Issuu on Google+

Ziarul tinerilor jurnalişti

Februarie, 2007

Liceul Teoretic „Alexandru cel bun” or.Bender

“BRAVO’’ celor… care,insetaţi de cunoaştere,ambiţioşi,siguri in propriile forţe şi pasionaţi au curajul şi dorinţa de a trai experienţa aprecierii propriilor cunoştinţe, de a se autoevalua, de a concura cu semenii,de a demonstra pasiune pentru unele discipline şcolare. Este un cuvint de lauda adresat elevilor liceului nostru,care,participind la Olimpiadele judeţene,ulterior,ne bucura pe noi,colegii lor, pe profesori cu rezultate performante,demonstrind a cîta oara ca precarele condiţii nu-şi lasa amprenta asupra calitaţii pregatirii instructive,graţie perseverenţei şi inteligenţei proprii,şi,desigur,graţie profesorilor,care le-au oferit şi continua sa le ofere cunoştinţe nepreţuite. Premianţii Olimpiadei judeţene care a avut loc in perioada 10-11 februarie au meritat pe deplin sa fie menţionaţi: Începem cu cei mai mici: Biologie:Gaina Alina cl. a VII-a A –locul III; Barbu Cristina , cl.a VIII-a F-locul I; Profesor: Gaina Maria; Guţan Irina , cl.a IX –a A –locul II; Profesor:Placinta Daniela; L.Rusa:Xenia Andriuţa ,cl.a IX-a A –locul I; Profesor: Şalari Maria; Ne-au uimit placut si liceenii,atit cei umanişti,cît şi cei realişti : L.Română:Rusu Anastasia ,cl. a X-a B;locul II; Profesor:Stefoglo Dumitru; Gaina Victoria, cl. a XII-a A;locul II; Profesor: Stefoglo Virginia; L.Franceza: Stefoglo Alina,cl. a X-a B;locul III; Profesor:Puşcaş Valentina; Fizica: Catanoi Lilian, cl. a X-a C; locul I; Mihailov Constantin, cl. a XI-a C, Menţiune; Scobici Eugen – Menţiune; Profesor: Zmeu Larisa; Biologia:Ermurache Rita,cl. a XI-a D;locul II; Profesor: Placinta Daniela; Geografia: Ermurache Rita, cl. a XI-a D; Menţiune; Profesor: Muntean Gheorghe. Chimia: Severin Cristina, cl. a IX-a A. Menţiune; Iepure Olga Colegii care urmeaza sa participle la olimpiada de istorie ne lasa loc pentru mari speranţe,si, le urăm baftă! Nu uitam nici de elevii care au participat dar nu au fost premiaţi – e o experienţa care le va prinde bine şi îi va stimula spre perfecţionare. Iar cîştigatorilor le dorim un Maaare succes la Olimpiada Republicană , sînge rece şi minte clară! NE MÎNDRIM CU VOI!!!

Rîmbu Ana

Ştiri În luna ianuarie, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” a fost vizitat de comisia de acreditare. Sergiu Mihailov, preşedintele departamentului de acreditare a instituţiilor de învăţămînt din Republica Moldova, împreună cu un grup de manageri ai liceelor din raionul Anenii Noi şi Căuşeni au întreprins o vizită în scopul acreditării liceului nostru. În acest scop a fost controlată toată documentaţia liceului pentru perioada ultimilor 5 ani. S-a urmărit procentajul reuşitei, calităţii, înmatriculării elevilor în instituţiile superioare de învăţămînt. Comisia a acordat atenţie şi meritelor elevilor la diverse olimpiade şi concursuri extraşcolare. Membrii comisiei, dorind să cunoască calitatea procesului de predare-învăţare, au asistat la un şir de ore. Comisia a fost plăcut surprinsă de capacităţile elevilor şi profesionalismul dascălilor. „Profesorii corespund cerinţelor învăţămîntului de astăzi, ba mai mult decît asta: profesorii sînt la curent cu toate noutăţile din procesul instructiv, metodele de predare sînt cele mai diverse şi netradiţionale.” Domnul Sergiu Mihailov a deschis şi o paranteză: „Trebuie să vă mîndriţi cu un colectiv profesoral atît de bun”. Doamna director-adjunct, Nina Ghereg, opinează : „A fost o perioadă extrem de încordată. Astfel am putut vedea unde facem bine şi unde mai puţin. Sperăm că aşteptările comisiei au coincis cu cele văzute aici”. Eventuala acreditare a instituţiei i-ar conferi un statut de instituţie legitimă, fiind legitime, respectiv, şi actele oferite de ea. Un atu ar fi şi atenuarea unor obiecţii din partea autorităţilor autoproclamatei republici Transnistria. Ne exprimăm şi noi speranţa că Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” va susţine cu brio acreditarea . Gaina Victoria


