foarte apreciată. Mai multe vedete autohtone şi-au filmat videoclipurile anume la pensiunea „Curtea Moşului”, iar zeci de tineri şi-au făcut nunta anume în acest local, cunoscut nu doar datorită peisajului rustic pe care ţi-l propune, dar şi pentru preţurile destul de pipărate pentru servicii. Valeriu Crudu spunea de fiecare dată însă că şi-a amenajat “Curtea Moşului” mai mult pentru el şi pentru prieteni. Într-un interviu pentru unica. md, unde se menţiona că, pe Valeriu Crudu, muzica populară şi amintirea copilăriei l-au îndemnat să schimbe apartamentul pe o casă din suburbia Chişinăului şi să o transforme într-un adevărat lăcaş de reînviere a tradiţiei de la ţară, acesta menţiona că „acum este ceea cu ce trăiesc. Cutreier toată ţara în căutarea obiectelor vechi. Vreau ca nepoţii şi strănepoţii mei, care nu au avut bunei la ţară şi nu au ştiut ce este un fus sau o laiţă, sau n-au văzut cum arată „casa mare”, să trăiască acele clipe nevinovate şi fără de griji pe care le-am avut eu când eram copil. Uneori îmi vine greu să cred că pot să înţeleagă tot ce încerc să le transmit prin fiecare colţişor, fiecare prosop tradiţional sau ulcior de sute de ani”.


8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Viaţa redacţiei DE joi până joi Joi, 28 noiembrie Astăzi, în faţa Primăriei Chişinău continuă acţiunile de protest împotriva deciziilor netransparente ale CMC. Protestul este organizat de reprezentanţi ai mai multor ONG-uri: „Oraşul meu drag”, „Mansarde-Surprize”, „Renaştere”, cu susţinerea locuitorilor din Chişinău care au avut de suferit în urma deciziilor dubioase privind construcţiile ilegale şi abuzive. Vineri, 29 noiembrie Centrul Naţional al Romilor ne-a anunţat că, în colaborare cu Inspectoratul General de Poliţie, a fost lansat proiectul „Poliţia şi Romii/Sinti: practici pozitive în construcţia încrederii şi înţelegerii din R. Moldova”. Proiectul este susţinut de câţiva finanţatori străini. Sâmbătă, 30 noiembrie Institutul Polonez din Bucureşti şi Wikipedia® în limba română organizează, cu sprijinul Asociaţiei Wikimedia Polonia, cea de a treia ediţie a concursului POLISH RO.WIKIPEDIA. Articole legate de Polonia postate pe Wikipedia® până la data de 6 ianuarie 2014 îi pot aduce autorului un premiu constând într-o excursie pentru două persoane la Wrocław – viitoarea Capitală Europeană a Culturii. Duminică, 1 decembrie Primim numeroase felicitări de la români de pretutindeni cu prilejul Zilei Naţionale a tuturor românilor. Recunoştinţa redacţiei şi urări de rezistenţă şi izbândă, pentru toţi românii! Luni, 2 decembrie Un grup de cetăţeni din raionul Cahul au venit la redacţie să ne spună cum au fost păcăliţi de un aşa-zis întreprinzător care, semnând cu ei contracte de împrumut, i-a lăsat fără bani şi fără drept de apel. În repetate rânduri deja, aceştia bat pragul Curţii de Apel Chişinău, dar şedinţele de judecată se amână, din diverse motive. De data asta, nu s-a prezentat pârâtul. Oamenii spun că au îmbătrânit deja, umblând pe drumuri în căutarea dreptăţii. Marţi, 3 decembrie A telefonat la redacţie o locuitoare din Bălţi, îngrijorată că instanţa de judecată ar putea să nu ţină cont de rezultatele expertizelor efectuate şi ar putea lua o decizie în defavoarea sa şi a familiei sale. Ea ne-a spus că este văducă, are doi copii şi nu mai are puteri să-şi apere dreptatea în instanţa de judecată.

Puşcăria de după Vilinius Alina radu alina.radu@zdg.md

Ziua de luni, 2 decembrie, am început-o cu un dialog cu juriştii. Un nou personaj al vieţii publice din Moldova, veteran al câtorva guverne, trimisese o scrisoare prin care cerea de la ZdG 100000 de lei, deoarece publicarea averilor sale în ziar i-a cauzat un „discomfort psihic enorm”. Dreptul la justiţie e unul sfânt şi incontestabil pentru orice cetăţean, inclusiv pentru cei care au lucrat sau lucrează în structurile guvernamentale. Dar, atunci când un drept e cerut prin încălcarea, ocolirea sau nerespectarea legii, dreptul devine tare strâmb. 100000 de lei poate fi o sumă mică pentru un fost ministru, care

în câţiva ani, cu un salariu lunar de 5-6000 de lei, a reuşit să adune averi de mai multe milioane de lei. Pentru noi 100000 de lei e o sumă mare. De aceea, încercăm să fim cât mai precauţi şi corecţi în ceea ce facem, ca să nu încălcăm nici deontologia, şi să nu avem de plătit. Deocamdată ZdG nu a pierdut niciun proces şi nu a avut de plătit nimănui niciun leu. Dar zile şi luni prin instanţe a pierdut. Şi asta până la urmă costă bani, poate mai mult de sutele celea de mii. Dar şi mai mult costă sentimentul acela de neputinţă, când vezi că cei care au furat ţara îţi cer şi ţie bani pentru simplul motiv că le spui cetăţenilor că li se fură ţara. În fine, luni discuţia cu juristul Oleg Postovanu de la Centrul pentru Jurnalism Independent mi-a părut una dintr-un spectacol al absurdului. Privind la cererea de 100000 de lei, el ne-a indicat la 2 cifre: data când a fost publicat

articolul şi data când a fost expediată pretenţia financiară. Legea cu privire la libertatea de exprimare spune că cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia pe care o consideră defăimătoare. Petiţionarul a scris această cerere la adresa ZdG timp de 50 de zile în loc de 20. Trebuie oare să respectăm un demnitar care a condus o coşcogea instituţie, dar nu reuşeşte să respecte termenii unei cereri? Până la urmă, tot petiţionarul ne-a învins. A trebuit să îi scriem despre ce spune Legea cu privire la libertatea de exprimare, dar şi alte acte legale, inclusiv jurisprudenţa CEDO, care spune că „în anumite situaţii, libertatea de exprimare, prevazută în articolul 10 CEDO, este prioritară faţă de protecţia vieţii private, prevăzută în articolul 8 din aceeaşi Convenţie”. După ce am aşternut scrisoarea pe

hârtie, am cumpărat plic, timbru, am plătit poştei pentru expedierea scrisorii recomandate, ca să respectăm legea. Adică 3 oameni au pierdut câte 1-2 ore de muncă, ca să îi explice unui om cum nu trebuie să ceară 100000 de lei de la o redacţie. Dar paguba cea mare nu e a noastră. E a societăţii. Sunt sigură că mulţi îl recunosc pe acest personaj. Există şi semnale că persoana aceasta „cu discomfort psihic enorm” a participat şi la acte de tortură. Dacă demnitarii publici ar fi judecaţi la timp pentru actele de corupţie, de torură, de abuz în serviciu, aceştia n-ar mai ajunge să ceară explicarea legii libertăţii de exprimare în scrisori recomandate, darmite sute de mii de lei. Cu regret, corupţia mare nu a fost atacată în Moldova în perioada post-comunism – pre-Vilnius. Oare va face cineva puşcărie în perioada post-Vilnius – pre-electorală?

7 aprilie, pe „euromaidan” Aneta Grosu aneta@zdg.md

Tot mai multe voci susţin că R. Moldova a trecut, acum 4 ani, prin ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Sunt vizibile numeroase afinităţi: tineri cu cagule pe faţă, poliţişti violenţi, autorităţi inflexibile, provocatori şi presupuşi provocatori, edificii distruse, răniţi, dispăruţi, decedaţi. Frică şi groază, nesomn şi îngrijorare. Dacă faci abstracţie de locaţiile manifestărilor şi uiţi de distanţa în timp, poţi descoperi cu uşurinţă aceleaşi mesaje şi aceleaşi tactici, aplicate de autorităţi. În aceste zile, la Kiev, instituţiile de învăţământ sunt somate să furnizeze listele cu numele participanţilor la „manifestaţiile proeuropene şi împotriva

puterii”. Vă mai amintiţi zilele de 7, 8, 9 aprilie 2009, când poliţiştii, prin şcoli şi universităţi, căutau numele participanţilor la protestele anticomuniste? Pe „maidanul” din Kiev protestatarii nu cedează şi, din această cauză, forţe speciale ale Ministerului de Interne sunt trimise la Kiev, pentru a garanta securitatea manifestaţiilor. Vă amintiţi cum poliţiştii din mai multe comisariate fuseseră mobilizaţi, fiind aduşi la Chişinău, ca să reprime protestele? Premierul ucrainean Mykola Azarov, reprezentant al puterii de la Kiev, cere opoziţiei să „oprească escaladarea” tensiunilor politice, pe motiv că nu ar mai exista motive de proteste, după ce, pe 3 decembrie, Rada Supremă nu a susţinut demiterea Guvernului. Azarov a vrut să spună că Guvernul său are în continuare susţinerea majorităţii Legislativului, acest lucru însemnând şi

susţinerea majorităţii cetăţenilor. Aceleaşi mesaje le aveau, în 2009, comuniştii, care invocau că se bucură şi în continuare de susţinerea cetăţenilor şi că protestele ar fi o tentativă de lovitură de stat. Şi la Kiev, la fel ca şi la Chişinău, Ministerul de Interne anunţă despre un număr de 120 de poliţişti spitalizaţi în urma acţiunilor de reprimare a protestelor. Vă mai amintiţi? Exact despre 120 de poliţişti răniţi era vorba, în aprilie 2009, la Chişinău. La fel ca la Chişinău în acel an, la Kiev poliţia evită să dea numărul exact al victimelor, în special după ce, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a dispersat cu violenţă o manifestare din Piaţa Independenţei, un loc simbolic al „revoluţiei portocalii” din 2004. Vă mai amintiţi de morţii şi răniţii noştri? Sau, cine, decât părinţii şi copiii lor, îşi mai amintesc de ei? Luni, la Judecătoria Buiucani,

va avea loc o şedinţă ordinară în dosarul morţii lui Valeriu Boboc. Procurorii au cerut 15 ani privaţiune de libertate pentru ex-poliţistul Ion Perju. Acum, după 4 ani de la tragedie, pe banca acuzaţilor, încă în prima instanţă, a rămas, se pare, doar Ion Perju, fapta căruia, potrivit specialiştilor, nu a fost demonstrată în cadrul anchetei judiciare. Totodată, de mai mult timp, Curtea de Apel Chişinău amână examinarea apelului procurorilor în dosarul generalilor Papuc şi Botnari, achitaţi de prima instanţă din motivul lipsei componentelor infracţiunii. Cine stă în spatele unor astfel de decizii judiciare? Devine clar că, atâta timp cât „maidanul” de la Kiev este supus represiunilor, iar, la Chişinău, dosarele „7 aprilie” sunt pe linie moartă, putem afirma fără echivoc că avem oponenţi comuni, puternici, dar, să fim optimişti, totuşi, nu şi invincibili.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 9

Viaţa redacţiei publicitate

Gerhard Ohrband,

lector universitar

Nostalgia investitorilor străini după Evul Mediu Sistemul nostru şcolar ne face să credem în teoria progresului permanent, mai ales în ceea ce priveşte instituţiile publice. Aşa cum prim-miniştrii şi preşedinţii de azi îşi prezintă mandatul ca pe un şir neîntrerupt de ”realizări performante”, cu ritualul celebrării primelor o sută de zile, ar trebui să credem că în trecut, chiar cu o mulţime de ”mandate”, tot trebuie să fi fost foarte întuneric. Şi totuşi, mai ales în domeniul comerţului internaţional şi al investiţiilor străine, arătăm, în realitate, mai modest decât în Evul Mediu. În ajunul marelui Vilnius, multe firme, printre care şi compania austriacă de asigurări Grawe Carat, au simţit pe propria piele presiunea crescândă a aparatului coercitiv al statului. Recent, am aflat şi despre compania americană Lear, care a renunţat la investiţii suplimentare în Republica Moldova din cauza problemelor cu organele de stat. Adepţii proiectelor geostrategice mari nu se prea interesează, de obicei, de sănătatea sectorului privat. În viziunea lor, odată ce ne vom alătura birocraţiilor suprastatale din Vest (sau din Est), toate problemele existente vor dispărea de la sine. Nu e întâmplător că, în discursurile funcţionarilor cu privire la ”proiectul Europa”, sectorul productiv este menţionat foarte rar. Ca şi în societăţile socialiste şi social-democrate, în care scopul birocraţiilor este de a redistribui averi, prea târziu ne dăm seama că preocuparea numărul unu ar trebui să fie producţia. Redistribuirea poate avea loc numai atunci când cineva produce ceva, iar schemele europene şi eurasiatice prevăd, de fapt, pedepse pentru producători. Atunci când e vorba despre un spaţiu comun, cu aceleaşi reguli şi acelaşi nivel de impozitare, istoria şi logica ne spun că ”standardizarea” pe termen lung se face mai degrabă de jos în sus decât invers. Iar atunci când, în absenţa unui spaţiu comun, statele mai mici pot concura în condiţii preferenţiale pentru investitori, proiectele de integrare elimină acest motor al dezvoltării. E convenabil să uităm că Europa a fost leagănul progresului anume prin faptul că timp de

secole a fost fragmentată politic în mii de state mici, care concurau în atragerea oamenilor de afaceri, în cultură sau ştiinţă. Pe de altă parte, Europa a fost foarte bine integrată economic pentru asocierea supranaţională a negustorilor, ca în cazul celebrei Hansa. Să comparăm condiţiile actuale, pretins preferenţiale, cu cele ale comercianţilor din timpul Evului Mediu. Chiar şi în Rusia, în secolele XI-XIII, în Novgorod sau Smolensk, negustorii străini profitau de multe privilegii nemaiauzite astăzi. Astfel, în cazul în care cineva avea ceva furat, erau în drept de ”a face orice” cu infractorul. Străinii nu plăteau pentru costurile judiciare. Dreptul comercial (lex mercatoria), creat de jurişti, a precedat cu secole dreptul produs de instituţiile statului. Cerinţele pieţei au contribuit la apariţia unei jurisprudenţe prompte şi corecte, care funcţiona pe baza înţelegerilor mutuale şi voluntare între negustorii din toate ţările europene şi nu numai. Dacă atunci, cu toată rapacitatea instinctivă a guvernanţilor, ”clasa politică” a înţeles necesitatea de a stimula comerţul şi investiţiile, liderii de azi deseori interpretează ”creşterea” cu totul altfel. Regii şi principii de atunci nu primeau granturi sau credite nerambursabile din exterior, iar sistemul monarhic, care îi făcea să devină ”proprietari” ai teritoriilor lor, îi obliga să ia în considerare un orizont de timp mai lung. Spre deosebire de strămoşii lui, liderul pretins democratic de astăzi vede doar ceea ce este exploatabil în limita mandatului său. Sectorul privat este ceva anevoios, care cere timp şi dedicaţie, mai ales dacă investitorii străini sunt pretenţioşi şi capricioşi. Având acces la remitenţele cetăţenilor plecaţi peste hotare şi la granturile externe, care sunt un ”lubrifiant” pentru administraţia sa, preşedintele aproape fiecărei ţări moderne se comportă precum căpitanul lipsit de onoare al unui vas. Ştiind că în curând acesta va intra în coliziune cu un aisberg, depozitează cât se poate de multă avere în barca de salvare şi speră să o şteargă înaintea impactului.

Caricatură: Alex Dimitrov

Să fim o familie mare şi primitoare pentru mamele orfane şi pruncii din braţele lor În perioada 2-25 decembrie, pentru al treilea an consecutiv, Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei organizează campania de Crăciun „De la mame pentru mame”. Proiectul are drept scop susţinerea cuplurilor mamă-copil aflate în dificultate, iar resursele acumulate în acest an vor fi utilizate pentru amenajarea unei case de tranziţie destinată mamelor orfane. Igor Belei, directorul Misiunii Sociale„Diaconia”: „În aceste clipe frumoase de aşteptare a Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos, venim cu un îndemn la solidaritate: să devenim împreună o familie mare şi primitoare pentru mamele orfane şi copiii din braţele acestora. Cu sprijinul partenerilor noştri, în 2014 vom construi o casă de tranziţie, iar graţie bunăvoinţei fiecăruia ne propunem să o amenajăm. Această locuinţă va fi mai mult decât un adăpost pentru mamele orfane: prin intermediul ei le vom oferi siguranţa zilei de mâine şi le vom sprijini în căutarea unui loc de muncă”. Campania va demara cu un eveniment de caritate, organizat pe data de 14 decembrie, ora 16:00, în Chişinău (Summit Events, str. Tighina, 49). Evenimentul va întruni peste 100 de

mame şi va cuprinde: un atelier de confecţionare a jucăriilor de brad, discuţii despre aspectele frumoase ale maternităţii, o licitaţie de caritate şi un recital de colinde special, susţinut de formaţia vocal-instrumentală Anton Pann (România). Preţul biletelor constituie 200 de lei. Pe 21 şi 22 decembrie, în două mall-uri din Chişinău, va fi organizat un târg

de caritate cu vânzarea jucăriilor de brad confecţionate la atelier. Amintim că, în urma acţiunilor din campania de anul trecut au fost colectaţi peste 52 mii de lei, fonduri utilizate pentru asigurarea întreţinerii beneficiarilor Centrului Maternal „În braţele mamei”. Pe parcursul acestui an, 20 de cupluri mamă-copil au beneficiat aici de cazare şi asistenţă complexă.


10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Exclusiv

R. Moldova europeană, post-Vilnius. Rezistăm? La finele săptămânii trecute, R. Moldova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Cel târziu în toamna anului viitor, urmează semnarea acestui Acord, iar mai apoi, ratificarea lui. Totuşi, precedentul ucrainean mai dă fiori tuturor actorilor politici implicaţi în acest proces, iar întrebarea care stă acum în mintea tuturor are acelaşi sens: va rezista sau nu R. Moldova presiunilor din partea Rusiei, care vor veni cu siguranţă? Delegaţia R. Moldova a plecat spre capitala Lituaniei joi, în jurul orei 12.00. Aceasta a fost condusă de premierul Iurie Leancă, iar din ea au făcut parte mai mulţi oficiali, printre care ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, sau ministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman. Delegaţia a fost însoţită de un grup de aproape 30 de jurnalişti. Cu acelaşi avion, au luat drumul Vilniusului cei trei lideri ai Coaliţiei de la Guvernare: Vlad Filat, Marian Lupu şi Ion Hadârcă, dar şi zeci de sticle cu vin, care urma să fie apreciat de oficialii europeni la prânzul de după ceremonia de parafare a Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană.

Primii care am recunoscut Lituania ca stat

Vilnius, capitala Lituaniei, ţară membră a UE din 2004, este un orăşel cu aproximativ jumătate de milion de locuitori, situat la graniţa cu Belarus. Când intri în oraş, perioada sovietică a Vilniusului mai e vizibilă, pentru că multe clădiri construite atunci se află acum la limita rezistenţei. Totuşi, odată ajuns în inima Vilniusului, oraşul te impresionează cu o arhitectură specială. Nu în zadar, în 2004, centrul istoric al oraşului a fost înscris în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Interesant este faptul că Lituania a fost prima republică ocupată de so-

Foto: consilium-europa.eu

vietici care şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, prin declaraţia de la 11 martie 1990, iar Parlamentul R. Moldova a fost primul care a recunoscut independenţa acestei ţări baltice. Evenimentul avea să fie rememorat la Vilnius de Ion Hadârcă, fost deputat în primul Parlament. De precizat că Lituania, care deţine Preşedinţia UE până pe 31 decembrie 2013, este condusă, din 2009, de o femeie, Dalia Grybauskaite.

„În cadrul cooperării lor în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, părţile acordă o importanţă deosebită promovării statului de drept, inclusiv independenţei justiţiei, accesului la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.” „Părţile vor coopera pe deplin în ceea ce priveşte funcţionarea eficientă a instituţiilor în domeniul aplicării legii şi al administrării justiţiei.”

