Issuu on Google+

gazeta

http://www.moldinit.com

BASARABIEI Ziarul moldovenilor din Italia

Anul III Nr. 3 (35) 16-31 martie 2011

Joe Biden: „Eu şi preşedintele Obama credem în succesul Republicii Moldova“

De ce-am votat? De ce-aş mai fi rămas (indiferent)? Constituţia Republicii Moldova în preambulul ei spune următoarele: „Noi, reprezentanţii plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, deputaţi în Parlament, ... Considerând ..., democraţia,... valori supreme.”

 pag. 3 "Statele Unite ale Americii aplaudă progresul pe care l-a făcut Moldova. Sunt aici pentru a vă felicita cu ocazia celor 20 de ani de independenţă şi să vă asigurăm de sprijinul nostru", a declarat vicepreşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, care s-a aflat pe 11 martie într-o vizită la Chişinău. "Eu o să mă întorc", a adăugat adjunctul lui Obama.

Marzolino - sărbătoarea Mărţişorului la Roma

Reîntregirea familiei un obiectiv al multor moldoveni din Italia Ghid oferit de asociaţia AMICI

Mii de mărţişoare au fost dăruite la Teatrul Tenda a Strisce din Roma. S-a întâmplat duminică, 6 martie, când romanii au fost invitaţi să cunoască îndeaproape sărbătoarea Mărţişorului.

 pag. 4

Unul din obiectivele asociaţiei A.M.I.C.I. este contribuţia activă la integrarea conaţionalilor noştri în Italia. În această ordine de idei, propunem atenţiei dvs. câteva întâlniri pe paginile ziarului, cu scopul de a familiariza cititorul cu procedura reîntregirii familiei în Italia. Vom dezvălui detaliat cerinţele, instituţiile competente şi documentele necesare pentru reîntregirea familiei. De asemenea, vom prezenta unele modele de certificate obligatorii şi, reieşind din faptul că numărul copiilor moldoveni în Italia creşte în ultimii ani datorită reîntregirii familiale, vom dedica spaţiu şi modalităţii de înscriere a copiilor la şcoală. Pentru consultaţii şi precizări, cei interesaţi pot scrie la adresa electronică a asociaţiei: asociaţia.amici@libero.it .

 pag. 6

Articolul 38 din aceeaşi Constituţie stipulează: (1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege. Reieşind din cele menţionate mai sus, ar fi absolut legitim să deducem că votul cetăţeanului este sacru şi inalienabil. Fiind „baza puterii de stat”, sistemul electoral este primul lucru pe care acest stat, dacă tinde spre democraţie, ar trebui să-l perfecţioneze şi să asigure în permanenţă ca el, acest sistem, să fie unul adecvat cu realitatea. De asemenea, ar trebui să cocluzionăm că oricare forţă politică, orice funcţionar de stat sau mişcare socială ar trebui, cel puţin, să respecte acest principiu şi să se conformeze acestei valori. Altfel, e în afara legii. Mai mult, ar fi normal să ne imaginăm ca funcţionarii de stat, membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC), Curţii Constituţionale (CC) şi partidele politice (indiferent de culoarea lor) să aibă obligaţia de a apăra aceste valori (democraţia şi, prin extensie, votul cetăţeanului). Din păcate, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, timp de 20 de ani, cu sistemul electoral seamănă mai mult cu un teatru de păpuşi, unde noi suntem spectatorii, păpuşile ne arată un show pentru care

 pag. 2


2

gazeta

BASARABIEI

16-31 martie 2011

De ce-am votat? De ce-aş mai fi rămas (indiferent)? urmare din pagina 1 tot noi am plătit, iar actorii veritabili rămân invizibili. Primul act al acestui teatru al absurdităţilor a fost alegerea lui Lucinschi preşedinte (atunci era la luptă cu Snegur pentru scaun). S-a decis pe muchie de cuţit, dar când nu mai ştiu care obraznic a cerut renumărarea voturilor, i s-a spus că nu mai este posibil tehnic. Ceea ce se întâmplă, însa, de la 2009 încoace, depăşeste orice înţelegere. Scrutinul din aprilie 2009 a fost cică falsificat. Nu cred că cineva din actuala AIE ar îndrăzni să afirme contrariul. Am asistat la un fel de Resident Evil în producţie pur moldovenească... Încă un extras, de pe siteul CEC-ului de data aceasta: „Comisia Electorală Centrală este o instituţie publică permanentă, fondată în vederea realizării politicii electorale, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.” Aprilie s-a consumat, s-a consumat şi iulie 2009: ne-am pricopsit cu o AIE care, dacă urma să fie consecventă şi fidelă propriilor declaraţii, ar fi trebuit să insiste ca CEC să mai facă ceva ordine prin liste şi să adapteze procesele electorale la realitatea de azi, ţinând cont, printre altele, de moldovenii plecaţi în străinătate (Doar un exemplu: emigranţii fiind înscrişi pe listele electorale în localităţile lor de baştină, sunt contabilizaţi dublu: o dată ca absenţi şi a doua oară ca alegători pe listele electorale suplimentare în ţara unde votează. Respectiv, votul lor este diluat de un acelaşi număr de absenţe... Procedura lansată pe voteaza. md nu a fost eficientă. Pentru septembrie 2010 spre exemplu, persoanele înregistrate nu au apărut pe listele de bază la Paris). Nu prea s-a auzit zarvă şi mare agitaţie timp de un an de zile... 2010 a fost din nou un coşmar electoral. Nu exagerez. Şi nu fac referinţă la faptul că au fost două scrutine în acelaşi an. Pot fi şi şase. Fac referinţă la organizarea şi la desfăşurarea lor. În septembrie referendumul nu a fost validat. La limită. Acum reveniţi pentru câteva clipe la cele spuse mai sus. Eu unul cred că am avut prezenţa necesară. Are cineva argumente valabile să mă contrazică? Nu cred. Alegerile din noiembrie 2010 s-au soldat probabil cu cel mai mare scandal electoral din istoria RM. Cetăţeni au fost lipsiţi de dreptul la vot! 919 voturi valabil exprimate (deşi nu pe buletine oficiale de vot, dar asta nu din vina lor) nu au fost contabilizate. NIMENI! Dar absolut nimeni

din înalta noastră conducere de stat (CEC, CC, Partide, Guvern etc., etc.) nu au luat o poziţie clară pentru a apăra dreptul de vot al cetăţeanului. CEC nu avut curajul să contabilizeze voturile A4. Pur şi simplu a eliminat aceste 919 persoane din calcul. Potrivit codului jurisdicţiei constituţionale, subiecţii cu drept de a sesiza Curtea Constituţională sunt Şeful statului, Guvernul, Ministrul Justiţiei, Curtea Supremă de Justiţie, Judecătoria Economică, Procurorul General, deputaţii, fracţiunile parlamentare, Avocaţii Parlamentari şi Adunarea Populară a Găgăuziei. OK, lăsăm Găgăuzia la o parte, dar ce au făcut restul? CC, garantul respectării Constituţiei, nici nu a examinat cazul... Şi nu s-a găsit UN SINGUR demnitar să apere ceea ce ar trebui considerat un drept sacru! În schimb, CC a decis renumărarea voturilor la cerinţa PCRM! Extraordinară decizie, nu? Şi tot pe bani publici... Mandatul echipei CEC expirase încă înainte de scrutinul din noiembrie 2010. În mod normal, şi iarăşi, ţinând cont de toate cele spuse mai sus, membrii fostei echipe trebuiau măturaţi fără scrupule. La noi, în ţara minunilor şi mama tuturor democraţiilor, fostul preşedinte al CEC, Eugeniu Ştirbu, propune să li se dea la toţi câte un „migdal”, iar Iurie Ciocan (acelaşi care afirmase în dimineaţa lui 29 noiembrie că 919 voturi nu vor modifica repartiţia mandatelor în Parlament, respectiv ele nu mai contează!) este făcut Preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, la propunerea PLDM de data asta (în 2005 a fost înaintat de către comunişti)... Ţinând cont de tradiţia profund ancorată la noi (de la URSS încoace) de a distribui „migdalii” în schimbul a servicii personale sau fidelilor de partid, mă întreb: pentru ce merite se cer decoraţii de data asta? La sigur, nu pentru apărarea valorilor constituţionale! Pe situl CEC în continuare scrie cu litere grase: „Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral”. Vitalie Vovc Paris, Franţa http://vitalie.vovc. over-blog.com

Adevăr şi justiţie în Moldova Vitalie Ciobanu www.europalibera.org Asistăm la o solidaritate transpartinică împotriva justiţiei, la un troc insalubru care nu mai invocă „interesul naţional”. Justiţia moldoveană a primit zilele acestea o grea lovitură de imagine printr-o declaraţie-şoc a ministrului Alexandru Tănase. Acesta a afirmat că: „Momentul adevărului despre 7 aprilie nu va veni niciodată”. Oficialul şi-a explicat această aserţiune, aducând exemplul Revoluţiei Române din decembrie ’89, despre care nici până azi nu se cunoaşte întregul adevăr. Tănase a mai precizat că deşi procuratura a instrumentat câteva dosare punctuale, nimeni nu va spune într-o bună zi la televizor, în faţa poporului, că X, Y sau Z sunt vinovaţi de acele fapte

reprobabile. E ciudat că ministrul Tănase nu a evocat, pentru a-şi acoperi mai convingător neputinţa, şi asasinarea neelucidată a preşedintelui J.-F. Kennedy, aşa cum obişnuia Ion Iliescu, atunci când i se reproşa tergiversarea investigării evenimentelor din decembrie ’89. După ce activitatea comisiei parlamentare, condusă de fostul liberaldemocrat Vitalie Nagacevschi, s-a soldat cu un eşec lamentabil, actuala putere ne furnizează, iată, o altă dezamăgire legată de dosarul 7 aprilie. Ministrul Tănase vorbeşte, curios, despre „adevărurile” părţilor implicate în acele evenimente, punându-le cumva pe acelaşi plan, şi nu formulează măcar nişte supoziţii în legătură cu ADEVĂRUL (căci nu pot fi mai multe!) ascuns în spatele violenţelor stradale de acum doi ani. Impresia pe care o degajă declaraţia ministrului este că dosarul „7 aprilie” este sabotat şi negociat la telefonul scurt de forţe politice influente. Acest abandon al dreptăţii nu e o noutate pentru Moldova. Nu am avut până acum nicio

condamnare a unui personaj politic important pentru fapte grave ce-ar fi adus atingere siguranţei naţionale. Cu excepţia notabilă a condamnării lui Valeriu Pasat, de acum câţiva ani, însă dosarul său s-a dovedit mai degrabă fructul unei vendete a regimului Voronin: ex-directorul SIS nu şi-a ispăşit pedeapsa, ci a fost eliberat la indicaţia Moscovei, fapt ce a plasat justiţia moldoveană într-o situaţie absolut penibilă. Dar asta păţesc magistraţii care abdică de la onoarea meseriei lor şi execută comenzi politice. Or, noua guvernare pro-europeană a promis „stat de drept” şi societatea a sperat că anchetarea evenimentelor din 7 aprilie va avea o finalitate logică, asta însemnând identificarea vinovaţilor, judecarea şi condamnarea lor în baza unor probe solide. Abandonarea actului de justiţie de către actuala coaliţie va fi, cu siguranţă, penalizată de electorat. Spre deosebire de problemele economice apăsătoare, dreptatea părea mai uşor de înfăptuit, deoarece pretinde doar voinţa guvernanţi-

