Issuu on Google+

Bihor

Anul 2, nr. 4 / 2013

REVISTĂ PERIODICĂ DE PROMOVARE ŞI INFORMARE TURISTICĂ

Oradea


Gru pu l de acțiu ne locala poarta t ransilvan iei

ASOCIAŢIA “GAL POARTA TRANSILVANIEI“ ROMÂNIA, JUDEŢUL CLUJ, LOC. NEGRENI, NR. 6 TEL.: 0736368433, FAX: 0364802323 email: office@poastatransilvaniei.ro

www.poartatransilvaniei.ro

Reuşim împreună cu bani europeni!


IMPRESSUM Publisher Asociaţia ADDePT Bihor Tel.: 0756 559 982

Editorial

asociatia.addept@gmail.com Sales & Marketing Cătălina Brudărescu Chief Editor dr. Ribana Linc

General Manager Aurelia Dumiter aureliadumiter@gmail.com Colaboratori Cosmin Dumiter, Cornelia Bulzan Octavian Blaga Dtp & Layout Aurelia Dumiter Ovi D. Pop Poze Ovi D. Pop Aurelia Dumiter Distribuit în Hoteluri, restaurante, centre de informare turistică, locuri publice Tiraj 1000 exemplare www.visitbihor.ro Coperta 1 Boga, Bihor Foto: Aurelia Dumiter

Tradițiile Bihorului - Un suflet cu predicatele la trecut În Bihor, obiceiurile şi tradiţiile prilejuite de sărbătorile de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza) ofereau, cândva, un spectacol de proporţii, la realizarea căruia îşi dădeau concursul poezia, muzica, dansul, gestica sau reprezentările plastice, componentele acestui sincretism condiţionându-se şi influenţându-se reciproc. Colinda, instrumentele muzicale tradiţionale, dansurile, măştile, travestiurile formau împreună un ansamblu, o unitate inseparabilă, contribuind la realizarea completă a mesajului comunicării. Postul Crăciunului marca începutul şezătorilor: fetele ţeseau, iar feciorii învăţau ori repetau corinzile, care era interzis a fi cântate în afara acestui spaţiu iniţiatic. Spectacolele ambulatorii debutau pe 24 decembrie, când grupurile de corindători se succedau după vârstă. După corinde, sărbătorile continuau cu Viflaimul, joc teatral şi liturgic, având ca temă naşterea lui Isus Hristos şi venirea Magilor, Capra, joc ritualic, în care se vehicula tematica veche a vrăjitoriilor şi descântecelor, ori Chiraleisa, constând în mici formule cântate de copii, incorporându-se actului liturgic de binecuvântare a caselor şi încheind ciclul sărbătoresc de iarnă. `Un obicei de Anul Nou era Vergelul, organizat de feciori, cu verjele de la războiul de ţesut, o postavă, două taljere şi un cearşaf de cânepă ca elemente de recuzită. Iată o fotografie a sărbătorilor tradiţionale de iarnă, vii, încă, doar în colțuri de lume românească, acolo unde civilizația citadină nu a penetrat adânc în sufletul comunității rurale. Proiectele locale de re-tradiţionalizare, de conservare si promovare a acestor minunate tradiții românești, mai pot să aducă sufletele rătăcite acasă, la origini. Oazele rurale în care tradiţia mai înseamnă ceva, munca izolată a unor cercetători, iniţiativele individuale ale unor împătimiţi sau întreprinzători (asociaţii, pensiuni agroturistice, meşteşugari ş.a.) nu valorează suficient, dacă nu sunt susţinute şi dublate de acţiuni concertate ale tuturor celor care pot si ar trebui să decidă soarta lor. Octavian Blaga

