Page 1


Intro — 4

Operaţiunea Verona – Street Delivery / Verona Operation – Street Delivery — 6

Fabrica de Pensule din Cluj / The Paintbrush Factory in Cluj — 10

Club Electroputere, Craiova — 14

The Ark – Centru de industrii creative, Rahova / The Ark – Centre for Creative Industries, Rahova — 18

Ţibănești – ateliere tradiţionale / Ţibănești – traditional workshops — 22

60 de biserici de lemn / 60 wooden churches — 26

Regenerare urbană – Axa Buzești–Uranus / Urban regeneration – Buzești–Uranus Axis — 30

Ctrl-S: Roșia Montană — 34

Intervenţie urbană în Ferentari – Aleea Livezilor / Urban intervention in Ferentari – Livezilor Alley — 38

Magic Blocks — 42

Claca urbană / Urban Kalaka — 46

Faţă de Mureș / Mureș Face — 50

Intervenţii în spaţiul public din Harghita / Public space interventions in Harghita County — 54

Rowmania & Canotca — 58

Acest catalog însoţește expoziţia

Catalogue of the “Urban Activation in

„Activări urbane în România” (2.11.–

Romania” exhibition (2.11.–20.12.2011,

20.12.2011, Muzeul Naţional de Artă

National Museum of Contemporary

Contemporană, București). Expoziţia

Art, Bucharest). The exhibition is

este un eveniment din cadrul

an event within the “Heritage as

programului „Patrimoniul ca resursă”.

resource” program. The program is

Programul face parte integrantă din

part of the 2011 Zeppelin Festival.

Festivalul Zeppelin 2011.

www.zeppelin-magazine.net

Ce-am urmărit cu expoziţia asta / What we aimed at in this exhibition — 62


Programul „Patrimoniul ca resursă”

Activări urbane în România

“Heritage as a Resource” Programme

Urban activation in Romania


Programul „Patrimoniul ca resursă”

“Heritage as a Resource” Programme

Activări urbane în România

Urban activation in Romania

14 proiecte recente

14 recent projects

A

ceastă selecție propune 14 modele eficiente de recuperare – a unor spații abandonate, a

identității unui loc, a unor tehnici

T

his selection suggests 14 effective models of recovery – of abandoned spaces, the identity of

a place, certain techniques and

și obiceiuri bune, a relațiilor

good practice, ways of dealing

cu lumea – promovând astfel

with our environment – promot-

o cultură a activismului civic

ing thus a culture of urban civic

urban. Expoziția aduce împreună

activism. The exhibition brings

energiile, experiențele, aminti-

together the energies, experience,

rile, întrebările și perspectivele

memories, questions and perspec-

unor oameni care au înțeles că

tives of people understanding

de ei depinde soarta locului în

that the fate of the place they live

care trăiesc.

in is up to them.

Toate sunt proiecte indepen-

They are all independent projects,

dente, inițiate de profesioniști

initiated by professionals of the

ai orașului, grupuri de creație,

city, design groups, entrepreneurs

antreprenori sau organizații

or nongovernmental organiza-

non-guvernamentale: oameni

tions: people who get together

care se asociază liber în funcție

for a common cause. They do not

de o cauză comună. Nu răspund

follow a commission, yet aim at

niciunei comenzi, dar urmă-

sorting out difficult issues, often

resc rezolvarea unor situații

of immediate and vital public

problematice, adesea de interes

interest. They usually short-

public imediat și vital. De regu-

cut institutional systems, and

lă, scurtcircuitează sistemele

sometimes some of them turn

4


instituționale, iar unele, la un

into institutions. They are all long

moment dat, se instituționalizea-

term projects and have already

ză. Toate sunt proiecte pe termen

gone successfully through a stage,

lung și au parcurs deja cu succes

and won a battle. Beyond their

cel puțin o etapă, au punctat o

precise, clear purpose, all of them

victorie. Dincolo de scopul precis,

aim at working as an impulse for

punctual, toate-și propun însă să

future actions, reverberating as

funcționeze ca un impuls pentru

good practice models; and change

acțiuni viitoare, să reverbereze,

the way of thinking in time.

ca modele valabile de practică; în timp, să schimbe mentalități. Each initiative manages to regenFiecare inițiativă reușește să

erate existing local communities,

regenereze comunitățile locale

motivating them to take part in

existente, determinându-le să

actions benefic to all, or builds

participe la acțiuni din care vor

up other communities, coming

beneficia toți, sau construiește

up with new ways of using a city.

alte comunități propunând noi

They challenge people to get away

moduri de folosire a orașului. Îi

from passiveness and interact

provoacă pe oameni să iasă din

with each other – a first and vital

pasivitate și să interacționeze –

step of the activation process.

un prim și foarte important pas al

Besides the mere intervention,

procesului de activare. Mai mult

the communities get confidence

decât intervenția în sine, comuni-

in their own forces and in the

tățile câștigă încredere în forțele

concept of improving their lives

proprii și-n faptul că-și pot face

on their own. ✎

singure viața mai bună. ✎

5


Operaţiunea Verona – Street Delivery

Verona Operation – Street Delivery

Timp de trei zile pe an, închidem strada Arthur Verona pentru mașini și o deschidem pentru oameni.

For three days a year, we close Arthur Verona street access to cars and open it to people.

Cine: Ordinul Arhitecţilor din România și Fundaţia Cărturești

S

treet Delivery a devenit foarte repede un eveniment stradal „trendy”, un fenomen, al cărui

succes aproape că-i caniba-

S

treet Delivery quickly

Who: The Chamber of

turned into a trendy

Romanian Architects and

event, an urban happen-

Cărturești Foundation

ing whose success almost

consumes its deep resources: from

lizează resorturile profunde:

the distance it looks like a sum-

de la distanță, pare un soi de

mer Oktoberfest, a mini-edition

Oktoberfest estival, miniatural,

on Dambovita where people enjoy

dâmbovițean, unde în loc de bere

culture instead of beer.

se consumă cultură. Yet, behind this event there is

6

„În spatele” evenimentului nu

no PR fabric, but a clear strate-

este însă o urzeală de PR, ci un

gic plan of urban rehabilitation

plan strategic de reabilitare urba-

and possible model of interven-

nă și posibil model de intervenție

tion in the historical structure

în țesutul istoric al centrului

of the capital’s centre: the Area

Capitalei: Planul Urbanistic Zonal

Urban Plan for “A cultural axis –

„Traseu Cultural str. Episcopiei,

Episcopiei Street, Pictor Verona

str. Pictor Verona, Grădina

Street, Gradina Icoanei” by archi-

Icoanei”, autor Șerban Sturdza

tect Serban Sturdza and Prodid

și Prodid, care de mai bine de

which, for over five years, has got

cinci ani are avizul de urbanism.

the urban planning endorsement.

Și atât.

And no more.

Abia în 2009, după nenumăratele

In 2009 though, following numer-

solicitări ale arhitectului Șerban

ous requests by architect Șerban

Sturdza, coordonatorul proiec-

Sturdza, the project leader, the

tului, Primăria a acceptat imple-

city hall, accepted to implement

mentarea unui mic segment din

a small portion of the AUP, the


Piața Bisericii Anglicane

Proiectul urbanistic

Anglican

integrat

PIETONAL PROPUS

Church Square Integrated urban Projec ct

P-TA BISERICII ANGLICANE


PUZ, reabilitarea Pieței Bisericii

rehabilitation of Anglican Church

Anglicane, deși aceasta implica

Square. Although the Actually,

în mod esențial și transformarea

this should have included a turn-

în traseu pietonal a segmentului

ing of the street in that section

din str. Pictor Arthur Verona care

into a pedestrian area too, which

acum desparte Grădina Icoanei de

did not happen. Despite this and

parcul Casei Universitarilor. Cu

other cuts, the work stands for

toate ciuntirile impuse, această

an achievement enjoyed by the

soluție elegantă este însușită cu

public, highlighting the dubious

bucurie de public, accentuând

contrast between such urban oa-

dubiosul contrast dintre astfel de

ses and a diversity of vandalisms

oaze urbane și varietatea de forme

or usurpation of public space.

de vandalizare sau confiscare a spațiului public.

Simplifying the case, which is the very mission of Street Delivery – a

Simplificând, tocmai asta e și

non-profit event of social respon-

misiunea Street Delivery – un

sibility, meant to highlight roles

eveniment cultural non-profit, de

and functions of the public space

responsabilizare socială, gândit

in order to make it work, at least

să evidențieze roluri și func-

temporarily, as a place of commu-

ții ale spațiului public în ideea

nity awareness, without waiting

de-al face să funcționeze, mă-

for the urban project to be fully

car provizoriu, să intre ca loc în

finalized. A permanent “pressure”

conștiința comunității, fără a se

of the current state while going

mai aștepta ca proiectul urbanis-

forward with small steps until

tic și de amenajare să fie finali-

authorities will understand that

zat în amploarea lui. O „forțare”

3 days out of 365 are an extremely

permanentă a stării de fapt și o

avaricious concession for locals

avansare cu pași mici, până când

and that such urban oases should

autoritățile vor înțelege că 3 zile

be constant.

din 365 sunt o concesie extrem de zgârcită pentru locuitori și că

It is satisfying that the action pat-

astfel de oaze urbane ar trebui să

tern is contagious: Street Delivery

fie o permanență.

is simultaneously organized in Timișoara, in Florimund Mercy

E îmbucurător că modelul de

Street, while several similar ini-

acțiune e molipsitor: Street

tiatives and street events appear

Delivery e organizat, simultan, și

in the capital, aiming at restor-

în Timișoara, pe strada Florimund

ing the city to its people, step

Mercy, iar în Capitală sunt tot

by step. ✎

mai multe inițiative similare și evenimente stradale menite să restituie orașul locuitorilor săi, pas cu pas. ✎

www.streetdelivery.ro

9


Fabrica de Pensule din Cluj

The Paintbrush Factory in Cluj

Un centru cultural independent și o întreprindere socială, o combinaţie între improvizaţie creativă și autoorganizare inteligentă.

An independent cultural centre and a social enterprise, a blend of creative improvisation and smart self-organization.

Foto: Dacian Groza, Luminiţa Klara Veer, Galeria Sabot, Brice Guillaume

Photo: Dacian Groza, Luminiţa Klara Veer, Galeria Sabot, Brice Guillaume

Î

nchiriez fabrică. Anunțul de ziar din 2009 venea ca urmare a crizei care oprise

planurile inițiale de înlocuire a

10

F

actory for rent. The newspaper ad in 2009 followed the economical crisis which blocked the

original plans of replacing the The

Fabricii de Pensule, o fostă între-

Paintbrush Factory, a former so-

prindere socialistă din Cluj, cu un

cialist plant in Cluj, with an office

ansamblu de birouri și locuințe.

and flats compound. At the same

Concomitent, un grup de artiști,

time, a group of artists, curators,

curatori, producători și manageri

cultural producers and manag-

culturali căuta spații accesibile

ers was in search of financially

din punct de vedere financiar.

convenient spaces.

