Page 1

Detalii în pagina 9

A ȘAPTEA MANIFESTARE CULTURALĂ A SĂPTĂMÂNALULUI VORBA Duminică 18 august la Căminu' Cultural - PIȘCHINȚI

Programul „DacFest” ISTORIE, NATURĂ, CULTURĂ Costeşti, jud. Hunedoara 2013 PAGINA 8

     

NOUL MAGAZIN LEGUME-FRUCTE DIN PIAȚA „LA STADION” ROȘII 1,95 lei \ kg. VINETE 2,90 lei \ kg. ARDEI GRAS 2.50 lei \ kg. CARTOFI NOI 1,95 lei \ kg. VARZĂ 1,20 lei \ kg, PEPENE VERDE 1,00 lei \ kg. CASTRAVEȚI 1,50 LEI\KG.


de Vic Virgil Bălan

☺☻Unii sportivi (din ce în ce mai puţini) fac eforturi să fim cunoscuţi în lume, să se mai înalţe tricolorul, să se mai cânte imnul naţional, iar unii dintre aşa-zişii conducători, aruncă tot mai des cu noroi, prin ceea ce fac în munca sportivilor. Apropos, cine e acest M.M. sau „Meme” ? ☻☺ Cam suspectă dragostea faţă de români, în ultimul timp, a lui Traian Băsescu… Nu ar fi rău să fie o dragoste târzie, dar durabilă, ceea ce nu prea cred fiindcă, de obicei, dragostea marinărească este pasageră, nu că o spun eu, nu că o spun eu, dar s-a demonstrat din vremuri străvechi şi până astăz …

☺☻ !Banii, ochii dracului ? Dacă banii sunt ochii celui „ducă-se-pe-pustii”, atunci de ce râvnesc la ei mai-marii bisericii, în timp ce şcolile sunt tot mai puţine iar spitalele dispar sau se afundă în mizerie ? ☻☺ Nu ştiu cum se face că, în timp ce populaţia Terrei creşte, cea a României scade şi, pe deasupra, sărăceşte proporţional cu scăderea… În acest ritm, peste un timp, nu prea lung, vor trebui făcute eforturi ca să se mai afle câte ceva despre România, chiar de către cei care o locuiesc. Sau poate se va începe orice discuţie despre noi cu „A fost odată…”

Unde sunt bănişorii noştri ? Noi, românii, ne-am lăsat, dea lungul timpului, furaţi pe faţă şi, mai mult de-atât, chiar am dat o mână de ajutor, ca să arătăm cât suntem noi de primitori, de săritori, de ospitalieri. Dacă, pe vremuri am plătit tribut, atât în răsărit, cât şi în apus, astăzi plătim… taxe care, tot un drac este – scuzaţi-mi expresia. Când plăteam tribut la turci, primeam în schimb baclavale, sugiuc şi… rahat, când plăteam tribut la răsărit primeam deportări, astfel încât şi astăzi mai sperăm la retrocedări. Şi, dacă tot ne-am învăţat să ni se umble prin blide, astăzi cu greu ne mai putem numi o ţară, un popor. Plătim taxe la Uniune şi se zice că nu ştim să accesăm fonduri U.E. Dar, cum ştie Uniunea Europeană să ne taxeze, de ce nu ne învaţă şi nu ne obligă să învăţăm şi cum să accesăm aceste fonduri ? În loc să se aplice litera legii, ne tot trag de urechi şi, din când în când, ni se dă câte o scatoalcă după cap, sau câte un şut în… Am mai spus-o: plecatul capului, întoarcerea celuilalt obraz, nu sunt calităţi, sunt semne ale supunerii şi slugărniciei care, se pare că fac parte din gena noastră, a românilor. Dacă, în timp, s -au găsit conducători în a căror genă nu se găseau acele slăbiciuni, aceştia au sfârşit dramatic, plătind de multe ori cu capul dar, se vede că aceste sacrificii nu ne-au servit ca exemplu, din contră.

Virgil Bălan

Dar să ne întoarcem la ceea ce ar vrea să spună titlul acestui material: banii, banii ce-ar trebui să fie ai noştri. În ţările nordice, chiar şi în îndepărtatul Paraguay, din bogăţiile solului şi ale subsolului, o parte revin tuturor cetăţenilor şi, la fiecare sfârşit de an, le sunt depuse în conturi anumite sume; mai mult de-atât, copiilor până la majorat, li se depun aceste sume pe cardurile personale. Unde ne sunt banii de pe tot ce s-a vândut şi sa distrus ? Unde sunt banii din tot lemnul ce-a fost jefuit, lăsând munţii noştri goi, munţi ce încep să o ia la vale ? Unde sunt bogăţiile subsolului ? Până şi energia vântului o plătim cu multă sudoare. Ţăranul, talpa ţării, este în continuare batjocorit, tineretul debusolat, cei în vârstă lăsaţi la voia întâmplării, în timp ce o mână de şmecheri împart şi ultima firimitură, rânjind cu dispreţ la orice strigăt disperat. Hoţiile, fărădelegile sunt acoperite din banul public, dar acest public, adică noi, cei mulţi, nu mai avem de oferit spre vânzare decât sângele, da, sângele, pentru un bon de masă, pentru copilaşi. Sufletul nu-l putem vinde fiindcă ne este luat, mai bine zis, furat. Hoţii de suflete nu au milă fiindcă, după ce ne-au luat totul, ce să mai facă cu nişte biete suflete ? Încă puţin şi planul diabolic va lua sfârşit, iar scopul şmecherilor, al băieţilor deştepţi va fi atins. Se pare că secolul XXI va fi păgân. Nu vreau să-l supăr pe Malraux care s-a întrebat dacă secolul XXI va fi creştin sau… deloc…

Până şi la o curvă ( damă de co/kompanie ), îi ceri măcar o parte din bani înapoi, dacă nu eşti satisfăcut; nu ?... Dar: ce faci cu un Parlament şi cu un Guvern aflate într-o cârdăşie nesimţită numită impropriu de unii şi / sau de alţii, coabitare / koabitare; de fapt, o lentă, tacită prostituţie politică; sau îţi vine să nu mai faci nimic / nimik ?... A’propos, litera k e intrată demult în limbajul cotidian, datorită mediului informatic, doar că niciodată nu ştiu să fi avut conotaţia de acum, aceea de k de la rahat cu pene, obârşit carpatin, încornorat regeşte, şi tot pe gaura hăiznelii din curte, pe post de îngrăşământ oarecum natural, cu ceva E-uri şi chimicale-n dânsul. Vorba meşteşugită a tuturor dragelor mele apărute pe sticla de la Antrena 3: „Noi despre ce vorbim ?”. Păi, vine cam aşa: Eu, cetăţean român, m-am dus să-mi dau cu părerea despre un bou cum că-i o vacă. Cu microunde (ca să fie dilema mai tare, şi s-aştepte continuarea cine mă gândesc eu…). S-a dovedit însă că bou-i papagal de-a dreptu’, iar vaca – un fel de raţă. Hap ! – ştampilă pusă pe o grădină zoologică greşită. Aş zice chiar, plagiindu-l pe-un preş şi-un dinte, că „Nu e bine, domnule chestor !”. Dar, culmea, chiar că e să fie, de astă dată nu cu individu’ acesta am vreo treabă. Ci, cu circu’, cu ambetarea politică-social-economică a unui conglomerat axio-idiomatic-varză care iaca, a dat-o-n f p hazna, şi tocmai că după propovăduirea bunului simţ tehnic şi de altfel de toate felurile. Păi, măi oameni buni şi de treabă, în cocină sunt alte reguli decât le ştim noi ăştia mărunţi, dar c-un pic de nas care nu suportă orice miros de mizerie. Porcul e porc şi, îndeobşte poate fi îmbârligat prin adeneul lui c-un pic de abureală ambientală. Porcul mâncă rahat cât cuprinde, e de ştiut; iar dacă vreţi vreo confirmare în acest sens, iaca uitaţi-vă la măreţele realizări ale Guvernului Ponta 2. (trebuia să fie doi, ca să aibă oareşce importanţă, nu ?; ar putea fi liniştit şi la pătrat – de cap pătrat, după cum se vede). Deci, cum ziceam, nu tu nepotism, nomenclatură etc; nu tu Roşia Montană, să adăugăm aici şi gazele de şist. Nu tu Parlament ordinar, care mâncă banii degeaba. Şi nu tu sărăcie cât cuprinde ţara asta. Neam ales cu praful de pe tobă, ca să nu mai reamintesc de mormane-

le rahatului din – de unde erau. Ce face, concret, Guvernul Ponta, acela de astăzi ? Îl ia la fitileală-ntâi, eu aş zice că aparent, după care-l concurează pe Boc n+1. Nici nu sunt multe ordonanţe de guvern, cam 2,8 (evident, în perioadă), pe zi, indirect girând o legalitate discutabilă şi printre altele un Parlament iresponsabil. Faptul că am scris Parlament, Preşedinte (oare ?), Guvern, cu iniţiale majuscule, nu mă face decât să mă-ndoiesc de propria-mi capacitate de a le privi cum trebuie; sau, poate, e o asemănare, o conexiune, o chestie intrinsecă – dar cu WC (!). Cert e că, la ora, ziua, săptămâna, luna şi nu mai contează anul, când vorbim, nu mai putem avea încredere absolut în nimeni, a fost o alternativă, s-a numit „Jos Băsescu !”; s-a dus, în vânt, se poate numi: „ne-am ales cu (…) ”. Mai departe, rămâne la libera interpretare a oricăruia. Amin !” Nota bene / banner: Pentru o mai bună documentare, se poate face programare pentru consultare şi la: https://www.facebook.com/pages/Pilat-din-Ponta/574806765863164 https://www.facebook.com/pages/USL-a-r%C4%83mas-opictogram%C4%83/484172401655546

Cine se trezeste de dimineață... Câștigă masa de prânz !!! În fiecare zi, la emisiunea matinală "Trezirea" de la Radio Color poți câștiga un meniu complet pentru masa de prânz la celebrele restaurante "Miorița" sau "Coroana". Ascultă "Trezirea", fii pe fază, şi Radio Color te premiază ! De luni până vineri, de la 7 la 9.


Corul de copii „Vlăstarele Orăștiei” și deveanca Anca Georgiana Bondane, elevă la Liceul de Arte “Sigismund Toduță”, din Deva, se numără printre câștigătorii ediției din acest an a Programului de promovare a talentelor „Pot ajuta?”, organizat de MOL România și Fundaţia Pentru Comunitate. Cei doi câștigători din județ s-au înscris la categoria „Arte” a programului, la care au fost depuse 107 aplicații din întreaga țară. 33 de artiști, grupuri corale și trupe fiind recompensați la această categorie. Mol România a alocat 80.000 de lei premierea câștigătorilor la secțiunea Arte, programul fiind destinat elevilor cu vârste între 8 și 18 ani sau sau ansamblurilor artistice formate din elevi din această categorie de vârstă. Mare circ la Hunedoara, unde 20 de persoane au protestat, timp de cinci ore, în faţa sediului Serviciului Public Comunitar de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Hunedoara, pentru că nu-şi pot înmatricula maşinile fără taxă de mediu. Problema este că această taxă depăşeşte valoarea de achiziţionare a autoturismelor, drept pentru care nemulţumiţii vor formula acţiuni în instanţă. Un jandarm montan hunedorean a escaladat Vârful Mont Blanc din Alpi. Este vorba despre plutonierul Cristian Cernăianu, de la Postul de Jandarmi Montani Parâng, care are 34 de ani şi este unul dintre cei mai experimentaţi jandarmi montani. Ziua Porţilor Deschise la fosta capitală a Daciei Romane, Sarmizegetusa, a fost marcată prin reconstituirea unor lupte de gladiatori. Arheologii care se ocupă de cercetările pe șantierul de la cetatea dacică din Ardeu vă invită să aflați mai multe despre acest sit, la fața locului, și să vedeți artefactele descoperite de ei în campania din acest an. Pasionații de istorie și arheologie au ocazia să viziteze cetatea miercuri, începând cu ora 10.00, cu ocazia „Zilei porților deschise pe şantierul arheologic ‹‹Ardeu – Cetăţuie››”. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva, în colaborare cu Primăria comunei Balşa. Pe lângă vizitarea cetății dacice, organizatorii au pregătit o prezentare a campaniei de cercetare din acest an, a istoriei locului și o expoziție cu cele mai importante artefacte descoperite în acest an - piese de port şi podoabă, unelte şi ustensile, materiale de construcţie, realizate din fier, bronz sau sticlă. Piesele vor fi expuse la Căminul cultural din Ardeu. Pe șantierul arheologic de la Ardeu participă tineri voluntari, coordonați de Asociaţia Absolvenţilor Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Din 2001, MCDR a organizat mai multe campanii de cercetare sistematică la cetatea de la Ardeu, în colaborare cu instituții de specialitate de prestigiu din România. Mai multe informații despre cetatea dacică de la Ardeu, despre stadiul cercetărilor arheologice pe acest sit și despre echipa de specialiști care lu-

Știri VORBITE Dan Orghici șiVirgil-Liviu Sabău crează pe șantierul arheologic de aici puteți afla pe www.ardeu.ro. Fares Orăștie bate la vânzări de ceaiuri cunoscutul brand Lipton, deținut de gigantul Unilever Societatea Fares din Orăștie a depășit în vânzări, cu mărcile de ceai Fares şi Aromfruct, cunoscutul brand Lipton - până acum numărul 1 pe piața de profil din România - deținut de compania Unilever, informează zf.ro. Performanța producătorului hunedorean este cu atât mai mare având în vedere că grupul Unilever are bugete de promovare mult mai costisitoare decât societatea Fares. Potrivit sursei citate, Laboratoarele Fares Bio Vital are patru asociați, pachetul majoritar fiind deținut de Silviu Socol, în vârstă de 44 de ani. De la o mică afacere, la liderul pieței din România, Fares Orăștie are o tradiție de peste 80 de ani în domeniul plantelor medicinale. Povestea acestei afaceri de succes începe în anul 1929, odată cu înființarea “DIGITALIS – Prima Cooperativă Română Pentru Cultivarea Plantelor Medicinale Orăştie”. „Cooperativa” se ocupa cu cultivarea plantelor medicinale și cu producerea de ceaiuri, siropuri și uleiuri esenţiale. În perioada comunistă întreprinderea a fost naționalizată, iar în anul 1990 s-a desprins din fostul Plafar pentru a fi privatizată în 1995. În prezent, compania FARES deține primul loc pe piața de ceaiuri din România. A trecut Badea Cârțan prin Orăștie Mirel Magop va pleca din casa memorială a lui Badea Cârţan din Cârtişoara. El doreşte să refacă drumul lui Badea Cârţan spre columna lui Traian. "Învățătura în limba română era îngrădita şi în multe locuri interzisă. Badea Cârţan toata viaţa lui a luptat cu acest sistem. A adus cărţi din Romania la școlile şi bisericile româneşti", spune Mirel Magop. Iar apoi, a mers pe jos până la columna lui Traian din Roma. Un drum de 2.800 de kilometri. A ajuns acolo seara şi s-a culcat lângă columnă. Acum, după mai bine de 140 de ani, Mirel Magop vrea sa calce pe urmele Badei Cârţan. "Voi trece întâi pe la Sarmisegetuza, să iau țărână, să presar prin jurul columnei, exact cum a făcut el. Un gest simbolic românesc. Ajuns în Italia, voi încerca să trec prin cât mai multe comunități de români", a mai spus bărbatul. Şi le va împărți cărţi românilor pe care-i va întâlni în peninsulă. Exact cum a făcut şi Badea Cârţan. Românul a plecat la drum în această dimineață şi plănuiește să ajungă la Columna lui Traian din Roma chiar de 1 decembrie. În trecerea sa spre Sarmisegetuza, Badea Cârțan a făcut un popas și în Orăștie. Pe unde, aşa cum declara pentru Radio Color, va trece de două ori în drumul său spre Roma. Primăria Municipiului Orăștie, Va avea vineri, 16 august program normal, joi 15, august fiind zi liberă în toată țara.

BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZ-

Se construiesc locuințe sociale. Am aflat de la domnul viceprimar Dorin Ioan Popa că în curând se va demara construirea lor, de tip modular, în zona Rom-Fruct. Construirea şi amenajarea acestora va costa aproximativ patru miliarde de lei vechi. 15 August va aduce celor ce locuiesc abuziv în bl. 8 de pe strada Mureșului evacuarea. După ce mai multe străzi periferice din Orăștie au fost refăcute, a venit și rândul străzii Petru Maior, costurile refacerii acestei străzi va scoate din bugetul Orăștiei 10.500.000 lei. A apărut un loc de joacă pentru copii în Micro doi, bun și frumos până aici. Nedumerirea mea sunt maturii care uită că și ei la rândul lor au fost copii și în afară de reproșuri nu găsesc nimic mângâietor în vocabularul domniilor lor. Mai au un pic de vacanță lăsați să se bucure de ea, nu sunt căței de pripas. Pista de biciclete de la FNC este aproape gata, cu toate că nu a ajuns până la capăt. Este, dar, la ce bun dacă nu este şi folosită? Utilitatea ei fiind cu semne de întrebare din start... Se dezbate strategia de urbanism a municipiului nostru pe perioada 2014-2020. Suntem curioşi când şi cum va arăta Orăștia în viziunea aleșilor noștri. Dan Orghici

Bila Albă

Neagră

„ÎNȚELEPȚILOR” Primarului ce lasă-n urma lor biorașului Geoagiu blioteca din care-au înpentru implicarea vățat pe băncile din de care dă dovadă centru (coji de seminla reușita evenițe, peturi, hârtii și mentelor culturale pungi). Domnilor, duce vor urma ! ceți-vă cărțile la coș!


PRIETENII DE LA ASOCIAȚIA CULTURALĂ ”VALEA DACILOR” AU REVENT DIN ITALIA UNDE AU PARTICIPAT LA:

FOTO CRONICĂ

„Giostra Cavalleresca Sulmona, Italia 2013”.

Oboseala şi pregătirile pentru evenimente următoare i-au împiedecat să stea de vorbă cu noi. Până la un viitor reportaj au dorit să transmită din plinul lor sufletesc câteva imagini de la Sulmona, Italia.

Dan Orghici: Cu ce probleme vă confruntați, domnule Primar ? Ioan Vălean: Am fost obligați să anunţăm locuitorii din zonele de case ale oraşului Geoagiu că nu mai au voie să-şi ude grădinile cu apă din reţeaua publică. Consumul de apă este mare în această perioadă, inclusiv în staţiunea Geoagiu Băi, unde sunt foarte mulţi turişti. Din cauza consumului crescut, sunt momente în zi în care apa urcă mai greu în clădirile mai înalte de cinci etaje Reporter: Știam că problema apei potabile este rezolvată. Invitat: Și eu știam multe, realitatea, însă, este aceea pe care o vedem. Reţeaua de apă din Geoagiu este alimentată din mai multe puţuri situate în lunca Mureşului. În lipsa ploilor, pân-

za de apă freatică a scăzut, iar cantitatea de apă extrasă şi acumulată în rezervoarele oraşului este mai mică. În plus, folosirea apei la udatul grădinilor şi piscine reduce cantitatea de care poate dispune populaţia. Astfel, am ajuns la interzicerea folosirii apei potabile din reţeaua publică la udatul grădinilor sau la piscine. Apa va fi utilizată doar pentru consumul în casă sau pentru igiena personală. Edilul a menţionat că problema se poate rezolva prin racordarea oraşului Geoagiu la o conductă magistrală ce aduce apa din sursa Sântămăria Orlea Râu Mare Retezat. În acest sens au fost purtate discuţii cu operatorul regional de apă, SC ApaProd SA Deva, în vederea demarării investiţiei necesare. Reporter: Cinci noi localităţi au intrat pe harta staţiunilor bal-

Un gând bun din partea reacției VORBA și succes în tot ce vor face și de acum mai departe. Dan ORGHICI

neare şi balneoclimatice din România, printre ele se numără şi GeoagiuBăi ? Invitat: Potrivit unei modificări legislative, întradevăr, cinci noi localităţi au intrat pe harta staţiunilor balneare şi balneoclimatice. Astfel, în anexa cu localităţile şi arealele pentru care se acordă statutul de staţiune balneoclimatică, au fost introduse stațiunea turistică 1 Mai din judeţul Bihor, oraşul Eforie, judeţul Constanţa, orașul Băile Tuşnad din Harghita, arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, județul Hunedoara şi orașul Buziaş din Timiș. Deci, și Geoagiu-Băi – fapt care trebuie să ne responsabilizeze mai

mult. Reporter: Care este agenda culturală ? Invitat: Festivalului Național de Poezie „I.B. Deleanu”, ediția a III-a, 23-25 august. Comemorarea împlinirii a 100 de ani de la a 54-a Adunare Generală a Asociaţiunii ASTRA, 1913, desfăşurată la Orăştie, 13 15 septembrie. Iar de mâine, 14 august, până pe 16 august 2013, în staţiunea Geoagiu Băi, evenimentul cultural - artistic „Sărbătoarea Sfânta Maria în cadrul Zilelor oraşului Geoagiu”, prilejuit de sărbătoarea religioasă „Adormirea Maicii Domnului”, la care vă invităm să participaţi, vom avea multe de arătat. Ar mai fi întrebări de pus, vorbe de zis, dar aici trebuie să închei, timpul domului primar Ioan Vălean este drămăluit la secundă. Dar promitem că ne vom întoarce cu noi întrebări.