03

Nr. 4/ 2013


Peștera din Valea Leșului între protecție și valorificare turistică Peştera cu Apă din Valea Leşului se deschide în versantul drept al Văii Leşului la o distanţă de circa 3 km amonte de confluenţa celor două văi. Intrarea în peşteră este impunătoare, situată la aproximativ 15 metri desupra firului apei, la baza unui perete de stâncă în surplombă, iar ieşirea râului ce o drenează îi conferă o aură misterioasă. Elementul morfologic dominant al intrării îl reprezintă tavanul remarcabil de plan şi orizontal ce dă un sentiment de siguranţă. La intrarea în peşteră s-a format un mic baraj natural prin prăbuşirea unei părţi a versantului, ceea ce a determinat apariţia oglinzii unui mic lac, greu de trecut la ape mari. Intrarea este continuată de o galerie menadrată, străbatută de cursul de apă permanent, care pare adâncit in depozitele aluvionare argilo-nisipoase, transporate şi depuse aici. Tavanul plan şi orizontal dispare în locul numit „Dărâmături”, locul său fiind luat de o morfologie mozaicată cu numeroase hornuri şi

Nr. 4/ 2013

04

prăbuşiri. Înainte de „Dărâmături” galeria principală se bifurcă spre dreapta, în „Coridorul urşilor”, ce adăposteşte în argila acumulată pe planşeu urme de Ursus spelaeus. Trebuie precizat faptul că Peştera cu Apă din Valea Leşului are statut de arie naturală protejată, vizitarea ei putându-se realiza doar cu acordul custodelui şi respectând prevederile legale în vigoare. Ca arie naturală protejată, Peştera cu apă din Valea Leşului este o rezervaţie speologică, încadrată în categoria a IV-a IUCN, cu o suprafaă totală protejată de 0,5 hectare. Datorită ventilaţiei unidirecţionale, cu o viteză redusă a curenţilor de aer, dar cu direcţii diferite ale acestora în funcţie de anotimp, peştera cunoaşte o oarecare variaţie a numărului de exemplare ale unei specii, afectate fiind, în general insectele care populează peştera, un exemplu fiind Drimeotus viehmanni. Astfel de insecte se găsesc în număr mare în peşteră vara, fără însă a dispărea în totalitate iarna. (continuare in numarul viitor) Aurelia Dumiter


Prin Poarta Transilvaniei O regiune la limita a trei județe, poartă, de curând, numele de Poarta Transilvaniei. Aici, la limita județelor Bihor, Cluj și Sălaj s-a constituit un Grup de Acțiune Locală (GAL) cu acest nume, care, deși funționează de puțin timp, are planuri mari pentru dezvoltarea comunităților rurale ale acestui teritoriu. Asociația GAL Poarta Transilvaniei este o organizație neguvernamentală, formată printr-un parteneriat public-privat, finanțată prin programul LEADER din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Scopul principal al asociației este dezvoltarea durabilă a teritoriului GAL Poarta Transilvaniei, prin acțiuni care să permită creșterea atractivității teritoriului și a viabilității economice, dezvoltarea de parteneriate precum și dezvoltarea abilităților locale. GAL Poarta Transilvaniei iși desfășoară activitățile pe teritoriul a 7 comune, aflate la granița dintre județe: Comuna Bulz (Bihor), comuna Neg reni, comuna Ciucea (Cluj) și comunele Almașu, Cizer, Fildu de Jos și Sîg din județul S ă l a j și a fost autorizată de ministerul Agriculturii și dezvoltării rurale prin decizia nr. 62366 din 18.12.2012. Parteneriatul ‚Poarta Transilvaniei este format din 29 de parteneri, din care 7 fac parte din administraţia publică, 15 din mediul privat, şi 7 din societatea civilă. Bugetul GAL Poarta Transilvaniei, pentru

Nr. 4/ 2013

06

întreaga perioadă de implementare a strategiei de dezvoltare locală, este de 2 850 000 de euro. De la semnarea contractului de finantare (04.04.2013) si pana in prezent au fost lansate doua sesiuni de cereri de proiecte. Conform Raportului final de selectie în prima sesiune, desfasurata in perioada 01.07.201302.08.2013, au fost depuse 24 de proiecte eligibile, cumuland o valoare totală de 655023 euro, astfel: - pentru Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, au fost depuse trei proiecte în valoare totală eligibilă de 60 000 de euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole a fost depusmin - pentru Măsura 143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori, a fost depus un proiect în valoare totală eligibilă de 14700 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea proiectului. Fondurile alocate pentru această măsură au fost epuizate. - pentru Măsura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, au fost depuse 5 proiecte, cu o valoare totală de 162 316 euro, valoarea nerambursabilă fiind între 70% și 85% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 313 Incurajarea activitatilor turistice, nu a fost depus nici un proiect. - Măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si polulatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale au fost depuse 6 proiecte cu o valoare totală de 375668 euro, valoarea ne rambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 431.2 Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului au fost prevăzuți, pentru întreaga perioadă de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală, 295 000 euro.


