COMPANII
vate să acorde credite firmelor în această perioadă chiar dacă acestea prezintă planuri de afaceri şi studii de fezabilitate care arată o posibilitate reală de rambursare a creditului. „Înainte, pentru un credit de 100.000 de euro, decizia de acordare a împrumutului era luată şi într-o singură zi. Acum, perioada s-a prelungit, iar băncile răspund că dosarul es-te în lucru”, a mai declarat CFO-ul citat. Pe lângă amânarea deciziei privind acordarea unui credit, reprezentanţii firmelor au precizat că băncile au început să solicite garanţii mai solide. „Prima măsură pe care băncile au luat-o ca răspuns la criză a fost creşterea costului finanţării. În plus, garanţiile solicitate sunt mai mari, iar garanţiilor fizice, precum cele imobiliare li se dă mai mare importanţă decât celor netangibile, respectiv imaginii firmei”, a spus directorul executiv al companiei Pasmatex din Timişoara, Cosmin Grapini. În plus, dată fiind evoluţia de pe piaţa imobiliară, valoarea proprietăţilor care pot fi aduse ca garanţii s-a redus. „Cu aceeaşi clădire pe care o aveai ca garanţie înainte, acum poţi primi mai puţin, deoarece valorea activelor imobiliare a stagnat sau chiar a scăzut”, a spus Grapini. Şi firmele din judeţul Braşov trebuie să dispună de garanţii mai solide pentru a accesa un credit, precizează preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, Nicolae Ţucunel. „Băncile au mai mare grijă la constituirea garanţiilor, sunt unele modificări care au avut loc în comportamentul instituţiilor de credit. Acestea sunt mai prudente. De asemenea, nici firmele nu prea se înghesuie să împrumute la nivelurile actuale ale dobânzilor”, a mai spus Ţucunel. Problema reducerii disponibilităţii fondurilor pentru finanţarea firmelor ca urmare a crizei financiare a fost una dintre temele dezbătute la prima reuniune a Parlamentului European al Întreprinderilor. Majoritatea firmelor prezente au reclamat înrăutăţirea creditării şi au arătat că, pe fondul lipsei surselor de finanţare, şi-au redus planurile de investiţii din perioada următoare. Dificultăţile legate de finanţarea firmelor au fost confirmate şi de reprezentaţii Comisiei Europene şi ai Parlamentului European. „Provocarea reală a crizei va fi asigurarea accesului la credite al întreprinderilor”, a spus preşedintele Comisiei pentru Piaţa Internă a Parlamentului European, Arlene McCarthy. Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei Europene, Günther Verheugen, a precizat că activitatea economică din Europa în acest an va înregistra o scădere, fiind afectate toate sectoarele. „Aşteptările firmelor sunt negative pentru perioada următoare, multe amânânduşi sau anulându-şi planurile de investiţii. Pe
ESTIMĂRI ■ „Cred că şocul american va ajuta la identifi-
carea unor noi soluţii inovatoare în domeniul auto, tehnologiile hibrid şi electrice fiind printre primele”, a spus Constantin Stroe ex-CEO Dacia Renault ■ Reprezentanţii combinatului ArcelorMittal Galaţi au declarat că vor reduce producţia, pentru a nu rămâne cu tablă pe stoc, pe fondul crizei economice mondiale, însă nu vor face concedieri. ■ „Înainte toată lumea putea să arunce cu bani, să facă investiţii care nu produceau. Acum creditarea a devenit mult mai dificilă şi nu toate investiţiile sunt rentabile. Trebuie să te gândeşti de zeci de ori pentru a lua o decizie. Vom asista în perioada următoare la extrem de multe falimente în toate domeniile”George Copos, preşedintele grupului de firme Ana. termen mediu cred însă că dificultăţile întâmpinate de bănci le vor determina pe acestea să investească mai mult în economia reală şi mai puţin în afaceri speculative, iar IMMurile vor fi cele mai câştigate”, a mai spus Verheugen. Până şi preşedintele Traian Băsescu a sesizat problemele pe care companiile româneşti le au în urma crizei. „Sunt foarte multe companii mari care nu îşi pot rambursa creditele şi este nevoie de reforme structurale.”, a spus preşedintele.