Cine a gustat o dată din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel Crăciunescu se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate. Sunați și nu veți regreta ! Produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE !

Pasul dintre lumi Virgil-Liviu Sabău

Aflat într-o perioadă de tranziţie care pare că nu se mai termină, poporul român pare să fie departe încă de saturaţie. Izbucnirile, cei drept, dese, ale câte unui departament economic, manifestaţiile, organizate sau spontane, ale nemulţumiţilor grupaţi după interese, au devenit parte din peisajele zilnice ale realităţii, servind doar pentru a paraliza, din când în când, activitatea cuiva, producţia a ceva, ori pentru a-i aduce cu picioarele pe pământ pe cei câţiva angajaţi visători ce-şi devorează iluziile. Pe moment se pot găsi soluţii parţiale, dacă protestul deranjează pe cineva suspus, dar după o perioadă destul de scurtă, se revine la acea normalitate care devenise insuportabilă. Oamenii se încarcă cu energia suportabilităţii şi merg mai departe. În caz contrar, marşul trece nebăgat în seamă decât de câţiva ziarişti, de o televiziune sau două şi… atât. O boare a ignoranţei, răcoroasă, jilavă, adie peste poporul care închide ochii, în fiece zi câte puţin, transformându-se în servitorul celor pe care şi i-a ales să-i reprezinte interesele (sau să le slujească interesele…). Descrierea de mai sus caracterizează viaţa în oraşele mari şi mijlocii ale ţării. Pe măsură ce ne îndepărtăm de ele, se întâlneşte aceeaşi stare de aservire, doar că localnicii sunt mai împăcaţi cu soarta. De vorbit, vorbesc, nu-i vorbă, pe la colţuri, pensionarii prin parcuri sau pe la cafenele, dimineaţa, când se întâlnesc, ceilalţi pe la baruri, crâşme şi bodeguţe de cartier, servindu-şi păhărelul de curaj, ca şi când le-ar fi teamă să nu fie ascultaţi. În restaurantele de lux se încheie afaceri, mai mult sau mai puţin dubioase, sau se distrează tinerii de bani gata. Deh, fiecare frecventează ce-şi permite, preţurile fiind criteriul ce diferenţiază lumile consumatorilor. Comunele şi satele sunt tot o apă şi-un pământ. Adulţii îşi văd de pământ şi de servicii, împărţindu-şi timpul cu înţelepciunea caracteristică. Şi aici sunt oameni sărmani, fără pământ, dar avuţii îi ajută, dându-le de lucru cu ziua. Mai pe bani, mai pe produse, ba pe datorie la „privatizat”, ba pe împrumuturi, şi unii şi alţii trăiesc într-o oarecare armonie invidiată uneori de sărmanii urbani, care pot fi zilnic văzuţi cotrobăind prin containerele de gunoi sau pândind momentul în care se aruncă produsele expirate din mall-urile şi supermarket-urile locale. Peste tot se mai întâlnesc cerşetorii, parte autentici, reali, care nu pot să-şi câştige pâinea zilnică, parte „contrafăcuţi”, dintre aceia care, dacă ţi-e milă şi le întinzi cinci lei, fug în cea mai apropiată cârciumă. Am văzut peste tot oameni decăzuţi, oameni care până nu demult aveau servicii bine plătite, aveau funcţii cât de cât importante, şi care au fost disponibilizaţi ca urmare a reducerii de personal, şi au ajuns nişte vai-şi -amar de capul lor, pârliţi, trăind din mila altora, nereuşind să treacă peste nenorociri sau mai rău. „Mai rău” înseamnă acea situaţie extremă în care omul nu mai poate vedea altă soluţie ca să scape de necazuri, decât să renunţe la viaţă. E trist, dar adevărat.

Stan Sandu Ioan DEŢINUTUL a fost încarcerat la data de 07.06.2012, pentru o pedeapsă de 4 ani si 9 luni, pentru furt calificat. Dacă îl vedeți, sunați la 112 !

Pișchinți, un sat parcă rupt din actual dar hăruit de Dumnezeu ! Căutam câte ceva legat de localitatea în care săptămânalul nostru va desfășura a șaptea manifestare culturală, „E VORBA de Tradiții”, Satul Pişchinți. Ro.wikipedia.org îmi spune că: „Pişchinți este o localitate în județul Hunedoara, în Transilvania, România, din cadrul comunei Romos.” Scurt nu ? Ce era să fac, pe cine să găsesc să-mi dea câteva date ? Pe cine altul, dacă nu partenerul acestui eveniment. Astfel că domnul primar al comunei Romos, ing. Mircea Pătrânjan, mi-a răspuns la întrebări. Dan Orghici: Cum am putea descrie Pișchinţiul în câteva cuvinte? Mircea Pătrânjan: Cea mai estică localitate a judeţului Hunedoara, satul Pischinţi, situat pe raza comunei Romos, prosperă chiar şi pe timp de criză. Salvarea oamenilor din această zonă este pământul. Fiecare gospodărie este bine închegată. Cine nu are pământ, lucrează la cei care au și astfel toată lumea câștigă. Casele aliniate frumos, una lângă cealaltă, cu porţi mari ce nu te lasă să zăreşti nimic înăuntru, îţi par desprinse dintr-o altă ţară, dintr -un alt veac, un loc din acele locuri cu oameni harnici și mândri, un loc binecuvântat de Dumnezeu ! Dan Orghici: Cum se descurcă oamenii aici ? Mircea Pătrânjan: De la casa familiei Lomonar şi până la limita cu judeţul Alba mai sunt doar 500 de metri, aşa că e normal ca surplusul de produse agricole al familiei să meargă la vânzare și în piaţa din Cugir. La produsele lactate şi legume se mai adăugă uneori şi puiuţi de găină ori de raţă. Trăiesc din ce ne dă pământul. Venitul lor vine din ce duce la piaţă, la Cugir. Uneori e mai bine, alteori nu chiar aşa de bine. Unii dintre locuitori au

reuşit să-şi asigure în casă confortul de la oraş. A mai rămas doar conducta de gaz metan, dar se mai poate şi cu butelia. În povestea noastră intervine şi Mircea Pătrânjan domnul Ioan Rusu, delegat sătesc al Pişchinţenilor: „Dacă am avea şi câte un serviciu la care să mergem, aici viaţa chiar ar fi de nota 10! În situaţia de acum, pot să spun că trăim doar de nota 9”. Domnul primar continuă: Mulţi de pe aici ne-am dat terenurile în arendă la ăştia cu laptele. Toamna merg şi își iau cerealele sau banii. E mai simplu aşa pentru toată lumea. Nu le rămâne decât să se îngrijească de casă şi de grădină, de copii sau nepoți. Sănătate să fie și sănătoşi să fim ! Noi, redactorii și colaboratorii săptămânalului Vorba, am venit la Pișchinți cu gândul de a aduce câteva zeci de minute bucurie în viețile celor ce locuiesc aici, prin MANIFESTAREA CULTURALĂ de duminică, 18 august, la Căminu' Cultural din PIȘCHINŢI , cu începere de la ora 17,30. Din program: -Salon de caricatură, - Concert de muzică populară în interpretarea unor cunoscute tinere talente, - Prietenii și partenerii As. de PRESĂ VORBA din ADREAL, Asociaţia Culturală VALEA DACILOR din Orăștioara de Sus, - Momente umoristice ale scriitorilor umoriști orăştieni. Intrarea fiind liberă, aşteptăm pe toți cei ce doresc să se destindă în compania noastră și să se bucure de ospitalitatea locuitorilor de aici ! Mulţumind domnului primar, ing. Mircea Pătrânjan, închei și vă aştept ! Dan ORGHICI

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate  fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint 


început. Pur şi simplu, turismul nu a figurat la „priorităţi” Virgil-Liviu Sabău capitolul atunci când s-a născut această iniţiativă şi nu i Turismul ar putea fi o sursă grasă şi si- s-a acordat importanţa pe care o merita. gură de finanţare pentru bugetul Orăştiei şi a localităţilor din împrejurimi. Încărcătura Universul ratat al turismului de istorie ce îmbogăţeşte acest pământ, vesorăştian tigiile dace de la Blidaru şi Costeşti, situl Pentru ca turiştii veniţi să descopere istoarheologic de la Turdaş, Cetăţuia de la ria la Orăştie, Costeşti sau BlidaOrăştie, zac, în schimb liniştite pe locurile ru, să rămână cu o impresie plălor. Singurul care le mai scoate din anoni- cută, Orăştia fiind primul punct mat, cu o încăpăţânare demnă de invidie, de contact, trebuie să găsească este Mihai Căstăian. Veşnic curios şi cu câte un peisaj deosebit, care să-i suro întrebare fără răspuns, veşnic echipat cu prindă în mod plăcut şi să-i deuneltele necesare săpăturilor şi aproape tot termine să ne recomande urbea timpul însoţit de bicicletă, Mihai este custo- mai departe. Aici ar trebui să fie de şi cercetător ştiinţific al Muzeului de întâmpinaţi cu toată gama de Etnografie şi Artă Populară, cel mai activ servicii specifice turismului, de personaj din toate timpurile, din câţi s-au la locuri de campare şi parcări perindat pe la această instituţie. Dar, din încăpătoare, la cazare şi servicii păcate, marea sa pasiune pentru arheologie medicale, ghizi şi excursii organinu-i lasă nici răgazul şi nici funcţia nu-i per- zate. Fie că turistul intenţionează mite să facă mai mult, să se implice şi în tu- să viziteze exclusiv Orăştia, fie că rism. Probabil ar accepta cu plăcere să-şi numai o tranzitează în drum spre ofere cunoştinţele unei astfel de cauze, dar celelalte atracţii, fie amândouă, deocamdată nu există condiţiile necesare aici trebuie să se simtă bine, să se acestui posibil proiect. simtă dorit, astfel încât la plecare să simtă, chiar dacă nu i se spuÎnceputuri… Începuturi ne: „Mai veniţi pe la noi !”. În anii ce-au urmat revoluţiei de la ’89, Orăştia a prins, timid, un fir de viaţă. ReclăAspectul între aparenţă şi direa şi extinderea sa costă mult şi înseamnă interpretare sacrificii materiale şi financiare imense pen- Desigur, tranziţia, crizele economice (care tru că, trebuie să recunoaştem, se face ceva. ‹a› fost mai multe !) au pauzat uneori proceDacă e mult sau puţin, ţine de relativitate, sul de modernizare, dar general s-a lucrat de acel „altceva” la care ne raportăm com- şi asta e bine. Atâta doarîncă, în ciuda logicii paraţia. Se pare că veriga lipsă din acest lanţ (sic !), edilii de atunci au început pavarea al dezvoltării se găseşte undeva la capătul de străzilor de la periferie. Unul dintre motivele invocate în apărarea lor a fost că, înaintea pavării, trebuiau terminate lucrările de canalizare, apă, gaze (acolo unde a fost cazul), asta însemnând conducte pe sub străzi. E drept, dar, un om organizat, atunci când se apucă de-o treabă, întâi o termină, apoi trece la punctul următor de pe listă. Asta înseamnă că, în primul rând trebuiau terminate lucrările de canalizare, apă, gaze şi tot ce trebuia pus sub străzi. În al doilea rând, pavelele care s-au folosit sunt nişte fiţe scumpe care nu se potrivesc cu ceea ce auzim mereu de la primă-

Zig-zag ≠Zig-zag

rie (că nu sunt bani). În cel de-al treilea rând, primele pavaje realizate pe străzile periferice, deja sunt mutilate, umflate, descompletate, pe alocuri chiar distruse. Degeaba pavajul se poate repara uşor, prin înlocuire, pentru că nu se întreţine în mod corespunzător.

Lucrări terminate… neterminate

Centrul vechi al Orăştiei a fost modernizat. Arată frumos, cu toate că unele elemente din peisaj nu se „asortează” cu celelalte dar, dacă nu eşti pretenţios şi nu ai simţul esteticului prea dezvoltat, poţi fi mulţumit de ceea ce vezi. Păcat însă că nu s-au reabilitat încă toate căile de acces la instituţiile de interes public: spital, poliţie, biserici, parc, etc. Nu demult s-a „cârpit” o parte din asfaltul unor străzi degradate. Li s-au astupat gropile şi au redevenit funcţionale, dar nu se întreţin corespunzător toate zonele verzi amenajate, gărduleţele aferente, bordurile. A devenit un obicei – prost obicei – ca, atunci când se fac săpături pentru lucrări de reparaţii la conductele de gaze şi apă, echipele de intervenţie sparg strada sau trotuarul dar, după ce termină, doar astupă gropile şi nu lasă locul aşa cum l-au găsit. În urma lor rămân răni, uneori destul de adânci, iar intemperiile le adâncesc şi mai mult. Dincolo de aspectul neplăcut şi de gradul ridicat de expunere la degradare al acestor urme de reparaţii, obiceiul de-a lăsa lucrul neterminat a devenit o tradiţie, ceea ce semnifică lipsă de profesionalism. Iar acest lucru se întâmplă sub privirile edililor, cu toate că au pârghiile legale necesare fie pentru a-i obliga să termine lucrarea, fie pentru a o termina ei, prin efort propriu, ori de câte ori este nevoie. S-ar putea spune mult mai multe. Despre unele am scris în numerele trecute, despre altele vom vorbi în numerele viitoare. Să auzim de bine !

mis câteva bănci, în zona berzelor, amplasate într-un loc lipsit de pericole. Pensionarii, răbdători, încă mai aşteaptă…

Vic Virgil ••••••••••••••••••••••••••••••• Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor -i zolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

Opinia publică ? Doar două cuvinte acolo… un individ a fost prins de către un funcţionar al Primăriei ce răspunde de cimitir, furând flori de pe morminte, pentru a le oferi pe ici, pe acolo, spre vânzare. În timp ce încerca să sune la Poliţia Locală, funcţionarul spera ca lumea aflată în apropiere să-i sară în ajutor, dar ţi-ai găsit… trecătorii se amuzau. Opinia publică ? Doar două cuvinte •••••••••••••••••••••••••••••• Cu ceva timp în urmă, mai pe la începutul primăverii, pensionarilor din Micro II li s-au pro-

••••••••••••••••••••••••••••••• În urmă cu 45 de ani, în arşiţa verii, centrul oraşului era stropit de două ori pe zi, la amiază şi seara, de la parc, până la poVă stă la dispoziție cu o gamă dul gării… Asta, în urmă cu 45 diversificată de mobilier în difede ani… ••••••••••••••••••••••••••••••• Dacă ceva a luat amploare în Orăştie, în aceşti ani „binecuvântaţi”, ai democraţiei, sunt căminele de bătrâni. Asta spune totul despre nivelul de trai, de starea sănătăţii, de… tot… •••••••••••••••••••••••••••••••

Zig-zag = Zig-zag

rite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor Bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii Bl. 9 (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal. Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.


VORBE ÎN VÂNT... Trăiesc, uneori, în plină zi, un coșmar devastator. Văd gura lumii ca un hău imens și întunecat, deschisă atât de tare, încât i se vede omușorul. Mi se pare că în lumea în care trăim se vorbește prea mult. Nu e vorba aici de firea deschisă a românului, de cumsecădenia lui recunoscută, de sufletul cald din care ies vorbele cumpănite bine, ci de cu totul altceva. De sporovăiala gratuită, de bătutul apei în piuă, de trăncănitul fără rost, pe orice temă și la orice oră. Am devenit o nație –unicat în lume. Nu mai este parcă nici o graniță între profesionalism și amatorism. Între cel care vorbește pentru că știe (a învățat, a experimentat) și cel care crede că știe (a auzit, a aflat, i s-a spus...). Mă întreb de multe ori de ce, într-o banală anchetă pe stradă, americanul poate spune „ Îmi pare rău, nu știu!” în timp ce românul trebuie să aibă, musai, o părere. Cât de jos este nivelul de cultură, încât să nu-ți dai seama că ești penibil nu când nu știi ceva, ci când rostești cu nonșalanță prostii mai mari decât tine? Și îmi vine în minte o poveste cu o secretară tembelă de primărie care, într-o dimineață, a căzut în capcana unei emisiuni de radio. O și văd, îmbrăcată office, cu accesorii în trend, ochelarii cu dioptrii 0,00 – doar așa, ca să-i dea un aer intelectual, răspunzând la întrebarea reporterului, cu siguranța pe care e obligatoriu s-o ai când ești în serviciu public și ai de-a face cu tot felul de oameni: „-Vai, domnule reporter, n-am știut! O să-l informez imediat pe domnul primar că fațada clădirii are fisuri anale. Vom lua măsuri. Vă asigur! Sper că nu suntem în direct!” De-aia nu mai putea ea, de fisurile fațadei, care or fi fost ele! Ea nu voia să se știe! Drept urmare trăim o stare de excitație lingvistică, de exacerbare a verbalității, vorbim toți și de-a valma, și despre ceea ce știm și despre ceea ce nu

știm, vorbim ca să acoperim uneori o realitate urâtă, ca să ocolim adevărul, ca să prostim interlocutorul sau ca să nu părem proști sau... ceea ce suntem. Și-n timp ce gura merge, mâinile stau... Două mi se par a fi temele generice de discuție și în mass-media și la colț de stradă: Trecutul și Actualitatea. La nivel teoretic, în legătură cu prima temă, pasăm viitorului incert (categorie gramaticală neevidențiată încă de manuale) să găsească răspunsuri la întrebări multe și tulburătoare, de la „Noi suntem sau nu urmașii Romei?” până la „Cine o fi fost turnătorul din cancelaria mea”? Pe lângă enigme, istoria trecută

șabilă, nici petrecerea în sine. Cineva, nu știu cine, o persoană nepricepută, dar care credea că știe tot, mi-a luat bucuria întâlnirii cu trecutul. N-a restaurat nimic, decât fațada cu denumirea trecutului... Și-atunci, cum e cu discursul oficial despre Orăștia de altădată? Sau cui ne adresăm atunci când organizăm evenimente care trimit spre istoria orașului, așa cum a fost comemorarea de la începutul verii a ilustrei figuri a Dr. Aurel Vlad, dacă distorsionăm trecutul recent, în legătură cu care memoria e încă atât de vie? Nu știu cine a inițiat momentul și nu fac nici un secret din faptul că sunt legată cu toată ființa mea de această școală ca și de cea în care lucrez acum, dar mi se pare că uneori evocăm trecutul pentru a ne putea da, nouă înșine, diplome. Diplome pentru nimic, diplome pentru absență, probabil, pentru că mâna de oameni prezentă acolo n-a avut, cu mici exnici un rol în sărbătoarea orSilvia Beldiman cepții, ganizată de școală cu prilejul atribuirii numelui marelui patriot și om de stat. Cel care ar fi meritat un cuvânt a fiecărui loc cuprinde însă și valorile una- de apreciere ar fi fost prof. Adrian Secui, cel nim recunoscute și acceptate, acelea pe ca- care, argumentat și convingător a susținut re, într-o firească continuitate, ar trebui să ca școala să se numească Dr. Aurel Vlad. se construiască prezentul. Și pentru ca tex- Dar el a rămas uitat, undeva, pe treptele tul acesta să nu fie o tristă ilustrare a temei, școlii. În anul 2000 o școală întreagă - elevi, voi fi cât se poate de concretă. În Orăștie se profesori, părinți- trăia bucuria evadării din vorbește mult despre trecut. Atât de mult, plutonul școlilor uniformizate de cifre. Și până la senzația de regresie în timp. Ca și deschidea începutul pelerinajului spre încând noi, acum și aici, n-am fi decât niște chisoarea de la Sighet -locul unde, atins umbre... Și, probabil, din nevoia de a reînvia doar de amintirea spiritul trecutului, s-a renovat, bunăoară, noastră, Dr. Aurel restaurantul „Coroana”. Așteptam cu mare Vlad își doarme nerăbdare un eveniment pentru a păși în somnul de veci. În local. Când s-a întâmplat, am fost foarte 2013, ecourile peleridezamăgită. Am vorbit toată seara de una najului sunt stinse, singură. Chiar așa! Cum e posibil să restau- comemorarea are rezi ceva, fără a învia nimic?!? Nimic din aspect de mare taină atmosfera boemă a restaurantului de altăda- și se dau diplome... tă, nimic din trecerea pe scena din colțul Un deceniu de istosalonului a lui Tudorică Muntean... Am ieșit rie recentă și de vordin restaurantul „modern” și banal cu ini- be în vânt... ma strânsă, căutând printre amintiri sunetul viorii... N-a mai contat nici servirea irepro-

