Issuu on Google+

Bărbierul şi Diavolul >P7 MARŢI, 28 decembrie 2010 ANUL X, NUMĂRUL 96 (1010)

www.jurnal.md  16,02 ▲  12,17 ▲ PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU

VREM TVR1!

CC al PCRM NICOLAE Plenara a decis formarea NEGRU alianţei cu PLDM >P6

Mintea de pe urmă

NEGOCIERI // Mihai Ghimpu ţine morţiş ca PL-ului să-i revină una din cele trei instituţii de drept

Ţăranii, obligaţi să plătească poliţe de asistenţă medicală pentru ultimii trei ani odată NEMULŢUMIRI // Persoane neangajate în câmpul muncii sunt obligate de autorităţi să achite poliţe de asigurare medicală pentru ultimii câţiva ani, chiar dacă acestea nu au apelat în acest răstimp la servicii medicale de stat gratuite >P4 PL DUPĂ NEGOCIERILE CU PLDM ŞI PD. 27 Decembrie 2010. (Foto: Elena Grozavu// JURNAL de Chişinău) Negocierile de ieri pentru crearea Alianţei pentru Integrare Europeană s-au încheiat din nou fără niciun rezultat. De această dată, acordul de constituire a coaliţiei de guvernare nu a putut fi semnat din cauza unor pretenţii înaintate de Partidul Liberal. Mihai Ghimpu ţine morţiş ca PL-ului să-i revină una din cele trei instituţii de drept, fie Ministerul de Interne, fie Procuratura Generală, fie Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Astfel, şansele ca la prima şedinţă a Parlamentului să nu existe încă o alianţă de guvernare rămân foarte mari. Singurul lucru cert este că, azi, începând cu ora 15.00, Mihai Ghimpu nu va mai fi nici spicher, nici preşedinte interimar al republicii. >P3

„Arhipelag” şi-a început călătoria europeană

Şi totuşi Moş Crăciun există! MINUNE // Cei 101 copii de la Şcoala-internat nr. 2 din Chişinău care i-au scris Moşului au primit cadourile mult visate >P2

EVENIMENT // Antologia cuprinde 31 de scriitori basarabeni, traduşi în engleză, franceză şi germană >P11

Ce lume, ce moravuri! Poveşti adevărate aduse de Lidia BOBÂNĂ

Medicamentele se ieftinesc! PREŢURI // Începând cu 17 ianuarie, farmaciile vor afişa noi preţuri la medicamente >P5

CĂSNICIE // Vasile a luat-o în braţe pe Ilinca şi au dispărut în casă >P13


2 | Campanie

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA PREŞEDINTE: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md REDACŢIA: REDACTOR-ŞEF: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI: Raisa Lozinschi-Hadei raisa.lozinschi@jurnal.md Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md EDITORIALIŞTI: Nicolae Negru Petru Bogatu REPORTERI: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md EDITOR FOTO: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md DESIGN: Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte JURNAL TRUST MEDIA Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md DIRECTOR Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md DIRECTORI DEPARTAMENTE: DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNIC Artur Hasnaş artur.hasnas@jurnaltv.md DIRECTOR PUBLICITATE Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATE Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş ion.calmis@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM.

COPIILOR CARE ŞI-AU DORIT de la Moş Crăciun cărţi cu poveşti, editurile „ARC”, „Prut Internaţional” şi Societatea de difuzare a cărţii „Pro Noi” le-au realizat visul

COPIII AŞTEAPTĂ ASCULTĂTORI să le vină rândul la cadouri. Andrei (băiatul din mijloc) este primul care i-a spus Moşului o poezie

Şi totuşi Moş Crăciun există! MINUNE // Cei 101 copii de la Şcoala-internat nr. 2 din Chişinău care i-au scris Moşului au primit cadourile mult visate

Până în ultima clipă, copiilor de la Şcoala-internat nr. 2 din Chişinău tot nu le venea să creadă că Moş Crăciun va veni şi pe la ei. Iată-i pe toţi aşezaţi pe scăunele, cu mânuţele pe braţe, aşteptând cu nerăbdare apariţia pe scenă a lui Moş Crăciun. Svetlana PANŢA Micuţii au scris cu trei săptămâni în urmă scrisori la adresa Moşului, o parte din scrisori fiind publicate pe paginile ziarului JURNAL de Chişinău. Cititorii noştri nu au putut să rămână indiferenţi, astfel încât dorinţele fiecărui copil au fost realizate.

Unde-i Moş Crăciun? Cărţi de poveşti, rechizite şcolare, jucării de pluş, păpuşi şi maşinuţe, mingi, costume sport, mănuşi, rochiţă ca a Reginei Zăpezilor pentru Iulia, ghete pentru Dumitru care frecventează secţia de haltere şi un pian electric (o clapă) pentru Alexandru Grama care vrea să devină pianist, incredibil, dar toate aceste cadouri au fost aduse la redacţia ziarului de oameni cu inimă mare. Ei au demonstrat că Moş Crăciun există, el trăieşte în fiecare din noi. S-au strâns atât de multe daruri încât acestea nu încăpeau nici în sacul lui Moş Crăciun. Nu ne-a rămas decât să

MOŞ CRĂCIUN, oferit de agenţia „Ciufulici”, a fost încântat de copiii de la Şcoala-internat nr.2 le ascundem în culisele scenei din sala de festivităţi a şcoliiinternat, unde, pe 24 decembrie, s-au adunat cei 101 copii. „Moş Crăciun!”, au strigat copiii la unison de câteva ori. Mare le-a fost dezamăgirea când a apărut în faţa lor Crăciuniţa. „Dar unde e Moş Crăciun? Acesta nu-i el!”, s-au revoltat micuţii. Însă peste câteva clipe în faţa lor a apărut Moşul, care a acceptat invitaţia JURNALULUI de Chişinău şi a venit să-i felicite pe copii şi să le împartă cadourile donate în cadrul campaniei.

cât sunt de bravo şi-i vor spune Moşului la ureche că au fost ascultători vor primi de la Moşul ceea ce i-au scris în scrisoare. Speranţele lor au fost realizate graţie receptivităţii cititorilor JURNALULUI de Chişinău, cât şi celor de la ziarul „Apropo” care s-a alăturat campaniei şi au găsit

acea pereche de cercei de argint la care visa Alina Jurja, o fetiţă de zece ani, orfană de ambii părinţi. Ea trăieşte la Şcoala-internat nr. 2 şi doar de sărbători pleacă la bunica ei care are grijă şi de alte trei surori. Elevii clasei a IV-a de la Liceul „Mihai Viteazul” au pus mână de la mână şi au realizat visul de Crăciun al lui Igor Raicu, care a cerut de la Moşul o pereche de ghete şi un costum sport. Băiatul şi fratele său Cătălin sunt din satul Cotul Morii, casa lor a fost inundată în timpul verii, ca şi alte case din acest sat. „Este ceea ce mi-am dorit!”, a exclamat Ecaterina Uharchina când a deschis punga pe care i-a dat-o Moş Crăciun. Au fost trimise 101 scrisori Moşului şi astăzi putem spune că sunt realizate 101 dorinţe de Crăciun, i-am făcut fericiţi pe 101 copii şi s-au auzit 102 „mulţumesc” pentru toţi cei care au contribuit la campania „Scrie Moşului!”. „Mulţumesc” nr. 102 este din partea redacţiei JURNALULUI de Chişinău.

E ceea ce mi-am dorit! I-au cântat lui Moş Crăciun, i-au spus poezii, l-au colindat, copiii au făcut rând pe scenă, în speranţă că după ce vor arăta

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”REFORMA ADVERTISING”. ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită. “Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova. TIRAJ: marţi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 1423

„VAI! VOI AVEA ŞI EU jucăria mea de pluş. E atât de moale!”

„ÎMI DORESC o maşină cu telecomandă şi un hipopotam mare. Îţi promit că voi învăţa mai bine”, i-a scris Pavel lui Moş Crăciun


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

28 decembrie 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

Mintea de pe urmă

NEGOCIERI // Mihai Ghimpu ţine morţiş ca PL-ului să-i revină una din cele trei instituţii de drept Negocierile de ieri pentru crearea Alianţei pentru Integrare Europeană s-au încheiat din nou fără niciun rezultat. De această dată, acordul de constituire a coaliţiei de guvernare nu a putut fi semnat din cauza unor pretenţii înaintate de Partidul Liberal. Mihai Ghimpu ţine morţiş ca PL-ului să-i revină una din cele trei instituţii de drept, fie Ministerul de Interne, fie Procuratura Generală, fie Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Astfel, şansele ca la prima şedinţă a Parlamentului să nu existe încă o alianţă de guvernare rămân foarte mari. Mariana RAŢĂ Deşi au sperat că negocierile de ieri seara vor fi ultimele, liderii PLDM, PL şi PD au ieşit din nou în faţa jurnaliştilor fără niciun răspuns concret, dar cu marea speranţă că „Domnul va da moldoveanului mintea de pe urmă” şi astăzi, până la ora 15.00, când urmează să se desfăşoare prima şedinţă a Parlamentului, alianţa va fi creată. Unica decizie pe care au reuşit să o ia ieri cele trei grupuri de negociatori este ca la şedinţa de astăzi a Legislativului să fie create fracţiunile parlamentare. „E o decizie strategică”, a comentat cu ironie liderul PD, Marian Lupu. Potrivit lui Filat şi Lupu, de această dată negocierile au eşuat din cauză că PL a mai înaintat o condiţie care ţine de „repartizarea unor funcţii care le-ar asigura pârghii”. „Noi vrem una dintre cele trei instituţii de drept.

De ce au eşuat din nou negocierile? Ministerul de Interne, Procuratura Generală sau CCCEC,

nu contează care. Din moment ce avem corupţie în stat, PL consideră că una din structurile de drept trebuie să ne revină. Asta înseamnă pârghie când te afli la guvernare”, a declarat Mihai Ghimpu după negocieri. Liderul PLDM afirmă însă că nu are cum să le cedeze liberalilor funcţia de ministru al Internelor. „În calitate de premier nu pot merge la Guvern cu mâinile legate. MAI asigură ordinea publică în stat şi premierul poartă răspundere directă pentru această ordine”, a punctat Filat.

Comuniştii schimbă macazul În timp ce partidele de centru-dreapta nu pot decide cum să împartă între ei funcţiile din stat, comuniştii au schimbat macazul şi pledează mai nou pentru o alianţă largă. „Mai bine ar fi de creat o coaliție largă între toate cele patru partide care suntem prezente în Parlament, pentru că toate, în sumă, reprezintă votul poporului nostru și problemele și necesitățile cu care se confruntă poporul

nostru”, a declarat pentru presă, ieri dimineața, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin.

Şedinţa Parlamentului ar putea aduce surprize Vlad Filat însă susţine că nu vede cum ar fi posibilă o asemenea alianţă şi pledează

în continuare pentru o coaliţie de centru-dreapta. Analiştii politici au calificat declaraţia lui Voronin drept un semnal că negocierile dintre PCRM şi PD s-au împotmolit. Anatol Ţăranu afirmă că din moment ce liderul PCRM a ajuns să vorbească despre o coaliţie largă, probabil el deja a înţeles că rămâne în afara carosabilului şi încearcă să invoce o formu-

lă pentru a se salva pe sine şi partidul său de un eşec total. Nici Filat, nici Ghimpu şi nici Lupu nu ştiau ieri la ce ar trebui să se aştepte la şedinţa de astăzi a Legislativului. La întrebarea dacă va fi ales astăzi noul preşedinte al Parlamentului cei trei au răspuns: „Vom trăi şi vom vedea”. Analiştii însă admit că Voronin ar putea pregăti o surpriză pentru această şedinţă

pe care o va conduce în calitatea sa de decan de vârstă. Potrivit lui Mihai Cernenco, Voronin l-ar putea propune astăzi pe Lupu pentru funcţia de spicher, astfel punându-i în încurcătură pe liberali şi liberal-democraţi. Singurul lucru cert este că, începând cu ora 15.00, Mihai Ghimpu nu va mai fi nici spicher, nici preşedinte interimar al republicii.

MAI – lui Ghimpu? La Externe – Leancă! Negocierile pentru formarea unei coaliţii de centru-dreapta transpar. Tot mai multe semnale confirmă faptul că bătălia cea mare între liberal-democraţi, democraţi şi liberali se dă pentru şefia Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi cel al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE). Deşi mai există anumite dispute, se pare că Partidul Liberal Democrat (PLDM) a câştigat bătălia pentru Serviciul Vamal, iar Partidul Democrat (PD) – pentru Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi chiar pentru Procuratura Generală (PG). JURNAL a solicitat mai multor analişti, politicieni şi altor persoane publice să spună cum ar fi mai bine să fie repartizate atribuţiile la MAI şi MAEIE între cele trei partide.

Arcadie Barbăroşie, director al IPP: Nu se schimbă caii care trag bine „La Externe lucrurile trebuie să continue, cei de acolo au lucrat foarte bine şi Filat are dreptul să

revendice acest minister. Nu se schimbă caii care trag bine. Iar la MAI sunt probleme. Niciun partid nu are vreun specialist care să înţeleagă ce trebuie de schimbat acolo. Aceste partide trebuie să prezinte nişte candidaturi pentru funcţia de ministru de Interne şi, în cadrul unui brainstorming, să răspundă la întrebări ale analiştilor şi jurnaliştilor. În general, însă, cred că o singură echipă, nu neapărat de la acelaşi partid, ar trebui să preia tot blocul ăsta care include justiţia, procuratura, afacerile interne etc., să elaboreze un concept şi să-l reformeze. Pentru că în această situaţie nu funcţiile contează.”

Gheorghe Susarenco, viceministru al Justiţiei: La MAI – o persoană din afară „Conducerea MAI i-aş da-o lui Ghimpu. Personal, cred mai mult în el. Într-o ţară normală nu ar trebui să existe o bătălie pentru această structură. Poliţiştii trebuie să fie sub controlul procuraturii, justiţiei şi punct. La MAI trebuie pusă o persoană din afară, nu menţi (poliţişti – n.r.) din ăştia cu case de cinci etaje. Noi încă 50 de ani ne vom bate pentru funcţii şi vom vinde fotolii de comisari. La Externe eu l-aş lăsa pe Leancă, că e un diplomat de meserie.”

Alexandru Leşco, fost deţinut politic al regimului de la Tiraspol: Nu aş vrea ca MAI să fie la PD „M-aţi pus în încurcătură. Nu aş vrea ca MAI să fie la PD. Dar din celelalte două... De ce? Nu am încredere în PD. La MAEIE l-aş lăsa pe Leancă să-şi facă treaba mai departe, că o face bine.”

Tudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii: Şi MAI, şi MAEIE – lui Filat! „Dacă premier o să fie Vladimir Filat, cred că MAI trebuie să aparţină primului-ministru, căci el răspunde de toată situaţia din republică, inclusiv de cea economică, ordinea publică etc. MAI are structuri în toate raioanele şi premierului trebuie să i se raporteze totul din prima sursă. Cât priveşte Externele, Leancă a demonstrat că e un om cu relaţii, are competenţă şi cred că şi acest minister trebuie să le revină liberal-democraţilor. Leancă este omul potrivit la locul potrivit. Ceea ce a făcut Leancă într-un an, alţii au făcut în trei-patru ani. Dar politica externă e făcută şi

de Parlament şi, de aceea, trebuie să existe înţelegere între aceste structuri.”

Ion Pleşca, ex-deputat AMN: Preşedintele răspunde de politica externă

na. La MAEIE toţi consideră că au persoane competente. Nu ştiu, problema ar trebui să rămână la discreţia partidelor care negociază.”

Victor Doraş, politolog: Nu e important din partea cui e ministrul

„Până acum, MAI a fost la PLDM şi reforme nu s-au produs. Mai bine i-ar reveni acest minister lui Ghimpu. PD-ul are PG, CCCEC, liberal-democraţii – Ministerul Finanţelor, vama, fiscul şi ar fi bine ca toate aceste structuri să nu fie concentrate în aceeaşi mână, ca să se controleze unii pe alţii. MAEIE ar trebui să-i revină PD-ului, pentru că preşedintele ţării răspunde ca atare de politica externă.”

„Aceste funcţii ar trebui să revină celui care dispune de specialişti. Alianţa trebuie să convină asupra unui program comun, fiindcă nu e atât de important din partea cui e ministrul, dacă există o înţelegere.”

Vladimir Ţurcan, lider PMU-EM: MAI trebuie depolitizat

„Îmi vine greu să răspund, fiindcă nu cunosc argumentele celor care pretind la aceste funcţii. Partidele trebuie să spună pe cine intenţionează să propună în funcţia de ministru de Interne şi să se pornească de la calităţile persoanei respective. În ceea ce priveşte prestaţia actualului ministru Iurie Leancă, a fost strălucită şi îmi vine greu să găsesc vreun argument împotrivă.”

„Problema nu trebuie pusă în felul următor: eficienţa acestor structuri vs. partide. MAI trebuie depolitizat ca acesta să-şi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu legea. Mai important este dacă măcar unul din aceste partide are o candidatură cu experienţă, apreciată, care ar putea conduce MAI. Deocamdată, eu nu cunosc niciu-

Vitalie Nagacevschi, ex-deputat PLDM: „Prestaţia lui Leancă – strălucită”

Sondaj realizat de Raisa LOZINSCHI-HADEI


4 | La marginea Europei Contracandidatul lui Mihail Formuzal contestă rezultatele alegerilor În urma celui de-al doilea tur al scrutinului din UTA Gagauzia, care a avut loc duminică, 26 decembrie, Mihail Formuzal a fost reales în funcţia de başkan al autonomiei găgăuze pentru următorii patru ani. Pentru Mihail Formuzal au votat 51,59 la sută dintre alegători, iar pentru contracandidatul său, Nicolae Dudoglo, primarul oraşului Comrat – peste 49 la sută. Ala Harlamenco, preşedintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, sora lui Nicolae Dudoglo, a declarat pentru JURNAL că nu recunoaşte rezultatele alegerilor de duminică. „Cel puţin 1,5% din voturi au fost falsificate. Au fost înregistrate cazuri de intimidare a observatorilor, de agitaţie electorală în ziua scrutinului, de votare multiplă. Mass-media privată l-a susţinut 24 din 24 de ore pe Formuzal şi a lansat un şir de informaţii denigratoare, false, la adresa contracandidatului său. În viziunea noastră, aceasta a fost cea mai murdară campanie din UTA Gagauzia”, a declarat Harlamenco care s-a arătat nemulţumită şi de lozinca „Votează pentru Formuzal, votează pentru Rusia”. „Îmi este neînţeleasă această lozincă care a împânzit toate localităţile din UTA Gagauzia”, a mai spus ea. Deşi observatorii susţin că în general procesul de votare a decurs într-o atmosferă calmă, au fost depistate şi nereguli, printre care intimidarea observatorilor, agitaţia electorală în ziua scrutinului, votarea multiplă şi votarea cu buletin de identitate străin. Totuşi, prezenţa la vot a fost de 57% din electorat, fapt ce a permis validarea rezultatelor. Conform legislaţiei electorale din teritoriu, alegerile în turul doi pot fi validate doar atunci când cel puţin o treime din cetăţenii cu drept de vot se prezintă la urne. S.C.