Impuls, februarie 2007.

Responsabilă de pagină Gaina Victoria

mi-aş dori... Noi, oamenii, sîntem adesea obsedaţi de patimi, de scopuri, care se cer realizate. E în firea lucrurilor, căci am spus mai sus – sîntem oameni. Ne-am propus să aflăm ce-şi doresc scumpii noştri profesori, căci am dori să-i cunoaştem şi dintr-o altă perspectivă, cea a omului cu aspiraţii. La întrebarea „Ce visuri aveţi?”, doamna Olga Iepure, profesoară de chimie, ne-a răspuns: „Îmi doresc mie şi rudelor mele multă sănătate, căci doar fiind sănătos îţi poţi realiza visurile. Ştiţi, am trăit o viaţă în sat şi conştientizez că doar acolo îţi păstrezi fiinţa interioară intactă. Aş dori ca ideea aceasta să se cimenteze în conştiinţa fiilor noştri”. Mai tîrziu, după stăruinţele noastre, doamna Olga Iepure ne-a spus: „Mi-aş dori o călătorie la mare, la Constanţa” Un vis frumos, zicem noi, şi adresăm aceeaşi întrebare doamnei Ecaterina Melenciuc, profesoară de limbă franceză. „Din copilărie,spune doamna, eram ademenită de limba şi cultura franceză, acest fapt mi-a determinat viitorul şi...visele. Aş dori să călătoresc prin Franţa, să vizitez celebrele monumente ale Parisului şi, neapărat, să merg la vreun concert, fiindcă îmi place mult muzica franceză” Doamna Raisa Condrea, profesoară de limbă română, spune „Aş dori să mă realizez profesional şi, neapărat, să fiu alături de cei dragi” Doamna Tucicov Nadejda, profesoară de limbă engleză şi franceză, ne-a povestit ca perioada viselor grandioase, pline de expresie s-a spulberat. „Visul meu din copilărie era de a urca în vîrful Turnului Eiffel. Astăzi privesc lucrurile din jurul meu cu mai mult pragmatism, încerc să văd partea reală a lor. Visul ce mi-a rămas este în total acord cu viitorul fiului meu.” Doamna ne-a mai mărturisit că-şi doreşte foarte mult o fiică. „Aş dori, spune doamna Elena Doija, ca şi elevul, şi părintele să poată aprecia nobleţea sufletului unui profesor. Aş dori ca un elev să vadă în profesor un părinte”. Doamna Tamara Gaveliuc, profesoară de educaţie fizică, s-a arătat oarecum emoţionată în momentul cînd a fost întrebată. „Aş dori, spune doamna, să se modifice relaţiile interumane, să devină mai calde, căci astăzi cel care doreşte să facă un lucru bun, în final apare în situaţii stupide. N-aş dori să continuăm în aceeaşi linie. Mi-e frică de viitorul nostru!” „O primăvară blîndă, care va coborî în sufletele copiilor” spune domnul Vladimir Berlinschi. „M-ar bucura mai mulţi discipoli cuminţi. Simt nevoia unei „recreaţii”, pentru a mă odihni un pic.” Visurile ne imprimă scopuri şi, mai tîrziu, împlinirea lor. Parafrazîndu-l pe Goethe, zicem: „Cine crede în vise, să-şi întărească speranţa!” Să nu ne fie frică, deci, să visăm!