Insomnii …

Zău dacă mai ştiu, aproape că habar n-am, sunt niznai şi impredictibil-retroactiv. Am o circumvoluţiune evaziv pătată cu un film serial din care partea asta cu ziua de ieri trebuie decodată. Sigur mă plângeam, mă petiţionam şi mă aruncam asupra unei cumplite pene de ţigări şi de bere. Sper că nam spart vreun depozit al regiei ăleia de protocol, prost regizată regie, unde caşcavalul umblă cu şoarecu’ de ciucalată-n zimţi, cum ar veni, prin caşcaval putându-se pricepe orice are găuri conforme cu realitatea bugetului public. Cum eu nu sunt public, da’ asta nu-nseamnă că-s nici privat(ă), mă gândesc că oarece tot am făcut de-am zis de ce nu i-oi fi pus sare pe coadă băs(esc) ului, ori coada pe sare; sau ponti(a)cului, sau crinului anatemizat regaliceşte ? Naiba ştie, că nu vreau să zic mai rău: fir-ai a

Daniel Marian

dreak’, eu despre subtilitatea subsemnatului, în limbaj feisbucist, tuitărit/ciripărit ori haichiufaiv care deşi seamănă cu un strănut te poate lăsa lat oricând, că seamănă şi cu aiemfive / six. La naiba cu toate ştrongălelile de deformat creieri şi limbi. Mai bine eram necuvântătoare, dădeam, aşa, din cap şi din mânuri ca la circus, fără a ne mai plimba limba uscată de penuria de bere, prin cavitatea bucală împuţită de tutun cu scame şi aşchii de copaci. Da’ nu e treaba de ce-am zis; oare ce-am făcut ieri ? Măi, la o adică, m-am uitat pe saitul official al tâmpeniilor omologate şi instituţionalizate şi, ce să vezi, într-adevăr apare o notă de subsol cu indicativul top-secret DM, da’ nui grav, nici prin extrapolare la cum mă cheamă când mă strigă câinii pe stradă, pentru că poate fi un simplu (e)vanghelism, din câte ştiu încă neeradicat ci chiar ridicat la rang de uite-şcoala-nu-e-şcoala-unsă-futu-mai-ştii-cu-slană-de-o-mâncară-javrele. După formula Clopotului lui Gauss, aia care te-aduce din ieri trecând prin azi în mâine, ar trebui să pun un fir de păpădie scuturată pe hartă, şi să-mi văd de treabă. Doar că, din , ceva nu e tocmai în regulă cu radicalul ăla, să nu mai

zic de pi, sau de icsu’ ăla care fiind şi la pătrat mai are tupeul să-şi pună şi minus, după ce semparte-n două, aşa-n bătaia de joc şi-n văzul mulţimii. Ştiu ce cred eu, de voi, zău dacă ştiu, aproape că habar n-am…; ieri, iaca n-am făcut nimic; păi, nu vă spusăi din capu’ loc (al)ului, că-mi pusăi asta-n cap, şi cu toate că mă doare capu’ acuma, de la relativitate, bat-o vina, formula aia nu v-o mai dau, c-o găsiţi la orice drogherie ori grogherie, trecui ziua cum-necum c-un hă ş-un hâc. Ş-un fuuuuuuuuuuum lung cât o zi de post. Hai, noroc.


Programul „DacFest” ISTORIE, NATURĂ, CULTURĂ Costeşti, 2013 Marţi, 20 august, 2013 Ziua Porţilor Deschise la Sarmizegetusa Regia Miercuri, 21 august, 2013 Ora 18:00: Orăştie, P-ţa Victoriei: Parada costumelor antice Joi, 22 august, 2013 Ora 11:00-18:00: Orăştie, P-ţa Victoria: Activităţi „Terra Dacica Aeterna” (ateliere civile şi militare, jocuri interactive pentru copii, prezentare armament antic) Ora 19:00: Orăştie, P-ţa Victoria: Concert rock Vineri, 23 august, 2013 Ora 11:00-16:00: „Sica de aur”, competiţie între sate Ora 18:00: „Marea confruntare între daci şi romani” (Terra Dacica Aeterna) Ora 20:00: Concert folk: Invitaţi: Florin-Paul Camen, Cătălin Stepa, Mircea Vintilă Ora 23:00: Focul sacru Sâmbătă, 24 august, 2013 „Produs în Hunedoara” – Târg de produse tradiţionale, ediţia a II-a Ora 20:30: Concert: Invitaţi: DJ Rynno şi Sylvia, Bere Gratis, Puya Ora 23:00: Foc de artificii Duminică, 25 august, 2013 Produs în Hunedoara” – Târg de produse tradiţionale, ediţia a II-a Ora 13:00-16:00: Spectacol de muzică populară

Asociaţia PATRIMONIUM Piaţa Victoriei nr. 1 ORĂŞTIE

COMUNICAT DE PRESĂ În urma Hotărârii nr. 136 a Consiliului Judeţean Hunedoara, adoptată în şedinţa din data de 26 iulie 2013, Judeţul Hunedoara, prin Consiliul Judeţean, va deveni membru asociat al Asociaţiei PATRIMONIUM Orăştie, „cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric al Muzeului Satului Transilvănean de la Orăştie-Turdaş”, după cum se arată în Nota de fundamentare ce a însoţit proiectul de Hotărâre. În finalul Notei de fundamentare se mai arată că baza legală a acestui demers o constituie art. 91, alin. 6, lit. a din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, prin care „Consiliul Judeţean Hunedoara poate hotărî cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean”. Muzeul Satului Transilvănean este un obiectiv primordial al Asociaţiei PATRIMONIUM, gândit cu zece ani în urmă, aici urmând să fie strămutate diverse construcţii (case, ateliere, biserică, şcoală, moară ş.a.) vechi, din piatră sau lemn, de pe o arie cuprinsă de la Munţii Apuseni (Metaliferi şi Zarand), Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, arealul Orăştiei şi Valea Sebeşului. Până în prezent, s-a construit Biserica de piatră de la Ceru-Băcăinţi (mai sunt de făcut lucrările interioare de lemnărie, respectiv tavanul, uşile împărăteşti şi mobilierul), fundaţia de piatră a unei case de lemn de la RoşiaPoieni, o fântână cu cumpănă, gardul de împrejmuire şi cele două portaluri mari de lemn. Consiliul Judeţean va finanţa finalizarea celor două obiective începute (biserica şi casa). Pentru anul acesta, asociaţia mai are în obiectiv, în măsura în care se va obţine finanţarea din alte surse, a racordării la reţeaua electrică, instalarea unei mini -staţii de epurare îngropate, precum şi achiziţionarea unei case de piatră de la Homorod. Pentru anul viitor, se au în vedere o mică şcoală (MadaStăuini), o moară funcţională (posibil de pe Valea Sebeşului, din zona Şugag), reconstrucţia Casei de la Homorod, atelierul de covăcie (fierărie) de lângă Casa RoşiaPoieni şi clădirea punctului de informare, care va adăposti şi grupul sanitar public. Tot ce s-a realizat până în prezent provine din surse proprii, mai cu seamă prin contribuţia preşedintelui asociaţiei, pictorul şi restauratorul Mircea Zdrenghea.

Florin Drăghiciu, vicepreședinte

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă asteptă „Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente la

Restaurantul „Coroana”. MENIUL ZILEI: 11 LEI Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la


Sărbătoarea Sfânta Maria în cadrul Zilelor orașului Geoagiu 14 – 16 august 2013 Primăria orașului Geoagiu și Consiliul Local Geoagiu, în asociere cu Music TDR Show – Cluj Napoca, organizează în perioada 14 – 16 august 2013, în stațiunea Geoagiu Băi, evenimentul cultural – artistic „Sărbătoarea Sfânta Maria în cadrul Zilelor orașului Geoagiu” , prilejuit de sărbătoarea religioasă „ Adormirea Maicii Domnului”. Manifestările vor avea loc în stațiunea Geoagiu Băi – parcare Ceres – și vor debuta miercuri, 14.08.2013 cu un spectacol de muzică ușoară – dance, pop – dance, unde ne vor încânta: Mădălina Clonța, Andrada Igna, Sylvie. Joi, 15.08.2013 va avea loc slujba 00religioasă la Biserica Ortodoxă Geoagiu Băi, urmată, la ora 17 , de un spectacol folcloric susținut de cunoscuți interpreți de muzică populară, ansambluri de dansuri populare și formații de călușari, precum: Bianca Pascu, Răzvan Furdui, Dana Bulbucan, Ana Berian, Ana Gabor, Florin Ardelean, Ansamblul de dansuri populare „Câmpul Pâinii” din Vinerea, Călușarii de la Ceru Băcăinți, Eva Vlad, Mihai Fegher, Mihai Petreuș, Nelu Ban Fântână, Cristian Fodor, Eugen Mihăilă, Ansamblul de dansuri populare “Germisara”, Acompaniament – Taraful Germisara, condus de Giani Vlad. Vineri, 16.08.2013, va avea loc un spectacol de muzică rock, susținut de formația PACT. Distracția, buna dispoziție, micii și berea nu vor lipsi din program. Vă așteptăm cu drag!

Într-un loc mirific, încărcat de istorie si tradiție a avut loc in zilele de 29 – 30 iulie 2013, a șasea ediție a întâlnirii fiilor satului Mermezău – Văleni, întâlnire dedicate memoriei celui care a fost un iubitor de tradiție autentică românească – Iulius Borza. Aceasta întâlnire de suflet a debutat sâmbăta cu o vizita la casa regretatului interpret de folclor, Iulius Borza, după care a avut loc o depunere de coroane si deschiderea oficiala a acestor manifestări, prin aprinderea fă-

cliilor, care au ars pe tot parcursul evenimentului. Duminică dis-de-dimineață a avut loc o slujbă de pomenire, urmată de o paradă de care și port popular, la care au participat 6 care împodobite cu tricolorul românesc şi peste 100 de tineri îmbrăcați în costume populare. Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără sprijinul Primăriei Geoagiu, reprezentată de domnul primar Prof. Vălean Ioan, care a înmânat o serie de diplome tuturor oficialilor prezenți la aceasta manifestare. Programul a continuat mai bine de 3 ore cu un spectacol de muzică populară la care şi-au dat concursul nume consacrate ale genului, dintre care amintim pe Florica Zaha, Mihai Fegher, Mihai Petreuș, Nelu Ban Fântână, Ansamblul “Șoimușiana“, Ansamblul “Săpânțana“ – Maramureș și Ansamblul “Germisara“ al Casei de Cultură “Ioan Budai Deleanu“ – Geoagiu. Manifestările s-au încheiat cu un superb foc de tabără. Ne bucură nespus că încă ne gândim să păstram și să promovam tradițiile zonei noastre, tradiții care dăinuie de sute de ani nealterate, iar tinerii noștri sunt mândri să poarte costumul popular și să continue cărarea bătătorita de strămoșii noștri. Prof. Cismașiu Octav Mihai


este acuzată că ar fi negociat livrarea unor astfel de Maria Diana Popescu, Agero sisteme și către fostul dictator libian Muammar Tocmai ce mă dumirisem cum e cu „ciorba Gaddafi. Atunci, cum să nu fie plasată Anreîncălzită, cu looserii de profesie, care au gela Merkel pe primul loc în sondaje, înainluat bătaie, și cu ţuţării preşedintelui„, te de alegerile care vor avea loc pe 22 sepcând o nouă lege țintește buzunarul cetățea- tembrie! Sau sondajele sunt măsluite ca pesnului. Înainte de a merge în instanță, treci te tot? Vom trăi și vom vedea. obligatoriu pe la mediator. Fie că divorțezi Două avioane străine au încercat săptăsau vrei să te judeci cu megieșul pentru ulu- mâna trecută să intre în spațiul aerian al ca ruptă din gard, medierea e obligatorie, ţării noastre. Și nu sunt primele. Somate de altfel riști amenzi usturătoare. Peste noapte aviația militară de vânătoare română, piloții au apărut 8.000 de mediatori în toată ta- străini au ales altă rută. Ale cui erau jucăriira. Altă categorie de încasatori de bani. Tot le care încercau să zboare pe cerul Patriei așa, ca ciupercile după ploaie, au invadat noastre? Să ne răspundă ministrul M.Ap.N.! națiunea bancherii și recuperatorii. Taxe, Trebuie să știm și noi cine ne privește de suprataxe și molii înmulțite pe lamelă capi- sus. Americanii, rușii sau ungurii? Potrivit talistă. Pe vremea răposatului, medierea de proverbului, câinele moare de drum lung și azi se chema Comisia de împăciuire, și nu prostul de grija Ardealului, înseamnă că nu costa nicio para. Era o încercare reală de antiromânul Tökeş e băiat deștept, ci guverîmpăcare a pârților. Politicienii n-au în cap nanții de pe Dâmbovița, pentru că de peste decât modalități de golire eficientă a buzu- 23 de ani vorbesc limbi străine, tatonează narelor noastre. Tot ce aduce bani pentru reacţia populară, apoi fac treaba murdară. prosperitatea trântorilor devine lege. După cum evoluează evenimentele, nu m-ar Guvernul dă cu o mănă la pâine și jumu- surprinde să conlucreze cu Satana în sutană lește cu cinzeci de mâini prin noile taxe, iar la restabilirea dominației - de ce nu, chiar a firma german㠄Syborg Informationssyte- ocupației maghiare în Transilvania. Mai e me, implicată într-un scandal de intercep- puțin până la 30 august, ziua celui de-Al dotări ilegale, care la un târg I.T. se lăuda cu ilea arbitraj sau Diktatul de la Viena, prin cel mai performant sistem de monitorizare, care România a fost silită să cedeze în fas-a ales cu 600.000 de euro de la Poliţia Ro- voarea Ungariei horthyste aproape jumătate mână, în baza unui contract, pentru un sis- (43.492 km˛) din teritoriul Transilvaniei. Ar tem ce urmează să fie livrat la începutul lu- însemna încălcarea legilor supreme și uzurnii septembrie și care, oficial, se va ocupa de parea drepturile câștigate în istorie cu sânge localizarea telefoanelor mobile. Dar neofici- românesc. După ce a pângărit sutana și s-a al? Firma a fost acuzată că sub acoperirea făcut deseori de râsul lumii în Parlamentul unui sistem de localizare, a vândut poliției European, se pare că nimeni nu-l mai ia în germane instrumente care permiteau ascul- serios! Ăsta-i popă? Ferească Dumnezeu! tarea telefoanelor, interpretarea datelor, ci- Mai bine și-ar face milă un preot să-i facă o tirea email-urilor, a discuțiilor de pe chat și exorcizare! Tökeş nu mai e spionul activ, așa mai departe. Parcă din 2010 devenise eroul Europei Libere din 1989. E un cal de obligatorie, la noi, Legea ascultării aproape- bătaie expirat, dar fericit că e lăsat în pace lui. Toți providerii și cabliştii au fost obli- să mai necheze la tribună. gați să monteze la intrarea în sistemul lor Ce se predă la Universitatea aia de vară niște „cutiuţe negre. Mai mult, compania de la Tuşnad? Păi, științele hortiste, neofasFiindcă dă bine la popor şi nici nu ne pricepem să facem bani, aleşii noştri dau în continuare în (ceea ce a mai rămas din) bugetari, deja decimaţi şi zeciuiţi (cu 25%, nu cu 10, cum s-ar cuveni la zeciuială), cei care au mai rămas prin sistemul bugetar – ăl de jos, nu ăl de prin „deconcentrate” ori ministere – se văd în continuare puşi în vizorul nepricepuţilor aleşi de care ziceam. Pentru cei aleşi, Cultura reprezintă un mare cui la buget şi, oricum, un subiect neelectoral, ba chiar subelectoral, faţă de gropile din asfalt, de exemplu. O povară cumplită, mai ales când alesul, bine şcolit, instruit şi educat, nu are habar de rostul ei… Ne place ori nu ne place, Cultura publică se face pe banul public, iar dacă ne tot plângem că „nu se face mai nimic la Casa de Cultură”, este tocmai rezultatul subfinanţării (voite) şi nu al lipsei de interes ori nepriceperii celor angajaţi acolo, pe o leafă care, adunată de la întreg personalul, ar atinge-o, poate, pe cea a unui portar de bancă (vreo trei mii şi ceva, în total). Acum, la Casa de Cultură, sunt patru angajaţi cu normă întreagă, dar, dintre ei, unul este administrator, iar celălalt îngrijitor (a se citi „femeie de serviciu”) şi încă unul, afară de aceştia, cu jumătate de normă (corepetitor). Pentru organizare, mai rămân, deci, doi: managerul şi referentul. Aceştia au la dispoziţie, pentru a face Cultură în „Capitala Culturală a Hunedoarei”, o clădire care stă să se dărâme, în partea din spate, cât e ea de mare, o dotare

străveche şi, mai ales, o sală de spectacol cu 280 de scaune de prin anii 60, care mai de care mai şubred. Impresari pentru diverse spectacole vin mereu, însă, când aud de 280 de locuri şi mai văd şi sala, pleacă mai departe, fiindcă ar trebui să dubleze costul biletului… De aia nu vin spectacole la Casa de Cultură din Orăştie, afară de cele pentru şcolari, scurte, cu trupe şi cheltuieli mici, distribuindu-şi biletele prin şcoli, motiv pentru care nici nu ajung la urechile presei. Fix după un an de mandat, aleşii noştri locali, cu încălzirea făcută, îşi suflecară mânecile să mai reducă din cheltuieli. Cum, de unde? De la Capitala culturală, frate, că pentru aia nu ne înjură mult slujitul alegător, trăi-i-ar familia de majori cu buletin valabil şi vot şi mai valabil exprimat! Şi, ce ispravă credeţi că făcură? Ţineţi-vă bine: pe de o parte, au scos din schemă două posturi de referent care oricum nu erau ocupate (victorie la sigur! Respectivii „referenţi” au pierdut prin neprezentare…), iar pe de altă parte, neştiind ce sunt alea şi nici întrebând măcar femeia de servici, au mai tăiat şi cele şapte posturi de lector (victorie măreaţă, jos burghejii! Huoooo!). Dă-i încolo, uite ce economie mai facem! Băi, alegătorilor, trăi-v -ar familia de majori cu buletin valabil şi vot şi mai etc., nu-i aşa că suntem vrednici de

ciste, iredentiste ale revizionismului maghiar. Protectoratul asupra Transilvaniei după modelul Tirolul de Sus, cerut de răspopitul europarlamentar, e demn de bancurile cu Bulă. În Transilvania românii sunt majoritari. Mihai, „agent al ruşilor, care a dat cea mai cruntă lovitură spionajului românesc, a fost degalonat cu argumente serioase de către istoricii Cristian Troncotă şi Larry Watts, dar susţinut cu aplomb tismănesc de te miri cine. De dincolo de moarte jinduia după pensie de la statul român. O mare dilemă româno-americană, care ar trebui să nu-i dea pace premierului, cum nu i-a dat nici Haysamm. Pe ce adresă a virat statul român pensia fantomei? Reabilitarea judecătorească, cu ochii închişi, a trădătorului şi repunerea acestuia în drepturile de pensionar militar al statului român, a trezit instituţia plătitoare din anestezia injectată de politică şi justiţie. Cererea instituţiei, prin care pensionarul Ion Mihai Pacepa trebuia să facă dovada că se află în viaţă, a rămas fără răspuns. Am pentru guvernanţi o temă de vacanţă: elucidarea dubiilor cu privirea la comiterea unor falsuri ce aveau ca scop reabilitarea lui Pacepa, demascarea autorilor fraudei şi recuperarea pensiei plătite fantomei. Deşi i se iau interviuri regizate pentru copiii autişti, cei avizaţi, trecuţi prin dârmon, afirmă că e „dus„ demult. Până una alta, factura celor şase ani de când România se pregăteşte să intre în spaţiul Schengen, respectiv din 2007 şi până în prezent, ne-a costat peste 1 miliard de euro. Bani de buzunar pentru găşcarii U.E., nu-i aşa? Era să uit că recentul (r)acord cu F.M.I. a mai emis o perlă, ca nouă sursă de jupuit. Pe cine, anume? Pe româncele casnice, pe care le va obliga să plătească impozit... pe statul acasă. Dar despre această monstruozitate, în curînd. Până atunci, faceţi Crucea mare că Skaraoţki-i neînfricat şi are în plan să ne impoziteze mersul pe jos, dormitul, mestecatul, tusea şi sforăitul. Cam astea au mai rămas neimpozitate.

mandatul încredinţat? Păi, fraţilor aleşi, tocmai aţi tăiat sursa care măcar aducea aproape jumătate de miliard de lei vechi pe an (!) în cea instituție, başca faptul că mai avea nevoie şi orăştianul neaoş de cele cursuri, fiindcă despre cursurile de iniţiere într-o meserie este vorba (zidari-faianţari, tinichigii auto, bucătari, barmani-ospătari, operatori calculatoare şi ce-o mai fi), reunite sub genericul destul de desuet Universitatea Populară. Însă, îi dăm credit, fiindcă l-a lansat, mai odinioară, Nicolae Iorga la Vălenii de Munte. Apropo de Cultură… Una peste alta, aleşii noştri mai dădură o lovitură taman sub centură culturii orăştiene şi nici măcar nu au făcut, în (ne-) priceperea lor, vreo economie. Cele două posturi de referent desfiinţate, oricum nu erau ocupate, iar cele şapte posturi de lector aduceau bani, nu cheltuiau. Astfel, de acum, prin grija (a se citi „lovitura”) aleşilor noştri care mai de care mai „priceput” (mamă, ce aere îşi mai dau!) Casa de Cultură va trebui finanţată doar de la buget, cărui buget i s-au extirpat două cifre de 0 (zero), adică referenţii existenţi doar în schemă, plus o sursă de finanţare reală, palpabilă şi măsurabilă în contabilitate, adică cei şapte lectori care ar fi adus venituri. Unde eşti, Bulă?!...