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Ion Ungureanu: ”Nu ni-i băgaţi pe gât pe comuniști” ”Stimată fostă alianță, oricât de multă dreptate ar avea fiecare dintre dvs în parte, dacă prin dezbinarea dvs veți permite revenirea comuniștilor la putere, veți fi măturați din viața politică”. Acesta a fost unul dintre mesajele pe care a ținut să îl transmită fostul ministru al Culturii Ion Ungureanu, în cadrul mitingului organi-

zat duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale de Forul Civic ”Pro Europa”. Evenimentul a adunat mii de persoane care pledează pentru refacerea Alianţei pentru Integrare Europeană. Oamenii i-au cerut lui Marian Lupu să nu mai cocheteze cu Partidul Comuniștilor și să declare în public că va crea o alianță democratică.

În discursul rostit în fața participanților la miting, scriitorul Andrei Strâmbeanu a declarat că acest eveniment a fost organizat pentru a-i presa pe liderii politici. ”Avem dreptul să facem acest lucru pentru că i-am votat. Le cerem să se supună”, a spus Strâmbeanu, menţionând că ne pot aștepta zile mai grele când

va fi creată AIE. „Dumnezeu știe ce ne așteaptă cu Lupu președinte. El nu știe nici ce limbă vorbește”, a mai declarat Strâmbeanu. Adresându-se şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, Ion Ungureanu a rostit:”Domnule Narîșkin, nu ni-i băgați pe gât pe comuniști. Opriți-vă! Nu

pregătiți otravă pentru alții, dreptatea va face să o beți chiar voi”. Potrivit scriitorului, Moscova a pierdut mereu șansa de a ne deveni parteneri și aliați din cauza comportamentului și declarațiilor sale. ”Mă adresez rușilor. Învățați-ne să iubim Rusia, nu să o urâm.”

M.R.

Ţăranii, obligaţi să plătească poliţe de asistenţă medicală pentru ultimii trei ani odată NEMULŢUMIRI // Persoane neangajate în câmpul muncii sunt obligate de autorităţi să achite poliţe de asigurare medicală pentru ultimii câţiva ani, chiar dacă acestea nu au apelat în acest răstimp la servicii medicale de stat gratuite În satul Ustia, raionul Dubăsari, 23 de persoane au fost acţionate în instanţa de judecată pentru neachitarea poliţelor de asigurare medicală pentru ultimii trei ani. Oamenii nu sunt angajaţi în câmpul muncii şi nu sunt asiguraţi din contul statului, dar au în posesie cote de pământ. Respectiv, aceştia fac parte din categoria de persoane care urmează să se asigure în mod individual. Suma solicitată de la fiecare ţăran depăşeşte 8000 de lei. Aceştia spun că, chiar dacă şi-ar vinde roada, în mare parte porumb, nu ar acumula suma solicitată. Svetlana COROBCEANU

Tractorist cu patentă Simion Savin din satul Ustia, raionul Dubăsari, ne spune că în ultimii trei ani a avut mai multe probleme de sănătate, dar, nefiind asigurat, a achitat integral serviciile medicale. În toamna anului curent, a aflat că datorează Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) 8255 de lei, pe motiv că ar fi deţinător de patentă. Bărbatul ne spune că problemele au început să-l urmărească după ce fiica din Italia i-a trimis bani din care şi-a permis să-şi cumpere un tractor şi acela uzat. Familia are în posesie un hectar de pământ. În una din zile, fiind în câmp, s-au apropiat de el reprezentanţii poliţiei rutiere care i-au solicitat să prezinte patenta de întreprinzător, pe motiv că ar putea oferi servicii cu tractorul şi altor familii contra cost. Neavând documentul, bărbatul a fost sancţionat cu o amendă de circa 300 de lei şi avertizat că, dacă nu-şi va perfecta patenta, va fi sancţionat şi mai dur. În săptămânile următoare, acesta şi-a făcut

Zeci de mii de persoane sancţionate

27 DECEMBRIE 2010. Simion Savin în redacţia JURNALULUI de Chişinău. (Foto: Elena Grozavu) patentă, valabilă pentru o lună de zile – de la 23 aprilie până la 22 mai 2010, atât cât să-şi lucreze pământul. La scurt timp, s-a pomenit deja cu executorul judecătoresc la poartă. Acesta i-a cerut să achite, conform unei ordonanţe judecătoreşti, suma de 2663 de lei în contul CNAM, plata pentru poliţa de asigurare pentru anul 2010. „Înainte de aceasta, am fost bolnav şi am achitat toate serviciile medicale din banii mei. Nu înţeleg de ce mă obligă să plătesc această poliţă?!”, se revoltă agricultorul.

Să cumpere poliţa pentru ultimii trei ani Savin şi ceilalţi 22 de deţinători de terenuri care au primit solicitări similare au contestat ordonanţele judecătoreşti la Judecătoria raionului Dubăsari. Toate cele 23 de ordonanţe au fost anulate. La scurt timp, reprezentantul CNAM, Ştefan Cimbir, director al Agenţiei Teritoriale din Bender, cu sediul în s. Varniţa, a depus o cerere de chemare în judecată în care îi solicită ţăranului deja suma de 8255 de lei, plata pentru poliţa medicală pentru trei ani – din 2008 până în 2010, la care se adaugă penalităţile. „Ordonanţele

judecătoreşti în cazul lui Savin şi al celorlalţi aflaţi în situaţii similare au fost anulate, dar reprezentantul CNAM s-a adresat în instanţă şi în acest caz urmează să fie luată o decizie judecătorească”, ne-a spus preşedintele Judecătoriei raionului Dubăsari, Veaceslav Suciu. Solicitat de JURNAL, Ştefan Cimbir a menţionat că şi asupra deţinătorilor de terenuri se răsfrânge legislaţia privind asigurarea medicală obligatorie. La întrebarea de ce abia acum li se cere persoanelor să achite poliţele de asigurare pentru anii 2008 şi 2009, Cimbir motivează că Agenţia pe care o conduce şi-a început activitatea în raionul Dubăsari abia din 2009.

Venitul din roadă pentru plata poliţei şi a impozitelor Simion Savin s-a adresat la Ministerul Justiţiei, Guvern şi la Mircea Buga, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. În

Solicitat de JURNAL, Mircea Buga, directorul CNAM, a declarat că, începând cu 2004, fiecare persoană este obligată prin lege să achite primele de asigurare, fie în formă procentuală de la salarii, fie în mod individual. „Proprietarii de terenuri agricole, deţinătorii de patente sau alte categorii neangajate de cetăţeni trebuie să achite prima de asigurare până la 31 martie a fiecărui an. În cazul deţinătorilor de terenuri agricole, se aplică anumite reduceri, în acest an în mărime de 75 la sută din prima de asigurare, adică în loc de 2248 de lei, aceştia urmau să achite până la 31 martie suma de 619 lei. Pentru deţinătorii de patente au fost prevăzute reduceri de până la 50 la sută. După 1 aprilie, survin efectele Legii, pentru neachitarea primei care prevede sancţiuni”, a spus Buga, precizând că Codul Civil permite solicitarea achitării atât a primelor de asigurare pentru anul în curs, cât şi cel mult pentru doi ani precedenţi. Potrivit directorului CNAM, anual, sunt înregistrate zeci de mii de persoane sancţionate. „Decizia în privinţa cetăţenilor din raionul Dubăsari o ia instanţa de judecată, nu CNAM. Respectiv, instanţa e cea care urmează să ţină cont de circumstanţele atenuante, cum ar fi situaţia grea din familie sau lipsa locurilor de muncă”, a mai spus funcţionarul.

toate cazurile, a fost sfătuit să recurgă la serviciile unui avocat. „Dacă mi s-ar fi spus să achit în fiecare an această sumă, aş fi plătit. Reiese că tot ce câştigăm de la cote va fi achitat sub formă de

impozite şi pentru poliţa de asigurare. Din ce să trăieşti atunci şi cum să-ţi întreţii familia?”, se întreabă revoltat agricultorul decis să meargă până la capăt în a-şi căuta dreptatea.


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

Viaţa ca o pradă | 5

www.jurnal.md

28 decembrie 2010

Medicamentele se ieftinesc!

Medicamente al căror preţ de import s-a micşorat Nr. d/r

Preţ achiziţie în farmacii pină la 22. 12. 2010

Preţ din Catalogul de preţuri

% diferenţei

Denumirea medicamentului

Doza

1

192,78

35,40

-81,64

Clostilbegyt

50 mg

2

225,66

58,88

-73,91

Stimuloton®

50 mg

3

41,94

16,28

-61,19

Grandaxin®

50 mg

4

135,28

58,24

-56,95

Madopar® 250

200 mg + 50 mg

5

60,71

28,08

-53,75

Lucetam®

3 g/15 ml

6

66,58

31,39

-52,85

Dopegyt®

250 mg

7

29,56

14,16

-52,09

Peritol®

4 mg

8

41,12

19,71

-52,07

Lucetam®

800 mg

9

218,01

107,14

-50,86

Velaxin®

75 mg

10

277,13

136,86

-50,61

Guarem

5g

11

91,71

45,90

-49,95

Lidocain

10%

12

44,99

22,54

-49,90

Lucetam®

1200 mg

13

62,23

31,22

-49,83

Vasorex® 5 mg

5 mg

14

17,69

8,90

-49,70

Alprazolam LPH 0,25 mg

0,25 mg

15

34,18

17,46

-48,92

Peritol®

0,4 mg/ml

16

103,64

53,39

-48,49

Medostatin

20 mg

17

26,65

13,92

-47,76

Egilok®

25 mg

18

132,72

69,40

-47,71

Magrilan®

20 mg

19

49,36

26,21

-46,90

Meloxicam LPH® 7,5 mg

7,5 mg

20

38,08

20,30

-46,69

Betadine®

100 mg/g

21

79,96

44,84

-43,93

Erolin®

10 mg

22

37,74

21,24

-43,72

Lucetam®

400 mg

23

64,18

36,24

-43,53

Carvedilol LPH® 12,5 mg

12,5 mg

24

73,04

41,25

-43,52

Trimetazidină LPH 20 mg

20 mg

25

34,57

20,65

-40,26

Teksamen-L

20 mg

26

69,54

42,48

-38,91

Meloflam®

15 mg

27

46,54

28,56

-38,63

Cordaflex®

20 mg

28

39,65

24,78

-37,50

Ampisid® IM

1000 mg + 500 mg

29

19,92

12,62

-36,66

Alprazolam LPH 0,5 mg

0,5 mg

30

66,62

44,13

-33,76

Betadine®

200 mg

31

38,49

25,61

-33,46

Egilok®

50 mg

32

394,46

273,08

-30,77

Fareston

60 mg

33

166,16

116,64

-29,80

Medoclor®

500 mg

34

53,44

39,31

-26,43

Finoptin

40 mg

35

26,41

19,90

-24,64

Oftan® Dexamethason

1 mg/ml

36

116,98

88,17

-24,63

Nicergolină LPH® 30 mg

30 mg

37

112,56

85,58

-23,97

Meloxicam Orion

15 mg

38

30,42

23,13

-23,96

Oftan® Catachrom

39

94,26

71,83

-23,80

Rocephin

40

79,91

61,15

-23,47

41

47,54

36,56

42

32,16

43

PREŢURI // Începând cu 17 ianuarie, farmaciile vor afişa noi preţuri la medicamente Preţurile la medicamente se vor ieftini, dar nu la toate preparatele şi nu de la 1 ianuarie 2011, aşa cum ne-au promis anterior autorităţile. Deşi Catalogul Naţional de preţuri de producător la medicamente încă nu este finisat, şeful Serviciului de avizare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente promite ieftiniri considerabile pentru anumite produse medicale. Ce-i drept, sunt şi din cele care se vor scumpi simţitor. Ministerul Sănătăţii şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au stabilit că cel târziu până la 17 ianuarie 2011, importatorii şi farmaciile din republică ar trebui să afişeze noi preţuri la medicamente. Mariana RAŢĂ Conform noului Catalog de preţuri la medicamente, cele mai multe dintre ele se vor ieftini de la anul. Reducerile de preţ vor fi de la 80 % pentru unele produse, până la jumătate de procent pentru altele. Unul din medicamentele care se vor ieftini cel mai mult este Clostilbegyt, utilizat pentru stimu-

lare ovariană. Astfel dacă acum acest preparat costă în farmacii 192 de lei, începând cu anul viitor preţul lui va scădea până la 35,4 lei. O reducere substanţială se va face şi pentru antidepresivul Stimuloton, care astăzi se vinde cu 225,66 lei, iar de la anul va costa 58,88 lei. Lidocainul se ieftineşte de două ori, iar preţul Tamifluului care se utilizează pe larg

Medicamente al căror preţ de import s-a micşorat (continuare) Nr. d/r

Preţ achiziţie în farmacii pină la 22. 12. 2010

Preţ din Catalogul de preţuri

% diferenţei

Denumirea medicamentului

Doza

NULL

76

616,43

531,58

-13,76

Cefazolin

1g

1g

77

126,67

109,27

-13,74

Amoxicillin BP 500 mg

500 mg

Medoclor®

250 mg

78

44,55

39,18

-12,06

Sorbifer® Durules®

-23,10

Fotil® forte

40 mg + 5 mg/ ml

320 mg + 60 mg

79

8,81

7,77

-11,80

Piroxicam LPH

20 mg

24,78

-22,95

Pulmoxol®

30 mg/5 ml

80

128,33

113,24

-11,76

Rehydron

18,9 g

23,93

18,60

-22,26

Carvedilol LPH® 6,25 mg

6,25 mg

81

12,01

10,68

-11,07

Atenolol LPH

100 mg

44

24,93

19,47

-21,91

Ampisid® IM

500 mg + 250 mg

82

11,82

10,52

-11,02

Diltiazem LPH® 60 mg

60 mg

83

35,24

31,55

-10,46

1,5 mg

45

44,88

35,27

-21,41

Fotil®

20 mg + 5 mg/ ml

Indapamid LPH® 1,5 mg

84

44,04

39,65

-9,97

Betadine®

10%

46

55,54

43,68

-21,36

Lecrolyn®

40 mg/ml

85

19,59

17,70

-9,65

Halixol

30 mg

47

79,46

62,54

-21,29

Ampisid®

375 mg

86

40,26

36,40

-9,59

10 mg

48

59,60

46,96

-21,20

Ampisid®

250 mg/5 ml

Nicergolină LPH® 10 mg

49

18,44

14,63

-20,67

Ampicillin

125 mg/5 ml

87

21,20

19,25

-9,20

Metoprolol LPH

100 mg

50

56,43

44,84

-20,54

Floksan®

200 mg/100 ml

88

45,97

41,89

-8,88

Grip Hot®

NULL

51

35,84

28,56

-20,31

Cordaflex®

10 mg

89

54,34

49,56

-8,80

Uregyt®

50 mg

52

27,01

21,59

-20,06

Ampicilin

250 mg/5 ml

90

240,19

219,53

-8,60

Xenical®

120 mg

53

239,18

191,38

-19,99

Tamiflu®

75 mg

91

83,48

76,70

-8,12

Setegis®

2 mg

54

202,04

161,78

-19,93

Virgan

1,5 mg/g

92

24,22

22,42

-7,44

Pulmoxol®

15 mg/5 ml

55

110,41

88,73

-19,64

Hartil®

10 mg

93

76,19

70,80

-7,07

Pollezin®

5 mg/ml

56

18,00

14,56

-19,11

Oftan® Timolol

2,5 mg/ml

94

1284,87

1195,03

-6,99

Bonviva

3 mg/3 ml

57

77,29

62,54

-19,08

Amoxicillin BP 250 mg

250 mg

95

18,27

16,99

-6,98

Indapamid LPH® 2,5 mg

2,5 mg

58

186,84

151,51

-18,91

Betadine®

10%

96

12,83

11,97

-6,73

Enalapril LPH

10 mg

59

47,05

38,23

-18,74

Co-trimoxazole BP 480 mg

400 mg + 80 mg

97

57,06

53,22

-6,73

Methypred

40 mg/ml

60

17,79

14,51

-18,41

Paediatric Co-trimoxazole 240 mg/5 ml

200 mg + 40 mg/5 ml

98

44,66

41,77

-6,47

Betadine®

200 mg

99

8,96

8,41

-6,14

Captopril LPH®

25 mg

61

143,72

118,00

-17,89

Ampicillin

500 mg

100

17,08

16,05

-6,05

Sumetrolim®

62

71,48

58,76

-17,80

Floksan®

400 mg

400 mg + 80 mg

63

131,64

108,39

-17,66

Taflotan®

15 mcg/ml

101

56,20

52,86

-5,94

Pollezin®

5 mg

64

93,50

77,29

-17,34

Flutinex®

50 mcg/doză 120 doze

102

60,19

56,64

-5,89

Betadine®

10%

103

22,54

21,24

-5,78

Pipolphen®

25 mg

pentru prevenirea şi tratarea gripelor va scădea cu aproximativ 30%. Dacă până acum preparatul a costat 239 de lei, din 2011 îl veţi găsi cu 161 de lei. Cu doar 17,8 % va scădea preţul Ampicilinei, Grip Hotul va costa mai puţin cu 4 lei, iar Ketotifen-ul administrat pentru tratarea astmului bronşic alergic se va ieftini cu doar 8 bănuţi.

Tendinţa generală e de micşorare Din lista medicamentelor care se vor scumpi începând cu anul viitor face parte Suprastinul, preţul căruia va creşte de la 27,76 lei până la 33 lei, Sorbiferul, administrat în special de femeile însărcinate, Laxatinul, recomandat persoanelor care suferă de constipaţie funcţională, dar şi alte preparate medicale. În general, scumpirile nu vor depăşi 36 %. Şeful Serviciului de avizare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, Sergiu Cibotari, susţine că numărul medicamentelor care se vor scumpi este nesemnificativ. „Tendinţa generală este de micşorare a preţului, mai ales pentru preparatele medicale importate din Europa”, afirmă Cibotari. El susţine că noile preţuri au fost calculate în baza celor stabilite de producătorii medicamentelor. Importatorii nu au comentat

în niciun fel reducerile de preţuri pe care vor trebui să le facă de la anul.