Proteste ucraineşti şi la Vilnius

Joi, 28 noiembrie, la Vilnius a avut loc parafarea de facto a Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb dintre R. Moldova şi UE. Octavian Calmâc, viceministrul Economiei, şi Natalia Gherman, ministra de Externe, au semnat cele aproape

„Respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale va ghida cooperarea bazată pe libertate, securitate şi justiţie.” Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

„Părţile vor coopera pentru dezvoltarea, consolidarea şi creşterea stabilităţii şi eficienţei instituţiilor democratice şi a statului de drept, privind asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru a face progrese în reforma sistemului judiciar şi juridic, astfel încât să asigure independenţa sistemului judiciar, să consolideze capacitatea administrativă şi să garanteze imparţialitatea şi eficacitatea organelor de drept.” (Acordul de Asociere dintre R.Moldova şi UE, Capitolul III, Justiţie, Libertate, Securitate)

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 11

Exclusiv 1000 de pagini, pentru ca a doua zi, pe 29 noiembrie, premierul Iurie Leancă şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, să semneze, solemn, prima şi ultima pagină. Anume vineri, 29 noiembrie, avea să aibă loc acest eveniment important, chiar istoric, pentru R. Moldova, dar şi pentru alte ţări din Parteneriatul Estic. Joi şi vineri, capitala Lituaniei a fost împânzită de câteva zeci de protestatari, care au încercat să-l convingă pe preşedintele Viktor Ianukovici să semneze Acordul de Asociere cu UE. Totuşi, după o noapte de negocieri cu liderii europeni, acesta nu a putut fi înduplecat. A apărut însă zâmbitor la ceremonia oficială, cea în care vedete au fost R. Moldova şi Georgia. Au asistat la momentul istoric liderii actualei coaliţii de guvernare, dar şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, venit la Vilnius alături de preşedintele României, Traian Băsescu. În sală, importanţi lideri europeni: Angela Merkel, cancelarul Germaniei, François Hollande, preşedintele Franţei, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, sau José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

„Vom avea nevoie de curaj şi înţelepciune”

Prima care a vorbit în cadrul ceremoniei a fost gazda evenimentului, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite. „Au fost urcuşuri şi coborâşuri, dar putem spune cu fermitate că astăzi Europa a devenit mai mare împreună cu vecinii noştri din Est. Trebuie să ne focusăm pe acţiunile viitoare, pentru a consolida rezultatele obţinute acum. Trebuie să fim sinceri şi deschişi. Semnăturile aplicate pe foi sunt doar simbolurile muncii grele pe care încă trebuie să o îndeplinim. Iniţializarea este doar primul pas, va mai trebui să semnăm adiţional, cu scopul de a ne bucura de facilităţile acestui parteneriat politic şi, desigur, de o profundă integrare economică. Vom avea nevoie de curaj şi înţelepciune ca să ne mişcăm mai departe, vom avea nevoie de unitate şi încredere ca să rezistăm provocărilor, dar cu o dorinţă politică puternică, cu suportul mutual pe care îl vom asigura şi cu determinare, putem să facem asta! Felicitări pentru cei trei parteneri ai noştri, care au realizat astăzi atât de multe.”

„Fundaţii pentru generaţiile viitoare”

A urmat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European: „Astăzi este o zi foarte importantă în asocierea cu UE pentru Georgia şi Moldova. Curajul vostru, determinarea voastră şi dorinţa politică ne-au adus astăzi, aici, ca să iniţiem asocierea ţărilor voastre cu UE. Negocierile cu Moldova şi Georgia au confirmat încă o dată legăturile istorice ale lor cu ţările UE. Noi avem aceleaşi valori, şi am siguranţa că împreună vom continua să promovăm democraţia şi respectul pentru drepturile voastre. Următoarea treaptă în acest pro-

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

ces ambiţios va fi o provocare, dar să facem să se întâmple asta, să semnăm aceste acorduri anul viitor, cât mai curând posibil, după care să începem aplicarea lor provizorie şi, ulterior, întreaga implementare. Eu cred în asocierile abia iniţiate, care deja ne promit multe în relaţiile noastre. Cu aceste asocieri, UE, Georgia şi Moldova şi cetăţenii acestora devin mai apropiaţi. Suntem siguri că decizia aceasta va aduce ţărilor voastre cele mai solide fundaţii pentru generaţiile viitoare”.

„Suntem interesaţi de succesul vostru”

După Van Rompuy, a ţinut un discurs şi José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. „De acum înainte, economiile noastre vor creşte împreună, datorită unui număr mai mare de parteneri. Aceasta este cea mai înaltă etapă la care s-a ajuns până acum cu aceste state. În termeni de comerţ şi integrare economică, ele vor merge de la o piaţă simplă la un acces mai larg, la alte pieţe de desfacere şi vor aduce beneficii comerţului, investiţiilor şi locurilor de muncă. Marea majoritate a taxelor vamale vor fi înlăturate, împreună vom ajunge la taxe noi, în special pentru ţările voastre. Desigur, nu este vorba doar despre comerţ, vor mai fi şi alte facilităţi. Abia aşteptăm colaborarea şi implicarea voastră în ceea ce ţine de educaţie, protecţie civilă, energie... Datorită progreselor obţinute de Moldova, în scopul recunoaşterii acestora devine posibilă liberalizarea regimului de vize cu această ţară. Astfel, cetăţenii

noştri vor călători şi vor munci împreună. Noi suntem interesaţi de succesul vostru”.

„...într-o zi, ţara mea, în UE”

A urmat semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize dintre Azerbaijan şi UE, iar mai apoi, parafarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre Georgia şi UE. După care – minutele de glorie ale R. Moldova, consumate prin parafarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană de către Iurie Leancă şi Catherine Ashton. Imediat, premierul a ţinut un discurs în engleză, aplaudat la final de cei prezenţi. „Trăim un moment istoric, fără precedent, în care R. Moldova a iniţiat asocierea cu Uniunea Europeană. Acest eveniment simbolizează încredere, deschidere şi cooperare între ţara mea şi Uniunea Europeană. Este un pas sigur spre viitorul unor relaţii care, cu siguranţă, vor aduce într-o zi ţara mea în UE. Împreună, vom atinge scopurile noastre comune. Moldova este o ţară europeană, împărtăşeşte aceeaşi istorie, aceeaşi cultură, aparţine aceleiaşi civilizaţii, dar totodată este aceeaşi ţară europeană care are aceleaşi orizonturi şi aparţine aceleiaşi familii europene. Vă rog să-mi permiteţi să spun acelaşi lucru în limba maternă, concetăţenilor mei: „Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru spre Uniunea Europeană”.

„Muncă, certitudine, împlinire”

Printre felicitări şi întâlniri bilaterale, Filat, Lupu şi Hadârcă s-au întâlnit, aproape imediat

după semnarea actelor, cu cei aproximativ 30 de jurnalişti din ţară, acreditaţi la Summitul Parteneriatului Estic. „Au răsunat mesaje foarte încurajatoare care au mai răsunat, dar odată cu parafarea Acordului de Asociere, inspiră mult mai multă încredere în viitorul european al ţării noastre. Vom continua să muncim”, a promis liderul PD, Marian Lupu. „R. Moldova a avut o prezenţă remarcabilă şi a răsunat ca un laitmotiv în discursul tuturor liderilor europeni. Pe lângă R. Moldova, a răsunat des şi Georgia, şi asta nu poate să nu ne dea un sentiment de certitudine, de corectitudine şi de susţinere în parcursul nostru european”, a precizat liderul reformatorilor, Ion Hadârcă. „Am simţit un sentiment puternic de împlinire. Este o etapă importantă, pe care am parcurs-o noi cu toţii. Vreau să felicit toţi cetăţenii R. Moldova cu această frumoasă şi importantă realizare. Este cert că, începând cu ziua de astăzi, avem deschisă clar în faţa noastră perspectiva europeană. Urmează să muncim mai departe”, a reiterat şi liderul PLDM, Vlad Filat. La plecarea spre Vilnius, acesta a propus ca o stradă din Chişinău să poarte numele capitalei Lituaniei. De precizat că cei trei lideri au evitat elegant să vorbească despre presiunile Rusiei la adresa R. Moldova, premergătoare momentului semnării Acordului.

„Simţul datoriei făcute doar pe jumătate”

A urmat o conferinţă de presă a premierului Leancă, în care acesta a făcut totalurile summitului. „Succesele ţărilor ieşite din comunism şi care au devenit

într-un timp-record membre ale familiei europene ne-au demonstrat că anume această cale este cea mai potrivită pentru un popor european care vrea să revină acasă, în sânul civilizaţiei occidentale. Aderarea la UE ca membru cu drepturi depline este un vis măreţ ce ne uneşte pe toţi şi care - odată cu parafarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb, dar şi cu anularea vizelor pentru moldoveni într-o perspectivă destul de apropiată prinde tot mai mult contur. Sunt convins că doriţi să mă întrebaţi: „Dar cum se va schimba viaţa noastră începând de mâine”? Mi-aş dori să vă pot spune că se va schimba în bine imediat, însă, după cum cunoaşteţi foarte bine, miracole nu există. Suntem antrenaţi într-un proces anevoios, dar absolut necesar, prin care urmărim să reclădim din temelie modul în care este construită societatea noastră. Vreau să vă mărturisesc că trăiesc cu simţul datoriei făcute doar pe jumătate, deoarece responsabilitatea faţă de dumneavoastră, dar şi faţă de prietenii noştri din UE, este mai mare ca niciodată. Acum, trebuie să dăm dovezi la lume că maturitatea şi voinţa sunt realităţi palpabile şi că ele vor fi puse în serviciul visului nostru mare - cel de integrare politică şi economica în UE”. Apoi, drumul spre casă. În avion, Iurie Leancă a vorbit şi a ciocnit un pahar de şampanie cu toţi cei prezenţi la eveniment. În aeroport, prim-ministrul, împreună cu liderii coaliţiei de guvernare, secondaţi de miniştrii Lazăr şi Gherman, au susţinut un briefing de presă în care au vorbit despre istoricul zilei de 29 noiembrie 2013. Seara târziu, în PMAN s-a sărbătorit evenimentul. În toată această perioadă, la Chişinău, comuniştii au protestat împotriva parafării Acordului.

Acord public şi obligaţiile Moldovei

Luni, 2 decembrie, Acordul de Asociere dintre R. Moldova şi UE a fost făcut public. Ambele părţi semnatare şi-au exprimat dorinţa de a semna acest Acord cât mai devreme posibil, în cursul anului viitor. Se vorbeşte că acesta va fi semnat, cel târziu, toamna viitoare, când expiră mandatul Parlamentului European, dar şi al Legislativului de la Chişinău. După semnare, urmează ratificarea acestuia de către Parlamentul R. Moldova, iar mai apoi, de către parlamentul fiecărei ţări membre a UE. Acordul are 972 de pagini, este în limba engleză şi stabileşte un nou cadru juridic pentru cooperarea R. Moldova cu UE. Astfel, în termeni exacţi, ţara noastră urmează să aducă legislaţia naţională în conformitate cu cea europeană. Totodată, R. Moldova va trebui să-şi deschidă piaţa pentru produsele ţărilor din UE, la fel cum ţările membre UE vor face cu produsele noastre care corespund standardelor europene. Acordul prevede o cooperare strânsă în domeniul justiţiei, domeniu în care ţara noastră urmează să întreprindă mai multe reforme. Totodată, autorităţile vor fi verificate şi vor întocmi regulat rapoarte despre folosirea fondurilor europene. V.M.


12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Reporter special BMW X6 cu numere diplomatice şi case de milioane în parc, pe terenuri îngrădite ilegal O familie de afacerişti din Chişinău deţine o maşină de lux cu numere diplomatice eliberate de Ambasada R. Moldova în Belarus. Tot ea, împreună cu alţi vecini businessmani a îngrădit câteva sute de metri din Parcul Râşcani din capitală, în scop personal. De altfel, zeci de hectare de terenuri publice, aflate în parcuri, sunt folosite de persoane influente pentru construcţia unor case de milioane, pentru lărgirea curţilor acestor case sau pentru alte construcţii, adiacente acestora. Primăria constată neregulile, dar, de cele mai multe ori, făptaşii scapă nepedepsiţi sau se aleg doar cu sancţiuni blânde. Iurie SANDUŢA Victor MOŞNEAG La sfârşitul anului 2009, patru familii din str. Zimbrului, din preajma Institutului Muncii, au depus o cerere la Primăria Chişinău, prin care solicitau eliberarea unui certificat de urbanism pentru a amenaja terenul din apropierea caselor de milioane în care locuiau.

Amendaţi cu 11 mii de lei

Aceştia solicitau de la autorităţi un teren cu suprafaţa de 7500 m2, inclusiv 3900 m2 din Parcul Râşcani, în baza unui parteneriat public-privat. Cele patru familii urmau să amenajeze zona, fără a o îngrădi şi fără dreptul de a edifica construcţii capitale. Primăria Chişinău a eliberat doar certificatul de urbanism, în care era menţionat că proiectul urma în mod obligatoriu să fie coordonat şi cu ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”. Însă familiile Bişir, Tuluş, Sturza şi Sterea, fără coordonare cu Spaţiile Verzi şi fără alte acte necesare, printre care şi un contract semnat cu autoritatea municipală, au ocupat, abuziv 3900 m² din parc, iar familiile Bişir şi Tuluş au mai ocupat ilegal câte 250 şi, respectiv, 350 m2, îngrădind chiar terenurile cu gard capital, din beton, pe care l-au instalat neautorizat. Acum doi ani, autorităţile municipale au efectuat un control la adresa respectivă, constatând că acolo a mai fost săpat şi un lac artificial, fapt care poate avea impact negativ asupra terenului şi asupra blocurilor locative din preajmă, existând riscul unor alunecări de teren şi inundării caselor de locuit. În 2012, şi Procuratura Generală (PG), în comun cu Inspectoratul Ecologic de Stat, au efectuat un control, stabilind tăierea ilegală a arborilor şi îngrădirea ilegală a terenurilor de folosinţă comună. Astfel, familiile Bişir şi Tuluş au fost amendate cu aproximativ 11 mii de lei.

„Foarte frumos, însă doar în interes personal”

Împreună cu Vasile Coşuleţ, specialist principal în Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, şi Galina Leahu, şef adjunct al Asocia-

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gradă

Un angajat de la firma particulară de pază „BERCUT”, supraveghează „zona VIP” din str. Zimbrului.

ţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi, ne-am deplasat la faţa locului. Cu vreo 200 de metri până la terenul îngrădit, se observă un indicator prin care eşti anunţat că accesul este interzis. Mai apoi, dai de o barieră, păzită de un angajat al unei agenţii de pază. După ce reprezentanţii Primăriei s-au prezentat, bărbatul ne-a însoţit pe tot parcursul „excursiei” noastre. În spatele caselor de milioane se observă doar iarbă verde, câţiva copaci, un lac artificial, dar şi un teren de tenis. Toate îngrădite. „Aici, unde au îngrădit câte 250 m2 şi celălalt - peste 300 m2, este teren public. Toate construcţiile care sunt aici au fost făcute în lipsa proiectului de execuţie. Ei fac trimitere la un certificat de urbanism care de fapt a fost eliberat doar pentru proiectare. În acel certificat, e scris clar că nu au dreptul de îngrădire a terenului şi de a face construcţii capitale. Au acaparat ilegal în jur de două hectare de teren. Acesta e teren public şi ei au îngrădit accesul liber al persoanelor. Noi am făcut acte de control. Ne-am adresat la PG şi la alte instituţii abilitate. Răspunsul de la Procuratură a fost că s-a aplicat o amendă şi cu asta s-a terminat totul”, spune Vasile Coşuleţ. Galina Leahu confirmă: „Oamenii de aici au solicitat terenul pentru amenajare. Era vorba de un parteneriat public-privat. Schiţa era cu totul altfel decât vedem acum. Urmau să fie amenjate spaţii verzi, cu trotuare, dar au deviat totalmente de la proiectul iniţial. Când au coordonat schiţa de proiect cu organele abilitate, inclusiv cu Spaţiile Verzi, noi

am indicat că amenjarea terenului trebuie făcută fără defrişarea arborilor şi fără îngrădire, ceea ce nu a fost îndeplinit. Acum este îngrădit şi sunt tentative de a legifera terenul, cu scopul de privatizare. Au amenajat foarte frumos, însă doar în interes personal”, zice aceasta.

„Noi nu alungăm pe nimeni”

Cele patru familii care locuiesc acolo, acuzate de Primărie că au ocupat ilegal terenul, se apără şi spun că nu au nicio vină. „Practic, domnii din vale, cum au venit, au zis, hai să amenajăm. Cum Primăria nu ne-a dat voie, noi nu am îngrădit. Schema de la început era de sădit copaci şi de amenajat teritoriul. Nu trebuia de îngrădit şi nici într-un caz de săpat un lac. Lacul nu era preconizat. Am fost de acord ca fiecare să amenajeze teritoriul adiacent. Noi, familiile Sterea şi Sturza, ne-am conformat cerinţelor Primăriei. Dar ei, la vale, aţi văzut ce au făcut? Aţi văzut digul, în urma căruia s-a format acel lac artificial, care provoacă alunecări de teren, iar vara adună roiuri de muşte? Ei au defrişat foarte mulţi copaci. Noi am defrişat doar câţiva, cu acordul ecologiei, şi am sădit alţii în loc. Dacă pe viitor ni se va permite ceva, vom face. Vecinii de la vale, familiile Tuluş şi Bişir, insistau să îngrădim. Noi ne-am opus. Acum, ei încearcă să ne ia şi din terenul nostru adiacent. Avem neplăceri, într-adevăr”, spune Elena, reprezentanta familiei Sterea, precizând că în proiectul de amenajare a zonei s-au investit „bani mari”.

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Galina Leahu, şef-adjunct al Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 13

Reporter special „Când era râs, nevoie, mizerie, nimeni de la Primărie nu a venit să vadă narcomanii de acolo. După ce noi am adus vreo opt mii de cuburi de pământ, vreo mie de cuburi de cernoziom, am făcut frumos, nu am îngrădit... s-a început o problemă. Eu nu vreau să vorbesc despre vecinii mei. Noi nu am îngrădit nimic. Poftim, veniţi, noi nu alungăm pe nimeni. Din contra, vara, copiii veneau acolo. Noi nu îi alungăm. Am sădit copaci, iarbă... Ce vrea Primăria să facă? Să scoată copacii şi iarba pe care am pus-o? Am investit o grămadă de bani şi, într-un moment, îmi părea rău”, spune Mihai Sturza, verişorul fostului premier, Ion Sturza, posesor al mai multor SRL-uri.

„Aici a fost o murdărie, un haos...”

Familiile care au îngrădit terenul, inclusiv o parte din parc, sunt Tuluş şi Bişir, ambele originare din Taraclia. „Aici nu este parc”, zice Elena Tuluş. „Aici a fost o murdărie, un haos... Au fost găsiţi şi oameni morţi aici, seringi de la drogaţi... Noi am făcut curăţenie, frumuşel, cum ar fi bine... Dar Primăria nu ştiu ce vrea”. Întrebată de ce a îngrădit peste trei sute de metri de teren public, Tuluş a spus: „Aici a fost îngrădit pentru că s-au dat documentele pentru a lua terenul în arendă. Şi mai mult nici un răspuns. Am făcut curăţenie şi la vecini. Apoi a început scandalul că vor, apoi nu mai vor...”, a precizat aceasta. „Nu am ce comenta. Unicul lucru pe care, probabil, îl aveţi în vedere este o râpă. Există o înţelegere pentru lucrări de amenajare a ei, şi s-a efectuat o muncă destul de importantă în acest sens, care a inclus chetuieli enorme, mai mult nimic, niciun fel de îngrădire acolo nu mai este. Este doar rezultatul amenajarilor cu cheltuieli enorme, de milioane, şi gata. Aceste lucrări au fost întreprinse pentru binele oraşului. Noi avem certificat de la Primărie care ne permite efectuarea lucrărilor, cu rugămintea: „Faceţi, vă rog, ceva în zona râpei”. Peste 50 de maşini au dat afară tot gunoiul care era. Pentru gestul nostru frumos, acum suntem luaţi la întrebări, în loc să fim mulţumiţi. Cred că la mijloc e mai degrabă vorba de dorinţa anumitor persoane de a primi mită”, ne-a spus şi Ivan Bişir.