Așa a luat naștere probabil cel

This is how the top cultural

mai important centru cultural

independent centre in Romania

independent din România; nu ca

probably appeared; not as a result

rezultat al unor politici cultura-

of cultural or urban public policies

le sau urbane publice și nici al

or mega-investments coupled

unei megainvestiții cuplate cu

with an architecture project, but

un proiect de arhitectură, ci sub

as a federation managing a place,

forma unei federații care asigură

building and developing a collec-

administrarea unui loc, constru-

tive entity with certain common

irea și dezvoltarea unei entități

values along the respect for the

colective care are la bază valori

individuality of its members.


comune în respectul individuali-

The federation has a cultural

tății membrilor.

manager and a board of directors. The 2500 sqm space was organ-

Federația este administrată

ized following the needs of the

de un manager cultural și un

members, in 30 modern art units,

consiliu director. Spațiul de peste

with a minimal setup and essen-

2.500 mp a fost organizat, după

tial technical equipment. The mix

necesitățile membrilor, în 30 de

of cultural display and produc-

celule de artă contemporană,

tion is fascinating and constantly

cu amenajări minimale și doar

feeds on energy, interdiscipli-

echipamente tehnice absolut

nary acts and visibility. On the

necesare. Amestecul de expunere

same floor one can acces artists’

și de producție culturală e fasci-

workshops, contemporary art

nant și asigură în permanență

galleries, music or contemporary

energii, salturi interdisciplinare

dance studios or an independent

și vizibilitate. De pe același culoar

theatre hall.

poți intra în ateliere de artiști, galerii de artă contemporană,

The Paintbrush Factory stands

studiouri muzicale sau de dans

and develops. It will probably

contemporan ori într-o sală de

need a public support at a certain

teatru independent.

point: not mere funding, but an institutional one as well, perhaps

Fabrica de Pensule rezistă și se

a public-private partnership to

dezvoltă. Probabil însă că, la un

cover the sustainability of the

moment dat, va fi nevoie de o

project without interfering its

susținere publică: nu doar fon-

independence. Besides that, the

duri, ci și un sprijin instituțional,

reconversion will probably also

poate un parteneriat public-privat

ask for the coordination of an

care să asigure sustenabilitatea

architect. As in so many places,

proiectului fără a-i agresa inde-

the development produced by

pendența. Pe lângă aceasta, va fi

alternative culture may initiate

probabil necesară o coordonare

a new issue – it may gentrify the

arhitecturală a reconversiei. Ca

area and eventually endanger the

în atâtea alte locuri, dezvoltarea

very future of the center. But we

produsă de cultura altenativă

will see what will be the long-

poate declanșa o nouă problemă –

term impact in the immediate

ar putea gentrifica zona și, până

urban context. ✎

la urmă, periclita chiar viitorul centrului. Urmează să vedem care va fi impactul pe termen lung în contextul urban imediat. ✎

www.fabricadepensule.ro

13


Club Electroputere, Craiova

Ne lipsea un mediu în care să activăm cultural, așa că am început să-l construim. Restul a venit pe parcurs.

We lacked a background for cultural activities, so we started to build one. The other things just came along.

Cine: Adrian Bojenoiu (curator), Alexandru Niculescu (artist vizual)

Who: Adrian Bojenoiu (curator), Alexandru Niculescu (visual artist)

V

ă mai amintiți cluburile muncitorești de dinainte de ’89? Brigăzi artistice, propagandă comunistă

la greu, dar și cercuri de artă, și –

14

W

orker’s club clubs before ’89 were about “art brigades”, heavy communist propaganda but also

about art circles and – tolerated

tolerate sau măcar bine ascun-

or simply well-hidden – rock con-

se – concerte rock și proiecții de

certs and projections of subversive

filme subversive. Majoritatea s-au

films. Most of those changed after

transformat apoi în bazaruri sau

1989 in bazaars or bingo halls,

săli de bingo. Clubul sindicatu-

with an amaying exception: the

lui de la Electroputere Craiova

club of Electroputere Craiova

a devenit însă centru de artă și

Union turned though into an art

cultură contemporană.

and contemporary culture centre.

Recuperarea postindustrială

The post-industrial recovery for

pentru producția de artă e deja

the art production is a classical

un fenomen clasic. Dar, în acest

phenomenon by now. But in this

caz, fabrica n-a rămas doar ca

case, the factory did not remain

nume, ci activează în continuare,

a mere name, but continues to

iar centrul nu ia în posesie niște

work on, and the centre does not

spații industriale dezafectate, ci

simply occupy certain industrial

reinventează, în colaborare cu

areas left out, but reinvents, and

sindicatul, un loc și o instituție.

cooperates with the union, a place


De la inaugurarea din 2010,

and an institution. Starting with

activitatea centrului a explodat:

the launch in 2010, the activity

un program curatorial solid,

of the centre exploded: a firm

mai multe expoziții, un catalog

curatorial programme, several ex-

somptuos, „Romanian Cultural

hibitions, an elaborate catalogue,

Resolution”, proiectul pentru

“Romanian Cultural Resolution”,

unul dintre pavilioanele României

the project for one of Romania’s

la ediția din 2011 a Bienalei de

pavilions at 2011 Venice Biennale.

la Veneția. The natural participation to Participarea fără complexe la

the international arena blends

lumea artistică internațională

with building a local audience

se combină cu construirea unui

and attracting visitors from the

public local și atragerea de vizita-

country. People come to see key

tori din țară. Lumea vine să vadă

works, listen to famous people

lucrări esențiale sau să-l asculte

like Dan Perjovschi and take part

pe Dan Perjovschi și să participe

in film projections or community

la proiecții cinematografice sau

theatre shows. We hope a more

spectacole de teatru comunitar.

substantial physical change of

Așteptăm și o transformare fizică

the building and the public space

mai importantă a clădirii și a spa-

(for the moment dull) in front of

țiului public (deocamdată inert)

it will happen in time. The club

din fața acesteia. Clubul ar putea

could not only position and keep

nu doar să pună și să mențină

Craiova on the map of contempo-

Craiova pe harta artei contem-

rary art, but also turn itself into

porane, ci să devină și un focar

an urban hub of Craiova. ✎

urban pe harta Craiovei. ✎

17

www.clubelectroputere.ro


The Ark – Centru de industrii creative, Rahova

The Ark – Centre for Creative Industries, Rahova

O nouă casă, de care se sprijină vechea faţadă recuperată și restaurată după colaps.

A new house supporting the old façade, recovered and restored after the collaps. Cine: DC Communication, Headvertising și Re-Act Now Studio Foto: Andrei Mărgulescu, The Ark

Who: DC Communication, Headvertising and Re-Act Now Studio Photo: Andrei Mărgulescu, The Ark

A

cum mai bine de-un secol era simbolul conectării capitalei la economia europeană. Un

monument de arhitectură indus-

18

O

ver a century ago, it was a landmark for connecting the capital to the European economy. A

monument of industrial ar-

trială datorat arhitectului italian

chitecture by the Italian archi-

Giulio Magni, cu asistența lui

tect Giulio Magni, assisted by

Anghel Saligny: Bursa Mărfurilor,

Anghel Saligny: the Commodity

sau Vama Antrepozite. În anii

Exchange. In the ’80s it turned

’80 devenise loc de organizare de

into an administration site for

șantier pentru Casa Poporului.

the building site of Ceausescu’s

După ’90 a suferit un incendiu

Palace. After ’90 it went through

devastator, a fost abandonată și

a devastating fire, was abandoned

declarată în stare de colaps. Acest

and declared a collapse. This

proiect a salvat-o.

project saved it.

La inițiativa lui Teodor Frolu,

Following Teodor Frolu’s initia-

societățile DC Communications

tive, DC Communications and

și Headvertising au pus la cale,

Headvertising initiated a rehabili-

în parteneriat, o strategie de rea-

tation strategy under a common

bilitare: au salvat de la demolare

partnership: they saved the build-

clădirea achiziționând-o, s-au

ing from demolition buying it,


luptat pentru autorizații, s-au

struggled to get various permits,

împrumutat de la bancă și au

took loans and started the works,

demarat lucrările, în baza unui

based on a brilliant reconversion

briliant proiect de reconversie

project done by Re-Act Now archi-

realizat de studioul de arhitectură

tecture office.

Re-Act Now. The transformation actuProcesul de transformare a durat

ally expanded over three years:

trei ani: practic, a fost construită

practically, a new building came

o nouă clădire „învelită” de vechea

up, “covered” by the old red-

fațadă de cărămidă, integral recu-

brick façade, fully recovered and

perată și restaurată, și pe al cărei

restored, and whose frontispiece

frontispiciu încă figurează vechea

still has the old name. The func-

denumire. Funcționalitățile

tions of the old exchange were

vechii burse au fost reconvertite

reconverted following current

conform necesităților actua-

needs – the ground floor and

le – parterul și subsolul ca spații

the basement as public spaces

publice, pentru târguri, expo-

for fairs, exhibitions and events,

ziții și evenimente, iar cele trei

and the three floors for offices for

etaje ca zone de birouri pentru

creative industries.

industriile creative. Re-opened in 2007, the buildRedeschisă în 2007, clădirea a fost

ing was called the Ark. The same

rebotezată The Ark. În același an,

year, Bucharest Urban Space

Asociatia Spațiu Urban București

Association launched the TUB

lansa proiectul TUB (TransCentral

project (TransCentral Urban

Urban București), un model de

Bucharest), a model of urban

dezvoltare urbană după conceptul

development following “urban

„camerelor urbane” și care plasa

halls” and which placed the

zona Uranus–Rahova–The Ark

Uranus–Rahova–The Ark area in

într-o posibilă Cameră de Cultură

a possible Room of Alternative

Alternativă. Rolul acesteia ar fi să

Culture. Its role would be to help

contribuie la o regenerare a unui

regenerate a neighborhood with

cartier cu enorme probleme socia-

huge social problems and start a

le și la o integrare naturală a cen-

natural integration of the centre,

trului, acum barbar secționat de

currently savagely cut by the to-

Calea 13 Septembrie și Bulevadul

talitarian axes, and, together with

Unirii și, odată cu asta, a tuturor

that, of all the cultural, social and

manifestărilor culturale, sociale

economic events along a route ex-

și economice, de-a lungul unui

clusively dedicated to pedestrians

traseu exclusiv dedicat pietonilor

and cyclists. ✎

și cicliștilor. ✎

www.theark.ro

21


Ţibănești – ateliere tradiţionale

Ţibănești – traditional workshops

Restaurare prin educare

Restoration through education

Cine: Prodid, Asociaţia Maria și Arhiterra

L

conacului Petre P. Carp, care era

A

condamnat la uitare și degradare:

damned to neglect and degrada-

un conac vechi de aproape două

tion: an almost two hundred year

secole, un mausoleu (ridicat, spu-

mansion, a mausoleum (allegedly

ne-se, după planurile lui Gustave

raised following Gustave Eiffel’s

Eiffel, care locuise o vreme aici),

plans, who lived there for a while),

o biserică și un parc dendrologic.

a church and a tree park. Taken

Confiscată de comuniști în 1949,

by the communist regime in

moșia a suportat devalizări și

1949, the mansion went through

intervenții brutale, fiind lăsată,

vandalisms and brutal interven-

treptat, în paragină. Repunerea în

tions, being simply abandoned

drepturi a proprietarilor a prileju-

gradually. The restoration of

it dezvoltarea unei surprinzătoare

the place to its owners brought

formule de reabilitare.

the opportunity of a surprising

a marginea satului Țibănești, pe un drum istoric ce leagă Iașiul de Vaslui, se află ansamblul

t the edge of Ţibănești, part of a historical

Who: Prodid, Maria

route connecting Iași

Association and Arhiterra

to Vaslui, there is Petre

P. Carp’s complex, apparently

rehabilitation formula. 22

În locul „simplei” operațiuni de restaurare, care se impunea de

Instead of a mere restoration

la sine, inițiatorii au propus și

action, absolutely vital, the

schimbarea funcției inițiale – din

initiators suggested the change

reședință în centru de educație și

of its original function – from a

cercetare în meserii legate de re-

residence to an education and

staurarea monumentelor istorice,

research centre linked to the res-

tehnici tradiționale în construcții,

toration of historical monuments,

arhitectură ecologică și suste-

traditional techniques in con-

nabilitate, principalii beneficiari

struction, environmental archi-

fiind atât copiii din sat, cât și

tecture and sustainability, the key

studenții la Arhitectură, Arte sau

owners being both the children

Sociologie interesați de cursuri

in the village, and the students


și ateliere de vară. Un punct de

at architecture, arts of sociology

plecare era și faptul că specialiștii

interested in summer courses

în meșteșuguri tradiționale sunt

and camps. A staring point was

pe cale de dispariție.

the general fact that experts in traditional craftwork turn into an

În 2007, au fost organizate pri-

endangered species.

mele ateliere: unul de restaurare lemn și feronerie, unul de con-

In 2007, the first workshops took

strucții de lut și unul de sculptură

place: one for wood restoration

în lemn (mai exact, spătare de

and ironwork, and a second for

scaune rudărești). În 2008, a fost

clay work and wood sculpture

înființat un atelier de tâmplărie

(more precisely, the backrest of

la casa Administrației conacului.

traditional roma chairs). In 2008,

În urma unui parteneriat între

a carpentry workshop took place

Ordinul Arhitecților din România,

at the administration office.

