z Anul XI z nr. 570 z 10 - 17 noienbrie 2012 z 8 pagini
Sãptãmânal teologic, bisericesc ºi de atitudine al Arhiepiscopiei Argeºului ºi Muscelului
Îngerul nostru pãzitor are îmi este bucuria când se aduce vorba despre Îngeri! Este o desfãtare a inimii numai sã auzi pomenindu-se M despre aceste creaturi. Imediat mintea ne zboarã la frumuseþi negrãite, la dumbrãvi minunate, la întâmplãri deosebite din povestirile pentru copii. ªi parcã tot gândindu-te, auzi paºi de îngeri ºi bãtãi de aripi în jurul tãu. Totul se lumineazã ºi aerul din jur este proaspãt ºi-n inimã coboarã bucuriile care nu se mai terminã. u ani în urmã, prin 1992, m-a fascinat o carte scrisã de Principesa Ileana a României, Maica Alexandra de mai târziu, carte intitulatã Sfinþii Îngeri! Iatã ce mãrturiseºte chiar pe prima paginã, dupã foaia de gardã: „Într-o zi, dis-de-dimineaþã, când aveam ºapte ani, am vãzut îngerii! Sunt tot atât de sigurã azi cum am fost ºi atunci …aceastã întâmplare — propria-mi experienþã — stã atât la începutul, cât ºi la sfârºitul acestei cãrþi … îngerii au o miraculoasã realitate. Activitatea lor printre noi a devenit pentru mine o realitate vitalã, pozitivã.” piscopul Irineu Bistriþeanul de la Cluj, traducãtorul acestei cãrþi unice despre Sfinþii Îngeri, în cuvântul prefaþator, nu ezita sã spunã: „Aceastã carte a Maicii Alexandra este o expresie a sufletului ei curat, un suflet care l-a cãutat pe Dumnezeu în toatã viaþa ei, condus de îngerul copilãriei. Îngerii supuºi lui Dumnezeu sunt vãzuþi numai de aceia care sunt disponibili, curaþi cu inima, precum inima de copil este curatã.” m vãzut-o pe Maica Alexandra la Curtea de Argeº, când ne-a pus la inimã dorinþa sa de suflet de a pune o lespede de marmurã pe mormântul mamei sale, Regina Maria, asemenea cu a regelui Ferdinand. Am vãzut-o, în mãreþia ei princiarã, acum cu voal de monahie, îmbrãþiºând în rugãciune sufletul mamei sale. Am împlinit dorinþa de testament ºi azi pisania scrisã cu mâna sa, cum ar trebui sãpatã pe marmurã, dã mãrturie celor ce trec prin Catedrala Argeºului. i-acum când scriu despre îngeri, rãspunzând la întrebãri puse tot de îngeri, îmi aduc aminte cu dor de cei care au trãit viaþã îngereascã pe acest pãmânt, ca ºi Maica Alexandra, stareþa Mãnãstirii Ortodoxe Schimbarea la Faþã din America, fosta Principesã Ileana a României, o mare scriitoare ºi cunoscãtoare a tainelor lui Dumnezeu! ecent a apãrut cartea Despre Îngeri a lui Andrei Pleºu, într-o viziune proprie modului sãu de gândire, precum ºi cartea Iacob ºi îngerul a lui Teodor Baconski, din 1996, de asemenea scrisã într-o manierã originalã. Acestea trebuie citite negreºit pentru îmbogãþirea viziunii despre Îngeri! i acum ceea ce putem ºti despre Îngeri este cã noi încã dintru începuturi am fost înºtiinþaþi de prezenþa lor în lumea existentã ºi de ajutorul dat de ei oamenilor în decursul timpului. nger înseamnã în traducere trimis. Cetele îngereºti, deºi spirite, sunt create ca ºi noi: „Pentru cã întru El au fost fãcute toate, cele din ceruri ºi cele de pe pãmânt, cele vãzute ºi cele nevãzute”, cum citim în Epistola cãtre Coloseni a Sfântului Apostol Pavel (Coloseni 1, 16). ngerul are personalitate, individualitate ºi o voinþã proprie, aºa cum avem ºi noi; dar pe de altã parte nu ne seamãnã, cum spune Maica Alexandra. Sfântul Vasile cel Mare spune cã: „Substanþa lor este o suflare de aer sau un foc nemuritor ºi de aceea sunt localizaþi ori devin vizibili în forma propriilor lor trupuri acelora