Preţuri noi de la 17 ianuarie Vinerea trecută, Ministerul Sănătăţii şi CCCEC au decis să le ofere farmaciştilor un răgaz până pe 17 ianuarie pentru ajustarea preţurilor la medicamente conform Catalogului Naţional. După această dată, CCCEC va începe verificările. Companiile importatoare şi farmaciile care vor neglija preţurile stabilite de stat vor fi amendate, iar în cazuri mai grave li se va retrage licenţa de activitate. Conform datelor prezentate de Serviciul de avizare şi înregistrare a preţurilor la medicamente, în anul curent a avut loc o micşorare cu 5% a preţurilor la medicamentele produse în statele CSI şi Europa; la circa 8% din medicamente preţurile au rămas neschimbate, în timp ce la unele medicamente importate în special din Bulgaria, Vietnam şi India, preţurile au crescut în medie cu 10%. În ultimele patru luni ale anului, potrivit sursei citate, s-au înregistrat diminuări de preţ cuprinse între 0,2% şi 27% pentru 2799 denumiri de medicamente, ceea ce reprezintă 42% din Nomenclatorul de stat al Medicamentelor.

Medicamente al căror preţ de import s-a mărit Nr. d/r

Preţ achiziţie în farmacii pină la 22.12.2010

Preţ din Catalogul de preţuri

% diferenţei

Denumirea medicamentului

Doza

1

55,41

55,46

0,09

Lucetam®

1 g/5 ml

2

100,55

101,12

0,57

Rileptid

2 mg

3

58,91

59,37

0,78

Rinorin

NULL

4

65,06

65,68

0,95

Cuplaton

300 mg/ml

5

28,35

28,91

1,96

Sorbifer® Durules®

320 mg + 60 mg

6

41,42

42,24

1,99

Egilok®

100 mg

7

30,29

30,90

2,01

Finoptin

80 mg

8

47,15

48,37

2,59

Rehydron Optim

10,7 g

9

76,90

80,08

4,14

Laxarin

667 mg/250 ml

10

40,11

42,24

5,32

Pipolphen®

25 mg/ml

11

51,81

55,10

6,34

Parlazin®

10 mg/ml

12

27,67

29,93

8,16

Amiodaronă LPH® 200 mg

200 mg

65

39,33

32,84

-16,51

Oftagel®

2,5 mg/g

104

28,74

27,14

-5,56

Halixol

3 mg/ml

66

42,35

35,40

-16,41

Halidor®

100 mg

105

34,10

32,36

-5,10

Medovent

15 mg/5 ml

67

15,37

12,94

-15,79

Metoprolol LPH

50 mg

106

8,48

8,09

-4,60

Furosemid LPH

40 mg

68

105,49

88,98

-15,65

Oftaquix

5 mg/ml

107

55,52

53,10

-4,35

Zalain

2%

69

27,77

23,46

-15,53

Lecrolyn®

20 mg/ml

108

55,52

53,10

-4,35

Zalain

2%

70

34,90

29,50

-15,48

Parlazin

10 mg

109

55,38

53,10

-4,13

Zalain

2%

13

33,79

36,58

8,27

Suprastin®

20 mg/ml 1 ml

71

273,02

230,85

-15,45

Roferon-A

3 MIU/0,5 ml

110

21,07

20,22

-4,03

Lexotan

3 mg

14

27,76

33,04

19,01

Suprastin®

25 mg

72

110,78

93,67

-15,44

Oxyal

0,15%

111

83,70

80,89

-3,36

Nemotan

30 mg

15

27,76

33,04

19,01

Suprastin®

25 mg

73

17,23

14,63

-15,09

Amoxicillin

125 mg/5 ml

112

93,97

91,09

-3,06

Gentamicin

80 mg/2 ml

16

15,38

20,22

31,43

Burana®

400 mg

74

33,42

28,63

-14,34

Warfarin Orion

3 mg

113

6,87

6,79

-1,14

Ketotifen LPH

1 mg

17

37,63

50,03

32,96

Erolin®

1 mg/ml

75

32,64

27,99

-14,25

Taver

200 mg

114

97,46

97,07

-0,40

Medoclor Forte®

250 mg/5 ml

18

18,99

25,88

36,27

Oftan® Timolol

5 mg/ml


6 | Politică

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Plenara CC al PCRM a decis formarea alianţei cu PLDM

CUTIA CU PIUNEZE

Schimb de replici între Moscova şi Chişinău Moscova pălmuieşte verbal Chişinăul, Kievul şi Tbilisi, acuzând Ucraina, Georgia şi RM de „lipsă de respect faţă de eroismul celor care au glorificat aceste ţări cu acte de vitejie în lupta cu nazismul” în rândurile Armatei Roşii. Supărarea Rusiei, exprimată de MID printr-o declaraţie de „nedumerire şi regret maxim”, vine de la faptul că aceste state s-au abţinut, împreună cu statele UE, de la votarea rezoluţiei ONU privind „Neacceptarea unor practici care contribuie la escaladarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţă legată de acestea”. Deosebit de important, consideră MID, e punctul 5 al rezoluţiei în care este exprimată „îngrijorarea faţă de încercările continue de distrugere a monumentelor, edificate în memoria celora care a luptat împotriva nazismului în anii celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi exhumării ilegale sau mutarea osemintelor acestor persoane”. Fără să facă referire la declaraţia MID, MAE al RM a venit cu nişte „precizări” în care se spune că „a luat notă cu nedumerire” de speculaţiile din mass-media pe marginea acestui subiect. MAE de la Chişinău dă de înţeles că interpretările Moscovei sunt tendenţioase, deoarece „decizia de abţinere pe marginea rezoluţiei menţionate a fost luată de autorităţile moldoveneşti în 2005, decizie reconfirmată ulterior, prin vot de abţinere, în 2006, 2007, 2008 şi, respectiv, 2009”, iar „textul rezoluţiei din 2010 nu diferă de cel adoptat în anii precedenţi”. Abţinerea RM, ca şi a statelor UE, a fost determinată de „lipsa de echilibru al textului final al rezoluţiei care reflectă insuficient atât propunerile redacţionale, avansate de mai multe delegaţii, cât şi preocupările pentru o abordare neselectivă a practicilor rasiale”. „Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 21 decembrie 2010, nu a avut drept obiectiv principal examinarea chestiunii „eroizării nazismului”, dar a tratat, în ansamblu, practicile care contribuie la escaladarea unor forme contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţă conexă”, se spune în documentul lansat de ministerul moldovean. Ne ajută să înţelegem mai bine poziţia Chişinăului faptul că SUA a votat împotriva rezoluţiei respective, fiindcă, din punctul lor de vedere, aceasta nu face distincţia necesară între vorbe şi acţiuni, existând astfel pericolul îngrădirii libertăţii de exprimare. (N.N.)

LUMI PARALELE

Nordul contra Sudului Preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak a lansat luni un apel la solidaritate naţională împotriva agresiunii militare a Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC), apreciind că Phenianul vede în dezbinare un îndemn la a lovi, relatează Reuters. Liderul de la Seul a adoptat un ton mai dur faţă de RPDC după cele două atacuri din acest an care au ridicat tensiunile din Peninsula Coreea la cel mai înalt nivel de la finalul războiului intercoreean, în 1953. Într-o dispută verbală de săptămâna trecută, Phenianul a ameninţat cu un „război sfânt” nuclear, iar preşedintele Lee Myung-bak s-a angajat la „un contraatac nemilos” în cazul oricărui nou atac nord-coreean, în contextul în care Seulul desfăşoară manevre militare de o amploare fără precedent. „Nu ne putem permite să avem dezbinare între voi şi mine când este vorba de securitatea naţională pentru că sunt în joc vieţile noastre şi supravieţuirea acestei naţiuni”, a spus Lee într-un discurs radiofonic. Lee Myung-bak a apreciat că disensiunile apărute în opinia publică după atacul unui submarin nord-coreean asupra unei corvete sud-coreene soldat cu 46 de morţi au determinat Phenianul să bombardeze, luna trecută, o insulă din apropierea frontierei maritime, provocând moartea a patru persoane. „Atunci când dăm dovadă de solidaritate şi unitate, Nordul nu îndrăzneşte să ne atace. Voinţa lor de a ne provoca păleşte”, a mai spus liderul sud-coreean. (AGERPRES)

Alb şi negru

cu Nicolae NEGRU Sâmbătă, în chiar ziua de Crăciun, Voronin a convocat plenara CC al PCRM pentru a discuta rezultatele alegerilor şi a trasa căile de acces la guvernare în contextul negocierilor de formare a unei alianţe cu PD. În raportul său, liderul PCRM a contabilizat, ca de obicei, un şir lung de „realizări” ale partidului, apoi a formulat unele neîmpliniri serioase care pun sub semnul întrebării capacitatea PCRM de a-i înlătura pe liberali de la putere. Menţionând că Partidul Comuniştilor a înregistrat cel mai mare scor electoral, comparativ cu concurenţii săi, Voronin s-a declarat în acelaşi timp nemulţumit de rezultatul alegerilor care nu le permite să guverneze de sine stătător. Dezbaterile pe marginea raportului au urmat acelaşi tipar moştenit de la PCUS: oratorii vorbeau mai întâi despre realizări, apoi despre „unele neajunsuri” care trebuie înlăturate din calea partidului spre „victoria definitivă”. Surpriza a venit de la persoana pe care nimeni nu o credea capabilă să ofere surprize: Zinaida Greceanâi. iscursul ei poate fi asemănat cu o bombă aruncată în mijlocul mulţimii. După ce a criticat faptul convocării plenarei în chiar ziua în care o parte din moldoveni sărbătoresc Crăciunul, ceea ce poate fi interpretat ca semn de dispreţ faţă de ei, ex-premierul a lansat un atac masiv asupra lui Voronin şi a principalului strateg comunist, Mark Tkaciuk. Ea nu-l cruţă nici pe fostul ei subaltern Igor Dodon pe care l-a caracterizat drept „patri-

D

ot umflat cu ţejea”, „blogger pompos şi superficial, care se apucă de toate”. În linii generale, ea a spus următoarele: strategia comuniştilor de a se da drept singura forţă patriotică şi capabilă de a scoate RM din criză este distructivă, păguboasă pentru societatea şi statul nostru. PCRM se face vinovat de organizarea alegerilor anticipate din 29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010. Ceea ce se dă drept criză politică sau criză constituţională este de fapt criza unui partid, a PCRM, ai cărui lideri nu au capacitatea de a pune în prim-plan interesul naţional, gândindu-se doar la propriile interese. Dacă PCRM ar fi un partid normal, criza s-ar rezolva de la sine, formându-se o alianţă PCRM-PLDM. ar Voronin, în mod intenţionat, l-a ofensat pe Filat şi pe deputaţii PLDM, numindu-i ticăloşi, pentru a exclude posibilitatea unei asemenea alianţe. În general, comportamentul lui Voronin, grosolan, necivilizat ridică multe semne de întrebare, căci Voronin este cel care, prin declaraţiile sale iresponsabile, a provocat alegerile anticipate din 29 iulie. Şi, trebuie să privim adevărul în faţă, tot Voronin se face vinovat de blocajul de azi. Să încetăm a-l mai acuza pe Tkaciuk care este un pion în mâinile lui Voronin, spuse Greceanâi. Nu este corectă şi productivă nici politica demonizării României, a partidelor proromâneşti, căci apropierea de România este una firească, naturală, moldovenii fiind parte a popo-

D

Scrisorile lui Buraga

rului român, ruptă cu forţa de către Imperiul Ţarist, apoi cel sovietic. Românofobia PCRM îndepărtează o mare parte a tineretului de comunişti. Şi cât o să mai umblăm cu sarcofagul lui Lenin în spate, cât o să mai minţim moşnegii şi băbuţele noastre, speculând naivitatea şi nostalgiile lor? Ca tineretul să nu se teamă de noi, trebuie să renunţăm la seceră şi ciocan, şi trebuie să condamnăm în mod clar regimul comunist totalitarist, care a nimicit zeci de milioane de oameni, inclusiv basarabeni! Printre cei care au avut de suferit din cauza acelui regim inuman au fost şi părinţii mei deportaţi în Siberia, a menţionat Greceanâi. Eu, fiica lor, le deplâng azi soarta şi mi-e ruşine să fac parte dintrun partid care mărşăluieşte pe oasele lor. Discursul lui Greceanâi a fost ca un trăsnet din senin. Prinzând la curaj, la tribună au ieşit persoane care până atunci nu au fost auzite vorbind. În unele luări de cuvânt, s-a subliniat necesitatea unui lidership nou, modern, european, care să unească societatea, nu să o dezbine. Aluzia era evidentă: Voronin trebuie să plece. Conducerea actuală a băgat partidul într-o groapă, l-a transformat într-o sperietoare, cu PCRM nu vor să aibă de a face nu numai europenii, de compania lor se jenează până şi conducerea Rusiei. unctul pe i l-a pus veteranul partidului, Ivan Petrovici Calin, ex-preşedintele Sovietului Suprem al RSSM, ex-preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM. Să nu aruncăm împreună cu apa şi copilul din albie, spuse Calin. E vina noastră că, până acum, i-am urmat orbeşte pe Mark Tkaciuk, Igor Dodon şi „unionistul” Iurie Muntean care sunt de fapt nişte cai troieni ai liberalilor în rândul comuniştilor. E

P

timpul ca fiecare comunist să participe la luarea deciziilor în partid. Propunerea lui Ivan Calin a fost ca Voronin să-şi ceară public scuze de la Filat şi să propună o alianţă PCRM-PLDM ca să nu i se dea voie PD care a obţinut un număr mic de mandate să-i şantajeze şi pe unii, şi pe alţii. Fiindcă e puţin probabil ca PLDM să accepte o alianţă cu comuniştii, s-a propus ca, în numele interesului naţional, până la finele lui ianuarie să se convoace un congres extraordinar şi să fie schimbată denumirea PCRM în Partidul Democraţiei Sociale. cest pas, alianţa cu PLDM şi schimbarea denumirii, va asigura alegerea preşedintelui RM şi va crea premise pentru consolidarea societăţii dezbinate în două tabere antagoniste, proeuropeană şi prorusă. Votul cvasiunanim al membrilor CC, cu câteva abţineri şi doar patru voturi împotrivă ��� Voronin, Tkaciuk, Muntean, Dodon – a consfinţit decizia creării unui grup de negociere a unei alianţe centriste de guvernare PCRM–P LDM. Voronin a declarat că se va supune deciziei majorităţii.

A

*** Din păcate, stimaţi cititori, cele descrise mai sus sunt pure fantezii, suscitate, probabil, de magia Crăciunului. Situaţia reală din acest partid rămâne în continuare cea pe care o cunoaştem: sumbră, încordată, ca în interiorul unei cetăţi în asediu, fără perspectivă. Cu siguranţă, şi printre comunişti există persoane care înţeleg că strategia PCRM este mioapă, distructivă nu numai pentru partid, ci şi pentru RM în general. Dar, de ce tac? Poate fiindcă nu sărbătoresc Crăciunul…

Între anul nou pe nou şi anul nou pe vechi Ieri am discutat despre Crăciun. Cum e mai corect să-l sărbătorim, pe vechi sau pe nou? Unii spuneau că trebuie să-l sărbătorim pe vechi, alţii – pe nou. Numai Cozonac a spus că trebuie săl sărbătorim atunci când s-a născut Isus. Şi astfel provocă o nouă discuţie: când s-a născut Isus? Înainte de anul nou pe vechi sau înainte de anul nou pe nou? Unii spuneau că Isus s-a născut înainte de anul nou pe vechi, alţii – că s-a născut înainte de anul nou pe nou, alţii – că Isus

s-a născut între anul nou pe nou şi anul nou pe vechi. Numai Cozonac a spus că nu contează căci, oricând s-ar fi născut, noi vom sărbători Crăciunul şi pe nou, şi pe vechi. Şi astfel a provocat o nouă discuţie: dacă e bine să sărbătorim Crăciunul de două ori? Unii spuneau că e foarte şi foarte bine, căci astfel noi nu dăm niciodată greş, alţii că e foarte şi foarte rău, căci astfel greşim cu siguranţă în unul din cazuri. Fraţilor, spuse Cozonac,

dar nu putea oare Isus să se nască de două ori? Prima dată – înainte de anul nou pe nou, şi a doua oară – înainte de anul nou pe vechi? Şi astfel provocă o nouă discuţie: putea Isus să se nască de două ori? Unii spuneau de ce nu? Altfel de unde s-ar fi luat două Crăciunuri – unul pe nou şi altul pe vechi? Alţii spuneau – cum se poate să se fi născut de două ori, este practic imposibil. Consultaţi Wikipedia şi vă veţi convinge. Atunci de unde s-au luat două Crăciunuri, pe nou şi pe

vechi?, întrebă Cozonac. Şi astfel puse capăt discuţiei, căci nimeni nu ştia de unde s-au luat două Crăciunuri. Acuma stau şi mă gândesc: nu era mai bine mai înainte, în Uniunea Sovietică, când religia era opiul norodului şi nu exista nicio sărbătoare de Crăciun şi nu trebuia să-ţi baţi capul când s-o sărbătoreşti? Al vostru catastrof, catapesteasm, ketanostrum, Ion BURAGA

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

28 decembrie 2010

Politică | 7

www.jurnal.md

Bărbierul şi Diavolul Bogat şi sărac

cu Petru BOGATU Dacă diavolul se ascunde, zice-se, în detalii, acestea trebuie căutate nu în discursurile politice. Nu în sediile partidelor sau instituţiilor statului, după cum se obişnuieşte pe la noi, ci pe feţele oamenilor.

Dacă poţi, desfată-te! Fizionomiile noastre parcă-s încremenite în proiecte politice. În construcţii doctrinare. În calcule electorale. În previziuni futurologice. În prognoze meteorologice. Occidentalii care vizitează spaţiul ex-sovietic, în special Republica Moldova, afirmă că cel dintâi lucru care le sare în ochi, la Chişinău, sunt chipurile morocănoase care te privesc de peste tot. Lumea nu zâmbeşte. Nu glumeşte.