Fundația Pro Patrimonio și

Following a partnership of The

organizația Les Compagnons du

Chamber of Romanian Architects,

Devoir, un fierar francez a fost

Pro Patrimonio Foundation and

invitat la Țibănești, unde se pune

Les Compagnons du Devoir, a

pe picioare un atelier de fierărie,

French blacksmith was invited to

în scopul de a iniția și a forma în

Ţibănești to set up a smithy and

comunitate o serie de fierari.

to initiate a train a number of blacksmiths in that community.

Inițiativa directorului Asociației Maria, arhitectul Șerban Sturdza,

The initiative goes on and de-

continuă și se dezvoltă, în fiecare

velops, and each year several

an fiind organizate o serie de ate-

workshops and labs are organized

liere și laboratoare pentru redes-

to rediscover the old crafts, useful

coperirea vechilor meșteșuguri,

both to the locals and to those in-

utile în egală măsură localnicilor

terested in heritage conservation.

și celor preocupați de conservarea

Therefore, in 2011, architecture

patrimoniului. Astfel, în 2011,

students and members of French

studenții la Arhitectură și mem-

group of associations Rempart

brii grupului francez de asociații

equally worked together with

Rempart au lucrat cot la cot cu vo-

the village volunteers, experi-

luntarii din sat, au experimentat

mented earth, manure or recycled

tencuielile cu pământ și băligar

paper plasters. They found out

sau cu hârtie reciclată, descope-

how simple and cheap technolo-

rind cum tehnologiile simple și

gies can improve the quality of a

ieftine pot ameliora calitatea unui

vandalized space by brutal inter-

spațiu vandalizat de intervenții

ventions with a set of concrete

brutale cu cămășuieli de beton

covers done halfway through and

abandonate la jumătate. ✎

later abandoned. ✎

www.arhiterra.ro

25


60 de biserici de lemn

60 wooden churches

Proiect de primă necesitate pentru 60 de monumente istorice din nordul Olteniei și sudul Transilvaniei.

An emergency project for 60 historical monuments in Northern Oltenia and Southern Transylvania. Cine: Ordinul Arhitecţilor din România, ProPatrimonio și Fundaţia Dala Parteneri: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Universitatea Naţională de Artă București, Muzeul Ţăranului Român, SoNoRo

Î

n perioada 2007–2009, Fundația Dala a identificat în județele Hunedoara, Sibiu, Gorj

și Vâlcea 60 de biserici din lemn

I

n between 2007–2009,

Who: The Chamber of

Dala Foundation identi-

Romanian Architects,

fied 60 wooden churches

ProPatrimonio and Dala

under serious degrada-

Foundation

tion, some even under collapse, in

Partners: “Ion Mincu”

într-o stare extrem de avansa-

Hunedoara, Sibiu, Gorj and Vâlcea

University of Architecture

tă de degradare, unele chiar de

counties. All of them are historical

and Urban Planning,

colaps. Toate sunt monumente

monuments. In 2009, two of them

National University of

istorice. În 2009, două dintre ele

(Almașu Mic and Tomnatecul de

Arts, Romanian Peasant

(Almașu Mic și Tomnatecul de

Sus) fell down.

Museum, SoNoRo

Sus) s-au dărâmat. Given such a case, The Chamber of

26

În aceste condiții, Ordinul

Romanian Architects initiated a

Arhitecților din România a

set of urgent intervention actions

inițiat, în 2009, un set de măsuri

in 2009, often as a time trial,

urgente de intervenție, adesea

for emergency or even revival.

contra cronometru, acțiuni de

Certain churches were covered

prim-ajutor sau chiar de resus-

with a temporary foil to protect

Intervenții de urgență

citare. Printre altele, anumite

the degraded cover, the tile roof-

la frescele bisericii

biserici au fost acoperite provi-

ing was repaired in the case of

din Urși

zoriu cu folie pentru protejarea

others, and the wooden church

învelitorii deteriorate, la câteva

in Pogojeni Gorj was moved to

Emergency interventions

a fost reparat acoperișul de țiglă

Cămărășeasca Monastery as an

on frescoes from the

iar, ca măsură excepțională de

exceptional recovery case.

church in Ursi


Protejarea acoperișului bisericii din Sălciva

Roof protection for the church in Salciva

Biserica din Urși

The church in Ursi

Protejarea bisericii din Urși

Protection for the church in Ursi


salvare, biserica de lemn din

In 2010, the first aid actions

Pogojeni Gorj a fost strămutată la

continued, especially for the

Mănăstirea Cămărășeasca.

Urși wooden church whose vault collapsed on the 12th of June. The

În 2010, au continuat lucrările de

critical state of paintings (mainly

prim-ajutor, în special la biserica

the exterior ones where pieces

de lemn din Urși, a cărei boltă

kept dropping daily) asked for an

se prăbușise la 12 iunie. Starea

extreme emergency intervention:

critică a picturilor (în special a

the frescoes were consolidated,

celor exterioare, din care cădeau

a temporary protection struc-

zilnic bucăți) impunea o interven-

ture was built, the roof and the

ție de maximă urgență: au fost

iconostasis were disassembled

consolidate frescele, s-a construit

and a warehose for detached

o structură provizorie de protec-

frescoes was built. The works

ție, s-au demontat acoperișul și

went on in 2011 as well: a geo area

iconostasul și a fost construit un

was set up; the structure project

depozit pentru frescele desprin-

and references for the restaura-

se. Lucrările au continuat și în

tion of frescoes are under way.

2011: a fost întocmit un studiu

In October, the construction of a

geo și sunt în curs de desfășurare

new temporary wooden roof for

proiectul de rezistență și întoc-

the Călugăreni church started.

mirea documentației de restaurare a frescelor. În octombrie, a

At the same time with those

început construcția unui acoperiș

urgent interventions, lots of

provizoriu de lemn la biserica

events, information and raising

din Călugăreni.

awareness campaigns, workshops, exhibitions, debates, concerts and

În paralel cu toate aceste inter-

charity events were organized, an

venții de prim-ajutor au fost orga-

impressive effort meant to speed

nizate nenumărate evenimente,

up and explore the long term

campanii de informare și sensi-

strategies supported by a legisla-

bilizare, workshop-uri, expoziții,

tion able to protect such a herit-

discuții, concerte și acțiuni carita-

age close to extinction. ✎

bile, o mobilizare impresionantă, menită să urgenteze și identificarea de strategii pe termen lung, susținute de legi care să protejeze acest patrimoniu aflat în pericol de dispariție. ✎

www.60-project.blogspot.com

29


Regenerare urbană – Axa Buzești–Uranus

Urban regeneration – Buzești–Uranus Axis

Pacea de la Hala Matache

Peace at Matache Market Hall

Cine: Asociaţia Salvaţi Bucureștiul, Platforma pentru București, Ordinul Arhitecţilor din România și Arhitecţii Voluntari

Who: Salvaţi Bucureștiul Association, Platform for

Î 30

ochii noștri: peisajul apocaliptic

A

agrementat cu buldozere din zona

eyes: the apocalyptic landscape

Berzei–Buzești evoca pentru mulți

seasoned with bulldozers in the

brutalitatea intervențiilor din

Berzei–Buzești area reminded

anii ’80. Zeci de organizații s-au

to many of us the brutality of

mobilizat, amendând absența

interventions in the 80s. Tens of

consultărilor publice și anacronis-

organizations joined, stating the

mul unei operații în dezacord cu

absence of public consultation

principiile urbanismului actual,

and the anachronism of an action

care privilegiază sustenabilitatea,

far away from the rules of mod-

pietonii și bicicliștii (Carta de

ern urban planning, favouring

la Leipzig, 2007 și Declarația de

sustainability, pedestrians and

la Toldedo, 2010, asumate și de

cyclists (the 2007 Leipzig Chart

țara noastră).

and the 2010 Toldedo Declaration,

n cadrul unei operațiuni extrem de controversate, o bucată din centrul orașului a dispărut sub

n extremely contro-

Bucharest, The Chamber of

versial operation in

Romanian Architects and

Bucharest made a part

Volunteering Architects

of the centre sim-

ply melt away under our own

both signed by our country Înființată în 2008, ca reacție la

as well).

probleme majore ale Capitalei, precum dezvoltarea haotică,

Set up in 2008, as a reaction to

dispariția spațiilor verzi și agre-

major issues of the capital such as

siunile asupra patrimoniului,

chaotic development, the dispari-

Asociația Salvați Bucureștiul și-a

tion of green areas, as well as at-

propus, ca procedură urgentă de

tacks on the “Salvaţi Bucureștiul”


Foto / Photo: DragoČ™ Lumpan


32

intervenție, atacul în instanță: în

(Save Bucharest) Association

acest caz a inițiat nu mai puțin

aimed at, as an urgent type of

de 25 de procese (pentru stoparea

intervention, taking such an

demolărilor, anulări de autoriza-

attack in the court: therefore,

ții, PUZ-uri, utilitate publică sau

it turned into a legal entity in

expropieri). S-a câștigat astfel

no less than 25 trials. Valuable

timp prețios pentru elaborarea

time was hence saved to draw up

unor soluții alternative.

alternative solutions.

La începutul lui 2011, o coa-

In early 2011, a coalition of 50

liție a 50 de asociații grupate

associations grouped under

sub numele „Platforma pen-

the “Platform for Bucharest”

tru București” a supus atenției

title forwarded authorities an

autorităților laboriosul studiu „O

elaborate survey, “An alternative

viziune alternativă la Diametrala

vision to Buzești–Berzei–Uranus

Buzești–Berzei–Uranus”, care

Diametral”, which described

descria cadrul unui posibil proiect

the background of a potential

de regenerare integrată. În aprilie,

integrated regeneration project.

Planul Urbanistic Zonal a fost

In April, the Area Urban Plan

anulat în instanță. În iunie, la

was cancelled by the court. In

presiunea coaliției, Ministerul

June, following the pressure of

Dezvoltării a dispus sistarea lu-

the coalition, the Ministry of

crărilor din zonă și inițierea unei

Development decided to stop the

dezbateri publice, asumându-și

works in the area and initiate a

rolul de mediator între Primărie,

public debate, taking the role of

ONG-uri, Ordinul Arhitecților din

a mediator between the town

România și specialiști. Echipa

hall, the NGOs, The Chamber of

Arhitecții Voluntari a lansat

Romanian Architects and the

„Proiectul Alternativ pentru Hala

experts. The team of “Arhitectii

Matache” – o soluție sustena-

Voluntari” (Volonteeer Architects)

bilă de dezvoltare a zonei prin

launched the “Alternative Project

protejarea țesutului istoric rămas

for Matache Market Hall”, a


Proiectul Arhitecților Voluntari

Volunteering Architects' project

și menținerea halei ca nucleu

sustainable development solution

identitar de spații publice.

of the area including the protection of the remained historical

După intense runde de negoci-

fabric and the preservation of

eri, edilii și coaliția au anunțat,

the market as an identity core of

la mijlocul verii, că au ajuns

public spaces.

la un compromis rezonabil, așa-numitul acord „Pacea de la

Following intense rounds of nego-

Hala Matache”: pe lângă păstrarea

tiations, the administration and

Halei Matache pe actualul ampla-

the coalition announced in mid

sament, s-a obținut angajamentul

summer that they reached a rea-

Primăriei pentru regenerarea

sonable compromise, the so-called

urbană integrată a cartierului, o

“Peace at Matache Open Market”

premieră pe care mulți au consi-

agreement: besides the preserva-

derat-o istorică: ar fi prima oară

tion of Matache Market Hall on

când s-ar aplica și în România

the current location, they got the

principiile unei astfel de de inter-

commitment of the City Hall for

venții, prin care o zonă defavori-

an integrated urban regeneration

zată e transformată, după studii

of the neighbourhood, a first seen

temeinice, într-una cu standarde

historical by many: it would be

înalte de locuire, un posibil model

the first time when the principles

pentru alte orașe din țară. Totuși,

of such an intervention would

până în octombrie, Primăria încă

be applied in Romania where a

nu demarase procesul efectiv de

disadvantaged area is turned into

regenerare urbană integrată a

a high standard housing one,

cartierului Matache. ✎

following solid surveys, a possible model for other cities across the country. Yet, in October, the City Hall hadn’t started the actual urban regeneration process for the neighborhood. ✎

www.bucurestiulmeu.ro

33


Ctrl-S: Roșia Montană

Nu doar proteste, ci și acţiuni concrete.