lor, nu fonduri de milioane de euro. Or, tocmai „mâzga” din justiţia moldoveană explică perpetuarea crizei politice din ultimii doi ani. A devenit aproape o regulă: cei care vin la putere, cu promisiunea pedepsirii fărădelegilor săvârşite de fosta guvernare, în cele din urmă îşi dizolvă elanul într-o complicitate fetidă cu predecesorii lor, manifestând o generozitate prost înţeleasă faţă de adversarul răpus, pe motiv că în situaţia lui vei putea să ajungi şi tu după un nou scrutin. Se pare că asistăm la o solidaritate transpartinică împotriva justiţiei, la un troc insalubru care nici măcar nu mai invocă drept scuză „interesul naţional”: declaraţia ministrului Alexandru Tănase nu sugerează o posibilă depăşire a crizei politice, prin legitimarea diverselor „adevăruri” despre tulburările din 7 aprilie. Deşi, cine ştie? Glumind amar, vom spune că Moldova a intrat în rândul lumii: cu o revoltă a tinerilor confiscată de profitori cinici, pe spinarea visătorilor şi, mai ales, a victimelor, care îşi aşteaptă în van ceasul dreptăţii.

Aviz Vă aducem la cunoştinţă că Biserica Sfântul Mare Mucenic Mina şi-a transferat temporar locaşul în capela Bisericii San Lino, în via Pineta Sacchetti 75. Biserica San Camillo di Lellis, unde ne-am aflat pâna acum, a fost închisă pentru reparaţie. Începând cu data de 13 martie, duminică, slujba Sfintei Liturghii şi Vecernia va fi celebrată în capela Bisericii San Lino, cu următorul orar: sâmbătă – Vecernia la ora 17.00 duminica – Acatist la ora 08.00, Liturghia la ora 09.00 Pentru a ajunge: de la staţia de metrou Cornelia ( Linia A) cu autobuzul nr. 994; 446; 49, patru staţii.

Pentru botezuri, cununii şi alte servicii cu programare : Părintele Iurie Hîncu tel. 328 9730030 sau Ecaterina tel. 327 1747169

Gazeta Basarabiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. Director: Olga Coptu Redactor: Jana Reniţă COLABORATORI: Oleg Chicu, Veaceslav Arapan, Oleg JOSANU, Ghenadie Ciubara Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com Editor: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | Tiraj: 3000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.


gazeta

BASARABIEI Joe Biden: „Eu şi preşedintele Obama credem în succesul Republicii Moldova“ "Statele Unite ale Americii aplaudă progresul pe care l-a făcut Moldova. Sunt aici pentru a vă felicita cu ocazia celor 20 de ani de independenţă şi să vă asigurăm de sprijinul nostru", a declarat vicepreşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, care s-a aflat pe 11 martie într-o vizită la Chişinău. "Eu o să mă întorc", a adăugat adjunctul lui Obama. Oaspetele american a fost întâmpinat de Premierul Vlad Filat, însoţit de soţia Sanda şi fiica Iustina, Ministrul de Externe Iurie Leancă, precum şi de Ambasadorul SUA la Chişinău, Asif J. Chaudhry. Cu această ocazie, centrul Chişinăului a fost blocat şi sute de oameni aşteptau să ajungă spre scuarul Teatrului de Operă şi Balet, unde Joe Biden urma să ţină un discurs. În intersecţiile de pe bulevardul Dacia sute de elevi cu steaguri ale SUA au întâmpinat cortegiul oficial, compus din circa 50 de automobile, care se îndrepta spre Reşedinţa de Stat. La Reşedinţa de Stat Joseph Biden a avut o întrevedere de o oră cu prim-ministrul Vlad Filat, la invitaţia căruia a venit în Moldova. După briefingul de presă care a urmat, convoiul oficial al vicepreşedintelui SUA a mers în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău. Mii de oameni au aşteptat să treacă de filtrele de securitate ale forţelor de ordine moldoveneşti şi americane. Au fost luate măsuri de maximă securitate în centrul Chişinăului: pe acoperişul Teatrului Naţional de Operă şi Balet erau cel puţin trei lunetişti care supravegheau scuarul. Vlad Filat a ţinut un discurs în faţa miilor de moldoveni din piaţă. Acesta a declarat că vizita oficialului american este una istorică pentru Republica Moldova. V. Filat a mulţumit SUA pentru asistenţa financiară acordată ţării noastre pe parcursul ultimilor 20 de ani. „Împărtăşim aceleaşi valori - democraţia, libertatea,

respectarea drepturilor omului, precum şi solidaritatea“, a declarat premierul Moldovei. „Moldova îţi doreşte să devină ţară membră a Uniunii Europene, urmând modelul american, precum şi a ţărilor din UE. “, a spus premierul moldovean. În continuare , vicepreşedintele american Joseph Biden s-a adresat poporului din Republica Moldova. „Statele Unite vor susţine cu hotărâre alegerea Moldovei de a merge pe calea democraţiei. Libertatea pluteşte în aer acum în întreaga lume. Mai multe naţiuni luptă în prezent pentru a trăi în libertate. Sunt la Chişinău pentru a saluta succesele voastre pe calea reformelor. Aţi demonstrat că tranziţia spre democraţie poate fi paşnică. Preşedintele Obama şi poporul american susţin eforturile Moldovei pe calea democraţiei", a declarat oficialul american. „America va susţine rezolvarea diferenduului transnistrean respectând integritatea Republicii Moldova. Viitorul Transnistriei este în cadrul Moldovei, într-o perspectivă europeană. În următorii 5 ani SUA va acorda asistenţă în valoare de 262 milioane dolari pentru dezvoltarea Moldovei. O Moldova de succes este o provocare pe care trebuie s-o abordaţi cu determinarea că puteţi reuşi. Liderii voştri sunt hotărâţi să realizeze aceste planuri. Meritaţi să fiţi în Uniunea Europeană “, a mai spus Joseph Biden. "Schimbările politice sunt dificile, reformele pot fi şi mai dificile, dar trebuie să le faceţi", a adăugat Biden în discursul său. În cadrul vizitei sale , Joseph Biden s-a mai întâlnit cu Preşedintele interimar al ţării şi Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. În cadrul acestei întrevederi, demnitarul american a purtat discuţii şi cu deputaţii Mihai Ghimpu - preşedinte PL, Vladimir Plahotniuc - primvicepreşedinte al Parlamentului, Liliana Palihovici - vicepreşedinte al Parlamentului şi Mihai Godea - deputat PLDM.

După Adevarul.md

3 Oameni noi, idei noi 16-31 martie 2011

Interviu cu preşedintele asociaţiei ANIMI, Marina Negară un spaţiu oferit de autorităţile locale? Da, colaborăm cu toate autorităţile locale, Primăria, Regiunea, Chestura, este nevoie de o colaborare cu toţii, pentru a putea oferi servicii de orice gen pentru asociaţii noştri. Acest sediu în Via Marsala 95 l-au pus la dispoziţie pentru ziua de joi, astfel încât conaţionalii noştri vor avea acces la serviciile pe care le punem la dispoziţie chiar aici, în apropierea gării Termini.

— Ce este ANIMI? ANIMI este Asociaţia Naţională a moldovenilor din Italia, fondată în ianuarie 2010 şi înregistrată în septembrie anul trecut. — Cum a venit ideea de creare a acestei asociaţii? Ideea a apărut în 2004/2005, pe când aveam o sumedeni de probleme, fară acte în regulă şi nu era nimeni să mă ajute. M-am gândit să fac ceva pentru cei ce s-ar putea afla în aceeaşi situaţie ca şi mine. În aceşti ani ani am reuşit să-mi legalizez şederea, am muncit mereu şi am făcut tot felul de munci ca să mă întreţin. Am fost colaboratoare domestică, menajeră în hotel, agent imobiliar şi multe altele. Toate aceste munci miau adus un ban, dar şi m-au ajutat să-mi fac foarte mulţi cunoscuţi. Acum, printr-o colaborare cu ei, o să reuşim să punem la dispoziţia cetăţenilor moldoveni din Italia un set de servicii.

na de altfel. — De ce la Bari? Am cunoscut un moldovean, Anatol, care a fost arestat la Bari atunci când a fost chemat pentru acte la Chestură. A fost dus într-un centru de identificare şi expulzare (CIE), adevărate închisori pline de mizerie. L-am cunoscut prin intermediul unui avocat italian, dna Rosa Guerra, care s-a ocupat de dosarul lui şi a

— Despre ce fel de servicii vorbim? ANIMI are o convenţie cu Agos, Neo Finanza, Adecco. Adecco, de exemplu, este o agenţie internaţională care oferă locuri de muncă în hotelurile din Italia, la momentul de faţă au nevoie de hamali, menajeri de etaj, personal la recepţie, munci pe care conaţionalii noştri le pot face, în plus, mai organizează şi cursuri de instruire. De asemenea, punem la dispoziţia aociaţilor un Help Center, pentru doamnele noastre care sunt maltratate, pentru femeile gravide care sunt în situaţii dificile, dar şi pentru tinerele familii care nu au un loc de trai, li se oferă o garsonieră pentru 6 luni. Ne mai ocupăm şi de recunoaşterea titlurilor de studii, în special cele de infirmieră, o profesie foarte solicitată pe piaţa italiană. Persoanele cărora li se recunoaşte titlul de studii vor fi angajate în câmpul muncii, cele care nu au studiile necesare, dar şi-ar dori să lucreze înacest domeniu, au posibilitatea să facă studii aici în Italia, gratuit.