Nu se amuză. De jur împrejur, doar mutre preponderent îngrijorate, crispate şi nespus de serioase. Şi la televizor, şi în parlament, şi în stradă, şi în oglindă. N-am scăpat de ele nici măcar de Crăciun. De revelion, probabil, va fi la fel. Sărbătorim fără să ne relaxăm. Petrecem fără să ne detaşăm. Or, de la Dumnezeu, omul e dotat cu diferite calităţi congenitale. Dintre acestea, fundamental pentru el este simţul umorului. Capacitatea de a înţelege gluma. De a o

gusta şi de a o spune. Umorul nu-i hlizitul din emisiunile butucănoase de divertisment. Şi nici băşcălie. Şi nici replică maliţioasă. Acestea-s de la dracul. Umorul e mai curând facultatea de a avea spirit. Încercarea de a privi lucrurile de sus, cu ochii Ecleziastului care ne îndeamnă să nu ne încrâncenăm. Să nu disperăm. Să nu ne cramponăm de prezent. Să nu tânjim peste măsură după trecut. Şi să nu ne lăsăm purtaţi aiurea de mirajele viitorului. Să nu uităm că ceea ce a fost va mai fi. Simţul umorului este cel mai de nădejde scut sentimental al omului împotriva prostiei, ignoranţei, răutăţii, furiei şi agresivităţii. E o reacţie inteligentă, non-violentă şi fără ură, în maniera sugerată de Isus, la palma nedreaptă pe care ne-o aplică, nitam-nisam, vreo brută.

Dacă poţi, desfată-te, spunea eroul lui Vasili Şukşin din fimul „Kalina krasnaia”. Dacă nu, stai aşa! Înseamnă că nu ţi-e dat.

Să-i radem fără săpun Nouă, cu siguranţă, ne-a fost dat, dar ni s-a luat. Am rămas fără simţul umorului odată cu ruinarea sufletului prin ateism, spălare de creier, deznădejde, pierdere de repere morale etc. Acest proces de degradare spirituală, început sub puterea sovietică ce şi-a propus să desacralizeze şi spaţiul, şi timpul omului, nu a fost stăvilit nici astăzi. Gluma se îngroaşă. Existăm sub tirania necazurilor de zi cu zi, dar şi concomitent sub focul încrucişat al diverselor ideologii care afirmă că astfel luptă cu problemele noastre. Umanismul, integrismul, anarhismul,

Noul Parlament are 11 milionari Cel puţin asta putem deduce din declaraţiile pe venit ale deputaţilor proaspăt intraţi în funcţie. Cei mai mulţi milionari sunt concentraţi în fracţiunile Partidului Democrat (PDM) şi Partidului Liberal Democrat (PLDM) – câte cinci în fiecare formaţiune. De asemenea, noul corp legislativ a întinerit cu aproximativ un an. Dacă în Parlamentul de Legislatura a XVIII-a vârsta medie a deputaţilor era de 48 de ani, vârsta medie a deputaţilor nou-aleşi este de 46,5 de ani. Astfel, 54 de legislatori au vârsta cuprinsă între 36 şi 50 de ani, 12 au până la 35 de ani, iar 35 au mai mult de 51 de ani. Democraţii sunt cei mai tineri deputaţi

cu o vârstă medie de 45 de ani. Cei mai vârstnici sunt liberalii cu o vârstă medie de 50 de ani, comuniştii au o vârstă medie de 46 de ani, iar liberal-democraţii – 47 de ani. Decanul de vârstă al noului Parlament este liderul PCRM, Vladimir Voronin, care are 69 de ani. Cel mai tânăr parlamentar este, de asemenea, comunist – Ina Şupac de 26 de ani. Cei mai mulţi deputaţi, 21 la număr, sunt jurişti de formaţie, 17 sunt economişti, mai sunt 16 ingineri, nouă istorici, şase pedagogi, cinci medici, patru filologi, câte trei diplomaţi, jurnalişti, fizicieni şi specialişti în administraţie publică, câte doi agronomi, psihologi şi antropologi, un sportiv, un scriitor, un compozitor, un felcer şi un farmacist. Trei dintre cei 101 aleşi ai

panslavismul, ateismul, ecologismul, feminismul, modernismul, post-modernismul şi multe alte „stafii”, vorba lui Marx, bântuie Europa şi nu numai. Declanşează diverse artificii care ne sunt servite drept soluţii capitale. A trăi sub imperativul lor, scrie Andrei Pleşu, echivalează cu a trăi neîncetat sub toate luminile aprinse. Fără o clipă de singurătate. Fără nicio şansă de a te sustrage pentru a regăsi normalitatea. Ca să rezistăm, zice el, trebuie să ne păstrăm umorul. Pentru că nu-i nimic mai ridicol şi mai neputincios decât o stafie care provoacă râsul. Haideţi, deci, să stingem lumina. Să nu fim chiar atât de serioşi încât să ne vină a plânge. Să le jucăm şi noi o festă politicienilor, dar şi tuturor inşilor care, cu aer grav, fac pe buricul pământului. Să le dăm ţeapă. Să le punem capacul, mai în glumă, mai în serios.

Să-i radem fără săpun. Mai cu seamă că nu-i totul pierdut. Doi „bărbieri veseli” de la Jurnal TV, la „Ora de ras”, ne îndeamnă s-o tundem englezeşte din gloata bosumflaţilor. Să ne eliberăm de complexe. Să ne destindem. Dincolo de adeziunea telespectatorilor, pe care au câştigat-o cu brio, Constantin Cheianu şi Anatol Durbală s-au ales în 2010 şi cu un premiu naţional pentru promovarea satirei politice. Aceasta, cred eu, este cea mai promiţătoare întâmplare a anului. Ca şi poveştile cu măşti ale lui Nicolae Negru, de altfel. Succesul lor ar putea să însemne că basarabenii, în ciuda dramei pe care o trăiesc, încet-încet, îşi descreţesc frunţile. Învaţă să râdă. Viitorul, deci, ne surâde. Cum-necum, avem conştiinţa curată. Ştiţi de ce? Încă n-am folosit-o la capacitate maximă. Prea puţin am râs ca să ne uzăm.

De la “orbis terrarum” la “globul Moldovei”* Când Appian îţi povesteşte cu atâta învolburare Războaiele Civile, unde triumviratul format de Antonius, Octavius şi Lepidus a constituit vârful de lance al acelei perioade istorice, îţi întorci privirea, ca un huhurez, spre triumviratul LupuGhimpu-Filat, care stă să se nască în aceste zile de sărbătoare.

poporului nu au serviciu. Aceştia sunt Iurie Bolboceanu (PDM), Gheorghe Popa (PCRM) şi Anatolie Dimitriu (PLDM). Principiul egalităţii de gen nu este respectat, odată ce numai 19 deputaţi din 101 sunt femei. Cea mai mare

fracţiune, PCRM, are şi cele mai multe reprezentate ale sexului frumos – 12 la număr, liberalii şi democraţii au câte două femei deputaţi, iar liberal-democraţii au trei colege. După Infotag

La Roma se întâmplau atunci minuni şi prevestiri înfricoşătoare: câinii urlau precum lupii, o vacă a scos un glas omenesc, un prunc născut începu pe loc să vorbească. Să nu ne mire că din unele statui au picurat stropi de sudoare, iar din altele sânge. Ploua cu pietre şi trăsnete nesfârşite cădeau peste temple, iar cel mai vârstnic dintre preoţii Etruriei îşi opri glasul şi respiraţia, după ce prezise revenirea vechii regalităţi. În Chişinău, câinii umblă cu coada între picioare. Un prunc a fost născut într-o toaletă de internat şi cât pe ce să vadă moartea. Prin puşcării, deţinuţii beau cu gardienii, după care evadează în lume. Statuia bătrânului domn Ştefan este verde de atâta pâclă orăşenească. Bustul lui Lenin de la sediul PC devine loc de pelerinaj pentru înalţi demnitari ai guvernelor UE. (O fotografie cu tătucul pleşuv spre satisfacţia familiilor şi a prietenilor lor!). Într-un final, lumea scutură ultimii gologani de prin portofele pentru masa de Crăciun. Lazăr, ministrul, nu personajul biblic atins de aura hristică, spune, achipuind epitete care se potrivesc ca nuca de perete, că vrea “o soluţie bună, frumoasă, o soluţie simpatică”. O soluţie sexy pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova! Iar asta presupune ca fiecare dintre noii triumviri să peţească voturi de la comunişti, şi nu doar Marian Lupu. Principiile de guvernare, numai principiile, au fost îndelung discutate. S-a stabilit când va adera Republica Moldova la UE, când va intra în NATO şi când vor fi aduşi înapoi acasă sutele de mii de risipitori desţăraţi. La negocieri au venit câte doi, ca în total să fie şase, aşa cum, probabil, i-a sfătuit baronul de Condorcet. Despre funcţii, mai puţin, căci nu este momentul. Ţara geme de pâclă. Aho, aho. La anul şi la mai buni ani! *Imperiul Roman era adesea denumit “globul pământesc”. “Globul Moldovei” este o mostră de folclor parlamentar basarabean, expresie ieşită din gura agrarianului D. Moţpan. Tudor PAPUC


8 | Observator

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Scandal la „Moldexpo”

CONFLICT // Angajaţii Centrului Expoziţional „Moldexpo” îl acuză pe noul lor director de provocarea unui conflict de interese

Şmechera de la Primărie s-a răzgândit TUPEU // Mariana Ambros renunţă la apartament, dar luptă pentru funcţia de la Primărie Mariana Ambros, funcţionara de la Primăria capitalei care a încercat să se căpătuiască cu un apartament cu patru camere în plin centrul Chişinăului, a prins curaj. După ce a declarat „calm” acum o săptămână că primarul general al Chişinăului Dorin Chirtoacă a luat o decizie corectă şi curajoasă „din punct de vedere politic” când a anunţat că va fi demisă şi a cerut umilă doar o zi ca să-şi pregătească raportul de activitate, Ambros s-a răzgândit. Ieri, aceasta l-a învinuit pe Chirtoacă că e „lipsit de competenţă şi capacitate de a analiza integral cadrul legal” şi a anunţat că va ataca decizia de demitere a sa în judecată. Raisa LOZINSCHI-HADEI Ieri dimineaţă, Mariana Ambros s-a prezentat la şedinţa tradiţională a funcţionarilor de la Primăria capitalei, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic săptămâna trecută. Deşi primarul Dorin Chirtoacă a anunţat acum o săptămână că funcţionara va fi demisă, ea continuă să activeze. Şi asta din cauza legislaţiei „stufoase”. Potrivit lui Chirtoacă, procedura de demitere a unui funcţionar este lungă şi complicată, iar pe parcursul săptămânii trecute au lucrat „zece oameni ca să fie respectată o procedură”. „Dispoziţia de demitere a fost gata abia vineri seara, după ora 18.00, însă Ambros nu vrea să ia cunoştinţă de aceasta. Au fost două abateri şi printr-o decizie a Comisiei de disciplină aceasta este demisă”, a spus Chirtoacă, precizând că Ambros a încercat să-şi atribuie ilegal un apartament cu patru camere, iar anterior a încercat să transmită zece mii de metri pătraţi de spaţiu comercial de la fosta uzină „Alfa” unui agent economic.

„Am mai multă experienţă” „Nu o să dau în judecată Primăria pentru acel apartament. Primarul este lipsit de competenţă şi capacitate de a analiza integral cadrul legal privind demiterea. Eu am mai multă experienţă ca el de fapt în aplicarea sancţiunilor, că eu nu am demis pe nimeni. Sunt demisă pe nedrept. Trebuie minimum patru încălcări, efectuarea unei anchete de serviciu. Dacă va fi emisă dispoziţia de demitere, o voi contesta în judecată. Mi-a fost lezată demnitatea”, a declarat, la rândul ei, şefa Direcţiei economie, reforme şi relaţii patrimoniale din cadrul Primăriei. Ea zice că a văzut de „la distanţă” proiectul de dispoziţie privind demisia sa şi că acesta „nu avea nici număr şi nici dată”.

A 1101-a în listă „Ambros refuză să ia cunoştinţă de actul de demitere, dar nu are cum să se eschiveze la nesfârşit. Celor care nu o să le ajungă scaunele de la Primărie, le vom găsi unul. În caz de abateri mai grave, următorul va fi după gratii”, a mai declarat Chirtoacă cu privire la acest subiect. Edilul a adăugat că funcționara este a 1100-a în rândul de aşteptare pentru repartizarea apartamentelor. ,,Ea putea să obțină maximum 12 metri pătrați, dar după ce aceeași problemă ar fi putut fi rezolvată pentru cei 1 100 de cetățeni care așteptau înaintea ei”, a explicat Dorin Chirtoacă. Amintim că Mariana Ambros, având acces la baza de date a Primăriei, a încercat să obţină un apartament de 82,5 metri pătraţi pe strada Al. Puşkin din capitală, motivând că deţine „titlu ştiinţific”. Nefiind căsătorită şi neavând copii, aceasta susţinea că vrea să locuiască în acel apartament cu mama sa, care trăieşte de o viaţă la ţară şi lucrează profesoară la şcoala din sat, şi cu sora ei care creşte un copil. Acest lucru l-a supărat pe Dorin Chirtoacă, care a anunţat că Ambros va fi dată afară şi din Partidul Liberal.

Colectivul Centrului Expoziţional „Moldexpo” este nemulţumit de rezultatul concursului pentru desemnarea noului director general al centrului. Potrivit lor, candidatul ales, Arcadie Andronic, este fondatorul a două firme concurente cu Centrul „Moldexpo”, care, pe deasupra, au datorii la compania de stat de peste un milion de lei. Angajaţilor „Moldexpo” le e frică de faptul că noul director fie nu va mai întoarce datoria firmelor sale, fie va încerca să falimenteze întreprinderea de stat pentru a-şi înlătura concurentul principal de pe piaţă. Viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, tot el preşedinte al Consiliului de Administrare al „Moldexpo”, susţine că e prematur ca angajaţii Centrului de Expoziţii să îşi facă griji, Andronic încă nu a fost confirmat în funcţia de director.

al C.I.E. “Moldexpo” din mai multe motive. El este fondatorul şi administratorul „Poliproject Exhibitions” SA, care desfăşoară activitate identică cu cea a „Moldexpo” SA şi este respectiv concurent direct, iar o altă companie al cărei fondator este Andronic („Exposervice” SRL) închiriază spaţii de la „Moldexpo”, se arată în scrisoarea colectivului Centrului Expoziţional.

Mariana RAŢĂ

Din datornic, creditor

„Vrem un director general onest”, îşi începe scrisoarea deschisă trimisă mass-media colectivul „Moldexpo”. Angajaţii companiei lasă de înţeles că soarta Centrului Expoziţional s-ar putea afla în pericol odată cu desemnarea lui Arcadie Andronic în calitate de director general. „Candidatura dlui Arcadie Andronic este incompatibilă cu funcţia de director general

Potrivit angajaţilor „Moldexpo”, ambele companii fondate şi conduse de Andronic mai au şi datorii de peste 1,2 milioane de lei la întreprinderea de stat pe care acum ar urma să o conducă datornicul. De asemenea, în calitatea sa de director al „Poliproject Exhibitions”, Andronic are încheiate cu „Moldexpo” contracte care în mod direct vizează direcţii şi activităţi de bază ale Centru-

lui Expoziţional, cum ar fi realizarea proiectului investiţional „Complexul expoziţional şi de afaceri” şi folosirea spaţiului expoziţional al „Moldexpo”. Ţinând cont de aceste lucruri, colectivul se teme că, ajungând director al „Moldexpo”, Andronic ar putea să-şi favorizeze firmele pe care le-a fondat şi poate chiar să le ierte datoriile.

Favorizat de comisia de concurs? Dan Spătaru, preşedintele sindicatului angajaţilor de la „Moldexpo”, susţine că membrii comisiei de concurs au fost avertizaţi în legătură cu acest conflict de interese, dar tot pe Andronic l-au desemnat câştigător. „Am avut senzaţia că unii membri ai comisiei au încercat să-l favorizeze pe Andronic”, ne-a declarat unul dintre membrii comisiei din partea „Moldexpo”.

„Nu trebuie să vă faceţi griji” Preşedintele comisiei de concurs, Simion Cociu, a confirmat că ştie despre

relaţiile care există între firmele administrate de Andronic şi „Moldexpo”, dar ne-a atenţionat că nu membrii comisiei decid cine să fie angajat, ci Consiliul de administrare al companiei. „Toate documentele sunt la ei. Eu am certitudinea că, în baza documentelor depuse la concurs, Andronic este cel mai bun candidat”, ne-a explicat Cociu. Preşedintele Consiliului de administrare, Octavian Calmâc, tot el viceministru al Economiei, ne-a confirmat că procedurile de angajare a lui Arcadie Andronic încă nu au fost finisate. „Cunoaştem despre conflictul de interese care există. Dar vom ridica nivelul de luare a deciziilor şi astfel vom exclude toate pericolele. Directorul general va fi în situaţia de a executa doar deciziile adoptate de Consiliul de administrare. Cât priveşte datoriile, nu trebuie să vă faceţi griji, ele vor fi achitate. E prematur ca angajaţii „Moldexpo” să îşi facă griji”, ne-a mai spus viceministrul. Arcadie Andronic nu a fost de găsit pentru a comenta temerile viitorilor săi subalterni.