Afacerişti câştigători la CtEDO

De precizat că Ivan Bişir este membru al Consiliului de administrare al Băncii „FinComBank” şi director general la „Tarservicecompanie” SRL, o companie exportatoare de vin, în special către Belarus. Soţia lui, Svetlana Bişir, împreună cu vecina lor, Elena Tuluş, sunt fondatoare ale firmelor „Tarservice-companie” SRL şi „Taraclia-TV” SRL, care, potrivit statutului, se ocupă cu producerea filmelor cinematografice şi video. Numele Bişir şi Tuluş figurează într-un dosar pe care R. Moldova l-a pierdut la CtEDO. Cei doi s-au plâns instanţei de la Strasbourg că, la 3 iunie 2005, aflându-se la o petrecere de nuntă, Ivan Bişir şi Ivan Tuluş au fost reţinuţi de poliţişti mascaţi. Ofiţerii de poliţie i-au informat că au fost arestaţi fiind suspectaţi de falsificarea unui contract şi de sustragerea în proporţii deo-

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Casele de milioane ale proprietarilor din str. Zimbrului

sebit de mari a unor sume de bani de la o companie terţă. Mai târziu, în noaptea nunţii, ofiţerii de poliţie au percheziţionat domiciliile reclamanţilor. La câteva zile după arestare, Procuratura a emis un comunicat de presă în care i-a prezentat pe cei doi ca fiind membri ai unei bande criminale. Ulterior, în octombrie 2006, urmărirea penală împotriva lui Bişir şi Tuluş a fost încetată, din lipsă de probe, iar aceştia s-au adresat la CtEDO. Curtea i-a acordat lui Ivan Bişir 15 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral, Svetlanei Bişir şi Elenei Tuluş câte 1200 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1200 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

BMW X6, cu numere diplomatice

În curtea familiei Tuluş, adesea poate fi observată o maşină cu numere diplomatice. Mai exact, un BMW X6 cu numerele de înmatriculare CD 22 11 71. Numerele aparţin Ambasadei R. Moldova în Belarus, iar maşina cu aceste numere este folosită de familia Tuluş în dezvoltarea afacerilor pe care le are în ţara lui Lukaşenco. Pentru a afla condiţiile în care o maşină de ultimă generaţie, care valorează pe piaţă peste un milion de lei, are numerele diplomatice ale Ambasadei R. Moldova în Belarus, l-am contactat pe Gheorghe Hioară, ambasadorul R. Moldova în Belarus. Mai întâi, l-am întrebat pe acesta dacă numărul diplomatic CD 22 11 71, al unui BMW X6, aparţine şi Ambasadei R. Moldova în Belarus. Acesta a răspuns afirmativ. Hioară ne-a spus, însă, că maşina şi, respectiv, numărul nu aparţin unor oameni de afaceri, respectiv familiilor Tuluş şi Bişir. „Maşina a aparţinut cândva Ambasadei R. Moldova în Belarus. Ea acum este scoasă de la evidenţă. Acum, aceste numere nu mai sunt folosite. Ea a fost scoasă de la evidenţă acum un an. La moment, maşina nu se foloseşte. Nici numărul acesta nu este atribuit nimănui. Ambasada are patru maşini cu numere diplomatice”, ne-a spus Hioară. Acesta admite, totuşi, că se cunoaşte cu cele două familii, Bişir şi Tuluş. „Numele acestor persoane îmi spun la fel de mult cum îmi spun şi ale altor agenţi economici

de control al Primăriei. La începutul lunii noiembrie, din partea viceprimarului Nistor Grozavu, pe adresa Inspectoratului General de Poliţie (IGP) a fost trimisă o scrisoare, prin care se cerea intervenţia oamenilor legii în acest caz. „În rezultatul examinării, s-a stabilit că, pe cazul dat, de către colaboratorii Inspecţiei de Stat în Construcţii a fost întocmit un proces-verbal în baza art. 179, Cod Contravenţional, fiind expediat spre examinare şi primirea unei decizii conform prevederilor legale către Judecătoria Râşcani. S-a constatat că litigiul apărut între d-stră şi Cârciumaru Eugeniu ţine de competenţa instanţei de judecată, unde vă recomandăm să vă adresaţi în mod particular”, se menţionează în răspunsul IGP. Anterior, o scrisoare de informare a fost remisă de Primărie şi către Procuratura mun. Chişinău, rămasă şi ea fără urmări. Şi vecina familiei Cârciumaru a ocupat circa 400 m2 din acelaşi parc. Şi în acest caz, deşi depistată de autorităţi, ilegalitatea a fost pedepsită mai mult formal. Procurorii au decis neînceperea urmăririi penale pe numele Angelei Magla deoarece, anterior, aceasta fusese amendată cu o mie de lei pentru că şi-a însuşit ilegal un teren public. Instanţa urmează acum să se pronunţe vis-avis de demontarea construcţiilor de pe acel teren.

„Eu cred că ei râd de noi”

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

Vasile Coşuleţ, specialist principal, Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funiciare

care au afaceri aici. Ei vin pe la Ambasadă, cer suportul nostru în unele cazuri”, susţine ambasadorul, care exercită această funcţie din 2010. Totuşi, oamenii din zonă îl contrazic. Ei ne-au declarat că maşina a fost văzută pe str. Zimbrului în urmă cu două săptămâni, dar că aceasta este ascunsă de proprietari, după scandalul cu numerele diplomatice din această vară.

„Cu numărul diplomatic e totul legal”

Familia Tuluş a confirmat şi ea că deţine acest automobil. „Da’ cine sunteţi dvs. Voi căutaţi nod în papură. Vă spun serios că nu vreau să vorbesc pe tema aceasta. Şi cine are numere diplomatice ştie pentru ce şi de unde le are. Nu vă interesează alte interese de la noi din ţară? Ca să ştiţi, cu numărul diplomatic e totul legal şi nu sunt probleme. De ce gazeta trebuie să se ocupe cu aceste lucruri? Sunt alţii care trebuie să se ocupe. Aţi îneţeles de unde sunt aceste numere diplomatice, ştiţi tot? Sunteţi liniştiţi sau nu încă? Vă interesează şi vinurile de la Belarusia. Ocupaţi-vă cu alte chestii. Închipuiţi-vă că omul de afaceri este un şofer şi mai mult nimic. Şi gata. Eu vă spun: nu vă legaţi cu aşa chestii. La revedere”, ne-a zis Elena Tuluş, fondatoarea Tarservice-companie” SRL şi „Taraclia-TV” SRL. De precizat că, în luna mai, în presă au apărut zeci de maşini de fiţe cu numere diplomatice, majoritatea dintre ele aparţinând unor

persoane care nu erau angajaţi ai Ambasadelor cărora le aparţineau acele numere. Printre cei cu numere diplomatice aparţinând Ambasadei R. Moldova în Rusia se regăseau numele lui Ilan Shor, al soţiei sale, Jasmin, dar şi al fiului acesteia. Atunci, surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene declarau pentru ZdG că un număr diplomatic costă nu mai puţin de 30 de mii USD. CNA a anunţat atunci că se ocupă de caz, dar până acum, concluziile anchetei nu au fost făcute publice.

Valea Trandafirilor fără 1000 m2

Cazul din parcul Râşcani nu este unul singular. Practic, în fiecare parc din Chişinău, după o verificare mai amănunţită, pot fi constatate defrişări de copaci şi terenuri acaparate abuziv. În parcul Valea Trandafirilor, pe str. Avicenna, două familii, au acaparat ilegal peste 1000 m2 de parc. În urma unui control efectuat de Direcţia Funciară şi Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi s-a constatat că familia Eugeniu şi Elmira Cârciumaru, deţinând în zonă un teren de 500 m2, au ocupat ilegal un lot de pământ, proprietate municipală, cu suprafaţa de 1000 m2, dintre care 750 m2 din limitele parcului Valea Trandafirilor. „Suprafaţa terenului ocupat ilegal este de două ori mai mare decât suprafaţa terenului transmisă în proprietate prin decizia administraţiei publice locale”, se spune în actul

ZdG, împreună cu reprezentanţii Primăriei au vizitat mai multe parcuri din Chişinău. În parcul Mirceşti, de exemplu, s-au depistat mai multe case construite fără ca proprietarii să aibă actele necesare. Unii locuitori ai zonei chiar au lucrat pământul din apropierea caselor, cu scopul de a-l folosi în agricultură. De precizat că, în multe cazuri, există chiar decizii definitive ale instanţelor de judecată, prin care cei care au construit în parcuri urmează să-şi demoleze construcţiile, însă acestea rezistă chiar şi peste câţiva ani de la pronunţarea hotărârii, care, din diverse motive, nu se execută. „Aşa e în toate parcurile din subordinea Primăriei Chişinău. Aproape de fiecare dată scriem tone de hârtii pe care le adresăm la Procuratură, la Ecologie, la Inspecţia de Stat în Contrucţii, iar cel mai obijduitor este că noi scriem, dar nu se întreprinde, practic, nici-o măsură. Totul rămâne ca la etapa iniţială, adică persoanele continuă să construiască. Eu cred că ei râd de noi, că voi umblaţi şi chipurile ne speriaţi, făceţi multe lucruri şi până la urmă tot ei sunt în câştig. În primul rând, Primăria trebuie să se ocupe de toate aceste construcţii neautorizate, ea trebuie să aibă pârghii pentru a le demola. Însă, cu părere de rău, legislaţia a dat acest lucru Inspectoratului Ecologic de Stat şi Inspecţiei de Stat în Construcţii, iar dânşii sau nu au de lucru, sau nu vor să întreprindă măsurile care se impun”, afirmă Vasile Coşuleţ. „Trebuie întrebaţi cei care construiesc în parcuri de ce fac acest lucru. Atunci când tu nu eşti sigur că vei putea legifera pământul, cum poţi să-ţi contruieşti o casă? Înseamnă că oamenii aceştia ştiu că, prin anumite pârghii şi metode, cu timpul îşi vor legifera dreptul de proprietate şi de aceea construiesc”, crede Galina Leahu.


14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Oameni

OAMENII săptămânii

G

rupul german Deutsche Bank l-a desemnat „Artistul Anului” 2014 pe românul Victor Man. Membrul consiliului director al Deutsche Bank, responsabil de activităţile instituţiei în domeniul artelor, Stefan Krause, l-a descris pe Man ca fiind „printre cei mai interesanţi protagonişti ai artei contemporane”, care „abordează teme şi tehnici din istoria artei, rămânând foarte contemporan şi vizionar”. Născut la Cluj, în România, în 1974, Victor Man a obţinut pentru prima dată succes pe scena internaţională cu contribuţia sa la Bienala de la Veneţia, din 2007. Lucrările sale cu un aer enigmatic au fost recent expuse la Villa Medici de la Roma şi la o galerie de artă din Berlin. Galeria de artă a Deutsche Bank va expune lucrări ale artistului român de la 20 martie până la 1 iunie 2014, într-o expoziţie personală.

C

laudiu Săftoiu, preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), a declarat că TVR 3 va avea, din 6 decembrie, un nou concept, va fi o expresie a mediului rural, a conservării spaţiului cultural, tradiţional, etnografic, dar şi de actualitate şi de societate rurală. „Intenţionăm să promovăm TVR 3, care, din 6 decembrie, va avea un nou concept, o expresie a mediului rural, a conservării spaţiului cultural, tradiţional, etnografic, dar şi de actualitate şi de societate rurală. Şi acest lucru se va întâmpla fără costuri suplimentare, întrucât producţia va fi asigurată în continuare de studiourile teritoriale, TVR 3 neavând buget, conform Memorandumului de reeşalonare a datoriilor aprobat de Guvern în baza Programului de redresare economică”, a anunţat Claudiu Săftoiu.

U

n număr de 235 de scrisori inedite ale ţarilor Nicolae I şi Alexandru al II-lea şi ale membrilor familiei imperiale ruse, estimate la 50.00060.000 de euro, sunt licitate pe 9 decembrie, potrivit reprezentanţilor casei Hôtel des ventes de Geneve. Aceste scrisori au fost adresate în special Olgăi Nicolaievna (1822-1892), fiica ţarului Nicolae I (1796-1855), care locuia departe de familia sa, la Stuttgart, după căsătoria ei cu un prinţ german, care a devenit Charles I, regele landului Wurtemberg. Scrisorile, redactate în rusă, franceză şi engleză, au fost cumpărate în bloc de un militar american în 1945, venit în Europa pentru a face un reportaj pentru revista Star&Stripes. În 1989, văduva acestuia s-a mutat şi a oferit aceste scrisori unui prieten, istoric şi profesor universitar, fără a cunoaşte valoarea acestora.

C

onstruieşte punţi de comunicare în pofida frontierelor şi a barierelor lingvistice. Este vorba despre turneul internaţional al spectacolului suedez „Seven”, care a ajuns în cea de-a 20 ţară, R. Moldova. O producţie documentară, inspirată din experienţa de viaţă a şapte femei curajoase din toată lumea. În fiecare ţară rolurile din „Seven” sunt interpretate de actori cu totul speciali: jurnalişti, politicieni, activişti, care povestesc istoriile reale prin care au trecut personajele lor din 7 state. „Sunt mândră că „Seven” a ajuns la Chişinău. Spectacolul are un impact internaţional, aceste situaţii severe fiind caracteristice pentru femeile din toată lumea. Dorim să promovăm egalitatea de gen, curajul de care au dat dovadă aceste femei remarcabile”, spune ambasadoarea Suediei în R. Moldova, Ingrid Tersman.

Dumitru Balica:

„Arta nu se cumpără, nu se împrumută şi nu se ia pe datorie” Arta presupune o competitivitate a gândurilor. Meseria unui artist înseamnă redarea emoţiilor într-o formă abstractă. Aşa cum un muzician gândeşte în sunete, un pictor gândeşte în linii şi culori, iar mesajul transmis poate fi descifrat de fiecare persoană în parte. Olga BULAT Dumitru Balica pictează de când se ştie. După ce a absolvit Şcoala de Arte Plastice din Donduşeni, a fost admis la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea Arte Plastice şi Design. Deşi părinţii săi nu au nimic în comun cu pictura, nu i-au pus piedici în carieră. Şi-ar fi dorit ca fiul lor să aibă o meserie mai „lumească”, însă au acceptat alegerea lui şi nu s-au opus vreodată. „Îmi spuneau uneori că e bine să fii angajat, dar un liber profesionist este angajat mai mult timp decât cel care are un program de lucru fix”, explică pictorul.

Provocarea artei

Dumitru spune că, pentru un artist, este importantă libertatea, deoarece „un artist nu poate crea atunci când este încorsetat de nişte clişee, de nişte standarde fixate de cineva. Artistul e persoana care inventează, care pune în aplicare lucruri la care alţii nu s-au gândit vreodată”. Artistul poate fi inspirat de tot ce-l înconjoară. Chiar şi provocările pot fi o sursă de inspiraţie. „Când vezi o expoziţie sau nişte lucrări ale cuiva,

descoperi mai multe curente, în care găseşti elemente pe care ai putea să le aplici în creaţia ta. Acestea sunt provocări de a face ceva nou”, relatează pictorul. „Arta este cea care te provoacă sau îţi creează o stare de linişte”, spune el. Încă un imbold al creaţiei este curiozitatea. Ea este cea care-l face pe pictor să creeze lucrări în serie. „Făcând un tablou, sunt curios cum o să iasă celălalt, apoi următorul. Astfel, urmează un ciclu, o serie de flori sau de animale”, explică Dumitru. Accentuează totuşi că un artist nu poate să lucreze la comandă. El trebuie să fie interesat de idee, de provocarea care stă în spatele acestei idei. De exemplu, „cineva vine cu ideea unor flori care nu există sau cu o nuanţă care nu este şi eu trebuie s-o realizez. Aceasta este o provocare care te face să iei pensula în mână”, dezvăluie pictorul. Important este însă şi mesajul lucrării. „Când fac un tablou, mă gândesc ce mesaj voi transmite. Dacă nu transmiţi starea, mesajul, lucrarea nu mai este captivantă. Ea îşi pierde din valoare”, spune artistul.

Arta – o expresie a psihicului

Dumitru preferă să lucreze în sânul naturii. Deocamdată, nu-şi permite un atelier, dar speră că acest lucru se va întâmpla. Îţi doreşte un studio, care ar reflecta universul său, i-ar permite să lucreze în voie, pentru că astfel „te simţi în sfera ta, unde este emoţia, gândirea şi pânza pe care transmiţi ceea ce simţi”, relatează Dumitru. Este importantă şi starea emotivă în momentul creaţiei. Dumitru Balica spune că munceşte doar atunci când se află în deplină

înţelegere cu sine, arta fiind o expresie a psihicului uman. „Mă strădui să lucrez când sunt liniştit, când am o plăcere, un sentiment de satisfacţie. Dacă lucrezi fiind într-o stare proastă, aceasta se reflectă în lucrările tale şi este sesizată de cel care-ţi priveşte pictura”, explică artistul. În vara curentă, pictorul a participat la taberele de creaţie din Serbia şi din România. „A fost o experienţă interesantă. S-a lucrat foarte productiv. Toţi au venit cu idei noi. Am remarcat alte viziuni. Este interesant să faci schimb de tehnici, de manieră, schimb de experienţă”, spune Dumitru Balica. În aceeaşi ordine de idei, remarcă faptul că „arta nu se cumpără, nu se împrumută şi nu se ia pe datorie. Ea se fură, dar se fură în sensul bun al cuvântului. Nu poţi să împrumuţi stilul cuiva. Îl „furi” şi îl adaptezi după ideile, după trăirile tale, îi dai un alt respiro”, consideră Dumitru. Pictorul şi-a creat propria cale, bazate pe trăirile sale. Mâine însă ar putea adopta un alt stil. „Asta sunt eu astăzi. Mâine aş putea fi altul prin cromatică, dar aş putea rămâne acelaşi. Pentru moment, m-am regăsit aici şi mă simt bine în acest stil”, susţine artistul, lucrările căruia sunt realizate într-o manieră expresionist-abstractă. Recunoaşte că, uneori, este curios să afle ce gândesc oamenii despre picturile sale. La una dintre expoziţiile organizate, a auzit cum cineva a zis: „Uite că a stricat tabloul cu semnătura sa”. Zâmbeşte. Este mulţumit totuşi atunci când oamenii, oprindu-se la una dintre lucrările sale, încearcă să descopere ce stă în spatele acelei lucrări, sensul ei, precum şi trăirile autorului în momentul creaţiei.


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 15

Trăind de gardă Zece ani fără Zobar În decembrie 2003 actorul Grigore Grigoriu „a urcat la cer”, ducând cu el rolurile care au ridicat filmul moldovenesc pe culmile recunoaşterii internaţionale. La Căuşeni, locul unde s-a născut, verii, cumetrii şi foştii colegi îşi amintesc zilnic de Zobar al lor, deoarece „a rămas modest chiar şi după ce a devenit popular”. Roxana TEODORCIC ”Mama mea îi zicea să mântuie cu linia de tren. Du-te la teatru, dacă te cer. O să poţi pune mâna pe ciocan oricând o să vrei”, îşi aminteşte Iulia Antohi momentul când Grigore Grigoriu a decis să lase munca la căile ferate şi să devină actor. Iulia şi Grigore s-au ştiut de mici. Ea este verişoara vestitului actor Grigore Grigoriu. Au fost foarte buni prieteni, iar astăzi femeia are multe istorii comune de împărtăşit. Au privit filme împreună, au jucat cărţi, au cântat şi au spus glume. ”Odată priveam cu o măhăleancă filmul ”Poienile roşii” şi vedem că un câine a sărit la dânsul. Şi fuga la mătuşa Chilina (mama lui Grigore Grigoriu – n.r.), că tare ne-am speriat. Apoi şi el a spus că s-a speriat, dar noroc că stăpânul câinelui era acolo şi nu s-a întâmplat nimic rău”, povesteşte verişoara, care ar vrea ca actorul să fie şi acum în viaţă, iar ea să-l tot întrebe, ca pe vremuri, ce a mai făcut, pe unde a călătorit şi în ce filme a mai jucat. Grigore Grigoriu s-a născut pe 4 aprilie 1941, la Căuşeni. Şi-a început cariera de actor amator în tea-

trul popular din localitate. În 1959 a fost angajat la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, chiar dacă nu avea nicio şcoală de actorie. În 1966 debutează în cinematografie, în filmul „Poienile roşii”, regizat de Emil Loteanu. Rolul lui Sava Micliu i-a adus primul trofeu în cinematografie.

