Issuu on Google+

ANUL 1 ; NR. 31 24— 30 IULIE 2013 16 PAGINI = 1 LEU

Întrebări ce vin pentru cei ce cred că a fi bun înseamnă să fii obedient, în rând cu lumea, mereu făcând ceea ce trebuie și răspunsuri celor ce ale căror vise mor, uneori deodată cu diminețile, alteori deodată cu trezirea la realul nostru cotidian în care trăiesc intens tot ceea ce se întâmplă în viața lor. În plus, au o stare de permanentă (și justificată) revoltă față de ceea ce se petrece în jurul lor, față de tendința oamenilor de-a se depersonaliza și de-a se imbeciliza, uneori cu bună știință, pentru că este mai comod să fii un membru al turmei, decât responsabil pentru propriile alegeri. Toată această furie interioară, tot conflictul, se exteriorizează prin trăitul la limită. E starea aia în care intri atunci când te gândești că viitorul nu arată deloc cum ți-ai dori, fiindcă alții au avut grijă să-l strice pentru tine, știi? Și atunci, îți arunci tot ce ai mai bun în trăitul prezentului, în viața dusă la limită azi, pentru că mâinele, fie că va exista, fie că nu, sună plictisitor și lipsit de provocări. Parfum tare de jaf și pulbere străbate alături de umbrele pustii pe străzi, într-un amalgamat amestec de mosc cu mici și bere. Întrebări, întrebări, întrebări… NU, nu vom încerca să dăm răspuns la aceste întrebări, nu dorim să dăm răspuns la ele, sunt altele și multe de dezbătut, realitatea de pildă. Cu tot respectul față de cititori, uneori vom fi obligați să scriem ceea ce nu le place. Știm că suntem înjurați, știm că asta poate să aducă prejudicii de moment publicației, dar ne asu-

APROZARUL DIN CENTRU VECHI VĂ OFERĂ MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI. VĂ AȘTEPTĂM!

De ce-urile VORBEI! DAN ORGHICI măm aceste riscuri. Majoritatea nu scriem de mulți ani (jurnalistic vorbind), dar suntem obișnuiți și cu huiduielile, și cu aplauzele, de aceea, când ieșim pe scena publicistică nu acestea ne interesează, ci mesajul pe care vrem să-l transmitem cititorului. Purtând micimea-și ca pe-o haină nouă, ca pe un portdrapel ce-l fâlfâie sub nasul tuturor, fiind de altfel doar o zdreanţă, o sperietoare de ciori, meschinăria a devenit stindard, cu ea vrem să ne luptăm. Vom demonstra acesta prin tot ce punem în foile acestui ziar, pentru noi toți sunt egali cu toți. Demnități, funcții, etnii sau culte dispar lăsând loc oamenilor așa cum sunt, așa cum îi vedem. Frumoși sau urâți, buni sau răi, drepți sau nedrepți. Da, din păcate, conștientizarea faptului că lumea e plină de proști, atrage după sine și înțelegerea evidenței că n-o vei putea schimba niciodată cu adevărat. Problema nătângilor zilelor noastre este că ei sunt foarte satisfăcuți așa, se mândresc cu prostia lor și încearcă prin toate mijloacele să îi dea în cap omului care gândește, pentru că se simt amenințați de el. Visul proștilor este să trăiască într-o lume populată exclusiv de proști. Prostul se simte complexat și înfricoșat

     

de omul care gândește, fiindcă i se pare că el nu poate fi controlat – trăiește după alte reguli, pe care prostul nu le înțelege. Înțelegând lucrurile astea, nu ne propunem să schimbăm lumea cu adevărat. E drept, ne dorim de multe ori, cu naivitate, ca lucrul ăsta să poată fi realizat, să fie posibil, dar în momentele de luciditate știm că este totuși imposibil. De aici și sarcasmul. Din fericire, asta nu ne-a fost încă interzis! Pe de altă parte, chiar dacă nu poți schimba lumea, n-o poți face să se lepede de prejudecăți, de clișee, de superficialitate și snobism, poți totuși să salvezi și să trezești câteva minți. Chiar am fost întrebat de curând dacă sunt de părere că am putea schimba lumea și, deși răspunsul a fost negativ, cred că pot fi atinse unele minți și convertite spre gândire, arătând că îți pasă. Îi poți influența pe cei care vor să gândească, vor să-și găsească propriul drum, diferit de cel al turmei, dar se tem de libertatea care vine la pachet cu acest fel de alegeri. Le poți da curaj, iar eu cred că asta e mare lucru. Nu publicăm articole care să placă sau să nu placă, ci doar adevărate, vom polemiza, vom satiriza, dar vom face și anchetă publicistică. Veți găsi aici oamenii orașului nostru și din împrejurimi așa cum sunt. Istorie așa cum a fost și multă, multă Orăștie! Primim cu drag sfaturi și articole, dar ne vom feri ca dracul de cruce de minciună și politică. Am început prin a deveni Agora, nu vrem să sfârșim fiind piață publică!

NOUL MAGAZIN LEGUME-FRUCTE DIN PIAȚA „LA STADION” ROȘII 1,95 lei \ kg. VINETE 3,95 lei \ kg. ARDEI GRAS 2.50 lei \ kg. CARTOFI NOI 1,95 lei \ kg. VARZĂ 1,50 lei \ kg, PEPENE VERDE 1,00 lei \ kg. CASTRAVEȚI 1,50 LEI\KG.


de Vic Virgil Bălan

Consiliului local al municipiului Orăştie dezbate în ședința ordinară data de joi, 25 iulie 2013, ora 14 în sala de ședințe a Consiliului local Orăştie, cu următoarea