LOCURI DE MUNCĂ

SOCIETATE DE INGINERIE doreşte să angajeze personal pentru următoarele funcţii: - 1 secretară specializată pentru departamentul administrativ şi tehnic, - 1 inginer construcţii civile Junior - 1 inginer proiectant mecanic Junior. Specificăm că o condiţie esenţială este cunoaşterea limbii italiene. Puteţi trimite Curriculum Vitae la următoarea adresă de mail: adinam@live.it sau telefonând la numărul 068433339


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

28 decembrie 2010

Interviu | 9

www.jurnal.md

Voronin vroia încă o reşedinţă de stat în locul Casei Herţa DEMOLĂRI // Dacă în raioanele R. Moldova monumentele arhitecturale de valoare sunt distruse prin inacţiunea omului, la Chişinău demolările acestora sunt la ordinea zilei În ziua de Crăciun pe stil nou, sâmbăta trecută, în jurul orei 14.00, nişte muncitori au ridicat în doi timpi şi trei mişcări un gard de protecţie în jurul clădirii de la intersecţia străzilor Bănulescu-Bodoni cu Columna din centrul istoric al capitalei. Clădirea, care este un monument de importanţă locală construit în sec. XIX, a început să fie demolată cu repeziciune. Spre seară, când la faţa locului au ajuns angajaţi ai Primăriei capitalei să vadă ce se întâmplă, aceasta mai avea faţada în picioare. Muncitorii însă, neavând niciun act care să le permită lucrările de demolare, s-au făcut nevăzuţi. Ca, spre dimineaţă, din clădirea de pe str. Bănulescu-Bodoni 51 să rămână doar un morman de piatră. Pentru că acţiunile de distrugere a monumentelor arhitecturale din R. Moldova au luat amploare în ultimii zece ani, JURNAL i-a solicitat un interviu pe această temă directorului Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din R. Moldova, Ion Ştefăniţă (foto). — Dle Ion Ştefăniţă, ce s-a întâmplat, sâmbătă, pe str. Bănulescu-Bodoni 51? A fost distrus un monument de importanţă locală, construit în secolul XIX, care a avut de suferit pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar a fost reconstruit în perioada postbelică. Acum, din acel pavilion nu a mai rămas nimic. Din câte a declarat viceprimarul apitalei Nistor Grozavu, a existat o cerere depusă la Primărie pe 5 octombrie 2010 prin care se solicita demolarea clădirii. Autorităţile locale nu au permis acest lucru, motivând prin faptul că aceasta este monument arhitectural. Dar, iată, ne-am trezit fără acea clădire. AIRM a făcut deja o sesizare la Procuratura Generală în acest caz. — Având în vedere tot ce se întâmplă în acest domeniu în ultimii ani, cu ce patrimoniu arhitectural se mai „mândreşte” acum R. Moldova? Patrimoniul cultural istoric din R. Moldova este destul de bogat. Registrul monumentelor include peste zece mii de monumente de arhitectură, arheologice, de artă, clasificate după importanţă fie de nivel local, fie naţional. Avem foarte multe conace boiereşti, biserici de lemn şi din piatră, mănăstiri, complexe de clădiri şi case memoriale, atât doar că până în prezent aceste monumente nu au întrunit toate normele de conservare preventivă şi de protecţie din partea statului. Este regretabil că, în ultimii 20 de ani, statul nu a avut o atitudine serioasă faţă de protejarea monumentelor istorice. Asta o demonstrează şi faptul ca abia pe 2 februarie 2010 a fost publicat Registrul monumentelor în „Monitorul Oficial”, lucru care aştepta să fie făcut din 1993, când a fost adoptată Legea ocrotirii monumentelor. De ce? Intuiesc că

acelaşi interes economic a predominat şi, pur şi simplu, nu s-a dorit acest lucru. Anul acesta, specialiştii din cadrul AIRM au elaborat şi varianta electronică a Registrului. — Ce a mai rămas acum din monumentele noastre de arhitectură? Situaţia actuală a monumentelor este una foarte tristă. Cu regret, acestea degradează de la o zi la alta. În municipiul Chişinău, monumentele suferă şi din cauza factorului uman, a interesului economic şi a corupţiei din cadrul instituţiilor de profil, responsabile în domeniu. În teritoriu, însă, degradarea patrimoniului este înregistrată prin indiferenţa şi inacţiunea omului. Dar ritmul de distrugere a patrimoniului arhitectural este mai mare aici, în capitală. Metrul pătrat cotat foarte scump face ca multe edificii să dispară de pe harta culturală a municipiului. AIRM, după ce a finisat inventarierea monumentelor din centrul istoric al Chişinăului, a scos la iveală cifre triste – din 1993 şi până în prezent au fost demolate 77 de monumente de arhitectură de importanţă naţională şi locală. Aici ne referim şi la Conacul Teodosiu din str. Ştefan cel Mare 160 care a fost demolat în 48 de ore la 11 august 2005, şi alt caz de demolare, înregistrat paradoxal iarăşi la 11 august, numai că 2010, când a fost demolată o altă casă, monument de arhitectură de importanţă locală din str. Petru Movilă 10 A. Totodată, alte 155 de edificii au suferit în urma intervenţiilor degradante prin reconstrucţii – modificări în structura edificiului şi a faţadei, mansardări şi supraetajări, modificări în tâmplăria monumentelor, apariţia termopanelor a dus la pierderea autenticităţii monumentului arhitectural. De asemenea, în acelaşi centru istoric al Chişinăului avem peste 17 edificii care se ruinează prin inacţiunea omului. — Care e cea mai gravă problemă – faptul că monumente arhitecturale de valoare sunt demolate sau faptul că altele sunt lăsate conştient să degradeze până la distrugere? Ambele probleme sunt grave. Dar cel mai trist e că aceste demolări se fac cu actele în regulă, adică instituţiile de profil îşi dau acordul prin eliberarea autorizaţiilor de desfiinţare sau de construcţie. De cele mai dese ori, vina revine Direcţiei arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Direcţiei autorizări şi disciplină în construcţii din cadrul Primăriei capitalei care eliberează actele respective fără a avea avizul din partea Consiliului Naţional de Experţi pentru Protecţia Monumentelor din carul Ministerului Culturii. Când am cerut printr-un demers de la aceste direcţii ca orice schiţă de proiect să fie avizată de acest consiliu, arhitectul-şef al capitalei, Vlad Modîrcă, a spus public că aceasta înseamnă

„Bogăţia” R. Moldova

27 DECEMBRIE 2010. Chişinău, str. Bănulescu-Bodoni 51. Asta e tot ce a rămas din clădirea-monument de importanţă locală, după ce a fost distrusă în seara de Crăciun pe stil nou

„amestec” în politica administraţiei publice locale. Am fost surprins şi de răspunsul parvenit de la aceeaşi direcţie condusă de Modârcă pe 24 februarie 2010, după ce am solicitat să ni se spună de ce au fost eliberate autorizaţii de demolare pentru mai multe adrese: A. Şciusev nr. 94, Sfatul Ţării nr. 15, M. Cebotari nr. 9 etc. Răspunsul primit a fost că, până la momentul actual, direcţia „a mai eliberat acte iniţiale pentru proiectarea, reconstruirea obiectivelor private existente din adresele menţionate, ce nu prezintă valoare arhitectural-istorică”. De când un arhitect-şef determină valoarea unui monument, şi nu instituţiile ştiinţifice? — Ce s-a întâmplat, totuşi, în cazul conacului Teodosiu din centrul Chişinăului care a fost ras, pur şi simplu, de pe faţa pământului în 2005? Pentru a avea o claritate în acest caz, am expediat un demers către autorităţile locale solicitând informaţii dacă au fost eliberate autorizaţii de demolare pentru clădirea din bd. Ştefan cel Mare 160, unde până în 2005 a fost acel Conac urban Teodosiu, monument de arhitectură de importanţă naţională, datat cu anul 1886. Răspunsul a fost că, în scris, nu a fost eliberat nimic pentru această adresă. Dar pentru a înţelege mai bine cum s-a permis demolarea acestui conac, vă recomand să citiţi extrasul din stenograma din şedinţa Parlamentului din 13 martie 2008, când a fost examinată moţiunea simplă

privind atitudinea iresponsabilă a Guvernului fată de monumentele ocrotite de stat. Astfel, ex-ministrul Artur Cozma a fost chemat să dea explicaţii asupra acestui caz. Cei care doresc să vadă atitudinea iresponsabilă a Ministerului Culturii de atunci şi cum s-a permis demolarea acestui conac, vă îndemn să citiţi această stenogramă pe care noi am inclus-o în „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”, carte pe care cei interesaţi o pot obţine gratuit de la noi. — Anterior se zvonea că aceeaşi soartă ar urma să împărtăşească şi Casa Herţa din zonă... Este tristă şi situaţia de peste drum, bd. Ştefan cel Mare 115, unde este amplasată Vila urbană a lui V. Herţa, monument de arhitectură şi istorie de importanţă naţională care a fost construit la începutul sec. XX. În acest caz, aşa-numitele restaurări, cu ghilimele de rigoare, că nu putem numi restaurări acele lucrări care încalcă normele elementare de restaurare, au fost făcute cu un scop bine determinat. Deţin imagini făcute la trei luni după lucrările de intervenţie unde se vede clar cum cad anumite structuri din faţadă. Deţinem informaţia, din surse demne de încredere, că aici urma să fie edificată a nu ştiu câta reşedinţă de stat a preşedintelui republicii. Graba cu care s-au făcut lucrările a dus la denaturarea monumentului, astfel ca el să-şi piardă originalitatea lui istorică. — De ce autorităţile participă sau acceptă tacit aceste distrugeri? Autorităţile trebuie să înţeleagă valoarea a ceea ce este monument de arhitectură şi istorie care trebuie protejate, conservate. Din păcate, aşa după cum vedem, interesul economic predomină în centrul istoric al Chişinăului şi instituţiile responsabile se corup. Un simplu exemplu am să dau – în noiembrie 2008, direcţiile

responsabile de la Primăria capitalei, împreună cu viceprimarul Nistor Grozavu, au dat acordul pentru demolarea edificiilor din str. Vlaicu Pârcălab nr. 71. Aceste edificii aveau statut de monument de importanţă naţională. Lucrările de demolare au început pe 1 şi 2 noiembrie 2008, în zile de odihnă. După ce subiectul a fost abordat de massmedia, lucrările au fost stopate. Spuneţi-mi, vă rog, până la semnarea actelor care permiteau această ilegalitate, nu s-a văzut că aceste clădiri sunt incluse în Registrul monumentelor? — Şi cazul construcţiei din preajma Bibliotecii Naţionale a fost zilele trecute tema unui scandal. Ce se întâmplă acolo? În cazul dat, AIRM a intervenit după ce a fost sesizată printr-un demers al Bibliotecii Naţionale. În stricta vecinătate a bibliotecii, aici unde blocul nr. 2 al bibliotecii este un monument de arhitectură de importanţă naţională, o întreprindere mixtă, „Green Hills Nistru”, intenţionează să construiască un centru multifuncţional de oficii cu parcări subterane. Istoria acestui caz începe în 2008, când Consiliul Naţional de experţi pentru Protecţia Monumentelor Istorice a respins schiţa-concept pentru această construcţie. Un şef de direcţie de atunci de la Ministerul Culturii a decis altceva. Ilegal, fiindcă dreptul exclusiv de a decide ceva îi aparţine Consiliului. Acum, când au început lucrările pe şantier, Biblioteca Naţională protestează, dat fiind faptul că orice construcţie trebuie să fie cu coordonată în mod obligatoriu cu vecinii, dar protestează şi reprezentanţii Universităţii de Educaţie Fizică şi Sport care are în zonă un complex sportiv. „Green Hills Nistru” a acţionat Primăria Chişinău în judecată pentru refuzul de a i se elibera autorizaţie de construcţie şi acum cazul este examinat la Curtea de Apel. Următoarea şedinţă este fixată pentru 17 februarie 2011.

Angajaţii AIRM, care a început să funcţioneze acum un an, au reuşit să străbată 326 de localităţi ale R. Moldova, inventariind 730 de monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, dintre care 299 de biserici, 49 de conace boiereşti, nouă case memoriale, zece spitale cu parc, 18 mănăstiri, nouă mori de vânt şi de apă, patru poduri şi cinci staţii de cale ferată. Din cele 49 de conace boiereşti, unul este demolat complet (Conacul familiei Russo din satul Micăuţi, raionul Străşeni), 17 conace sunt într-o situaţie de degradare avansată, 14 nu întrunesc toate normele de conservare preventivă şi doar 13 se consideră în „stare satisfăcătoare”. Totodată, 16 biserici din lemn incluse în Registru nu mai există, au fost demolate din 1993 până în prezent, iar alte patru sunt întro stare de degradare avansată. Doar două biserici din lemn au fost restaurate – „Sf. Arhanghel Mihail” din satul Limbenii Vechi, raionul Glodeni, şi biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Palanca, raionul Călăraşi. Restul sunt lăsate în voia Domnului. —  Există vreun exemplu când au fost „recuperate” monumentele după ce s-a intenţionat înstrăinarea sau demolarea acestora? Cu regret, nu avem un precedent. Avem doar sesizări făcute către organele de drept. Unele mai sunt încă examinate, la altele deja am primit răspuns că „nu întrunesc componenta de infracţiune”, ceea ce demonstrează încă o dată că, la noi, instituţiile de drept nu funcţionează aşa cum trebuie, deşi sunt sesizate pe marginea unor fapte concrete. — Care ar fi, în opinia Dvs., soluţia pentru controlul strict şi protecţia monumentelor cu valoare arhitecturală din R. Moldova? Cred că vom obţine rezultate atunci când vor fi respectate chiar şi aceste legi pe care le avem în vigoare, dar şi când acele convenţii care au fost ratificate de către R. Moldova vor fi implementate. În plus, se cere ca autorităţile locale şi centrale să colaboreze pentru soluţionarea problemelor care există în domeniul protejării patrimoniului cultural istoric. Iar necesitatea creării Fondului Naţional de Restaurare a Monumentelor este imperioasă. Trebuie să se înţeleagă că prin cultură ne putem integra în spaţiul comunitar. Doar nu te poţi integra în Europa cu ruine. — Vă mulţumim. Interviu realizat de Raisa LOZINSCHI-HADEI


10 | Privirea

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Euroregiunile de frontieră atrag investiţii de sute de milioane de euro EUROINTEGRARE // Autorităţile locale se plâng de indiferenţa guvernului faţă de eforturile lor

Regiunile de la graniţa RM şi României, din cadrul Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, vor accesa fonduri europene de circa 100 milioane euro, în următorii trei-patru ani. Banii vor fi investiţi în rezolvarea celor mai importante probleme comunitare, precum cele referitoare la infrastructura localităţilor – drumuri, apeducte, agent termic, gazificări, canalizare etc. Angelina OLARU Procesul de lărgire a UE a impus ca principală prioritate externă relaţiile de bună vecinătate. Dezvoltarea celor trei euroregiuni de la frontieră este şi o salvare pentru săracele raioane basarabene, uitate de mulţi ani de Dumnezeu, dar şi de autorităţile centrale. Fără orice fel de investiţii, fără locuri de muncă şi fără un personal administrativ calificat, localităţile rurale din RM s-au depopulat şi au intrat într-o criză profundă. Euroregiunea „Siret-PrutNistru” implică 18 raioane din RM (Ungheni, Nisporeni, Călăraşi, Soroca, Ialoveni, Anenii Noi, Basarabeasca, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hânceşti etc.) şi judeţele Iaşi şi Vaslui din România. Obiectivul acestei structuri, împreună cu celelalte euroregiuni de la graniţa RM şi România – „Dunărea de Jos”, „Prutul de Sus” – este atragerea investiţiilor europene şi ieşirea din criza economică. Partenerii din ambele ţări promovează valorile comune europene – dezvoltarea economică şi socială, democraţia, valorile culturale şi asigurarea securităţii în aceste zone. În perioada de început a euroregiunilor, preşedinţii raioanelor erau neîncrezători în privinţa îmbunătăţirii vieţii locuitorilor prin intermediul unor proiecte transfrontaliere. Însă, după un schimb de experienţă cu colegii de peste Prut, s-au mobilizat şi au reuşit să obţină primele finanţări în rezolvarea unor probleme locale de maximă importanţă.

Investiţii şi noi locuri de muncă în timp record „Când am venit la cârma raionului Ungheni, euroregiunea încă nu activa din cauza politicii antiromâneşti a guvernării precedente. Am lansat importante proiecte comunitare de atragere a marilor investiţii europene. În primul rând, am elaborat Strategia de dezvoltare a Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, prin intermediul căreia am stabilit priorităţile noastre economice, sociale şi culturale. Raioanele au devenit ambiţioase şi au început să

înainteze idei de proiecte şi să le câştige. Toţi au avut doar de câştigat. Evenimentul anului 2010 al r-lui Ungheni, de exemplu, a fost organizarea unui for economic, la care au participat numeroşi oameni de afaceri străini. Aceştia şiau arătat interesul de a investi la noi”, a spus Ion Harea, preşedintele raionului Ungheni şi vicepreşedinte al Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”. Astfel, în urmă cu jumătate de an, un om de afaceri american a deschis la Ungheni o întreprindere de confecţionare a huselor pentru automobile de lux, unde pentru început, au fost angajaţi peste şase sute de localnici, iar până la finele anului, acolo vor lucra circa o mie de salariaţi. Mai mult, Consiliul Judeţean Ungheni a încheiat deja acorduri de cooperare cu agenţi economici din Belarus, Germania şi judeţul Arad.

Euroregiune înseamnă integrare europeană R-l Ungheni a fost vizitat de şapte ambasadori – din România, Turcia, China, Belarus, Ungaria, Lituania şi Cehia. Ei au venit la Ungheni pentru că au găsit un sol fertil de a face investiţii. „Ambasadorul Chinei (ţară ce face parte din clasamentul celor mai importanţi exportatori de mere din lume) ajuns într-o livadă de la noi, a rămas impresionat de calitatea merelor noastre şi ne-a promis că le va cumpăra din 2011. Realizarea a două centre de stocare, sortare şi export a producţiei agricole, până în 2011, este o mare aşteptare a populaţiei. Derulăm un astfel de proiect cu Ambasada Germaniei, estimat la 500 000 de euro. Avem deja gospodării de seră în agricultură de invidiat chiar şi de unii europeni, cu peste zece hectare de seră”, a relatat Ion Harea. Dezvoltarea euroregională este şi un pas important de integrare europeană. Unghenenii au făcut-o mai convingător, prin scoaterea sârmei ghimpate. „Noi am arătat lumii că suntem pregătiţi pentru acest proces şi, dacă vom reuşi să dovedim comunităţii europene că

REPREZENTANŢI ai administraţiilor locale de pe amble maluri ale Prutului există coerenţă în democratizarea şi dezvoltarea noastră economică, vă asigur că, în doi-trei ani, vom circula liber în toată Europa”, consideră vicepreşedintele euroregiunii. Preşedinţii raioanelor s-au arătat nemulţumiţi că niciun reprezentant al guvernului nu a participat niciodată la întrunirile euroregiunii. „Vrem ca eforturile noastre de ieşire din criză să fie susţinute de autorităţile centrale, care ne-au izolat mulţi ani la rând. Ne zbatem să obţinem milioane de lei pentru RM şi nu pentru o altă ţară”, au declarat la unison autorităţile locale.