Dan Orghici, reporter: D-le director, aş vrea să mă adresez în primul rând profesorului Mircea Roșu; cum vi se pare acea clasă zero, clasa pregătitoare ? Mircea Roșu, invitat: Părerile sunt diferite şi ideea este controversată dar, să vă spun sincer, acum, după un an de zile (pentru că anul trecut nu v-aş fi dat acelaşi răspuns, aş fi zis clar că acea clasă pregătitoare ar fi trebuit să rămână la grădiniță), acum văd că nu este un lucru chiar atât de rău, dimpotrivă, aș spune că această clasă face trecerea de la grupa pregătitoare la clasa întâi. Aici, în localul școlii, este locul unde copii îşi vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor, vor învăţa să observe mediul înconjurător şi să interacţioneze cu ceilalţi copii şi cu adulţi prin jocuri didactice, activităţi în echipă, activităţi de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase. Învăţământul fiind obligatoriu, copiii vor fi obligaţi să mergă la cursuri, fiind astfel prevenit abandonul şcolar. Eu zic că este un început bun. Dacă va rămâne la grădiniţă, va da de lucru la educatoare, dar la noi vor rămâne câţiva dascăli fără post. Reporter: Să trecem la consilierul şi preşedintele Comisiei pentru Învăţământ. Cum de aţi reuşit ca, până la urmă, să puneţi în practică acea premiere ? Invitat: Este ideea colegului nostru, Burz Dionisie, de a premia şi dascălii, lucru cu care, de exemplu, eu n-am fost de acord, şi nici d-na directoare Angela Dumitru. Am un respect deosebit faţă de oamenii din Orăştie, eu sunt „venitură”, sunt bistriţean, dar şcolit în Cluj, din clasa a VII-a, liceu, armată, facultăţi ş.a.m.d., şi paraşutat aici, că aşa a fost pe vremea lui Ceauşescu, repartiţie guvernamentală. Oraşul acesta nu-i un oraş bogat, şi între atâtea alte priorităţi, spital, drumuri, nu se cuvine să luăm şi să dăm la profesori. Eu nu zic că profesorii nu-şi fac datoria, sau că nu merită aceşti bani. În condiţii normale, da, sunt de acord cu aceste recompense băneşti pentru profesori şi mai ales pentru elevi. Eu am renunţat, împreună cu câţiva colegi şi, de aici, s-a ajuns la proiectul iniţial, să fie premiaţi copiii de la etapa internaţională, naţională şi judeţeană, premiul I, II, III şi prima menţiune – aici am vrut să depun un amendament, dar nu era alocată o sumă de bani, adică să fie premiaţi cât mai mulţi copii, adică să nu pun „prima menţiune”, ci „menţiuni”, la plural, şi pentru lucrul acesta mă voi „bate” în Consiliul Local. Nu se pot diferenţia copiii, adică la unul să-i dau 50 de lei sau 100 de lei, şi la altul, pentru o sutime, să nu-i dau nimic, mai ales că unii inspectori – am văzut că la fizică s-a găsit o modalitate şi am mai văzut că şi la alte discipline s-a întâmplat cam la fel, să se dea şi o menţiune de onoare sau de merit, nu

ştiu exact, nu ştiu cum îi spune, adică să fie tot în favoarea copiilor. Important este că aceşti copii merită să fie premiaţi, nu numai neapărat în bani, pentru că ei sunt ambasadorii Orăştiei. Şi dascălii aceştia merită şi voi pleda pentru profesori, să fie oarecum recompensaţi, deşi noi, dascălii, lucrăm mai mult pentru suflet, nu pentru bani, dar în condiţii normale, în care există nişte bani, şi nu e de neglijat lucrul acesta. Situaţia este puţin delicată, în sensul că să nu cădem în extrema cealaltă, adică să nu ne facem treaba cu masa largă în munca noastră la clasă, şi să insistăm pe unul, doi sau trei copii la anumite discipline, numai pentru a fi recompensaţi. De aceea am zis că în condiţii anormale, în penuria şi criza aceasta, n-ar fi fost potrivit să fie dascălii recompensaţi băneşte; recompensaţi, da, o diplomă pe care profesorul respectiv o poate folosi la o eventuală gradaţie de merit, pentru sufletul lui, pentru valoarea lui. Reporter: Noi, „Vorba”, am identificat poate încă pe -atâţia copii care au fost defavorizaţi pentru că diferenţa era de o sutime… Revin la consilierul Roşu, spuneţi-mi ce putem face pentru tânăra generaţie; îi găsim pe maidan, în faţa blocului, îi găsim jucându-se pe oriunde, dar nu într-un loc amenajat. Ce le putem oferi, pentru că avem o viitoare generaţie la care nenea Gheorghe de la geam iasă şi înjură, avem o generaţie de care ne este frică să nu meargă permanent în baruri. În locul calculatorului aş prefera nişte terenuri de joacă, chiar fie ele mai mici, fie ele oriunde, dar să aibă ei un loc unde să se adune, să fie sigur pentru viitorul lor. Invitat: Aveţi perfectă dreptate. Mie mi-e teamă, şi am o rezervă pentru că populaţia este în scădere la nivel naţional, la nivel de Orăştie, nu mă refer la persoanele care pleacă în străinătate, cert e că natalitatea este scăzută. Noi, dacă nu avem copii, ne-am pierdut obiectul muncii. Eu, de când sunt director, lupt pentru a aduce copiii aici, în

şcoală, pentru a ridica un pic nivelul din punct de vedere şi spiritual, până la urmă. La Bistriţa, de exemplu, se investeşte foarte mult în amenajarea micilor străduţe dintre blocuri, a trotuarelor, asta implică şi parcările. Acolo fiecare locşor este folosit la maxim şi cu bună gândire pentru loc de parcare. Omul plăteşte, îşi pune plăcuţa, există o sumă de bani care se adună în bugetul primăriei, toată lumea are de câştigat şi omul, indiferent la ce oră vine, îşi are locul liber. Şi aici, am avut un proiect în acest sens. Orăştia este un oraş călduros, cu multe noxe. În loc să mai punem arbori care să mai absoarbă aceste noxe, noi îi tăiem. Mai sunt cazuri în care locatarii de la bloc cer primăriei să taie un anumit pom pentru că atunci când e furtună, lovesc crengile în geam, etc., dar una e să toaletezi copacul respectiv, să tai o creangă uscată, să-l aranjezi, şi alta este să-l tai de tot. Oraşul Orăştie este un oraş cochet, eu aşa l -am văzut când am venit din Clujul aglomerat. Oraşul sar putea face ca o staţiune, ca o oază. O altă problemă ar fi că Poliţia nu-şi face treaba, şi o spun cu responsabilitate. Nu se poate ca să nu se respecte semnele de circulaţie. La baruri, vin tineri cu maşina şi consumă alcool, şi asta ţine tot de competenţa Poliţiei, care nu amendează acei patroni care vând alcool şi ţigări copiilor minori. Nu asta înseamnă culturalizare. Aduc din nou în atenţie Bistriţa: acolo, pe ecrane mari, se proiectează seara filme, vin tinerii şi se uită la film, şi am văzut şi oameni mai în vârstă stând la o bere şi uitându-se la film. Dar acolo Consiliul Local al Copiilor se implică. Deci, o dată sportul, apoi nu avem un cinematograf – întrebaţi oamenii dacă vor, da, sau nu – să nu se facă doar ce vrea un grup de 20 de oameni. Se poate amenaja chiar Casa de Cultură cu mobilier în care să nu-şi agaţe doamnele ciorapii şi să încercăm să punem nişte bani ca să aducem, ba un teatru de la Deva, de la Hunedoara, de la Petroşani, să facem o seară de muzică, să vedem, oare tinerii n-ar veni acolo ? Eu i-aş sugera d-lui primar să se consulte nu numai cu oamenii lui din primărie, ci şi cu consilierii, pentru că eu, de exemplu, ca şi consilier, n-am ştiut că

Maialul se va face în oraş. Oful meu mare a fost şi este problema directorului numit politic. Politica, după părerea mea, nu are ce căuta în şcoală. Există câteva direcţii, care sunt instituţii deconcentrate, unde sunt puşi şefii politic; de acord, se negociază la nivel judeţean şi sunt puşi aceşti oameni care, în momentul în care se schimbă partidul politic, ei pleacă şi vin ceilalţi. Dar trebuie găsit un nivel, şi de acolo să nu mai coborâm. Nu sunt de acord, de exemplu, nici cu legea învăţământului, nu în ansamblul ei, cu câteva chestiuni din lege, anume că ponderea profesorilor în Consiliul de Administraţie este sub 50%. Nu zic că nu este un lucru bun că participă acolo reprezentantul primarului, consilierul primăriei, ţinem legătura poate mai uşor cu primarul, deşi directorul poate să comunice cu primarul oricând şi la orice oră; sunt consilierii locali, sunt părinţii, dar ponderea lor este, totuşi, peste 50%, iar eu zic că dascălul, care este în şcoală, împreună cu directorii, ştiu cel mai bine ce trebuie făcut în şcoală, şi poate să comunice primarului sau Consiliului Local, ce are nevoie. Al doilea motiv este că, atunci când nu poţi să faci echipă – şi nu poţi să faci echipă cu oamenii care sunt puşi politic – nu poţi lucra cu oameni în care n-ai încredere sau care nu sunt gospodari. Reporter: Din punctul de vedere al consilierului Roşu, credeţi că se poate face ceva în Consiliul Local, încât să putem face o şcoală de meserii în Orăştie ? Invitat: Părerea mea este că ar trebui bine gândită această idee la nivel de manager, pentru că trebuie să fie văzută şi piaţa, ce se cere – pentru că astăzi, dacă ştii o limbă străină şi ai un curs de informatician, te descurci în toată Europa – „omul potrivit la locul potrivit”. Şi ca profesor trebuie să ai „har”, degeaba am terminat facultatea cu 10, dacă nu ştiu să mă cobor la nivelul copilului şi să-i transmit o informaţie şi să ştiu să scot de la el cu întrebări ajutătoare informaţia pe care eu o plasez pe tablă, sunt un profesor prost. Degeaba sunt doxă, nu ştiu să transmit informaţiile şi de multe ori sunt profesori foarte buni, excepţionali, dar care ar lucra foarte bine cu studenţii, n-au ce căuta la un liceu sau la un gimnaziu. La manageri, cu atât mai mult. Atâta timp cât eu nu am un coleg care este gospodar, să vină şi din concediu, cum fac eu, zilnic, să vadă, n-a mai căzut o ţiglă, nu s-a mai întâmplat ceva, nu e nevoie de-o adeverinţă, nu pot să plec în concediu fără să-mi pese de nimic. Noi, aici, nu lucrăm cu materiale, noi lucrăm cu sufletul copilului, aici e cu totul altceva, aici, noi nu producem, noi consumăm gaz, curent, dar noi producem altceva pe piaţă. Dacă învăţământul va merge pe acelaşi drum, nu văd un viitor. Vreau să văd că sănătatea şi învăţământul sunt priorităţi naţionale, şi eu aici aş finanţa teribil! N-am nimic cu bisericile, dar am auzit la televizor că la trei zile se ridică o biserică. Revenind la politică, nu contează din ce partid face parte, dacă-i bun meseriaş, lasă-l acolo, să-şi facă treaba pentru că „omul sfinţeşte locul”. Aci punem punct acestei „șederi de vorbă” cu promisiunea de a reveni ! Dan ORGHICI


ASTRA LA ORĂȘTIE

„Pentru neamul românesc Asociațiunea ASTRA a fost o binecuvântare. Această instituție a ajutat la păstrarea specificului românesc și la întărirea solidarității naționale”. (Onisifor Ghibu, 1939) La mijlocul sec. al XIX- lea, din dorința și prin voința românilor transilvăneni, se înființează la Sibiu ASOCIAȚIUNEA TRANSILVANĂ pentru LITERATURA ROMÂNĂ și CULTURA POPORULUI ROMÂN - ASTRA – fiind prima și cea mai veche societate culturală din toate provinciile locuite de români. Orăștia a fost prezentă la manifestările de constituire a Asociațiunii, din toamna anului 1861, cu patru participanți, înscriindu-se în constelația localităților transilvane în care Astra a menținut mereu vie flacăra culturii românești. În istoria Astrei, trei momente au avut un caracter excepțional pentru Orăștie: este vorba despre Adunările Generale ale Asociațiunii ținute aici în 1884, 1913 și 1993. După desființarea abuzivă a Astrei în 1950, între localitățile care au păstrat nestinsă flacăra Asociațiunii, în perioada comunismului, a fost și Orăștie, unde, în 21 octombrie 1986, în prezența unui auditoriu numeros, a avut loc simpozionul ,,Astra – 125 de ani de la înființarea Asociațiunii”, cu participarea unor intelectuali din Si-

ASTRA LA CEAS DE SĂRBĂTOARE 150 D3E ANI

biu,

București, Deva și Orăștie. Cu acest prilej a fost lansată cartea ,,Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român –Astra - și rolul ei în cultura națională (1861 – 1950), de Panfil Matei. LUMINILE ASTREI STRĂLUCESC DIN NOU Între primele despărțăminte care și -au reluat activitatea după 1989 a fost și cel din Orăștie, datorită inițiativei unui grup de intelectuali, între care un merit deosebit l-a avut col. (r), viitor general, Viorel Cugerean. Ca dată a reluării activității este reținută ziua de 5 martie 1990, așa cum rezultă din Procesul – verbal încheiat și din care cităm: ,,Preoții din Protopopiatul Orăștie și un grup de credincioși din oraș și din satele din jur, întruniți azi, 5 martie 1950, la sediul protopopiatului ortodox, analizând perspectivele luminoase ce se deschid pentru dezvoltarea spirituală și materială a poporului român, în urma Revoluției victorioase din Decembrie 1989, apreciază că au datoria de a contribui la promovarea și consolidarea valorilor morale, științifice și culturale ale concetățenilor lor. Ținând seama de experiența și de rezultatele constructive din cei 90 de ani de existență a Astrei, ne-am hotărât să reluăm nobila misiune a acestei Asociațiuni, a cărei activitate a fost întreruptă în mod abuziv și nedrept în anul 1950”. O primă mare activitate organizată de noul Despărțământ al Astrei, reînființat la Orăștie, a fost organizarea în zilele de 25 26 septembrie 1993 a unei Adunări generale a Asociațiunii, marcându-se 80 de ani de la Adunarea din 1913 și comemorarea a

opt decenii de la moartea aviatorului Aurel Vlaicu. Gătită de sărbătoare, cu drapele tricolore arborate pe principalele artere ale urbei și cu pancarde ce anunțau importantul eveniment, Orăștia și-a întâmpinat oaspeții așa cum se cuvine. Activitățile organizate în cele două zile la Orăștie, Aurel Vlaicu (Binținți), Romos și Geoagiu au confirmat, dacă mai era nevoie, că spiritul astrist e mereu viu pe aceste me-

orăștiene, catalizatorul și garantul reușitei manifestărilor locale în care este implicată” (Orăștie – 775 de ani, Monografie). SIMPOZIOANE „ Pr ef ec t ur a Or ă ș ti ei ” (199 4); „Dominic Stanca – un cronicar al Orăștiei”(1996); „Ion Budai Deleanu”(1998); „Corul de la Orăștie – 130 de ani de activitate”(1998); „Astra și idealul de unitate națională”(1998); „Personalități și evenimente orăștiene”(1999 și în prezent); „Dominic Stanca – micul prinț al Orăștiei”(2001); „Aron Demian – 110 ani de la naștere”(2001); „Catedrala din Orăștie – 65 de ani”(2001); „Aurel Vlaicu și Astra”(2003); „Aurel Vlaicu – 125 de ani de la naștere”(2007); „Săptămâna spațiului cosmic”(2009), proiect educațional județean organizat sub egida Despărțământului Astra de către elevii Colegiului Național „Aurel Vlaicu” etc. PRESĂ ȘI TIPĂRITURI Publicații: „Astra la Orăștie”(1993); „Orăștia și Marea Unire”(1993); „Astra la Orăștie –ediția a II-a”(2011); „Revista Orăștiei”, serie nouă, publicație trimestrială; „Buletin informativ”, publicație lunară etc. Tipărituri: „Orăștia în spiritualitatea românească”(1993); „Problematica sănătății în ținutul Orăștiei”(1993); „Administrația Publică Locală 2000-2004”; „Programul manifestărilor culturale, artistice, științifice și sportive”(1997 și în prezent) etc. ALTE ACTIVITĂȚI Sprijinirea Corului „Vlăstarele Orăștiei” cu 2.000 de dolari (confecționarea unor costume, tabără de șapte zile la mare pentru toți copiii), printr-un proiect de finanțare realizat cu un voluntar din Corpul Păcii; Organizarea Taberei „Acasă la noi” pentru 20 de copii din Republica Moldova (2003) care, timp de o săptămână, au petrecut clipe minunate pe aceste meleaguri pline de istorie și simțire românească. De neuitat au fost întâlnirile pe care copiii moldoveni le-au avut cu tinerii din școlile