ORDINE DE ZI : că creştinii îşi pun toată speranţa ☺☻Ce imprevizibilă este în Dumnezeu ? De frică avem des1.Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local al muviaţa! Un pompier, cu grad de su- tulă parte din cauza semenilor ca- nicipiului Orăştie pe anul 2013 - comisia economică. bofiţer, se sacrifică pentru semeni, re, o dată ajunşi ceva mai sus, în2.Proiect de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor pe iar un general de jandarmi şi-a dat cep să se creadă mici Dumnezei. trimestrul II al anului 2013 – comisia economică. onoarea pe şpagă şi abuz în servi3.Proiect de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetului îmciu. Oamenii simpli îşi dau bucata ☻☺Aceeaşi greşeală cântă- prumuturilor externe şi interne al municipiului Orăştie pe trimestrul II lor de pâine celor aflaţi la răscru- reşte altfel în fiecare barcă. Cei al anului 2013 – comisia economică. ce, iar Prinţul Paul dă statul român din barca puterii ne dau dovezi în 4.Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării unor tereîn judecată pentru o bucată de pă- fiecare zi. nuri situate în municipiul Orăştie, str.Plantelor, f.n – comisia economimânt, unii nu au ce pune pe masă ☺☻Atragerea în cursă ? Pe că. iar alţii fac băi în ciocolată topi- linie politică, dacă nu mai placi 5.Proiect de hotărâre privind înfiinţarea Serviciului de alimentată… cuiva, ţi se întinde o cursă. Când re cu apă şi de canalizare, aprobarea Regulamentului de funcţionare şi a realizezi ce ţi s-a întâmplat, e deja caietului de sarcini – comisia pentru servicii şi comerţ. ☻☺ Nu am fost niciodată prea târziu. Ultimul exemplu: tot 6.Proiect de hotărâre privind completarea HCL nr.49/2002 refefan Gigi Becali, dar ultimele eve- Gigi Becali este sfătuit să renunţe ritoare la stabilirea obligaţiilor, responsabilităţilor şi sancţiunilor pentru nimente mă fac să cred că în tot ce la Parlamentul European pentru a faptele săvârşite de instituţiile publice, agenţii economici cu sau fără se întâmplă este vorba despre ură, intra în Parlamentul României, ca personalitate juridică, precum şi de cetăţeni în domeniul bunei gosporăzbunare, cinism. Sunt cazuri în apoi să fie trecut pe tuşă şi, în fi- dăriri a municipiului Orăştie – comisia pentru administraţie publică locare trebuie să mai judecăm şi cu nal, condamnat. Totul a fost pre- cală. inima. meditat fiindcă, prin felul lui de a 7.Proiect de hotărâre privind atribuirea cu chirie a unui apartafi, devenise incomod. Se face vi- ment situat în Orăştie, str.Pricazului, bl.34 – comisia pentru adminis☺☻Nu pot să înţeleg expre- novat de multe, dar sunt mulţi mai traţie publică locală. sia: „Om cu frica lui Dumnezeu”. vinovaţi decât el, dar care ştiu să 8.Proiect de hotărâre privind aprobarea atribuirii cu chirie a Nu ar putea să se spună: „Om cu meargă în patru labe şi târâş. El a unei locuinţe construită prin fonduri ANL situată în blocul nr.81 din dragoste faţă de Dumnezeu” fiind- fost vânat. municipiul Orăştie, str.Pricazului - comisia pentru administraţie publică locală. 9.Proiect de hotărâre privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a unui spaţiu cu destinaţia salon pentru masaj situat în imobilul Vic Virgil Bălan din str.N.Bălcescu, nr.16 - comisia pentru administraţie publică locală. România – o ţară de puşcăriaşi şi puşcăriabili 10.Proiect de hotărâre privind aprobarea decontării navetei caÎn ultima sută de ani, România, cele mai înalte culmi. Şi, ca să nu drelor didactice din cadrul Colegiului Naţional „A.Vlaicu” Orăştie, Liindiferent de regim, a semănat mai strice tradiţia, cei de-acasă, adică ceului Tehnologic „N.Olahus” Orăştie, Şcolii Gimnaziale „D.Stanca” mult cu o puşcărie. Sunt responsa- din libertate, trăiau cu frica-n sân Orăştie şi Grădiniţei cu Program Normal nr.1 Orăştie – comisia econobil de tot ce voi scrie în rândurile o stare de puşcăriabil. mică, comisia pentru învăţământ, sănătate, sport, cultură şi culte. ce urmează, fiindcă sunt dovezi de A venit şi Decembrie ’89 şi, o dată 11.Proiect de hotărâre privind aprobarea deplasării unei delenezdruncinat. Nici în urmă cu 100 cu el… h a o s u l. Educaţia a in- gaţii a municipiului Orăştie la Fenouillet-Franţa în perioada 3 - 10 sep-200-300 de ani, ba chiar de la în- trat pe mâna „needucaţilor”, în- tembrie 2013 - comisia economică, comisia pentru învăţământ, sănătaceputuri, nu ne putem lăuda că ne- văţământul, de multe ori pe mâna te, sport, cultură şi culte. am scăldat şi ne-am lăfăit în liber- unor bâlbâiţi, sănătatea pe mâna 12.Proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr.65/2010 retate dar, aflându-ne mai mult sub contabililor de la defunctele feritoare la constituirea Unităţii Locale de Sprijin la nivelul municipiuo c u p a ţ i e C.A.P.-uri, a unor jurişti, agricul- lui Orăştie pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor şi a străină din tura pe mâna inginerilor elec- zoonozelor – comisia pentru administraţie publică locală. cel puţin tronişti şi aşa mai departe. Şi, cum 13.Informare privind gestionarea durabilă a activelor istorice şi trei puncte haosul favorizează debandada, a peisajelor din zona centrală a Municipiului Orăştie pentru reorganizac a r d i n a l e , delapidarea, furtul la nivel naţio- rea şi amenajarea unui spaţiu public central situat în sit istoric. nu puteai să nal, dispariţiile de bănci, de fonDate, în ziarul de săptămâna viitoare te bucuri de duri şi, nu în ultimul rând, disclemenţă de pariţiile de fiinţe umane. Pe aceasla ocupantul tă temă este mult de discutat… (ocupanţii) Dar, în multe cazuri se face gargastrăini. Pe timpul domniei lui Ca- ră pe lucruri mărunte. Cum în ţară rol al II-lea, scurtă dar draconică, nu se mişcă nimic fără ca serviciipuşcăriile erau pline. O întreagă le să ştie, totul se opreşte la câte o încrengătură de dictatori, legio- plevuşcă şi, mai rar, la câte un renari, comunişti apăsa pe umerii chin care refuză să se alinieze sau Cine se trezeste de dimineață... Câștigă masa de prânz!!! poporului şi se întindea ca o pe- nu intră în graţiile cuiva anume. In fiecare zi, la emisiunea matinala "Trezirea" de la Radio Color cingine. Suferinţele, ca de obicei, Populaţia a început să trăiască cu se răsfrângeau asupra celor mulţi. teama că într-o zi va călca pe ală- poți câștiga un meniu complet pentru masa de prânz la celebrele restaurante "Miorița" sau "Coroana". După cel de-al doilea război mon- turi, poate fără voie, şi flagrantul dial, care a adus nenorociri inima- ne omoară. Dacă îţi vezi copilul Asculta "Trezirea" fii pe faza si Radio Color te premiază! De luni ginabile poporului român, au cu ciocanul în mână, intenţionând pânâ vineri de la 7 la 9. ajuns la putere comuniştii, putere să-ţi spargă oglinda, îl laşi, ca să-l adusă cu tancurile sovietice şi im- prinzi în flagrant şi să-l poţi ureplantată fără a întreba pe cineva. chea, sau îl previi ? Dacă cineva Au urmat douăzeci de ani de te- vine în spatele grădinii şi vrea să roare, puşcăriile fiind supraaglo- sară gardul şi să-ţi fure merele, îl merate, în majoritatea cazurilor cei laşi să facă prăpăd ca să ai motiv condamnaţi fiind pedepsiţi la ani să-i rupi coastele, sau îl atenţiogrei pentru vinovăţii inimaginabi- nezi ? Atunci, de ce nu se previne le, iar cei rămaşi liberi erau consi- şi se lasă să se facă răul până la deraţi puşcăriabili. S-a ajuns în capăt ? De dragul flagrantului ? ultimul timp să faci 2-3 luni de Fiecare dintre noi este supus puşcărie pentru nimicuri ce nu greşelii, dar dacă este oprit la meritau, la o analiză mai atentă, timp, totul poate lua o turnură ponici măcar amendă. Se spune că şi zitivă. Dacă nu se va umbla unde aici, adică la puşcărie, era un plan, trebuie, adică la rădăcină, vom aşa că se inventau fel şi fel de pe- rămâne în continuare o ţară de depse. Muncă multă şi neplătită puşcăriaşi şi puşcăriabili. pentru ridicarea comunismului pe …


Dan ORGHICI ☺ Anul acesta, DAC FEST-UL și Sebările de la Costești se vor ține deodată și pe o durată mai lungă, respectiv în perioada luni, 19 – duminică, 25 august 2013. În fiecare zi vor fi organizate manifestări diverse dedicate vieții și luptelor strămoșilor noștri. ☺ Politistii hunedoreni vor supraveghea, de joi, traficul pe autostrada A1, tronsonul Deva-Orastie, care are o lungime de 32,5 kilometri, cu un autoturism care atinge viteza de 100 de kilometri la ora in 6,6 secunde si care a fost oferit gratuit, in baza unui contract de comodat, valabil un an. ☺ O matrita din bronz folosita in antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale pretioase a fost descoperita, in urma unei furtuni care a dezradacinat un copac, in situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei, fiind predata muzeului din Deva. Vom avea un interviu cu găsitorul ei. ☺ Nu prea pricep cum poți spune că nu acumulezi datorii când, după cinci minute de emisiune, vorbești de sume mici între cinci sute de milioane și un miliard pe lună. Hei, doamna manager al spitalului municipal 500.000.000X12=6.000.000.000 cea ce nu-i deloc puțin ca să nu mai înmulțesc cu un miliard că mă doare capul.

Situaţia actuală a locurilor de muncă şi criza financiară care, ba e pe sfârşite, ba abia începe, se reflectă şi în calitatea muncii prestate la locurile de muncă, indiferent dacă este vorba despre un angajator sau despre propria afacere. Orientarea populaţiei spre sectoarele private, către un domeniu economic încă viabil, a fost un pas bun pentru cei ce l-au făcut cu dreptul. Aidoma mersului în formaţie din sălile de sport sau al marşurilor din defuncta cătănie, sunt unii care pornesc cu stângul, contrar regulilor binecunoscute. Din realitatea observabilă cu ochiul liber, majoritatea iniţiativelor s-au înregistrat în construcţii şi agricultură, în service-ul auto sau prelucrarea lemnului, aici fiind cele mai mari cereri de pe piaţă. Primează construcţiile, datorită românilor plecaţi la muncă în străinătate care au început să aducă, imediat după momentul ’89, valută în România şi au început să-şi construiască locuinţe sub formă de case şi vile. La început s-au căutat meseriaşii – zidari,

Daniel Marian Am putea privi politica drept cea mai profitabilă „industrie” de făcut bani. În acest angrenaj, trebui să vii de acasă cu un minim de capital, desigur cu mai multe zerouri în euro, cu tupeu care să tindă la infinit şi cu asumarea dictonului „prinde orbul, scoate-i ochii”, adică, după ce ai băgat bine-merci la teşcehera, te dai repede la fund, să nu te prindă d’alde tanti Kovesi ori nenea care-i în locu’ lu’ Morar ( sau viceversa, ori cum o fi că i-am încurcat rău de tot de când cu koabitarea ). Aceasta în principiu, pentru că de regulă lucrurile nu stau deloc aşa, deoarece banul e „ochiul dracului”, iar puterea aşijderea. De aceea, „făcătorii” de politică ajung să se jupoaie între ei, iar nu de puţine ori să se înhaţe unii pe alţii precum pitbulii. Dacă pornim de la premisa că o teorie matematică demonstrată ar trebui să fie aplicabilă oriunde, de la economie şi până la biologie, atunci nu vedem de ce nu ar fi la fel de valabilă şi în ce priveşte politica. Este vorba despre „Curba lui Gauss”, reprezentarea grafică a (probabilităţii)

faianţari, instalatori, dulgheri, betonişti – împreună cu holoangării (ajutoarele) lor; cei din urmă au devenit aşa-zişii meseriaşi de acum, dar nu numai ei s-au aventurat pe cont propriu, ci, atenţie, mulţi, foarte mulţi dintre cei care n-au avut dea face, până atunci, cu construcţiile. Surprinzător, ei au descoperit că succesul nu depinde de vechime ci de modul în care fiecare priveşte lucrarea ce-o are de făcut, de seriozitate şi de dăruire. Succesul l-au cunoscut şi cei „buni de gură”, mai puţin pricepuţi, dar care şi-au făcut reclamă verbală şi au avut darul de a-şi convinge potenţialii clienţi de cunoştinţele şi experienţa lor, ceea ce, se pare că a fost hotărâtor în alegerea meseriaşilor care să le realizeze construcţia. Dincolo de marketingul rudimentar folosit pentru promovarea afacerii, atât de unii cât şi de alţii, piaţa construcţiilor a cunoscut un declin în privinţa calităţii lucrărilor. Asta se datorează ignoranţei angajatorilor care s-au lăsat ademeniţi şi convinşi de „meseriaşii” ce urmăreau doar să

Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături! Telefon: 0740.020.305

repartizării unor valori în funcţie de o medie standard. Ea poartă numele marelui matematician german Karl Friedrich Gauss (1777-1855) şi, datorită formei, i se spune adesea "Clopotul lui Gauss" sau "Pălăria lui Gauss" (de la pălăriile-bicorn din timpul lui Napoleon). Formula acestei curbe este destul de sofisticată: y = ( 1/√2π ) . Iată însă că, în România, politica nu se supune nici măcar rigorilor matematicii, deoarece avem nenumărate exemple de politicieni care de 23 de ani fac şi dreg după cum îi taie capul, iar graficul ascensiune şi revers, nu se potriveşte. Ca şi cum, politicianul român odată intrat “pe făgaş”, pare a fi veşnic (!). Încercând să găsim un model mai plastic, mi s-a părut potrivit a face referire la seria filmelor care îl au ca protagonist pe agentul secret renegat Bourne. Seria începe cu “Identitatea lui Bourne”, în care personajul este definit ca fiind un foarte bine antrenat agent operativ, care însă nu-şi mai aminteşte nimic din ce-a făcut. Urmează “Supremaţia lui Bourne”, unde acelaşi per-

-şi încaseze banul, păsându-i prea puţin de ceea ce lasă în urma sa. Pornind de la interesul banilor în detrimentul calităţii, oamenii au evoluat şi s-au deprins să realizeze lucrări superficiale. Nu mai există „mulţumirea lucrului bine făcut” ci „mulţumirea lucrului bine plătit”, ceea ce este cu totul altceva. Este aceeaşi mentalitate pe care o au şi cei ce realizează lucrări publice, a căror durabilitate am avut ocazia să o descoperim cu toţii. Mă bântuie întrebarea cum de reuşesc aceşti constructori să câştige licitaţiile publice, cum reuşesc să-i anihileze pe profesionişti şi să-i dea la o parte, lăsându-i fără contracte. Mă întreb, de asemenea, cum pot autorităţile – care ar trebuie să fie foarte exigente – să lase lucrări de utilitate publică pe mâna acestora şi cum îşi permit să bage banul public în buzunarul unor intruşi; întrebările pot continua la nesfârşit, pentru că nepăsarea, lipsa de interes comun şi promovarea propriilor interese le generează constant, ba chiar accelerat. Şi, uite-aşa, am ajuns la nişte montatori de „ţigle metalice” pe care iam angajat în urmă cu un an; au realizat lucrarea în timp record, o zi faţă de trei zile, cât ne aşteptam, şi-

Bila Albă

sonaj ajunge foarte aproape de apogeu ( “vârful” “Clopotului lui Gauss” ), dându-le “clasă” tuturor celor care sunt pe urmele lui, să-l înhaţe. După care, se ajunge la “Ultimatumul lui Bourne”, momentul fiind marcat de un război pe viaţă şi pe moarte, între nestăvilitul agent secret şi o întreagă armată de agenţi secreţi. Ei bine, personajul scapă dar şi dispare, undeva unde poate foarte bine să reia “ecuaţia” de la capăt. Când am crede că seria a fost încheiată, iată că mai aflăm şi de “Moştenirea lui Bourne”, pentru că, nu-i aşa, nu era tocmai plauzibil ca personajul să nu lase nimic în urmă, după atâta adrenalină consumată în viaţă. De data asta, se bat alţii, având deja modelul gata fabricat şi trecut prin “stagiul de probe”. Transpunând seria cinematografică în planul politic, vedem că se potriveşte doar parţial, pentru că un număr infim de politicieni sunt în situaţia ca, în toiul bătăliei, să se facă nevăzuţi, lăsându-şi progeniturile ori apropiaţii să ducă războiul mai departe. Cu alte cuvinte, nu merge nici cu logica, nici măcar cu cea matematică, dar nici cu imaginaţia artistic, despre care se spune că ar fi infinită. Deci, politicianul român e un model pentru care… nu există model, cel puţin deocamdată.

au încasat banii (nu puţini) şi-au strâns sculele şi au plecat la altă lucrare. Acoperişul arăta jalnic, atunci, imediat după montarea sa. Aspect inegal, atât pe suprafaţa sa, cât şi la margini şi era strâmb orientat faţă de peretele casei. După trei luni, Orăştia a trebuit să facă faţă unui vânt puternic. Acoperişul cu ţigle metalice nu a rezistat, în timp ce acoperişurile celelalte, acoperite cu ţigle normale, vechi (cel puţin 60 de ani) au făcut faţă cu succes (nici nu s-a clintit). Nu am să amintesc decât în treacăt de „meseriaşii” care au asfaltat străzile din Zăvoi şi care au turnat asfalt peste capacele mai multor guri de canal, astupându-le şi făcând imposibilă curăţarea lor în cazul înfundării. Tot în treacăt am să amintesc şi lucrările neterminate la spaţiile verzi ale Orăştiei (desigur, nu la toate!), la cârpirea cămăşii asfaltice ale unor (altele) străzi, care le dau aspect peticit. Aşteptăm lucrări complete şi de calitate. Aşteptăm meseriaşi, aşteptăm profesionişti care să lucreze cu simţul răspunderii, care să fie în stare să realizeze lucrări durabile, să ofere garanţie pentru ceea ce fac. Mi-e lehamite când aud scuze, cu scuzele nu se poate construi nimic.

Bila Neagră

Asociație culturale Așa zișilor surzi ce nu „VALEA aud muzica din mașină DACILOR” decât dată la maxim și Orăștioara de sus! uită că mașina pe care o conduc nu-i discotecă !


Ca o primă reacție la materialul prezentat în numărul trecut, referitor la „CIMITIRUL EROILOR”, Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala Orăștie ne anunță că a depus către domnul primar o sesizare care semnalează „faptul că în a partea de vest a spațiului alocat militarilor decedați în război au fost construite morminte (…) ale unor persoane civile”. Și cere, totodată, luare de măsuri . Pentru o mai bună înțelegere a faptului, Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala Orăștie n-ea pus la dispoziție și o schiță a „CIMITIRULUI EROILOR”. Așteptăm reacția autorităților! Redactor șef Nu sunt un fan al sporturilor, în general, nici din România, nici de pe aiurea şi, cu atât mai puţin al fotbalului, în particular, şi pot spune cu mâna pe inimă că până la decesul finanţatorului echipei CS Ştefăneşti, Nae Nicolae, nici măcar n-am auzit de existenţa acestei echipe de fotbal, aşa cum n-am auzit de cine ştie ce echipă obscură de divizia X, din cine ştie ce colţ de ţară. Asta înseamnă că a avut o existenţă ştearsă şi un joc la fel de nedemn de băgat în seamă. Cât despre miliardarul Nae Nicolae, e clar că numele personajului n-a făcut parte niciodată din bagajul necesar de cunoştinţe universale ale unui om care se respectă şi pune preţ pe ceea ce este important să ştie. Două existenţe, echipa şi finanţatorul ei, care au ieşit brusc la iveală din întuneric şi care, cu siguranţă, vor dispărea la fel de brusc cum au apărut, fără a lăsa vreo urmă în amintirea şi istoria ţării. Este limpede că, fără accidentul soldat cu decesul lui Nae Nicolae, ar fi rămas mult şi bine acolo unde le e locul, departe de ştirile importante ale mass-mediei naţionale şi internaţionale. Fără rezultate marcante în fotbalul românesc, fără pretenţii şi, poate că şi fără iluzii, despre CS Ştefăneşti aflăm din Wikipedia că este o echipă românească de fotbal din judeţul Ilfov, care evoluează în Liga a III-a, şi componenţa lotului în sezonul 2012-2013, unde nu ne atrage atenţia nici un nume de succes. Se mai precizează că a fost înfiinţată în 1997, că denumirea iniţială era de „Lindab Ştefăneşti” şi că are un stadion de 512 locuri, Lindab, din localitate. Deci, nu tu performanţă, nu tu vechime, nimic extraordinar prin care să iasă în evidenţă şi care să merite atenţia naţională. Despre Nae Nicolae, miliardarul finanţator al echipei, Wikipedia n-a reţinut nimic. Şi totuşi, mass-media naţională a fost aproape de a declara doliu naţional la funeraliile de sâmbătă după-amiază, ale personajului mai sus amintit. Printre celebrităţile aflate acolo, să-l conducă pe ultimul drum, s -au aflat fotbalişti, cântăreţi de manele şi… nu mai puţin celebru, Fane Spoitoru’. Aceşti participanţi ilustrează destul de viu colorat mediul în care se desfăşura Nae Nicolae ca om de afaceri şi în ce domeniu trebuie pla-