Vasile Mihalache, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui: „Derulăm proiecte de succes cu parteneri din RM” „În martie 2009, în calitatea mea de preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, mi s-a întâmplat să fiu întors acasă de la Vama Albiţa, fiind împiedicat să ajung la partenerii mei basarabeni. Odată cu instalarea noii guvernări în RM, s-a produs o mare schimbare în dezvoltarea euroregională. Beneficiile noastre sunt egale. Şi RM, ca şi România, are nevoie de investiţii, în vederea soluţionării problemelor comunitare. Consiliul Judeţean Vaslui are relaţii de parteneriat cu patru raioane din RM – Hânceşti, Soroca, Nisporeni şi Leova. Realizăm proiecte în comun, benefice pentru toţi. La Soroca am deschis un Centru de îngrijire a bătrânilor, în raionul Hânceşti, de aseme-

nea, am inaugurat instituţii similare, dar şi culturale, am investit şi în infrastructură. Sunt deschis spre colaborare, în vederea absorbirii a cât mai multe fonduri europene. Îmi doresc şi mai mulţi parteneri din RM, mai ales că noi avem experienţa necesară a elaborării unor proiecte de succes. Judeţul Vaslui beneficiază în prezent de fonduri de reabilitare a unui spital de urgenţă, de 14 mln. de euro. Sperăm pe viitor să derulăm asemenea proiecte mari, în colaborare cu parteneri din RM”.

Andrei Globa, preşedintele r-lui Orhei: „Industria turismului, un mare proiect de viitor”

Dumitru Simon, preşedintele raionului Criuleni: „Euroregiunea ne „molipseşte” de optimism”

Ion Gudumac, preşedintele raionului Leova: „În ultimii 16 ani, nu am fost susţinuţi de autorităţile centrale”

„Capacităţile autorităţilor noastre locale sunt extrem de mici, în urma reducerii cadrelor din ultimii ani. Nu avem resurse umane cu experienţă, asemenea României şi Ucrainei. Cu salarii de 1200 de lei nu găsim specialişti calificaţi în elaborarea proiectelor. Euroregiunea ne „molipseşte” de optimism. Suntem pe cale de a rezolva marile probleme ale raionului – canalizarea, construcţia de apeducturi, drumuri şi inaugurarea unor trasee turistice de mare perspectivă, împreună cu raionul Orhei. Prin intermediul euroregiunilor existente, dar şi prin noua structură în formare, la Nistru, vom avea acces la marile investiţii. Fără o cooperare transfrontalieră cu partenerii români şi europeni, rezolvarea problemelor noastre este imposibilă. Organul executiv al euroregiunii ne acordă sprijinul necesar, pentru a corespunde cerinţelor europene a proiectelor”.

„În cadrul euroregiunii, am văzut o abordare serioasă a problemelor. Suntem pe calea cea bună. Cu suportul Comisiei Europene, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vaslui, am deschis un centru de zi pentru copiii în dificultate, o mare problemă pentru toţi. Am pus bazele multor proiecte, pe care le vom derula împreună cu r-l Hânceşti. Vrem să avem capacitatea de a colabora direct cu parteneri din străinătate. Autonomia locală ar trebui să fie susţinută şi la nivel central. În ultimii 16 ani, n-am simţit acest sprijin”. Fonduri de circa 100 milioane euro vor fi accesate, până în 2014, de Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru”. Euroregiunea „SiretPrut-Nistru” este una dintre cele mai mari în Europa, cu o suprafaţă de 25.560 km2 şi o populaţie de peste 2 milioane 600 mii persoane. Acoperă zona de frontieră cea mai omogenă ca tradiţii, ca vechi relaţii de prietenie şi colaborare, ca model cultural şi mod de viaţă.

„Deocamdată, raionul Orhei n-a beneficiat de investiţii prin intermediul euroregiunii. Raioanele de la hotarul cu România au avut mai multe succese la acest capitol. În prezent, desfăşurăm un proiect de reparaţie a drumurilor Străşeni-Călăraşi-Teleneşti de milioane de euro. Realizăm un studiu de fezabilitate la Orheiul Vechi, o zonă turistică de maxim interes. Un alt proiect de dezvoltare a turismului se referă la inaugurarea primului parc naţional din RM, cu Oferte de Odihnă la cele mai rezonabile preţuri!!! o suprafaţă de ROMÂNIA // Sejur la Munte de revelion începând cu 135 euro. 20 000 de hectaSejur cu Tratament începând cu 125 euro re, în care intră Sejur la Mare începând cu 125 euro 15 localităţi. Tururi în România de la 65 euro. Astfel, până BULGARIA // Sejur la Munte începând cu 230 euro în 2014, ne-am Sejur la Mare începând cu 100 euro propus dezvolEUROPA // Sejururi începând cu 200 euro tarea industriei Tur în Europa la 299 euro. turismului EGIPT // Sejururi la Mare începând cu 400 euro prin atragerea TURCIA // Sejururi la Mare începând cu 300 euro fondurilor, Pentru relaţii suplimentare contactaţi-ne pe: deschiderea 24 01 08 sau 74 22 31 sau 92 11 95 sau 92 11 94 sau 079417400 unor pensiuni www.tur-retur.com şi hoteluri”.


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

28 decembrie 2010

Cultură | 11

www.jurnal.md

„Arhipelag” şi-a început călătoria europeană

„Lăutarii”, pe prima poziţie în topul orchestrelor de muzică populară

EVENIMENT // Antologia cuprinde 31 de scriitori basarabeni, traduşi în engleză, franceză şi germană

Concertele susţinute de Orchestra Naţională de muzică populară „Lăutarii” pe 19 şi 20 decembrie, cu prilejul celor 40 de ani pe care i-a împlinit colectivul condus de Nicolae Botgros, au constituit evenimente remarcabile în viaţa noastră culturală, eclipsată de turbulenţele politice. Admiratorii orchestrei au umplut până la refuz sala Palatului Naţional, omagiindu-i pe instrumentiştii din „Lăutarii” şi aplaudându-i pe interpreţii care au participat la aniversarea celebrei formaţii. În seara de 19 decembrie, orchestra a fost decorată, prin decret prezidenţial, cu Ordinul Republicii, „în semn de înaltă preţuire a meritelor deosebite în dezvoltarea artei muzicale, pentru contribuţie remarcabilă la propagarea valorilor naţionale şi la promovarea imaginii Republicii Moldova în lume”. Distincţia a fost înmânată de preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, care a menţionat: „Orchestra Lăutarii, dirijată cu iscusinţă de maestrul Nicolae Botgros, reprezintă mândria cântecului popular românesc. Adunaţi grămăjoară de cântecele bravilor noştri lăutari, neamul nostru a reuşit, în vremuri deloc uşoare, să-şi păstreze limba, tradiţiile, portul nostru naţional. Artiştii din Lăutarii sunt cei care ne-au încălzit atunci când ne era frig şi ne-au bucurat atunci când ne era trist. Dle Botgros, să ne trăiţi şi să cântaţi mulţi ani înainte. Să ne cântaţi tare atunci când nu ne înţelegem. Poate va ajunge şi la noi. În alianţă trebuie să fim ca într-un cor”. În cadrul aceluiaşi concert, interpreţilor Irina Loghin şi Cristian Pomohaci li s-a conferit titlul onorific de Artist al Poporului. Duminică, 19 decembrie, a fost de asemenea dezvelit monumentul lui Nicolae Sulac de la mormântul neîntrecutului rapsod al cântecului popular. Pentru acest monument, orchestra „Lăutarii” a adunat bani pe un cont special al Ministerului Culturii. Amintim că orchestra de muzică populară „Lăutarii” a fost înfiinţată în 1970, iar Nicolae Sulac a fost întemeietorul ei. Nicolae Botgros a devenit în 1978 conducător artistic al „Lăutarilor”. Bogata experienţă scenică îi permite dirijorului Nicolae Botgros să menţină „Lăutarii” într-o formă impecabilă. Orchestra a evoluat în Grecia, Italia, Germania, Franţa, Turcia, Danemarca, SUA, Austria, Mongolia. Lăutarii sunt invitaţi la cele mai importante festivaluri muzicale şi spectacole folclorice din România. Maestrului Nicolae Botgros, prim-dirijor al Orchestrei Naţionale „Lăutarii”, i-a fost acordat, cu ocazia aniversării a 40-a de la fondarea acesteia, titlul de „Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău”.

I.N.

Apariţia volumului „Arhipelag” (Almanah de literatură română din Republica Moldova în germană, engleză şi franceză) constituie unul din cele mai importante evenimente literare ale anului. Despre calităţile şi semnificaţia acestei antologii publicate în premieră absolută la Chişinău, sub egida PEN Club Moldova, Filială a Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor, s-a discutat la lansarea cărţii care a avut loc în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”.

Vitalie Ciobanu: „E mare lucru să ai prieteni adevăraţi în locuri-cheie” „E mare lucru să ai prieteni adevăraţi în locuricheie. Noi, esticii, avem şanse să ne trimitem ofertele noastre în Occident şi ele pot fi acceptate”, a menţionat Vitalie Ciobanu, coordonatorul volumului, apărut la Editura „Cartier”, cu sprijinul Fundaţiei „KulturKontakt” din Austria. În prefaţa la această antologie, Vitalie Ciobanu remarcă: „Denumirea almanahului trimite, din motive istorice justificate, la celebra operă a lui Aleksandr Soljeniţîn, „Arhipelagul Gulag”, dar exprimă şi o anumită disipare a literaturii române, a creatorilor ei, rătăciţi pe „insuliţe” izolate, pierdute în larg, căutând să refacă, după o lungă perioadă de teroare politică şi ideologică, unitatea „continentului” pe care l au alcătuit cândva, un continent care a însemnat la scară naţională pentru scriitorii din Moldova cultura română, iar la dimensiune universală, civilizaţia europeană”. Prin această antologie, autorii speră să inaugureze o preocupare sistematică, legată de afirmarea creaţiei literare naţionale în străinătate, implicit o confirmare pe plan cultural a aspiraţiilor Republicii Moldova de integrare europeană.

„Arhipelag” şi-a început călătoria europeană Volumul include poeme, proze, eseuri, analize publicistice, pagini de dramaturgie, semnate de 31 de scriitori din R. Moldova: Lorina Bălteanu, Eugen Lungu, Leo Butnaru, Aureliu Busuioc, Vasile Gârneţ, Valentina Tăzlăuanu, Vasile Romanciuc, Arcadie Suceveanu, Grigore Chiper, Mihai Cimpoi, Emilian Galaicu-Păun, Constantin Cheianu, Tamara Cărăuş, Maria Şleahtiţchi, Serafim Saka, Nicolae Negru, Andrei Burac, Valeria Grosu, Val Butnaru, Vladimir Beşleagă, Nicolae Leahu, Iulian Ciocan, Nicolae Popa, Nicolae Rusu, Ion Hadârcă, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ioan Mânăscurtă, Vasile Tărâţeanu, Spiridon Vangheli, Vitalie Ciobanu. Singurul criteriu de selecţie, potrivit realizatorilor ediţiei, a fost „valoarea artistică şi relevanţa acestor texte pentru publicul din străinătate”. Scriitorul Andrei Burac a adresat felicitări autorilor publicaţi, observând că „în lume sunt mulţi bani, inclusiv pen-

tru literatură şi cultură, trebuie să ştii la ce uşi să baţi”. Coordonatorul proiectului merită, în acest sens, toate aprecierile din partea literaţilor şi a cititorilor. „E un volum care va rezista. Cât priveşte promovarea literaturii noastre în lume, am întârziat cu 150 de ani, de aceea e necesar să depunem acum eforturi pentru lansarea autorilor basarabeni în alte ţări. Trebuie să acţionăm acum, căci traversăm o perioadă în care zona noastră prezintă interes geostrategic”, a accentuat şi Vladimir Beşleagă.

Lorina Bălteanu va edita o nouă carte de poezie „Arhipelag” şi-a început deja călătoria europeană, de exemplu, antologia a fost prezentată într-o emisiune la Radio France Internationale şi, în curând, o să apară o cronică solidă despre volum, în prestigioasa revistă „Regard sur l’Est”, a anunţat publicul Emilian Galaicu-Păun, exprimânduşi speranţa că acest almanah va spori vizibilitatea internaţională a literaturii române din R. Moldova.

Lorina Bălteanu, prezentă la lansare, a mărturisit vădit emoţionată că îi face plăcere să-i revadă, după periplul său parizian, pe colegii scriitori care au rămas aşa cum i-a lăsat. Datorită antologiei, scriitorii basarabeni se întâlnesc „sub o copertă, pe un arhipelag”, e ca şi cum ei s-ar ţine de mâini într-un lanţ al prieteniei. Felicitându-i pe Vitalie Ciobanu şi Vasile Gârneţ pentru munca enormă, depusă la elaborarea almanahului („Îmi scot pălăria în faţa voastră!”), Lorina Bălteanu a spus că va edita o nouă carte de poezie. „Arhipelag” a apărut într-un tiraj de 500 de exemplare şi este distribuit în mod gratuit centrelor PEN din lumea întreagă, reprezentanţelor diplomatice din străinătate ale României şi Republicii Moldova. Realizatorii volumului exprimă profunde mulţumiri principalului sponsor al almanahului, Fundaţia „KulturKontakt” Austria, în speţă dnei Annemarie Türk, director al Departamentului Cultură şi Sponsorizare.

Antologia a apărut în 500 de exemplare Este importantă şi contribuţia Institutului Cultural Român care s-a oferit să acopere plata unei părţi din traduceri. Editura „Cartier” din Chişinău a oferit susţinere logistică în ce priveşte editarea almanahului. Editorii aduc de asemenea mulţumiri traducătorilor de bază: Alistair Ian Blyth (în engleză), Michael Astner şi Julia Richter (care au realizat majoritatea traducerilor în limba germană). Antologia trilingvă „Arhipelag” va dinamiza cu siguranţă contactele scriitorilor moldoveni cu cei din Europa şi va fi o carte de vizită atractivă a literaturii române din R. Moldova. Irina NECHIT

Ioan Es. POP, Sans issue / Fără ieşire Carte la pachet

cu Emilian Galaicu-Păun De când a debutat editorial, cu Ieudul fără ieşire, în 1994, acţiunile lui Ioan Es. Pop sunt în continuă creştere, poezia sa apreciindu-se faţă cu cea a colegilor săi cu fiece nouă apariţie, iar de la o vreme încoace, şi cu fiece

nouă traducere într-o limbă străină. Recenta antologie bilingvă româno-franceză, Sans issue / Fără ieşire, L’Oreille du Loup, Paris, 2010, lansată de curând la ICRParis, sparge cercul literelor naţionale – graţie versiunii

franceze semnată de Linda Maria Baros – pentru a-l înscrie pe Ioan Es. Pop printre valorile certe ale Bătrânului Continent. În linii mari, Sans issue / Fără ieşire se coagulează în jurul volumului de debut, căruia i se adaugă momfa, din Pantelimon 113 bis, dar şi un ciclu de inedite, lumile livide. De remarcat însă omogenitatea discursului liric: e ca şi cum, angajat pe mai multe şantiere odată,

ar căra cu roaba beton de la aceeaşi betonieră, care betonieră amestecă graiul dialectal & de mahala cu cea mai elevată limbă literară, obţinându-se un liant universal. Efectul este, adesea, surprinzător: în mijlocul paginilor colcăind de poezia „cotidianului prozaic şi bufon” (Radu G. Ţeposu), căreia îi corespunde un fel de lumpen-limbaj, autorul nostru risipeşte adevărate mărgăritare. Nu voi cita

spre edificare din poemul fotografie de familie, această copie în negativ după Sfânta Familie, şi care ar putea sta alături de capodopera lui Jacques Brel, Ces gens-là: a răsărit luna. spaima ne zguduie. el e încă mic şi se gândeşte doar cum să ucidă. în stânga e pivniţa unde ne vom strecura după cină şi vom bea. vom citi. ne vom arăta colţii.

vom dănţui până când unul dintre noi va supravieţui şi va ieşi afară mare şi greu, hohotind, va sparge treptele, va zdrobi luna şi va face iarăşi bine pe pământ. Cartea însă trebuie citită cap-coadă, iar apoi recitită în franceză. Şi aşa şi tot aşa, pe cerc – n-ai altă ieşire!... Pentru Radio Europa Liberă


12 | Il paradiso

www.jurnal.md

De ce nu mai vrei să auzi de mine?

Jurnalul iubirii

REGRET // Mă simt atât de vinovat că nu am reuşit să îţi ofer ce aveai nevoie

De ce acum o săptămână, zâmbeam ţinându-ne de mână? Ai plecat de lângă mine, de lângă iubitul tău. Ai plecat şi ai lăsat în urmă parfumul tău, amintirile care îmi ard inima.Parcă e un vis urât. Acum o săptămână, te ţineam în braţe, adormeai cu zâmbetul pe buze. Îmi spuneai să te mângâi, o făceam pentru că adoram să adormi în braţele mele. Te strângeam la pieptul meu, îmi cufundam faţa în părul tău şi adormeam ca un prunc. Uneori, mă trezeam noaptea şi te simţeam ţinândumă de mână. Asta era sâmbăta trecută. Aşa ne petreceam timpul, bucurându-ne. Eram toată ziua împreună, şi nopţile la fel. Însă, duminică, mi-ai spus că nu mai ştii ce simţi, că vrei să dormim separat. Mi-ai spus că nimic altceva nu se va schimba între noi. Marţi, n-ai vrut să mă vezi. Miercuri, ne-am despărţit. Joi, nu am mai putut şi am venit la tine la miezul nopţii. Mi-ai deschis uşa şi am mers împreună în bucătărie. Afară ningea, era foarte frig, eu însă nu simţeam nimic. Ne-am aşezat, ţi-ai aprins o ţigară. Erai albă la faţă. Ţi-am luat mâinile şi ţi le-am sărutat. M-am uitat în ochii tăi şi te-am întrebat: „De ce?”. De ce, acum o săptămână, mă strângeai în braţe şi acum nu mai vrei să auzi de mine? De ce nu ai milă de sufletul meu? De ce nu-mi spui nimic? De ce nu-mi explici ce e în sufletul tău?

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Jumatatea ta ˘ Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Pentru o relaţie de durată Am 42 de ani, studii, locuiesc şi lucrez în Chişinău. Îmi doresc să cunosc un bărbat care să aibă vârsta până la 45 de ani, deştept, cumpătat, cu intenţii serioase, pentru a forma o relaţie de durată. Dacă întruneşti aceste calităţi, sună-mă. (572)

40 de ani, brunetă şi modestă Nu faci decât să-mi strângi faţa în mâinile tale şi să plângi, mi se sfâşie inima, mă doare totul. Nimic nu mai are sens. Eşti de o mie de ori mai frumoasă când plângi. Nu pot să fac nimic.