SIMPOZION PERSONALITĂȚII ORĂȘTIENE leaguri pline de istorie și cultură românească. Au onorat cu prezența P.S.Sa dr. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului și Hunedoarei, conducerea centrală a Asociațiunii, academicieni, reprezentanții unor instituții județene, delegații despărțămintelor, conducerea administrativă a orașului, astriști orăștieni, elevi, ziariști, alți invitați. După înălțătoarele cuvinte rostite în cadrul simpozionului științific, inima minunatului astrist prof. univ. dr. ing. Vasile Izdrăilă – de la Politehnica din Timișoara – a încetat să mai bată, Astra plătind un nou tribut, după ce în 1913 trecea la cele veșnice Icarul din Binținți, plecat din București spre Orăștie pentru a participa la Serbările Astrei organizate aici. Vom prezenta în continuare, cititorilor publicației VORBA, o parte din activitățile organizate de Despărțământul Astra „Aurel Vlaicu” Orăștie, perioada 1990 – 2013, Astra „fiind principala animatoare a vieții culturale

fostul NON– STOP a căpătat o înfățișare cu

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a totul nouă. Este locul de unde: „Restaurantului Coroana” • poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei

vă asteptă

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”. Meniul zilei 11 lei

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă; • găseşti toate produsele tale preferate într-un singur loc; • vei fi tratat cu profesionalism şi întâmpinat cu un zâmbet; • poţi găsi produsele unor mărci cu preţuri excelente pentru categoria lor de calitate

Olahus”, este încadrată în Orăștiei și actimuncă și se pregătește de vitățile comune sărbătorirea celor 20 de desfășurate, ani de viață. precum și exTRADIȚIE ȘI cursiile organiCONTINUITATE zate la Deva , „Maialul orăștian” Hunedoara, Haîntre tradiție și continuitațeg, Costești, te Geoagiu Băi, Inițiat încă din sec. al Aurel Vlaicu XIX-lea, de către membrii etc. Reuniunii Meseriașilor Organizarea Români din Orăștie și concursului Asociațiunea Astra, „Astra și idealul „maialul” a reprezentat, de unitate națioîncă de la început, o maninală”, cu partifestare populară dedicată ciparea echipaprimăverii. Atunci, ca și jelor de elevi din astăzi, spectacolele și buna cele două licee dispoziție, antrenau partidin Orăștie și ciparea a sute de oameni liceul din GeoaFETIȚA ASTREI din Orăștie și din împrejugiu (1996 – rimi. De la simplul munci2001); tor și până la oamenii de Amplasarea unor plăci comemorative și ani- vază ai comunității, toată lumea petreversare: dr. Aurel Vlad, dr. Ioan Mi- cea într-o atmosferă cu adevărat sărbăhu, prof. Aron Demian, preot Ioan torească, așa cum notează și Domenic Moța, Jubileul Astra (1861-2011) etc. Stanca într-o scriere dedicată acestui Sărbătorirea „Fetiției Astrei”- Ana eveniment. Lăsat în uitare în perioada comunisSimona Pascu Povestea acestei fetițe a început cu mului, „maialul” a revenit în calenda20 de ani în urmă, în acel septembrie rul manifestărilor cultural-artistice 1993, când la Orăștie s-au desfășurat orăștiene după Revoluția din Decemlucrările Adunării Generale ale Aso- brie 1989, mai precis în anul 1997, la ciațiunii Astra, marcându-se 80 de ani propunerea conducerii Despărțămânde moartea aviatorului Aurel Vlaicu. tului Astra, care a solicitat AdministraDupă încheierea simpozionului orga- ției Publice Locale reluarea acestei frunizat în sala festivă a Spitalului, mai moase tradiții. multe astriste au fost cazate în sălile aflate în vecinătatea salonului unde se petrece cel mai frumos eveniment din viața unei femei, nașterea unui pui de om. Atunci a venit pe lume Ana Simona Pascu – „Fetița Astrei”, cum a numit-o d-na prof. univ. dr. Elena Macovei, aflată în apropiere și care ne-a determinat s-o descoperim mai târziu. În anul 2005, prof. Ioan-George Udilă – vicepreședinte al Despărțământului Astra „Aurel Vlaicu”- Orăștie a aflat unde este și a organizat, pe propria cheltuială, sărbătorire evenimentului, cu participarea familiei Anei, a d-nei prof. de la Sibiu, a conducerii Spitalului și a Despărțământului orăștian. Evenimentul s-a repetat în 2011 când „Fetița Astrei”a fost sărbătorită de astriștii orăștieni la împlinirea vârstei de 18 ani, când a primit și carnetul de De atunci, an de an, orăștienii își dau membru, în cadrul Adunării Jubiliare întâlnire în luna mai la „Maialul orăștiorganizată cu prilejul aniversării a an”. ** 150 de ani de la înființarea Asociațiu„Sărbătoarea dacilor”, prima edinii. Astăzi, Ana-Simona Pascu este ab- ție, a fost organizată în perioada 6-12 solventă a Grupului Școlar„Nicolaus octombrie 1997, la propunerea Despărțământului Astra Orăștie, care a întocmit programul și a invitat primăriile din zonă: Orăștie, Geoagiu, Balșa, Romos, Beriu, Orăștioara de Sus, Turdaș și Mărtinești să se implice în realizarea unor proiecte care vizau: simpozioane, spectacole cultural-artistice, întreceri sportive, lansare de carte, concurs „Cine știe câștigă”, jocuri distractive, expoziție documentară, târg popular, excursii documentare, sfințirea locului unde se va amplasa monumentul de artă ambientală, foc de artificii, proiecții de film în aer liber, popularizarea realizărilor în presă și radio color etc. Aceste obiective au fost luate din Programul – cadru întocmit și care se află în arhiva Despărțământului nostru. De atunci, an de an, în peisajul cultural orăștian au fost organizate la începutul toamnei manifestări având ca

generic „Sărbătoarea dacilor”. *** Premierea olimpicilor orăștieni s-a realizat, pentru prima dată, în orașul nostru în anul 1996, atunci când Despărțământul Astra a obținut din sponsorizări o sumă de lei pentru stimularea elevilor care au obținut premii și mențiuni la olimpiadele școlare. Pentru că banii obținuți cu greutate din sponsorizări erau puțini, am propus Administrației locale ca această activitate să fie finanțată de la buget. De atunci, an de an, elevii olimpici orăștieni sunt stimulați pentru efortul depus la concursurile școlare organizate. **** Am prezentat doar trei dintre activitățile inițiate și organizate de Astra de la Orăștie, pe lângă multe altele, care au devenit tradiționale și care nu vor lipsi mulți ani de acum înainte din viața orăștienilor. Înainte de a încheia această prezentare a Asociațiunii Astra la Orăștie, doresc să amintesc cititorilor publicației VORBA că în 13-14-15 septembrie 2013, la Orăștie și Aurel Vlaicu (Binținți) se vor desfășura ample manifestări dedicate aniversării unui secol de la Adunarea Generală a Asociațiunii Astra, ținută în urbea noastră în 1913 și comemorarea unui secol de la moartea aviatorului Aurel Vlaicu, plecat cu avionul din București pentru a ajunge la serbările Astrei de la Orăștie.

Prof. Aurel Ursu, președinte Despărțământul Astra „Aurel Vlaicu” Orăștie

La bustul lui Aurel Vlaicu, în prim plan nepotul Aurel Rădulescu


Programul Naţional „Biblionet” Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara - Deva - comunicat -

Biblioteca Judeţeană "Ovid Densuşianu" Hunedoara - Deva este angrenată, din anul 2008, într-un amplu program de asigurare a accesului la comunicarea gratuită prin internet de care beneficiază locuitorii judeţului din toate categoriile socioprofesionale şi de toate vârstele. Cu cinci ani în urmă, Fundaţia Bill şi Melinda Gates a avut generoasa iniţiativă de a contribui la transformarea radicală a bibliotecilor publice din întreaga lume în centre vii de comunicare şi interconectare între oameni prin conceperea şi implementarea "Programului The Global Libraries". Ideea de bază şi esenţa acestui program îl constituie accesul gratuit al oamenilor la informaţie prin uriaşul potenţial al internetului. În România, a fost astfel demarat Programul Naţional „Biblionet - lumea în biblioteca mea”, finanţat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates, în valoare de 26,9 milioane de dolari, program preconizat să se desfăşoare pe durata a 5 ani. În final, graţie acestui proiect, se va dezvolta şi consolida un sistem de biblioteci publice moderne în Romania. Prin cursurile de formare şi tehnologia furnizată, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii noi în comunităţile locale. „Biblionet - lumea în biblioteca mea” este un parteneriat amplu încheiat între IREX (International Research & Exchanges Board, o organizaţie nonguvernamentală profilată şi pe implementarea programelor de acces liber la in-

ternet), Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Fundaţia EOS, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorităţile locale şi bibliotecile publice româneşti. Biblioteca Judeţeană "Ovid Densuşianu" Hunedoara - Deva este inclusă în proiect încă din anul 2008 când, împreună cu Biblioteca Comunală Baru, au devenit centre pilot ale Programului Biblionet, iar în anii 2010, 2011 si 2012 s-au finalizat etapele 2, 3 şi 4, când a aderat la Program un număr de 50 de biblioteci publice, astfel încât, la finalul anului 2012, a fost deschis un număr de 60 de Centre CIP. În prezent derulăm runda a cincea de introducere a Programului Biblionet în bibliotecile din judeţ şi este rândul comunităţilor din alte 7 localităţi hunedorene să se doteze cu centre Biblionet, aceste centre urmând a fi inaugurate în zilele de 20, 21, 22 şi 28 august 2013, conform graficului anexat. Suma pe care Biblio teca J udeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva a atras-o în această etapă a cincea a Programului „Biblionet - lumea în biblioteca mea” este de 49.845,53 USD, concretizată în 28 de calculatoare plus softul aferent, 7 imprimante, 7 scannere, 7 vide-

COMUNICAT DE PRESĂ

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România îşi manifestă îngrijorarea faţă de modul cum este percepută, uneori, activitatea jurnalistică din ţara noastră şi, mai ales, faţă de generalizarea unor cazuri singulare de abatere de la normele Codului deontologic al ziaristului. Din acest motiv, dorim să reafirmăm fermitatea noastră în a circumscrie orice gest jurnalistic principiilor acceptate în comunitatea jurnalismului democratic, în spiritul valorilor deontologice promovate constant în presa de la noi şi din străinătate. Jurnaliştii pornesc de la recunoaşterea misiunii pe care o au, aceea de a informa corect, precis, echidistant şi echilibrat despre tot ceea ce se întâmplă în societate. Ei, jurnaliştii, aflaţi permanent în actualitate, în temeiul libertăţii de exprimare şi informare, conform prevederilor Constituţiei, dar şi a rigorilor profesionale, au datoria să monitorizeze şi să examineze critic şi responsabil orice posibile tentaţii şi derapaje de la conduită ale unor oameni aflaţi în funcţii publice, pe diferite paliere. Misiunea jurnaliştilor este şi aceea de a veghea şi urmări permanent modul în care bunul public este administrat şi folosit, aducând la cunoştinţa comunităţii derapajele, dar şi faptele bune, în acelaşi spirit al corectitudinii profesionale. Nu spunem o noutate afirmând că, în perioada postdecembristă, jurnalismul românesc s-a constituit şi dezvoltat ca o forţă incontestabilă în promovarea valorilor democratice, în consolidarea statului de drept. Dezvoltarea spectaculoasă a „frontului” mass-

oproiectoare, 7 ecrane de proiecţie, toate fiind puse la dispoziţia comunităţilor locale din Băcia, Geoagiu, Lelese, Orăştie, Ohaba (comuna Lăpugiu de Sus), Pricaz (comuna Turdaş) şi Topliţa. Suma totală accesată de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” HunedoaraDeva pe tot parcursul proiectului 2008-2013 este de 563.457,17 USD, sumă concretizată în echipamente şi software. Este de remarcat sprijinul deosebit şi înţelegerea de care au dat dovadă autorităţile publice locale, primarii localităţilor angrenate în Programul Biblionet, Biblioteca Judeţeană având o colaborare extrem de bună cu factorii locali, colaborare din care au avut de câştigat cetăţenii ce vor putea accesa gratuit calculatoarele amplasate în centre moderne, bine amenajate, uşor accesibile (condiţii impuse din start de către furnizorii acestor servicii). Deschidere Centre CIP - Biblioteci publice din judeţul Hunedoara - Runda a 5-a: Data Ora Biblioteca 20.08.2013 10.00 Biblioteca Comunala Turdaş - sat Pricaz. 20.08.2013 12.00 Biblioteca Orăşenească Geoagiu. 20.08.2013 14.00 Biblioteca Comunală Băcia. 21.08.2013 13.00 Biblioteca Comunală Lelese. 22.08.2013 10.00 Centrul de Plasament Orăştie. 28.08.2013 10.00 Biblioteca Comunală Lăpugiu de Sus - sat Ohaba. 20.08.2013 14.00 Biblioteca Comunală Topliţa

media, pe de o parte, prin creşterea numărului de publicaţii, de posturi de radio şi TV, prin ivirea resortului comunicării on-line, pe de alta, prin antrenarea unei cifre impresionante de ziarişti, a generat o consolidare impresionantă a presei în viaţa societăţii. Există în Capitală şi în ţară ziarişti talentaţi, slujitori devotaţi, competenţi, investigatori de mare probitate, care îşi îndeplinesc meseria, nu odată pândită de riscuri şi sacrificii, cu suportarea multor privaţiuni, punându-se în slujba adevărului şi dreptăţii sociale. Asistăm, uneori, cu regret şi la prestaţii care nu onorează breasla noastră, pe care nu suntem pregătiţi şi, în orice caz, nu suntem dispuşi să le privim cu detaşare. Nădăjduim ca asemenea situaţii care nu onorează breasla ziariştilor să nu pericliteze încrederea pe care oamenii o au în forţa presei. Avem convingerea că opinia publică face distincţie între actul jurnalistic corect, realizat cu responsabilitate în presa scrisă, audiovizuală şi mediul on-line şi acele produse media „comerciale”, care încalcă deontologic, cu intenţie sau fără voie, pentru a influenţa sau manipula opinia publică. UZPR se delimitează şi dezavuează orice asemenea comportament sau atitudine, care întinează statutul şi onoarea jurnalistului. Nu vom ezita niciun moment să susţinem libertatea necondiţionată de exprimare a presei şi să luptăm pentru aceasta, având, totodată, grija şi responsabilitatea ca, prin comportamentul nostru profesional, jurnalismul să rămână pentru marele public o meserie credibilă, necesară şi respectată.

UZPR


.

de fapt, obişnuiţi să câştige fără eforturi deosebite în concursurile între tineri de aceeaşi vârstă, nu sunt dispuşi să se implice în antrenamente extenuante pentru a trece la o carieră profesionistă. Aşadar, pentru a „alimenta” succesul avem nevoie să ne făurim muşchi puternici, iar pentru dezvoltarea acestor „muşchi” avem nevoie de dificultăţi, de limite, de provocări. Ştie şi prietenul nostru, fluturele, despre asta (îţi aminteşti ?). Un pierzător întotdeauna găseşte o scuză, în timp cu un învingător găseşte o cale. Este contraproductiv

Află care-i şmecheria pentru îndeplinirea viselor Se spune că pentru a avea parte de cele mai frumoase vise, trebuie să te trezeşti, să deschizi ochii şi să îţi construieşti în mod conştient propriile vise. Eu unul am crezut mult în acest principiu, însă de cele mai multe ori dădeam greş, astfel încât, în scurt timp, ajungeam să fiu descurajat şi deprimat, convins din ce în ce mai mult că este imposibil. De acord ? Cu toate acestea uneori reuşeam, fapt pentru care convingerile mele negative nu erau definitive. Nu eram convins în totalitate, astfel încât visele mele prindeau din nou contur şi în cele din urmă reuşeam cu brio. Poţi să faci ce vrei, însă dacă într-adevăr doreşti ca visele tale să prindă viaţă trebuie să ţii cont de o simplă şmecherie: „Visează ca şi când ar trebui să trăieşti pentru totdeauna. Trăieşte ca şi când ar trebui să mori astăzi” James Dean Ok, tuturor ne-ar plăcea să ne realizăm propriile vise, însă doar puţini reuşesc. De ce unii reuşesc mereu, iar alţii (aproape) niciodată ? Care este factorul care face diferenţa dintre ei ? Norocul ? Talentul ? Genele ? Fără doar şi poate aceste elemente joacă un rol important în drumul către succes, însă sunt mult mai puţin determinante decât vor alţii să credem, sau chiar decât noi înşine am vrea să credem. În fond şi la urma urmei, convingerea despre faptul că realizarea propriilor vise se întâmplă doar din cauza norocului sau a patrimoniului genetic potrivit, duce la o mare uşurare. Dacă totul depinde de soroc, atunci nu mai merită să năzuiesc mai mult decât este obligatoriu, cu alte cuvinte nu merită să fac decât minimum indispensabil şi să mă abandonez în braţele destinului meu. Corect ? Ia stai puţin: simţi şi tu mirosul acesta ? Fir-ar să fie, deschide repede fereastra aceea nenorocită ! Aici aerul este suprasaturat de … scuze. Regula nr. 1 pentru realizarea propriilor vise: fără scuze ! Noroc. Talent. Gene. Sunt scuzele preferate ale smiorcăiţilor. Nu mă înţelege greşit, niciodată nu am crezut sau spus/ scris că aceste elemente nu ar putea să-ţi simplifice viaţa, însă, adesea, cu cât ne fac viaţa mai simplă, cu atât ne îndepărtează de visele noastre. Îmi amintesc că, la un moment dat, răsfoisem o carte intitulată Resisto, dunque sono scrisă de Pietro Trabucchi, un psiholog sportiv care evidenţia faptul că uneori talentul reprezintă un dezavantaj pentru sportivi. Micii campionii locali,

pidă dacă nu ai nici cea mai mică dorinţă pentru materia pe care o studiezi ? Înainte de a deschide pagina unei cărţi, eventual după o sesiune de examene în care nu te-ai descurcat prea bine, trebuie înainte de toate să-ţi regăseşti cheful de a studia. - Activitatea fizică: adesea, pentru îndeplinirea obiectivelor noastre cu privire la forma fizică, te concentrezi pe regim alimentar şi pe antrenamente. Corect, însă dacă, de exemplu, doreşti să revii la greutatea normală, nu trebuie să uiţi un stâlp foarte important: mentalitatea ta. Altminteri cum şi când crezi că vei ajunge la acest rezultat ?! - Bani: cine nu ar vrea bani în această perioadă ?! Cu toate acestea, continuăm să vrem să facem bani aşa cum făceau părinţii noştri acum 30 de ani. Fie că ne place sau ba, fie că e corect sau ba, acea metodă este depăşită. Dacă, într-adevăr, dorim să devenim independenţi financiar, trebuie să intrăm în joc şi să explorăm noi alternative pentru a produce bani. Pentru asta însă este obligatoriu să-ţi (re) descoperi scopul în viaţă. Gândeşte-te din nou la obiectivele tale. Le doreşti cu adevărat ? Le doreşti mai mult decât orice de pe lumea asta ? Le doreşti precum ţi-ai dori o gură de aer înainte să te îneci ? Dacă răspunsul tău este „Nu”: încetează să mai urmăreşti visele altcuiva şi începe să urmăreşti adevăratele tale vise, care te fac să arzi din cauza pasiunii, vise care să-ţi taie respiraţia. Dacă, în schimb, răspunsul tău este „Da”: ce cauţi aici ? O săptămână faină. Cu drag, Iuliu-Vasile Muntean PS: M-aş bucura dacă ai împărtăşi şi tu vreo idee despre realizarea viselor. Mulţumesc!