care sunt demni sã-i vadã!” ºadar, Sfinþii Îngeri, de la începutul lor, sunt fiinþe complete, dar fãrã formã materialã; ºi din bunãtatea nemãrginitã a lui Dumnezeu ei fac parte din viaþa noastrã, iar în marile momente ale istoriei au fost ºi vor fi mesageri pentru noi, conducându-ne cu grijã paºii de la naºtere pânã la mormânt. Iezechiel a avut vedenii dumnezeieºti: „ªi fãpturile vii însã când alergam înainte ºi înapoi, ca scãpãrile de fulger!” (1, 14). ai pe înþeles, profetul David, inspirat de Duhul Sfânt, ne aratã negrãita perfecþiune individualã a îngerilor: „Cel ce faci pe îngerii Tãi duhuri ºi pe slugile Tale parã de foc!” (Psalmi 103, 4). fânta Scripturã ne aratã desluºit cã toate cetele îngereºti sau coruri îngereºti, cum li se mai spune, au luat de la început parte la împlinirea voinþei lui Dumnezeu. Cele nouã
C
Coruri Îngereºti sunt: Serafimii (Isaia 6, 2), Heruvimii (Iezechiel 10, 1), Scaunele (Coloseni 1, 16), Domniile (Coloseni 1, 16), Stãpâniile (I Petru 3, 22), Puterile (Coloseni 1, 16 ºi Efeseni 3, 10), Începãtoriile (Coloseni 1, 16), Arhanghelii (I Tesaloniceni 4, 16) ºi Îngerii de care este plinã Biblia. Maica Alexandra a numãrat cam vreo douã sute de locuri unde se vorbeºte despre Îngeri! Sã numãrãm ºi noi, citind Biblia! Aºa ne vom putea întâlni într-o zi, aievea, cu îngerul nostru pãzitor! ele nouã Coruri de Îngeri sunt în ascultarea Lui Dumnezeu pentru a împlini lucrãrile Sale: „Lãudaþi-L pe El toþi îngerii Lui, lãudaþi-L pe El toate puterile Lui… Sã laude
C
A
ª
S
R ª
Î
A
M S
O
C
E
Î
rai. Gavril, care se tâlcuieºte Omul lui Dumnezeu, îngerul despre care ºtim din episodul biblic al Bunei-Vestiri. Rafail, care înseamnã Vindecãtorul lui Dumnezeu, conducãtorul îngerilor pãzitori ºi cel ce duce rugãciunile noastre în faþa lui Dumnezeu. Uriil, numindu-se în tâlcuire Focul lui Dumnezeu, interpretul profeþiilor, Egudiil, Varahiil ºi Salatiil. definiþie mai clarã despre îngeri ne dã tot Dionisie Areopagitul, când zice: „Un înger este un chip al lui Dumnezeu, o manifestare a lumii nevãzute, o oglindã arzãtoare, luminoasã, neîntinatã, fãrã patã, nici cusur, primind (dacã-mi este îngãduit sã spun aºa) toatã frumuseþea absolutei bunãtãþi dumnezeieºti ºi aprinzând în ea însãºi, ca o iradiere nestricãcioasã, bunãtatea tãcerii tainice” (De divinis Nominibus, IV, 1957, pag. 246–247). u acest prilej trebuie sã aruncãm o privire foarte sumarã ºi asupra „îngerilor cãzuþi”. ªtim cã Dumnezeu a acordat o libertate absolutã întregii zidiri, dorind sã fie iubit în mod cu totul liber, fãrã constrângere. Aºa stând lucrurile, Lucifer, „prins de frumuseþea de netãgãduit, de perfecþiune, de bunãtatea propriei sale arãtãri angelice, pe deplin înþeleasã, Lucifer a îndrãgit-o. Aceasta era aºa cum trebuie sã fie, dar dragostea lui a refuzat sã facã încã un pas dincolo de ea, a refuzat sã priveascã dincolo de perfecþiunea angelicã, la sursa ei divinã; a insistat sã rãmânã în aceastã frumuseþe, ca sã gãseascã aici deplinãtatea fericirii sã-ºi fie suficient sie însuºi. Dupã modul de manifestare al orgoliului, Lucifer s-a izolat pe sine chiar de Dumnezeu… Pãcatul lui Lucifer a constat în a se iubi pe sine. Pãcatul sãu a fost pãcatul unei rãutãþi pure”. Isaia Proorocul, în urma viziunii cereºti, spune: „Cum ai cãzut tu din ceruri, stea strãlucitoare (Lucifer), fecior al dimineþii! Cum ai fost aruncat la pãmânt, tu, biruitor de neamuri. Tu care ziceai în cugetul tãu: Ridica-mã-voi în ceruri ºi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aºeza