”Sunt bucuros că am roluri principale”

Când Iulia se întâlnea cu verişorul său, avea multe întrebări pentru el. Femeia a vizionat toate filmele în care a jucat Grigore. Le-a văzut de mai multe ori, dar mereu e ca şi cum le-ar vedea pentru prima dată, cu aceleaşi emoţii, întrebări şi admiraţie. ”În filmul ”Mariana” arătau cum el, cu picioarele goale, a sfărâmat sticlă. Mai apoi, ne-a spus că sticla nu era adevărată. Ne era jale de el. Atunci, eu îi ziceam: uite ce profesie ţi-ai ales, măi Grişa. Şi el răspundea: „Aşa m-au ales şi sunt bucuros că am roluri principale”. Iulia spune ca succesele cinematografice nu l-au schimbat pe Grigoriu. A rămas glumeţ, iubitor, modest şi grijuliu. Îi plăcea să revină la ţară, să îşi ajute părinţii. Când venea la Căuşeni şi îl observau sătenii, strigau de răsuna satul că a venit Grigore. Grigore Grigoriu a rămas orfan de tată de mic. Aculina, mama sa, căreia sătenii îi spuneau Chilina, s-a recăsători cu Nicolae, care era muncitor la calea ferată din Căuşeni. Grigore a lucrat o vreme alături de tatăl său. Îngrijea de liniile de tren, le curăţa, le înşuruba. Toţi credeau că viitorul actor va deveni mecanic. ”Dar mama mea îi zicea să mântuie cu linia. Du-te la teatru, dacă te cer. O să poţi pune mâna pe

ciocan oricând o să vrei”, îşi deapănă firul amintirilor Iulia. Când Iuliei îi era dor de verişor, iar la cinematograful din Căuşeni se proiecta vreun film în care juca Grigore, se ducea neapărat. ”Odată m-am dus cu mătuşa Chilina să privim ”O şatră urcă la cer”. Câteva femei, aşezate în spatele nostru, discutau că o să-l vadă pe Grişa. Una a întrebat care este el, iar alta a răspuns că el e acela care e ţigan şi că toţi ţiganii sunt ai lui. Atunci mătuşa s-a întors şi le-a rugat să se uite bine la ea şi să-i spună dacă este ţigancă”, povesteşte Iulia.

Premiu pentru cel mai bun rol masculin

În 1975 Grigore Grigoriu a jucat rolul lui Loico Zobar, hoţul de cai din filmul ”O şatră urcă la cer”, regizat de Emil Loteanu. În 1977, la Festivalul de film din Karlovy Vary a luat premiul pentru cel mai bun rol masculin. ”Când l-am văzut prima dată la televizor, m-am uitat cu gura căscată la tot filmul. Mi-a plăcut foarte mult cum joacă. Era foarte natural, mai ales în ”O şatră urcă la cer”. De fiecare dată când văd vreun film cu el, parcă îl simt lân-

Tamara Grigoraş оl cunoaşte de o viaţă pe Grigore Grigoriu. Au оnvăţat оmpreună la şcoală, iar mai tвrziu au devenit cumetri.

E

Foto: Arhiva Tamarei Grigoraş

(de la stвnga la dreapta) Simion Ghimpu, Grigore Grigoriu şi Gavril Grigoraş

Foto: fileviatasicarti.wordpress.com

gă mine”, spune Tamara Grigoraş, fosta colegă de clasă, dar şi cumătra lui Grigore Grigoriu. Tamara, ca şi Iulia, a vizionat de multe ori filmele actorului. Chiar dacă ştie fiecare secvenţă, zice că nu s-a săturat de ele. ”În filme era serios, iar în viaţă era un bărbat vesel, parcă nu avea nimic pe suflet. A rămas modest chiar şi după ce a devenit popular”, adaugă pensionara în timp ce îşi mută cârja în altă mână. Grigore Grigoriu a fost pasionat de fotbal. Tamara zice că uneori, când venea la ei în ospeţie şi ştia că este fotbal, lăsa totul la o parte, doar ca să privească jocul. Şi Nicolae Dumitraşcu, unul dintre verişorii acestuia, care tocmai venise în vizită la Tamara Grigoraş, confirmă aceste lucru: ”Nu departe de noi era o baltă. Odată ne-am dus

cu el încolo. Era aşa de frumos, cu mult stuf… Când colo, el şi-a amintit de fotbal. S-a întors şi s-a dus să privească fotbal”.

Simion Ghimpu a pupat pământul unde s-a născut Grigore Grigoriu

Simion Ghimpu a fost un bun prieten cu Grigoriu, iar Tamara l-a văzut deseori în curtea ei. Niciodată nu o să uite o istorie pe care i-a povestit-o soţul ei, Gavril: ”A venit Ghimpu cu Grişa la noi şi l-a luat pe bărbatul meu şi s-au dus să vadă pământul unde s-a născut Grişa. Când au ajuns acolo, Simion s-a pus în genunchi şi a spus că „aici a trăit naşul meu” şi că pupă pământul. Şi a pupat pământul. Aşa mi-a povestit omul meu când a venit acasă”. Grigore Grigoriu şi-a pierdut

viaţa într-un accident rutier pe 20 decembrie 2003, în apropierea satului Palanca, Ştefan-Vodă. A fost înmormântat la Chişinău, iar cumătra lui, verişorii Nicolae şi Iulia îşi amintesc ca şi azi de acea zi. ”Era multă lume. Veneau din toate părţile, iar unii se uitau şi de la balcoane”, spune Nicolae. ”Eu i-am făcut coliva şi am dus-o tot drumul. Era urât afară. Ploua şi ningea. La cimitir am stat chiar în faţa gropii. Mă uitam în groapă şi mă gândeam că nu mai iese el de acolo. L-am visat de două ori după înmormântare. Un vis mi-l aduc aminte foarte bine. Parcă a venit la noi şi s-a rezemat de gard. Eu îl întreb: cum ai ieşit, cumătre, din groapă, că era tare adâncă? Da’ el spune: m-am chinuit, m-am chinuit şi am ieşit…”, îşi încheie povestirea Tamara.


16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

supliment

PAGINĂ ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII

EDIŢIA NR.

� (��)

„Cetăţenii trebuie să înveţe ce înseamnă și cum se manifestă discriminarea pentru a deveni toleranţi” Ana Furtună, coordonatoare de proiect, Coaliţia Nediscriminare

Raportul ECRI: progrese și îngrijorări La 15 octombrie curent, Comisia European£ împotriva Rasismului èi a Intoleranìei (ECRI), structur£ instituit£ de Consiliul Europei, a f£cut public Raportul privind situaìia din Republica Moldova. În document sunt menìionate progresele pe care le-a înregistrat ìara noastr£ în acest domeniu în perioada de la publicarea ultimului raport ECRI din anul 2008, dar sunt punctate èi unele aspecte îngrijor£toare în ceea ce priveète rasismul èi intoleranìa. ‘‹•‹ƒ —”‘’‡ƒ£ ÁǦ ’‘–”‹˜ƒ ƒ•‹•—Ž—‹ è‹ ƒ Ǧ –‘Ž‡”ƒì‡‹ƒ•ƒŽ—–ƒ–Áˆ‹‹ìƒǦ ”‡ƒÁ샔ƒ‘ƒ•–”£ƒ‘•‹Ǧ Ž‹—Ž—‹ ’‡–”— ’”‡˜‡‹”‡ƒ è‹ ‡Ž‹‹ƒ”‡ƒ †‹•…”‹‹£”‹‹ è‹ ƒ•‹‰—”ƒ”‡ƒ ‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹ǡ ‡Ǧ 싑Ÿ† …£ ƒ…‡ƒ•–£ ‹•–‹Ǧ –—싇 ˜ƒ –”‡„—‹ •£Ǧè‹ …”‡‡œ‡ †‡ Žƒ Á…‡’—– — ’”‘ˆ‹Ž è‹ ‘ ”‡’—–ƒì‹‡†‡ƒ’£”£–‘”‹†‡Ǧ ’‡†‡– ƒŽ †”‡’–—”‹Ž‘” ˜‹…Ǧ –‹‡Ž‘”†‹•…”‹‹£”‹‹ǤǷ‘Ǧ •‹Ž‹—Žƒ”–”‡„—‹•£‹†‡–‹ˆ‹…‡ …Ÿ– ƒ‹ …—”Ÿ† ’‘•‹„‹Ž — —£” ‹… †‡ …ƒœ—”‹ •–”ƒǦ –‡‰‹…‡ ‹Ž—•–”Ÿ† ”ƒ•‹•—Ž è‹ †‹•…”‹‹ƒ”‡ƒ ”ƒ•‹ƒŽ£ǡ Á •…‘’—Ž†‡ƒ‡ˆ‡…–—ƒ‹˜‡•–‹Ǧ ‰ƒì‹‹ƒ’”‘ˆ—†ƒ–‡ǡ•£’—„Ž‹…‡ †‡…‹œ‹‹è‹•£…‡ƒ”£ƒ’Ž‹…ƒ”‡ƒ •ƒ…ì‹—‹Ž‘” ’‡–”— ƒ—–‘”‹‹ ƒ…‡•–‘” ˆƒ’–‡ †‹•…”‹‹ƒ–‘Ǧ ”‹‹ǡ ‘ˆ‡”‹† Á ƒ…‡Žƒè‹ –‹’ ƒ•‹•–‡ì£˜‹…–‹‡Ž‘”’‡–”— ”‡…—’‡”ƒ”‡ƒ ’”‡Œ—†‹…‹—Ž—‹ …ƒ—œƒ–Ǥ — ‘ ”‡ˆŽ‡…–ƒ”‡ …‘Ǧ ”‡…–£ Á ‹•–‹–—ì‹‹Ž‡ ƒ••Ǧ ‡†‹ƒǡ ƒ…‡•–‡ ƒ…ì‹—‹ Œ—†‹Ǧ …‹ƒ”‡•–”ƒ–‡‰‹…‡˜‘”•‡”˜‹Žƒ …‘•‘Ž‹†ƒ”‡ƒ …”‡†‹„‹Ž‹–£ì‹‹ ‘‹‹ ‹•–‹–—ì‹‹ è‹ Žƒ •‡•‹„‹Ǧ Ž‹œƒ”‡ƒ ‘’‹‹‡‹ ’—„Ž‹…‡ ˆƒì£ †‡…‘’‘”–ƒ‡–‡Ž‡†‹•…”‹Ǧ ‹ƒ–‘”‹‹dzǡ •‡ ‡ì‹‘‡ƒœ£ Á ”ƒ’‘”–Ǥ ‘–‘†ƒ–£ǡ   ƒ’”‡…‹ƒœ£ ˆƒ’–—Ž …£ ƒ—–‘”‹Ǧ –£ì‹Ž‡‘Ž†‘˜‡‡è–‹ƒ—Á”‡Ǧ ‰‹•–”ƒ– ƒ”‡ƒ ƒŒ‘”‹–ƒ–‡ ƒ ‰”—’—”‹Ž‘””‡Ž‹‰‹‘ƒ•‡‹‘Ǧ ”‹–ƒ”‡ …ƒ”‡ ƒ— †‡’—• …‡”‡”‹ †‡ Á”‡‰‹•–”ƒ”‡ Žƒ ‹•–‹–—ì‹Ǧ ‹Ž‡•–ƒ–—Ž—‹Ǥ ‡ ŽŸ‰£ ’”‘‰”‡•‡Ž‡ ‡Ǧ

LINIA VERDE NEDISCRIMINARE

În perioada septembrieoctombrie 2013, la Linia Verde Nediscriminare

’—„Ž‹…‹‹‘Ž†‘˜ƒŽƒ…ƒ’‹–‘Ž—Ž …‘„ƒ–‡”‹‹ †‹•…”‹‹£”‹‹ǡ Á ”ƒ’‘”– •—– •’‡…‹ˆ‹…ƒ–‡ è‹ —‡Ž‡ •‹–—ƒì‹‹ …ƒ”‡ …‘–‹Ǧ —£•£’”‘˜‘ƒ…‡Á‰”‹Œ‘”ƒ”‡Ǥ Ƿš‹•–£Á…£——£”…‘Ǧ •‹†‡”ƒ„‹Ž†‡’‡”•‘ƒ‡ƒ’ƒ”Ǧ 싐Ÿ† ‹‘”‹–£ì‹Ž‘” ‡–‹…‡ …ƒ”‡—ƒ—ˆ‘•–Á”‡‰‹•–”ƒ–‡ è‹ — ƒ— ‘„싐—– …‡–£ì‡‹ƒ ‡’—„Ž‹…‹‹ ‘Ž†‘˜ƒ •ƒ— †‘Ǧ …—‡–‡Ž‡ †‡ ‹†‡–‹–ƒ–‡ …ƒ”‡ †‘˜‡†‡•… ƒì‹‘ƒŽ‹–ƒǦ –‡ƒ ƒ…‡•–‘”ƒǡ …— –‘ƒ–‡ …£ ‡‹ Á†‡’Ž‹‡•……‘†‹ì‹‹Ž‡Ž‡‰ƒŽ‡ ’‡–”— †‘„Ÿ†‹”‡ƒ …‡–£Ǧ 쇐‹‡‹dzǡ •‡ •’—‡ Á ”ƒ’‘”–Ǥ š’‡”ì‹‹   ”‡…‘ƒ†£ ƒ—–‘”‹–£ì‹Ž‘” ‘Ž†‘˜‡‡è–‹ •£ †‡•ˆ£è‘ƒ”‡ ‘ …ƒ’ƒ‹‡ ƒì‹‘ƒŽ£ †‡ ‹†‡–‹ˆ‹…ƒ”‡ è‹ Á”‡‰‹•–”ƒ”‡ ƒ ’‡”•‘ƒ‡Ž‘” ˆ£”£…‡–£ì‡‹‡•ƒ—ˆ£”£ƒ…–‡ †‡‹†‡–‹–ƒ–‡ǡ’‡–”—ƒǦ‹ƒŒ—Ǧ –ƒÁƒ…‡•–•‡•Ǥ 

Cine va monitoriza realizarea recomand£rilor ECRI?

ƒ†‡Œ†ƒ ”‹’–‹‡˜•…Š‹ǡ‡šǦ ’‡”–£†‹’ƒ”–‡ƒ‡’—„Ž‹…‹‹ ‘Ž†‘˜ƒ Žƒ ‘‹•‹ƒ —”‘Ǧ ’‡ƒ£ Á’‘–”‹˜ƒ ƒ•‹•—Ǧ Ž—‹ è‹ –‘Ž‡”ƒì‡‹ǡ ƒˆ‹”£ …£—‡š‹•–£‘•–”—…–—”£‰—Ǧ ˜‡”ƒ‡–ƒŽ£ǡ ”‡•’‘•ƒ„‹Ǧ Ž£Žƒ‘†—Ž†‹”‡…–†‡‘‹Ǧ –‘”‹œƒ”‡ƒ ”‡…‘ƒ†ƒ”‹Ž‘”  ǡ ƒ…‡•–‡ ”‡…‘ƒ†£”‹ ˆ‹‹† ƒ†”‡•ƒ–‡ ƒ‹ —Ž–‘” ‹•–‹–—ì‹‹’—„Ž‹…‡ǡÁˆ—…싇 †‡ …‘’‡–‡ì‡Ž‡ ƒ…‡•–‘”ƒǤ ǷB ƒ…‡Žƒè‹ –‹’ǡ •‘…‹‡–ƒǦ –‡ƒ …‹˜‹Ž£ è‹ ƒ••Ǧ‡†‹ƒ –”‡„—‹‡ •£ •–‡ƒ …— ‘…Š‹—Ž ’‡ ‹•–‹–—ì‹‹Ž‡ ’—„Ž‹…‡ ’‡Ǧ –”— ƒ ‘‹–‘”‹œƒ …— •—– ‹’Ž‡‡–ƒ–‡ ”‡…‘ƒǦ †£”‹Ž‡ ‘‹•‹‡‹ —”‘’‡‡ Á’‘–”‹˜ƒ ƒ•‹•—Ž—‹ è‹ ƒ

–‘Ž‡”ƒì‡‹dzǡ •’—‡ ƒ†‡ŒǦ †ƒ ”‹’–‹‡˜•…Š‹Ǥ ‘–‘†ƒ–£ǡ šƒƒ —‡ƒ‹ƒǡ ’”‡è‡Ǧ †‹–ƒ ‘•‹Ž‹—Ž—‹ ’‡–”— ’”‡˜‡‹”‡ƒ è‹ ‡Ž‹‹ƒ”‡ƒ †‹•…”‹‹£”‹‹è‹ƒ•‹‰—”ƒ”‡ƒ ‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹ǡ ‡Ǧƒ †‡…Žƒ”ƒ– …£ ‹•–‹–—싃’‡…ƒ”‡‘…‘†—…‡ Áè‹’Žƒ‹ˆ‹…£•£‘‹–‘”‹œ‡Ǧ œ‡ ˆ‡Ž—Ž …— •—– ”‡ƒŽ‹œƒ–‡ ”‡…‘ƒ†£”‹Ž‡ †‹ ”ƒ’‘”Ǧ –—Ž Ǥ

Așa DA

Timp de doi ani, administraìia Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din oraèul Otaci, raionul Ocniìa, a repartizat copiii de etnie rom£ în clase separate. Activiètii în domeniul drepturilor omului èi reprezentanìii Centrului Naìional al Romilor au protestat, afirmând c£ este vorba de segregare ècolar£ – o form£ grav£ de discriminare. Anul acesta, în clasa întâi copiii romi învaì£ împreun£ cu cei de alte etnii.

Clasele mixte din Otaci rezolvă problema segregării școlare a copiilor de etnie romă B…Žƒ•‡Ž‡ƒ†‘—ƒè‹ƒ–”‡‹ƒ †‡ Žƒ Ž‹…‡—Ž †‹ –ƒ…‹ǡ Ž‘…ƒǦ Ž‹–ƒ–‡ •‹–—ƒ–£ Žƒ Š‘–ƒ”—Ž †‡ ‘”† …— …”ƒ‹ƒǡ …‘’‹‹‹ †‡ ‡–‹‡ ”‘£ Á˜ƒì£ Á …Žƒ•‡ •‡’ƒ”ƒ–‡Ǥ ‘‹ƒ ‡Ž…‡…‘˜ƒǡ †‹”‡…–‘ƒ”‡ƒ Ž‹…‡—Ž—‹ǡ ‘Ǧ –‹˜‡ƒœ£ …£ Á ƒ‹‹ –”‡…—ì‹ ƒ ˆ‘•– ‡˜‘‹–£ •£ ’”‘…‡†‡œ‡ ƒèƒǡ†‡‘ƒ”‡…‡…‘’‹‹‹”‘‹— ƒ— ˆ”‡…˜‡–ƒ– ‰”£†‹‹ìƒ è‹ — ƒ— …—‘è–‹ì‡Ž‡ ’”‹ƒ”‡ Žƒƒ…‡Žƒè‹‹˜‡Ž…—…‡‹†‡ƒŽ–‡ ‡–‹‹ǤǷ•–‡‰”‡—•£Ž—…”‡œ‹Á ƒ…‡‡ƒè‹ …Žƒ•£ …— †‘—£ ‰”—Ǧ ’—”‹†‡…‘’‹‹ǡ…Ÿ†—‹‹薋— ƒŽˆƒ„‡–—Žǡ ‹ƒ” ƒŽì‹‹ Á…£ — …—‘•…Ž‹–‡”‡Ž‡dzǡ‡ì‹‘‡ƒǦ œ£†‹”‡…–‘ƒ”‡ƒǤƒŽ–‘–‹˜ ‹˜‘…ƒ– †‡ ƒ†‹‹•–”ƒì‹ƒ 腑Ž‹‹ ‡•–‡ †‘”‹ìƒ ’£”‹ì‹Ǧ Ž‘” …ƒ ‹…—ì‹‹ …ƒ”‡ ƒ— ˆ”‡…Ǧ ˜‡–ƒ– ‰”£†‹‹ìƒ Á ƒ…‡‡ƒè‹ ‰”—’£ •£ — ˆ‹‡ †‡•’£”ì‹ì‹ ‹…‹ Žƒ 腑ƒŽ£Ǥ ‹…‘Žƒ‡ £†‹Ǧ ì£ǡ ’”‡è‡†‹–‡Ž‡ ‡–”—Ž—‹ ƒì‹‘ƒŽ ƒŽ ‘‹Ž‘” ȋȌǡ •—•ì‹‡Á•£…£ǡ‹†‹ˆ‡”‡–†‡ ‘–‹˜‡Ž‡‹˜‘…ƒ–‡†‡’£”‹ì‹ •ƒ— †‡ ƒ†‹‹•–”ƒì‹ƒ 腑Ž‹‹ǡ …‘’‹‹‹ — –”‡„—‹‡ •‡’ƒ”ƒì‹ǡ ’‡–”— ƒ —Ǧ‹ ‡š’—‡ •‡Ǧ ‰”‡‰£”‹‹腑Žƒ”‡ǡ…ƒ”‡‡•–‡‘ ˆ‘”£‰”ƒ˜£†‡†‹•…”‹‹ƒǦ ”‡Ǥ‹‹•–”ƒ†—…ƒì‹‡‹ǡƒ‹ƒ ƒ†—ǡ ‡•–‡ Žƒ …—”‡– …— ƒ…‡ƒ•–£ •‹–—ƒì‹‡ǡ ƒˆ‹”Ÿ† …£ ‡•–‡ ‡˜‘‹‡ †‡ ‡†—…ƒ”‡ƒ –‘Ž‡”ƒì‡‹ ƒ–Ÿ– Á ”Ÿ†—Ž …‘’‹‹‹Ž‘”ǡ…Ÿ–苃Ž’£”‹ì‹Ž‘”Ǥ Ƿ˜‹œ‹–ƒ–苇—腑Ž‹—†‡ …‘’‹‹‹ †‡ ‡–‹‡ ”‘£ Á˜ƒì£

Așa NU

au fost înregistrate

Cu dizabilitate mintală, cu probleme de sănătate mintală

debil, bolnav psihic, idiot, cu probleme psihice

de apeluri telefonice.