să inventăm scuze: riscăm să pierdem timp şi energie pe degeaba. Adevăratul secret pentru realizarea propriilor noastre vise ? Mi-ar plăcea să îţi răspund recurgând la o metaforă. Ai încercat vreodată să-ţi ţii respiraţia sub apă ? În funcţie de antrenament, poţi să-ţi ţii respiraţia de la câteva secunde la câteva minute. Însă, oricât de mult te-ai antrenat, la un moment dat nevoia de a respira este atât de puternică şi imperios necesară încât mintea ta este 100% prezentă şi nu se mai gândeşte la nimic altceva decât la o gură de aer proaspăt. Când ne ţinem respiraţia sub apă, la un moment dat ajungem la acel moment în care dorinţa de aer invadează fiecare moleculă din corpul nostru. În acest caz nicidecum nu vom procrastina, nu ne vom întreba care ar fi cea mai bună strategie pentru a respira, şi nici nu ne facem o listă „to-do” pentru respiraţia perfectă. Nu, domnu’, nimic din toate acestea. Atunci când această dorinţă este atât de puternic înrădăcinată în noi, pur şi simplu acţionăm ! Acesta este unicul secret despre succes pe care BAZA SPORTIVĂ DE merită să-l ştii: trebuie să-ţi îndeplineşti visele tale AGREMENT precum ţi-ai dori să respiri înainte cu o clipă înainte cuprinde: de a te sufoca. O dorinţă arzătoare ! 3 terenuri de tenis, 1 teren cu Este un exemplu tare, poate chiar dezgustător, însă iarbă este cel mai clar exemplu pentru evidenţierea a ceea artificială și 2 cu zgură, ce este important pentru realizarea viselor tale. 1 teren de baschet, Dacă, într-adevăr, vrei să treci praguri ambiţioase, 1 teren de volei, nu trebuie să te limitezi doar la dorinţa de a o face: 2 terenuri de mini-fotbal, trebuie să vrei asta cu toate moleculele care alcătu1 teren de badminton, iesc fiinţa ta. Chiar aşa, trebuie să-ţi doreşti asta cu bazine de înot pentru adulţi și ardoare. Atunci când simţi cu adevărat un astfel de copii, sentiment, vei înceta pe loc să mai găseşti scuze. Îţi patinoar natural (în sezon); asumi responsabilitatea şi faci orice pentru a găsi pistă de role, calea către îndeplinirea viselor tale. Este precum nebar cu terasă, voia de a respira: eşti dispus/ă să lupţi din răsputeri, până la ultima clipă, pentru a respira. locuri de cazare, vestiare și Acest tip de comportament este valabil pentru oribirouri. ce tip de vis: Informaţii și rezervări la telefon: - Studiu: ce sens are să-ţi prăjeşti creierii citind 0727.225.309 cărţi, căutând eventual să aplici tehnici de citire ra-


Întâmplări de demult

Proza scriitorului Vic. Virgil Bălan impresionează prin implicarea autorului în substanţa propriei opere, ceea ce este un fapt imanent, fără a fi însă uniform. Dimensiunea epică are drept corelativ şi o dimensiune lirică, fiindcă naraţiunea înregistrează experienţe proprii, acţiunile trăite de autorul însuşi sau relatate de apropiaţi. Formal, autorul este cel care, povestind câte un episod din propria „istorie”, deschide cadrul de manifestare al altor povestitori. Cele douăzeci de istorisiri par autonome, redate de naratorulpersonaj sau de personaje ce sunt integrate în ţesătura întregului. Dar episoadele nu sunt aglutinări şi nici simple succesiuni la secţiunile epice. Par mai curând nişte constituenţi ai propriului discurs literar, chiar dacă, de fiecare dată apariţia personajului narator se face prin dispariţia autorului ca povestitor. Scriitura presupune uneori o viziune mai exactă, o perspectivă veridică asupra evenimentelor evocate, marcată de puternice accente subiective. Viaţa cazonă din La ochiul dracului sau Plutonierul Covrig scot în evidenţă importanţa perioadei de pregătire militară „Armata, deşi erau multe imperfecţiuni, avea un rol, ba chiar mai multe: te pregătea pentru viaţă, cunoşteai oameni din toate colţurile ţării, îţi deschidea orizontul, dar mai ales te făcea să treci mult mai uşor peste barierele care îţi apă-

reau în cursul vieţii”, însă răzbat şi picanterii, aventuri, întâmplări hazlii sau chiar nereguli grave ale vieţii militare. Se schiţează interioare, sunt descrise itinerarii de voiaj, sunt aduse în prim plan personaje reale şi evenimente care au marcat viaţa socială a Orăştiei. În Memoria unei plăci de marmură se prezintă momente din timpul construcţiei Liceului „Aurel Vlaicu”. În istorioara La oraş scriitura ne poartă în locul numit cu mândrie „urbea mea”. Îndemnul adresat cititorilor de către narator este mai mult decât concludent: „să fiţi mândri că trăiţi într-un oraş cu numele de ORAŞ”. Valoarea operei se impune şi prin tehnica portretului. Galeria de siluete, de portrete, de personaje, este de o bogăţie şi varietate dintre cele mai diverse, precum Ghiţă Rusan, Jean Mare (Petre Giurgiu), Jucovschi, Nicu Măglaş, Ioan Gură de Aur, Onău, căci se narează nu numai evenimente, izvorâte de resortul amintirii, ci se explorează şi viaţa morală, interioară a contemporanilor. Raiu' pe pământ prezintă întâlnirile prieteneşti ale naratorului-personaj cu vechii săi prieteni şi este un mo-

APROZARUL DIN CENTRUL VECHI VĂ OFERĂ MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI. VĂ AȘTEPTĂM !

ment propice pentru readucerea în atenţie a vestiţilor „cârnăciori á la Orăştie”. Talentul cu care a fost înzestrat autorul face posibil să trăim şi să simţim şi noi trecutul străfulgerat uneori de drame, dureros, dar şi evenimente care au marcat viaţa urbei noastre. Un lucru trăit cu intensitate sensibilizează, căci valoarea prieteniei poate reda sănătatea şi chiar o nouă viaţă în Nu cred în rolul întâmplării. Această mărturie impresionează cu delicateţea sufletească de care naratorul dă dovadă de omenie. După accidentul vascular a lui Silviu Floran, încurajările, exerciţiile fizice repetate cu perseverenţă, dar mai ales sprijinul moral, necondiţionat al prietenului devotat «l-au determinat să învingă boala şi să „cucerească Everestul voinţei sale”», având posibilitatea de a cunoaşte în adâncime frământările unui personaj, se îmbină portretul cu analiza psihologică. Astfel, se realizează uneori sondaje adânci în sufletul eroilor. Remarcăm figuri pitoreşti precum ţiganca frumoasă, drăcoasă şi totuşi pură, Elvira, care „era cunoscută în tot oraşul şi în împrejurimi”. Fluxul memoriei face să se resimtă viu impresia fizică. „Mlădie ca o trestie dintr-un lac plin de nuferi albi, cu sâni ce făceau să-i plesnească la mijloc cămaşa legată deasupra buricului, cu fusta creaţă şi înflorată ce-i unduia pe şolduri, cu părul desfăcut pe umeri, părea desprinsă dintr-un tablou renascentist, cu un zâmbet, mereu acelaşi [...] Acel zâmbet nevinovat, dar şi duplicitar în acelaşi timp, dezvelea o dantură de un alb mai alb ca fildeşul, făcea din Elvira mai mult decât femeia visată chiar cu ochii deschişi. Putea fi muza oricărui poet, sculptor, pictor, compozitor... ”. (din prefață) prof. Ioana Dreptate

Eseu despre luptă

Nu. Nu vă lăsaţi induși în eroare de titlu, cu certitudine nu e vorba de o cronică sportivă. Este doar o privire personală asupra spiritului bărbătesc. E rău destul că ne-am născut numai pentru a sublinia că viața în stare de robie ar mari chinul: Mai vrem şi-al doilea rău ? Lupta înseamnă jertfă, jertfa moarte demnă: „Din zei de-am fi scoborâtori C-o moarte tot suntem datori ! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moş îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câne-nlănţuit. Eu nu mai am nimic de spus, Voi braţele jurând le-aţi pus Pe scut ! Puterea este-n voi Și-n zei ! Dar vă gândiţi, eroi, Că zeii sunt departe, sus, Duşmanii lângă noi ! ” George Coşbuc, „Decebal către popor” De ce vă reamintesc această poezie, ce are lupta cu cartea colegului meu, colegului nostru Vic. Virgil Bălan ? Multe și la ordinea zilei vorbind despre omul ce știe să treacă dincolo de limitele unei dependenţe personale, capabil de libertatea pe care o societate democratică o cere, și și-o exercită. „Întâmplări de demult” Vorbirea despre cartea, Întâmplări de demult, va fi scurtă, după cum și povestirile au puține cuvinte, dar sunt bogate în conținut. În paginile acesteia se împletesc o serie de întâmplări din Orăștia mai veche ori mai recentă. Povestirile nu sunt rânduite în ordine cronologică, istorică, geografică sau de alt gen, ci așa cum i-au venit în minte gândurile, așa cum s-au produs întâmplările și visele. Descoperim de la bun început caracterul neînfricat al acestui om, aparent fragil, care înfruntă cu curaj și tărie societatea și oamenii in particular, dar se pierde definitiv în fața Celui de Sus pe care îl respectă. Avem parte și de o incursiune într-un vechi burg istoric de pe valea Mureșului, aici, unde istoria dacilor se împletește cu toate, răsărind în brazda plugului aparent nechemată. Limbajul folosit de autor este unul simplu, nesofisticat, cu ușoare inflexiuni locale, dialogul este clar, concis, iar frazele bine închegate. Sentimentul puternic naționalist, românismul autorului, este vizibil la tot pasul în cărțile sale, astfel Vic. Virgil Bălan aduce în fața cititorului nu numai o lectură plăcută, dar și un gest de patriotism. Cartea prietenului Vic. Virgil Bălan „Întâmplări de demult”, este adusă pentru citire și încântare la recunoscuta editură EMMA din Orăștie, într-o frumoasă prezentare grafică, cum bine ne-au obișnuit domniile lor, Ileana și Paul Floran. Astfel, imaginea fotografică și textul fac ca „Întâmplări de demult” să fie o carte pe care să o citeşti pe nerăsuflate ! Dan Orghici

VĂ INVITĂ LA O CĂLĂTORIE CULINARĂ INTERNAȚIONALĂ DE EXCEPȚIE, ÎN CARE SE ÎMPLETESC GUSTURILE ȘI ESENȚELE BUCĂTĂRIILOR DE PE TOATE CONTINENTELE ȘI PENTRU TOATE GUSTURILE. COMENZI ȘI REZERVĂRI: tel. 0254244188 , 0747575364 0760817377


Parantezele Vi(N)ului sau drumul te găsește pe tine pășești pe cale sau calea ți se așterne sub picior …dar ce-ar fi drumul fără Călător Sau călătorul fără drum

Dacă ar fi vrut Ionuţ Copil să mă pedepsească ar fi zis să scriu ceva după ce am citit „Poemele Vi(N)ului”! Om cu bun simț, nu a făcut-o, dar unde-și bagă vinul coada, hop și eu, așa că… ”Să nu picați în capcana întinsă de autor în titlu! Aceasta nu este o carte de poezii... sau mai bine zis, aici veți găsi și poezie, dar și satiră, umor, explicații, filosofie, psihologie. Toate adunate eclectic sub formă de tablete acid-dulci-amărui cu organizare de dicționar. Întrebări retoric ambalate în veșminte metaforice, expresii și sintagme agraro-culinaropontice și explicații subiectiv-poeticosatirice. Din aceste fire se urzește o întreagă dare de seamă asupra stării de fapt a unei nișe literare: satira psihologică, agrară și socială. Fiecare poem cuprinde nu numai răspunsul la întrebarea „ce”, ci și la întrebările „cum”, de ce”, „cu cine”, „când”, „în ce împrejurări”, etc. El ramifică cunoașterea întregii genealogii, personifică și analizează, încondeiază și se oferă cititorului precum un tablou de familie, în care personajul principal este accentuat prin clar-obscur.” ...Scria psiholog—psihoterapeut Luminița Codrescu în prefață Se vede treaba că am priceput oarece, dar ce: „Grâu versus porumb Societatea umană pe drumul ei de nicăieri spre nicăieri e ești un om ce-ți cauți un drum

O întâlnești în drumul tău o ignori dar ea e… privește-o cu atenție… Lumea noastră e frumoasă dar oare cât de mult ne-am pierdut din capacitatea de a percepe frumosul…” ...Spune autorul chiar pe prima filă și continuă cu bulversarea psiho-analitică. Trebuie să recunosc, dacă nu m-ar fi bulversat, nu-l recunoșteam pe Ionuţ Copil, nici nu cred că aș fi fost atât de curios să-i citesc cartea nou ieșită de sub tipar la Editura Emma din Orăştie. La primele discuții despre cartea ce trebuia să apară, acum apărută, am avut nesăbuința de a mă lăsa prins de Păstorelul titlu, inspirat pentru o carte cu poezii, Poemele vinului. În gând mi-am zis: o fi o perioadă mai calmă pentru Ionuț, dar nu era așa. Și dumiritum-am iute când am văzut „produsul final”. Pe copertă stă mare scris POEMELE VI(N)ULUI. Hop, că apăru o paranteză, un „n” la viu, un ului de „n”, de „n” ori întrebări, ei bine, ce credeam eu (așa-i când enu’ îţi dă de furcă). Care Păstorel, care poezii calme sau Bahice, naaa, că toate-s duse, umbră și vis ! Și eu care mă gândeam la: „Chiar că nu ştiu de ce oare nu mă miră ducerea într-o irosire atent planificată a lumescului care, de regulă, e omagiat pe nişte piedestale care mai de care mai înzorzonate: „Parfumul aspru september/ şi curcubeul de octoberfest/ … Se duce lumea la culcare/ sub plapuma moale albă/ şi ca o palidă imitaţierevantă/ omul se desfată fiind/ relaxat şi bun în luna-trecere.” Să trebuiască lumea aşezată în calendare, sau calendarul e atât de defect încât inutil e prea puţin spus…; iar liniştea omului să fie doar iluzia dinaintea începerii vreunui alt drum poate mai rostuit decât toate căile bătătorite până la o anume noimă…” Ionuţ Copil: „Umbre”; „Lumini”, recenzie de Daniel Marian.

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate, fără dobândă; - cântărire şi verificare gratuită; - cumpără aur şi argint; - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint.

Citesc mai departe: „Vechi şi Nobil Ce e vechi e validat de timp. E viabil. Are poveste. Are trăire. Are istorie. E rădăcina din care sufletul prezentului îşi suge vitalitatea. ...povestea unui Început plânge în mine neîncetat şi plânsul abia se mai aude când Minciuna s-a căţărat pe tronul lumii şi strigă, judecă, ucide ...în numele Iubirii” ...și mai citesc: „Lumina și puroiul din sufletul neamului meu Sufletul neamului meu e bolnav …e greu să-ți privești neamul cu ochi de străin, să privești o imagine pe care ai mai văzut-o de câteva sute de ori cu acea aviditate specifică primei dăți în care detaliile importante îți excită neuronii și configurează o imagine complexă a esenței… născut și crescut în pădure reperul tău rămâne arborele sau funcție de cultură și experiență… arborii dar în nici un caz codrul. Pentru a deveni conștient de pădure trebuie să ieși din ea. ………………………………. Șoselele înguste pline de gropi și gropi prost astupate șerpuiesc printre dealuri și printre case… Drumul vieții nu e simplu și neted, arta compromisului îți conferă succes în viață funcție de cât de bine o stăpânești, necunoscutul pândește mereu, schimbările sunt la ordinea zilei și oamenii întâlniți în cale sunt mereu o provocare. Sunt munți, dealuri domoale acoperite de păduri aproape falnice dar senzația este de casă părăsită… ca o casă părintească în care bunicul a plecat la odihnă pe deal și lipsit de mâna lui harnică toate o iau la vale. …când omul a uitat pe dumnezeu și a început să slăvească zeii …zeii morții și deșertăciunii Eu zic că eşti anarhist dimpreună cu naţionalist, şi planetar eşti; Ionuţ Copil, te arunci în grozăvia timpului tău, fără menajamente: „…

azi noapte visam să fiu mercenar/ să mor cu aleşii naţiunii de gât/ să intru în parlament cu o armă în mână/ şi calm, pe rând să îi împuşc în cap ( … )”. Ironia face casă bună cu implacabilul, într-un fel de apocaliptic în care chiar nimic nu mai stă în rădăcini, sare din înţeles, undeva într-o pană de real vecină cu coma – zicea același D. Marian. Calitatea de fin psiholog și cunoscător al sufletului uman al autorului reiese din modul în care stările sufletești, emoțiile sunt surprinse și descrise în cel mai mic detaliu. Acestei fine și critice analize a sufletului uman nu se sustrage nici autorul însuși. Din plăcerea cu care scrie, ne transmite pasiunea sa pentru căutarea interioară, căutarea sa de sine, lăsând descoperirile sale la vedere, sau redate prin mânuirea dibace a simbolurilor, îndemnândune parcă, la o căutare fără teamă în sufletul nostru, a ceea ce mai avem uman în noi. În volumul de față, autorul face apel la numeroase simboluri, grâul, vița de vie, vinul, casa etc., cu care este foarte familiarizat și a căror înțelesuri le cunoaște în profunzime. Semnificația acestor simboluri este redată prin metafore și nu la modul explicit, tocmai pentru a lăsa cititorului, plăcerea descoperirii acestora și a interpretării lor în acord cu propria subiectivitate. Balaci Gabriel, psiholog În periplul său existenţial fiinţa umană s-a lovit permanent de un fenomen, mai întâi sub o formă concretă, apoi din ce în ce mai abstractă - limita - ca reper ce provoacă subiectul la un permanent exerciţiu de sine, în spatele căruia se ascunde dorinţa de a rupe vălul iluziilor realului şi depăşirea pragurilor ascunsului din om şi univers. Aidoma lui Ionuț Copil, cartea sa, „POEMELE VI(N)ULUI” își continuă periplul invitând cititorul la analiză lăuntrică, făcându-l părtaş la permanentul exerciţiu de sine, întrebându-se, fără a căuta neapărat un răspuns. Căutând, fără să dorească a găsi ceva precis, ci doar acel drag spre căutare al exploratorului, al primului om care ajunge undeva. Cumulativ, cartea lui Ionuț Copil trebuie citită cu ochii, mintea și sufletul. Dan ORGHICI


„Dependenţi de libertate”

Libertatea este un concept care trezeşte amintiri în inimile tuturor celor care au trecut pragul dintre totalitarism şi democraţie. Pentru ei, libertatea înseamnă acea valoare pe care au dobândit-o cu greu, ceva ce au câştigat, poate o minune sau doar mâna destinului. Pentru cei mai tineri însă, născuţi în „secolul vitezei”, libertatea este un drept şi, de cele mai multe ori, punerea lui în aplicare este făcută într-un mod cu totul şi cu totul greşit. Pe de altă parte însă, dependenţa este asociată cu lucruri sau atitudini. Când eşti dependent, nu spui nimănui nimic, nu ceri ajutor nimănui, negarea fiind principala atitudine. Ce faci însă atunci când eşti dependent de libertate ? E o sintagmă paradoxală, nu ?!! Privesc din perspectiva unui tânăr antrenat în lupta de supravieţuire, asemănând această luptă cu acelea ce au fost duse în arenele lui Nero, unde fiarele sălbatice care vor să te sfâşie au fost înlocuite cu vocile descurajatoare ale celor din jur, unde strigă-

tul mulţimii, însetată de un circ macabru, a fost substituit de mediocritate şi lipsa voinţei de a ieşi în evidenţă prin fapte şi atitudini morale şi verticale. Privesc ca un tânăr care nu şi-a câştigat libertatea, ci a primit-o la ofertă, odată cu viaţa, promoţie pe care n-o puteam refuza nici dacă părinţii făceau cumpărăturile mai târziu… Libertatea este un drog, iar dependenţa de ea nu are leac. De altfel, este şi singura „boală” ce afectează întreaga populaţie a Terrei, materializându-se, în acelaşi timp, diferit în viaţa fiecărui individ. Nu înţeleg de ce numim drog doar pilulele şi injecţiile ce te fac să crezi că Raiul este mai aproape decât pare şi chiar poţi să-l simţi, senzaţie ce este urmată de un somn adânc din care puţini se mai trezesc ? De ce, pe aceeaşi listă a drogurilor, nu adăugăm şi privitul ore în şir al fiecărui canal de televiziune în parte, socializarea pe Facebook şi jocurile de strategie în care-ţi construieşti propria-ţi armată cu care o să cucereşti lumea şi implicit şi pe „Elena din Troia” ? Şi acestea au dependenţa lor şi se manifestă la fel de intens: bătături în palmă de la telecomandă, şezuturi tocite de la Yahoo Messenger şi iluzia că eşti bine pregătit şi informat să dai piept cu viaţa. Argumentul pentru care nu ne oprim din a fi nişte amorţiţi intelectuali, nişte zombi ai societăţii, pentru care orizontul nu este decât un apus continuu, este că suntem liberi. „Dependenţa de libertate” înseamnă, în opinia mea, să-ţi foloseşti abilităţile şi timpul la a-i trata pe ceilalţi de boala indiferenţei şi egoismului duse până la apogeu. Diferenţa dintre

dependenţii de pilule şi cei de iluzii constă doar în modul de manifestare: imediat sau în timp. Nici unii, nici ceilalţi nu se pot lăsa uşor, aşa că au nevoie de tine ! Spune-le că timpul pierdut navigând pe învolburatele valuri ale internetului vor fi dovezi în condamnarea noastră ! Spune-le celor din jur că mai este puţin şi clepsidra timpului va arunca ultimele fire de siliciu după care va exploda în veşnicie ! Spune-le că, oricum, viaţa s-a scurtat şi merită trăită frumos, fără să vândă sau să cumpere iluzii de moment ale „drogurilor legale interzise” şi convinge-i să nu-şi bată joc de libertate, minţindu-se singuri ! Dependenţa de libertate este cea mai frumoasă „boală”. Cu ea trăieşti şi mori fericit ! Stanciu-Ciucur, Vasile-Alexandru https://sites.google.com/site/faradroguri/

bie perechile compatibile.