Concrete action instead of just protest.

Cine: a|r|a – Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”

Who: a|r|a – “Architecture. Restoration. Archeology” Association

D

espre Roșia Montană se vorbește foarte mult, de foarte mulți ani, și pe tonalități ridicate, încât e

greu să mai vezi altceva decât vor-

34

T

he Roșia Montană Mining project is a very popular topic for many years, and quite noisily

referred to, so it is rather dif-

bele și tot mai greu să poți decela

ficult to go beyond words and

adevărul. Vocalize acute, ventri-

even harder to find out the truth.

loci tot mai abili și promisiuni

High notes, increasingly shrewd

rozalii, un război al impresiilor

ventriloquists and pink promises,

despre valori cu mercurial expli-

a war of impressions on values

cit. În tot acest timp, în muțenie

with a clear market price list.

aproape deplină, se consumă un

Meanwhile, in almost total dumb-

război implacabil: în ultimii ani,

ness, an implacable war goes on:

peste 150 de case au fost demolate

lately, over 150 houses were de-

sau lăsate-n ruină, bilanț ce abia

molished or left degraded, and the

prefigurează distrugerile planifi-

case only points out the destruc-

cate odată cu începerea imensei

tions planned once this huge gold

exploatării aurifere de suprafață.

surface extraction starts.

În fapt, încă din 2002,

In fact, starting with 2002,

International Council on

the International Council on

Monuments and Sites (ICOMOS –

Monuments and Sites (ICOMOS –

cea mai mare organizație pro-

the largest world association on

fesională din lume în domeniul

heritage) regularly affirmed its

patrimoniului) – s-a pronunțat

point of view on such threats,


regulat în privința acestor ame-

asking the Romanian state to take

nințări, solicitând statului român

action, save this site and evaluate

să acționeze pentru salvarea

it to be nominated on the World

acestui sit și evaluarea sa în ve-

Heritage List. Even if “unheard”

derea nominalizării pentru Lista

of, several wide-known science

Patrimoniului Mondial. Chiar

organisations annually sign up

dacă „neauzite” aici, nenumărate

resolutions, letters and position

organisme științifice de calibru

papers to support the endangered

din lume semnează anual rezo-

heritage; given this background,

luții, scrisori și luări de poziție în

the actions of the Romanian or-

sprijinul patrimoniului ame-

ganizations should be referred to

nințat, context în care acțiunile

more carefully.

organizațiilor românești ar trebui decelate cu mai multă atenție.

Starting with 2007, the “Architecture. Restoration.

36

Din 2007, Asociația „Arhitectură.

Archeology” Association carries

Restaurare. Arheologie” (A.R.A.)

out several projects for the cul-

dezvoltă numeroase proiec-

tural heritage in Roșia Montană.

te pentru protejarea valorilor

Moreover, it initiated various ac-

patrimoniului cultural de la

tions for the site to be part of the

Roșia Montană. În plus, a inițiat

UNESCO World Heritage, providing

demersurile de înscriere a sitului

the documents for the official

în Patrimoniul Mondial UNESCO,

registration to the Ministry of

furnizând Ministerului Culturii

Culture; following the initiative

documentația pentru declanșarea

of A.R.A., the International Union

procedurii oficiale; tot la inițiativa

of Architects adopted a resolu-

A.R.A., Uniunea Internațională a

tion to support this exceptional

Arhitecților a adoptat o rezoluție

heritage. It is notable that such

în sprijinul protejării acestui pa-

mobilizing actions of the associa-

trimoniu excepțional. Remarcabil

tion (including in the court) are

e că acțiunile militante ale

doubled by practical and exem-

organizației (inclusiv în justiție)

plary initiatives, such as the five

sunt dublate de inițiative practice

editions of A.R.A. Summer School


și demonstrative, precum cele

(for architecture undergradu-

cinci ediții ale Școlii de vară A.R.A.

ates) which take place in Roșia

(dedicate studenților arhitecți) și

Montană since 2009.

care, din 2009, se desfășoară la Roșia Montană.

The aim is both the data on the threatened architectural heritage,

Se urmărește aici atât documen-

as well as protecting it through

tarea patrimoniului arhitectural

practical works of restoring

amenințat, cât și protejarea, prin

historical buildings. Thus, emer-

lucrări practice de restaurare, a

gency temporary interventions

unor edificii istorice. Astfel, s-au

were completed at the Reformed

făcut atât intervenții de urgen-

Church Office, as well as resto-

ță, provizorii, la Oficiul Parohial

ration works to the Unitarian

Reformat, cât și lucrări de restau-

Church House, the Unitarian

rare la Casa Parohială Unitariană,

Church and traditional mining

Biserica Unitariană și locuințe

houses. Everything based on low

minerești tradiționale. Totul

funding, traditional materials and

cu mijloace financiare reduse,

crafts and a direct commitment

materiale și tehnici tradiționale și

of the community: local labour

implicarea directă a comunității:

and craftsmen, knowledge and

forță de muncă și meșteri locali,

techniques still alive in special-

cunoștințe și practici încă vii în

ized masonry, carpentry, iron

lucrări specializate de pietrărie,

or limestone work. A model of

dulgherie, fierărie sau vărărit. A

intervention was thus provided,

fost furnizat astfel și un model de

and it may be used on for a sus-

intervenție, care ar putea fi multi-

tainable development of an area

plicat pentru dezvoltarea durabilă

hosting the oldest mining loca-

a zonei ce găzduiește cea mai

tion in the country, and one of

veche așezare minieră din țară și

the most important in the world.

una dintre cele mai semnificative

Loosing that, we could just show

din lume. În contrapartidă, ne-am

off with the widest open quarry

putea făli cu cea mai mare carieră

in Europe. ✎

cu crater deschis din Europa. ✎

www.simpara.ro

37


Intervenţie urbană în Ferentari – Aleea Livezilor

Urban intervention in Ferentari – Livezilor Alley

Oricât ar fi de stigmatizată, o comunitate poate coopera și conștientiza că are doar de câștigat prin implicarea activă.

Irrespective of its stigma, a community can work and be aware that it can only win through active involvement.

Cine: Asociaţia Komunitas Parteneri: L’Armoire Urbaine (Franţa), Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Ferentari, Asociaţia Peisagiștilor din România și Administraţia Domeniului Public sector 5

F

erentari, uneori poreclit Ferentexas sau Ghettoland, e cartierul cu cea mai șifonată reputa-

ție din capitală. Aici sunt cele mai

F

erentari, sometimes

Who: Komunitas Association

knows as Frentexas or

Partners: L’Armoire Urbaine

Ghettoland, is the area

(Franţa), Ferentari

with the worst reputa-

Association for Community

tion in the capital. There are

Development, Association

ieftine, dar și mai greu de vândut

the cheapest, but also the most

of Landscape Planners in

locuințe iar taximetriștii din cen-

difficult housings to sell, and the

Romania and the District 5

tru refuză adesea să vină. Sunt,

taxi drivers in the centre often

Administration of

însă, și oameni care-și fac benevol

decline a call. Yet there are also

Public Areas

de lucru în locul de care fug toți.

people willing to work voluntarily in a place where everybody wants

În 2009, Asociația Komunitas, 38

to run away from.

fondată de niște tineri cercetători în domeniul științelor sociale, a

In 2009, Komunitas Association,

derulat un proiect de urbanism

set up by a few researchers on

participativ, „Orașul nostru –

social sciences, ran several a

decizia noastră”: ateliere de lucru

participative urbanism project,

interactive cu elevi din Ferentari

“Our city – our decision”: inter-

și studenții de la Facultatea de

active workshops with children

Arhitectură „Ion Mincu”, și o

form Ferentari and students

inventariere a nevoilor comuni-

from “Ion Mincu” University

tății – cea mai urgentă și soluțio-

for Architecture and Urbanism

nabilă fiind revitalizarea parcu-

and a mapping of the needs

lui din Aleea Livezilor. Pentru

of the community – the most

succesul unei interveții urbane de

urgent and achievable being the


amploare, organizația a înțeles că,

rehabilitation of Livezilor Alley

în loc să facă ceva pentru locui-

Park. To be successful in a massive

tori, trebuie să acționeze împreu-

urban intervention, the organisa-

nă ă cu ei.

tion aimed at taking action with the locals instead of doing some-

Proiectul „Din inima cartierului

thing for them.

meu” a debutat în februarie 2011 cu niște ateliere de lucru la Școala

The project started in February

136, elevii fiind invitați să arate,

2011 with some workshops at

prin colaje și desene pe fotografii,

School 136, and the students

cum și-ar dori să schimbe parcul.

were invited to show, via collage

Au fost consultați și adulții, apoi

and drawings on photographs,

arhitecții peisagiști au propus

how they would like the park to

câteva variante de revitalizare,

change. Adults were consulted

atât parțială cât și permanentă,

then, and architects and land-

proiectul profesionist de ame-

scape planners suggested various

najare a întregului parc urmând

alternatives, for both partial and

să fie pus în aplicare de edilii

permanent rehabilitation, while

sectorului 5 când vor dispune de

the professional project of the

suficiente resurse.

whole park was to be implemented by sector 5 town hall admin-

Pornind aproape de la zero, be-

istration when the funds were

neficiarii au participat direct la

going to be available.

amenajarea unui teren de fotbal, amplasarea de bănci și coșuri de

Starting almost from zero, the

gunoi și salubrizarea de amploare

beneficiaries were directly in-

a parcului. Apoi au sărbătorit cu o

volved in coordinating the work

paranghelie, „Ferentari Delivery”,

for a football ground, install-

că au „un parc boboc”. ✎

ing benches and rubbish bins, cleaning the green areas and the park. Their awesome park was celebrated with a big party – Ferentari Delivery. ✎ 41

www.din-inima-cartierului-meu.blogspot.com


Magic Blocks

Oamenii le numesc cutii de chibrituri. Nimeni nu iubește blocurile din perioada socialistă, însă în ele locuiește cea mai mare parte a populaţiei noastre urbane.

People call them matchboxes. Nobody loves the blocks of flats of the socialist era, yet most of the urban population lives there.

Cine: Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions și Hackenbroich Architekten, în colaborare cu ATU, Space Syntax Romania, StudioBASAR, Platforma 9,81

Who: Zeppelin Association, Point4,

C

ând vorbim, generic, despre „blocurile comuniste”, uităm că în spatele obsedantei

expresii se ascund situații urbane,

42

W

hen speaking generally

Archis Interventions și

of “communist blocks”

Hackenbroich Architekten,

we forget that behind

in cooperation with ATU,

this obsessive expression

Space Syntax Romania,

there are extremely diverse urban,

arhitecturale și sociale cum nu se

architectural and social cases:

poate mai diferite: mari cartiere

large neighbourhoods at the edge

la periferie și operațiile ceaușiste

of the city, but also Ceausescu’s

din centru; reședințe exclusiviste

interventions in the centre; ex-

și apartamente care-și pierd tot

clusive residential areas and flat

mai mult valoarea; uriașe spații

whose cost drops down; wide free

libere sau maidane informe în

spaces or formless waste grounds

jurul clădirilor.

around the buildings.