Cu dificultăţi de învăţare sau memorare

nesănătos la cap, retardat

- 0.800.38003

53

Copiii de diferite etnii în clasa mixtă 1 „A”

Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia). Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului. Responsabilă de pagină: Lilia Zaharia

Liuba Ciobotari: „După trei luni, deja se văd rezultatele”.

Á…Žƒ•‡•‡’ƒ”ƒ–‡Ǥ•–‡‘’”‘Ǧ „Ž‡£ …‘’Ž‡š£ è‹ — ˜ƒ ˆ‹ —è‘”•£‘”‡œ‘Ž˜£†ƒ…£— •…Š‹„£ ‡–ƒŽ‹–ƒ–‡ƒ ‘ƒǦ ‡‹Ž‘”Ǥ”‡„—‹‡•£‡†—…£ –‘Ž‡”ƒìƒ Á •‘…‹‡–ƒ–‡Ǥ ‡ ƒ•‡‡‡ƒǡ ‡•–‡ ‡˜‘‹‡ •£Ǧ‹ …‘˜‹‰‡’‡’£”‹ì‹‹…‘’‹Ǧ ‹Ž‘”†‡‡–‹‡”‘£…£腑ƒŽƒ ‡•–‡‘„Ž‹‰ƒ–‘”‹‡’‡–”—–‘ì‹dzǡ •—•ì‹‡‹‹•–”ƒ†—…ƒì‹‡‹Ǥ

De anul acesta clase mixte

ƒ Á…‡’—–—Ž ƒ…‡•–—‹ ƒ 腑Žƒ”ǡ ƒ†‹‹•–”ƒì‹ƒ ‹…‡Ǧ —Ž—‹ ‡‘”‡–‹… Ƿ‹Šƒ‹ ‹Ǧ ‡•…—dz †‹ –ƒ…‹ ƒ ˆ‘”ƒ– …Žƒ•‡ ‹š–‡Ǥ •–ˆ‡Žǡ Á …Žƒ•ƒ Á–Ÿ‹ƒ—ˆ‘•–Áƒ–”‹…—Žƒì‹ʹͺ †‡…‘’‹‹†‡‡–‹‡”‘£ǡʹʹ†‡ …‘’‹‹ †‡ ƒì‹‘ƒŽ‹–ƒ–‡ ”—•£ è‹ —…”ƒ‹‡ƒ£ è‹ ’ƒ–”— …‘’‹‹ ‘Ž†‘˜‡‹Ǥ B †‘—£ …Žƒ•‡ …— •–—†‹‡”‡ÁŽ‹„ƒ”—•£Á˜ƒì£ …Ÿ–‡ ͳͶ …‘’‹‹ †‡ ‡–‹‡ ”‘£ è‹ͳͳ…‘’‹‹”—è‹è‹—…”ƒ‹‡‹ǡ ‹ƒ” …‘’‹‹‹ ‘Ž†‘˜‡‹ Á˜ƒì£

Á…Žƒ•ƒͳǷdzǡ…—•–—†‹‡”‡Á Ž‹„ƒ”‘Ÿ£Ǥ Š‹ƒ” †ƒ…£ Žƒ Á…‡’—–—Ž ƒ—Ž—‹ 腑Žƒ” Á˜£ì£–‘”‹Ž‘” Ž‡ ˜‡‡ƒ ‰”‡— •£ Ž—…”‡œ‡ …— –‘ì‹ ‡Ž‡˜‹‹ †‹ …Žƒ•£ǡ ˆ‹‹†…£ …‡‹†‡‡–‹‡”‘£—ƒ—‡”• Žƒ ‰”£†‹‹ì£ǡ ƒ…— …ƒ†”‡Ž‡ †‹†ƒ…–‹…‡•’—…£Á˜£ì£…‡‹‹ǡ ‹†‹ˆ‡”‡– †‡ ‡–‹‡ǡ ˆƒ… ˆƒì£ …‡”‹ì‡Ž‘”腑Žƒ”‡ǤǷƒÁ‘”‹Ǧ …ƒ”‡ …Žƒ•£ǡ •—– ‡Ž‡˜‹ ƒ‹ ƒ‰‡”‹ǡ†ƒ”ƒ˜‡è‹‡Ž‡˜‹…ƒ”‡ Á•—臕… ƒ‹ ‰”‡— ƒ–‡”‹Ǧ ƒŽ—ŽǤ B•£ ƒ…‡•– Ž—…”— — †‡Ǧ ’‹†‡†‡‡–‹ƒ‡Ž‡˜—Ž—‹Ǥ‘ì‹ …‘’‹‹‹ †‹ …Žƒ•ƒ ‡ƒ •—– ‡‰ƒŽ‹dzǡƒˆ‹”£ƒ–ƒŽ‹ƒ‡Ž‡ƒ‡Ǧ ˜ƒǡ†‹”‹‰‹–ƒ…Žƒ•‡‹ͳǷdzǤ

Copii romi frecventeaz£ ,,clasa preg£titoare”

ƒ ‹‹ì‹ƒ–‹˜ƒ ‹‹•–‡”—Ž—‹ †—…ƒì‹‡‹ǡ ƒ—Ž ƒ…‡•–ƒ Á Ž‹Ǧ …‡—ƒ…–‹˜‡ƒœ£ǡǡ…Žƒ•ƒ’”‡‰£–‹Ǧ –‘ƒ”‡dz’‡–”—…‘’‹‹‹”‘‹ǤB ƒ…‡ƒ•–£‰”—’£ǡͳ͸’”‡è…‘Žƒ”‹ ˜‹ è‹ Á˜ƒì£ ‘ì‹—‹Ž‡ ’‡

…ƒ”‡Ž‡•–—†‹ƒœ£…‘’‹‹‹†‡˜Ÿ”Ǧ •–ƒŽ‘”Žƒ‰”£†‹‹ì£ǤǷB–”ƒ†‹Ǧ 싃”‘£—•‡ƒ……‡’–£…ƒ‹Ǧ …—ì‹‹•£‡ƒ”‰£Žƒ‰”£†‹‹ì£Ǥ —‡ ’‡–”— ƒ ‡…Š‹Ž‹„”ƒ …—‘è–‹ì‡Ž‡ƒ…‡•–‘”…‘’‹‹…— ƒŽ‡…‡Ž‘”…ƒ”‡‡”‰Žƒ‰”£†‹Ǧ ‹ì£ǡ•Ǧƒˆ‘”ƒ–ƒ…‡ƒ•–£‰”—Ǧ ’£dzǡ •’—‡ ‘‹ƒ ‡Ž…‡…‘˜ƒǤ £”‹ì‹‹ …‘’‹‹Ž‘” ”‘‹ •—– —Žì—‹ì‹ǡ †‡‘ƒ”‡…‡ ‹…—ì‹‹ ƒ— ’‘•‹„‹Ž‹–ƒ–‡ƒ •£ ˜‹£ Á …Žƒ•ƒÁ–Ÿ‹…—ƒ…‡Žƒè‹„ƒ‰ƒŒ†‡ …—‘è–‹ì‡’‡…ƒ”‡ÁŽƒ—…‘’‹Ǧ ‹‹…ƒ”‡‡”‰Žƒ‰”£†‹‹ì£ǤǷ— ƒ…‹…‹…‘’‹‹ǡ†‹–”‡…ƒ”‡†‘‹ ‡”‰Áƒ…‡ƒ•–£…Žƒ•£’”‡‰£Ǧ –‹–‘ƒ”‡Ǥ—–”‡…—––”‡‹Ž—‹†‡ Žƒ Á…‡’—–—Ž ƒ—Ž—‹ 腑Žƒ” è‹ •‡ ˜£† ”‡œ—Ž–ƒ–‡Ǥ ‘’‹‹‹ …—Ǧ ‘•… ƒ‹ —Ž–‡ …—˜‹–‡ Á Ž‹„ƒ”—•£è‹ÁŽ‹„ƒ”‘ŸǦ £Ǥ…‡•–Ž—…”—‡•–‡—–‹Žǡ†‡Ǧ ‘ƒ”‡…‡‘‹Áˆƒ‹Ž‹‡˜‘”„‹ Ž‹„ƒ ”‘ƒ‹dzǡ •’—‡ ‹—„ƒ ‹‘„‘–ƒ”‹Ǥ ‹…‘Žƒ‡ £†‹ì£ ƒˆ‹”£ …£ ƒ…‡ƒ•–£ ‹‹ì‹ƒ–‹˜£ ‡•–‡ —ƒ Á…—”ƒŒƒ–‘ƒ”‡ ’‡–”— ’£”‹Ǧ 싋†‡‡–‹‡”‘£…ƒ”‡ƒ”–”‡Ǧ „—‹•£Ž‡’‡”‹–£…‘’‹‹Ž‘”•£ —”‡œ‡ ƒ…‡•– ƒ ’”‡‰£–‹–‘” Áƒ‹–‡†‡…Žƒ•ƒÁ–Ÿ‹ǤǷ †‡‡ƒ ‡•–‡—ƒˆ‘ƒ”–‡„—£ǡÁ•£’‡Ǧ †ƒ‰‘‰‹‹ƒ”–”‡„—‹•£Ž—…”‡œ‡è‹ …—’£”‹ì‹‹’‡–”—ƒŽ‡ƒ”£–ƒ …ƒ”‡•—–„‡‡ˆ‹…‹‹Ž‡‡†—…ƒì‹Ǧ ‡‹ –‹’—”‹‹ǡ ‹ƒ” ”‡œ—Žƒ–‡Ž‡ •‡ ’‘–˜‡†‡ƒŽƒ•ˆŸ”è‹–—Žƒ—Ž—‹ 腑Žƒ”ǡ ’”‹ ˆ”‡…˜‡ìƒ †ƒ” è‹ ’”‹…ƒŽ‹–ƒ–‡ƒ•–—†‹‹Ž‘”dzǡ•—•Ǧ 싐‡’”‡è‡†‹–‡Ž‡Ǥ

Din Legea cu privire la asigurarea egalit£ìii:

Articolul 10. Subiecìii cu atribuìii în domeniul prevenirii èi combaterii discrimin£rii èi asigur£rii egalit£ìii —„‹‡…ì‹‹…—ƒ–”‹„—ì‹‹Á†‘‡‹—Ž’”‡˜‡‹”‹‹è‹ …‘„ƒ–‡”‹‹†‹•…”‹‹£”‹‹è‹ƒ•‹‰—”£”‹‹‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹ •—–ǣ a) ‘•‹Ž‹—Ž’‡–”—’”‡˜‡‹”‡ƒè‹‡Ž‹‹ƒ”‡ƒ†‹•Ǧ …”‹‹£”‹‹è‹ƒ•‹‰—”ƒ”‡ƒ‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹Ǣ b)ƒ—–‘”‹–£ì‹Ž‡’—„Ž‹…‡Ǣ c)‹•–ƒì‡Ž‡Œ—†‡…£–‘”‡è–‹Ǥ Din Articolul 11. Consiliul pentru prevenirea èi eliminarea discrimin£rii èi asigurarea egalit£ìii (1)‘•‹Ž‹—Ž’‡–”—’”‡˜‡‹”‡ƒè‹‡Ž‹‹ƒ”‡ƒ†‹•Ǧ …”‹‹£”‹‹è‹ƒ•‹‰—”ƒ”‡ƒ‡‰ƒŽ‹–£ì‹‹‡•–‡—‘”‰ƒ …‘Ž‡‰‹ƒŽ…—•–ƒ–—–†‡’‡”•‘ƒ£Œ—”‹†‹…£†‡†”‡’– ’—„Ž‹…ǡ‹•–‹–—‹–Á•…‘’—Žƒ•‹‰—”£”‹‹’”‘–‡…싇‹ Á’‘–”‹˜ƒ†‹•…”‹‹£”‹‹è‹ƒŽƒ•‹‰—”£”‹‹‡‰ƒŽ‹Ǧ

–£ì‹‹–—–—”‘”’‡”•‘ƒ‡Ž‘”…ƒ”‡•‡…‘•‹†‡”£ƒˆ‹ ˜‹…–‹‡ƒŽ‡†‹•…”‹‹£”‹‹Ǥ‘•‹Ž‹—Žƒ…ì‹‘‡ƒœ£ Á…‘†‹ì‹‹†‡‹’ƒ”싃Ž‹–ƒ–‡è‹‹†‡’‡†‡ì£ ˆƒì£†‡ƒ—–‘”‹–£ì‹Ž‡’—„Ž‹…‡Ǥ Articolul 16. Competenìa autorit£ìilor publice B•…‘’—Ž’”‡˜‡‹”‹‹ˆƒ’–‡Ž‘”†‹•…”‹‹ƒ–‘”‹‹ǡƒ—Ǧ –‘”‹–£ì‹Ž‡’—„Ž‹…‡ǡ…‘ˆ‘”…—…‘’‡–‡ì‡Ž‡Ž‘” ˆ—…ì‹‘ƒŽ‡ǡ‡š‡”…‹–£—”£–‘ƒ”‡Ž‡ƒ–”‹„—ì‹‹ǣ a)‡šƒ‹‡ƒœ£’ŽÁ‰‡”‹Ž‡’‡”•‘ƒ‡Ž‘”…ƒ”‡•‡ …‘•‹†‡”£ƒˆ‹˜‹…–‹‡ƒŽ‡†‹•…”‹‹£”‹‹Ǣ b)…‘‘”†‘‡ƒœ£ƒ…–‹˜‹–ƒ–‡ƒÁ†‘‡‹—Ž…‘„ƒ–‡Ǧ ”‹‹†‹•…”‹‹£”‹‹ƒ•–”—…–—”‹Ž‘”†‡•…‡–”ƒŽ‹œƒ–‡ 苆‡•…‘…‡–”ƒ–‡Ǣ c)…‘–”‹„—‹‡Žƒ‡†—…ƒ”‡ƒè‹•‡•‹„‹Ž‹œƒ”‡ƒ’‘’—Ǧ Žƒì‹‡‹Á˜‡†‡”‡ƒ‹–‡”œ‹…‡”‹‹†‹•…”‹‹£”‹‹Á †‘‡‹‹Ž‡†‡…‘’‡–‡ì£Ǣ d)‡š‡”…‹–£ƒŽ–‡ƒ–”‹„—ì‹‹Á…‘ˆ‘”‹–ƒ–‡…—Ž‡‰‹•Ǧ Žƒì‹ƒÁ†‘‡‹—Ǥ


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

publicitate

I 17

PLDM: 6 ani – 6 congrese Ziua de 8 decembrie 2013 va fi una istorică pentru Partidul Liberal Democrat din Moldova. În această zi se va desfăşura Congresul VI al PLDM, cel mai reprezentativ de până acum, la care vor participa 4500 de membri de partid din partea tuturor organizaţiilor teritoriale. De asemenea, la congres vor fi prezenţi peste 300 de invitaţi din ţară şi de peste hotare. Congresul VI al PLDM va fi unul de importanţă maximă pentru formaţiune în contextul deciziilor care vor fi adoptate. Acestea vor viza nu doar activitatea de viitor a partidului, dar şi viziunea PLDM asupra dezvoltării statului european – Republica Moldova. Recentele evoluţii politice, necesitatea îndeplinirii tuturor condiţiilor pentru semnarea Acordului de Asociere a RM cu UE, parafat recent la Vilnius, dictează o abordare nouă a realităţilor, mişcarea înainte spre o viaţă mai bună, spre crearea locurilor de muncă, spre o justiţie transparentă, spre statul de drept, spre Europa. La Congresul VI al PLDM vor fi stabilite angajamentele pe care PLDM şi le asumă în calitate de promotor al ireversibilităţii parcursului european al ţării şi integrarea Republicii Moldova în spaţiul comunitar. Forumul va vota modificări în Statutul şi Programul partidului şi va alege conducerea PLDM. La fel, delegaţii la congres vor adopta Manifestul politic al forumului.

Congresul I de constituire a PLDM: Începutul reformării din temelii a clasei politice naţionale

Congresul de constituire a PLDM a avut loc la 8 decembrie 2007 şi a marcat o nouă filă în istoria Republicii Moldova. Crearea Partidului Liberal Democrat a venit ca şi consecinţă a nevoii cetăţenilor de a găsi o alternativă credibilă la partidele existente, care să promoveze în spaţiul public un mesaj dedicat naţiunii şi să acţioneze în interesul cetăţenilor. Prin constituirea PLDM a fost realizată intenţia politică a noii generaţii de creare a unei formaţiuni responsabile, care să facă un alt fel de politică: cu onestitate şi cu decenţă. PLDM şi-a identificat ca scop renaşterea Republicii Moldova prin crearea unui stat modern şi prosper, edificarea unei societăţi libere şi solidare, reducerea drastică a decalajului politic, economic şi social între ţara noastră şi statele europene. Congresul a identificat principalele obiective şi strategii pe care urma să le realizeze formaţiunea pentru a reforma cardinal statul, dar şi societatea moldovenească. Congresul l-a ales în funcţia de preşedinte al PLDM pe Vlad Filat.

Congresul II al PLDM: A venit timpul responsabilităţii şi implicării totale

Congresul II al PLDM a avut loc în mun. Bălţi, la 27 septembrie 2008. PLDM s-a implicat în viaţa politică ca un partid de tip nou, un partid al acţiunii. Iniţiativa proreferendum, campania în favoarea semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră, atitudinile tranşante faţă de nefuncţionarea instituţiilor democratice, sprijinirea cadrelor didactice şi a populaţiei sinistrate - aceste şi alte activităţi au transformat PLDM într-un adversar de temut al comuniştilor şi al aliaţilor lor. Delegaţii la Congresul al II-lea al Partidului Liberal Democrat din Moldova au declarat cu tărie că instaurarea democraţiei şi asigurarea viitorului nostru european sunt posibile doar într-o Moldovă fără comunişti la guvernare. La Bălţi a început înlăturarea deplină şi ireversibilă a Partidului Comuniştilor de la putere şi ascensiunea Republicii Moldova spre standardele europene.

Congresul III al PLDM -  Împreună pentru Moldova!

Congresul III a avut loc la 19 decembrie 2009. Partidul Liberal Democrat din Moldova, în calitatea sa de partid de guvernământ, intră într-o fază calitativ nouă în evoluţia sa. Doi ani de acţiuni, de perseverenţă şi muncă asiduă au dat rezultate. PLDM, împreună cu componentele Alianţei pentru Integrarea Europeană, guvernează ţara, declanşând procesele necesare de reformă instituţională, economică şi morală. Partidului Liberal Democrat din Moldova i-a revenit una din cele mai responsabile, dar şi mai dificile funcţii – cea de a conduce Guvernul. Datorită echipei puternice a PLDM, atât în Parlament, cât şi în Guvern, au fost deblocate şi relansate relaţiile cu partenerii externi, ceea ce a permis ţării să revină pe un făgaş normal de dezvoltare.  