Se lasă întunericul Dar simt, simt cum se lasă întunericul, nici măcar nu trebuie să-mi vorbeşti. Încerc să neg, dar ştiu. Sentimentul devine din ce în ce mai apăsător. Singurătatea îşi înfige colţii cu atâta ură în sufletul meu încât rămân inert. Plângi şi mă sfâşii. Te iau în braţe şi îţi spun că o să

fie bine, că dragoste cu forţa nu se face. Te întreb: „De ce?”. Aflu că aşa e mai bine, mai bine să suferim acum decât mai târziu. Ştiu că inima ta nu-mi mai aparţine. Simt că te gândeşti la altcineva, încep să-ţi vorbesc, încep să-ţi spun ce simt şi să-mi vărs toată otrava pe care o am în mine. Dar nu pot să-ţi vorbesc urât pentru că te iubesc. În schimb, te privesc în ochi şi îţi vorbesc cu toată dragostea pe care ţi-o port. Văd că te chinui, văd că îţi curg lacrimile şiroaie, însă nu ne mai dai nicio şansă. Mă lovesc de un zid. Mă doare, dar nu mai am nimic de pierdut. Istovit, mă cufund în tăcere. Te sărut pe frunte şi mă ridic să plec. Mă rogi să mai stau, stau pentru că aş face orice pentru tine. Eşti atât de frumoasă şi pură în suferinţa ta. Încerc să te înţeleg. Mă cuprinde liniştea, liniştea disperării. Încerc să mă bucur de ceea ce probail sunt ultimele clipe pe care le petrecem împreună. Mă săruţi şi plângi, îţi sărut ochii umezi şi suspin. Oftez şi tac. Mai stăm o vreme

împreună, ştiu că furtuna va începe abia când voi pleca de lângă tine. Timpul ne este duşman. Te sărut, mă strângi în braţe, ne jurăm prietenie şi plec. Azi e vineri. Am dormit două ore. Abia dacă am mâncat ceva. N-am niciun semn de la tine. Doare atât de tare, încă nu ştiu ce s-a întâmplat. Încă nu pot să înţeleg. Mi-e atât de dor de tine, dar nu pot face nimic. Mă simt atât de singur. Ai fost pentru mine totul, ai intrat în viaţa mea atât de uşor şi firesc. Mi-ai adus aminte să zâmbesc şi mi-ai vindecat sufletul cu privirea ta angelică. Mi-aduc aminte primul nostru sărut şi prima dată când ne-am iubit. Visam să avem o familie, să te fac fericită. După foarte mult timp, viaţa părea că are sens. Părea că merită trăită. Mă simt atât de vinovat că nu am reuşit să îţi ofer ce aveai nevoie. Îţi doresc să fii iubită, să fii adorată şi să nu ai niciodată parte de suferinţă. Ai fost îngeraşul meu dulce şi aş fi făcut orice să-ţi fie bine. Adio!

Andrei

Doar o noapte Sunt zile în care mi se pare că nimic nu-mi merge, că aş vrea mai mult, că nu voi avea niciodată ce vreau acum. În clipa asta, aş da totul pentru o noapte, în care visele să nu se mai sfârşească şi din care să nu mă mai trezesc. O noapte în care să nu mă gândesc că va veni o dimineaţă în care visul se va sfârşi şi voi rămâne ca Cenuşăreasa fără prinţ, fără calească, fără vis. O noapte fără cuvinte, doar cu priviri. Cuvintele sunt înşelătoare, te trădează când te aştepţi mai puţin. De aceea, nu le vreau, am nevoie doar de tăcere, de linişte. O linişte în care vorbesc doar sufletele. Ele nu pot minţi, nu pot înşela, sunt pure. M-aş lăsa cuprinsă în braţe de un astfel de suflet care nu ştie să mintă şi m-aş pierde într-o lume ireală, doar pentru o noapte, doar pentru o clipă, doar pentru a simţi ce n-am simţit niciodată. Aş uita că dimineaţa sufletul ia forma umană, deci înşelătoare, şi magia se risipeşte. Mi-ar fi teamă că visul s-ar pierde în ceaţa nopţii ce se sfârşeşte. Vreau doar o noapte, o singură noapte. Anonim

Femeie de 40 de ani, brunetă şi modestă. Aş vrea să fac cunoştinţă cu un bărbat simplu, deştept şi gospodar, cu vârsta de până la 45 de ani, de statură mijlocie, care ar dori să treacă cu traiul la mine. (582)

Caut un suflet asemănător mie Sunt un bărbat de la ţară, singur, am 56 de ani. Soţia mi-a decedat acum şase ani. Copiii au plecat peste hotare şi nu ştiu dacă se vor mai întoarce. Aş vrea să cunosc o femeie care şi-a pus copiii la cale şi care ar lăsa pe cineva în gospodărie, o femeie care simte că ar putea să se lipească de un suflet asemănător. (583)

Vreau şi eu să am pereche Am 28 de ani. Sunt invalid din copilărie. Dacă ai acelaşi defect, sună-mă. (584)

Bărbat de 27 de ani Am 27 de ani, caut o femeie cu vârsta între 23 şi 25 de ani, să fie drăguţă şi cu siluetă. (585)

Simpatică şi asigurată Sunt studentă, am 22 de ani. Sunt simpatică, asigurată. Aş vrea să-mi găsesc un bărbat care să mă îndrăgească pe mine şi pe bebeluşul meu. (586)

Fără vicii şi obligaţii Am 52 de ani, dar arăt mult mai tânăr, pentru că practic sportul, am studii superioare, nu am obligaţii şi vicii, sunt asigurat şi locuiesc la oraş. Îmi doresc să cunosc o femeie cu vârsta potrivită mie, deşteaptă, cumpătată, cu intenţii serioase, pentru a forma o familie. Dacă ai aceste calităţi, sună-mă. (587)

Bărbat din provincie Am 43 de ani, 1,80 cm, necăsătorit, asigurat material şi financiar ,din sat. Aş dori să cunosc o persoană de vârsta mea cu care să mă înţeleg omeneşte, pentru a forma o relaţie de durată. (588)


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

28 decembrie 2010

www.jurnal.md

Poveşti adevărate | 13

Ce lume, ce moravuri!

CĂSNICIE // Vasile a luat-o în braţe pe Ilinca şi au dispărut în casă Nenorocirea vine peste tine întotdeauna când îţi pare lumea mai frumoasă. Unii cred că aceasta se întâmplă din cauza destinului, alţii, din cauza celui încornorat. După mine, pur şi simplu, a sosit timpul pentru o altă dungă în covorul vieţii tale. Şi-apoi dacă o ţii încontinuu doar bine şi frumos, mori de plictiseală!

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ Prima căsătorie Lidia e o veche cunoştinţă de-a mea. O femeie care a dus pe spatele ei povara întregii familii. Îi murise mama când împlinise zece anişori, după o naştere grea. A adus pruncul pe lume şi, la o săptămână, s-a stins cum a şi trăit, în linişte, fără a supăra pe cineva. Dacă ar fi putut să se îngroape singură, ar fi făcut-o şi pe asta. Şi uite că această fetiţă de numai zece anişori ţinea locul mamei. Cocea pâine, spăla cu mânuţele ei mici maldăre de pelinci. Cine altul ar fi îngrijit de prunc? Tata era ziulica întreagă la câmp şi ea, încă necoaptă, făcea orice, numai să nu-i plângă fraţii. Peste un timp, Vasile a hotărât să se însoare. A luat o femeie cu copil, rămăsese văduvă în 1944, şi astfel, cu trei copii ai lui, s-au făcut patru.

A doua căsătorie Dar se vede că Dumnezeu nu l-a pedepsit destul. L-a mai pus la o încercare. S-a dus nevasta la târg, la Bălţi, să facă cumpărături pentru Paşte şi nu s-a mai întors. L-au chemat pe Vasile la câteva zile să o recunoască – o găsiseră moartă în nişte stufăriş. Vasile era tânăr, abia trecuse de treizeci şi patru. Copiii cereau îngrijire. Bani ar fi făcut el, nici vorbă. După război, era de lucru şi la stat, şi la parti-

Horoscop

culari. Cei cu bani mulţi l-ar fi luat cu amândouă mâinile, dar cine să stea cu copiii? Şi a hotărât Vasile să se însoare a treia oară.

A treia căsătorie I-au adus-o acasă că se socotea om cu ani şi împovărat cu patru copii – trei ai lui şi unul al nevestei celei de-a doua cu care n-a vieţuit nici două luni. Credea că nu-i mai stă bine să-şi caute nevastă după gust. Avea nevoie de o femeie ca să-l ajute în gospodărie şi, dacă era vorba de aşa ceva, mai conta cum arată ea sau ce inimă are? De aceea, s-a înţeles cu o mătuşă de-a lui să i-o aducă acasă. „Am s-o iau cum a dat-o Domnul, să aibă mâini şi picioare, că frumuseţea se trece şi tot cu o urâtă în casă rămâi.” Dar Ilinca, la cei 25 de ani pe care îi avea, era o frumuseţe de femeie. Veselă, întâi de toate. Cum a păşit pragul casei lor, a strâns laolaltă copiii, pe cel mic l-a pus în poală, şi a început a-i întreba cum îi cheamă, ce le place, dacă ar vrea să le fie mamă. Pe Vasile însă, care şedea pe o laiţă, lângă perete, se făcea că nu-l vede. Apoi, din senin, a început a murmura un cântecel, legănând copilul din poală. Ce să vă spun? Copiii din jurul femeii o priveau cu uimire – unul o ţinea de poală, altul i-a strecurat palma în mâna ei, doar Lidia s-a lipit de dânsa şi a întrebat-o cu sfială: „Chiar vrei să fii mama noastră?”

„Ce-o zice tată-tău...”, a fost răspunsul.

Ilinca şi potenţa lui Vasile Într-un târziu, se auzi vocea gâtuită a lui Vasile: „Dacă nu te temi, fato, rămâi... Mă gândesc că aş fi prea bătrân pentru tine...” Era 1948, flăcăi în sat, puţini, iar femei şi fete tinere, puzderie. Lidia care avea pe atunci 11 ani mi-a spus că tatăl ei, la început, umbla cam buimatic prin gospodărie. I se adresa nevestei ca şi lor: „Fato, fă ceea, fă cealaltă”. Ilinca, într-o zi, cum era cam supărată, i-a zis: „Am şi eu un nume, şi te rog să-l ţii minte. Şi apoi, nu sunt slugă în casa matale, dar ţi-s nevastă. Dacă nu ne cununăm săptămâna viitoare, te las, bade Vasile!”. Cum era omul cu un harag în mână, s-a oprit în mijlocul ogrăzii şi i-a spus: „N-ai mâncat bătaie de mult, fetiţo. Cum îţi închipui tu o viaţă de familie? Azi, ţi-a plăcut, ai rămas, mâine, nuţi prieşte şi ai şters putina! Aşa iese?”. Vecinii îşi făceau de

lucru prin curte ca să audă cum se ceartă Vasile cu tânăra sa nevastă. Până atunci, Ilinca reuşise să le spună vecinelor că trăieşte de trei luni la Vasile şi că acesta fuge de ea parcă ar avea păr de lup. Şi apoi e tânără şi dacă el nu mai poate, să-i spună să-şi ia femeia grija să mai nască vreun prunc. Dar poate nu-i este dragă, bine, şi asta o

înţelege ea. Dacă-i aşa, să nu tacă şi el ca mutul căci, la urma urmei, are casa ei şi se poate întoarce în gospodăria sa, că n-a luat-o din drum.

Necazul Lidiei Cum turuia aşa turuia Ilinca. Bărbaţii au pornit a-l lua peste picior pe Vasile. Unul mai tânăr de peste două

case chiar i-a spus: „Bade, dacă nu poţi să-ţi ogoieşti femeia, dă-o în braţele noastre. Noi n-am uitat încă cum se face...” La acestea, Vasile a aruncat haragul, a luat-o în braţe pe Ilinca şi au dispărut în casă, aruncându-i vorbe peste umăr Lidiei, fetiţa lui de 11 anişori: „Ai grijă de copii!”. Până a doua zi dimineaţă, nu i-a mai zărit nimeni. La o săptămână, s-au cununat, la un an jumătate, Ilinca a născut o fată, iar peste alţi doi ani, un băiat. Avea să-mi spună Lidia că în familia ceea a lor cu adunătură de copii de la trei mame, a fost întotdeauna o atmosferă veselă. Se cânta mult. Uneori, în treacăt, Ilinca putea să-l ia la dans pe Vasile şi atunci copiii ţopăiau veseli în jurul lor, de parcă toate grijile şi problemele dispăruseră de pe faţa pământului. Gheorghiţă, băiatul celei de-a doua nevaste a lui Vasile, fiind mai mare de ani, a fost şi primul care şi-a luat zborul în lume. A absolvit Institutul agricol prin 1967 şi a fost numit agronom-şef într-o gospodărie din nordul republicii, apoi a fost preşedinte de colhoz vreo 20 de ani. Lidia s-a măritat şi ea, dar nereuşit. Nu i-a dat Domnul niciun copil, ea care ar fi putut creşte şi zece.

28 decembrie 2010

Berbec Nu este o zi favorabilă întâlnirilor cu prietenii. Resimţiţi o stare de inhibiţie care vă împiedică să vă exprimaţi clar. Vă recomandăm să nu faceţi investiţii şi să nu cumpăraţi obiecte de valoare pentru că s-ar putea să regretaţi. Încercaţi să vă relaxaţi şi să faceţi planurile de viitor pentru familie! Taur Astăzi, simţiţi nevoia să schimbaţi ceva sau să faceţi lucruri noi. E o zi favorabilă relaţiilor sentimentale şi treburilor casnice. S-ar putea ca cei din jur să nu vă aprecieze ideile la adevărata lor valoare. Vă recomandăm să nu semnaţi documente oficiale şi să nu faceţi afaceri. Gemeni De dimineaţă, aveţi multe probleme de rezolvat, dar şi suficientă energie pentru a le face faţă. S-ar putea să întâmpinaţi dificultăţi de natură financiară. Vă recomandăm să acordaţi mai multă atenţie relaţiilor sentimentale şi familiei.

Rac Vă sfătuim să o lăsaţi mai uşor cu munca şi să vă aplecaţi mai mult spre problemele sentimentale. Amânaţi-vă proiectele de afaceri pentru că s-ar putea să pierdeţi o sumă importantă! Vă recomandăm să vă ocupaţi de treburi casnice, de rutină.

Balanţă Sunteţi într-o formă intelectuală deosebită. Aveţi succes în activităţile legate de familie şi cămin. Vă sfătuim să vă stabiliţi clar priorităţile ca să nu pierdeţi timpul. Ascultaţi şi părerile partenerului de viaţă!

Capricorn Nu este o zi favorabilă călătoriilor şi câştigurilor financiare. Inhibiţia şi lipsa de sociabilitate ar putea să vă ducă la eşecuri în afaceri şi deziluzii în plan social. Relaţiile sentimentale nu au de suferit dacă acordaţi mai mult timp problemelor partenerului de viaţă. Vă recomandăm să fiţi mai comunicativ.

Leu De dimineaţă, aveţi ocazia să demaraţi o afacere. Vă recomandăm să nu vă pripiţi. Mai staţi două-trei zile înainte de a lua o hotărâre! Astăzi, sunt favorizate relaţiile cu partenerul de viaţă şi aveţi toate şansele să petreceţi împreună o seară romantică.

Scorpion Simţiţi nevoia să vorbiţi cu o persoană de sex opus despre problemele dumneavoastră sentimentale. E posibil să credeţi că sunteţi neglijat. Vă sfătuim să nu vă lăsaţi pradă melancoliei. Starea de inhibiţie şi lipsa de sociabilitate ar putea să agraveze neînţelegerile cu persoana iubită.

Vărsător Astăzi, sunteţi puţin inhibat, motiv pentru care puteţi avea dificultăţi de comunicare. Vă recomandăm să evitaţi ieşirile cu prietenii şi, mai ales, cu persoanele importante. Evitaţi investiţiile şi nu cumpăraţi obiecte de valoare! Riscaţi să regretaţi.

Fecioară Nu sunteţi prea comunicativ, motiv pentru care relaţiile sociale şi sentimentale pot avea de suferit. Vă recomandăm să nu începeţi activităţi noi, chiar dacă primiţi propuneri din partea prietenilor.

Săgetător S-ar putea să fiţi indispus şi să nu aveţi chef de nimeni şi de nimic. Riscaţi să vă izolaţi. Vă recomandăm să fiţi mai sociabil. Problemele care vă frământă nu sunt chiar atât de grave cum credeţi.

Peşti Dimineaţă, colegii şi familia fac eforturi să vă scoată din starea de apatie care vă face de nerecunoscut. Ar putea fi de vină oboseala acumulată sau problemele financiare care vă frământă. Vă recomandăm să nu luaţi decizii importante de unul singur. Nu începeţi activităţi delicate, care necesită multă atenţie!