Virgil-Liviu Sabău sată echipa de fotbal finanţată de el. Desigur că nu sunt excluse deloc niscaiva legături, nu tocmai legale, cu lumea interlopă, pentru că altfel nu se poate explica de ce i-a fost atribuit adjectivul de „miliardar”, termen sinonim la noi cu „hoţ”, „viclean”, „şmecheraş”. Tabloidele noastre aminteau ceva de „peste o mie de oameni” care au participat la ceremonia de înmormântare, şi ceva de „limuzine scumpe şi grătare”, acestea din urmă, pare-se, prin spectacol şi miros, fiind motivul atâtor participanţi. Din înregistrările difuzate pe posturile de televiziune am auzit parcă şi sunete de fanfară. Tradiţia românească este ca fanfara să însoţească pe ultimul drum veteranii de război şi eroii naţionali, pe cei care s-au sacrificat pentru ţară sau pentru semenii lor. Parada de sâmbătă după-amiază a fost o eroare de publicitate. Nimic din elementele care au „îndulcit” nenorocirea nu cadrează cu meritele personajului înmormântat. Iată cum se distrug valorile poporului şi tradiţiile lui, prin atenţia „umflată” a presei (probabil contra cost), prin acordarea unui tratament special rezervat celor care s-au distins în viaţă prin fapte demne de respectul naţiunii. Singurul „merit” pe care l-ar fi avut Nae Nicolae, se pare că a fost aşa-zisa prietenie cu Gigi Becali dar, dată fiind poziţia lui Gigi, legătura cu un infractor aflat în detenţie nu poate avea un impact pozitiv. Nu excludem nici posibilitatea ca interese obscure de publicitate să-şi fi băgat codiţa în organizarea fastuoaselor funeralii, dar de asta ne vom convinge doar ulterior, atunci când vor fi fost făcuţi deja primii paşi în acest sens, primele mutări pe tabla de şah politic sau de afaceri. Oricum, nu mai e o noutate profitul obţinut din nenorociri. Cred că oamenii trebuie lăsaţi pe locurile pe care şi le-au ocupat în timpul vieţii, prin faptele şi activitatea lor, trebuie respectaţi atâta vreme cât trăiesc şi nu ridicaţi în slăvi post-mortem, atunci când timpul începe să lucreze în defavoarea lor.

Literatura poate fi privită ca un experiment infinit, la care contribuie fiecare nouă carte scrisă. În giganticul ei “cuprins” sunt toţi care au scris vreodată ceva, de la anonimi şi până la Faulkner sau Borges. Toti contribuie într-un fel anume, chiar dacă unii-s doar niste pasageri, iar alţii sunt aşa-zişii “nemuritori”. Aproape zilnic aruncăm un ochi sau doi în această “privelişte”, fiindca epopeea experimentalismului continuă cu literatura. Astfel, New Weird este un concept literar care îşi găseşte începuturile undeva prin anii ’90 şi se materializează printr-o serie de proze scurte apărute în mileniul trei. Ciudăţenia genului nu ţine atât de mult de stilul autorilor, cat de decorul acţiunii. Science-Fiction-ul are loc deopotrivă în galaxii îndepărtate, dar şi în urbanul gri, recreând condiţiile vieţii noastre cotidiene. Cel mai important reprezentant al genului este China Mieville, un scriitor care îşi încadrează scriitura într-un gen pe care-l denumeşte “weird” ( ciudat ), cu toate că în critica literară apare la capitolul de fantastic. Unde este ideea de experiment ? Mieville şi-a propus să scrie câte o carte în fiecare gen literar !... Îmbinarea dintre sci-fi, fantasy, horror, creează cititorilor dependenţa, iar lui Mieville multe premii literare. În ultimii ani, el pare a se rupt de specificul curentului New Weird. Spre exemplu, “Embassytown” are drept subiect o ambasadă umană de pe o planetă aflată la marginea galaxiei – spre deosebire de “The city and the city”, unde acţiunea era plasată undeva prin Balcani. Extratereştrii vorbesc, spun mereu numai adevărul, par să fie chiar înapoiaţi sentimental şi în final învaţă să mintă… Un alt exponent al ciudăţeniilor literare este Jeff VanderMeer, mai mult un eseist aflat în vizorul criticilor pentru romanul său “City of Saints and Madmen: The book of Ambergris”. Ca şi Mieville, VanderMeer remodelează realitatea, înlocuind-o cu o copie mai haotică, însă cu mult mai fascinantă. Kirsten J. Bishop este autoarea unei fantezii întunecate urbane, un hibrid de elemente contradictorii şi confuze, care implică excentricitatea şi nonconformismul. Pentru Bishop, cartea sa, “The etched city”, a fost un experiment în care nu a crezut la început, dar care i-a remodelat până la urmă viaţa, deturnând-o tocmai de la web design la literatură ! Daniel Marian

Vic Virgil ••••••••••••••••••••••••••••••• Am un fix: locurile de joacă pentru copii. Înţeleg că nu aduc beneficii precum parcările dar, cu cheltuieli minime, putem avea copii sănătoşi, educaţi şi frumoşi. Am mai amintit în numerele trecute despre mese de tenis, coşuri de baschet, gropi de nisip. Nu toţi părinţii îşi pot permite să achite taxele pentru ca odraslele să practice anumite sporturi. •••••••••••••••••••••••••••••• Nu cunosc situaţia lacului Şumuştău, dar în ultimii 10-15 ani am tot bătut toba prin presa locală să se amenajeze un spaţiu de recreere,

fiind în apropierea oraşului. Cu minimum de amenajare, ar fi putut şi orăştianul de rând să simtă că trăieşte în mijlocul naturii, mai ales că mulţi dintre noi se deplasează mai greu. Se spune că omul sfinţeşte locul. M-am convins ce s-a putut face pe o groapă de gunoi. Cei ce nu ştiu despre ce este vorba, le sugerez să viziteze baza de agreement de la TC IND. Felicitări, domnule Moisescu! ••••••••••••••••••••••••••••••• S-a dovedit că noi, românii, vorbim mult şi facem puţin sau nu facem nimic. Şi cum noi, orăştienii, suntem români… •••••••••••••••••••••••••••••••


Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel Crăciunescu se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate. Sunați și nu veți regreta produsele fermei CRĂCIUNESCU !

Vic Virgil Bălan

Ultima secundă 00.00.01 După ce-a ieşit din zonă, Mircea s-a concentrat asupra drumului, fiindcă ştia proverbul cu „ulciorul nu merge de multe ori la apă”. Pe când se apropie să traverseze Carpaţii, oboseala şi-a spus cuvântul şi, într-o parcare a tras pe dreapta. După ce sa asigurat că Liviuţa adormise, a dat scaunele în spate, a blocat portierele, a lăsat geamurile puţin deschise şi a adormit. Când s-au trezit, soarele era sus, dormiseră aproape opt ore. A rămas surprins când Livia l-a sărutat îmbrăţişându-l îndelung, de parcă nu sar fi întâmplat nimic. Au observat un izvoraş la câţiva paşi de ei, au mers şi s-au răcorit, apoi au pornit la drum, urmând ca la cel mai apropiat restaurant să oprească, să mănânce şi să bea o cafea. Nu-şi vorbeau, dar nici nu mai erau supăraţi. O dată ajunşi într-o parcare cu restaurant, au parcat şi au intrat, au dat comanda şi, în aşteptare, se priviră pe furiş în timp ce se uitau la televizor. Deodată programul se întrerupse şi se anunţă că în câteva momente se va difuza un comunicat important, un comunicat dureros. Atunci Mircea şi -a dat seama că e urmarea visului de noaptea trecută. Iată tristul şi durerosul comunicat: - În dimineaţa acestei zile, la orele 9:00, un autocar cu turişti români a căzut într-o prăpastie, în apropierea localităţii… din ţara vecină… Se pare că foarte mulţi turişti au decedat. Vom reveni cu detalii… Liviuţa s-a pornit pe un plâns în hohote. Degeaba încercă Mircea să o liniştească. Printre lacrimi, îl sărută şi-l rugă să o ierte, iar Mircea, cât era el de bărbat, nu-şi mai putu stăpâni lacrimile. Personalul localului nu ştia ce se întâmplă, nu ştia ce să creadă. Într-un moment de răgaz, Mircea povesti pe nerăsuflate toată întâmplarea. Tot personalul de serviciu, toţi cei ce se aflau în trecere nu-şi mai puteau stăpâni lacrimile şi îi priveau ca pe nişte fiinţe venite de pe altă lume. Cu greu s-au putut linişti cu toţii: Liviuţa şi Mircea, personalul de serviciu şi clienţii. Ar fi dorit să telefoneze acasă, dar pe cei doi parcă îi lovise amnezia. Între timp îşi făcu apariţia

un echipaj de poliţie care, la aflarea poveştii, au rămas profund impresionaţi, sărindu-le în ajutor. Cu calm şi profesionalism, au reuşit să-i facă să-şi amintească numărul de telefon. După mai multe apeluri, a răspuns tatăl Liviuţei. Omul a rămas fără glas. Văzuse ştirea la televizor, iar mama Liviuţei intrase în şoc şi se aflau în drum spre spital. Ia povestit cum Mircea a furat-o pur şi simplu din autocar, chiar de la graniţă. În telefon se auzea doar plânsul tatălui. Mircea şi Liviuţa s-au despărţit de cei de la localul din parcare, iar maşina poliţiei i-a condus până la ieşirea din judeţ, smulgându-le promisiunea că, dacă se vor căsători, să fie invitaţi la nuntă şi schimbând cărţile de vizită între ei. Acasă, veste că Liviuţa se întoarce în aproximativ două ore a făcut ca mai tot oraşul să se înghesuie pe străduţa părinţilor Liviei. Mama ei, între timp, la aflarea veştii, intrase în al doilea şoc dar, cu priceperea medicilor, şi-a revenit repede. Prietenii şi cunoscuţii i-au aşteptat la marginea oraşului, aşa încât a fost nevoie de intervenţia Poliţiei pentru menţinerea bunului mers a circulaţiei. Lumea îi vedea şi nu-i venea să creadă. S-a vorbit mult pe această temă, ar fi multe de povestit. Durerea a fost foarte mare la nivel naţional. Cei doi şi-au amânat căsătoria care ar fi trebuit să aibă loc în toamnă, în semn de doliu pentru cei dispăruţi în tragicul accident. În vara următoare, Liviuţa şi Mircea s-au căsătorit, iar nunta a avut loc – unde credeţi ? – la localul … , unde promiseseră că se vor întoarce. Au avut parte de două perechi de naşi; cei doi poliţişti şi mulţi dintre clienţii localului din ziua tragicului accident au fost invitaţi la nuntă printr-o campanie de presă îndelungată. S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor dispăruţi. Cei doi tineri împreună cu naşii lor, şiau propus ca, în fiecare an să ţină un parastas.