Congresul IV al PLDM: Să fim solidari, uniţi, să fim împreună pentru Republica Moldova

Congresul IV al Partidului Liberal Democrat din Moldova a avut loc la 10 aprilie 2011. Prestaţia echipei guvernamentale şi parlamentare a PLDM a condus la o deschidere fără precedent pentru RM din partea structurilor europene şi a partenerilor strategici. PLDM a devenit garantul transformărilor democratice şi a integrării europene a Republicii Moldova. Un succes de importanţă majoră pentru afirmarea PLDM pe plan internaţional a fost obţinerea calităţii de membru cu statut de observator al Partidului Popular European.

Congresul V al PLDM: Suntem un partid matur, cu oameni care înţeleg că politica mare se face cu multă raţiune

Congresul V al Partidului Liberal Democrat din Moldova a avut loc la 11 decembrie 2011. În documentul final adoptat de congres se menţiona că PLDM consideră imperativă continuarea acţiunilor Guvernului pentru realizarea dezideratului de circulaţie liberă în spaţiul european, de creare a Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, de semnare a Acordului de Asociere RM-UE, de continuare a reformelor în economie, justiţie, în domeniul administraţiei publice locale şi centrale.


18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

la marginea europei Scrisoarea cititorului

Mormintele, ca reper al identităţii noastre naţionale, al fiecărei naţiuni în parte „Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,/ Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă/Ca şi cum ar fi viu între noi,/Ca şi cum s-ar fi întors acasă./ Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,/ Strigaţi-l din când în când pe nume,/ Ca şi cum el ar fi viu printre noi/Şiatunci el va surâde în lume.” Probabil, aţi intuit din versurile lui Nichita Stănescu, alese ca motto pentru acest articol, tema pe care o voi aborda. Da, este vorba despre eroi şi martiri, oameni deloc amuzanţi, dar care nu-şi găsesc prea des locul în paginile ziarelor noastre sau în inimile şi conştiinţele noastre. Despre Cimitirul Eroilor din Chişinău s-a scris şi vorbit mai mult ocazional. Puţini dintre locuitorii oraşului Chişinău cunosc faptul că, pe strada Decebal nr. 17, se află un teren împânzit de osemintele a peste 2000 de militari (români, ruşi, austrieci, francezi, polonezi, cehi, greci, italieni, sloveni etc.), teren care a fost înstrăinat de către autorităţile de la Chişinău (printr-o decizie luată de către Guvernul Tarlev în 2007) unui om de afaceri francez. Nu voi insista prea mult pe această decizie, la finalitatea căreia s-a ajuns, probabil, şi din cauza funcţionarilor superficiali de la Guvern. Şi nici nu voi insista prea mult pe evoluţia istorică a acestui Cimitir. Grupul de Iniţiativă al Proiectului „Cimitirul Eroilor din Chişinău. Recviem sau Renaissance”, din care subsemnatul face parte alături de Zoia Jalbă, Ion Negrei, Ion Buga, Vitalie Ciobanu, Vlad Pohilă, Angelina Olaru, Zina Cerchez etc., a publicat în 2011, cu sprijinul financiar al Consiliului Mondial al Românilor, o broşură informativă amplă, care cuprinde atât aspectele istorice, cât şi cele ce ţin de realităţile actuale ale Cimitirului Eroilor. Nu aceasta a fost intenţia mea atunci când am început să scriu acest articol. Scopul meu este de a menţine ridicat interesul pentru acest proiect din partea autorităţilor actuale de la Chişinău. În ultima mea vizită la Chişinău (octombrie 2013), am avut prilejul de a mă întâlni cu dl ministru al Apărării, Vitalie Marinuţa, care mi-a confirmat dorinţa domniei sale în finalizarea proiectului reabilitării Cimitirului Eroilor, după ani de tergiversări şi piedici. Am plecat de la această întâlnire cu încrederea că, de această dată, lucrurile nu vor mai stagna şi recunosc că, spre bucuria mea, încrederea nu mi-a fost înşelată. Recent, am primit o scrisoare, semnată de colonel, dr Vitalie Ciobanu, şeful Centrului de Cultură şi Istorie Militară, prin care sunt informat că, la data de 01.11.2013, la iniţiativa primului ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă, s-a constituit grupul de lucru pentru soluţionarea problemei Cimitirului Militar de pe strada Decebal 17. Rezultatul imediat al creării acestui grup este că se vor începe negocierile cu reprezentanţii Societăţii „Buiucani

Foto: agerpres.ro

Spectacolul „Stelele Moscovei pe Gheaţă”, la Bucureşti Spectacolul „Stelele Moscovei pe Gheaţă”’, care va avea loc miercuri, 18 decembrie, la Sala Polivalentă din Bucureşti, pe un patinoar cu gheaţă naturală, a trezit interesul unui număr mare de spectatori, astfel că primul spectacol, programat la ora 17,00, este „sold out”, potrivit unui comunicat al organizatorilor. „Stelele Moscovei pe Gheaţă”’, în frunte cu Igor Bobrin, Natalia Bestemianova şi Andrei Bukin, vor îmbina graţia şi farmecul baletului cu acrobaţii şi figuri de patinaj complexe, costumele extraordinare cu co-

Real Estate Holdong” SRL (actualii proprietari ai terenului) pentru obţinerea unor soluţii de compromis în problema cimitirului. Un fapt îmbucurător, poate cel mai frumos cadou pe care puteam să-l primesc de Crăciun. De ce este importantă pentru mine realizarea acestui proiect? Un trup neînsufleţit a fost considerat întotdeauna demn de respect şi pentru că onoarea unui popor este un capital al morţilor, celor vii nu le revine decât datoria de a-l spori. Este un proiect de-a dreptul grandios care-şi propune să exprime respectul public pentru eroii căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial. Reabilitarea acestui cimitir şi transformarea lui într-un Memorial ar simboliza o revanşă împotriva înfrângerii şi ar opri procesul de condamnare a acestor eroi în victime ale damnatio memoriae. Implicarea activă a actualei administraţii de la Chişinău în realizarea acestui proiect oferă posibilitatea acesteia de a da un exemplu de recompensă excepţională, de omagiu explicit pentru sacrificiul celor mulţi şi anonimi. De asemenea, ar fi o dovadă în plus şi o recunoaştere a faptului că şi masele anonime fac istoria, că şi oamenii de rând asigură progresul prin abnegaţie şi sacrificiu. Gloria lor trebuie să fie capabilă să facă faţă uitării.

Istoria întotdeauna ne oferă câte o lecţie de morală, iar noi, cei din prezent, trebuie să-i răspundem pe măsură. De aceea, consider că implementarea proiectului Cimitirului Eroilor are şi rolul de a completa dezvoltarea morală a unei societăţi angrenată într-un joc al memoriei şi uitării în acelaşi timp, cum este cea basarabeană. Acest proiect are scopul să nu antropomorfizeze un popor, să-l înzestreze cu trăsături de caracter, să cultive sentimentul solidarităţii cu trecutul şi nu doar acela al propriei comunităţi naţionale. Cum prea bine spunea marele istoric Fernand Braudel: „Trecutul nu e niciodată trecut de tot, câteodată prezentul e mai aproape de trecut decât de viitor”. Prin urmare, cred cu tărie că, prin realizarea acestui proiect, se va contribui şi conturarea unei stări de spirit, şi anume manifestarea de pios respect faţă de cei căzuţi în lupte, întâlnită în multe ţări membre ale Uniunii Europene, acolo unde tinde să ajungă şi R. Moldova. Atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, Moldova şi autorităţile democratice de la Chişinău au doar de câştigat de pe urma implementării acestui proiect de suflet, care transcende graniţele actuale ale R. Moldova şi capătă o dimensiune multinaţională şi cu adevărat europeană. Neculai Popa

regrafii deosebite, dar mai ales cu o interpretare artistică ce i-a făcut unici în lume. Programul va conţine în prima parte baletul „Spărgătorul de Nuci”, iar în partea a doua, o „Gală a Campionilor”, cu uimitoare dansuri solo, de perechi şi de grup. Evenimentul se desfăşoară în cadrul proiectului naţionalcultural „Artă contra drog — 2013”, iniţiat de Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film „Dracula” şi CIADO România, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Katy Perry a devenit ambasadoare a bunăvoinţei pentru UNICEF Starul pop american Katy Perry vrea să-şi pună imensa popularitate de pe Twitter în serviciul Naţiunilor Unite, pentru a ajuta la lupta împotriva violenţelor asupra copiilor sau a catastrofelor naturale, potrivit unei declaraţii pentru AFP, citată de agerpes.ro. Cântăreaţa, în vârstă de 29 de ani, a devenit ambasadoare a bunăvoinţei pentru UNICEF, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii. „Am cel mai mare număr de abonaţi (...), un număr enorm de oameni care mă urmăresc pe Twitter”, a subliniat ea cu această ocazie. „Când va exista o criză, pot face oricând, într-un fel, apel la „trupele” mele”, a spus cântăreaţa. Katy Perry a devenit recent persoana cu cei mai mulţi abonaţi pe reţeaua de socializare Twitter - aproape 48 de milioane. „Există o schimbare de generaţie datorată faptului că

tehnologia îţi permite să fii extrem de conectat şi să vezi imediat ce se întâmplă, nu se mai poate ascunde nimic”, a explicat ea pentru AFP. Katy Perry susţine că este mai credibilă printre abonaţii săi, deoarece nu încearcă să le „vândă” ceva în permamenţă. „Cred că ei sunt interesaţi de personalitatea mea, le place când difuzez înregistrări sau că dialoghez, comunic cu ei”, a declarat ea. Cântăreaţa a mai afirmat că nu va renunţa la stilul său uneori dezlănţuit în urma noului său rol: „Nu mă autocenzurez în viaţă, ştiu ce este convenabil şi ce nu (...), aleg eu însămi ceea ce vreau să împărtăşesc”. O vizită în Madagascar în luna aprilie a convins-o să urmeze exemplul fotbalistului David Beckham sau al starului chinez Jackie Chan şi să se alăture UNICEF. Pentru 2014, ea a spus că se gândeşte să meargă în Peru, Haiti sau Filipine.


Circ în tramvai Circ navem. Tramvai navem. Atâta avem

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

Viktor Ianukovici sapă un tunel spre Chişinău Reîntors de la Vilnius, Viktor Ianukovici a intrat în biroul său şi s-a închinat adânc portretului lui Putin de deasupra fotoliului prezidenţial. A simţit că ceva a plesnit. S-a gândit că o fi iar sărurile de la merişor. S-a aşezat satisfăcut în fotoliul de şef de stat independent şi aştepta să-l sune Vladimir Putin. Ştia că va primi câteva cuvinte seci, dar ce sexy îi gâdilau urechea. Gândindu-se la Putin, simţea cum i se zbârleşte plăcut părul de pe piept. Deodată a simţit un miros straniu. Îl înţepa tocmai în fundul nării drepte. Apoi a început chiar să îl usture amigdala dreaptă de la acest miros. Părea un miros familiar, dar şi neplăcut, ca de sulfură.

Foto: commersant.md

/ / / / /

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

„Mă otrăveşte Iulia Timoşenco!” l-a fulgerat pe Ianukovici un gând rapid. Al doilea gând a fost să deschidă geamul, să se aerisească, dar al treilea gând l-a trântit înapoi în fotoliu: „Dacă e metan, explodez! Dar eu nu vreau să explodez. Eu aştept să mă sune Putin să-mi spună ce să fac mai departe!”. Ianukovici s-a ridicat încet din fotoliu ca să inspecteze „pe unde iese gazele”, şi mirosul a devenit şi mai înţepător, îl ustura deja şi amigdala stângă. A început a trece cu nasul pe lângă prize, întrerupătoare, cabluri de telefon. Nu, gazele nu veneau de acolo, dar de unde? Nişte şiruri de transpiraţie rece îi traversau pe rând părul de pe piept, pătulindu-i gâdiliciul sentimental despre Putin. „Dar dacă Putin m-a abandonat? Am îndeplinit misiunea şi vrea să scape de mine?”. S-a gândit ce bucurie va fi pe Euromaidan când se va afla că a fost abandonat de Moscova şi părul de pe piept i s-a făcut leoarcă. Nu a vrut să se gândească la asta mai departe, se temea că va transpira mai tare şi i se vor uda hainele de mai jos de piept. În acest moment au început să-i curgă şiroaie pe frunte. A pus mâna. Era un lichid cald şi incolor. Continuare în pag. 20


20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

Circ în tramvai Viktor Ianukovici sapă un tunel spre Chişinău

circus novitas

Continuare din pag. 19

Caricatură: Alex Dimitrov

„Dosarul mitei” unui şef de la CFM Dosarul şefului Secţiei control şi revizie a ÎS Calea Ferată a ajuns pe masa judecătorilor, după ce, acum o lună, funcţionarul fusese reţinut de către ofiţerii CNA, fiind învinuit de trafic de influenţă. CNA susţine că bărbatul ar fi estorcat 1000 USD de la o persoană pentru a o angaja, prin transfer, în calitate de însoţitor de vagon de cursă lungă. Operaţiunea de reţinere în flagrant a avut loc pe teritoriul Gării feroviare din Chişinău, chiar în biroul de serviciu al funcţionarului. Bărbatul a predat benevol banii ofiţerilor de urmărire penală. Funcţionarul s-a aflat în arest preventiv timp de 72 de ore, după care a fost plasat în arest la domiciliu. CNA nu a specificat cu cine împărţea funcţionarul mita estorcată. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă o amendă în mărime de la 500 la 1500 unităţi convenţionale sau închisoare de până la 5 ani.

Şi mirosul cela persista. „Femen? Ele s-au pişat pe mine afară, de ce curge pe fruntea mea în birou?”. A privit speriat podul biroului. Examina plafoanele. La cât de stresat era, aproape că s-ar fi bucurat să fi văzut vreo blondă de la Femen cu sânii goi. Să se relaxeze măcar la muşchii ochilor. Dar n-a văzut decât o femelă de păianjen care sugea sângele dintr-

un mascul de ţânţar. Sună telefonul roşu. Tresări, şi un val nou de gaze îl învălui de la spate. Aproape că răcni în receptor: „Sluşaiu, moi gaspadin!”. De partea cealaltă a firului Putin a început a tuşi, vorbind înecat: „Tu ce putoare ai in birou? Ai împuţit Ucraina, Europa. Băieţii din KGB au crezut că cei din Siria se joacă iar cu rezerva de gaz Sarin pe care le-am vândut-o. Dar când au analizat în labora-

tor, au cosntatat că e gaz cu ADN de-al tău, Viktor Fiodorovici!” Ianukovici şi-a inspectat uşor hainele mai jos de spate. Nu mai erau integre. Şi-a amintit de pârâiala care i-a întrerupt ceremonia de închinare la portretul lui Putin. Transpira în continuare, îl usturau ochii, gâtul şi gândurile. Putin, tuşind în continuare, i-a zis: „Zacem nam takaia voni?”. Ianukovici şi-a simţit toate hainele ude, inclusiv

despicatura de la spate. A decis să evadeze din duhoarea aceasta pe care a creat-o el însuşi, dar unde? Şi-a amintit de prietenii săi roşii de la Chişinău. Da, ei îl vor primi. Dar cum să iasă, fără să fie sfâşiat pe Maidan? A decis să îşi sape un tunel. A luat hârleţul şi s-a apucat cu curaj de dat brazdă peste brazdă. Sapă şi azi. Chişinăuienii cu megafoane şi drapele roşii îl aşteaptă. Mariana Şura-Mura

Ţigări mai scumpe? Tutun CTC anunţă că va scumpi ţigările de la 1 ianuarie 2014. Majorările urmează a fi operate ca urmare a creşterii accizelor la produsele de tutun din 1 ianuarie 2014. În conformitate cu politica bugetar-fiscală pentru 2014, preţul ţigărilor se va majora după ce cota fixă a accizelor la ţigări urmează să fie majorată cu 5 lei pentru ţigările cu filtru şi cu 20 de lei pentru cele fără filtru. Astfel, la ţigările cu filtru acciza şi cota ad valorem va fi de 50 de lei + 31% faţă de 45 de lei + 24%, cât este în prezent, iar, la cele fără filtru acciza se va majora cu 20 de lei şi va constitui 50 de lei pentru o mie de ţigări. În 2013, rata fixă a accizelor la ţigările cu filtru şi la cele fără filtru s-a majorat cu 50%, de la 20 la 30 de lei pentru o mie de bucăţi. Foto: ITAR-TASS

În octombrie, în băncile din R. Moldova au fost depuse 46,96 miliarde de lei, cu 1,9% mai mult faţă de luna septembrie, anunţă Banca Naţională. Plasamentele bancare ale persoanelor fizice s-au majorat, în octombrie, cu 2,1%, iar depozitele băncilor s-au comprimat cu 6,3%. După volumul plasamentelor atrase Victoriabank este în fruntea băncilor, cu suma de 9,38 miliarde de lei, Agroindbank – 9,22 miliarde de lei, Moldindconbank – 7,94 miliarde de lei şi BEM – 5,27 miliarde de lei. Datele BNM relevă că, în octombrie 2013, volumul depozitelor  noi  la termen atrase în moneda  naţională s-a majorat  cu  163.4  mil. lei,  sau cu  9.5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând  1891.0  mil. lei.  Rata medie ponderată în perioada respectivă a constituit  6.54% şi s-a micşorat cu 1.18 puncte procentuale.

Foto: www.profit.md

/ / / / /

      Ce vor comuniştii din CMC? Consilierii din CMC aşa şi nu reuşesc să aprobe, pentru 2014, bugetul capitalei. În prima lectură, proiectul bugetului a acumulat doar 23 de voturi din 26, câte sunt necesare. Bugetul este respins de aleşii comunişti, nemulţumiţi că în proiectul de bază nu a fost introdusă propunerea lor de majorare, cu 200 de milioane de lei, a cheltuielilor. În realitate, comuniştii îşi doresc să provoace alegeri municipale anticipate.     Cine sunt plagiatorii? Presa a menţionat, pe parcursul acestei săptămâni, că, la Kiev, acţiunile

... în gura târgului abuzive ale poliţiştilor, îndreptate asupra manifestanţilor, nu sunt decât „un plagiat” al altor acţiuni de acest fel. Totodată, jurnaliştii au descoperit numeroase afinităţi între protestatarii cu măşti pe faţă de la Kiev şi cei care îşi ascundeau chipurile pe 9 aprilie 2009, la Chişinău. Cine sunt plagiatorii? Dar autorii scenariului?      Pedepse pentru PCRM Primarul de Chişinău cere pedepse pentru comuniştii care au protestat, săptămâna trecută, în faţa sediului Delegaţiei UE la Chişinău, blocând strada. Solicitarea a fost făcută după ce instanţa de judecată a constatat că manifestaţia organizată

de PCRM a fost ilegală, dat fiind faptul că protestatarii nu au anunţat la timp că vor bloca strada. Potrivit unor surse, PCRM va rămâne nepedepsit, pentru că... nu are cine îl pedepsi.     Câţi ofiţeri CNA? CNA anunţă că, în 2013, a iniţiat 52 de cauze penale pe acte de corupţie comise de poliţişti. Acum câteva zile, un ofiţer de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie nr.2 din Pelenia, Drochia, a fost reţinut, fiind bănuit de corupere pasivă, pe motiv că ar fi estorcat 500 de lei de la un cetăţean. Datele despre mita pretin-

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

să de ofiţerii CNA sunt depozitate la categoria „strict secret”.     Deschise pe jumătate CNI a anunţat că, pe 19 decembrie, îşi va deschide uşile pentru „toţi cei care doresc să cunoască atmosfera de lucru a birourilor preşedintelui şi membrilor CNI, arhivele declaraţiilor de avere şi interese personale”. Oricine va beneficia de consultaţiile specialiştilor pe dimensiunea corectitudinii completării declaraţiilor. Cine fac parte din „oricine”?     

Le ge nd ă.