P. S. Dar ce visuri au oare picii din clasa I, Petru Boruga şi Dumitru Petrache, (în această ipostază, să mai zici, că am fost şi noi). Să devină, probabil, titani ai Universului, doar cu suportul cunoştinţelor.


Irina Stefoglo

Sînt pregătit pentru întîlniri? În multe ţări, întîlnirile cu o persoană de sex opus sănt considerate o distracţie romantică, un mod de a te recrea într-o companie plăcută. Întîlnirile îmbracă deci multe forme. Pentru unii, întîlnirile constituie o chestiune serioasă, care trebuie să se desfăşoare după anumite reguli—flori, o cină delicioasă, un sărut de „noapte bună”,toate fac parte din ceremonial. Pentru alţii, întîlnirile înseamnă a petrece timpul împreună cu o persoană de sex opus căreia îi porţi simpatie. Există apoi aceia care sînt văzuţi mereu împreună, dar care pretind că sînt ’doar prieteni’. Dar,oricare ar fi denumirea—„întîlnire amoroasă”, „ieşire împreună” sau „întrevedere” —aceasta înseamnă,de obicei,acelaşi lucru: un băiat şi o fată petrec mult timp împreună cu scopul de a se distra. Poate că te simţi înfluienţat să te întîlneşti cu CINEVA.Majoritatea celor de vîrsta ta merg la întîlniri, iar tu nu vrei să pari ciudat sau diferit de ei.Presiunile pot veni din partea prietenilor şi rudelor tale bine intenţionate.Cînd o elevă a liceului nostru(cl.a 11-a) a fost invitată, în cl.a 9-a, de un băiat să iasă împreună cu el,mătuşa ei a sfătuit-o astfel: „Nu are nici o legătură cu faptul că vrei sau nu să te măriţi cu el.Întîlnirile nu sînt decît o parte a dezvoltării fireşti a personalităţii tale...La urma urmei,dacă îi vei refuza pe băieţi, vei deveni antipatică şi nimeni nu te va invita”. Eleva îşi aminteşte: „cuvintele mătuşii m-au tulburat

profund.Să ratez o ocazie bună?El avea maşină, o mulţime de bani; şi ştiam că mă va face să mă distrez grozav.Să mă întîlnesc cu el sau nu?” Ceea ce îi determină pe unii adolescenţi să-şi dea întîlniri este propria lor dorinţă de căldură şi afecţiune. „Simţeam nevoia să fiu iubită şi apreciată”,explică ea. „Deoarece nu eram prea apropiată de părinţii mei, mam ăndreptat spre prietenul meu pentru a găsi intimitate şi pentru a avea pe cineva în faţa căruia să-mi descarc sufletul şi care să mă înţeleagă cu adevărat.”

În timpul acestei perioade ai putea simţi puternice impulsuri şi dorinţe sexuale. Nu este nimic rău în asta. Dar, apare o problemă în ce priveşte întîlnirile la vîrsta adolescenţei: tinerii abia încep să înveţe cum să-şi controleze aceste impulsuri. Aşa sîntem făcuţi cu toţii! Pînă cînd vom fi mai mari şi mai în măsură să-ţi controlezi impulsurile,întîlnirile devin o responsabilitate prea mare...Din nefericire,mulţi află acest lucru înt-un mod dureros. În timpul adolscenţii personalitatea ta e în schimbare. Cineva care azi te interesează, mîine ar putea să te plictisească. Dar,cînd cineva a permis sentimentelor romantice să înflorească,va suferi cu siguranţă. Tu faci alegerea, ai grijă să fie corectă!!!