Virgil-Liviu Sabău

Situaţia actuală a locurilor de muncă şi criza financiară care, ba e pe sfârşite, ba abia începe, se reflectă şi în calitatea muncii prestate la locurile de muncă, indiferent dacă este vorba despre un angajator sau despre propria afacere. Orientarea populaţiei spre sectoarele private, către un domeniu economic încă viabil, a fost un pas bun pentru cei ce l-au făcut cu dreptul. Aidoma mersului în formaţie din sălile de sport sau al marşurilor din defuncta cătănie, sunt unii care pornesc cu stângul, contrar regulilor binecunoscute. Din realitatea observabilă cu ochiul liber, majoritatea iniţiativelor s-au înregistrat în construcţii şi agricultură, în serviceul auto sau prelucrarea lemnului, aici fiind cele mai mari cereri de pe piaţă. Primează construcţiile, datorită românilor plecaţi la muncă în străinătate care au început să aducă, imediat după momentul ’89, valută în România şi au început să-şi construiască locuinţe sub formă de case şi vile. La început s-au căutat meseriaşii – zidari, faianţari, instalatori, dulgheri, betonişti – împreună cu holoangării (ajutoarele) lor; cei din urmă au devenit aşa-zişii meseriaşi de acum, dar nu numai ei s -au aventurat pe cont propriu, ci, atenţie, mulţi, foarte mulţi dintre cei care n-au avut de-a face, până atunci, cu construcţiile. Surprinzător, ei au descoperit că succesul nu depinde de vechime ci de modul în care fiecare priveşte lucrarea ce-o are de făcut, de seriozitate şi de dăruire. Succesul l-au cunoscut şi cei „buni de gură”, mai puţin pricepuţi, dar care şi-au făcut reclamă verbală şi au avut darul de a-şi convinge potenţialii clienţi de cunoştinţele şi experienţa lor, ceea ce, se pare că a fost hotărâtor în alegerea meseriaşilor care să le realizeze construcţia. Dincolo de marketingul rudimentar folosit pentru promovarea afacerii, atât de unii cât şi de alţii, piaţa construcţiilor a cunoscut un declin în privinţa calităţii lucrărilor. Asta se datorează ignoranţei angajatorilor care s-au lăsat ademeniţi şi convinşi de „meseriaşii” ce urmăreau doar să-şi încaseze banul, păsându-i prea puţin de ceea ce lasă în urma sa. Pornind de la interesul banilor în detrimentul calităţii, oamenii au evoluat şi s-au deprins să realizeze

lucrări superficiale. Nu mai există „mulţumirea lucrului bine făcut” ci „mulţumirea lucrului bine plătit”, ceea ce este cu totul altceva. Este aceeaşi mentalitate pe care o au şi cei ce realizează lucrări publice, a căror durabilitate am avut ocazia să o descoperim cu toţii. Mă bântuie întrebarea cum de reuşesc aceşti constructori să câştige licitaţiile publice, cum reuşesc să-i anihileze pe profesionişti şi să-i dea la o parte, lăsându-i fără contracte. Mă întreb, de asemenea, cum pot autorităţile – care ar trebuie să fie foarte exigente – să lase lucrări de utilitate publică pe mâna acestora şi cum îşi permit să bage banul public în buzunarul unor intruşi; întrebările pot continua la nesfârşit, pentru că nepăsarea, lipsa de interes comun şi promovarea propriilor interese le generează constant, ba chiar accelerat. Şi, uite-aşa, am ajuns la nişte montatori de „ţigle metalice” pe care i-am angajat în urmă cu un an; au realizat lucrarea în timp record, o zi faţă de trei zile, cât ne aşteptam, şi-au încasat banii (nu puţini) şi-au strâns sculele şi au plecat la altă lucrare. Acoperişul arăta jalnic, atunci, imediat după montarea sa. Aspect inegal, atât pe suprafaţa sa, cât şi la margini şi era strâmb orientat faţă de peretele casei. După trei luni, Orăştia a trebuit să facă faţă unui vânt puternic. Acoperişul cu ţigle metalice nu a rezistat, în timp ce acoperişurile celelalte, acoperite cu ţigle normale, vechi (cel puţin 60 de ani) au făcut faţă cu succes (nici nu s-a clintit). Nu am să amintesc decât în treacăt de „meseriaşii” care au asfaltat străzile din Zăvoi şi care au turnat asfalt peste capacele mai multor guri de canal, astupându-le şi făcând imposibilă curăţarea lor în cazul înfundării. Tot în treacăt am să amintesc şi lucrările neterminate la spaţiile verzi ale Orăştiei (desigur, nu la toate!), la cârpirea cămăşii asfaltice ale unor (altele) străzi, care le dau aspect peticit. Aşteptăm lucrări complete şi de calitate. Aşteptăm meseriaşi, aşteptăm profesionişti care să lucreze cu simţul răspunderii, care să fie în stare să realizeze lucrări durabile, să ofere garanţie pentru ceea ce fac. Mi-e lehamite când aud scuze, cu scuzele nu se poate construi nimic.

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate, fără dobândă - cântărire şi verificare gratuită - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint 


AGENȚIA IMOBILIARĂ „MELODY” Piața Victoriei, nr. 13

Vă oferă o gamă variată de:

Garsoniere garsonieră în Orăștie - 13500 eur neg. garsonieră în Orăștie - 65500 lei neg. garsonieră în Orăștie - 15000 eur neg. garsonieră în Orăștie - 65000 lei neg. Apartamente 2 camere apartament în Orăștie, S=45mp - 18800 eur neg. apartament în Orăștie, S=46mp - 20000 eur neg. apartament în Orăștie, 65000 lei neg. apartament în Orăștie, S=45mp - 75000 eur neg. Apartamente 3 camere apartament în Orăștie, S=85mp - 15500 eur neg. apartament în Orăștie, S=48mp - 110000 lei neg. apartament în Orăștie, S=64mp - 78000 lei neg. apartament în Orăștie, S=85mp - 28000 eur neg. Apartament 4 camere-40000eur neg.

Case-Vile în Orăștie, S=100mp - 45000 eur neg. Casă în Simeria, S=80mp - 38000 eur neg. Casă în Renghet, S=70mp - 110000lei neg. Casă în Geoagiu Băi - 30000 eur neg. Casă în Orăștie - 85000 lei neg. Casă în Vaidei - 20000 eur neg. Spații comerciale În Orăștie, de la 100 eur/lună Terenuri teren intravilan în Orăștie - 17 eur/mp teren extravilan (fânaț) în Bozeș-2800lei teren intravilan în Orăștie - 3 eur/mp teren intravilan în Orăștie - 7eur/mp teren intravilan la Costești - cabane - 7 eur/mp Imobile și la schimb cu diferență

Magazinul de asigurări MELODY: - cel mai ieftin RCA - cea mai ieftina asigurare de locuință; TOATE TIPURILE DE ASIGURĂRI; TRADUCERI DIN TOATE LIMBILE. Tot la Biroul Melody, traduceri la prețuri fără concurență: BILETE DE TRANSPORT, BILETE DE AVION, BILETE DE AUTOCAR la prețuri fără concurență BIROUL MELODY = profesionalism ! Tel 0727.079.575; 0766.313751 Locuri de muncă VACANTE LA DATA DE 19.07.2013

SC FARES SA Adresa: Orăștie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 medic 1sudor 1 controlor calitate 1 ștanțator

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC IND SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE, str. N. Titulescu, nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email: tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