Ziua de sâmbătă, 26 februarie 2011, a intrat în istoria comunităţii moldoveneşti printr-un eveniment care părea imposibil până nu demult – deschiderea unui oficiu consular la Brescia. Acest serviciu s-a născut graţie colaborării centrului ACLI din Brescia, care a pus la dispoziţie sediul, şi disponibilităţii dlui Nicolae Nucă, Consul General la Bologna. La realizarea acestui acord şi-a adus contribuţia şi Lilia Bicec, preşedinta Asociaţiei italo-moldovenească „Moldbrixia”. Deschiderea oficiului consular în favoarea cetăţenilor din Republicii Moldova pe teritoriul brescian este o oportunitate importantă pentru comunitate. E un mare avantaj pentru moldovenii cu reşedinţă în Brescia şi provincie de a avea acces la acest serviciu o dată la două luni, când reprezentanţii oficiului consular din Bologna vor veni să presteze servicii. Astfel se înlătură problema călătoriilor de o zi la Bologna. Pe 26 februarie, Nicolae Nucă împreună cu alţi reprezentanţi de la Consulatul din Bologna au început ziua de

om

gazeta

BASARABIEI 10% reducere la spaţiu publicitar pentru toţi clienţii noi! Reclamă pentru tine şi afacerea ta! SUNĂ ACUM: 00 39 328 2167650 sau trimite mail: gazetabasarabiei@gmail.com

.moldinit.c http://www

BIEI

BASARA Anul II (31) 0 Num. 14 embrie 201 16-30 noi

ovenilor Ziarul moldg Italia dina

zeta

BASARAB

lnit t s-a întâ Vlad Fila ma o R ora din cu diasp

http://www.m

Unitatea vine din diaspora

oldinit.com

IEI

Anul II încoace, printre De la un timp stabiliţi în ItaNum. consâng enii noştri 15 (32) solidarităţi briza unei sesizabilia se simte 1-31 dece dar puţin area multaşteptate, mbr că deştept Posibilie 2010ei lă în trecut. au venit imediDiaspor intenţia unităţii

Ziarul moldo venilor din Italia

şi ul IV al rat at după congres s-a desfăşu

care la moldoveneşti,12-14 octombrie Votul în a participanţi în perioad . Mai mulţi entul din t că evenim VenetoChişinău au remarca transparent, aa fost mai

noiembrie a 17-18 o diversit acest an a, Vlad Filat, În perioad La alegerile şi a asigurat R. Moldov Itaparlamen mai- extins ediţiile precetare anticipat Premierul vizită oficială în arabilă cu e din 28 to te incomp inistrului noiembrie, a efectua în regiunea ia prim-m dente. Veneto, au  pag. 2 lia, la invitaţ Berlusconi. În cafost deschise 4 secţii italian Silvio vizite, dl Filat a avut de vot: la Verona, Padova, drul acestei cu Silvio Berlusconi, Mestre şi Treviso. ul AfaceVeneto întrevederi i, ministr regiunea italiană este Franco Frattinal Italiei, şi Mauricu cea mai mare e şi Extern densitate Muncii rilor ul a cetăţenilor i, ministr moldoveni Republicii zio Saccon rezidenţi. Sociale al Vorbim de Politicilor o cifră ce depăşeşte Italiene. 30.000 de moldoveni, au fost toţi concetra întrevederilor protecţia ţi În cadrul aceste patru anume în ţin de oraşe sau subiecte ce în împrejurimile eni ce luabordate ilor moldov lor. r socială a cetăţenconsolidarea relaţiilo problemei  pag. 2 crează în Italia, al soluţionarea european bilaterale, -AXA, dat publicită parcursul reSondajul CBS transnistrene, Apelul liberalizarea a trezit numeşi a Moldov na trecută, ii, nemulRepublicii ţii săptămâ INIŢIATIVA rii, speculaţ vize etc. cât şi CIVICĂ gimului de roase comentaproteste. Este o istorie Berlusconi, DIN DIASPO mat suAtât Silvio RA ţumiri şi chiar obişnuit deja. Cei care au reconfir de privind situaţia Franco Frattinipentru aspiraţiile cu care ne-am pus la îndoială coreccii au inclusiv postelectorală ale Republi portul Italiei au ieşit prost investigaţii, europeană cetăţenii RM din e integrar Republica titudinea acestei că directorul CBS Moldova dar şi pentru întâlnirea cu faptului unui Moldova, pe temeiul marcant al în Italia. La Noi, cetăţenii concreat. ar fi membru care lucrează măsuri -AXA Democr R. Moldova discutat rii – Partidul aflaţi la muncă at că prima Frattini s-au intensificării cooperă a menţion partid politic va hotare,ulsuntemi peste două parlament bări, premier  pag. 3 te în vederea omice între cele profund întrebăilor a viitorulu îngrijora ţi de mersul ţii deputaţ majoritatea l hotărâre comercial-econ , s-a convenit asupra a imunită negocier răspuns la area şi acum, la început de 2011, de ministru lor scurs repede ilor iar 2010 soluţion viza anulare Anul pentru în s-a între- avut uneori fiind ajutat ţări. În context forum al oameni , şi viformarea de tot ce a fost frumos, cu grijă este orilor, nostalgie a avut şi o amintim cu PLDM unui rilor, ne coaliţiei av Negruţă ne şi judecăt liderul de ţări şi asupra premierul Vlad Filat organizării guvernar şi privim cu speranţă la ceea ce anaflat din acel moldovenilor Finanţelor, Veacesl şi Protecţiei Soui ”7 aprilie” edeîntrăirile s-a din cele două Basarabi dosarul talian al comunitatea a care vine. l, întrucât în urma de afaceri în anul cu cetăţeaşteaptă strul Muncii , prezenţi la încu vedere cu alegerilo t persona Consiliu moldo-i împreună r parinteresa pentru a discuta rii de la ce-mini lamentare Sainciuc creării unui afaceri. participat crearea din Roma, şi a anticipat guvernă ciale, Sergiu de PMAN acea zi dra- punând totodată un început e din ce priveşte în 28 din Sacconi s-a nii despre realizările noiembri le COPTU oamenilor Olga ele existen- trevedere. În ceea ment de e a.c. ministrul entelor de colaborare între ele. la proteste Discuţia cu ce ţin de migraţia despre problem are a ul angajam al unui departa ă şi în tinerii În plan politic, 2010 a înde trecut contextparcursul Chişinău, anului de soluţion unei agenţii/ at faţă ţi, solicitat matică. În Pepag. Democrmulte în semnat pentru R. Moldova un axat pe aspecte securitatea socialăa te şi perspectivele aici,tea Liberale de oră prim- stat pentru emigran IV al diasporei s-au întâmplat3 ui AIE muncă, care necesita în jumătat an, ului o le Partidul de an de răscruce, de i şi protecţi reforţei comunitatea moldoves-a precizat lor. Timp diasţi, Italia, despre întâlniri zi rezoluţia Congres 12-14 octomb r din ilor migranţ numărul a trebuit să-şi valideze exisfără îngriconsolidat, s-a ntanţilo l a vorbit a lucrător că, la emigranării nilor ă eneşti din în aceeaşi din repreze copiilor rămaşi ciubotă tenţa, iar votul cetăţenilor dininiţiativ noştri t că în ministrupe care le-a avut importan- moldov V. Filat a recunoscut particip lor de cetăţenilor în are drepturilor conveni grupuri semnificativ fost a care S-a diasporă oficiale a scă. at creşte şi numărul nou-născuItaliei şi despre ii de rând. ie 2010,tul actual, structur BRI, nu pora în cadrul fie definitiv jire părintea sens. În Italia, la Refela acest La 28 înregistrează domenii. în capitala ând noiembri urmează să răspunz în diverse ţilor moldoveni 5 septembrie, pentru cetăţen Guvernul pu- momen niciri în acest sens rendumul edinmoldovenii Cel mainuItalia at alcă, decembrie natalităţii. un boom ţa acestora un dialog direct cu Acord între şi, de fapt, Filatdin s-au împuter De menţion şi în Moldova,Cine s-ar fi gândit? prezentat altfel, Vladla ca, de noi-veniţi ilor,aceşti necesităţilor se lucrează urnele însă, toţi proiectul noului a şi Guvernul Repu-i afle cum A urmat celesămai optimiste Nici promis cetăţen adu-de vot ca niciodaile des nu s-au grăbit dornic să corespunde Moldov basarabenii deci difialeşii lor. vor întâlni tă, le pronostiul migraţie alegerile eze acuzaţii din Roma, Republicii pro- întrebăr şi nou-născuţi al Guverdestinaţie, - presupun vot nu la urnele decuri prezinte Parlamen în domeni Bineînţeles, această tot fe- se în are o altă en- blicul perfectarea ării acestei se a vrut să coment din actualul şef eau o partiR. aMoldova cultăţi în politici tul cipare cu o parti- vot din Roma şi Padova de implem blicii Italiene usturător pentru ţii au rezultat care candi- în vederea soluţion cipare atât atât de va un cum înregistra intenţionează moldoveni că de această puii d s-au ţin terminat buletinele partid acte, oponen Protocolul de urlul şi t întrebat de masivă de l PLDM, precizân să menţione ii au entele iar prezenţa masivă la vot, multe datăalianţă. Pe când,dela alegerile a, se la vot, de muncă emio participar de pe de vot... a douacord electorală, slabă la Referenlă cu număru data nului şi lider ui (docum secţii electorale Să nu e re-28 dum bleme. Cetăţen în R. Moldov secţiei de vot z că în cazul noiempeste hotarele campanie(generaţia parlamentare din de rigoare a lăsat să a fi extracomuItalia s-au din majoritate uităm că în Italia tare a Acordul ie Acordul şi Proto- dează în lista electora e corupţia ele strinrămân 322 granţi) ariile privind ţării. 6 se înţeleagă dovedit a membrii comisiei din Roma, substitu a secţiilor eze problem brie, moldovenii dincă Italia ajunşialegerilor i- va combat avea un rezultat face coment fi neîn- rale deschider delegaţie implicit, odatăZiua  pag. O şi, căpătoare, nitari soluţion mează să cetăţen electo- bine prosă rie. a ea cunoşteau început vom au bine, deja au întrecut orice aşteptare, şi ale pregătite e în 2003). deplasa în 13, secţii electorale a câte două ficient prevederile ce prevede de 29 noiemb la orele 7.00 de masivă insu- gratuit fost puse la dispoziţie la vârsta majoratului, statul S-a când ţară, dar va Codului eleccolul semnat aprilie” şi pentru desfăşura Da giovedì atât la oraşe la în anumite uşa gente din toral, au avut facă de o prezenţă de către autorităţi să COPTU ce secţiei pentru stimuMoldova se dosarul ”7 9 dicembr c peste hotare. italian nu ştie încăOlga bună a procesulu vot 16 322 rea publice o prestaţie electorale i-aale Italiei era inutilă. în si cambia, e 2010 a Republicii Italia. secţiidin le oasă şi a cele nr. care munces a salariilor mici în R. gramul electoral PLDM Roma rămâne serilocale şi, aşteptau ei, jus sanguinus Ziua pe 28 cupreni votării. au încercat, în emigranţilor Foarte mulţi respectiv, t dispo- lor două surprindere atât de noiembrie în condiţiile prinpersoadono avvio ce- luat acest sens ne. Pe laa orele exteme în votanţi criticau unele din ele nu ni exprima principiul de acordare a dat activitate abordat problem a spaţiului locativa larea reîntoarecerii la aceste întrepeste cap i testfi di care s-au pomenit, erau prevă10.30, birourilor toate aşteptăril mebrii zute pentru Silvio Berlusco a se implica activ problem conoscenza în afara electorale, a membrilo să asigure a. Ca răspuns de vot s-acât şi previziun un număr atât şti, problem Moldova, coae rilor electorale r biroudellatăţeniei italiene.secţiei care făceau şi pe cei Italiei de format italiile. Deşi era teritoriul mare de alegători. italiana, necessar lingua de tăţenilor dreptul tuturor ceo coaul a Moldov În 2010, pedă de câteva sute la aceste soluţii pentru pentru tinerii speciali , pe când nibilitatea o posomorâ cetăPremier mulţi zi unei secţii: la vot. Toate Cel ilor. fapt dă de asoi per noi mai des s-au tă cu ploaie, area mebrii acestor de cetăţeni în aceste localuri ottenere il au fost înregistrate an şi, odată cţiei drumur au plecat mol- făcut în identific luat în conformitdeciziile birouri au permesso socio-culturale cu trecerea ţeni au renunţat şidovenii nu era spamoldoîn întreaga tot ce le-a ciaţii ţiu suficient, di soggiorn transnistrean. noiembrie recontru ate cu această coadă acasătimpului, Italie au stat în puieşitdea fără a reuşi să-şi nu erau prevăzu- prevederile Codului conflictul o CE. veneşti, care acum depăşesc se îngroşa la voteri pentru vot, zilei de 17 te acoperişu electoral şi carta di soggiorn (ex frigul au stat în frig simţitor. De a permite hotărârile CEC. au îndurat care Cei În seara tul. ninsoare ri la asociaţii şi afără orele Aceste desfă40. de şurarea