14 | Sport

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Hagi i-a convins pe şefii Galatei! După ce Fiorentina l-a pus pe lista de transferuri, Adrian Mutu este aproape de a primi o mână de ajutor din partea lui Gică Hagi care îl doreşte la Galatasaray. Fiorentina cere pentru atacantul român cinci milioane de euro, iar presa din Turcia anunţă că Hagi l-a convins deja pe preşedintele clubului,

TEVEZ NU SE ÎNŢELEGE DELOC cu Mancini şi ar vrea să plece de la City

Spectacol pe piaţa transferurilor! Anul fotbalistic 2010 este pe sfârşite. Laureaţii sunt Spania (campioană mondială), Inter Milano (câştigătoarea Ligii Campionilor) şi Atletico Madrid care a triumfat în Europa League. 2011 se apropie cu paşi grăbiţi, iar spectacolul din pauza competiţională este asigurat de mişcările de pe piaţa transferurilor. Jurnaliştii de la goal.com au alcătuit un top al celor mai aşteptate mutări din ianuarie 2011: 1. Carlos Tevez Deşi atacantul a renunţat la cererea de transfer, presa scrie că zilele argentinianului la Manchester City sunt numărate. Orice club din lume şi l-ar dori pe Tevez în atac. În ianuarie, este foarte probabil să asistăm la plecarea „Apaşului” de la City. Posibile destinaţii: Real Madrid, Boca Juniors. 2. David Luiz Fundaşul brazilian traversează o evidentă criză de formă şi şi-a pierdut locul în prima echipă a Benficăi. A refuzat recent prelungirea contractului şi este pe picior de plecare. Posibile destinaţii: Manchester City, Inter, Real Madrid. 3. Glen Johnson Sezonul foarte slab pe care îl traversează Liverpool l-a pus serios pe gânduri pe fundaşul enlez. De altfel, Johnson nu este unul dintre preferaţii lui Hodgson care preferă să scape de internaţionalul englez şi să aducă unul din oamenii săi. Posibile destinaţii: mai multe cluburi din prim rang din Italia (Milan, Juventus şi Fiorentina) sunt pe urmele fundaşului. 4. Thiago Alcantara „Noul Xavi” este pe cale să se despartă de Barcelona. Îi expiră contractul în iunie 2011 şi nu doreşte să şi-l prelungească din cauza puţinelor şanse pe care i le-a acordat Guardiola. Orice club care caută un mijlocaş central de perspectivă se poate înscrie în cursa pentru semnătura fotbalistului. 5. Fabio Coentrao Fundaşul stânga abia şi-a reînnoit contractul cu Benfica, dar ofertele venite pe adresa sa sunt luate în serios de „vulturi”. Printre posibilii cumpărători ai jucătorului de 22 de ani se află Milan, Manchester United şi Chelsea. 6. Ronaldinho Transferul lui Antonio Cassano la Milan înseamnă, cu siguranţă, despărţirea de Ronaldinho. Clubul la care s-a lansat, Gremio Porto Alegre, s-a înţeles cu agenţii jucătorului, iar transferul se va oficializa în ianuarie. Deşi mai sunt echipe interesate de serviciile sale, brazilianul va alege cu sufletul şi se va întoarce în ţara natală. 7. David Trezegut Hercules a făcut o afacere excelentă cu atacantul francez, care pare că traversează a doua tinereţe. Deşi cei de la Alicante au spus răspicat că francezul nu e de vânzare, acesta tinde să joace din nou la o echipă de top. Posibile destinaţii: Liverpool, Inter 8. Gary Medel Unul dintre cei mai talentaţi jucători de la Boca Juniors poate părăsi clubul de pe „La Bombonera”din cauza problemelor financiare. Nu duce lipsă de oferte, cea mai probabilă destinaţie fiind Europa. 9. Antonio Cassano - Deşi nu a fost oficializată, trecerea atacantului de la Sampdoria la AC Milan este dată ca sigură de presa din Italia. În cazul în care mutarea nu se va materializa, „diavolii” vor apela la soluţia de rezervă: Dzeko. 10. Jermaine Jones Postura de rezervă de la Schalke nu îl mulţumeşte pe mijlocaşul central, care a avut şi un conflict cu Felix Magath. Jones e pe picior de plecare, mai multe cluburi din Premier League manifestându-şi interesul pentru el.

Primul tabloid din Moldova!

Adnan Polat, să achite această sumă. „A greşit în trecut, dar acum se gândeşte numai la fotbal”, i-ar fi spus Hagi lui Adnan Polat, conform turcilor de la Fanatik. Tranzacţia se va face cel mai probabil în ianuarie, când Hagi se va întoarce în Turcia pentru a începe pregătirea de iarnă alături de echipă.

Spiridon, Cebotari şi Maţiura şi-au ridicat distincţiile de stat PERFORMANŢĂ // Toţi specialiştii îi prevăd Şahtiorului un viitor prosper Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a decorat trei personalităţi din fotbalul moldovenesc. Nicolae Cebotari, secretar general al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii”, Alexandru Maţiura, antrenor emerit al Republicii Moldova, antrenor secund la clubul Rubin Kazan (Rusia), şi Alexandru Spiridon, antrenor secund la clubul Şahtior Doneţk (Ucraina) – cu medalia „Meritul Civic”. „Această medalie trebuia să o primesc în august 2010, însă, din cauza programului încărcat, nu am putut veni atunci la Chişinău. Acum sunt în concediu şi am venit să ridic medalia”, a menţionat Alexandru Spiridon. Secundul lui Mircea Lucescu a mai primit distincţii de stat, cea mai importantă i-a fost decernată de fostul preşedinte al Ucrainei. „Când am

cucerit Cupa UEFA, preşedintele Ucrainei le-a acordat tuturor membrilor echipei distincţii de stat”, s-a lăudat antrenorul. Spiridon nu a sărbătorit în mod deosebit primirea medaliei. „Nu am sărbătorit în mod deosebit, am stat la o ceaşcă de ceai (zâmbeşte – n.r.) cu apropiaţii”.

Nu vrea să plece de la Şahtior Fostul antrenor al naţionalei Moldovei, Spiridon, are oferte de a fi antrenor princi-

pal la unele cluburi din Rusia şi Ucraina, dar nu vrea să se despartă de Şahtior şi de mentorul său, Mircea Lucescu. „Şahtior nu e o echipă de la care să pleci. Mă simt bine alături de Mircea Lucescu şi o să rămân şi pe viitor la Doneţk”, a spus Spiridon.

Un viitor de succes Spiridon are motive serioase să rămână la campioana Ucrainei, toţi specialiştii îi prevăd Şahtiorului un viitor prosper. Calificarea de pe

primul loc în optimile Ligii Campionilor vine să întărească acest lucru. Lotul e alcătuit din mulţi brazilieni tineri, cu calităţi excelente. Fernandinho e un jucător polivalent, una din vedetele echipei, a suferit o accidentare dură în septembrie. La 25 de ani, este vicecăpitanul echipei lui Lucescu. Douglas Costa e un jucător care poate decide un meci de unul singur. La doar 20 de ani, Şahtior a plătit pentru el şase milioane de euro. Jadson, 27 de ani, e la echipa lui Mircea Lucescu de cinci ani. Un mijlocaş ofensiv foarte talentat, care a marcat de 35 de ori în 151 de meciuri. Luiz Adriano, 23 de ani, venit la Şahtior în 2007, are 23 de goluri în 64 de meciuri. A costat 3 milioane de euro. Alex Teixeira, 20 de ani, a fost transferat anul acesta, Şahtior a plătit pentru el 6 milioane de euro. Willian, 22 de ani, a venit la Şahtior în 2007. A costat 19 milioane de euro. Vitalie HADEI

Pavel Ciobanu: „Există riscul ca unele echipe să se retragă din campionat” Preşedintele Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, Pavel Ciobanu, este mulţumit cum evoluează lucrurile în fotbalul moldovenesc pentru că mai multe echipe se bat pentru titlul de campioană. Totodată, oficialului FMF îi este teamă că unele echipe s-ar putea retrage din campionat din cauza problemelor financiare. „Este plăcut când vezi că mai multe echipe se bat pentru titlul de campioa-

nă. Cred că această luptă acerbă se datorează exemplului FC Sheriff. Mai mulţi conducători de cluburi au văzut că pot câştiga din fotbal şi au făcut achiziţii. Ca rezultat, fiecare meci se joacă ca o adevărată finală”, a spus pentru JURNAL Pavel Ciobanu. Până acum, nicio echipă din Divizia Naţională nu a dat semne că ar vrea să se retragă din cauza problemelor financiare, dar lucrurile nu sunt tocmai roz, spune Ciobanu. „Am văzut că unele echipe din România sunt în colaps financiar. În RM, totul este bine deocamdată,

însă riscul persistă. Oricum, nu putem compara România cu Moldova. Acolo, salariile jucătorilor şi alte cheltuieli sunt mult mai mari. Ar fi

bine ca toate echipele din Divizia Naţională să termine sezonul, însă se poate întâmpla orice”, a conchis preşedintele FMF. (V.H.)

www.apropomagazin.md transformă ştirile în spectacol!


Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

28 decembrie 2010

METEO

Marţi

Miercuri

Joi

Chişinău

-4°C...-1°C

 -5°C...-2°C  -3°C...0°C 

-8°C...-4°C

 -9°C...-5°C  -7°C...-3°C 

-9°C...-3°C

Bălţi Cahul

 -10°C...-4°C  -8°C...-2°C 

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri tel.: 090023456. VÂND SAU SCHIMB apartament cu o cameră în Chişinău, pe un apartament cu o cameră în Bucureşti. Tel.: 759114, 079656456. VÂND lot de casă 4 ari, Durleşti. Tel.: 068026441; 48.44.47. CALENDARE la comandă. 079-577-577. Constantin Bîrsa. CAUT apartament în chirie la Telecentru, de preferat 1-2 camere. Telefon: 079624335. SE VINDE un lot de pământ cu casă în r. Briceni, s. Coteala. Tel.: 069007930.

Clinică medicală din Briceni angajează  asistente medicale  medici terapeuţi  medici internişti  neurologi  oculişti. Pentru detalii sunaţi la numerele: 069217219; 068803336.

Comitetul de Conducere şi întreg colectivul BC „Moldova Agroindbank” SA sunt profund îndureraţi în legătură cu decesul prematur al şefului Departamentului Tezaur, MUNTEANU VLADIMIR, şi exprimă profunde condoleanţe rudelor şi apropiaţilor decedatului. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Sudoku SIMPLU

Divertis | 15

www.jurnal.md

Afis, TEATRE Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 25.12-30.12 Show de excepţie cu Moş Crăciun, surprize, vrăjitorii, focuri de artificii, dans şi voie bună cu vedete îndrăgite de copii, ora 11.00.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 28.12 „Dârzul soldăţel de plumb” de H.Ch. Andersen, ora 10.00, rus. 29.12 „Jocuri magice” de Titus Jucov, ora 10.00, rom. 30.12 „Cântecul mierlei” de Annie M.G. Schmidt, ora 10.00, rus.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet 30.12 Concert „O seară de revelion”.

SĂLI DE CONCERT

Sala nr. 2

Sala nr. 6

„Rapunzel. O poveste încâlcită”, ora 10:20.

„Wall Street 2. Banii sunt făcuţi să circule”, orele 15:20 / 21:00. „Mănâncă, roagă-te, iubeşte”, ora 18:00

„Cronicile din Narnia. Călătorie pe mare cu Zori de zi” ora 12:20. „Tron. Moştenirea, orele14:30 / 17:00 / 19:30 / 22:00.

Sala cu Orgă

Sala nr. 3

31.12 Ultimul Concert al Anului, ora 18.00.

„Trei zile de coşmar”, orele 15:40 / 21:40. „Avatar”, ora 18:20.

CINEMA Patria-Multiplex 3D Sala nr. 1 „O familie de coşmar 2”, orele 12:00 / 14:10 / 16:20 / 19:00 / 21:20.

Sala nr. 4 „Magia bradului”, orele 16:40 / 18:40 / 20:40 / 22:40. Sala nr. 5 „Reţeaua de socializare”, orele 15:00 / 17:30 / 20:00 / 22:20.

Sala mare „Tron. Moştenirea 3D”, orele 10:40 / 13:20 / 16:00 / 18:40 / 21:20. Sala mică „Magia bradului”, orele 11:20 / 15:40 / 20:00 / 21:40 „Harry Potter şi Talismanele Morţii. Partea I”, orele 13:00 / 17:30. Autorobot: 23-31-31, 23-29-07(8); rezervare: 23-29-05.

Orice leu are valoare pentru familia Cătană JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Valentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumătatea ta” din JURNAL. Indemnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc. I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplaseze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am

dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi povesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Cătană în procurarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Doritorii pot să doneze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICBMD2X491. Dacă doriţi să luaţi direct legătura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numerele de telefon: 0 269 50581, 069669279.

Uniunea Teatrală din Moldova este îndurerată de trecerea în nefiinţă a membrului UNITEM, Artista emerită Irina Iliev. Senatul UNITEM exprimă condoleanţe rudelor şi prietenilor răposatei.

Colegii din Alianţa „Moldova Noastră” sunt alături de Petru Răcilă şi familia îndoliată din Basarabeasca în aceste clipe de grea suferinţă pricinuite de moartea subită a feciorului IGOR RĂCILĂ.

Dumnezeu să o odihnească în pace.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Integramă

BIG BANC

DIFICIL

Patria-Centru 3D

 Soţia unui informatician: - Dragă, du-te la magazin şi ia salam. Dacă au ouă, ia zece. Programatorul ajunge la magazin: - Aveţi ouă? - Da. - Atunci daţi-mi zece salamuri.  Alinuţa şi Ion stăteau în pat. Dintr-o dată, Alinuţa îi zice lui Ion: - Ioane, îţi miros picioarele!

La care Ion răspunde: - Dacă vrei…  Ion şi Gheorghe, în căruţă. Trece o motocicletă: vruuuum, motociclistul fără cap. Mai trece una: vruuuum, motociclistul fără cap. Trece şi a treia: vruuuum, motociclistul fără cap. La care Ion: - Mă Gheorghe, ce-ar fi să tragem coasa aia mai în căruţă?

EPIGRAME Soţiei Ne-asemănăm, fiindcă ea E parcă dintr-o coastă-a mea, Iar când îi sar din ochi scântei, Parcă-i din coasta mamei ei... Iarna

Gheorghe BÂLICI

E aşteptata feerie Cu ger şi cu zăpezi curate Ce vine pentru Primărie Tot timpul... pe neaşteptate


16 | Zigzag A provocat mila tuturor Gestul disperat al lui Adrian Sobaru care s-a aruncat de la balconul Parlamentului României nu a rămas fără ecou. După ce povestea tragică a electricianului de la TVR a fost prezentată în presa internaţională, mii de români şi străini au sărit în ajutorul acestuia. Pagina de Facebook a angajatului TVR, creată de un fan în ziua în care a

sărit de la balcon, a fost invadată de mesaje. Toţi vor să ştie cum îi pot sprijini familia. „Daca cineva poate să mă ajute cu un contact al familiei, m-ar face foarte fericită. Vreau doar să îi ajut soţia şi copiii”, a postat pe site Anne Steenskjold din Danemarca. Adrian este acum în afara oricărui pericol şi regretă ceea ce a făcut. Mii de români şi străini au sărit în ajutorul acestuia.

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Marţi, 28 decembrie 2010

Udrea a petrecut cu Băsescu, EBA şi Anastase la Sinaia Ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, şi-a serbat ziua de naştere, duminică, la Cabana Schiori din staţiunea prahoveană Sinaia, alături de preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, anunţă Mediafax. E al doilea an consecutiv în care Udrea alege

această staţiune pentru a petrece sărbătorile de iarnă. Şeful statului a venit la petrecerea ministrului Turismului însoţit de soţia sa, dar şi de fiica sa, Elena. Elena Udrea a spus că petrecerea a fost frumoasă pentru că „oamenii dinăuntru au fost deosebiţi”. De asemenea, ministrul a afirmat că de ziua ei a primit flori atât de la prietenii care au fost cu ea la masă, cât şi de la oamenii din restaurant.

La 84 de ani, fondatorul „Playboy”, se căsătorește din nou

Peste 100 de vehicule, implicate într-un accident Peste 100 de vehicule, între care numeroase camioane, s-au ciocnit luni pe o autostradă chineză. Acest carambol a provocat moartea a cel puţin şapte persoane şi rănirea altor 15, a anunţat presa oficială. Accidentul s-a produs în provincia Guizhou (sudvest), pe ceaţă, a precizat agenţia China Nouă. Nouă şcolari au murit în aceeaşi zi, după ce vehiculul în ca-

re se aflau a ieşit de pe carosabil în provincia centrală Hunan. Acest accident a provocat, de asemenea, rănirea a zece persoane, potrivit aceleiaşi surse. O persoană este în continuare declarată dispărută. Străzile chineze sunt considerate printre cele mai periculoase din lume. În medie 200 sau 300 de persoane mor zilnic în accidente rutiere, potrivit statisticilor oficiale.

Julian Assange îşi pune viaţa pe tapet Fondatorul WikiLeaks a semnat un contract de peste 1 milion de lire sterline (1,2 milioane de euro) pentru a-şi publica autobiografia. Fondatorul WikiLeaks susţine că această sumă îl va ajuta să se apere de acuzaţiile de agresiune sexuală pe care i le-au adus două femei din Suedia. „Nu vreau să scriu această carte, dar trebuie să o fac. Am cheltuit deja 200.000 de lire (235.000 de euro) cu tribunalele şi trebuie să mă apăr şi să menţin WikiLeaks pe linia de plutire”, a mărturisit Julian Assange în „Sunday Times”. Australianul a declarat că va primi 600.000 de euro de la editorul său american, Alfred A. Knopf, şi 380.000 de euro de la editura britanică „Canongate”.

Hugh Hefner, fondatorul „Playboy”, care a mai fost căsătorit până acum de două ori, are din nou planuri de

căsnicie. De Crăciun, el și-a anunțat logodna cu Crystal Harris, cu 60 de ani mai tânără decât el.

„Când i-am dat inelul lui Crystal, a izbucnit în lacrimi. Este cel mai frumos weekend de Crăciun pe care

l-am avut vreodată”, a postat Hefner pe Twitter. Hefner, a cărui revistă a fost fondată în 1953, a divorțat de cea de-a doua soție, Kimberley Conrad, la începutul anului 2010. Prima lui căsătorie, cu Mildred Williams, s-a terminat tot cu un divorț, în 1959. Harris a fost aleasă „Iepurașul” lunii decembrie, în 2009. Hefner, cunoscut în lumea întreagă sub pseudonimul Hef, a pledat de-a lungul timpului pentru libertatea sexuală și drepturile civile, a publicat articole provocatoare împotriva Războiului din Vietnam și a susținut cauzele homosexualilor și legalizarea marijuanei.

Crocodilii ameninţă populaţia australiană Puternicele inundaţii care afectează estul Australiei după trecerea ciclonului „Tasha” i-au făcut pe crocodili să ajungă în zone urbane, situate în apropiere de coastă. Mai mulţi crocodili au fost văzuţi în oraşul Ingham, statul Queensland, puternic afectat de viitură, informează Agerpres. Primarul oraşului, Andrew Lancini, speră să nu se repete tragedia din 1999 când, în condiţii

similare, un băieţel de cinci ani a dispărut şi a fost, probabil, devorat de un crocodil. După mai mulţi ani de secetă, precipitaţiile intense din decembrie au devastat sud-estul Australiei, unde mii de persoane au fost evacuate şi alte zeci au rămas săptămâni în şir izolate. Serviciile de salvare străbat zona cu bărcile pentru a-i salva pe cei blocaţi în noroi.

La mormântul părinţilor, după 21 de ani Valentin Ceauşescu a mers în ziua de Crăciun, pentru prima dată după 21 de ani de la execuţia părinţilor săi, Nicolae şi Elena, la mormântul acestora din Cimitirul Ghencea Civil. Alături de Valentin au mai fost prezenţi soţia, Roxana, şi fiica, Alexandra, dar şi zeci de nostalgici ai comunismului. Fiul fostului dictator a depus o coroană de flori la mormântul părinţilor şi a stat de vorbă cu persoanele prezente în Cimitirul Ghencea. Pe 9 decembrie, „Libertatea” a publicat

în premieră informaţia conform căreia rămăşiţele soţilor Ceauşescu au fost

reînhumate fără ştirea fiului cel mare al dictatorului, Valentin, la Cimitirul

Ghencea, de către cumnatul său, Mircea Opran, fostul soţ al Zoiei.


Jurnal de Chișinău, 28 decembrie