De unde vin banii?

un simplu zvon mai mult decât un zvon zvon cu sâmbure de adevăr zvon cu aere de adevăr zvon mai mult decât veridic


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 21

Circ în tramvai horoscop BERBEC Sfârşitul de săptămână intervine cu o atmosferă care ţine de domeniul fantastcului. Riscul este acela de a rămâne ancorat într-o altă realitate, nereuşind să aduci în plan concret ceea ce îţi propui. Totuşi, oportunităţile legate de călătorii apar tocmai pentru a-ţi face viaţa mai frumoasă. TAUR Îţi stabileşti noi scopuri. Prin intermediul acestui drum, descoperi noi calităţi personale de care habar nu aveai. În sectorul rezervat rutinei zilnice, se amplifică simţul corectitudinii şi al responsabilităţii. Fenomenele astrale sunt în favoarea ta şi te vor ajuta să-ţi dai seama de ce ai nevoie cu adevărat. GEMENI Relaţiile tale se află sub lupă în aceasta săptămână. Vor apărea oportunităţi la care, probabil, nici nu ai visat vreodată. E posibil să duci la un nou nivel relaţia în care eşti implicat. Ar fi bine să ai răbdare, căci entuziasmul te poate duce foarte uşor la pierzanie, în loc să te conducă spre succes. RAC Urmează o saptamână în care creşterea ta (pe toate nivelurile) se va simţi. Încearcă doar să iei în considerare şi părerile celor din jur, căci aceştia chiar îţi doresc binele. E indicat să-ţi transformi toate frustrările şi emoţiile negative în acţiuni de natură constructivă. În orice caz, pregăteşte-te pentru un volum dublu de muncă. Caricatură: Alex Dimitrov

*** Un tip vine în restaurant. Chelnerul îi aduce meniul. Tipul, răsfoindu-l şi văzând preţurile destul de mari, spune: - Pentru colegi faceţi reducere? - De ce, şi dumneavoastra sunteţi chelner? - Nu, şi eu sunt tâlhar! *** Ce este compromisul? Dacă soţia vrea la mare, iar soţul la munte, atunci toată familia merge la mare, dar soţului i se permite să-şi ia schiurile! *** Doi viermi de lemn se întâlnesc. Unul zice: - Azi mergem să mâncăm chinezeşte! La care celălalt: - Unde? - În dormitor, au sosit mobile noi din HongKong... *** - De ce îţi pui copilul să doarmă pe dulap? - Data trecută a căzut din pat şi n-am auzit.

- Nu avem decât băuturi alcoolice. - Dumnezeu mi-e martor că n-am vrut să beau alcool, dar dacă nu aveţi altceva, daţi-mi o vodcă! *** Costică îl întreabă pe Mitică: - Mitică, de ce porţi verigheta pe mâna cealaltă? - Pentru că m-am însurat cu femeia greşită... *** La examen, un student ia un bilet - nu ştie. Ia altul - iarăşi nu ştie. Al treilea - de asemenea...Şi aşa al patrulea, al cincilea... Profesorul îl opreşte şi îi dă nota “5”. Ceilalţi studenţi se revoltă: - Pentru ce i-aţi dat 5? - Cum pentru ce? După cum caută, înseamnă că ştie ceva..... *** Un tip la restaurant: - Chelner! - Da, vă rog... - Mai prăjeşte-mi puţin puiul ăsta, că mi-a mâncat toată salata!

*** Un şmecher vrea să intre în vorbă cu două domnişoare drăguţe în parc: - Vai, ce frumoase sunteţi! Dar cum vă cheamă pe voi? - Pe ea Adio şi pe mine Dispari!

*** Unul beat criţă încearcă să deschidă uşa apartamentului. Un vecin îl vede şi îl întreabă: - Să te ajut? - Hâc, da, ţine casa, te rog!

*** La un bar: - Bună ziua. Suc de morcov aveţi? - Nu. - Dar de roşii? - Nu, domnule, aici e bar! - Dar fiertură de ţelină?

*** Şeful, prezentând un nou angajat, le spune celorlalţi: - Acesta este noul venit în echipa noastră. Arătaţi-i, vă rog, cu ce vă ocupaţi când aveţi impresia că sunt cu ochii pe voi. / / / / /

*** Soţia îşi întreabă soţul: - De ce, iarăşi, ciorapii sunt împrăştiaţi prin toată casa? - Aceasta este o nouă promoţie: strânge 10 perechi şi găseşti un rimel! *** La ora de desen, un copil desena un îngeraş! Vine profesorul şi zice: - Ce desenezi acolo? - Un îngeraş! - Cu trei aripi? Unde ai mai văzut îngeraş cu trei aripi, copilule? - Dar dumneata cu două aripi unde ai văzut? *** O femeie nervoasă îşi sună bărbatul pe mobil: - Pe unde naiba eşti? - Draga mea, ştii magazinul ăla de bijuterii unde ai văzut inelul ăla imens cu diamant? Mi-ai spus că te-ai îndrăgostit de el, iar eu ţi-am zis că, într-o zi, o să ţi-l cumpăr. Femeia, cu un glas moale: - Of...iubitul meu, da, îmi amintesc... - Ei...eu sunt la barul de lângă magazin! *** Soţul se întoarce de la vânătoare. - Ei, cum a fost vânătoarea, dragul meu? - Normal, de-acum n-o să mai cumpărăm carne o lună. - Cuuum, ai împuşcat un cerb? - Nu, am băut tot salariul. *** Soţia îşi urmează soţul, care tocmai ieşea pe uşă: - Unde mergi?

- Cu prietenii, la o bere! - La ce oră te întorci? - La cât vreau eu! - E în regulă, dar să nu întârzii nici măcar un minut! *** La tribunal: - Ei bine, dacă totuşi aţi găsit acea verighetă, de ce nu aţi predat-o poliţiei? - Pentru că avea gravat în interior: A ta, pentru totdeauna! *** Un poliţist opreşte o maşină deoarece mergea pe o stradă cu sens unic, în contrasens: - Ştiţi unde mergeţi? - Nu, dar trebuie să fie rău tare acolo! Toţi se întorc... *** Ai slăbit grozav! Ai o dietă nouă? - Da. Legume - cartofi, morcovi, sfeclă... - Le fierbi sau le prăjeşti? - Le SAP! *** Bulă trebuie să facă o compunere despre familie. Se duce la maică-sa: - Mamă, eu cum m-am născut? - Te-a adus barza. - Şi taică-meu? - Şi pe el l-a adus barza. - Şi bunicu-meu? - Tot barza l-a adus şi pe el. Bulă se duce şi scrie: „De trei generaţii, în familia mea, nu a avut loc nicio naştere normală”. *** Două prietene se întâlnesc: - Ce mai face bărbatul tău? - Ce-i spun eu.

LEU Te aşteaptă o săptămână plină de voie bună. Comportamentul tău e perceput ca fiind foarte plăcut, uneori chiar copilăros, dar ceea ce trezeşti în viaţa celor din jur, ca emoţie, sigur îţi va aduce succesul aşteptat, în materie de relaţionare. Spre sfârşitul săptămânii, însă, încearcă să nu exagerezi cu critica şi cu comentariile care pot fi considerate stupide. FECIOARĂ Casa în care locueşti şi familia pe care o ai sunt acele subiecte care îţi vor fura atenţia în aceste zile. Pentru că valorile pe care acestea le trezesc în sufletul tău sunt accentuate şi singurele care îţi vor umple mereu sufletul cu bucurie. Eventuale neplăceri ce pot apărea în ultimele zile ale săptămânii îţi vor pune la încercare capacitatea de a economisi şi de a cheltui. BALANŢĂ Nostalgia îţi poate fi un bun prieten, dar şi un veritabil inamic, în această săptămână. Îţi atrage atenţia, însă, asupra regretelor pe care le poţi avea ca urmare a acţiunilor trecute. Ar fi bine dacă ai încerca să înveţi lucruri noi. Uită de emoţii şi ascultă-ţi raţiunea, căci surprize plăcute te aşteaptă dacă reuşesti să depăşeşti obstacolele interioare. SCORPION Deciziile pe care acum le iei, cu privire la scopurile tale viitoare, au un impact foarte mare asupra viitorului tău. Nevoia de securitate este din ce în ce mai accentuată. Nu uita faptul că drumul tău spiritual este la fel de important ca şi chestiunile pământeşti. SĂGETĂTOR O săptămână în care reevaluarea planurilor de viitor se impune de la sine. O perioadă de timp excelentă pentru a renunţa la vechile obiceiuri, descoperind noi abordări, mai ales în ceea ce priveşte relaţia ta de dragoste. Este momentul să ai curajul de a spune lucrurilor pe nume, obligându-i pe cei care mereu îţi găsesc nod în papură să te accepte aşa cum eşti. CAPRICORN Surprizele plăcute nu vor conteni să apară. Surpriza cea mai plăcută este aceea că, din senin şi de nicăieri, apar oameni care te vor ajuta exact când te aştepţi mai puţin. Îngerii îţi sunt aproape, iar momentul în care vei străluci de fericire se apropie. VĂRSĂTOR Rolul tău în comunitate este din ce în ce mai important, iar în această săptămână se pare că ajutorul îţi va fi cerut mai des decât de obicei. A fi un coechipier şi un prieten de nădejde ar trebui să devină cel mai important scop al acestei săptămâni, pentru tine. Evită a adopta nişte idei care nu îţi aparţin sau a prezenta celorlalţi nişte concepte care nu pot fi realizate în plan real. PEŞTI Te face din ce în ce mai fericit viaţa profesională pe care o ai. Nu căuta soluţii definitive, pentru că, în această săptămână, nu vei găsi cele mai bune răspunsuri – în orice moment pot apărea detalii noi, care îţi schimbă planurile de viitor. Chiar dacă nu găseşti răspunsul la problemele pe care le ai, continuă, căci reuşita e aproape.

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

Sursa: feminis.ro

\\\\\


22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

programe tv LUNI, 9 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (R) 06.15 Baştina (R) 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa 09.00 ŞTIRI 09.10 AGRODOLCE (R) 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ (R) 10.30 Reporterul de gardă (R) 10.55 Jules Dassin 11.45 Profil de savant 12.00 World stories (R) 12.30 Art club. (rus.) (R) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi (R) 14.10 SECRETARUL 15.00 TEORIA IMPROBABILITĂŢII 15.30 ATLASUL LUMII ANIMALE (R) 15.55 Global 3000 16.25 Săptămâna sportivă (R) 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Accente economice 20.25 Vectorul european 21.00 ŞTIRI 21.25 AGRODOLCE 22.00 ŞTIRI 22.20 Aniversări 23.00 Cultura azi 23.45 CRIMINI (R) 01.25 ŞTIRI 01.35 Bună dimineaţa (R) TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 Ora regelui (R) 11.30 Profesioniştii (R) 12.30 In grădina Danei (R) 13.00 Germana 13.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Vreau să fiu sănătos! 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Întrebări şi răspunderi 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 Distractis 22.00 Charlot chelner 22.30 Biziday 23.30 Maşini. teste şi verdicte 24.00 Nocturne

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit 15:00 MasterChef Proba celebrității 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 21:00 În Profunzime cu L. Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.7, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

MARŢI, 10 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (R) 06.15 Cuvintele credinţei 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa 09.00 ŞTIRI (rus.) 09.10 AGRODOLCE (R) 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ (R) 10.30 Focus (R) 11.00 Accente economice (R) 11.30 Baştina (R) 12.15 Evantai folcloric (R) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi (R) 14.05 Cinemateca universală 14.20 SECRETARUL 15.05 Colecţia design (R) 15.35 Jules Dassin (R) 16.30 Gagauz ogea 17.00 ŞTIRI (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.30 Gala Premiilor ONU 20.30 Tezaur (R) 20.45 Cum e corect? Filler 21.00 ŞTIRI 21.25 AGRODOLCE 22.00 ŞTIRI (rus.) 22.20 Dialog social 22.40 În Premieră (R) 23.40 Festivalul „Regina vioară” 00.45 ŞTIRI 00.55 Arts 21 01.30 Bună dimineaţa (R) TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 09.00 Prinţesa Ja Myung 10.30 Distractis - Distilat de comedie 11.30 Film (R) 12.00 Maşini. teste şi verdicte 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 13.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Beneficiar România 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 Studio UCL 21.40 Fotbal 23.50 Rezumatele UCL

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film Apocalipsa de la Stonehenge 13:00 Știrile PROTV 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Globul ucigaș 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Știrile Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 MasterChef Proba celebrității 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Dexter, ep. 8, an 8 00:30 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:00 O seară perfectă Jurnal TV

MIERCURI, 11 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (R) 06.15 Găgăuz ogea (R) 06.45 Cinemateca universală (R) 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa 09.00 ŞTIRI 09.10 AGRODOLCE (R) 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ (R) 10.30 Natura în obiectiv (R) 11.00 Gala Premiilor ONU (R) 12.00 Cultura azi (R) 12.45 Tezaur (R) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi (R) 14.05 Arts 21 (R) 14.30 SECRETARUL 15.15 Fii tânăr (R) 16.00 Magazinul copiilor (R) 16.30 Russkii mir 17.00 ŞTIRI (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 21.00 ŞTIRI 21.25 AGRODOLCE 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 Avangaraj 23.20 Festivalul „Regina vioară” 00.10 ŞTIRI 00.20 Săptămâna sportivă (R) 01.00 Găgăuz ogea (R) 01.30 Bună dimineaţa (R) TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 Fotbal 12.30 Vreau să fiu sănătos!(R) 13.00 Opre Roma - Ora romilor 13.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.00 Teleshopping 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 Dosar România 22.00 Dispăruţi fără urmă 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Globul ucigaș (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Henry Poole 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 Serviciul Roman de Comedie 21:30 Serial: Tanti Florica, ep.10 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep. 9, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

JOI, 12 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (R) 06.15 Russkii mir (R) 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa 09.00 ŞTIRI (rus.) 09.10 AGRODOLCE (R) 09.45 O LUME DISPĂRUTĂ (R) 10.30 Vectorul european (R) 11.00 Moldova în direct (R) 12.00 O seară în familie (R) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi (R) 14.05 Almanah cinematografic 14.30 SECRETARUL 15.15 Erudit cafe (R) 16.00 Părinţi şi copii (R) 16.30 De la Cehograd în Moldova 17.00 ŞTIRI (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 21.00 ŞTIRI. (rom) 21.25 AGRODOLCE 22.00 ŞTIRI 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă 23.05 Europa în concert 00.00 ŞTIRI 00.10 Ştiri pozitive (R) 00.30 World stories (R) 01.00 Russkii mir (R) 01.30 Bună dimineaţa (R) TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 Ia-mă acasă de Crăciun! 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 Dosar România 11.30 Dispăruţi fără urmă 12.00 Europa mea (R) 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi 13.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Dispăruţi fără urmă (R) 18.15 Maşini. teste şi verdicte (R) 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 O dată-n viaţă Partea 24.00 Legenda vişinie

ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: Henry Poole (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: O mare cumpana 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 Film: Copii de sacrificiu 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 Film: Alte 48 de ore 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:30 O seară perfectă Jurnal TV

VINERI, 13 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (R) 06.15 De la Cehograd în Moldova (R) 06.45 Shift – viaţă în era digitală 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa 08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa 08.30 Domnului să ne rugăm 09.30 AGRODOLCE 10.00 O LUME DISPĂRUTĂ 10.45 Un sfert de vorbă (R) 11.05 Moldova în direct (R) 12.00 Destine de colecţie (R) 12.30 Poftiţi la masă (R) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi (R) 14.05 Filmele săptămânii 14.10 SECRETARUL 15.25 Ring Star (R) 16.30 Stil nou (R) 17.00 ŞTIRI (rus.) 17.15 O LUME DISPĂRUTĂ 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Bună seara! Talk-show 21.00 ŞTIRI (rom.) 21.25 AGRODOLCE 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 Fii tânăr! 23.05 SIMULATORII 00.00 ŞTIRI 00.10 Un sfert de vorbă (R) 00.30 Natura în obiectiv (R) 01.00 De la Cehograd în Moldova (R) 01.30 Bună dimineaţa! (R) TVR 1 06.00 Telejurnal matinal 08.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 09.00 prinţesa Ja Myung 10.30 37°C (R)Partea I 11.20 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.25 37°C (R) Partea a II-a 12.00 România deşteaptă (R) 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie (R) 13.25 M.A.I. aproape de tine. 14.00 Telejurnal 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri 17.25 Regele Geunchogo 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Calea europeană 20.00 Telejurnal 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.10 Cartouche 23.15 Fiica dispărută

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: O mare cumpana (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Învaţă să iubeşti 17:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa 20:45 Film: Singur acasă 2 23:00 Film: Congo 01:15Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:45 O seară perfectă Jurnal TV

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06.30 Deşteptarea! 09.00 Dr. House 09.45 Teleshopping 10.00 Film Big Daddy 11.45 Păpuşefii 12.00 Ora expertizei 13.30 Modern Family 14.00 Ghost Whisperer 14.45 Acasă Devreme 16.00 Bones 16.45 Teleshopping 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 19.30 Mai pe scurt 19.50 Criminal minds 20.30 Film Clash of the Titans 22.55 Mai pe scurt 23.00 The Sopranos 00.00 Nip/Tuck 00.45 Film Feast of Loveii

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06.30 Deşteptarea! 09.00 Dr. House 09.45 Documentar Beast legends 10.45 Ora de ras 12.00 Ora expertizei 13.30 Modern Family 14.00 Ghost Whisperer 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 16.00 Bones 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 19.30 Mai pe scurt 19.50 Criminal minds 20.30 Film The day the Earth stood still 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.55 Mai pe scurt 23.00 The Sopranos 00.00 Nip/Tuck 00.45 Film The Man Who Cried

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06.30 Deşteptarea! 09.00 Dr. House 09.45 Documentar 10.45 Paparazzi 11.30 Pastila de ris 12.00 Ora expertizei 13.30 Modern Family 14.00 Ghost Whisperer 14.45 Acasă Devreme 16.00 Bones 16.45 Teleshopping 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 19.30 Mai pe scurt 19.50 Criminal minds 20.30 Film Just Like Heaven 22.55 Mai pe scurt 23.00 The Sopranos 00.00 Nip/Tuck 00.45 Film Just Friends

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport), 22.30 Jurnal 06.30 Deşteptarea! 09.00 Dr. House 09.45 Documentar 10.45 Asfalt de Moldova 11.30 Pastila de ris 12.00 Ora expertizei 13.30 Modern Family 14.00 Ghost Whisperer 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 16.00 Bones 17.15 Emisiunea Veranda 19.30 Mai pe scurt 19.50 Criminal minds 20.30 Cabinetul din Umbră 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.55 Mai pe scurt 23.00 The Sopranos 00.00 Nip/Tuck 00.45 Film Never let me go

06.00, 07.00, 08.00, 13.00 (ex), 17.00, 19.00, 19.40 (sport) Jurnal 06.30 Deşteptarea! 09.00 Dr. House 09.45 Documentar Beast legends 10.30 Teleshopping 10.45 Patrula Jurnal TV 11.45 Pastila de ris 12.00 Ora expertizei 13.30 Modern Family 14.00 Ghost Whisperer 14.45 Acasă Devreme 16.00 Bones 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.15 Прямой Разговор 18.55 Meteo 19.50 În mintea criminalului 20.30 Film Iron Man 3 22.55 Earth TV 23.00 Film Friday the 13th 00.30 Прямой Разговор R

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Оттепель” 00:30 “Primele stiri” (rus) 00:45 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Оттепель” 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Оттепель” 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Истина где-то рядом” 10:00 Ежегодное послание Президента Российской Федерации В.В. Путина Федеральному Cобранию 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 “Жить здорово!” 13:10 “Модный приговор” 14:05 “Контрольная закупка” 14:30 “Время обедать!” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:15 Премьера. “Они и мы” 16:10 “В наше время” 17:05 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 сериaл “Оттепель” 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:05 “Человек и закон” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:20 “Время” 21:40 “Moldova are Talent” 23:25 “Универсальный артист” 01:10 “Primele stiri” (rus) 01:25 “Вечерний Ургант”