http://www.moldinit.com Conflictul dintre i şi percepţi realităţi

gazeta

BASARABIEI

Ziarul moldovenilor din Italia

Anul III Num. 1 (33) 1-31 ianuarie 2011

Colind de acasă

Diaspora, între vechi şi nou

le

„Greutăţi pot fi

ăşite, Vodep t în ă ai condiţ

Test di italiano per permesso di soggiorno CE di lung o periodo

dac pasiune ” şi voinţă

ii extreme

RE

AMENTA ERI PARL brie ALEG MOLDOVA A 28 Noiem IC BL ÎN REPU

cifraLa în caz de o). 11.00 şi până ploaie, cetăţenii prenotazione corectă a procesulu mebriipentru a-şi exerciseara târziu ploaia, împreună social, Diaspora şi-a ta cudreptul active atât în plan per il secţiaşielectorală sunt trebuiau să electoral. i facă rând test implicat constituţional dat votul avviene esclusiva fost asaltată asociaţiilor care pentru a s-au pe scări, în a vota. În de exprimat Moldovenii şi-au acordând suport informaţiode mente cetăţeni- singura lor drum, alianţe. componentele fostei în condiţii online collegan în informarea activ moldonemulţumirea mol- către cetăţenilor zi de din Lazio, intens. meteorologice odihnă au dat nal şi juridic venii A în ficile alegătorii dreptul şi condiţiile al basarabene nu şi-a contenit zvâcnetu-i dovadă ca nici- legătură cu condiţiile sito www.tespen-dosidoveni, di- a îndurat crezut, a suferit şi lor despre au în plan cultural, cât şiaşteptat cizmei – la Roma, pulsul comunităţii odată de spirit ore în titaliano. dificile frig. de ploaie, ninsoare o situaţie extremă di Romania se dovedise neîncăpătoare După febra electorală, în inima în afara ţării, au aştepîn ploaie: interno.it legate străduindu-se civic - 28 285 de vot, incapacitatea şi pentru să menţină şi să şirvotării bătrâni, Aceşti cetăţeni şi a ploiţei ciobăneşti, sala Accademiei strămoşeşti, de rezultatele o affidarsi mame acest vot. persoane în secţii- giţi, nostalgici după datinile un Ba dimpotrivă, în pofida frigului de zile o lună dezamăcopii şi cultura cu tat ad A făcut o tradiţiile Italia au de- lor de a primi un număr ai programului şi pentru spectatorii mici, monstrat supăraţi şi promoveze femei însărcinat casă, „s-au depatronat la o. tru numeroşii entuziaşti- animatori obosiţi au dat alegere conştientă şi negocierilor de că Adunaţi pentru a-şi potoli dorul atât dovadă de mare finale Pe parcursul anu-e au le pasă de stat ale ţării noastre.trei-patru de a savura melodiile neamului. chibzuicâte la urmă tă. Acum e de eroism, ţară, cabinelor de alegători, lipsa de sărbătorile de iarnă şi dornici multora. ore în rând vor alianChişinău. Până că rândul suportând schimbarea moldovenilor Dacia, în lui, comunitatea toate aceste tradiţiilor încă proaspete în memoria pentru capăt suplimentare a-şi putea lor de la Chişinău politicienipână la şi noi, cei Ciobanu, vicepreşedinta asociaţiei îmbătat” din plin de evocarea greutăţi pentru ţa a fost reeditată diverse votul şi aşteaptă serbări cu exprima din cauza crizei de timp, Tatiana organizatAssomold să dea doa vadă de ( fotohotare, cu nerăbda- vot (doar trei la număr) de ajunge la urna ne-am tras Preocupată de calitatea spectacolului, să ne veselim împreună”.  pag. 4 aocazii: re să Paşti, de peste ave). de vot. maturitate 8 Martie, Sfintele se întoarcă cu seninătate că „important e urnelor suplimen şi a şi Am citit în într-o Molcele din urmă s-a resemnat afirmând împăcaţi cu gânpresa din Mol- dezamăgească acest să nu fără sărăcie, sărbătorile noastre naţionale, răsuflarea, dovănoastre lipsa buletinelo tare de vot, dova nu electoaşa cum au dul că eforturile că rat, care la Crăciun şi Revelion. următorul tre orele 20.20 r de vot - că- electorale membrii birourilor zadarnice. fost au scrutin de va avea cu la secţiile de de peste hotare Realizările asociaţiilor mult mai multe După colinde, urături şi erau suficient nu spus de emigranţi din Italia, dar şi din şi de cerut. de pregătiţi. ut la sărbători pe stil nou şi pe stil

 pag. 6

nei

Gazeta Basa

— Aveţi oficiu chiar în centrul Romei, este

Interviu realizat de Olga Coptu Februarie 2011

Servicii consulare la Brescia

— Aceste servicii le oferiţi doar la Roma? Nu, avem sediu şi la Milano, pe lângă asociaţia femeilor arabe, la Bari - pe lângă un birou de avocaţi, ca şi la Bolog-

gazeta

rămas foarte impresionată de situaţia în care se pot găsi imigranţii muncind în Italia, dar fără acte în regulă - de la o zi la alta te poţi trezi în aceste CIE. Mai sunt şi alţi moldoveni în acel centru la Bari, care au nevoie de asistenţă, în primul rând juridică, iar dna Rosa se ocupă de multe dintre aceste cazuri.

— Care sunt planurile dvs. de viitor? Idei sunt multe, vom încerca să realizăm câteva dintre ele, cred că este nevoie de un spaţiu pentru moldoveni, un logo di incontro cum zic italienii, dacă am obţine acest spaţiu, basarabenii noştri ar avea unde să se întâlnească, să realizeze diferite iniţiative, să dispună de o încăpere pentru copii cu o ludotecă, sau, pur şi simplu, să nu stea în ploaie şi vânt în zilele libere.

rabiei mul

ţum

muncă cu primirea cetăţenilor moldoveni la Brescia. Pe parcursul acestei zile, în sala de aşteptare s-a vorbit mult româneşte, creându-se o atmosferă degajată. Mulţi moldoveni au venit, pur şi simplu, să obţină răspunsuri la întrebările care-i frământa. Iar angajaţii consulari au avut posibilitatea să discute cu cetăţenii, să le înţeleagă problemele şi să stabilească tipurile de servicii solicitate. Majoritatea dintre cei veniţi erau interesaţi de perfectarea unor procuri, acte notariale, documente pentru recunoaşterea permisului moldovenesc de conducere auto în Italia, includerea fotografiilor copiilor în permisul di şedere. Dl Nicolae Nucă a subliniat că la Brescia s-a deschis pentru prima dată un astfel de serviciu consular teritorial, care este şi un test general pentru a identifica care sunt problemele stringente ale moldovenilor stabiliţi în Italia. Domnia Sa a mai anunţat că pe viitor intenţionează să deschidă servicii asemănătoare

la Milano şi Torino, unde este cel mai mare contigent de moldoveni emigraţi. Şi persoanele care au apelat la serviciile consulatului şi-au exprimat satisfacţia. Valentina Bostan a dorit să sublinieze că a rămas plăcut surprinsă de rapiditatea prestării serviciilor, de disponibilitatea si simplitatea dlui Nicolae Nucă. Sergiu Covali, care a venit împreună cu soţia pentru includerea numelui copilului lor în paşaport, a remarcat: „Mulţumită acestui serviciu, nu sunt nevoit să mă deplasez la Bologna cu copil mic şi să pierd o zi de muncă”. Roberto Rossini, Preşedintele ACLI provincial din Brescia, consideră că această iniţiativă trebuie preluată şi de alte state, ai căror cetăţeni au emigrat pe teritoriul brescian. La 30 aprilie lucrătorii de la Consulatul General din Bologna vor reveni din nou la Brescia pentru prestarea serviciilor consulare pentru moldovenii emigraţi.


4

gazeta

BASARABIEI

16-31 martie 2011

OPINII:

Ţară-avem și noi sub soare... G

azeta Basarabiei” este o publicaţie care apare în Italia datorită efortului a două inimoase moldovence: Olga Coptu şi Jana Reniţă. În ultimul număr al acestui ziar am citit articolul „Ucidem cuvântul Ţară?!”, semnat de Eugenia Bulat, o poetă din Republica Moldova care se află de mai mulţi ani la Veneţia. Articolul dat încearcă să valideze strania idee că nu ar trebui în nici un caz să folosim cuvântul ţară cu referire la Republica Moldova. Ţară pentru noi ar trebui să fie doar Ţara-Mamă România, din munţii încărcaţi de molid ai căreia autoarea declară că a admirat cum

respiră spre cer însuşi Zeus. Articolul Eugeniei Bulat ia în derâdere Republica Moldova, considerând-o nici mai mult nici mai puţin o provincie schilodită, şi aminteşte cum pe timpurile URSS exista o distincţie formală dintre cuvântul ţară şi cuvântul republică. Adevărat, în acea vreme cuvântul ţară era utilizat pentru a denumi URSS-ul cel mare, cuvântul republică – pentru patria cea mică, Moldova, de exemplu. Atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, s-au rătăcit şi cuvintele: unde este ţara? Moldova nu mai este republică unională!..