jilþul meu! Iar muntele cel sfânt voi pune sãlaºul meu în pãrþile laturei celei de miazãnoapte. Sui-mã-voi deasupra norilor ºi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi. ªi acum, tu te cobori în iad, în cele de mai jos ale adâncului!” (Isaia 14, 12–15). atana, adversarul nostru, ºtie ce face fãrã a comite erori ºi puterea lui este inferioarã puterii lui Dumnezeu, el ducând mereu bãtãlii cu oºtile cereºti conduse de Sfântul Arhanghel Mihail: „ªi s-a fãcut rãzboi în cer: Mihail ºi îngerii lui au pornit rãzboi cu Balaurul. ªi se rãzboia ºi balaurul ºi îngerii lui. ªi n-a izbãvit el, nici nu s-a mai gãsit loc pentru ei în cer. ªi a fost aruncat balaurul cel mare, ºarpele cel de demult, care se cheamã diavol ºi satana, cel ce înºealã toatã lumea, aruncat a fost pe pãmânt ºi îngerii lui au fost aruncaþi cu el… Bucuraþi-vã ceruri ºi cei ce locuiþi în ele. Vai vouã, pãmântule ºi mare, fiindcã diavolul a coborât la voi având mânie mare, cãci ºtie cã timpul lui este scurt!” (Apocalipsa 17, 7–12). uhurile rele sunt destinate focului veºnic pregãtit pentru ele; potrivit Scripturii: „Au fost aruncaþi în Adânc unde stau înconjuraþi de întuneric, legaþi în lanþuri ºi pãstraþi pentru judecatã” (II Petru 2, 4), pentru cã: „nu ºi-au pãstrat vrednicia, ºi ºi-au pãrãsit locuinþa” (Iuda 6). e spune cã Satana este tare supãrat cã acum puterea lui este limitatã, manifestându-se doar pe pãmânt; iar atunci când lumea noastrã nu va mai fi, va înceta ºi puterea lui de a amãgi lumea — într-un cuvânt, mai hazliu, îºi va pierde obiectul muncii! ât ne priveºte pe noi, pe fiecare, timpul Satanei este ºi mai scurt, cãci dibãcia lui de a ne înhãþa este mãrginitã la scurta viaþã care ne-a fost dãruitã pe acest pãmânt; ºi mai primeºte ºi plesne peste nas prin cuminþenia ºi tãria în rugãciuni, prin postul ºi spovedania creºtinilor luptãtori, care cred fierbinte în Dumnezeul Luminilor! - continuare în pagina 3 -
numele Domnului, cã El a zis ºi s-au fãcut, El a poruncit ºi s-au zidit!” (Psalmi 148, 2 ºi 5). nspiratul Profet continuã: „Domnul în Cer a gãtit scaunul Sãu ºi împãrãþia Lui peste tot stãpâneºte. Binecuvântaþi pe Domnul toþi îngerii Lui, cei tare la vârtute, care faceþi cuvântul Lui ºi auziþi glasul cuvintelor Lui. Binecuvântaþi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceþi voia Lui. Binecuvântaþi pe Domnul toate lucrurile Lui, în tot locul stãpânirii Lui, binecuvânteazã suflete al meu pe Domnul!” (Psalmi 102, 19–22). fântul Dionisie Areopagitul, în Ierarhiile cereºti, ne aratã cã toatã oastea cereascã este în permanenþã în veºnic cânt ºi laudã de mulþumire cãtre Cel Preaînalt. În aceastã lucrare, cetele sau corurile îngereºti sunt aºezate: Serafimii, Heruvimii ºi Scaunele. Aceºtia sunt sfetnicii ºi nu au nici o legãturã cu oamenii, ei fiind pururi cufundaþi într-o nesfârºitã iubire ºi adorare a lui Dumnezeu. Vin apoi: Domniile, Stãpâniile ºi Puterile, care sunt conducãtorii spaþiului, ai galaxiilor ºi ai stelelor, iar în cele din urmã vine a treia triadã: Începãtoriile, Arhanghelii ºi Îngerii, adicã „proletarii”, cum ar zice unii, cu un uºor zâmbet în colþul gurii. Aceºtia se vor îndeletnici cu grija pentru Planeta Pãmânt, fiind împlinitorii voinþei ºi iubirii lui Dumnezeu! ând citim în Sfânta Scripturã, gãsim numele a patru dintre cei ºapte Arhangheli. Mihail, care se tâlcuieºte Cine este Dumnezeu? El l-a învins pe Lucifer ºi l-a alungat din
I
S
C
D S
C
Arhiepiscop al Argeºului ºi Muscelului