SÂMBĂTĂ, 14 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (r.) 06.15 Drive it! 06.45 “Două inimi gemene” (R) 09.00 TEORIA IMPROBABILITĂŢII 09.30 ATLASUL LUMII ANIMALE 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Drumeţii 11.00 Casa mea (R) 11.30 Stil nou 12.00 Avangaraj (R) 13.00 Ştiri pozitive 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil 13.45 „Speranţă pentru viaţă” 14.00 „Cântecul lebedei” 15.15 Dialogul generaţiilor (R) 16.00 Euroboxx 16.30 Eliza Botezatu 17.00 ŞTIRI (rus.) 17.15 Art club (rus.) 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi 18.10 Erudit cafe 19.00 MESAGER 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.00 ŞTIRI. (rom.) 21.25 Dor. 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 CRIMINI 00.00 ŞTIRI 00.10 Fii tânăr (R) 01.00 Avangaraj (R) 02.00 Aniversări (R) 02.40 Festivalul „Regina vioară” (R) 03.30 Drumeţii. DW. Germania (R) 04.00 MESAGER (R) TVR 1 06.00 Oameni care au schimbat Lumea 06.10 Exclusiv în România(R) 06.55 Zestrea românilor (R) 07.30 Dosar România (R) 08.30 Clubul desenelor animate 09.00 Viaţa dublă a lui Eddie McDowd 10.00 Beneficiar România 10.30 Parteneri de week-end 11.00 Fotbal 13.00 Ora regelui 13.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14.00 Telejurnal 14.35 37°C 15.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15.30 37°C 16.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 20.00 Telejurnal 21.10 Simţuri 23.00 Profesioniştii 00.10 Rătăcitorii

ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu L. Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: O noapte cu regele 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:30 Vocea României 00:30 O seară perfectă 01:30 Fabricat în Moldova 02:15 Film: O noapte cu regele (r) 04:30 Fabricat în Moldova Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Film de animaţie 08.00 Deşteptarea de week-end 09.00 Deşteptarea de week-end 10.00 Teleshopping 10.15 Film de animaţie 11.50 Mai pe scurt 12.00 Film Saving Shiloh 14.00 Once Upon a Time 15.00 Chuck 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Film Last Holiday 17.55 Earth TV 18.00 Patrula Jurnal TV 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Film Limitless 21.30 Păpuşefii 21.45 Film The Last Stand 23.45 Film Lord of The War 01.45 Film Limitless

DUMINICĂ, 15 DECEMBRIE Moldova 1 06.05 ŞTIRI (R) 06.15 Euromaxx 07.15 Cuvintele Credinţei 08.00 Aniversări (R) 08.40 Dialog social (R) 09.00 Poftiţi la masă 09.30 Colecţia design 10.00 Ring Star 11.00 Părinţi şi copii 11.35 La datorie (R) 12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv (R) 13.00 Natura în obiectiv 14.00 Baştina. 14.45 Tezaur 15.00 Global 3000 15.30 Festivalul “Maria Tănase” 16.30 World Stories 17.00 ŞTIRI. (rus.) 17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 19.00 MESAGER 19.35 Poveste 19.55 Festivalul “Maria Tănase” 21.00 ŞTIRI. (rom) 21.20 Fotbal non stop 22.00 ŞTIRI. (rus.) 22.20 MĂREŢUL HAR 00.10 ŞTIRI 00.20 SIMULATORII (R) 01.15 Erudit cafe (R) 02.00 „Cântecul lebedei” (R) 03.15 Europa în concert (R) 04.00 MESAGER (R) TVR 1 06.00 Teleenciclopedia (R) 06.55 Zestrea românilor (R) 07.30 Universul credinţei 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei 09.25 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 09.30 Pro patria 10.00 In grădina Danei 10.35 Viaţa satului (I) 11.50 Minutul de agricultură 12.00 Viaţa satului (II) 13.00 Ultima ediţie 13.55 “Ia-mă acasă de Crăciun!” 14.00 Telejurnal 14.30 Superconsumatorul 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 19.45 Sport 20.00 Telejurnal 20.45 Preţuieşte viaţa 24.00 Garantat 100%

ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Ai grijă ce-ți dorești! 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film Looper: Asasin în viitor 23:00 Știrile PROTV (r) 00:00 O seară perfectă 01:00 Vocea României (r) 02:30 Film Looper: Asasin in viitor(r) 04:30 Fabricat în Moldova Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Film de animaţie 08.00 Deşteptarea de week-end 09.00 Deşteptarea de week-end 10.00 Teleshopping 10.15 Asfalt de Moldova 11.00 Documentar 11.55 Earth TV 12.00 Film Eight Below 14.00 Once Upon a Time 14.55 Earth TV 15.00 Chuck 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Concert Justin Timberlake 18.00 Paparazzi 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Film The Break-Up 21.15 Ora de ras 22.15 Film Parker 00.15 Film Pandorum

Prime Первый канал

Prime Первый канал

06:00 Новости 06:10 “Л. Быков. Улыбка маэстро” 07:00 Фильм “Аты-баты, шли солдаты...” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Ледниковый период” 15:45 фильм “Два цвета страсти” 17:30 “Андрей Макаревич. Изменчивый мир” 18:00 Вечерние новости 18:15 “Андрей Макаревич. Изменчивый мир”. Прод. 19:20 “Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” 23:35 “Успеть до полуночи” 00:10 “Что? Где? Когда?” 01:20 “Андрей Макаревич и “Оркестр Креольского танго”

06:00 Новости 06:10 Фильм “Нахаленок” 07:05 фильм “Утренние поезда” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии. “Романовы” 13:25 “Свадебный переполох” 14:15 Премьера. “Как не сойти с ума” 15:20 комедия “По семейным обстоятельствам” 18:00 “Три жизни Евгения Евстигнеева” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное “Время” 22:45 “Ледниковый период” 01:40 “Повтори!” Пародийное шоу


www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

I 23

avizier

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” anunţă concurs de angajare în funcţia de metodist coordonator, Secţia Programe de Dezvoltare, Direcţia Relaţii Externe şi Integrare Europeană Atribuţiile funcţiei: — participă la procesul de identificare a posibilităţilor de aplicare de proiecte educaţionale, mobilitate academică, cercetare şi investiţionale; — organizează şi monitorizează procesul de desfăşurare a proiectelor implementate în cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu”; — dezvoltă activitatea de cercetare în domeniul identificării de fonduri şi posibilităţi de aplicare pentru proiecte şi granturi a personalului academic şi administrativ al USMF „Nicolae Testemiţanu”; — oferă servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică personalului academic şi administrativ al USMF „Nicolae Testemiţanu” în vederea formulării aplicaţiei şi gestionării proiectelor; — participă la organizarea procesului de informare şi instruire în domeniul aplicării şi managementul proiectelor; — participă la selectarea şi înnoirea informaţiei relevante pentru aplicare de proiecte pe pagina Web a USMF „Nicolae Testemiţanu”; — analizează şi propune posibilităţi de dezvoltare strategică a USMF „Nicolae Testemiţanu” şi extindere a activităţilor de colaborare internaţională în corespundere cu Strategia de Dezvoltare a USMF „Nicolae Testemiţanu”; — studiază necesităţile sistemului de instruire medicală universitară şi postuniversitară din Republica Moldova şi experienţa universităţilor de medicină de peste hotare şi propune noi proiecte de dezvoltare, cercetare, colaborare şi parteneriat la nivel naţional şi internaţional; — execută dispoziţii şi însărcinări înaintate de către şeful Secţiei Programe de Dezvoltare, directorul Direcţiei Relaţii Externe şi Integrare Europeană, prorectorul pentru Relaţii Internaţionale. Cunoştinţe necesare: — studii superioare, de preferat în unul din domeniile – relaţii internaţionale, limbi moderne, management; — experienţă, cel puţin doi ani, în unul din domeniile – relaţii internaţionale, protocol, fundraising, organizarea logistică a evenimentelor; Competenţe necesare: — cunoaşterea fluentă a limbilor română, engleză şi rusă. Cunoaşterea unei alte limbi străine este un avantaj. — analiză, planificare, organizare, coordonare, creativitate, cunoaşterea calculatorului la nivel de utilizator. Calităţi personale necesare: — autoritate, responsabilitate, disciplină, comunicare, spirit de echipă, iniţiativă, exemplu personal, axa valorică decentă, rezistenţă psihică şi fizică la solicitări, spirit diplomatic. Persoanele interesate sunt rugate să transmită CV-ul (în limbile română şi engleză) la adresa macovei.viorica@gmail.com până la data de 31 decembrie, 2013.

Ajută-l pe Nicolae. Are nevoie de 180 de mii USD ca să trăiască Vrea să trăiască, dar pentru asta are nevoie de ajutor. Este povestea unui tânăr din localitatea Gura Galbenei, raionul Cimişlia, care acum trei ani a aflat că este bolnav de cancer. De atunci, duce o luptă crâncenă cu boala şi nu se lasă învins. Îl ajută gândul că se poate face bine, în urma unui tatament într-o clinică din Turcia. O sumă prea mare pentru el şi singurul său sprijin - mama. Nicolae Buţanu are 27 de ani şi suferă de limfomul Hodkin (cancer al sistemului limfatic). Cauza exactă a acestei boli este necunoscută. Cert e că pe masură ce avansează afectează capacitatea corpului de a lupta împotriva infecţiilor, iar deznodământul poate fi unul tragic. Viaţa lui Nicolae a luat o altă turnură în 2010. Iniţial, tânărul nu dădea importanţă durerilor şi se trata cu analgezice. La un moment dat, suferinţa a devenit insuportabilă şi a cerut ajutorul medicilor. După ce a umblat prin spitalele din ţară mai bine de jumătate de an, a ajuns la Moscova, unde a fost diagnosticat cu această boală. Lupta s-a dovedit a fi extrem de grea. Pastile, injecţii, perfuzii... În tot acest timp, Nicolae a slăbit cu aproape 40 de kg. Acum Nicolae simte că nu mai poate lupta singur. Tratamentul poate fi făcut într-o clinică din Turcia şi costă 180 de mii de dolari, o sumă la care Nicolae nici nu poate visa. Tânărul locuieşte doar cu mama care, chiar dacă munceşte din greu, nu are cum să strângă aceşti bani. Prietenii şi rudele nu au rămas indiferenţi, au pus mână de la mână, iar cu banii adunaţi, Nicolae a reuşit să meargă în Turcia pentru a face câteva investigaţii. Tratamentul specializat în Turcia i-ar putea da şansa unei vieţi normale lui Nicolae. Poate mai mult decât el, o viaţă normală pentru fiul ei îşi doreşte mama. Soarta acestei femei a fost marcată de mai multe drame. A pierdut doi copiii, pe când aveau doar şapte luni, iar soţul a părăsit-o fiind însărcinată cu Nicolae. Cu lacrimi în ochi, femeia spune că nu ar mai suporta să-şi piardă acum şi ultima alinare. Toţi cei care vor să-i întindă o mână de ajutor lui Nicolae pot transfera bani pe următoarele conturi bancare. Banca beneficiară: VictoriaBank, Chişinău, Moldova SWIFT: VICBMD2X 457 Beneficiarul: Buţanu Nicolae Pentru transfer MDL: 22336178514 Pentru transfer USD: 22335178515 Pentru transfer EURO: 22334178516

Pentru transfer internaţional: EURO:IBAN:MD34VI000000022334178516 Pentru transfer internaţional: USD:IBAN:MD11VI000000022335178515 Pentru transfer internaţional: SWIFT: VICBMD2X

Ministerul Justiţiei anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante: - consultant superior (pe perioadă determinată) în Direcţia reprezentare la CEDO; - consultant (pe perioadă determinată) în Direcţia apostilă, - consultant în Direcţia elaborare a actelor normative (2 unităţi); - şef Serviciu interpreţi şi traducători; - şef Serviciu protocol, informare şi comunicare cu mass-media; - şef Serviciu e-Transformare. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe pagina web www.justice.gov.md. Telefon de contact: 20-14-04, e-mail: natalia.graur@ justice.gov.md


24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 46 (450) joi, 5 decembrie 2013

ultimA PAGINĂ ÎnCercUnirea Guvernului Foto: wikipedia.org

„Călătorie de Crăciun” cu Gheorghe Zamfir Gheorghe Zamfir va susţine, pe 10 decembrie, de la ora 19.30, la Cinematograful „Patria” din Bucureşti, spectacolul „Călătorie de Crăciun”, care face parte din seria de evenimente dedicate împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului. Alături de Gheorghe Zamfir, pe scena Cinematografului „Patria” vor urca soprana Irina Bainaţ, orchestra simfonică şi bandul „Zamfir 50” şi corul Accoustic împreună cu dirijorul Daniel Jinga. Repertoriul va cuprinde colinde româneşti şi internaţionale, arii de operă, musical, prelucrări folclorice şi creaţii proprii ale lui Gheorghe Zamfir. Publicul bucureştean se va putea bucura de un sound pe care unul dintre cei mai cunoscuţi naişti din toate timpurile l-a promovat pe renumitele scene ale lumii, alături de orchestre şi dirijori de top.

Au intonat imnul „Deşteaptă-te, române” în faţa Ambasadei României în R. Moldova şi au dansat „Hora Unirii” în jurul Guvernului. De Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, români de pretutindeni s-au unit frăţeşte într-un lanţ uman în jurul Executivului de la Chişinău. Potrivit organizatorilor, participanţii la eveniment reprezintă toţi oamenii dintre Prut şi Nistru, iar mâinile şi oamenii care s-au unit în Horă reprezintă Ţara. Oamenii care au venit în PMAN au sărbătorit româneşte, încă de la prima oră, pe muzică populară şi dans românesc. Manifestările prilejuite de Ziua Naţională a României au început cu depuneri de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. A urmat un maraton, unde numeroşi atleţi au luat startul la intrarea în parcul Valea Morilor, lângă statuia Doinei şi a lui Ion Aldea-Teodorovici. Principalul eveniment al zilei a fost, însă, ÎnCercUnirea Guvernului. Irina Guţu face parte din grupul de organizare a evenimentului. Ea spune că acesta aduce în prim-plan realitatea istorică: „Sunt 95 de ani de la Marea Unire. Următorii ani

Foto: Victoria Borodin / Ziarul de Gardă

ne vor duce în mod clar spre România. Acesta este motivul pentru care am întins o Horă în jurul Guvernului”. Militanţii pentru Unirea Basarabiei cu România s-au convocat în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi”, de unde, cu Tricolorul în mână, scandând „Unire!”, „Basarabia e România”, „Acelaşi sânge, aceeaşi ţară, români am fost cu toţi odinioară”, au mers la Ambasada României, unde au cerut unire şi au intonat Imnul României. Ulterior, cele câteva mii de persoane au încercuit Guvernul, dansând Hora Unirii.

„Este o sărbătoare de suflet pentru toţi cei care, de la 1989, au luptat pentru renaşterea şi eliberarea naţională. Simt că suntem liberi şi putem spune cu glas puternic: da, suntem români, avem o patrie - România. Numai luându-ne de mână vom putea rezista provocărilor”, spune Maria Taşcă, din Cimişlia. „Ziua Marii Uniri nu s-ar simţi cu adevărat dacă Chişinăul ar tăcea, am venit să vorbim prin fapte. Vrem să ne întregim Ţara. Mai devreme sau mai târziu, România şi R. Moldova vor fi un tot întreg”, spune o tânără. Nelipsită din viaţa satului şi

răspândită aproape în toate regiunile ţării, de-a lungul timpului, hora a adunat semnificaţii multiple. Primele menţiuni ale acestui dans le face Dimitrie Cantemir în opera sa intitulată „Descrierea Moldovei”, iar faimoasa „Horă a Unirii”, de Vasile Alecsandri, i-a conferit conotaţii profund sociale. Mihai Ploşniţă, din Leova, consideră că Hora este dansul chemării revoluţionare, un simbol al biruinţei celor care, înfrăţiţi, se simt ai acestui neam şi ai acestui pământ. „Hora Unirii” se cântă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi pentru românii de pretutindeni este o mândrie naţională. Ce poate fi mai curat decât sufletul unui român care visează să-şi îmbrăţişeze fratele de peste Prut?” - se întreabă Mihai Ploşniţă. „Am venit să dansez hora... Sper ca „Deşteaptă-te, române” să fie cât mai curând Imnul naţional al tuturor românilor. Simt că ne vom regăsi în marea familie românească”, susţine Marin Romanciuc, de 85 de ani, veteran de război. „Hora Unirii” a fost organizată în contextul aniversării a 95-a de la Marea Unire, din 1 Decembrie 1918, când Adunarea Naţională de la Alba-Iulia a adoptat rezoluţia care a consfinţit unirea românilor din Transilvania, Bucovina şi Basarabia cu Vechiul Regat. V.B.

Biserica cu Hramul Unirii

Foto: Arhiva personala

Un fotoreporter din R. Moldova, laureat al Concursului Internaţional de Fotografie Documentară Fotoreporterul Ramin Mazur, din R. Moldova, a devenit laureat al Concursului Internaţional de Fotografie Documentară de la Vilnius, ediţia a VI-a, organizat de către Clubul de fotografi din Lituania. La concurs au participat fotografi de pe patru continente, iar în finală au ajuns patru fotografi, care au fost invitaţi la Vilnius, unde şiau ridicat premiile: doi reprezentanţi ai Rusiei, unul din Italia şi el, reprezentînd Moldova cu lucrări din ciclul „Boala Fluturaşului”, scrie moldpres.md. „La Vilnius am avut şi o expoziţie cu acest generic, iar fotografiile mele au fost publicate într-o revistă de specialitate. Sunt mândru că am

fost selectat printre finalişti şi că am avut plăcerea şi onoarea să cunosc noi colegi şi să văd munca lor pe viu”, a declarat fotoreporterul. Ramin Mazur s-a născut în 1987 în oraşul Rîbniţa. În 2010 a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, iar în 2013 a obţinut din partea Fundaţiei Magnum pentru Drepturile Omului o bursă în SUA, unde a făcut un stagiu la Universitatea din New York. În 2011, la Concursul Media pentru Tineri, organizat de Consiliul Europei, la care au participat reprezentanţi din 47 de ţări, el a devenit cel mai bun fotograf documentar pentru tineri al anului.

La 1 decembrie 2013, s-au împlinit 20 de ani din momentul în care a fost redeschisă Biserica Sfânta Teodora de la Sihla din Chişinău. Biserica a fost construită în 1895 de către vestitul arhitect Alexandru Bernardazzi şi până în 1922 a avut Hramul Sfântului Teodor Tiron. Mai târziu, autorităţile sovietice au desfiinţat acest locaş, transformându-l în Muzeul Ateismului. Pictura murală a fost distrusă completamente, iar în interior, până sub cupolă, au fost construite etaje care au fost umplute cu portrete şi cărţi ale liderilor comunişti, propovăduitori ai ateismului socialist. Redeschiderea acestui locaş de cult a fost o procedură anevoioasă. Locaşul era disputat de exponenţii autorităţilor, dar s-a reuşit redo-

bândirea acestuia pentru restabilirea bisericii. Construcţiiile interioare străine arhitecturii Bisericii proiectate de Alexandru Bernardazzi au fost demolate, iar pereţii au fost pictaţi din nou cu frescă în stil bizantin, în faţă fiind adusă o catapeteasmă de la Humuleşti, România. Ceremoniile religioase au fost reluate la 1 decembrie 1993, în cadrul Mitropoliei Basarabiei, iar locaşul a luat hramul Sfintei Teodora de la Sihla. În acest an, la marcarea celor 2 decenii de activitate religioasă în acest locaş, parohia Catedralei Sfânta Teodora de la Sihla a desfăşurat un amplu eveniment în scuarul de lângă biserică. Un Te Deum şi o predică care au readus în memorie martirii Unirii Principatelor Româneşti au fost urmate

de inaugurarea unui prim cinematograf religios în aer liber. Parohul Bisericii Sfânta Teodora de la Sihla a invocat spiritul toleranţei pentru toţi cetăţenii R.Moldova. „Şi cei care merg la bisericile Patriarhiei Ruse, şi cei care merg la alte biserici, şi cei care vorbesc alte limbi sunt tot ai noştri”, a declarat parohul, invitând pe cei prezenţi să râmână devotaţi valorilor naţionale, fără să achiziţioneze comportamente agresive. Scuarul din preajma bisericii a fost amenajat cu bănci tricolore şi un ecran mare. Aici se vor desfăşura şedinţe ale unui cenaclu religios, iar în preajma sărbătorilor de iarnă vor fi ţinute recitaluri de colinde şi cântece religioase dedicate Naşterii Domnului. A.R.

Foto: Alina Radu / Ziarul de Gardă

ZdG nr. 450 [December 5, 2013]  

Ziarul de Gardă [The Guard's Newspaper] is weekly investigative newspaper from Moldova, Republic of. Since from July 29, 2004

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you