Marzolino sărbătoarea Mărţişorului la Roma Mii de mărţişoare au fost dăruite la Teatrul Tenda a Strisce din Roma. S-a întâmplat duminică, 6 martie, când romanii au fost invitaţi să cunoască îndeaproape sărbătoarea Mărţişorului. ARI (Asociaţia Românilor din Italia) a distribuit începând din 1 Martie zeci de mii de mărţişoare pe teritoriul Romei, iar în prima duminică a lui martie a organizat tradiţionalul concert ”Marzolino”, concert-spectacol cu ocazia Mărţişorului. În prima parte a programului au fost prezentate peliculele ”Italiencele”şi ”Francesca”, ca parte a Festivalului Filmului Românesc. După care a urmat concertul cu participarea oaspeţilor din România: Corina Chiriac, Andrei Păunescu, Benone Sinulescu, Vacanţa Muzicală, Ionica Stan şi Maria Crăciun, care s-a clasat pe locul trei la Sanremo Junior. Lavinia Şandru, actriţă şi membră a Partidului Iniţiativa Naţională, a condus programul, iar Ramona Bădescu, actriţă, cântăreaţă şi consilier municipal în Roma, a intrepretat câteva melodii care au pus pe jar sala, printre care Săraca inima me. Puii de români- noii italieni au învăţat de la Corina Chiriac mişcările din Raţa, cu care au crescut multe generaţii. Asociaţia basarabeană Dacia, înfrăţită cu ARI, a participat cu două piese în interpretarea tinerei Isabelle Haile. Un eveniment frumos, cu o participare extraordinară a artiştilor din România şi care înregistrează an de an tot mai mulţi spectatori. Au fost invitate la acest eveniment autorităţile publice locale, care au venit să confirme susţinerea lor în favoare integrării progresive a românilor în peninsulă şi să vorbească despre importanţa dialogului intercultural. Olga Coptu

Între timp Moldova s-a declarat ţară. Dar o chema Republica Moldova. În această hilară situaţie, dat fiind faptul că românismul basarabean făcea paşi de gigant, a apărut trend-ul de a zice ţară României. „Am făcut o frumoasă călătorie în ţară... Copiii noştri fac studii în ţară” - ziceau snobii basarabeni. Mă rog, aveau tot dreptul şi ar fi fost foarte frumos ca „ţara mea de glorii, ţara mea de dor” să aibă hotarul estic pe Nistru.

N

umai că visul nu corespunde de regulă cu realitatea. Iar realitatea ne arată că Republica Moldova mai are de parcurs drumuri lungi şi grele până a ajunge fie la unirea cu România, fie la integrarea europeană. Cu atât mai mult că reprezentanţii clasei politice moldoveneşti, oricare ar fi culoarea lor politică, nu au de gând să renunţe la posturi şi privilegii nici morţi! Ca să nu umblăm prea departe, iată cuvintele celui mai „român” dintre oamenii noştri politici, Mihai Ghimpu, care a declarat pentru ziarul rusesc „Komsomolskaia pravda”: „Când noi vorbim despre limba română, nu trebuie să înţelegem că Moldova se va uni cu România. E un bluf. Unirea cu România nu va avea loc niciodată! În timpul ultimei vizite a lui Băsescu a devenit clar că noi niciodată nu vom fi în componenţa României. Moldova este un stat independent. Speculaţia privind unirea cu România trebuie pusă undeva mai departe, în sicriu. Astăzi trebuie să ne ocupăm de economie şi să punem punct acestor speculaţii.”...Vedeţi, doamnă Bulat? Preşedintele Băsescu i-a explicat domnului Ghimpu şi domnul Ghimpu a înţeles şi a spus-o ruşilor şi la toată lumea: Moldova este un stat independent. Opţiunea pentru statalitatea şi independenţa noastră este majoritară în societatea moldovenească. Nouă, intelectualilor, acest lucru

poate să ne placă sau să nu ne placă. Dar este un dat de fapt. Clasa politică şi poporul vor independenţă! Iar Vox populi, vox dei! În faţa acestei uniuni de granit dintre clasa politică şi popor intelectualii unionişti, din păcate, nu sunt decât o slabă minoritate, care pare să vrea unirea din motive strict egoiste: aşa cum această minoritate trăieşte din vânzarea unor produse confecţionate din cuvintele limbii române, unirea ar lărgi în mod considerabil piaţa de desfacere a muncii ei. Dumneavoastră, stimată doamnă, faceţi parte din această minoritate. Iar divagaţiile pe care le semnaţi în „Gazeta Basarabiei” nu sunt decât un moft. Un moft de intelectual departe de popor, care tratează poporul cu dispreţ. Şi e ca şi cum ai zice în ton cu boierul Moţoc: Măria ta, pune să deie cu tunurile în ei, că sânt nişte proşti. Şi nu doresc Unirea. După opinia dumneavoastră, ţara proştilor ăstora, Republica Moldova, nici nu merită să fie numită ţară. Cuvântul ţară e prea nobil ca să-l aplici unei creaţii aşa de nătânge ca Republica Moldova. Ziceţi-i republicuţă, ziceţi-i bantustan, dar nu ţară! Cam asta intenţionaţi să spuneţi, nu-i aşa?

E

i bine, cu toate că puţin îmi pasă şi de vox populi, şi de vox dei, fiind eu un liber cugetător, voi zice totuşi că Republica Moldova nu merită cinismul cu care o trataţi. E drept, ţara noastră nu are un scop divin în istorie, nu are de apărat o limbă, o cultură originală. Le apără foarte bine România, aceste comori. Suntem, după cum am şi scris odată în ziarul „Il Foglio”, „un paese senza capo ne coda”, o ţară fără un rost deosebit în lume, care satisface în primul rând dorinţa de putere a unei pături suprapuse. Şi totuşi. Unicul lucru care ar putea să dea un

sens clar ţării Republica Moldova e că omului obişnuit, cetăţeanului ordinar puţin îi pasă de raţiunile existenţei statului în care trăieşte. Nu-i pasă de gloria militară a strămoşilor! Nici de valorile inestimabile găzduite de muzee. Nici de puritatea limbii. Cetăţeanul obişnuit nu e foarte receptiv la frumuseţea piramidelor, la gloria nepieritoare a lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Uitaţi-vă cum o părăsesc egiptenii pe Nefertiti şi cum se îndepărtează românii de Mănăstirea Putna! Cetăţeanul obişnuit vrea să aibă un loc de muncă, o bucată de pâine pe masă, vrea pace, vrea să-şi cultive florile în grădină şi dragostea în patul conjugal; da, asta vrea. Şi dacă un stat îi oferă cetăţeanului său un minim de ordine şi de bunăstare, atunci acest stat este bun chiar dacă nu are munţi cu molizi prin care se plimbă Zeus. Poate fi Moldova un astfel de stat bun? Păi de ce nu? Iată, odioşii comunişti au fost înlăturaţi de la putere, lucrurile par să se îmbunătăţească. Şi nu face nimic dacă muzeele sunt încă goale, dacă laureaţii premiului Nobel întârzie să se nască, dacă Naţiunea, adică acea inconfundabilă amprentă pe care o vezi pe chipul oricărui membru al naţiunilor mai bătrâne, încă nu a apărut şi pe chipul cetăţeanului nostru. Cu timpul le vom avea pe toate. Şi apoi, nu vă pare că, exprimând acest magistral dispreţ faţă de statul Republica Moldova, aţi putea să vă atrageţi inimiciţia nu numai a aşa-zişilor statalişti moldoveni, dar şi a personalităţilor distincte ale diasporei, care, la ultimul congres al acesteia, au fost decoraţi cu înalte distincţii ale statului Republica Moldova? Sunt sigur că Vitalie Ciobanu, Iurie Bojoncă, Olga Coptu şi alţi laureaţi ai acestor premii nu vor permite ca onoarea

ţării care i-a decorat să fie călcată în picioare. Au fost decoraţi ca să-şi apere ţara, dar nu să-i aplaude pe detractorii ei, nu-i aşa? Atunci când trenul unirii a plecat din gară nu ne rămâne decât să ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm de lucru. Suntem o provincie săracă şi nenorocită?! Ba bine că nu! Suntem o ţară independentă şi suverană! Avem chiar şi autonomia fiscală pe care aici în Italia o visează Liga Nordului şi Bossi! Plouă peste noi împrumuturile marilor organisme financiare ale lumii! Plouă peste Moldova cu banii diasporei! Suntem un popor de bine de rău cult, nu analfabet, nu prizonier al unui fundamentalism religios păgubos, suntem un popor umblat prin lume, cu o vastă experienţă. Şi noi să ne lamentăm?! Ruşine! E o ruşine să ai independenţa şi suveranitatea, care sunt darurile supreme pe care le poate avea un pământ, şi să-ţi baţi joc de aceste daruri. E ca şi cum ai recunoaşte că nu eşti în stare de nimic. Că nu te poţi conduce pe tine însuţi. Că ai dat faliment.

I

ndependenţa ţării noastre Republica Moldova este, mai mult decât o biruinţă a prezentului, o provocare a viitorului. Să dovedim că suntem în stare să rezolvăm marile noastre probleme, să creăm un stat european modern. Să facem aşa ca nimeni să nu mai aibă crame ca ale noastre, livezi de meri, de nuci, de pruni ca ale noastre. Să vină turiştii în agroturismele noastre la vin şi plăcinte, să creăm o industrie care să exporte în toată lumea produse moldoveneşti de excelenţă. Să ne învăţăm a zâmbi deschis aşa cum o fac italienii. Iată provocările Ţării noastre Republica Moldova. Să le acceptăm. Şi poate că într-o bună zi vine Zeus şi la Chişinău. Victor Druţă


gazeta

BASARABIEI

16-31 martie 2011

5

“Mărţişoare pentru mame”

L

a 27 februarie, în incinta Accademiei della Romania din Roma, Asociaţia “Primavera della Romania” în colaborare cu Asociaţia “Dacia” a prezentat un concert dedicat sărbătorilor primăverii. Surpriza evenimentului au fost copiii români care frecventează cursul de Limbă si Cultură Româna din Regiunea Lazio, profesor Ileana Luduşan şi copiii basarabeni care fac parte din grupul folcloric “Arţăraş”, conducător artistic Lidia Bolfosu. Au fost recitate poezii dedicate mamei, fragmente din folclorul românesc, au răsunat cântece populare româneşti din Republica Moldova în înterpretarea grupului “Arţăraş”. Spectatorii au avut plăcerea s-o asculte cu piese noi pe tânăra solistă Isabelle Haile. Mamele prezente în sală au primit în dar mărţişoare de la copii, la fel 120 de mărţişoare au fost oferite oaspeţilor prezenţi in sala de către Asociaţia Românilor din Italia (ARI), preşedinte Eugen Terteleac, înfrăţită cu Asociaţia “Dacia”. Pentru oaspetii italieni s-a făcut o relatare în limba italiană despre semnificaţia sărbătorii Mărţişor în România şi Republica Moldova. După concert oaspeţii s-au delectat cu bucatele pregătite de către doamna Ileana Luduşan, preşedinta Asociaţiei “Primavera della Romania” şi dulciurile

basarabeni, s-ar constata că din Republica Moldova este prezentat doar folclorul românesc sau moldovenesc. Am observat tendinţa în Italia de a situa cât mai departe unul de altul standurile reprezentative ale României şi R. Moldova pe parcursul manifestaţiilor interculturale, motivul acestei disocieri atente fiind teama de confuzie. E greu să nu ne confunzi, mai ales atunci când ieşim cu aceeaşi colindă, cum ni s-a întâmplat anul trecut de Crăciun. La manifestaţia de la Cisterna (LT) “I sapori del mondo”

Mărţişor la Torino

Sono qui A Laura Rainieri Sono qui in questa riga, non so se mi vedi, Sono qui per non svanire come un’ombra o la nebbia, Sono qui per non essere solo una donna meccanica, Badante servile della Vecchia Europa Che sparisce ogni volta finito il comune accordo, Si dissolve nel profondo di una ferita, In un salto che provoca la frattura dell’anima Ormai guarita da un sogno sublime … Sono qui per dirti che cerco disperatamente Una via d’uscita dall’ennesimo annientamento, Verso un’amplificazione del mio essere Che pian piano comincia ad avere i tratti del volto Di una nuova, giovane Europa. oferite de magazinul “La strada”, sponsorul principal al evenimentului. Din partea Ambasadei României la eveniment a fost prezent domnul George Bologan, responsabil pentru politica culturală şi relaţiile cu comunitatea românilor, care şi-a exprimat gratitudinea faţă de organizatorii evenimentului.