În perioada 01.10.2013-29.11.2013 se desfășoara a doua sesiune de cereri de proiecte, rezultatul asteptat fiind următorul: - pentru Măsura 111 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe se așteaptă depunerea unui proiect, în valoare în valoare totală eligibilă de 14700 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectului. - pentru Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, se vor depune două proiecte în valoare totală eligibilă de 80 000 de euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, se asteapta depunerea a 7 proiecte, cu o valoare totală de 367517 euro, valoarea nerambursabilă fiind între 70% și 85% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 313 Incurajarea activitatilor turistice, se asteapta depunerea a 8 proiecte, cu o valoare totală de 556229 euro, valoarea nerambursabilă fiind între 85% și 100% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si polulatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale se asteapta depunerea a 7 proiecte, cu o valoare totală de 524994 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor. - pentru Măsura 421 Implementarea proiectelor de cooperare se așteaptă depunerea unui proiect, în valoare totală eligibilă de 20600 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectului. Astfel, valoarea totală nerambursabilă pentru proiectele care se asteaptă a fi depuse în sesiunea 2 este de 1593110 euro. Prima sesiune de cereri de proiecte a fost lansată în data de 17 iunie 2013. În cadrul acestei sesiuni au fost depuse un număr de 26 de proiecte, dintre care 24 au fost declarate eligibile si au fost propuse spre finanțare. Cel mai mare număr de proiecte, zece, au fost depuse în cadrul măsurii 41.141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistență”, dintre care opt au fost declarate eligibile și vor primi finanțare. Agricultorii din Poarta Transilvaniei s-au orientat în principal spre dezvoltarea sectorului apicol. Inainte de lansarea sesiunilor de cereri de proiecte Asociatia GAL Poarta Transilvaniei desfășoară activități de informare si animare a teritoriului fiind organizate întâlniri cu locuitorii comunelor componente, potențialii beneficiari ai banilor europeni, întâlniri organizate sub sloganul “Reușim împreună cu bani europeni!”, de către o echipă tânără, dinamică și dornică de a-i ajuta pe toți cei care doresc să se dezvolte cu sprijinul Asociației. Pentru mai multe detalii și informații accesați pagina de internet www.poartatransilvaniei.ro și pagina de Facebook https://www.facebook.com/GalPoartaTransilvaniei

07

Nr. 4/ 2013


Destinații bihorene - Sălacea Poate unii dintre voi, cititorii noștrii, veti considera nepotrivit faptul ca am ales să prezentăm, ca destinație turistica, o zonă care multora nu le spune nimic din acest punct de vedere. Ideea de la care am plecat atunci când am decis să facem aceasta prezentare, a destinațiilor bihorene, a fost aceea de a prezenta, în egală măsură, locuri cunoscute și mai puțin cunoscute, pentru a promova acele zone ale județului Bihor care au ceva de arătat iubitorilor de drumeții, de natură, de oameni. Sălacea.... O comună situată în nordul județului Bihor, situată pe terasele din stânga Văii Ierului, atrage interesul iubitorilor de drumeții, a turiștilor, nu doar prin peisaj ci, mai ales, prin obiectivele create de mâna omului. În trecut o zonă mlăștinoasă, parte a întinselor mlaștini din Câmpia Ierului, azi Sălacea s-a transformat într-o zonă agricolă importantă a județului. Pe pantele domoale ale micilor dealuri din sud locuitorii din Sălacea cultivă vița de vie. De această îndeletnicire se leagă, poate cele mai importante obiective turistice ale localitații: pivnițele vechi, săpate în dea-