FUN Definiţii Şcoala = castelul tristeţei Clasa = închisoarea şcolii Cancelaria = templul blestemat Orele de curs = Tarzan în Junglă Orele de fizică şi chimie = la limita imposibilului Catalogul = cartea Junglei Elevul de la tablă = tăcerea mieilor Elevul întors de la tablă = omul care a văzut moartea Elevul chiulangiu = tînăr şi neliniştit Chiulitul = sport la minut Diriginta = Xena,prinţesa războinică Diriginta şi elevii = Ali Baba şi cei 25 de hoţi Profesorul în clasă = doctor în Alaska Profesorul şi elevii = jandarmul şi hoţii Lucrare de control = Albă ca zăpada Fiţuica = te uiţi şi cîştigi Şoptitul = doar o vorbă să-ţi mai spun Cei care nu vor să sufle = „Mizerabilii” Laborator = zona crepusculară Teza = spionaj contra spionaj Caietul de teză = verdict:Crimă! Şedinţa cu părinţii = întilnire de gradul III După şedinţă = spitalul de urgenţă Sfirşitul orelor = am întîlnit şi români fericiţi Încheierea mediilor = Memorialul Durerii

Perle de profi

*Cine mai are părinţi acasă,să-i trimită mîine la şcolă *Cînd o să scrie pe firma şcolii „Circ” ,atunci să Vii îmbrăcată aşa! *De ce rîdeţi neîntrebaţi ? *Lanţul limbii este concentric,iar dacă o verigă nu este însuşită, totul se scurtcircuitează *Nu-l mai pune în paranteze,că nu-l bate vîntul! *Nu-i de rîs,domnule,e de dat pe jos cu capul de pereţi! *Cred că azi v-aţi trezit pe invers! *Domnişoară...te rog frumos să mă scuzi că stau cu faţa la spatele tău

Cum îţi dai seama la ce oră eşti Dacă e verde sau se agită e biologie! Dacă miroase urît e chimie! Dacă nu funcţionează e fizică! Dacă e de neînţeles e matematică! Dacă nu are sens e franceză! Dacă te loveşte mingea e cultura fizică! Dacă nu ştii unde esti e geografie! Dacă e mult şi nefolositor e româna! Dacă e vechi e istorie! Dacă ideile simple devin complicate e filosofie! Dacă eşti „pieptănat” e oră de diriginţie!

Proverbe şi picături „Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i şmecher şi chiuleşte, are tot aşa!” „Cine rîde la urmă,găndeşte mai încet” „Cine se scoală de dimineaţă cască toată ziua” „Fie pîinea căt de rea,tot mai bun e cozonacul” „Prietenul la teză se cunoaşte” „Ceea ce nu-mi poţi şopti - Scrie-mi” „Vacanţa este scurtă,şcoala veşnică „Păzeşte-te de omul care a citit multe cărţi” „Respectă-ţi colegii,vei avea nevoie de ei” „Coleg,coleg,dar şoptitul cu bani!”

Perle de elevi

*Soarele răsare astăzi *Lăpuşneanul află că nu a murit şi se descarcă *Oaia năzdrăvană devine jurist,legalizînd testamentul ciobanului *Gheorghiţă observă că Baltagul este Bogza şi că era plin de sînge, îl ia şi îi dă în cap,dar Bogza fuge! *Iepurele este o pasăre activă tot timpul anului *Shopenhauer a scris menuete *Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Australia *Fluierul este un instrument de suflat cu coarede ECHIPA REDACŢIONALĂ *Andrei chiuleşte-o după cretă! Membrii echipei: Rîmbu Ana, Stefoglo Irina, Stefoglo Alina, Gaina *Diferenţa dintre pătrat şi cerc este că Victoria, Puşcaş Victoria, Cibireac Irina, Scobici Eugen. Cu suportul cercul se roteşte iar pătratul nu Centrului Media pentru tineri. Pagină îngrijită de Puşcaş Victoria şi Cibireac Irina


februarie 2007