A

m ţinut să ducem mesajul unităţii spirituale a românilor de pretutindeni. De ani de zile încercăm să creăm spaţii comune, pentru a duce în Europa adevărul despre rădăcinile noastre latine şi apartenenţa la cultura europeană. Dacă s-ar face un studiu al tuturor scenelor europene unde sunt prezenţi emigrantii

Primăvară din inima Moldovei „Scandal în vămile României” - titrau ziarele din R. Moldova: lactatele, vinul şi alte produse alimentare nu vor mai face cale spre Italia. Când colo, în acest week-end multe doamne şi domnişoare au fost plăcut surprinse de gentlemenii basarabeni. Este vorba despre şoferii de pe rutele Moldova-Italia, cel puţin la Roma asta a fost regula, mergi la microbuzul cu care eşti obişnuită să trimiţi un colet acasă, iar patronul acestuia de întâmpină cu o garoafă, lalea sau alte floricele din ţară. Ce noroc că florile nu au fost sechestrate prin vămi! Moldovencele orgolioase de tradiţiile noastre, cu mărţişoare în piept (la fel dăruite de către cavalerii noştri de la microbuze) şi cu flori de primăvară în mână se plimbau prin zona Termini bucurânduse de o zi cu soare după o întreagă săptămână de ploi. Să ne trăiască bărbaţii adevăraţi care au adus primăvara din inima Moldovei până la noi. Olga Coptu

din 20 martie România va fi alături de Kenya, iar R. Moldova alături de Cuba, situate cât mai departe una de alta. In sala Accademiei di Romania eram alături, am împărţit şi mărţişoare cumpărate de la Tor di Valle, aduse din R. Moldova, care erau mai bogate în ornamente decât cele dăruite de Eugen Terteleac, dorind parcă să compenseze dezavantajele mărţişoarelor rămase în afara Europei. Eram împreună şi ca o mărturie a prezenţei noastre vii în Italia, prezenţa persoanelor ce nu dispar ca personajele cărţii “Badante sisignora” de Laura Rainieri, pe care scriitoarea le descrie foarte detaliat, concluzia fiind aproape de fiecare dată: ”Non si seppe più nulla, dissolta come ombra o la nebbia”. De altfel, i-am şi răspuns cu o mică dedicaţie, care este şi mărţişorul virtual ce vreau să-l dedic tuturor mamelor ce se sacrifică pentru viitor. Tatiana Ciobanu

Duminică, 6 martie, asociaţiile Basarabia şi Frăţia au reuşit să umple sala Teatrului San Giuseppe, cu 400 de locuri, la cea de a 3-a ediţie a Mărţişorului din Torino. A devenit o tradiţie frumoasă să promovăm şi aici, pe pamânt străin, acest eveniment important care se organizează în fiecare an, la inceputul lunii martie, în Republica Moldova. Pentru trei ore oaspeţii din sală – români, basarabeni, ruşi, italieni, latinoamericani şi alţii – au avut plăcerea să urmărească în cadrul spectacolului artişti originari din diferite părţi ale lumii, dar care locuiesc la Torino. Suntem toţi străini aici, am plecat de pe pământurile natale îndemnaţi de situaţia insuportabilă din ţările de unde venim, însă dragostea faţă de ţară, cu fiecare an ce trece, devine tot mai puternică. Acum, după mulţi ani de străinatate, simţim adevărata nostalgie de casă, de pamântul natal, de tot ce am lăsat acolo. Şi tocmai nostalgia nu ne lasă indiferenţi, fiindcă avem o enormă dorinţă să demonstrăm lumii întregi că avem şi noi lucruri frumoase şi

Stimaţi enoriaşi, Parohia Acoperământul Maicii Domnului (14 octombrie) Vă invită să participaţi în fiecare duminică la serviciul divin Biserica : Chiesa San Gaetano, via Tuscania nr.12, in apropierea intersectiei Corso di Francia şi Cassia Nuova e-mail: roma10@mitropolia.eu Preot Ion Chilaru tel. 0039 320 2170108

nu uităm tradiţiile, dansul şi cântecul popular. Spectacolul a fost deschis cu un balet clasic, prezentat de balerina Virginia Grăjdieru, care de mai mulţi ani studiază dansul clasic la Torino. Au continuat tineri interpreţi din grupul „Giovani Talenti”, care de un an de zile activează în cadrul asociaţiei şi reuneşte copii talentaţi. După care grupul de dans latino-american de la asociaţia „America Unida” a interpretat două dansuri populare de pe meleagurile lor. Maestrul în dans orietal Aziza, câştigătoare a unor premii importante la mai multe festivaluri, ne-a onorat cu prezenţa sa şi a demonstrat o adevarată măiestrie în acest gen de dans. Copiii de la şcoala rusă „Ivan Turghenev” din Torino au venit cu un dans folcloric rus. Ca întodeauna, interpreta Ina Popov de la grupul Pro-Art a reuşit să captiveze sala cu minunata-i voce şi cu măiestria de a cânta la saxofon. Tânărul Evans Safa, din Ghana, Africa, care visează să devină mare interpret, a venit cu o melodie compusă de el „Un'altra opportunità”. Cu două melodii folclorice au participat băieţii din grupul argentin „Tilcara”. Grupul muzical „Amurg” a interpretat două melodii de pe meleagurile noastre. Însă protagoniştii acestui spectacol au fost tinerii din grupul „Hora Basarabiei” –junior, care au ridicat sala în picioare cu dansurile populare „Hora din Moldova”, dupa melodia lui Nelly Ciobanu, „Cosarul”, după coregrafia regretatutui Ion Ungureanu şi, desigur , „Dansul bulgăresc ” care a avut un succes enorm. Părinţii dansatorilor, care erau printre spectatori,

au rămas surprinşi şi ei, fiindcă nu se aşteptau la un asemenea succes. I-a surprins pe toţi Maria Notario, o fetiţă cu tată italian şi mamă marocană, care s-a integrat de minune în acest grup de tineri şi care cu mândrie îmbraca costumul nostru naţional şi dansează dansul popular românesc! Datoria şi scopul nostru este anume acesta, să cultivăm în sufletul tinerilor dragostea şi respectul faţă de ţara de unde vin şi aceste exemple ne demonstrează că reuşim. Desigur, decorul scenei şi costumele dansatorilor au contribuit la succesul acestui spectacol. Cu părere de rău, promisiunea Partidului Democrat din Moldova a rămas în vânt, în campania electorală ne-au promis pentru grupul „Hora Basarabiei” şase costume naţionale, însa cum s-au terminat alegerile, au murit şi promisiunile. Mulţumim din suflet dnei Aurelia Mirita, preşedinta asociaţiei italo-română Frăţia, împreună cu care am organizat evenimentul şi care ne găzduieşte în sediul lor şi ne-a ajutat să găsim sponsori pentru încălţămintea şi costumele dansatorilor. La fel, mulţumim tuturor sponsorilor: Federaţia Casa Puglia, Digi Mobil, Smith&Smith, agenţia de servicii Ro Document Express, Măcelăria Daniela şi Costel, Iulian Francu, PD-L Italia, preşedinte Costel Buliman, agenţia agricolă Argenti&figli, ziarul Ora României, şi Lumea Româna, care au publicizat evenimentul, şi desigur magazinul La Miette, care a prezentat patru colecţii de rochii de seară şi a oferit rochii pentru participanţii la spectacol. Larisa Olărescu


6

gazeta

BASARABIEI

16-31 martie 2011

ATTUALITA’ ITALIA Îndrumar pentru asociaţii: Condiţia şi rolul membrilor în asociaţie În cadrul proiectului Centrul Pro-Diaspora MODOVA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asociaţiile moldovenilor din Italia, intenţionăm să publicăm o serie de articole cu obiectivul de a oferi asistenţă asociaţiilor diasporei şi grupurilor de iniţiativă referitor la crearea, activitatea si consolidarea capacităţilor instituţionale a lor. Revenim în acest număr cu descrierea condiţiei de membru într-o asociaţie. Drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile membrilor O asociaţie este deschisă pentru toţi cei interesaţi de realizarea obiectivelor comune şi orice persoană care împărtăşeşte spiritul si idealul grupului poate adera la ea pentru un timp nedeterminat. În privinţa drepturilor şi obligaţiunilor membrilor, legea nu prevede nici o diferenţă de tratament şi acest lucru trebuie să fie indicat in statutul asociaţiei. Fiecare membru are dreptul să participe şi să voteze la şedinţe, să participe efectiv la viaţa asociaţiei sau să ocupe o funcţie, să aibă acces la actele referitoare la gestionare, să demisioneze din asociaţie. Asociatul este obligat să respecte normele statutare, să achite taxa de membru si să respecte deciziile adunărilor. Responsabilităţile membrilor sunt cu caracter civil, tributar – administrativ şi penal. De datoriile asociaţiei răspunde

in primul rând insăşi asociaţia cu fondul comun, personal membrii care au făcut aceste datorii în numele asociaţiei. Sancţiunea administrativă referitoare la relaţiile fiscale se răsfrânge asupra persoanei care a comis infracţiunea. Nu există răspundere penală a asociaţiei, ci doar a persoanei care a comis infracţiunea. Tipurile de membri Membrii unei asociaţii pot fi împărţiţi conform statutului în diferite categorii. Pot fi membri ordinari (din această categorie fac parte şi fondatorii), care sunt implicaţi activ în organizarea şi gestiunea asociaţiei. Ei au drept de vot şi dreptul de a fi aleşi în funcţiile sociale. Membrii susţinători nu participă activ la viaţa asociaţiei, ci se limitează doar la spijinirea scopurilor acesteia prin suport economic sau material. O altă categorie de membri sunt cei onorifici. Aceste persoane nu sunt obligate să respecte regulile de participare la viaţa asociaţiei, dar sunt admise pentru merite deosebite. Condiţiile admiterii şi încetării calităţii de membru Statutul asociaţiei trebuie sa prevadă condiţiile pentru admiterea membrilor. Este normal ca aceste condiţii să nu exprime doar voinţa membrilor fondatori, ci să se bazeze pe principii democratice,

iar asociaţia să fie deschisă tuturor celor care respectă statutul. Cererea de aderare la asociaţie se face în formă scrisă şi este acceptată sau respinsă motivat de către Consiliul Director. Noul asociat este înscris în registrul membrilor şi trebuie să achite taxa anuală. Un membru încetează relaţia cu asociaţia în patru cazuri: retragere, decădere din drepturi, excludere şi deces. Membrul se poate retrage din asociatie atunci când doreşte, cu condiţia ca să comunice acest lucru în scris. Decăderea din drepturi se face prin decizia Adunării şi la propunerea Consiliului Director în cazul când asociatul manifestă un comportament ce contravine statutului. De asemenea, asociatul poate să decadă din drepturi şi în cazul neachitării cotizaţiei de membru sau din cauza neparticipării la adunările asociaţilor. Excluderea din motive temeinice este decisă de organul executiv atunci când membrul aduce prejudicii grave (chiar şi morale) asociaţiei, instigând la dezbinări în cadrul grupului, sau desfaşoară activităţi ce contravin scopurilor sociale. Membrul exclus are dreptul să contesteze decizia in judecată în termen de şase luni după notificarea deciziei. Odată cu decesul asociatului se încheie de asemenea şi raportul asociativ. Oleg JOSANU Coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora Moldova (Asociatia AMICI)