3. Împarte-ți ADN-ul cu un sărut

Ce este scânteia pe care o simțim atunci când întâlnim pe cineva care ne aprinde pasiunea ? Ce este exact acel sentiment ciudat de exaltare și fixație ? De Sf. Valentin, Science World arunca o privire peste știinţa din spatele acelui lucru inexprimabil, numit iubire.

te fac să te simți bine, precum dopamina, oxitocina, adrenalina și noradrelina, conform unui studiu din 2010, condus de prof. Stephanie Ortigue de la Universitatea Syracuse din New York. Elixirul potent declanșează reacții fizice și psihologice specifice. Oxitocina promovează interacțiunea între parteneri; dopamina creează sentimentul de euforie; în timp ce adrenalina și noradrelina sunt responsabile pentru nopțile lipsite de somn și preocuparea generală care acompaniază de obicei stadiile incipiente ale unei relaţii.

Adulmecă-ți puțin perechea. Celulele din corpul uman care nu permit agenților străini să intre în corp influențează mirosul persoanei respective. Ca atare, mirosul corporal propriu poartă indicii ale tipului de sistem imunitar pe care îl ai - sistemele imunitare ale unor persoane pot fi incompatibile, ducând la copii care au o abilitate mai slabă de a lupta împotriva patogenilor. Un studiu recent al cercetătorilor germani de la Institutul de Biologie Evoluţionistă Max Planck a arătat că femeile preferau să poarte un parfum care conținea o substanță inodoră, făcută pentru a imita propriul lor sistem imunitar.

Pe cealaltă parte, iubirea poate scădea nivelul de serotonină un dezechilibru chimic observabil de asemenea și la persoanele cu tulburări obsesiv1. Chimia potrivită Ce se întâmplă în creierul tău compulsive, lucru care ar putea atunci când ai depistat pe cineva explica de ce obiectul dorinței Atunci, dacă sunt adăugate parnoastre poate sfârși de multe ori fumurilor, aceste chimicale sincare îţi este pe plac ? tetice ar putea fi folosite pentru Douăsprezece zone din creier să ne consume gândurile. a emite semnătura personală 2. Aroma iubirii lucrează simultan pentru a elibera un cocktail de chimicale care Vrei să afli dacă vă potriviți ? corporală a oamenilor și să îm-

Sărutul implică mai multe decât doar împărțirea pasiunii. Într-un studiu publicat anul acesta, cercetătorii de la Univer-

sitatea Comenius din Bratislava, Slovacia, au confirmat că ADNul este împărțit între îndrăgostiții care se sărută pasional. Asta înseamnă că nu simțeai doar gustul salivei și a shot-urilor în clubul de weekendul trecut, dar și puțin din materialul genetic al persoanei respective. Această cercetare ar putea fi folosită pentru a-i identifica pe cei care au comis agresiuni de natură sexuală sau chiar să verifici dacă partenerul/partenera te înşeală. Sursa: BBC Focus


AGENȚIA IMOBILIARĂ „MELODY” Piața Victoriei, nr. 13

Vă oferă o gamă variată de:

Garsoniere garsonieră în Orăștie - 13500 euro neg. garsonieră în Orăștie - 65500 lei neg. garsonieră în Orăștie - 15000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 65000 lei neg. Apartamente 2 camere apartament în Orăștie, S=45mp - 18800 euro neg. apartament în Orăștie, S=46mp - 20000 euro neg. apartament în Orăștie, 65000 lei neg. apartament în Orăștie, S=45mp - 75000 euro neg. Apartamente 3 camere apartament în Orăștie, S=85mp - 15500 euro neg. apartament în Orăștie, S=48mp - 110000 lei neg. apartament în Orăștie, S=64mp - 78000 lei neg. apartament în Orăștie, S=85mp - 28000 euro neg. Apartament 4 camere-40000 euro neg.

Case-Vile în Orăștie, S=100mp - 45000 euro neg. Casă în Simeria, S=80mp - 38000 euro neg. Casă în Renghet, S=70mp - 110000 lei neg. Casă în Geoagiu Băi - 30000 euro neg. Casă în Orăștie - 85000 lei neg. Casă în Vaidei - 20000 euro neg. Spații comerciale În Orăștie, de la 100 euro/lună Terenuri ter en intr avilan în Or ăștie - 17 euro/mp teren extravilan (fânaț) în Bozeș-2800lei teren intravilan în Orăștie - 3 euro/mp teren intravilan în Orăștie - 7eur/mp teren intravilan la Costești - cabane - 7 euro/mp Imobile și la schimb cu diferență

Magazinul de ASIGURĂRI MELODY:

- cel mai ieftin RCA, cu o SUPER OFERTĂ Din respect pentru toți clienții noștri, toți asigurații care au încheiat RCA prin BIROUL MELODY, beneficiază de: ASISTENȚĂ RUTIERĂ GRATUITĂ! - cea mai ieftina asigurare de locuință; - TOATE TIPURILE DE ASIGURĂRI; - TRADUCERI DIN TOATE LIMBILE, la prețuri fără concurență: - BILETE DE TRANSPORT, - BILETE DE AVION, - BILETE DE AUTOCAR la prețuri fără concurență

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC IND SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE, str. N. Titulescu, nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email: tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

BIROUL MELODY = profesionalism ! Tel 0727.079.575; 0766.313751 SC TERPENASRL

1 tehnician echipamente de calcul şi rețele (studii medii) 1 inginer chimist (studii superioare) 1 inginer mecanic (studii superioare) SC FARES SA 1 operator chimist Adresa: Orăştie, str. Plantelor, nr. 1 electrician 50, Adresa: Orăştie, str. Nicolae TiTelefon: 0254241940 tulescu, nr. 61 1 medic Telefon: 0754089149 1sudor 1 controlor calitate SC TIMCO SA (Arsenal 1 ștanțator Park) 1 paznic 2 ospătari 1 fiziokinetoterapeut BCR ASIGURARI DE 1 cameristă VIAȚĂ 1 bucătar 5 consilieri asigurări Adresa: Orăştie, str. Codrului, nr. Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, 25 nr. 3 Telefon: 0354501001 / Telefon: 0766244012 0732671069 SC TC IND SRL 1 muncitori necalificați SC. LABORATOARE1 ospătar LE FARES BIO VITAL 1 lucrător în bucătărie 1 zidar SRL Adresa: Orăştie, str. Nicolae 10 LOCURI OPERATOR Titulescu , nr. 60 1 șef de secție (studii superioare) Telefon: 0727225307 – perioada determinată (3 luni) Adresa: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50 SC SERVPRODCOM Telefon: 0254241940 / ARON SRL 0254241942 1 ŞOFER CAMION 7,5 TONE (se cere vechime minim 2 ani) SC ECOWOOD ENAdresa: Orăştie, str. Unirii, nr. TREPRISES SRL 7/16 2 sortatori cherestea Telefon: 0744561472 1 secretară

Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături! Telefon: 0740.020.305

Adresa: Orăştie, str. Luncii, nr. 3 Telefon: 0726143782

SC VIDRA COMPANY -1 maistru în industria textilă - 3 muncitori necalificați în confecții - ABSOLVENŢI Adresa: Turdaş, nr. 17 Telefon: 0733404099

SC BRICK HUMAN RESOURCE CONSULTING SRL

10 agenți de vânzări Adresa: București, având sucursale în toată ţara. CV-urile se depun la: hr@brickhrc.ro. Trebuie specificat la subiect: agent de vânzări.

LOCURI DE MUNCĂ Locurile de muncă au fost căutate pe internet pentru dumneavoastră de: Adriana Chira Inginer agronom Cer ințe: Persoană serioasă, dornică de muncă, disponibilă la program prelungit şi/sau relocare. Trebuie să aibă experienţă în culturi mari. SC MAIULACT SRL Hărău Telefon: 0720660897

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor, bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii, bl. 9 (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal. Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.

Vând casă în Orăștie, str. Libertății, nr. 14. Informații la tel.: 0754.490.036 ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând apartament 2 camere, str. Mureşului, bl. 9, vis-a-vis de centrala termică. Informaţii la tel. 0769.248.674. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753.

Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND apartament 2 camere Str. Pricazului, bl. 28, ap.76 Info: tel. 0765889595

Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND VINARS DE LA MADA Info: Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND: cazan de cupru pentru țuică; complet Info: 0744291268 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND: Casă str. Crișan nr. 49, Orăștie Info: 0744291268

Ardelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietenie. Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.


Citatul de aur ————————————————————————————————————— ”Toţi cercetătorii sunt de acord că primitivii se bucură de facultăţi intelectuale surprinzătoare; memoria lor este extraordinară, uneori puterea de a distinge mergând cu mult mai departe decât a civilizatului. Mentalitatea primitivă nu e antilogică, ea funcţionând în general ca şi aceea a omului civilizat, dar mecanismul gândirii lor funcţionează uneori pe baza unor elemente cu totul străine de mentalitatea noastră.” ______________________________________

Enkomion din areal Radu IGNA

Observator atent, Radu Igna este câteodată poematic, alteori grav, alternând registrul comic cu tonul ironic. Fie că povesteşte despre „aventurile” unor doamne într-o staţiune (v. Confesiunea doamnei Măriuca Pistol), fie că e vorba despre o experienţă americană - Nory îşi descoperă marea iubire în tomnaticul John (v. Cum să spun), prozatorul dezvoltă regimul confesiv, mimând oralitatea. El cercetează fauna tranziţiei, escrocii (v. Maşină de ocazie) sau visătorii ei, precum cetăţeanul Nevoitu’ (v. Grevă individuală), sperând la „casa virtuală”. Nu lipsesc infiltraţiile lirice (v. Simbioză), unde bătrânul „fără minte” (după spusa soţiei), se luptă cu fierăstrăul şi nucul. Adrian Dinu Rachieru, „Lazăr nu mai vine”, 2005 ————————————————— Înzestruit cu o minunată forţă perceptivă şi transfigurativă, pe registrele unui clavecin când înveselit - zglobiu, când ascuţit - ironic, Radu Igna, prin opera sa, recuperează şi comunică admirabil memoria cvasi-afectivă a trăirilor sale re-creative. Arta prozei scurte, dar şi a romanului evocator, tind a atinge desăvârșirea prin patosul elevat comunicant, prin simţul existenţial, cel ce arde şi reînnoiește, din preaplinul empatiei, energetismul ardelenesc. Eugen Evu, Motoare de căutare, vol. II

Moto: „Ni se topesc părinţii, în amintiri, ca nişte candele de zăpadă” Corneliu Vadim Tudor „AFORISME” O minimă documentare prin colecţia revistei "Amurg sentimental" şi nu numai, despre scriitorul Miron Ţic scoate la iveală o perpetuă prospeţime cultivată şi păstrată" în roua cuvintelor, în secundele în ale căror rămăşiţe ard cercurile anilor". Cum menţionam în cronica la volumul „Când ne ucide floarea de crin”, poezii, Ed. Amurg sentimental 2012, autorul, prin creaţia sa, înscrie pagini luminoase în Letopiseţul familiei Ţic, adunând în lada de zestre o bogată recoltă de specii literare, o operă prodigioasă în ansamblul ei, fiind, în acelaşi timp o figură reprezentativă în vâltoarea diverselor cenacluri, cercuri, periodice literare ş.a. La cei 74 ani, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Alba IuliaHunedoara, Miron Ţic este prezent în 3 dicţionare ale scriitorilor români, având în patrimoniul personal 28 volume de poezie, proză, publicistică, critică literară în domeniu şi peste l7 antologii, dintre care l0 la editura „Amurg sentimental”. Nelinişti târzii, Antologie de versuri Colecţia Opera Omnia, Poezie contemporană, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013 se prezintă ca o înnobilare a spiritului său cu o tuşă academică şi, totuşi, atât de pământeană, într-un loc „unde toate se nasc din toate către o altă lumină”. Structurată pe florilegiul născut din cele nouă volume de autor, cartea cuprinde o mirifică selecţie de pulsiuni şi trăiri, de „amintiri de neuitat, amintiri vii în sufletul său deschis către ziua de mâine, către tot ce este frumos şi adevărat”. Ce înseamnă oare Miracolul zăpezilor, Invitaţie la dragoste, Regina nopţii, Planeta iubirii, Funigei luaţi de vânt, Poeme de şapte zile, Neliniştea înfloririi, Când ne ucide floarea de crin, dacă nu, în esenţă, nelinişti ? Nelinişti

sinonime cu obsesii, căutări, trăiri, pulsiuni, vibraţii. Aşadar, nelinişti pe tot parcursul vieţii, nelinişti creatoare, nelinişti în căutarea adevărului, a frumosului şi, în final, a… liniştii. O muză a neliniştii s-a cuibărit în omătul, în învierea înfloririi, în fânul proaspăt cosit, în covorul de frunze sângerânde al unui superanotimp superb şi numit Ilia. Nelinişti… Nelinişti... Nelinişti... Nu ştiu cât de târzii sunt, dar ele, cu certitudine au fost în permanenţă scânteia, izvorul, lutul, credinţa, ancestralul din care Miron Ţic şi-a zidit opera. Ce s-ar mai putea spune ? Ce s-ar mai putea adăuga despre un scriitor împlinit devenit „ucigaş de superlative” ? Poate doar un îndemn: „Cititorule, ia aminte, să nu închizi cartea odată ajuns la... referinţe critice, ci dimpotrivă. Până atunci să-i dăm cuvântul autorului „încă tânăr şi neliniştit” care la împlinirea celor 73 de ani se destăinuia, făcând risipă de sinceritate, în paginile revistei „Amurg sentimental”, într-un registru asemănător cu a lui Nichita Stănescu:

„Gândul meu e limba română !

Crezul meu e limba română ! Scrisul meu e limba română ! Mă simt fericit că încă pot să scriu, că îmi pot folosi cuvintele, sentimentele şi gândurile în folosul limbii române. Scrisul pentru mine înseamnă atât bucurie cât şi suferinţă. O aleasă dragoste (...) Scrisul meu este cuvântul ce-mi hrăneşte timpul neodihnit de peste o întindere de ani, de mai bine de o jumătate de veac. Mai mulţi cititori. Scrisul meu este ţinutul prin care călătoresc sau adevărata casă din care plec şi-n care mă întorc, pe sub bolţile astrale, la ora când torentul de stele dă semnalul de trecere spre sărbătoarea naşterii mele. Mi-a plăcut să trăiesc între clipe de cântec şi de rugăciune. Voi mai scrie şi de aici înainte fiind convins că scrisul meu o să fie iubit. Crezul meu este la Bunul Dumnezeu, cât timp îmi lasă deschisă Cartea Limbii Române…” ... Şi sincer, recunoaşte cititorule, nu-i aşa că te liniştesc aceste nelinişti ? LIVIU ZAMFIRESCU


În speranța de a îmblânzi avalanşa de informații care a descurajat mulţi utilizatori şi a alungat advertiseri, Facebook a prezentat joi schimbări majore la home page-ului rețelei precum şi noul feed de știri ce implică fotografii mărite, scrie presa internațională. Noul design al feed-ului de știri are incluse fotografii mai mari şi link-uri mai vizibile, inclusiv pentru advertiseri, permițând utilizatorilor să vadă stream-uri specializate axate pe muzică, clipuri sau posturi ale prietenilor apropiaţi. Schimbările încearcă să repare două dintre provocările cu care s-a confruntat compania în ultimul timp – reținerea utilizatorilor într-o perioadă în care competiţia creşte şi încercarea reţelei sociale de a atrage mai multe investiţii din partea companiilor. Mark Zuckerberg, CEO Facebook, a subliniat că vrea ca Facebook sa devi-

sau site-uri de ştiri, scrie Mashable.com. Postările vor funcţiona similar cu embed-urile din YouTube si Twitter. Odată ce contul este activat vei avea opţiunea de a „embed-ui” postările. Acest lucru va genera un cod HTML ce poate fi ataşat blogului sau ziarului. Pentru ca un post să poată fi împărtăşit astfel, trebuie să fie public. În spatele deciziei se află eforturile companiei de a nă „cel mai bine personalizat ziar din lume”. Şi, oferi advertiserilor mai multe medii în care să plasela fel ca un ziar, utilizatorii vor putea să găsească ze publicitate. http://www.wall-street.ro/ informaţiile pe categorii. De exemplu, vor putea filtra doar informaţiile ce includ clipuri sau fişiere audio. Încă nu se ştie cum vor reacţiona utilizatorii atunci când vor vedea noile schimbări. În trecut, astfel de modificări au fost întâmpinate cu reticente, cel puţin iniţial. Investitorii par să agreeze noul look al siteului. Valoarea acţiunilor Facebook a crescut cu 4,1%, până la 28,58$. Facebook introduce posibilitatea de inserare a posturilor în blog-uri şi ziare online. Într-un efort de a aduce Facebook în conversaţii mai publice, compania a anunţat joi că va introduce posibilitatea de a insera (embed – n.r.) postări, clipuri şi fotografii pe blog-uri

Diorama -

… reprezentare spațiala a unei porțiuni de peisaj. Primul care s-a gândit la această formă de încadrare a naturii în peisajul citadin a fost naturalistul Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog şi profesor universitar român. Diorama este o reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine şi diverse alte obiecte asemănătoare, în scopul înfățișării unui ecosistem şi creării impresiei unui peisaj real.

Cibernetica

Cibernetica este teoria controlului prin retroacțiune. Termenul a fost folosit în legătură cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucrează informațiile și reacționează la acestea; tot cibernetica se interesează de modul in care sistemele se modifica sau permit modificări pentru a-si optimiza acțiunile. Medicul Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate, publică în 1929 studiul „Metoda de transonanţă toracică” în care enunța, pentru prima oară, legea reversibilității. Modelul cibernetic, pornind de la observații, intuiție și rațiune, creat de Odobleja în 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai târziu în literatura americană și apoi în cea europeană, a fost utilizat și aplicat întro varietate de domenii. Începând din anul 1972, Ştefan Odobleja și-a continuat studiile teoriei conform căreia originea ciberneticii se afla în psihologie.

Scaunul ejectabil

Un tânăr pe nume Anastase Dragomir șia concentrat atenția pe siguranța aparatelor de zbor și mai ales a pasagerilor de la bordul lor. A plecat în Franța, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici şi-a perfecționat propriul său sistem pentru salvarea piloților și a pasagerilor în caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a înregistrat, în Franța, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne”. În 1950,

Anastase Dragomir a obținut un nou brevet, românesc, pentru „celula parașutată”, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. Ideea roamânului se va concretiza prin apariția, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunului ejectabil. Studiile la Ecole Polytechnique din Paris. În 1827 obține Brevetul francez pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle -même avec de l'encre" (condei purtăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală).

Avionul cu reacție

În octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a găzduit cea de-a doua ediție a Expoziției Internaționale de Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviație. Cea mai interesantă mașinărie, care a atras atenția multora, a fost un avion roșu, fără elice, pe a cărui plăcuță metalică scria: COANDA-1910. Motorul cu reacție, inventat și construit pentru prima oară de către Henri Coandă, era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, răcit cu apă și dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotații pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tijă care rotea multiplicatorul de rotații; mișcarea era transmisa compresorului care câștiga o rotație de 4000 de rotații pe minut. Mulți vizitatori ai expoziției au fost suspicioși privind decolarea avionului, până la o demonstrație accidentală a lui Coandă, când, dorind doar să verifice motorul, avionul a început să meargă din ce în ce mai repede, până și-a luat zborul. Impresionat de flăcările produse de motor și îngrijorat de faptul că nu mai pilotase un avion până atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul mașinăriei, care a pierdut din înălțime și viteză până când a aterizat forțat.