Magic Blocks este un program de

Magic Blocks is a research pro-

cercetare, proiecte alternative și

gramme of alternative projects

intervenții în cartierele de blocuri

and interventions for the blocks

din perioada socialistă, și a pornit

in the socialist era; it started from

de la două convingeri: întâi, că

two assumptions: first, that the

problema reabilitării blocurilor

issue of rehabilitating the blocks

nu e doar una tehnică, ci și de

is not a mere technical one, but

regenerare urbană, care ar trebui

that it implies urban regen-

să implice strategii și proiecte atât

eration, which should include

pentru construcții, cât și pentru

strategies and projects both for

StudioBASAR, Platforma 9,81


Localizarea

Un salon urban

Deschiderea spațiului public

An urban living room

Opening up public space

intervențiilor pe Calea Moșilor

0,1 (6& 8

$&,$ EG'

VWU0 ,+$, (

Interventions on Calea Moșilor Boulevard

&$/($0O‫܇‬,/OR

&$/($0O‫܇‬,/OR

,

VWU7R$,$1

EG & $R O /

OBOR

Un loc al comunității

O trecere între două lumi

Community space

A passage between two worlds

Exemple de intervenții

Interventions examples

Un model de dezvoltare: O arie de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei prin funcţiuni publice, și un sistem de reglementare pentru introducerea de funcţiuni noi în ţesutul vechi din spatele blocurilor

A development model: An intervention area (a new public space), an opening of the curtain through public functions, and a regulation system for inserting new functions in the fabric behind the blocks of flats


spațiul public și pentru opera-

constructions, as well as for the

ții comunitare; apoi, că aceste

public space and community

cartiere nu aduc doar probleme, ci

interventions; and then, that such

și perspective nebănuite pentru o

neighbourhoods do not only stand

dezvoltare urbană mai echilibrată.

for issues, but also include unforeseen perspectives for a better

În 2009, s-au cercetat tipologii

balanced urban development.

și s-au propus idei și principii pentru o strategie de regenerare

In 2009, certain typologies were

și soluții posibile pentru câteva

researched, and various ideas

locuri reprezentative. În 2010,

and principles for a regeneration

echipa s-a concentrat asupra

strategy were thought, including

marilor bulevarde din centru și a

possible solutions for a few key

maidanelor din spatele acestora.

areas. In 2010, the team focused

Luând Calea Moșilor ca studiu

on the grand totalitarian aexes in

Non-locuri în spatele cortinelor de

de caz, s-au căutat soluții pentru

the centre and the waste grounds

beton: zone abandonate sau prost

transformarea acestor locuri ale

behind them. For the Calea

folosite, dar și o rezervă de spaţii

nimănui în spații publice verita-

Moșilor study case, certain solu-

publice pentru oraș

bile și folosirea lor ca elemente

tions were looked after to change

de activare ale orașului istoric

such ignored places in genuine

Non-places behind the socialist

din spatele cortinei de beton.

public spaces to be used as ele-

boulevards: abandoned or ill-used areas,

Strategia urbană a fost legată de o

ments of reviving the historical

but also an un-acknowledged reserve in

serie de intervenții amplasate în

city behind the concrete curtain.

the heart of the city

locuri-cheie și realizate împreună

The urban strategy was connected

cu comunitatea locală: semnale că

to a series of interventions placed

se pot întâmpla lucruri concrete,

in key-locations and implement-

dar și testări democratice ale unui

ed with the local community:

demers profesional. Din 2011, se

pointing out that real things

lucrează la promovarea proiectu-

can happen, while working as

lui și la construirea unui model

democratic tests of a professional

economic și a unor colaborări cu

initiative. Starting with 2011, the

diferite autorități pentru demara-

project is to be further promoted,

rea unor proiecte-pilot. ✎

aiming for an economic model, including the cooperation with the authorities to start certain

Programul este susținut permanent de către Erste Foundation și Goethe Institut și a beneficiat de susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, a Forumului Cultural Austriac, a Institutului Cultural Român prin Programul Cantemir și a Uniunii Arhitecților din România.

pilot-projects. ✎

The programme is constantly supported by Erste Foundation and Goethe Institute, and had the support of the Embassy of Netherlands, the Austrian Cultural Forum, the Romanian Cultural Institute through Cantemir Program, and the Union of Architects in Romania.

www.zeppelin-magazine.net

45


Claca urbană

Urban Kalaka

Să dai, să primești, să faci.

Give, get, do.

Cine: Fundaţia Comunitară din Odorheiu Secuiesc (SzKA)

Who: Odorheiu Secuiesc Community Foundation (SzKA)

C

uvântul „clacă” are în limba noastră sensuri la fel de apropiate ca Dr. Jekyll & Mr. Hyde: cel rău,

rămas din feudalism, e de muncă

46

T

he word “kalaka” has in our language meanings as close as Dr Jekyll & Mr Hyde: the negative one,

from the Middle Ages, referring

obligatorie neplătită și lucru de

to unpaid and bad quality work,

mântuială, fără tragere de inimă,

made with no enthusiasm; the

prost; tradiția ni l-a lăsat însă și

tradition also left the good one –

pe cel bun – de ajutor colectiv re-

the mutual support between

ciproc între consăteni sau vecini,

fellows or neighbours, a final-

activitate finalizată, de regulă, cu

ized work, regularly followed by a

o mică petrecere.

small party.

În 2008, Fundația Comunitară din

In 2008, Ordorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc și-a propus să

Community Foundation aimed at

readucă la viață în mediul urban

reviving this extraordinary tradi-

această extraordinară tradiție.

tion. Once the town hall, a news-

După ce și-a atras ca parteneri

paper and a few local companies

primăria, un ziar și câteva com-

joined the idea, they managed

panii locale, a reușit să mobili-

to mobilize over 120 locals who

zeze peste 120 de localnici care

worked voluntarily, and in their

au muncit benevol și-n propriul

own benefit, to rehabilitate the

lor beneficiu la renovarea tere-

playing grounds in 4 quarters,

nurilor de joacă din 4 cartiere,

turning them into clean, safe


transformându-le în locuri curate,

and enjoyable places. This model

sigure și plăcute. Acest model

then developed naturally, with

s-a dezvoltat apoi natural, cu un

a similar event organized by the

eveniment similar organizat de

association of a block of flats and

asociația unui bloc și altul pus

another one initiated by a young

la punct de o tânără și gupul ei

lady and her friends.

de prieteni. In 2009, FCOS involved the locals În 2009, FCOS i-a implicat pe

in the urban planning process,

localnici în procesul de planifi-

collating their ideas about what

care urbană, adunând părerile

could be done with a damaged

lor în legătură cu ce ar fi de făcut

well in a major park. There were

cu o fântână stricată dintr-un

over 5000 votes and the fund-

parc important. S-au strâns

raising started. The organisation

peste 5 000 de voturi și-a înce-

then reiterated the challenge on

put atragerea de fonduri pentru

other issues pointed out by locals:

proiect. Organizația a repetat apoi

rehabilitating the only free sports

provocarea în jurul altei probleme

ground. The programme contin-

semnalate de locuitori: renovarea

ues to develop through similar

singurului complex sportiv public

projects run by the community in

gratuit. Programul continuă să

its own benefit.

se dezvolte prin astfel de proiecte coordonate de comunitate în

When we knocked on the first

propriul ei beneficiu.

door in search of volunteers the man said 'of course I

Când am ciocănit la prima

will come, it is my kids

uşă, în căutare de volun-

playground.' We asked if

tari, omul a zis „fireşte că

his neighbor would join. No.

voi veni, doar e locul unde

We went to the neighbor and

se joacă puştii mei”. L-am

asked if he would come.

întrebat dacă i se va alătu-

course, he said, I drink my

ra şi vecinul. Nu. Ne-am dus

coffee there.

apoi la vecin şi l-am între-

‘will your neighbor come?’

bat dacă ar veni. Fireşte,

Again, no.

ne-a zis, doar îmi beau

were working side by side on

cafeaua acolo! L-am între-

the playground it was nice to

bat dacă va veni şi vecinul

thank them both for coming.

lui. Iarăşi nu. Mai târziu,

(Christopher Worman,

pe când munceau împreună umăr

Executive Director) ✎

la umăr la locul de joacă, a fost fain să le mulţumesc la amândoi c-au venit. (Christopher Worman, director executiv) ✎

www.szka.org

Of

And, we asked

Later as they 49


Faţă de Mureș

Mureș Face

Simţiţi-vă ca acasă.

Feel at home.

Cine: Asociaţia unDAverde

Who: unDAverde Association

O

rorile colectivismului comunist ne-au lăsat superstiția că ce e al tuturor nu e al nimă-

nui. Spațiul public, când nu e o

50

T

he horrors of communist collectivism left the superstition that whatever belongs to everybody

is actually nobody’s. The public

abstracțiune, e un beligerant – în

space, when not a mere abstract,

dușmănie de moarte cu spațiul

is a combatant – a pet hate of

privat. E al nimănui, așadar,

private space. It is nobody’s, go-

predispus a fi ignorat, degradat,

ing to be ignored, degraded, and

anexat. Asociația unDAverde,

annexed. unDAverde Association,

coordonată de trei tineri arhi-

managed by young architects in-

tecți preocupați de ameliorarea

terested in improving the quality

calității spațiului public, a înțeles

of public space, understood that

că o astfel de recuperare implică și

such a recovery includes healings

vindecări la nivel uman: trezirea

at human level: refreshing com-

bunului-simț, a sentimentului de

mon sense, the sense of belong-

apartenență, de comuniune cu va-

ing, the communion with local

lorile locale sau un anumit peisaj.

values or a certain landscape.

Râul Mureș traversează, în

Mureș River crosses in Romania

România, unsprezece orașe și

11 cities and four natural parks.

patru parcuri naturale. O ob-

A non-metaphorical remark

servație deloc metaforică e că

states that the locals turned their

riveranii i-au întors spatele, ca și

backs to it, similarly to denying


cum s-ar dezice de-un vechi aliat

an old ally and friend once they

și prieten odată cu binefacerile

started enjoying running water

apei de la canal și-ale Pet-urilor.

and plastic bottles. The Mureș

Proiectul Față de Mureș propu-

Face project literally proposes a

ne, literalmente, o schimbare de

change of attitude through an at-

atitudine prin realizarea unei

tractive “shop window” along its

„vitrine” atrăgătoare de-a lungul

course, integrating certain simul-

său, integrând toate funcțiile care

taneous functions: navigation, ca-

se suprapun: navigație, canotaj,

noeing, cycling, trekking, fishing,

ciclism, drumeții, pescuit, indus-

industry, living and recreation.

trie, viețuire și recreere. Following the mapping of fishing După cartarea cărărilor

routes – trekked and recorded

pescărești – parcurse și înregis-

with a GPS receiver – a cycling

trate cu un receptor GPS –, a fost

journey on Reghin–Tîrgu Mureș

propus pe segmentul Reghin–

section was proposed, including

Târgu Mureș, cu amenajări mini-

minimal improvements, with

male, un traseu pentru biciclete

certain halts or reflection places,

agrementat cu locuri de popas

bridges over surrounding streams,

sau de contemplare, podețe peste

and information signposts.

pârâurile afluente, indicatoare și

Various design workshops were

panouri informative. S-au orga-

organized on the water shore. The

nizat workshop-uri de proiectare

area, initially trekked by fisher-

pe malul apei. Calea bătută până

men and agricultural tools only,

deunăzi doar de pescari și utilaje

turned into an enjoyable route for

agricole a devenit un plăcut tra-

running, walking or cycling, far

seu pentru alergare, plimbare și

from the busy traffic. Kayak trips

pedalare, departe de traficul auto.

can be organized along this first

De-a lungul acestui prim parc in-

inter-urban park.

terurban pot fi organizate excursii cu caiace.

The concept could be applied from Izvorul Mureșului to river mouth

Conceptul ar putea fi implemen-

(Szeged) across Transylvania.

tat de la Izvorul Mureșului până

Around 80 castles with gardens

la vărsare (Szeged), traversând

are attraction points along this

Transilvania. În jur de 80 de

journey, and tens of additional

castele cu grădini sunt puncte de

services could be involved to

atracție pentru traseu, și zeci de

sustain tourism. The implemen-

servicii complementare pot fi an-

tation of this initiative is funded

trenate pentru susținerea turis-

by Anvergo. ✎

mului. Implementarea ințiativei e susținută financiar de Anvergo. ✎

www.undaverde.ro

53


Intervenţii în spaţiul public din Harghita

Public space interventions in Harghita County

Un caz în care arhitectura comunitară devine parte a unei pedagogii arhitecturale.

A case where community architecture is part of architectural pedagogy. Cine: Elevii secţiei de arhitectură de la Liceul de Artă Nagy István din Miercurea-Ciuc. Profesori îndrumători: Máthé Klára, Korodi Szabolcs, Köllő Miklós

Who: students of “Nagy Istvan” Art High School, architecture section.