Reîntregirea familiei un obiectiv al multor moldoveni din Italia Ghid oferit de asociaţia AMICI Unul din obiectivele asociaţiei A.M.I.C.I. este contribuţia activă la integrarea conaţionalilor noştri în Italia. În această ordine de idei, propunem atenţiei dvs. câteva întâlniri pe paginile ziarului, cu scopul de a familiariza cititorul cu procedura reîntregirii familiei în Italia. Vom dezvălui detaliat cerinţele, instituţiile competente şi documentele necesare pentru reîntregirea familiei. De asemenea, vom prezenta unele modele de certificate obligatorii şi, reieşind din faptul că numărul copiilor moldoveni în Italia creşte în ultimii ani datorită reîntregirii familiale, vom dedica spaţiu şi modalităţii de înscriere a copiilor la şcoală. Pentru consultaţii şi precizări, cei interesaţi pot scrie la adresa electronică a asociaţiei: asociaţia.amici@ libero.it . Ce este reîntregirea familiei Reîntregirea familiei este posibilitatea pentru imigranţii prezenţi în Italia de a exercita dreptul la o familie integră, drept revendicat atât de legislaţia internaţională, cât şi de cea naţională: art. 29 Dlgs 286/98, art. 9 si art.10/1 din Convenţia privind Drepturile Copilului. Cine poate solicita reîntregirea familiei Cetăţeanul străin, în posesia unui permis de şedere eliberat pentru muncă, studii, azil, protecţie subsidiară, umanitară sau pe motive religioase, poate exercita dreptul la unitatea familiei. Reîntregirea familiei se solicită pentru: • Soţ/soţie neseparaţi legal. • Copiii minori (inclusiv ai soţului/ soţiei sau născuţi

în afara căsătoriei) cu condiţia ca celălalt părinte, dacă este cazul, să dea consimţământul. • Copiii majori în întreţinere sau invalizi total. • Părinţi în întreţinere, care nu au alţi copii în ţara de origine, sau părinţi cu o vârstă de peste 65 ani, în cazul în care copii rămaşi acasă nu sunt în stare să-i sprijine din grave motive de sănătate. Pentru reîntregirea familiei trebuie să dispuneţi de: • o locuinţă, care respectă standardele igienice sanitare, fapt demostrat prin intermediul unui certificat cadastral al locuinţei (certificato di idoneità dell’abitazione) eliberat de către autorităţile municipale. • un venit minim anual, nu mai mic de valoarea anuală a alocaţieie sociale (în 2010 egal cu 5,349.89 € pe an) pentru o persoană şi majorat cu jumătate din suma ei (€ 2,674.95) pentru fiecare familiar reunit. Procedura prevede 4 etape importante 1. Depunerea telematică a cererii de reîntregire a familiei Cererea trebuie să fie transmisă electronic prin intermediul asociaţiilor de categorie (Acli, Anolf, etc.) sau individual. Sistemul răspunde cu o notificare despre primirea cererii, cu data şi ora de acceptare. Urmează convocarea în scris din partea Ghişeului Unic pentru Imigrare (Sportello Unico per l’Immigrazione). 2. Cererea autorizaţiei pentru angajare (nulla osta per lavoro) de la Ghişeul Unic pentru Imigrare a Prefecturii Aici se prezintă copia documentelor în două exemplare şi se eliberează o copie ştampilată a documentelor. Acceptarea cererii nu este neapărat o confirmare a eliberării autorizaţiei pentru an-

gajare. Perioada de aşteptare a răspunsului este de până la 6 luni. 3. Cererea vizei de intrare Viza de intrare se solicită la Ambasada italiană din ţara de origine. Vor fi prezentate paşaportul pentru călătorie în străinătate, „nulla osta per lavoro” şi actele care să ateste legătura de rudenie. Aceste acte trebuie să fie legalizate, traduse şi apostilate. Actele sunt: • pentru reîntregire cu soţ/ soţie - certificat de căsătorie • pentru reîntregirea copiilor minori - certificat de naştere • pentru reîntregirea copiilor majori - certificat de naştere şi certificat medical care demonstrează imposibilitatea copilului de a se întreţine Timp de 30 zile Ambasada Italiei eliberează viza de intrare pentru reîntregirea familiei. 4. Intrarea in Italia În termen de 48 ore de la intrarea rudei în Italia, trebuie să depuneti o declaraţie de ospitalitate la cea mai apropiată secţie de poliţie şi să păstraţi o copie. În termen de 8 zile de la intrare trebuie să comunicaţi (chiar şi prin fax) la Ghişeul Unic pentru Imigrare sosirea rudei şi să aşteptaţi convocarea. În momentul convocării la Ghişeul Unic pentru Imigrare se comunică eventualele schimbări de domiciliu. Aici veţi primi un plic cu un formular de completat. Odată completat formularul, plicul trebuie trimis de la oficiul poştal, care vă eliberează o chitanţă ( ricevuta) cu două cifre de identificare personală (user id şi password), prin intermediul cărora se verifică cererea pentru permisul de şedere pe site-ul www.portaleimmigrazione.it. Urmează convocarea la Chestură pentru a lăsa amprentele digitale şi a primi permisul de şedere. va urma… Oleg Josanu

Acquisto casa, condizioni difficili per gli stranieri Stando alla recente analisi compiuta dall’Istat sul rapporto tra i cittadini stranieri e il mercato immobiliare italiano, le famiglie non italiane abiterebbero mediamente in condizioni di sovraffollamento più gravose rispetto ai nuclei formati interamente da cittadini italiani. Una distanza qualitativa – quella tra italiani e stranieri – che si fa più netta

per quelle famiglie che vivono in case in affitto, con contratto di locazione regolare. L’Istat sostiene infatti che le famiglie composte da cittadini stranieri, che vivono in condizioni di sostanziale sovraffollamento, sarebbero 14,9 su 100, contro una media che per le famiglie interamente composte da cittadini italiani si fermerebbero a quo-

ta 4,7 su 100. Nelle grandi città, la situazione è ancora più difficile, visto e considerato che la percentuale sale dal 14,9% al 15,5%. La proporzione subisce infine un ulteriore incremento, oltre i 16 punti percentuali, per quelle famiglie che vivono con un contratto di affitto. Fonte: mutui.it


gazeta

BASARABIEI Realităţi din Italia Toată lumea se întreabă, de ce femeile noastre decid să-şi lege soarta de un bărbat italian ….Am formulat 10 întrebări pentru moldovencele căsătorite cu italieni. Unele dintre ele ne-au trimis deja răspunsurile, pe care le vom publica începând cu această ediţie a ziarului. Astăzi vă prezentăm răspunsurile Veronicăi, 40 ani. Cei care doresc să comenteze sau să răspundă la întrebări povestindu-ne propria experienţă, sunt invitaţi să o facă la adresa noastră e-mail sau pe site-ul www.moldinit.com. 1) - De ce ai ales un italian, şi nu un moldovean? - Pentru mine n-a fost o chestie de alegere între moldovean şi italian: pur şi simplu am dorit întotdeauna să-mi petrec viaţa asta deloc uşoară alături de un bărbat care să-mi ofere siguranţă, să mă simt protejată, respectată şi să am încredere în el. Soarta a vrut să întâlnesc aceste calităţi într-un italian, dar putea fi de orice altă naţionalitate. 2) - De cât timp sunteţi împreună? - De aproape patru ani. 3) - Ai mai fost căsătorită cu un moldovean anterior? - Aceasta e prima casătorie şi, sper, unica. 4) - Ce au italienii şi le lipseşte moldovenilor? - Cred că au mai mult respect faţă de femeie. 5) - Ce le lipseşte italienilor şi ai văzut la moldoveni? - Faptul că nu-i moldovean: nu are simţul de rudenie, nu vorbeşte limba ta, nu apreciază cântecele, dansurile noastre în măsura, cum le simţim noi: "Moldovenii când se strâng, la un colţ de masă plâng, la alt colţ de masă cântă"... 6) - Viaţa ta a devenit mai uşoară de când stai împreună cu un italian? - Da, cu mult. Privesc spre viitor mai liniştită. 7) - Perechea ta merge des în Moldova? - Rar, aş vrea să plec mai des, dar din păcate nu mă mai aşteaptă nimeni la poartă... 8) - Ai copii din căsătorii anterioare, ce atidudine are faţă de copiii tăi din alte căsătorii? - Nu am copii. 9) - Ce atitudine au rudele lui faţă de tine? - Foarte bună, din primul moment m-au făcut să mă simt parte din familie. 10) - Eşti fericită? - Niciodată n-am fost mai fericită de cum mă simt acum. Unica picătură de tristeţe e gândul la casa mea din Moldova şi faptul că părinţii mei nu pot să se bucure pentru mine.