Nr. 4/ 2013

08

luri care păstrează nu numai vinul, foarte bun, limpede și mai ales rece vara, dar și obiceiurile și unelte vechi (folosite încă). legate de prelucrarea tradițională a vinului. Sălăcenii vorbesc azi despre un număr de peste 900 de pivnițe săpate în dealurile din sud, dar nimeni nu le știe cu adevărat numărul. Despre podul de la Sălacea, un alt obiectiv turistic important, nu se stiu prea multe detalii. Azi rămas suspendat peste un curs de apă care nu-și mai poartă undele pe sub el, podul folosea în trecut la traversarea Ierului. Un pod de piatră solid, cu patru arcade pe care se sprijină, având o lungime de aproape 30 de metru, pare răsărit în mijlocul câmpurilor fără un sens anume. Apropiindu-te însă vei observa o mică tăbliță de culoare neagră pe care este inscripționat faptul ca acel pod este monument de arhitectură și că datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tradiția locală spune despre pod că ar fi făcut parte ba din „Drumul Sării” (se pare că de aici ar veni si denumirea localității), ba din „Drumul Vinului”, oricum, indiferent din care rută comercială ar fi făcut parte cert este faptul ca scopul construirii lui a


fost unul comercial. Azi a rămas doar un monument care merită văzut! Pe lângă obiectivele turistice de natură antropică, de o reală valoare istorică și culturală, și a căror listă mai include și castelul de la Otomani, siturile arheologice de la Otomani, cele doua biserici, catolică și reformată din Sălacea, nu putem să nu ne oprim și in aria naturală protejată Valea Rece. Ascuns bine, de ochii și pașii celor care nu știu să aprecieze o plimbare de vreo 5 kilometri, din centrul satului, peste și prin câm-

puri frumos cultivate, Complexul hidrografic Valea Rece este o rămășită a mlaștinilor de odinioară din Câmpia Ierului. Un habitat acvatic caracterizat de o mare varietate de specii de plante și animale unele dintre ele relicte. Detalii despre Valea Rece găsiți pe site-ul www.bhbareas.com. Noi vă putem asigura însă că odată ajunși acolo veți avea parte de un peisaj de vis, de multă, multă liniște și de miresmele îmbătătoare ale mentei sălbatice și ale cimbrișorului. Dacă ajungeți cumva în zonă nu uitați totuși să lasați locul așa cum l-ați găsit, pentru ca și cei ce vor veni după voi să se bucure de el.


Cazare în Bihor H Atlantic **** 40259 426 911 str. Iosif Vulcan 9 www.hotelatlantic.ro H Continental Forum**** +40259 418 655 Aleea Ştrandului 1 www.continentalhotels. ro H Elite*** +40259 414 924 str. I.C. Brătianu 26 www.HotelElite.ro H Maxim +40259 432 400 str. Victor Babeş 5-7 www.hotel-maxim.ro H Ramada +40 359 403 331 Calea Aradului 9 www.ramadaoradea.ro H Atrium +40259 414 421 Str. Republicii 38 www.hotelatrium.ro Carnival +40259 411 218 Str. Republicii 55A www.hotelcarnival.ro Hanul Gobé +40259 413 513 Str. Dobr. Gherea 26 www.gobe.ro H Impero +40259 424 444 B-dul Decebal 69 www.hotelimpero.eu H Melody +40259 243 035 Str. Transilvaniei 5 www.hotelmelody.ro H Nevis +40259 407 970 Str. Lăpuşului 2 www.hoteloradea.ro RHC Royal +40359 446 476 Str. Ştefan Zweig 4 www.royalhoteloradea.ro H Scorilo

Nr. 4/ 2013

10

+40259 470 910 Parcul Petőfi 16 www.hotelscorilo.ro H Silver**** +40259 211 426 Str. Louis Pasteur 102 www.silverhotel.ro H Toscana*** +40259 479 799 Str. Cantacuzino 4 www.hoteltoscana.ro H Transit*** +40359 800 771 Str. Ogorului 62 www.hoteltransit.ro Vila Opera +40259 451 575 Str. Roman Ciorogariu 50 www.vilaopera.ro H Terra** +40259 435 997 Str. Făcliei 29 www.hotelterra.ro Pens. Casa Stoica*** +40259 471 643 Str. Cloşca 4 www.casastoica.ro Pens. Recidency*** +40359 192 181 Str. I.L. Caragiale 15 Qiu Hotel Rooms*** +40259 413 000 Str. Republicii 15 www.qiu.ro Casa Bim*** +40259-411 330 Str. Eroului Necunoscut 37 H International**** Băile Felix +40-259-318.445, 6; www.felixspa.com H President**** Băile Felix +40259-318.084; www.baile-felix.ro H A`roma*** Sânmartin +40-359-457.200;