L 54

serie pe care o vor practica (și nu

A

toți) după încă niște ani buni de

(not all of them actually) follow-

facultate. Ei bine, elevii Liceului

ing quite a long time of study at

Nagy István învață, din 2006, și

university. Well, the students of

prin proiecte reale – intervenții în

“Nagy Istvan” High School learn,

diferite zone din județul Harghita.

starting with 2006, also in real

Realizate în cadrul unor tabe-

projects – interventions in various

re de vară, acestea sunt, firește,

areas in Harghita county. Part of

menite să-i familiarizeze pe elevi

summer camps, they are of course

cu materialele, cu rolul structurii

meant to make the students

într-o lucrare de arhitectură, cu

familiar with the materials, the

trecerea de la idee și-apoi proiect

role of a structure in an architec-

la realitate; dar au și un rol practic

tural work, the progress from a

și aduc ceva în plus locului în care

concept to real life; all on a rather

se așază. Toate aceste acțiuni au

practical side, bringing an added

implicat și comunitățile locale

value to the place they set on.

cărora le-au fost dedicate.

And those things truly involved

a școală, elevii învață. La un liceu de arhitectură, se presupune că învață câte ceva despre o me-

t school, students learn.

Supervising teachers:

At an architecture

Máthé Klára, Korodi

school, they are to learn

Szabolcs, Köllő Miklós

a number of few things

on the job they will practice

the local communities they were devoted to.


În 2008, la Ghiduț, lângă Lăzarea,

In 2008, in Ghiduț, close to

au fost construite trei poduri pie-

Lăzarea, three pedestrian bridges

tonale din trunchiuri de brad puse

were made of fire trees offered by

la dispoziție de către Primărie, po-

the town hall, bridges to make

duri ce fac mai ușor accesul către

the access to the school on the

școala din deal. În 2009, în locali-

hill easier. In 2009, in Frumoasa,

tatea Frumoasa, au fost amenaja-

eight picnic areas were set up

te opt locuri de picnic în imediata

close to a mineral water reservoir,

vecinătate a unui bazin de apă

secured and run by the people in

minerală, captat și administrat

the village. The areas turned into

de către oamenii din sat. Zonele

the favourite places of locals for

au devenit locurile preferate ale

parties and celebrations. The set

localnicilor pentru petreceri și

of interventions go on in 2011, at

sărbători. Seria de intervenții a

Șugău cave Natural Park, in part-

continuat în 2011, în rezervația

nership with the autorities and

naturală de la Peștera Șugău,

Lacul Roșu Adventure organiza-

în parteneriat cu administrația

tion. The set up includes bridges,

locală și cu organizația Lacul Roșu

pathways, stops, signposting and

Adventure. Amenajările cuprind

stops at the entrance to the cave.

poduri, cărări, semnalizări, locuri de popas la intrarea în peșteră.

Perhaps it is not a bad idea that the first works for the future

Poate că nu e rău că primele

architects are those of public

lucrări cu care au de-a face viitorii

interest, meant to support the

arhitecți sunt unele de uz public,

community, to value and protect

destinate să ajute comunității,

certain places and a local culture

să pună în valoare și să prote-

of building. ✎

jeze locuri și o cultură locală a construirii. ✎

57


Rowmania & Canotca

O alternativă la modelele nocive și falimentare de dezvoltare în turism sau agricultură.

An alternative to destructive and failing models of development in tourism or agriculture. Cine: Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” Arhitectură: SKAA Construcţie bărci: Paul Vasiliu Designer: Grigore Mitrea Foto: Dragoș Lumpan

Who: “Ivan Patzaichin – Mila 23” Association

Î

n România, locurile excepționale necontaminate se află de obicei într-o stare economică și

socială gravă. În schimb, cele ac-

58

I

n Romania, the excep-

Architecture: SKAA

tional untainted places

Boats: Paul Vasiliu

are usually in a poor

Designer: Grigore Mitrea

economic and social

Photo: Dragoș Lumpan

situation. While the accessible

cesibile și populare obțin dezvol-

and popular ones get the touristic

tare turistică și economică, dar și

and economic development, they

distrugerea tocmai a valorilor care

also destroy the values which

le-au făcut atractive.

made them attractive.

Delta e în același timp un loc

Danube Delta is a marvellous

minunat și scena unor proble-

place and the setting of terrify-

me sociale înspăimântătoare.

ing social issues. Tourism, the big

Turismul e unul de weekend

hope, is rather of the week-end

și aduce până acum mai ales

kind and comes up with mo-

bărci cu motor, ghetouri de lux

torboats, luxurious ghettos

și betoane. Campionul olimpic

and concrete. Olympic Canoe

Ivan Patzaichin și arhitectul

Champion Ivan Patzaichin (a man

Teodor Frolu propun o strate-

of the Danube Deltas himself )

gie de infrastructură pentru un

and architect Doru Frolu come up

„turism slow” în Deltă: dincolo

with an infrastructure strategy

de traseele majore, de mai lungă

for a “slow tourism” in the Delta:

durată și mai profitabil pentru

outsides major routes, with

localnici (mai ales cei din zonele

longer trips and more profitable


Centru de acces pe traseu

Access centres along the trail


cele mai izolate), mai delicat și

for the locals (especially those in

mai sustenabil. Un model care

isolated areas), more sensitive and

împacă dezvoltarea cu protecția

more sustainable too. A model to

și recuperarea unor tradiții și

match development to protec-

resurse locale.

tion and to restore local traditions and resources.

Formatul este deschis și centrat pe o comunitate: un sistem de

The format is an open one and

trasee pentru bărci cu vâsle (și

centred on a community: a series

nu șosele și vapoare), pensiuni

of trips for human-powered boats

eco-turistice veritabile ce vor fi

(no car roads or ships), genuine

acreditate conform unor criterii

eco tourist guesthouses to be

ferme. Centrele de acces pe trasee

accredited against clear criteria.

și campingurile de pe parcursul

Access centres along trips and

acestora vor fi finanțate din fon-

camping sites will be funded with

duri europene și apoi date în ad-

European money and then run

ministrare localnicilor. Asociația

by the locals. The Ivan Patzaichin

Ivan Patzaichin, alături de mai

Association, together with several

mulți parteneri, coordonează

partners, is in charge with the

construcția, finanțarea și mana-

construction, funding and the

gementul integrat al proiectului,

integrated management of the

iar după finalizarea acestuia va

project; once completed, it will

monitoriza și asigura buna utili-

monitor and supervise the proper

zare a resurselor.

use of resources.

Prima realizare concretă este

The first real achievement is a

prototipul „canotcii”, realizat

prototype of the “canotca” done

împreună cu unul dintre ultimii

with one of the last experts in the

marangozi ai Deltei. Canotca este

Delta. The canotca is a hybrid of a

o hibridizare a lotcii cu canoea:

“lotca” (the traditional robust boat

o lotcă mai ușoară și în care poți

of the Delta fishermen) with a

vâsli cu fața. Bărcile vor putea

canoe: a lighter boat in which you

fi închiriate și lăsate în diferite

can sail face forward. The boats

puncte pe traseu – cam cum se

can be rent and left at certain

face acum în orașele civilizate

points along the route – a water-

cu bicicletele. ✎

world “rent-a-bike”. ✎

www.rowmania.ro

61


C.G.:

Ce-am urmărit cu expoziţia asta

What we aimed at in this exhibition

Două texte suprapuse de Constantin Goagea și Cosmin Caciuc

Two superposed texts by Constantin Goagea & Cosmin Caciuc

Cum ar fi un oraș privat

What about a private city

D

acă ceva nu merge, nu forța, ia un ciocan mai mare! zice o lege a lui Murphy. Aplicată la noi, ea ar suna cam așa: dacă pistele de biciclete nu sunt

utilizabile, ia-ți o mașină mai mare! O țară doar

C.C.:

to force things, take a bigger hammer! says one of Murphy’s laws. Applied in our case, it would turn into: if the bike

lanes are not usable, take a bigger car! A country

pentru autoturisme funcționează perfect în

for cars only works perfectly in the Middle East.

Orientul Mijlociu. Pentru noi însă pietonalele,

For us though, the pedestrian areas, the lanes,

pistele, transportul public sunt vitale: nu dorim

the public transport are vital: we do not want to

să ne disputăm felii din oraș cu ciocanele.

argue about city slices by hammers.

O

parte dintre inițiativele selectate urmăresc: ▶ restituirea spațiului public ▶ impunerea interesului pietonal

▶ transportul public inteligent

62

I

f something does not work, do not try

S

ome of the selected initiatives follow: ▶ Restoring the public space ▶ Prioritizing the pedestrian ▶ A smart public transport

▶ A decent urban life

▶ decența vieții urbane

▶ A common sense of daily life

▶ bunul-simț al vieții cotidiene

▶ A social dialogue and collective participation

▶ dialogul social și participarea colectivă One could say that they actually initiate a Se poate spune că acestea inițiază, de fapt, o

project-based critique, a different kind of a dis-

critică prin proiect, un alt fel de discurs despre

course on the values of the built environment.

valorile mediului construit. Nu ar fi ea atât de

Not that it is truly new, if we browse the histo-

nouă, dacă răsfoim istoriile de arhitectură, însă

ries of architecture, yet it is necessary given the

e necesară prin poziția culturală asumată de

cultural stand assumed by the authors of the

autorii proiectelor și prin modul în care această

projects and the way this professional tradition

tradiție profesională este bine înțeleasă și

is well understood and updated. The projects

actualizată. În acest sens, proiectele militează

promote, in this respect, something we really

pentru ceva de care avem mare nevoie: o cultură

need: a genuine and responsible culture of the

autentică și responsabilă a mediului construit.

built environment.


Conflictul dintre interesul public și cel privat

The conflict between the public and the private interest

A

W

vem nevoie de: ▶ investiții în amenajarea spațiului public, capabile să stimuleze inițiative private

▶ inițiative private capabile să stimuleze inves-

e need: ▶ Investments in organising the public space, able to stimulate private initiatives

▶ Private initiatives able to stimulate invest-

tițiile în spațiul public.

ments in the public space.

E un proces circular: să ne gândim, de pildă, la

It is a circular process: let’s think, for instance,

centrul istoric al Capitalei, unde investițiile pri-

about the historical centre of Bucharest where

vate de la parterul clădirilor nu pot fi separate

private investments at the ground floor of

de spațiul public adiacent: o cafenea cu o terasă

various buildings cannot be separated by the

(investiție privată) depinde de un pietonal (in-

neighbouring public space: a terraced café

vestiție publică). Dacă piețele sau pietonalele nu

(private investment) depends on a pedestrian

pot fi susținute de interese private convergente,

lane (public investment). If squares or pedes-

calitatea vieții urbane scade drastic și resimțim

trian lanes cannot be supported by converging

zilnic consecințele ei.

private interests, the quality of urban life is sensibly lower and we feel its effects daily.

De ce e nevoie ca să dezvoltăm coerent activismul urban

Why we need to develop coherently the urban activism

➀ O poziție critică: ▶ intenții și motivații relevante la nivel social

➀ A critical stand:

▶ un set de valori culturale asumate

▶ socially relevant intentions and motivations

▶ cunoașterea unor teorii critice validate la

▶ a set of assumed cultural values

nivel internațional

▶ knowing critical theories validated

▶ stăpânirea unor instrumente pertinen-

internationally

te de cartografiere și interpretare discursivă

▶ managing adequate tools of mapping and

pentru evaluarea ideologiilor implicate în

discourse interpretation to assess ideologies

dezbaterile sociale

involved in social debates

▶ acțiune comunicativă

▶ communicative action

▶ capacitate creativă în avansarea unor soluții

▶ a creative capacity in problem-solving

la probleme

▶ a multi-, inter- and

▶ abordare multi-, inter- și transdisciplinară

transdisciplinary approach

▶ cercetare prin proiect și experimentare în

▶ a project-based research and experimenting

situații determinate.

in known cases.