Telefon: 0745308864 BCR ASIGURARI DE VIATA SANATORIUL DE PNEEUMAFIZIO10 consilieri asigurări LOGIE GEOAGIU SC ECOWOOD ENTREPRISES SRL Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, 1 ASISTENT MEDICAL (se cere curs de 1 sortator cherestea nr. 3 explorari functionale respiratorii, spiro1 post secretara (vechime in domeniu de Telefon: 0766244012 metrie) minim 1 an) Adresa: Geoagiu, Str. Sanatoriului, nr. 8 Adresa: Orastie, Str. Luncii, nr. 3 SC TC IND SRL Telefon: 0254248884 Telefon: 0726143782 1 muncitori necalificati 1 ospatar SC TIMCO SA (Arsenal Park) LOCURI DE MUNCĂ 1 lucrator in bucatarie 2 OSPATARI Locurile de muncă au fost căutate pe Adresa: Orastie, Str. Nicolae 1 FIZIOKINETOTERAPEUT internet pentru dumneavoastră de: Titulescu , Nr. 60 1 CAMERISTA Adriana Chira Telefon: 0727225307 1 BUCATAR Adresa: Orastie, Str. Codrului, nr. 25 SC CIRRUS COMEXIM SRL Telefon: 0354501001 Inginer agronom Cer ințe: 1 INGRIJITOR ANIMALE 0732671069 Telefon: 0731001971 SC TERPENASRL SC. LABORATOARELE FARES BIO Persoană serioasă, dornică de muncă, disponibilă la program prelungit şi/ 1 tehnician echipamente de calVITAL SRL sau relocare. Trebuie să aibă expericul si retele (studii medii) 20 LOCURI OPERATOR 1 inginer de sistem in informatica (studii Adresa: Orastie, Str. Plantelor, nr. 50 enţă în culturi mari. superioare) Telefon: 0254241940 1 inginer chimist (studii superioare) 0254241942 SC MAIULACT SRL Hărău 1 inginer mecanic (studii superioare) 1 operator chimist II UNGUREANU GHEORGHE Telefon: 0720660897 Adresa: Orastie, Str. Nicolae Titulescu, -1 LOC MUNCITOR NECALIFICAT IN nr. 61 METALURGIE Telefon: 0754089149 Adresa: Orastie, Str. Luncii, nr. 1

SOMAȚIE Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orăștie sub nr. Vând casă în Orăștie, Vând apartament 2 came540\272\2013, reclamantul Șandru Ioan, domiciliat în Orăștie, str. Libertății, nr. 14. re, str. Mureşului, bl. 9, str. Luncii, nr.13 B, jud. Hunedoara, a solicitat dobândirea drepInformații la tel.: vis-a-vis de centrala termitului de proprietate pe calea uzucapiunii asupra imobilului cu 0754.490.036 că. Informaţii la tel. profil teren, situat în Orăștie, înscris în CF 60786 Orăștie, pro- ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ 0769.248.674. venită de pe hârtie a CF nr. 1648, nr. top. 4230\2\2, având ca Vând urgent: Casă cu Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ proprietari tabulari pe Borcsi Vilma și Borcsi Erno cu suprafața anexe, apă, gaz, canaliza- VÂND TEREN INTRAtabulară de 358 mp, în cota de 1\1 părți, iar suprafața măsurată re, curte și grădină mare VILAN ÎN în localitatea ORĂȘTIE „LA BĂLTUconform raportului de expertiză este de 2796 mp. Aurel Vlaicu, nr. 10 ȚE”, 1200 Orice persoană interesată poate face opoziție, care va fi deInformații la tel.: mp. Tel.: 0354 104 753. pusă la Judecătoria Orăștie sub nr. 540\272\2013, în caz contrar 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ în termen de 6 luni de la emiterea prezentei somații se va trece Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ la judecarea cererii reclamantului sus menționat. Somația, pe cheltuiala reclamantului, se va afișa la imobilele în litigiu, la sediul instanței, la OCPI Orăștie, la sediul primăriei Municipiului Orăștie și se va publica în două ziare de răspândiArdelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, re, din care unul de circulație națională. înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietePronunțată în ședința publică de la 28 iunie 2013. nie. Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor, bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii, bl. 9 (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal. Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.


F...” (sau „F word” cum zic englezii) este un cuvânt românesc mai exemplar decât orice cuceriri executate asupra poporului nostru de către diverse puteri vremelnice. Trib naiv şi fără vreo direcţie istorică sistematică, englezii au preluat acest cuvânt şi l-au făcut „fuck”. După marea revoluţie din decembrie 1989, o sumedenie de „oameni de bine” s-au gândit să dea conotaţii mult mai profunde acestui cuvânt ce aparţinea, înainte, doar bancurilor cu Bulă şi iată că acesta a făcut o carieră impresionantă în lirica poeţilor şi scriitorilor care au luat drept stea polară pe Marius Ianuş (cel care şi-a contestat ulterior opera). Dar nu asupra acestui „deziderat” vreau să insist. Fructificarea semnificaţiei cuvântului mă interesează în acest moment. De-a lungul zecilor de ani de comunism, însemnătatea acestuia a făcut o incontestabilă carieră. După 1989, însă, a strălucit cu adevărat. În acest context milenarist, toată lumea „f...” pe toată lumea. Să luăm, totuşi, ca bază de pornire pentru ce voi spune în continuare, literele ce compun acestă zicere. Uitaţi-vă cu atenţie la fiecare literă; nimic nu pare ciudat dacă ne uităm la literele separate. Ele primesc valoare şi forţă doar atunci când sunt adunate. Şi totuşi, a folosi această adunare de litere în faţa feţelor simandicoase - pare de prost gust. Elenelor de tip Udrea, care-şi arată cracii pe internet atât românilor, cât şi Comunităţii Europene, nu le place să le pomeneşti cuvântul care le place de fapt cel mai mult. A fi ministru într-o ţară săracă implică, automat, o reţinere (abţinere) de la gesturi deplasate. Blondele noastre Elene nu ştiu ce este bunul simţ. „Cracele” lor, ţâţele lor cam pleoştite care sunt promovate pe tot felul de site-uri şi în tot felul de tabloide de către vreun fel de „paparazzi”, plătiţi să facă pe pa-

M-am hotărât ce

parazzi, îmi aduc aminte de formidabila prestaţie a unei alte Elene – precursoarea lor – Ceauşescu. Să ne gândim însă că aceasta este în logica firii. Să admitem că suntem contemporani cu toate orgiile şi mesele festive ale Elenelor de circumstanţă. Să admitem că limba română, aşa beştelită cum este de către inoportuni ca Horia Roman Patapievici, are totuşi o substanţă interioară care descalifică mai multe definiţii „străineze”. Cine se va uita la serialul „Oz (Închisoarea federală)” va afla stupefiat că limba engleză recentă a adoptat, incredibil, cuvântul „ţâţe”. În acest serial, „ţâţele” înseamnă punguliţe cu droguri, însă traducerea nu lasă loc de nicio interpretare: „give me two tits” (tr. dă-mi două ţâţe) sau „give me five tits” (dă-mi cinci ţâţe). „Ţâţe” – cuvânt românesc. Sau, mai nou: „mum” (mamă, se pronunţă „mam”). Iată expresii româneşti care au spart vocabularul celei mai puternice limbi de pe glob, în speţă, engleza. Faptul că limba română a deviat într-un fel de mahalagism englez ne bucură dar, în acelaşi timp, ne ridică şi ghilotina unui semn de întrebare de factură naţională: oare Elenele de tip Udrea să ne fi făcut această intrare? Nu ştim. „Stupid people” cum suntem noi, ar trebui să mergem cu jalba în proţap la cel mai mare conducător al nostru, respectiv preşedintele ţării. Să ne spună el despre ce este vorba când vorbim despre „fuck”, „tits” sau „mum”. Chiar dacă acesta, ocupat cu treburile ţării (aşa presante că nu ne va băga în seamă), ne va trimite la o altă Elenă, poliglotă de renume mondial, care ne poate învăţa, în primul rând, cum să avem „succesuri”. Ceea ce spun aici nu sunt simple fabulaţii. Românii vorbesc limba română. Nu au

Veşti din Triunghiul Beermuzelor Daniel Marian

fac azi

Deşi e dis-de-dimineaţă şi la ora asta oamenii cuminţi se dau de ceasul grijilor, eu râd de ce-am visat astă-noapte. Iar ce-am visat, asta şi fac azi. Deci gata, primul lucru va fi să mă duc să arborez drapelul Botswanei pe balcon. După care, mă duc la supermarketul din cartier, care nu e deloc super – marketul, că de altfel cartierul e ceva mai răsărit decât al Primăverii, al Verii, Toamnei şi Iernii la un loc. Unde voi produce o

reală revoltă, pentru că vor vrea şi alţii să facă la fel ca mine, şi anume voi plăti la casă ţigările şi berea, cu bancnote botswaneze, găsite pe internet. Că lei n-am, s-au ascuns de mine bine de tot în junglă, după ce au fost hăituiţi de alţii într-o vânătoare cruntă, măcel, ce mai, genocid de lei. Iar euro am văzut doar pe afişele electorale, cu moacă de unul sau de altul, azi aleşi sau renegaţi ai poporului, sau cel puţin aşa mi s-a părut. Nu demult, am mai încercat figura asta cu dolari tasmanieni, fără să-mi dau seama cât de deşteaptă e tipa de la casă, care a căutat repede pe ipad şi mi-a zis că-s falşi, nu contează căs scoşi la imprimantă, dar nu-s neam cu dolarii americani, canadieni, australieni, neozeelandezi şi desigur botswanezi, de nicio culoare. După ce gat cu cumpărăturile, mă duc la frizerie, unde îmi voi lăsa freză cu plete în loc de caricatura băsesciană cu care-s osândit în oglinda-mi botswaneză, luată la reduceri cu etichetă de oglindă veneţiană, dar oricum fabricată în Chi-

na. La frizerie nu plătesc, că mă place frizeriţa care de dragul meu cântă şi-mi dansează pe după urechi cu foarfecele din plastic luate de la jocul cu păpuşi al lu’ fii-sa. Proaspăt frezat, fumat şi amberat, mă duc pe centru, ăla vechi pentru că ăla nou încă se construieşte, are timp de-a fi gata până la sfârşitul lumii, sper să-l mai prind. Aicea, voi saluta pe toată lumea, care sunt convins că mă cunoaşte, deatâtea ori i-am salutat pe toţi la engros încât ar fi culmea imposibilului să nu mă ţină minte. La care îmi vor răspunde la salut, le voi da câte-o bancnotă botswaneză, din alea rămase rest, iar dacă nu voi lua una bucată par în cap, înseamnă că am avut o plimbare frumoasă. Altceva nici nare rost să mai fac pe ziua de azi, sau oricum, nimic din ce-am visat, că la noapte o mai pun de înc-o zi şi trebuie să-mi păstrez energia pentru aia. P.S. Cum le zice la bancnotele alea din Botswana, să caute cine vrea pe internet, şi să ia de-acolo, căi la liber.