www.aroma-bailefelix.ro H Ami*** Băile Felix +40-259-318.383; www.hotelami.ro H Termal*** Băile Felix +40-259-318.214, 5; Hotel Nufărul*** Băile Felix +40-259-318-142; Bungalow Monaco*** Băile Felix +40-722-239-105; hotelmonacofelix.com Hotel Nicoleta*** Băile Felix +40-259-318-265; Hotel Vital*** Băile Felix +40-259-458-458; Hotel Padiş** Băile Felix +40-259-318-549; Hotel Muncelul** Băile Felix +40-259-318-334; Hotel Crişana** Băile Felix +40-259-318-491; www.transilvaniatour.ro Pens. Anthimos**** Băile Felix +40-770-112 424; www.anthimos.ro Pens. Metropol**** Băile Felix +40-259318.475, Piatra Craiului +40-259-315-252 Motel Arcadia*** Săcădat E 60, km 18 +40-259-345-716 Vila President*** Lugaşu de Jos +40-259-406-313, Pensiune Olimpton** Aleşd +40-259-342512,3, Pensiune Flora***Marghita +40-

744-906-799; Pensiune Regina*** Valea lui Mihai +40-259-355-039; Pensiune Adoriana*** Sarcău +40-259-297-406; Motel Millenium*** Madaras, DN 79 +40-259-379-465, Hanul Mădăras*** Mădăras 333A +40-259-379-465, Motel Orizont*** Gepiu +40-723-538-343, Popas Pescaresc Cefa** Cefa +40-723-538-343, Hotel Parc** Tinc +40-259-310-269; La Contele Dracula Şuncuiuş +40-259-444.493; Pensiunea Carpathia Remeţi +40-259-328.093; Pensiunea Andreea Remeţi +40-259-328.069; Pens. Casa Gornicului Remeţi +40-259-328.049; Pensiunea Rock Vârtop +40-359-805.141; Pensiunea Skipass*** Vârtop +40-723-553.110; Pensiunea Apuseni Wild*** +40-744514.218


Cu Bihorul la Bruxelles In perioada 26-27 septembrie 2013, ADDePT Bihor a participat la prima editie a Festivalului EuropaNova, un festival dedicat limbilor, culturii si spiritualitatii estului european, editia 2013 fiind dedicata limbii si spiritualitatii romanesti. Festivalul a fost organizat de catre EuropaNova asbl (ONG), care isi propune sa promoveze la Bruxelles, in capitala Europei, cultura din centrul estul si sud-estul continentului. EuropaNova asbl dezvoltă și proiecte editoriale. De asemenea, în cadrul asociaţiei activează o librărie multilingvă, iar, în curând, și o bibliotecă, dar și un punct de pro-

le unui parteneriat intre cele doua asociatii pentru punctul de informare turistica de la Bruxelles si pentru alte proiecte de promovare a judetului nostru. Timp de doua zile membrii ADDePT Bihor, prezenti la Bruxelles, Cosmin Dumiter – presedinte executiv si Ioan Rosan – vicepresedinte, au fost prezenti la standul amenajat in fata librariei EuropaNova prezentand imagini din Bihor si distribuind materiale de promovare a turismului bihorean. Prezenta echipei ADDePT Bihor la Bruxelles nu ar fi fost posibila fara sprijinul partenerilor si sponsorilor nostri. Multumim, in primul rand Fundatiei „Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihor” si Consiliului Judetean Bihor pentru tot sprijinul acordat, dar si sponsorilor: Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Tinca si SC COPROT SRL. Parteneri media ai evenimentului au fost: eBihoreanul, CrisTV, Evenimente Oradea, Zi de zi Oradea&Bihor.

movare turistică. Sediul EuropaNova (Clos du Parnasse 3E, 1050 Bruxelles) se găsește în proximitatea Parlamentului european. ADDePT Bihor a fost invitata la acest festival pentru a prezenta si a reprezenta judetul Bihor, urmand a se pune baze-

11

Nr. 4/ 2013



VisitBihor editia 4/2013