➁ Un cod civil al însușirii orașului (de către

➁ A civic code of appropriating the city (by

cetățeni educați și responsabili):

educated and responsible citizens):

▶ principii etice de folosire a spațiilor urbane

▶ Ethical principles of using urban spaces

▶ bune exemple de comportament și interven-

▶ Good behaviour and intervention practice in

ție în spațiul public

the public space

▶ modele de acțiune colectivă, reacție publică și

▶ Models of collective action, public reaction

diseminare în mass-media.

and dissemination in the media.

63


C.G.:

64

După ce am experimentat orașul totalitar, e

Following the experience of a totalitarian city,

timpul să reflectăm la extremul capitalism, la

it is time to reflect on extreme capitalism,

libertatea economiei private dată la maximum.

the freedom of private economy at full speed.

Asta ar implica exclusiv mașini mici, limuzine,

This would exclusively imply small cars, limos,

vile, vile și iar vile, birouri, malluri și supermar-

mansions, mansions and mansions yet again,

keturi. Și câteva cafenele șic și restaurante mai

offices, malls and supermarkets. And a few chic

acătării. Poate. Și blocuri multe, dacă ar mai

cafés and relatively good restaurants. Perhaps.

merge bine economia. Dar nu merge. Ni-l ima-

And lots of apartment buildings, if the economy

ginăm ca pe un intens și întins suburb care nu

were better. But it does not. Let’s imagine a

are nici un loc liber pentru oameni care „pierd

wide and spread suburb with no free place for

vremea” sau pentru gânduri normale. Și nimic

people “wasting time” or for ordinary thoughts.

gratuit. Totul e de vânzare, totul se plătește și

Nothing for free. Everything for sale, everything

se consumă. Toți umblă cu carduri după aparate

to be paid and consumed. Everyone having a

de scos bani sau la plătit servicii și bunuri. În

card in search of an ATM or to pay services and

mijlocul orașului privat, ochii cetățenilor văd

goods. In the middle of the private city, the eyes

numai tranzacții. De mici copii. Joaca o fi na-

of citizens notice transactions solely. Starting

turală la ființele vii, dar, dacă nu produce ceva,

as kids. Playing may be natural for living beings

mai mult strică.

but, if it does not produce, it will spoil things.

Tot ce face ca un oraș să fie frumos, plăcut și

Everything making a city to be beautiful, pleas-

iubit (libertatea, alegerile, diversitatea, opțiu-

ant and loved (freedom, elections, diversity,

nile, răzgândirile și speranțele) ar lipsi tuturor.

options, changing one’s mind and hopes) would

Ar dispărea spațiile libere, mobilitatea, ieșirile,

be missed by everybody. Free spaces, mobility,

întâlnirile, confruntarea. La fel și parcurile și

going out, meetings, and confrontation would

spațiile pentru educație și cultură. Chestiile

disappear. The same with parks and spaces for

care sunt trecute invariabil la „și celelalte”:

education and culture. Issues invariably seen

deocamdată facultative, dispensabile, neimpor-

under “etcetera”: optional, disposable and rath-

tante. De făcut pentru viitor.

er unimportant now. To be done in the future.

Balansul corect al lumii și bunăstarea

A correct move to and from the world and welfare

T

otuși, studiile recente spun că educația și spațiile pentru întâlnire, dialog și cultură sunt vitale pentru un oraș și nu pot fi suplinite de malluri, că

prosperitatea, bunăstarea și echilibrul vin mai

R

ecent surveys claim though that education and spaces for meeting, dialogue and culture are vital in a city and cannot be substituted by malls, that

prosperity, welfare and balance rather come

degrabă din educație și cultură decât din ex-

with education and culture instead of exploita-

ploatare și afaceri personale. Balansul corect al

tion and strictly personal business. A correct

lumii și bunăstarea se petrec atunci când există

move to and fro of the world and welfare hap-

o masă critică de indivizi echilibrați biologic

pen when there is a critical mass of biologically

și intelectual/moral. Ceva ce poate fi atins prin

and intellectually/morally balanced individuals.

acțiuni complexe, prin crearea unui spațiu

It can be reached via complex actions, through

public care să stimuleze întâlnirea, evaluarea,

making a public space to stimulate the meeting,

negocierea, toleranța, argumentația, dialectica

assessment, negotiation, tolerance, reasoning,

și mai puțin prin satisfacerea și întreținerea

and dialectics and not just through satisfying

unor nevoi de acumulare a bunurilor. Nu că asta

and preserving the need of possessing things,

ar fi mai puțin important.

Not that the latter may be less important.


C.C.:

Mai toate inițiativele și proiectele selectate în

Most of the initiatives and projects under this

această expoziție reconstruiesc componente-

exhibition rebuild the components of the public

le spațiului public: parcuri, pietonale, trasee,

space: parks, pedestrian lanes, routes, urban

camere urbane, piețe și zone deschise accesului

rooms, markets and open areas accessible to

tuturor. Altele, incomode, protestatare, vizează

everyone. Others, uncomfortable, protesting,

recuperarea patrimoniului, se opun distrugerii

aim at recovering the heritage, oppose the de-

și degradării bunului public.

struction and degradation of public goods.

Valoarea esenţială a locului vs exploatarea spaţiului

The critical value of a place versus using the space

C

redem într-o economie urbană capabilă să identifice și să sporească sensibil calitățile esențiale ale locurilor. Locul (sau contextul concret) există înain-

tea proiectelor de dezvoltare (industrială sau

W

e believe in an urban economy able to identify and seriously enhance the key qualities of places. The place (or the real context) is there before any devel-

opment projects (industrial or post-industrial

postindustrială) și e plin de calități (nu doar

ones) and has lots of qualities (beyond resourc-

de resurse), stratificate în timp îndelungat. În

es), accumulated over a long time. In the last

ultimele șase decenii, am învățat din cărțile

seven decades, we learned in the good books

bune (Hannah Arendt, Henri Lefebvre, Karl

(Hannah Arendt, Henri Lefebvre, Karl Popper,

Popper, Kevin Lynch, Jürgen Habermas, Gianni

Kevin Lynch, Jürgen Habermas, Gianni Vattimo,

Vattimo, Kenneth Frampton, John Forester,

Kenneth Frampton, John Forester, Manuel

Manuel Castells) cum să identificăm valorile

Castells) how to identify the values of a place,

locului, cum să descifrăm în adâncime ceea ce

how to deeply decode what seems invisible at a

pare invizibil la o privire superficială și ce să

hasty look and what we need to remember from

reținem din experiențele anterioare și acciden-

previous experience and accidents of modernity

tele modernității astfel încât să nu reproducem

in order to avoid making similar costly errors.

aceleași costisitoare erori.

Rather worryingly, the identification of the

Îngrijorător, identificarea calităților esențiale

essential qualities of a place and making use of

ale unui loc și punerea lor în valoare pe termen

them on a long term are ethical issues ignored

lung sunt chestiuni etice ignorate de multe pro-

by many local development projects locally.

iecte de dezvoltare de la noi. Pentru noi este cât

For us, it is as crystal-clear that a place can-

se poate de evident că un loc nu poate fi redus la

not reduced to just an economic estimate of

un calcul economic al profiturilor financiare în

financial profits in a harmful way, outdated and

stilul păgubos, expirat și necritic al modernită-

non-critical to the early modernity. Moreover,

ții timpurii. Mai mult, un loc nu poate fi folosit

a place cannot be use as a stake for an eco-

ca miză pentru o reabilitare economică atunci

nomic rehabilitation when coherent social and

când proiecte sociale și culturale coerente

cultural projects miss or are simulated behind

lipsesc sau când sunt simulate în spatele unor

circumstantial demagoguery.

demagogii de conjunctură.

Following the sanctification of values for a place

În registrul sacrificării valorilor locului pen-

for the cult of an investment profit, there are

tru cultul profitului unei investiții se înscriu

certain errors of estate speculations in our cit-

și erorile speculației imobiliare din marile

ies, for which the concept of quality in a public

noastre orașe, pentru care noțiunea de calitate

space is still frivolous. We think that a social

a spațiului public e încă neglijabilă. Credem că

and cultural gain connected to the material

un câștig social și cultural asociat profitului

profit is fundamental.

material este indispensabil.

65


C.C.:

Procese regenerabile

D

e asemenea, credem în procese regenerabile, în faptul că nu putem lua ceva din mediul înconjurător fără să-i dăm ceva în schimb. Michel Serres ne

propunea, nu demult, să încheiem un contract

W

e also believe in regenerating processes, in the fact that we cannot take something out of the environment without offering something in

exchange. Michel Serres proposed, not long

cu mediul după modelul contractului soci-

ago, a contract with the environment following

al imaginat de Jean-Jaques Rousseau în zorii

the social contract imagined by Jean-Jacques

Revoluției Industriale. Ca atunci când tai un

Rousseau in the early days of Industrial

arbore doar dacă poți să pui altul în loc, care va

Revolution. That, when you cut a tree only if

crește abia în 20 de ani, ceea ce implică necesi-

you can replace it, one to grow in the next 20

tatea dozării exploatării, astfel încât să asiguri

years only, that asks for the exploitation to be

un circuit al refacerii perpetue. Să ne gândim

graduated, in order to cover a circuit of ongoing

cum am putea traduce această idee cu privire

recovery. Let us think how we could translate

la fondul construit al unui oraș. Dacă îi dăm

such an idea on the built heritage of a city. If we

crezare lui Steven A. Moore, ce sens ar avea

are to believe Steven A. Moore, what is the point

să promovăm exemple bune de arhitectură și

of promoting the good practice in architecture

urbanism fără să proiectăm mai întâi procese

and urban planning without designing first

regenerabile (economice, sociale și culturale)

regenerating processes (economic, social and

capabile să susțină pe termen lung formele din

cultural ones) able to sustain the shapes in the

mediul construit?

built environment on a long term?

Probleme etice și o raţiune reflexivă

Ethical issues and a reflexive reason

C

u riscul de-a invoca termeni bine tociți în ultimele decenii, noi credem în recuperarea fragmentelor urbane și arhitecturale existente (care aparțin

tuturor momentelor, istoriei și modernității

66

Regenerating processes

W

ith the risk of mentioning over-used phrases in the last decades, we believe in the recovery of current urban and architectural fragments (part of all

moments, of both history and modernity), for

deopotrivă), pentru reabilitare, reinventare, re-

rehabilitation, remaking, recycling. The reha-

ciclare. Reabilitarea implică un proces complex

bilitation involves a complex process of under-

de înțelegere a unei condiții sociale, culturale

standing the social, cultural and urban condi-

și urbane. Reinventarea înseamnă pentru noi

tion. Remaking stands for a critical journey,

o reparcurgere critică, o slăbire a intervențiilor

a reduction of strong interventions, rejecting

în forță, oroarea de tabula rasa și megaproiecte

tabula rasa and heroic, formalist and rhetoric

eroice, formaliste și retorice, respectul pen-

mega-projects, the respect for the past and the

tru urmele trecutului și prezentului de care

present which are connected to appropriating

procesele de însușire a spațiului se leagă în mod

the space naturally. We are interested not only

natural. Ne preocupă nu doar reciclarea materi-

in recycling materials (a social common sense

alelor (un gest de bun-simț social), ci și recicla-

action), but in recycling critically ideas since

rea critică a ideilor, pentru că vorbim despre

we speak of the same regenerating process

același proces regenerativ amintit anterior.

mentioned earlier.

Activismul contemporan ar putea să-și constru-

Modern activism could gradually build a demo-

iască în timp un proiect democratic pentru o

cratic project for a critical and communicative

raționalitate critică și comunicativă „de jos în

reasoning “bottom up”, in opposition with


C.G.:

sus”, în opoziție cu raționalitatea instrumen-

the instrumental and reductionist reasoning

tală și reductivistă propulsată „de sus în jos”.

proposed by “top down”. Such reasoning would

Această raționalitate s-ar baza pe acțiunea con-

rely on contextual actions, the critique of preju-

textuală, pe critica prejudecăților și a falselor

dices and the false understanding of reality,

înțelegeri ale realității, pe dialogul participativ,

the participatory dialogue, the “creative moral

pe „improvizația morală creativă” (propusă de

improvisation” (suggested by John Forester),

John Forester), pe adaptările creative la situații

and the creative adjustments to specific social

sociale particulare, pe înțelegerea speranțe-

cases, the understanding of people’s hopes

lor și temerilor locuitorilor, pe așteptările și

and fears, their expectations and need of

nevoia lor de recunoaștere colectivă.

collective recognition.