16-31 martie 2011

Eurovision: ce cunoaştem despre el? Cel mai mare concurs european de cântec, fondat în 1956 din iniţiativa societăţii EBU (European Broadcasting Union), uneşte televiziunile publice europene pentru a promova uniunea între popoare şi naţiuni dincolo de barierele lingvistice, culturale şi religioase. Fondatorii concursului s-au inspirat de la Festivalul din Sanremo, apărut cu cinci ani înainte, însă Eurovision Song Contest a evoluat an după an, diferenţiindu-se tot mai mult de festivalul italian. La concurs pot participa toate ţările, a căror televiziune publică e asociată la EBU. Formal participarea este extinsă pentru toată Europa, însă participă şi câteva ţări din largul mediteranean ca Israel, Turcia, Maroc şi din zona asiatică a ţărilor ex-sovietice ca Giorgia şi Azerbaijan. Numărul maxim a fost de 43 naţiuni în 2008. Maroc a participat în 1980, Liban s-a înscris în 2005, dar a fost descalificat înainte de a începe concursul pentru anunţul făcut, precum că nu vor trasmite cântecele israeliene, stat nerecunoscut de Liban. Dintre ţările europene din punct de vedere geografic, singurele care nu au participat din diferite motive, sunt Vatican, Gibraltar şi

Kosovo, care a solicitat participarea, dar a fost respinsă, deoarece nu este recunoscută ca stat de toată comunitatea internaţională. Toate celelalte ţări au participat cel puţin o dată, inclusiv San Marino în 2008. Italia a făcut parte din fondatorii Eurovision-ului şi a participat neîntrerupt până în anul1980. După care a participat din 1983 până în 1989 şi în anii 1990, 1991, 1992, 1993 şi 1997. Absenţa Italiei la Eurovision-ul din 1998 până în 2010 se justifică prin decizia televiziunii RAI de a nu mai transmite concursul, motivând prin dezinteresul public faţă de acest eveniment. Italia a câştigat Eurovision-ul de două ori: în 1964 şi în1990 şi s-a clasat de mai multe ori în topul primilor cinci. După 13 ani de absenţă, anul acesta Italia s-a înscris la marele festival european în ultimul moment. Concursul va avea loc pe 10, 12 şi 14 mai în oraşul Düsserdolf, Germania. Italia va fi reprezentată de către Raphael Gualazzi cu piesa “Follia d’amore”, cu care a onorat şi Festivalul de Sanremo. Participarea Italiei la Eurovision oferă posibilitatea tuturor italienilor dar şi imigranţilor aflaţi în teritoriu să voteze pentru concurentul preferat, tradiţional imigranţii votează pentru ţara de origine.

tăţilor italiene pentru colaborare şi publicului pentru prezenţă. De asemenea a ţinut mult să felicite poporul ţării gazdă cu împlinirea a 150 ani „dell’Unita d’Italia”. Cuvânt li s-a oferit dnei Laura Manolache, director al Muzeului Naţional „Geor-

Deoarece nici o ţară nuşi poate da votul pentru concurentul ce o reprezintă, mai bine zis nici un televotant nu poate vota concurentul ce reprezintă ţara în care se află, moldovenii din Italia vor avea posibilitatea să-şi dea votul pentru ţara de origine, Republica Moldova. Ţările vecine tind întotdeauna să se voteze reciproc, Grecia şi Cipru sau România şi Moldova, oferind vecinului 12 puncte. Deci votul din diasporă nu e de subestimat. Ucraina, Rusia şi Belarus îşi împart constant favoarea televotanţilor din Izrael, iar Germania şi Olanda oferă constant 12 puncte Turciei. Franţa tinde să premieze Armenia. Polonezii cu reşedinţă în Anglia şi Irlanda au jucat un rol fundamental pentu trecerea în semifinală a concurentului polonez în 2008, iar ţările din fosta Jugoslavie au fost determinante pentru victoria Serbiei în 2007. Anul acesta Moldova este reprezentată de către formaţia “Zdob şi Zdub” cu piesa "So lucky", care a câştigat finala naţională a concursului, la care au participat 25 de interpreţi. Formaţia a obţinut punctaj maxim, acumulând câte 10 puncte atât din partea juriului, cât şi în urma televotului. Trupa a obţinut victoria cu o diferenţă de doar un punct faţă de Natalia Barbu. "Zdob şi Zdub" va re-

prezenta Republica Moldova la Eurovision pentru a doua oară. În 2005, formaţia s-a plasat pe locul 6, aceasta fiind cea mai reuşită reprezentare a ţării noastre la acest concurs. La cea de-a 56-a ediţie a concursul Eurovision Song Contest vor participa reprezentanţi din 43 de ţări. În urma extragerii, s-a stabilit că Republica Moldova va intra în concurs în semifinala din 12 mai, în cea de-a doua parte a competiţiei. Alături de ţara noastră vor evolua încă 18 state: Austria, Belgia, Belarus, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Cipru, Danemarca, Estonia, Israel, Irlanda, Letonia, Macedonia, Olanda, România, Slovacia, Suedia, Slovenia şi Ucraina. Acestea vor fi ţările care vor vota pentru R. Moldova în 12 mai, la care se adaugă şi trei dintre cele cinci finaliste: Italia, Germania şi Franţa. Finala concursului Eurovision 2011 va avea loc la 14 mai şi va avea 25 de ţări concurente - câte 10 calificate în fiecare semifinală şi cele cinci mari ţări participante direct în finală. Concursul se va desfăşura pe scena din Arenele Fortuna, Dusseldorf, după ce, la ediţia de anul trecut, trofeul Eurovision-ului a fost câştigat de Germania, reprezentată de Lena, cu piesa "Satellite". Liuba Postolache, Treviso

Gazeta Basarabiei lansează campania Votează Moldova la Eurovision! Acum poţi vota şi din Italia, fii cu ochii pe Rai: la 12 mai se va transmite Eurovision-ul 2011 în direct din Duesseldorf. În sfârşit, moldovenii din Italia pot să susţină concurentul Moldovei la acest concert, “Zdob şi Zdub” cu piesa "So lucky". Nu rata ocazia de vota pentru ţara ta! Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de independenţă. Să fim mai uniţi pentru a promova imaginea ţării noastre şi pe această cale!

George Enescu, comemorat la Veneţia Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, împreună cu Institutul Cultural Român, a organizat sâmbătă, 26 februarie, un concert cu genericul „George Enescu a Venezia”. Concertul a fost ţinut în renumitul teatru „La Fenice” cu participarea violoniştilor Gabriel Croitoru (câştigătorul dreptului de folosinţă a viorii Guarnieri ce a aparţinut lui George Enescu) şi Remus Azoiţei (directorul artistic al Societăţii Enescu de la Londra), a pianiştilor Karim Said (câştigătorul primei burse oferite de Societatea Enescu) şi Eduard Stan (fondatorul Festivalului Enescu de la Heidelberg/Mannheim - 2005). Evenimentul a dat start turneului ce implică promovarea operei marelui muzician român în Italia. Următoarele concerte vor avea loc la Verona, Torino şi Roma. Serata muzicală la Veneţia a fost moderată de dna Monica Joiţa, director al ICCRUV. Domnia sa a mulţumit autori-

7

ge Enescu” şi dnei Gabriela Massaci, director-fondator al Societăţii Enescu din Londra (The Enescu Society). În fiecare an Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Royal Academy of Arts, acordă „Bursa Societăţii Enescu” tinerilor muzicieni. ”Îmi face mare

plăcere că în această seară aici, sub bolta aurie a teatrului La Fenice îl veţi asculta pe Enescu, interpretat de primul câştigător al Bursei Enescu, Karim Said”, a declarat dna Massaci. Mai întâi l-am ascultat pe Karim Said cu suita nr.1 în G minor pentru pian de George Enescu, care mai apoi, împreună cu Gabriel Croitoru, a interpretat sonata nr.5 pentru pian şi vioară de Ludwig van Beethoven. În a doua parte a concertului, după pauză, Gabriel Croitoru ne-a încântat cu sonata nr. 3 pentru vioară de Eugene Ysaye. Concertul s-a încheiat cu sonata a III-a în La minor „în caracter popular român” de George Enescu, înterpretată de Remus Azoiţei şi Eduard Stan. „Muzica oglindeşte toate misterioasele ondulaţii ale sufletului, fără putinţa de prefăcătorie” zicea marele Enescu. Oleg Chicu


8

gazeta

BASARABIEI

16-31 martie 2011

Sărbătoarea mamelor Primăvara este anotimpul renaşterii, al învierii, nu în zadar în acest anotimp sărbătorim Femeia - cea care înseamnă viaţă. 8 martie e Ziua Internaţională a Femeilor de pe întreg mapamondul, şi poate nimeni nu are mai multe motive de a sărbători această zi decât noi, moldovenii, căci anume femeile noastre, MAME, fac sacrificiul suprem părăsind ce au mai scump, COPIII, din dorinţa de a le oferi ce e mai bun. Şi cum la Roma sunt atâtea femei, care sunt arse pe rug de focul dorului de mamă şi, de multe ori,

aspru judecate pentru acest sacrificiu, această sărbătoare nu putea trece pe neobservate. Astfel, prin intermediul bisericii ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Mina, care menţine aprinsă candela culturii şi a valorilor noastre naţionale, în colaborare cu asociaţia San Mina ONLUS, s-a organizat la 6 martie o serbare dedicată celor mai dragi fiinţe din viaţa noastra. A fost o seară de neuitat pentru toate mamele, căci copiii, care sunt ancore pentru mame, le-au făcut cele mai frumoase declaraţii de dragoste în cea mai dulce limbă pe care o cunosc - limba mamei. Au cântat-o

in cântece, au venerat-o în cele mai frumoase versuri, versuri de G. Vieru, demonstrând că, atunci când nostalgia ne cuprinde, numai în limba poeţilor noştri ne tămăduim sufletul, căci ...„doar in limba ta durerea poţi s-o mângâi, iar bucuria s-o preschimbi în cânt”. La această serbare copiii au avut ocazia să înveţe a confecţiona mărţişoare cu mânuţele lor firave, mărţişoare, pe care le-au dăruit mamelor cu toată dragostea şi recunoştinţa. Apoi, prin diverse jocuri distractive, au aflat că mărţisorul era purtat încă de strămoşii lor, dacii, şi care era semnificaţia acestor talismane. Mulţi

dintre ei au auzit pentru prima dată de Baba Dochia, care-şi scutură cojoacele. Iar când şi-au văzut copiii prinşi în “dansul primăverii”, mamelor le-au dat lacrimile.

La fel, copii au dăruit câte o floare tuturor doamnelor adunate la serbare. Cu câta satisfacţie priveam aceşti copii, care, născuţi în Italia, recitau poezii

în limba română cu atâta entuziasm, demonstrând puterea de voinţă şi vigoare de a păstra sufletul acestui popor. Oricit de frumos şi bine e în ţările străine, mai albă-i floarea de cireş, mai moale iarba, mai cald soarele, mai mirositoare florile acasă la mama. Din păcate, emigraţia este o nouă încercare pentru poporul nostru, încercare, pe care moldovenii demonstrează că o vor trece fără a-şi pierde valorile supreme: tradiţiile, limba şi demnitatea. La mulţi ani, şi plecăciuni, FEMEIE, tu, care ţii mereu aprins focul din vatră. Victoria Grosu-Vremeş

Se dă în chirie o cameră pentru un cuplu de moldoveni, 5 min. pe jos de la Metro Furio Camillo, EUR 450,00. Tel. 328 2167650


Gazeta Basarabiei - nr18 - WEB