Segway este n u m e l e unei biciclete speciale electrice cu autoechilibru, inventată de inginerul american Dean K a m e n . Segue înseamnă în italiană urmează. Descoperirea a atras atenția de la debut a unor vizionari în tehnologie Jeff B e z o s (Amazon) și Steve Jobs (Apple) care au lăudat invenția și inventatorul. Kamen a fost distins cu Medalia Națională pentru Tehnologie (cea mai importantă în domeniu în SUA) și a fost numit „o combinație de Henry Ford și Thomas Edison”. Segway inventat de Dean Kamen e constituit dintr-o mică platformă joasă pe care te urci, având în dreapta și în stânga câte o roată de mărime mijlocie, și în mijloc un ghidon (tijă) subțire și înalt ca la trotinetă, cu mânere. Segway este ținut în picioare în echilibru static sau dinamic de către un computer și motoare electrice plasate discret sub platformă. Segway ocupă loc puțin, este ușor de condus, nedepunându-se nici un efort, nu poluează și oferă manevrabilitate mare atât în oraș, chiar în

zone pietonale înguste. Viteza este relativ mare în comparație cu mersul pe jos. Se încarcă printr-o priză standard și parcurge

Segway

aproape 50 km până la o nouă încărcare iar viteza este de 20 km/h. Are o greutate în jur la 50 kg și un preț în jur de 6000 USD. Folosit pentru livrări , cum ar fi de pizza, a adus economii importante utilizatorilor. Avantajele multiple ale vehiculului sunt umbrite de accidentul proprietarului companiei care produce Segway. Proprietarul Segway, Jimi Heselden, a murit într-un accident ciudat, în timp ce conducea un model Segway. Heselden conducea într-o zonă stâncoasă o versiune off-road a unui model produs de compania pe care o deținea. Boss-ul Segway, aflat pe vehiculul său, a căzut de pe o stâncă în râul Wharfe, din regiunea West Yorkshire și a fost găsit decedat.


VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL Sportivii prezentați în numerele precedente: TRIF LILIANA – HANDBAL 5 p. PIPER ADRIAN OVIDIU - CULTURISM 4 p. NOJA RAUL ALEXANDRU - FOTBAL 3 p. CĂTANĂ PAVEL – FOTBAL 0 p. NEAGOI IURECA NASTICA - CANOTAJ 0 p. CLONŢA SORIN – BOX 0 p. Singurii cu drept de vot sunteți dumneavoastră, cititorii VORBEI !. Succes tuturor !

Talon de participare: „VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL” Sportivul orăștian preferat ……………………………………………………………………………… Sportul practicat …………………………………………………………...

VASILE ȚÎRVULOIU ATLETISM

Născut: 26.07.1971, studii: Școala de Subofițeri Jandarmi, domiciliul în Orăștie. Subofițer activ în cadrul Inspectoratului de Jandarmi ”DECEBAL” Hunedoara. Își începe activitatea sportivă în cadrul școlii generale ”Dominic Stanca” din Orăștie, sub îndrumarea profesorului de educație fizică Nicolae Căstăian, în cadrul competițiilor sportive școlare ”DACIADA”. Prima diplomă o obține la nivel județean, Crosul Tineretului la Deva, într-o probă crosștafetă. Participă an de an la toate competițiile școlare organizate sub egida ”DACIADA”, unde domină competițiile în proba de cros. Un moment important din viața sportivului se derulează încă de pe băncile liceului unde, sub îndrumarea profesoarei de sport Dora Ciama, face pasul spre profesionism, participând, de asemenea, în diferite activități sportive de echipă: handbal, baschet, în timpul orelor de sport cât și în afara lor. Câștigă locul I la Crosul Tineretului la Deva, pe distanța de 10 km. În 1987, licean fiind, în timpul liber joacă fotbal și se înscrie la FC Dacia Orăștie, la juniori, pe postul de fundaş dreapta (antrenor Dumitru Matache), unde activează aproape 4 ani, continuând, în același timp, și cu atletismul. Mai în glumă, mai în serios, Matache îi spunea: „Măi, tu nu ești bun de fotbalist, tu ai înclinația spre atletism”. Prof. Dora Ciama este cea care îi îndrumă pașii spre Clubul Sportiv Metalul Hunedoara unde, pe stadionul ”Mișa Klein”, dă o probă de 1000 m, obținând timpul de 2‘ 49”. Pe fir intră și oficialii de la CS Steaua București, în vederea convocării la o selecție a sportivului, dar convocarea i-a fost amânată. Ulterior, sportivii celor două cluburi s-au întâlnit în competiții interne, cei de la Steaua regretând neselecționarea lui. În 1989 este legitimat la Clubul Sportiv Metalul Hunedoara, (coleg cu campioana Marieta Ilcu), unde își începe antrenamentele sub bagheta maestrului profesor Ştefan Beregszazsi. În februarie 1990 participă la Campionatele naționale de sală de la Bacău, în proba de semifond 800 m plat și obține locul III. În același an, la Cupa României, se clasează pe poziția a IV-a la 800 m plat. În 1992 este încorporat în armată pentru stagiul militar la Orăștie, unde continuă să se antreneze pe cont propriu în cadrul UM 0451 Deva, fiind sprijinit de 0512 Brigada Timișoara, AS Streiul Deva și AS Bega Timișoara. Ofițerii jandarmi col. Nicolae Cizmaș și Valer Oltean din cadrul Asociației Sportive Streiul Deva, precum și col. rez. Mihai Rusu (director sportiv la echipa de handbal CSU Politehnica Timișoa-

ra), Victor Lupu de la AS Bega Timișoara, i-au dat încrederea și puterea de a continua atunci când dorea să renunțe, gândindu-se că militar fiind, este terminat pentru atletismul de performanță. După terminarea stagiului militar, în 1994, este îndrumat să rămână în sistemul militar și desemnat să conducă și să coordoneze activitatea sportivă la AS Bega Timișoara, lucru pe care îl face cu deosebită plăcere. Obține atestatul de instructor sportiv, specializarea Atletism și, în cadrul Brigăzii Timișoara, pregătește elevii și militarii în termen, precum și corpul cadrelor militare, care erau selecționați pentru probele de 100 m, 1500 m și aruncarea grenadei. Ca jandarm sportiv, la acea dată, se regăsește în clasamentul ministerului de interne printre cei mai buni sportivi. Trece cu antrenamentele de la proba de semifond 800 m, la proba de 100 m plat unde descoperă o atracție mai mare și rezultate mai bune. Participă la Băile Felix - Oradea, în 1994, la faza finală a Jandarmeriei Române la atletism, unde ocupă locul I la 100 m plat, iar la faza pe Ministerul de Interne de asemenea, locul I la 100 m plat, cu timpul de 10” 04 sutimi, performanță cu care devine campion pe Ministerul de Interne. La „Cupa ROMÂNIEI”-1994, Brașov, se clasează pe locul I la 100 m plat. Cu prilejul Zilei Jandarmeriei Române ocupă locul I la 100 m plat și echipă (elevi, studenți) sub emblema Clubului AS Bega Timișoara. Competițiile se repetă anual, iar în 1995, la Târgu Mureş, obține din nou locul I la 100 m, campion jandarmi și locul II vicecampion pe Ministerul de Interne. (Echipa sa, formată din elevii studenți și militarii în termen, obține, și ea, locul II). În următorii ani 1996 - Timișoara, 1997-1998 - Brașov, 1999 - Alba Iulia, 2000 - Cluj Napoca, 2001 - Bacău (ultima competiție), domină cu autoritate proba de 100 m plat, devenind campion național al Jandarmeriei Române și ocupă permanent locul II de vicecampion la aceeași probă în cadrul fazelor pe Ministerului de Interne. „Erau foști sportivi de performanță ai cluburilor Dinamo și Steaua, cu care eram rivali la 100 m plat, Plt. Ionel Popescu, Lt. col. Leontin Popescu (adj. cdt. Centrului de Jandarmi de la Gheorghieni) etc.”. În încheierea discuției purtate cu sportivul jandarm Vasile Țîrvuloiu, acesta mulțumește prin intermediul nostru d-lor General de Brigadă VIOREL SĂLAN, col. dr. ROBERT VÂȚĂ și comisar șef IOAN BOGDAN, care lau ajutat spiritual, moral și material în obținerea performanțelor sale și îl sprijină în continuare, permanent în promovarea și desfășurarea activității sportive militare. Din partea redacției VORBA DE SPORT, FELICITĂRI, domnilor !!!

RAUL GIURGIU DIN ORĂȘTIE LOCUL III - ”MARATON RETEZAT”

Competiția sportivă s-a aflat la ediția a II-a în acest an și s-a desfășurat sâmbătă, 03 august, pe potecile turistice ale Parcului Național Retezat, cu startul și sosirea în stațiunea Râuşor, comuna Râu de Mori, jud. Hunedoara. Traseul cursei montane (circuit), a fost unul foarte dificil și tehnic, cu zone împădurite, gol alpin (creste, culoare, abrupturi, văi, bolovani, grohotişuri, păşuni alpine, jnepenişuri), pe o regiune alpină înaltă, ce a cuprins vârfurile Retezat, 2485 m și Peleaga, 2509 m. Taxa de participare a fost de 100 RON/persoană, cu obligativitatea purtării unui echipament individual (ruscac) asupra sportivului. Competiția organizată de L.I.B.R.A. Timișoara a cuprins 3 probe OPEN masculin și feminin, astfel: traseu maraton „DINOZAURI” - 37 km, 75 participanți , Semimaraton „ZIMBRI” - 24 km, 100 participanţi și cros „ZMEI” - 14 km, 60 participanţi. Performanța sportivilor din Orăștie la proba ZMEI - 14 km este elocventă și de apreciat, cu toții la prima participare de acest gen; Raul Giurgiu locul 3, cu timpul de 2 ore 45 min. 20 sec. Marius Dara locul 5, cu timpul de 2 ore 50 min. 58 sec. – Ovidiu Ferdeş locul 14, cu timpul de 3 ore 36 min. 48 sec. Pe traseul ZIMBRII, Adrian Bianu din Orăștie s-a clasat pe locul 24 cu timpul înregistrat 5 ore 33 min. 14 sec., locul 1 fiind ocupat de Andrei Preda, Azuga/Prahova, 3 ore 26 min. 30 sec. În celelalte probe câștigători au fost : Dinozauri - Alin Tănase, CS Alternative Timișoara - 5 ore 33 min. 25 sec. și Zmei Andrei Ştirb București - 2 ore 22 min. 01 sec.

ÎNCEPE CAMPINATUL DE FOTBAL PROGRAMUL TURULUI LIGA A IV A (Programul complet în viitorul număr)


BERBEC: În prima jumătate a săptămânii aveţi multe de corectat pentru că trebuie să luaţi act de greşelile comise. Păstraţi-vă o evidentă scrisă la toate cheltuielile consistente. Doar aşa veţi evita discuţiile în contradictoriu cu familia în ceea ce priveşte sumele mari pe care le cam împrăştiaţi. TAUR: Evitaţi afacerile cu prietenii. Aţi putea să vă confruntaţi cu o decizie foarte drastică a unui amic. Nu vă panicaţi dacă simţiţi că nu vă ajunge timpul. Aveţi destulă hotărâre să vă decideţi la ce evenimente veţi lua parte. Dacă nu vă place compania cuiva, pur şi simplu trebuie să o refuzaţi ! GEMENI: Încercaţi să fiţi deschişi faţă de persoanele care vă sunt aproape. Sinceritatea cântăreşte mai mult decât toate averile din lume. Nu îi mai respingeţi cu vorbe tăioase pe cei care vă vor binele. Nu uitaţi că tot de ei aveţi nevoie să răzbiţi atunci când vă este greu. RAC: La începutul acestei săptămâni sunteţi în stare să finalizaţi câteva lucrări ce le-aţi amânat de ceva vreme. Veţi fi recompensat pentru originalitatea de care daţi dovadă şi acest lucru vă dă un impuls ce vă duce spre o promovare. O aşteptaţi de mult timp, aşa că bucuraţi-vă din plin de recompensă. LEU: : Chiar dacă treburile de acasă vi se par

HOROSCOP plictisitoare nu le luaţi ca pe o împovărare. Este posibil ca plusul de energie de care daţi dovadă să vă facă nerăbdători şi irascibili. Nimeni parcă nu vă intră în voie. Căutaţi să vă înţelegeţi cu cei din jur şi aşa veţi trece peste clipele de încordare şi disensiuni. FECIOARA: .Primele zile pot fi lipsite de griji, asta doar dacă evitaţi discuţiile cu rudele apropiate. La locul de muncă veţi conduce lucrările cu multă râvnă şi aveţi câteva idei originale care vă vor ajuta să depăşiţi câteva dificultăţi. În weekend vă faceţi planuri de viitor privitor la vacanţă şi la mici afaceri. BALANŢA: Planul unor excursii care nu necesită mari cheltuieli vă va surâde iar vacanţa începe să se contureze. Pentru unii poate că s-a sfârşit. Nu-i nimic. Aceştia au de înfruntat o situaţie dificilă acasă. Aşteptaţi până se mai liniştesc apele şi apoi puteţi să continuaţi discuţiile. SCORPION: Câteva plimbări alături de romanticul dumneavoastră partener şi, gata, o nouă relaţie prinde contur. Exploataţi mai mult imaginaţia bogată cu care sunteţi nativ înzestraţi şi partenerul o să se declare mai mult decât mulţumit de rezultate.

SAGETATOR: Cei care îşi câştigă existenţa din domeniul artei pot avea satisfacţii deoarece vor primi noi proiecte. Nu le rămâne decât să-şi dovedească originalitatea şi bogată imaginaţie pentru a reuşi. Problemele se pot rezolva doar dacă veţi chibzui mai mult înaintea deciziilor. CAPRICORN: În primele zile ale săptămânii trebuie să vă concentraţi mai mult asupra lucrului pentru că în a doua decadă va fi din ce în ce mai greu. Reprogramaţi-vă responsabilităţile pentru a vă face viaţa mai uşoară. Şi cei de acasă vă solicită mai multă atenţie ca de obicei. VĂRSĂTOR: .Vă schimbaţi rutină socială începând de la o simplă conversaţie cu un prieten. Acesta vă invită la un eveniment care va deschide noi orizonturi neexplorate până acum. Fiţi prudenţi însă cu sănătatea care dă semne de oboseală. Relaxarea din weekend vă va aduce energia de care aveţi atâta nevoie. PEŞTI: Cineva cu care v-aţi întâlnit recent vă face o invitaţie care vă surprinde. Deşi consideraţi că această persoană împinge relaţia mult prea repede, veţi constata că intuiţia vă spune să lăsaţi lucrurile să curgă mai departe. .

Locul Anti Alzheimer

CASANDRA CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef: Dan Orghici

Redactori: Adriana Chira Eugen Evu Vic Virgil Bălan Silvia Beldiman

Colaboratori permanenți: Maria Diana Popescu Muguraș Maria Petrescu Daniel Marian Virgil-Liviu Sabău Ionuț Copil Redactor sport: Dorin Stroia

Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău

ORIZONTAL VERTICAL 1) Stâlp de rezistență - Dorințe 1 ) Migăloși Mirean 2) Amestec de Cutie! 2) Apărată de două lichide insolubile - Adus b o l i Legat de la mijloc! 3)Titlu superior o i 3) Conștiente marchizului - Holbat 4) Au 12 Capabil 4) Încurajate la coriluni - Loc unde se sacrifica da - Gramatic 5) Nes! - Luarea animalele 5) A transpira - Fire unui loc 6) Frapant 7) A prinde cusut 6) Condamnat de In- de cu ață - Pieptar 8) A da chiziție 7) Prinse in cioc! - asaltul - Simbolul argintuPunere in mod sepa- lui 9) Lipsit de minte - A merrat 8) Cow-boy de la noi - In ge cu mașina 10) Străbătut sura! 9)Model la croitorie Magazia navelor 10) TotCotidianul COMPACT, Susține capul oamenilor Anul II - Numărul 365

Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Vic Virgil Bălan Foto-reporter: Călin Jorza ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339 APARE SUB EGIDA ASOCIAȚIEI de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL”


BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

cuprinde: 3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adultii și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri. Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309 Întrebare către Guvernul României: - Cum se pune corect accentul, profesoooor sau profeeeesor? Răspuns din partea Guvernului: - Pe profesor nu se pune accentul deloc. *** Un fizician îi spune soţiei sale: - Draga mea, eşti din ce în ce mai atrăgătoare! - Aiurezi! Tu nu vezi cât m-am îngrăşat?! - Păi, tocmai! Cu cât creşte masa, creşte şi forţa de atracţie... *** Anul 2013, profesoara dictează la ora de română: - Şi, copii, amintiţi-vă legea de bază a punctuaţiei: după semnul smile, nu se pune virgulă! *** Albert Einstein avea un şofer pe care îl lua la toate conferinţele şi discursurile lui, ca să nu îl lase să aştepte în maşină. După ani buni de participare la discursurile geniului, şoferul a învăţat pe dinafară tot ce spunea Einstein, aşa că i-a cerut să îl lase şi pe el să ţină un discurs în locul lui. Acesta a fost de acord. La discurs, după ce termină tot de spus şi este aplaudat, un domn îi pune o întrebare foarte încâlcită şi complicată. Șoferul, nepierzându-se cu firea, a răspuns fără să ezite: - Să ştiţi că această întrebare este atât de uşoară încât îl las pe şoferul meu, care se află acolo (arătând spre Einstein), să vă răspundă. Urşii de apă sunt cele mai rezistente animale de pe planetă, iar acum oamenii de ştiinţă au descoperit că pot supravieţui şi în spaţiu. Micile animale sunt practic indestructibile, având capacitatea de a supravieţui chiar şi în condiţiile în care sunt fierţi, îngheţaţi sau deshidrataţi. După cum au descoperit oamenii de ştiinţă de-a lungul timpului, tardigradele (numite și urși de apă) pot fi deshidratate complet timp de câţiva ani, iar după toate acestea au capacitatea de a reveni la viaţă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, scrie Daily Mail.

Doamne, nu ştiu cum să-Ţi spun, Fiindcă Tu le ştii pe toate, Fă ceva, ştiu că eşti bun Şi… mă scapă de păcate

Şi-mi apasă acum cârca, Iar durerea nu mă lasă, Teamă mi-i că vindecarea – Doamna-n negru şi cu coasă…

C-am păcătuit cu gândul Şi cu fapta, da’ nu rău, Am încălcat jurământul; Sunt, şi eu, copil de-al Tău !

Vezi puţin de corason, Umblă pe la pancreas, Care-i treaba la colon, Sănătos ce-a mai rămas.

Am mai tras câte-o pileală, Garduri, noaptea, am sărit, Mai aşa, mai cu fereală, Doamne, am păcătuit,

Nu-mi doresc cealaltă lume, Nu-mi doresc eternitate, Vreau aici poante şi glume Şi plăceri nevinovate.

Dar, avere n-am făcut, n-am ucis şi n-am furat, însă, tare mi-a plăcut să gust marele păcat…

De m-auzi, al nostru Tată, Fii, te rog, mai cu răbdare, Cererea de nu-i semnată Pune-o doar cu „amânare”.

Ce-i mai grav, n-am provocat Incidente, accidente, Însă, ceva am furat, Am fost hoţ de… sentimente…

Doamne, mult te mai iubesc, Că eşti bun, şi cu dreptate; Lasă-mă să mai trăiesc… Mulţumiri anticipate !

De asemenea, urșii de apă pot rezista şi în aerul lipsit de oxigen din spaţiu. Având o lungime de aproximativ un milimetru, tardigradele sunt considerate a fi cele mai rezistente creaturi de pe Terra.

Urșii de apă, FOTO: Daily Mail

Talon de publicitate gratuită NUMELE………………………………………………………... ADRESA……………………………………………………….. Text………………………………………………………… ………………………………………………………………… ………………………………………………………………… ………………………………………………………………… Taloanele pot fi trimise la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. |La distribuitorii „Vorba” sau se depun la adresa: str. A. Vlaicu nr.1

Săptămânal vorba orăştie (pdf) nr 034 035  

Vorba

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you