Proiecte inventate

Invented projects

N

ici unuia dintre acești oameni nu i-a cerut nimeni să facă nimic, nici unul n-a primit o comandă sau un stimulent special, așa că mulți se întreabă

de ce s-au legat la cap când ar fi putut face

N

one of those people were asked to do anything, none was commissioned or got a special incentive, so many ask why they got into this when they

could have simply stayed away. There is a lot to

să nu-i doară. Sunt destule de făcut în viața

be done in our private life and career, to avoid

noastră privată și în cariera noastră ca să nu ne

interfering into what is not our business. Since

amestecăm unde chiar nu ne fierbe oala. Doar

we could earn quite well, we manage, we side-

suntem oameni care ar putea câștiga binișor,

step somehow, and it is not that bad. And then,

ne descurcăm, o scăldăm noi cumva, nu e chiar

why shouldn’t we leave this place if we dislike it

așa rău. Și apoi, de ce nu ne-am duce de-aici

and keep criticising the things going badly?

dacă nu ne convine și tot cârtim că lucrurile

Those projects started as inventions and went

merg prost?

on as adventures. Not too many models around,

Proiectele astea au pornit ca niște invenții și au

no history reiterated, each going on in its

continuat ca niște aventuri. Nu există modele

own way.

prea multe prin preajmă, nu se repetă istorii, fiecare s-a descurcat în felul lui.

V

oluntariatul creativ s-ar putea baza pe: ▶ observația lucidă asupra realității ▶ interpretarea inteligentă a transformărilor cotidiene

C

reative volunteering may rely on: ▶ a rational observation of reality ▶ an intelligent interpretation of daily changes

▶ a balanced social commitment (if optimist, even better)

▶ angajamentul social echilibrat (dacă e opti-

▶ relevant ideas and challenging hypotheses

mist, cu atât mai bine)

starting with modesty

▶ idei pertinente și ipoteze îndrăznețe conduse

▶ smart solutions and rather not costly for the

de modestie

issues of the public space

▶ soluții ingenioase și puțin costisitoare pentru

▶ critical and responsible evaluation

problemele spațiului public

▶ an intense and ongoing public awareness.

▶ evaluări critice și responsabile ▶ conștientizare publică intensă și susținută.

67


C.G.:

A cășuna

D

estul de intraductibil, verbul „a cășuna” (a „ți se pune pata”, a te lăsa bântuit de-o idee, un obiectiv năpraznic, așa, din senin, fără prea mari explicații)

s-ar potrivi destul de bine felului în care sunt

C.C.:

A flight to fancy

R

ather untranslatable, the verb “a cășuna” could be interperetated as “a flight of fancy” (a figment of one’s imagination, sudden target, just like

that); it would rather fit well the way such

parașutate aceste inițiative în ordinea firească

initiatives come down. Romanian, city-like,

a lucrurilor noastre. Românești, de oraș, total

fully engaged to something as imprecisely… as

angajate spre ceva cât se poate de... imprecis.

possible. And rather opposed the implacable: we

Și parcă puse de-a curmezișul implacabilului:

are poor, don’t you get it, no money, no one to

e sărăcie, dom’le, nu pricepi, nu sunt bani, nu

work with, who might come for this, I’m rather

avem cu cine, cine crezi c-o să vină, acum sunt

busy now, I’d come but I’m away etc. People

ocupat, aș veni, dar sunt plecat etc. Oamenilor

need a flight to fancy.

trebuie să le cășuneze pe câte ceva.

Actually, a motivated action needs to develop

În fapt, acțiunea motivată trebuie să se dezvol-

from a valid set of public aspirations, from a

te dintr-un orizont valid de aspirații publice,

non-biased understanding of social and cultural

dintr-o înțelegere netendențioasă a fenome-

trends, from a critical reasoning, a genuine

nelor sociale și culturale, din rațiunea critică,

willingness of empowerment and openness,

dorința autentică de emancipare și deschidere,

and coordinated will.

și din voință coordonată.

Utopian economies C.G.:

Economii utopice

L C.C.:

C.G.:

umea căreia i se adresează aceste inițiative este, deopotrivă, cea mai normală și mai anormală. Nu că n-ar fi fost bine să se fi întâmplat, să ni se dea, sau să

T

he world we owe such initiatives is both a normal and abnormal one. Not that this was good to happen, to get it, or such a case to happen previously.

Well, to implement such project, many of the

fi existat situația asta dinainte. Ei bine, pentru

human and financial resources able to make

implementarea acestor proiecte, multe dintre

them possible are difficult to spot. Such initia-

resursele umane și financiare care-ar putea

tives are linked to strange types of economy:

să le facă posibile sunt greu de găsit. Aceste

collectivism, commercial enterprises, social

inițiative se leagă de niște forme ciudate de

partnerships, systems of fair distribution of

economie: colectivism, cooperativism, partene-

resources and profits… especially when those

riate sociale, sisteme de distribuție echitabilă a

profits do not exist. Thus, co-participation, com-

resurselor și profiturilor... mai ales atunci când

mitment and other similar stuff for which we

aceste pofituri nu există. Așadar coparticipare,

miss the time…

implicare și alte chestii de-astea de care nu prea

Despite that, we stand for alternative joint

avem vreme...

ventures, for profitableness in (rather) parallel

Totuși, noi milităm pentru joncțiunile al-

worlds, for a profit to be measured by the units

ternative, pentru rentabilitate în universuri

of an economy of social meanings.

(aparent) paralele, pentru un profit care se

Since the profit of such actions is, actually,

poate măsura în unitățile unei economii a

the minor detail for a better city, they could

semnificațiilor sociale.

be taken for ethical-aesthetic housekeeping

Cum tot profitul acestor acțiuni e, de fapt,

models of a city. Indeed, some of them man-

chiar detaliul mărunt care-ar face o urbe mai

age to turn into economic models, a start for a

bună, ar putea fi numite modele de gospodărire

better future. A model for whom? For the city


etico-estetică a orașului. Da, unele dintre ele

officials and other partners who could get the

reușesc să devină și modele economice, un

resources and who should, sometimes, follow

început pentru un viitor mai bun. Model pentru

such an example.

cine? A, da, pentru primării și alți parteneri care-ar putea dispune de fonduri și care ar trebui,

No contracts, no clients

uneori, să le urmeze exemplul.

Nu contracte, nu clienţi

N

u că nu sunt bineveniți, dar ei ar prefera să se numească parteneri. Ce

W

ell, actually clients are quite welcome, but they woul rather like to be called partners. But what kind of contracts could be between people making such

projects? A contract where your counterpart

fel de contracte ar fi între cei care fac

misses is a commitment to oneself, to one’s

astfel de proiecte? Un contract în care

own ambitions or limits. No clients paying

lipsește partea adversă e un angajament față de

bills, but partners applying and developing: on

tine însuți, față de propriile ambiții sau limite.

such projects, ideas are assumed given one’s

Nu clienți care plătesc facturile, ci parteneri

supply and for motivations out of a classi-

care implementează și dezvoltă: cu astfel de

cal relationship between a client (beneficiary,

proiecte, ideile sunt asumate după puteri și

according to the contract) and the executor.

pentru motivații care nu au nimic de-a face

A management issue: how to make the place

cu relația clasică dintre un client (beneficiar,

you live more comfortable. And, in the end,

cum zice-n contract) și un prestator. Chestie

one may get a good story too. One looks back,

de gospodăreală: cum să faci mai suportabil

and realizes what was done. Usually, for an NGO

locul în care să stai. Și la urmă poate te-alegi

or a group of people (who only got their ideas),

și cu o poveste mișto. Te uiți în urmă și vezi că

all projects should be part of the priorities of

ai făcut ceva. De obicei, pentru un ONG sau un

local administration.

grup de oameni (nu au decât ideile cu ei), toate proiectele astea ar trebui să se regăsească în

Well... what administration?

agenda administrației.

Acum… care administraţie?

P

rimărie, municipalitate, prefectură, parcuri și grădini, drumuri și infra-

T

own hall, municipality, prefecture, parks and gardens or roads and infrastructure administration, environmental protection, someone, the

government, the church, who, who, who? So

structură, protecția mediului, cineva,

many serious issues who are never approached

guvernul, biserica, cine, cine, cine?

as they are too complex, too ordinary or in such

Atâtea probleme serioase cărora nu le vine

a chronic state that they will continue for ever.

niciodată rândul pentru că-s prea complexe,

On the other hand, it is not acceptable to blame

prea banale ori atât de cronicizate încât pot să

the administration for everything – sometime

mai reziste ca și până acum. Pe de altă parte,

it does not have the time, resources, manage-

nu-i normal să dai vina pentru orice pe admi-

ment capacity, know how or especially the time

nistrație – uneori chiar n-are timp, resurse,

for research and evidence. We need a crea-

capacitate organizatorică, know how și mai ales

tive, optimist and proactive administration.

răgaz pentru cercetare, documentare. Avem

We believe we need an agreement. Let’s start

nevoie de-o administrație creativă, optimistă

from here! ✎

și proactivă. Credem că trebuie făcut un pact. Aici începem! ✎


Mulţumiri Mulţumim în primul rând celor care realizează toate aceste proiecte. Lipsa de spaţiu a făcut în cea mai mare parte imposibilă menţionarea, pe lângă organizaţii, și a sutelor de oameni care s-au implicat într-un fel sau altul în acţiunile prezentate aici. Îi veţi găsi de obicei pe site-urile proiectelor sau ale organizaţiilor. Mulţumim autorilor fotografiilor pentru acordarea drepturilor de publicare. Expoziţia și publicaţia nu ar fi fost posibile fără ajutorul acordat de cei care au mediat relaţia cu diferitele organizaţii, care au adunat imagini și informaţii și uneori au scris și texte care au stat la baza materialelor finale: Ioana Alexe, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu, Raluca Munteanu, Luminiţa Klara Veer.

Organizatorii au făcut toate eforturile pentru a verifica informaţiile și pentru a credita corect proiectele prezentate și autorii fotografiilor. În cazul unor greșeli sau omisiuni, vă rugăm să vă adresaţi la office@zeppelin-magazine.net.

Special Thanks First of all, we would like to thank all those realizing these projects. Lack of space made it impossible, in most cases, to mention, along with the organizations, the hundreds of a people that, one way or another, took part in the actions we presented here. You will find most of them on the sites dedicated to the projects and organizations. Thanks to all the photographers that gave us the publishing rights. The exhibition and publication would not have been possible without the help of those who mediated our relation with different organizations, gathered information and images and sometimes also wrote texts that were used for the final materials: Ioana Alexe, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu, Raluca Munteanu, Luminiţa Klara Veer.

The organizers made their best to verify the data and credit the projects in a proper way. Should there be any errors or omissions, please contact us at office@zeppelin-magazine.net.


Organizator / Organizer:

Asociaţia Zeppelin www.zeppelin-magazine.net

Curatori / Curators: Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Mugur Grosu, Cosmin Caciuc

Design grafic / Graphic design: Radu Manelici, Dinu Dumbrăvician

Amenajare expoziţie (colaboratori) / Exhibition design (collaborators): Adrian Dobre, Andra Stan, Corina Marinescu

Echipa Zeppelin / Zeppelin team: Raluca Marţiș, Camelia Ghiţă, Nona Beicu, Adrian Hariga, Gabriel Morariu

Proiect susţinut de către / Project supported by:

Proiect cultural finanţat din timbrul arhitecturii Cultural project supported by The Chamber of Romanian Architects under the architecture revenue stamp

Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Cultural project financed by The Administration of the National Cultural Fund

ARCHIS INTERVENTIONS

SEE


Catalog Activări urbane înRomânia  

Acest catalog însoţește expoziţia „Activări urbane în România” (2.11– 20.12.2011, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București). Expoziţi...

Catalog Activări urbane înRomânia  

Acest catalog însoţește expoziţia „Activări urbane în România” (2.11– 20.12.2011, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București). Expoziţi...

Advertisement