Există însă şi jucători optimişti Mai optimişti se declară însă oficialii Rompetrol. „Criza financiară de pe pieţele mondiale nu a ajuns încă la apogeu şi nu a afectat deocamdată consumul de carburanţi în România, dar totul depinde de bănci şi de starea economiei, a declarat directorul financiar pe retail al grupului, Eric Kish. „Din august 2007 până în august 2008 vânzările au crescut cu 16%, iar în ultimii cinci ani acestea au urcat cu 15%-20% pe an”, a mai spus Kish. În România, grupul Rompetrol nu a fost afectat de criză până în prezent, dar reprezentanţii companiei cred că totul depinde de bănci, pentru că diminuarea fondurilor consumatorilor duce la scăderea cererii pentru produse petroliere. Totuşi, menţinerea unui preţ redus al barilului de petrol duce la diminuarea preţului la pompă. „Criza va afecta consumul de carburanţi în România şi s-ar putea să scadă preţul acestora. S-ar putea să consumăm mai pu-ţin, chiar dacă scade preţul la pompă, dar depinde de starea economiei. Scăderea preţului petrolului este întotdeauna o veste bună. Dacă preţul
scade, rămân mai mulţi bani pentru investiţii”, a spus Kish. Rompetrol se va concentra pe investiţii în interiorul grupului şi pe activitatea de downstream. „Avem relaţii bune cu băncile, nu avem nicio problemă. În România, totul depinde de bănci, ele sunt cheia. Fără fonduri nu poţi face afaceri, iar oamenii nu pot cumpăra. Dacă transporturile merg în jos, ne afectează. Trebuie să fim atenţi unde investim”, a precizat Andre Naniche, vicepreşedinte al grupului Rompetrol. În opinia lui Naniche, un efect pozitiv al crizei financiare ar fi oportunitatea unor fuziuni la costuri mai mici. Totodată, el consideră că această criză nu a ajuns încă la punctul culminant, iar soluţiile adoptate de unele state ar putea să nu fie cele mai bune, întrucât nimeni nu mai trecut prin aşa ceva, iar reţete nu există. „Nu ştiu ce să facă, adoptă soluţii, dar n-au mai experimentat aşa ceva niciodată. Cred că încă nu am ajuns la punctul culminant”, a spus Naniche. El a adăugat că această criză va avea un impact mare asupra legislaţiei, în sensul înăspririi reglementărilor. Totodată, un preţ corect al barilului de pe-trol ar fi de 60-90 de dolari, însă pe termen lung va continua să crească. „Indiscutabil există foarte mult petrol, dar uneori este mai dificil de extras. Preţul barilului nu ar fi trebuit niciodată să ajungă la 150 de dolari”, a spus Naniche. Potrivit lui Naniche, probleme grave au companiile care activează în zona de upstream şi care au garantat credite banca-re la un preţ de 120 de dolari pe baril, în condiţiile în care preţul petrolului a coborât semnificativ în ultima perioadă.
Mittal înfruntă criza, reducând producţia Cât priveşte jucătorii străini cu activităţi în România, aceştia îşi vor răstrânge activitatea, din cauza crizei internaţionale, un exemplu în acest sens fiind Mittal. Reprezentanţii combinatului ArcelorMittal Galaţi au declarat că vor reduce producţia, pentru a nu rămâne cu tablă pe stoc, pe fondul crizei economice mondiale, însă nu vor face concedieri. Un alt jucător local important, George Copos, care controlează un grup cu afaceri de 120-130 de milioane de euro, crede că vom asista la un lanţ de falimente pe piaţa locală. „Înainte toată lumea putea să arunce cu bani, să facă investiţii care nu produceau. Acum creditarea a devenit mult mai dificilă şi nu toate investiţiile sunt rentabile. Trebuie să te gândeşti de zeci de ori pentru a lua o decizie. Vom asista în perioada următoare la extrem de multe falimente în toate domeniile”, a spus Copos. ■ OCTOMBRIE 2008
37