alta la dispoziţie. Interesant este că, în timp ce limba engleză asimilează cuvinte româneşti, tot felul de Elene naţionale ne propun un vocabular propriu (probabil pentru a ieşi în evidenţă prin crearea unor noi cuvinte, neologisme, norme gramaticale, cum ar fi „ele vine”). Iar ciudăţenia abia acum devine vizibilă: noi, poporul român, la ce să ne racordăm? La ce iese pe gura Elenelor, sau la ce bagă ele în dânsele? Mai că-mi vine să cânt „Trăim în miezul unui ev aprins” (Nicolae Labiş)! 89.89.89... PS. Aşa de mult le place englezilor „făcătura” de FUCK, încât devine o emblemă naţionala prin anagramare. „FCUK” citit deseori „fuck” este denumirea unui lanţ de magazine englezeşti de lux, raspândite în întrega lume... pe marile artere comerciale din Anglia, America, Australia, Hong Kong, China, India. Devenită acronim, abrevierea vine de la „French Connection United Kingdom”, adica mai pe româneşte „Conecţia Franceză a Regatului Unit”! Pare ca o declaratie de dragoste pentru fraţii lor de dincolo de Canalul Mânecii! Mai multe detalii pe Wikipedia:http:// en.wikipedia.org/wiki/FCUK

CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef: Dan Orghici

Redactori: Silvia Beldiman Adriana Chira Eugen Evu Vic Virgil Bălan Mona Szucsik Sorin Szücsik Ionuț Copil

Colaboratori permanenți: Maria Diana Popescu Muguraș Maria Petrescu Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu

Sabău Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Vic Virgil Bălan Foto-reporter: Călin Jorza Iza Mezei Rubrica sport: Dorin Stroia ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339 APARE SUB EGIDA ASOCIAȚIEI de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL”


trimită acasă zeci de butoaie cu bere de Orăştie. Este adevărat aerul nobil a dispărut odată cu vremurile, la fel și celebra bere „Schulleri, dar acum, Coroana trăiește, la fel ca și Orăștia, o nouă viață, când mai grea,

Cine n-a trecut prin Orăştie e numai pe trei sferturi om. Iar cine a trecut şi nu s-a oprit la „Coroana”, e numai pe jumătate om. Cel puţin, aşa spunea poetul despre singurul local de tradiţie din oraşul Paliei. De-a lungul vremii, la „Coroana” s-au ospătat personaje celebre – de la arhiduci, generali şi prim-miniştri până la episcopi, baroni şi chiar poeţi. Ferdinand al Austriei şi Episcopul de Strigoniu comandau să li se trimită acasă cantităţi impresionante din celebra bere „Schulleri”, făcută la Orăștie și care se vindea în local. Generalul Alexandru Averescu şi poetul Octavian Goga au poposit, şi ei, în România Mare, la „Coroana”, în drum spre Ţebea, iar cu vreo jumătate de veac înaintea când mai ușoară, dar frumoasă viață. lor, au trecut pe acolo doi prim-miniştri ai Ungariei. Şi Noua Coroana este un restaurant refăcut, cu aer boBaronul Kendeffy făcea petreceri de pomină în local – în em ce poate primi 100 de persoane, cu două terase, dinfiecare an, în a treia zi după Paşti. tre care una amenajată cu loc de joacă pentru copii, cu Faimosul restaurant de care-şi aminteşte toată lumea bună a urbei a fost înschis în 1986. După aproape trei decenii, „Coroana” va renaşte. În acelaşi loc şi sub acelaşi nume. Acum tradiția reînvie la Restaurantul de tradiţie al Orăştiei, în aceeaşi locaţie, la trei decenii după ce comuniştii i-au închis porţile. De-a lungul a două secole, din celebra bere „Schulleri” de la „Coroana” au băut arhiduci, baroni, generali, episcopi, prim-miniştri şi scriitori de seamă ai epocii. Generalul Josef Bem a tras un chef de pomină la faimosul local hunedorean, iar Ferdinand al Austriei şi un episcop maghiar comandau să li se

bucătărie de la care vin mâncăruri de bună calitate și nu la prețuri mari, aici meniul zilei costă doar 11 lei. Toate modificate după regulile Europei. Doar cu un interior ca pe vremuri și cu tot cu orchestră! CĂLĂTORUL PRIN ORAȘ

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă asteptă

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”. Meniul zilei 11 lei

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Raul Poenar mişcările dansatorilor, cu atât mai mult cu cât au avut la dispoziţie doar două săptămâni pentru a se pregăti, cu mult mai puţin decât au alte organizaţii asemănătoare şi cu siguranţă cu un buget infim mai mic, dar aici se vede cu adevărat pasiunea şi dedicarea acestor tineri de a face cunoscute lumii întregi cultura şi moştenirea cu care s-au născut. Munca şi truda tinerilor au fost răsPentru iubitorii de tradiţii, ziua de sâmbătă (20.07.2013), a fost o zi plină. plătite cu un ropot de aplauze din partea În comuna Orăştioara de Sus, sărbătoarea Sf Ilie coincide şi cu nedeea. spectatorilor prezenţi care nu au conteAnul acesta, festivitatea culturală a fost organizată de un grup de tineri dor- nit în a da năvală pe ringul de dans, dânnici să ducă tradiţiile străvechi mai departe, dornici să arate că datinile străbu- du-se astfel startul distracţiei pentru toţi nilor lor nu au fost cei prezenţi. date uitării şi nu în Mai multe detalii ultimul rând deterşi imagini puteţi găsi minaţi să arate lupe pagina oficială de mii întregi moşteniFacebook a Asociaţiei rea cu care s-au năsCulturale Valea Dacicut. lor sau intrând în Asociaţia Cultucontact direct cu rală Valea Dacilor, membrii asociaţiei, căci sub acest nume care vor fi mai mult s-au unit cei peste decât bucuroşi să vă treizeci de tineri, îşi povestească despre propune să iniţieze planurile lor de viitor. şi să desfăşoare proEu unul mă înclin iecte în cadrul culîn fata iniţiativei şi le turii tradiţionale şi doresc mult succes şi în promovarea culun public tot mai numeros, cu fiecare eveniment la care parturii româneşti atât ticipă. Succesul lor va fi deplin de nu vor uita de unde vin și în ţara cât şi în afamai ales acel frumos și totodată de nezdruncinat, ca bucuria ra ei. Nedeea de Sf cântului și a jocului, jurământ al Călușarilor: Ilie a fost evenimen„ JUR PE ACEST PĂMÂNT SĂ-L APĂR, SĂ-L JOC, tul perfect pentru lansarea oficială a organizaţiei şi pentru a arăta de ce sunt în stare. SĂ-L LUCRU ȘI Fiind atât de determinaţi în a arăta că a fi tineri nu înseamnă doar dis- SĂ-L CÂNT!” tracţie, membrii asociaţiei au Dorindu-le pus osul la treabă şi au organi- spor și putere să zat nedeea din acest an, nedee întreprindă tot care va rămâne mult timp înti- ce și-au propus, părită în sufletul celor care au am să închei aici. fost prezenţi. Ne revedem cuLista de invitaţi a fost nume- rând! roasă, dar nu la fel de numeroasă ca publicul care aştepta nerăbdător începerea nedeei. Spectacolul a debutat cu recitaluri de muzică populară. Tineri artişti ca: Andreea Rusan, Adrian Borza, Răzvan Furdui, Raluca Golgut, Gheorghe Lăscoiu, Mădălina Dasiana, Raluca Golguț, Daniela Matei, Andreea Soare, Mihai Mihălă, Geanina Gavrilă, Stan Florin, şi alţii, acompaniați de formația Clasic, au deschis nedeea, pregătind publicul pentru dânsul şi voia bună ce urmau să vină. Punctul culminant al spectacolului a fost intrarea dansatorilor în scenă. Am rămas foarte plăcut impresionat de sincronizarea şi


THEODOR DAMIAN - Semnul Isar

Ca în cazul oricǎrui pacient, spitalul creazǎ nevoia stǎrii de retragere, de izolare, acea dorinţǎ de intimitate, schimbǎ siguranţa de sine în dorinţa de explicare în detaliu a încercǎrilor prin care trece bolnavul şi creazǎ o relaţie de prietenie temporarǎ sau poate pe viaţǎ cu cadrele medicale, dar şi cu ceilalţi pacienţi din salon. Este lumea în miniaturǎ a acelor ,,îngeri toţi albaştri” (3), a Doctorului Mertz (5), a unei femei din salon (8) ,,Doamne, ia-i durerea femeii /de-alǎturi /cǎ nu mai poate /a strigat toatǎ noaptea…”, sau a tânǎrului croat , care (25) ,, …lângǎ patul meu /cu şine de fier în mâini /şin picioare…” – fiecare cu suferinţele lui şi cu poveştile lui de viaţǎ – ,,…noaptea nu poate dormi /cǎ vede numai morţi cu burţile tǎiate /şi cu mǎruntaiele scoase /vai de pielea lui cusutǎ peste tot /vai de sǎracele-i oase /ne uitam din paturile noastre /pe fereastrǎ spre vârfurile de castani /şi-mi povesteşte de fratele sǎu mic / pierdut în rǎzboi la paisprezece ani /”. Şi tot în spital gândurile zboarǎ cu pioşenie, drag şi dor spre mama lui pe care o simte şi ar dori-o la cǎpǎtâiul patului, spre autori ca Descartes, Panait Istrati, prieteni dragi Andru, Arthur, GâfDeac şi la acea dorinţǎ cǎ (16) ,,…în pat de spital /poate dacǎ eram împreunǎ /filosofam mai bine /sau jucam jocul nostrum astral /cum ne-am jucat cu poezia scrisului tǎu…”. De la etajul al patrulea al spitalului, lumea de dincolo de Isar îşi duce viaţa fǎrǎ sǎ-i pese de ceea ce se întâmplǎ înlǎuntrul lui (Ivan Hajek, rusul, cântǎ la acordeon în Marienplatz (74), altundeva se aude Für Elise (73). Foarte îndrǎgite şi bine stǎpânite de poet sunt tehnicile cinematografice, fotografice sau picturale, imaginile strǎzii, ale pieţelor sau ale bǎtrânilor ,,… cum adunau bǎtrânii banii în batistǎ /” (sugestivǎ nu este acţiunea în sine, ci fotografia pe care o privim şi care imortalizeazǎ gestul). Semnul Isar, o carte de poezie scrisǎ în

Candin participa la toate ședințele notarilor.Aici avea mulți prieteni care tot timpul îl indemnau să se căsătorească din nou, dar el dădea din mână zimbind .O dată, notarul șef de la Orăștie care îi era și bun prieten, la invitat la o discuție între patru ochi. Candin bănuia despre ce vroia să-i vorbească, dar sa dus, așa că notarul șef ia spus: Fii atent la mine prietene,eu am o soră, bărbatul ei a fost profesor și decan la Baia de Criș, de la care

majoritate în vers alb, dar şi în vers clasic, ceea ce asigurǎ muzicalitate, uneori vivacitate şi impregneazǎ un ritm anume atât în limba românǎ cât şi în limba englezǎ, o cadenţǎ şi un mod particular al lecturii fǎcutǎ în gând sau cu glas tare. Semnele de punctuaţie sunt rare, iar poeziile nu au un titlu, ci sunt doar numerotate, intenţia poetului fiind aceea de a se destǎinui cititorului sǎu pe îndelete, acum când are un timp la dispoziţie. (40) ,,…azi /citeşti /înveţi sǎ te ridici /dar mai ales sǎ şi cazi /apa e mai verde când te uiţi /mult în ea /şi cerul mai albastru /şi gândurile mai singure.” Jocurile de cuvinte şi capcanele lingvistice sunt la tot pasul, (elocventǎ este poezia (4) prin folosirea verbului a [se] îndoi precum şi a substantivului îndoieli. Limba românǎ este relaxatǎ, contextul dǎ nuanţa, limba englezǎ este însǎ foarte precisǎ (existǎ expresiile a se apleca, în sensul de a se îndoi de spate = to bend, a avea o îndoialǎ =to doubt). Numai cǎ aici autorul impune folosirea unui verb/substantiv unic, altfel diferenţele din limba englezǎ nu ar mai face sensul poeziei. Traducerea sunǎ aşa: “Would I ever be able to incline like I used to before /I may not even want it /too many inclinations will not do good /either to my back or to my mind /.” Deci ceea ce pare a fi simplu uneori de tradus, devine anevoios în pǎstrarea în continuare a mentalitǎţii româneşti transpusǎ pe calcul mentalitǎţii unui cititor englez. Tot aici meritǎ sǎ remarcǎm existenta în majoritatea poeziilor a unui adverb, a unui verb sau chiar a unui vers întreg, care face legatura cu versurile de

a avut doi băieți și o fată. Băieții au în jur de 20 ani iar fata are 18 ani.E frumoasă, gospodină și are o voce minunată. Așa că noul soț al sorei mele care este și el notar șef acolo,a vrut să o trimită la conservator ca să devină cântăreață de operă. Mama ei la început nu a fost de acor,dar până la urmă și-a dat consimțământul așa că fata a plecat la studii la Viena, unde imediat a fost admisă la academia de muzică unde a și încheiat cu suc-

dinain- MUGURAȘ MARIA PETRESCU te, dar şi cu cele urmǎtoare. Acest element nu rupe niciodatǎ poemul în douǎ, ci din contrǎ îl întǎreşte ca scriiturǎ, dându-i o amploare mai mare, o nouǎ turnurǎ, deschizând astfel calea spre o altǎ idee. Este, dacǎ vreţi, o tehnicǎ de înlǎnţuire, de rings within rings,care asigurǎ continuitatea poeziei ca şi legǎtura dintre aceasta, poet şi cititor. Semnul Isar este zbaterea dintre disperarea unui diagnostic şi a unei operaţii pe de o parte şi speranţa revenirii la viaţǎ pe de altǎ parte. (7) ,,Crede şi mergi înainte /dacǎ tot trebuie sǎ mori /”…,,moartea te prinde mai greu / când înaintezi /mergi înainte şi crezi / ‘’ ,,… singura cale unde moartea fuge /mai încet decât tine / oricât ai fi de bolnav / şi oricât ai duce boala de brav /”. Un volum de poezie testament, o concepţie despre lume şi viaţǎ ce trebuiesc revizuite acum la moment de rǎscruce (1) ,,Cred cǎ trebuie sǎ îmi revizuiesc /toate poemele /şi sǎ vǎd cum sǎ fac loc Isarului /sǎ treacǎ prin ele /sǎ le mângâie /aşa cum mângâie grǎdinile Münchenului /şi patul în care zac /”. O revoltǎ interioarǎ, dar şi o determinare de a trǎi (42) ,,…cine a creat geografiile noastre /interioare / cu idea cǎ trǎiesc, cǎ mor /şi mǎ doare /”. Existǎ în permanenţǎ, undeva acolo ascunsǎ în suflet speranţa / isihia cǎ se poate trece peste acest moment greu de viaţǎ prin ştiinţǎ, poezie şi cuvânt (86) ,,…abia atunci eşti gata s-asculţi /abia atunci vei face ce ţi se spune /aşa se scrie poemul /când fiecare cuvânt /a devenit rugǎciune /.” Chiar şi bolnav, Theodor Damian este senin şi vrea sǎ stea de vorbǎ cu noi, sǎ ne povesteascǎ, sǎ ne spunǎ ce crede, ce gândeşte şi cu pudoarea lui caracteristicǎ sǎ ne lase sǎ-i fim alǎturi şi sǎ-i citim sufetul. Pentru toate acestea îi mulţumim!

ces studiile. Fata e deșteaptă, e cultă și nu de mult sa întors acasă, de și opera de la Viena ia oferit un contract, pe care a refuzat-o fiind plictisită de viața de acolo. Îi era dor de casă, spre marea bucurie a mamei ei sa întors acasă. Acum am vrea un bărbat bun pentru ea și având în vedere că nu are cunoștințe acasă, eu m-am gândit la tine. Nu sta pe gânduri, eu peste o săptămână mă duc la ei,hai cu mine dacă nu-ți place fata nimeni nu o să te forțeze să o iei de sotie, numai tu hotărești. Și sa dus,nu-i vorbă ia plăcut fata însă în fața ochilor îi apărea chipul Sofiei și a băiatului așa că ia fost

greu să ia o decizie. Diferența de 20 ani era mare dar se gândea că fata nu e vinovată pentru asta așa că ia spus prietenului său Nu uita diferența de vârstă dintre noi este mare și după Viena micul Bozeș poate nu o săi fie pe plac. La Bozeș nu sunt posibilități de distracție, va fi plictisitor pentru ea viața de aici. Până la urmă s-au căsătorit pentru că probabil soarta așa a vrut să fie. ® Copyright interzis fără acordul scris al autorului sau al directorului săptămânalului VORBA


Pastila de spiritualitate Siguranța adevărului spus în rândurile de mai jos m-au făcut să nu mai țin cont de deontologia jurnalistului. Știu doar că: „Dumnezeu a creat lumea prin iubire, iar planul său a avut ca scop fericirea”. Cu siguranță voi fi din nou catalogat (și pe bună dreptate) ca și catolic. Da, sunt ! Vor fi din nou oameni, le spun de pe acum, om sunt și eu, singura diferență este recunoașterea din partea mea a proprie-mi identități. Sunt creștin ! Citiți vă rog fără părtinire: Discursul sfântului părinte papa Francisc de la întâlnirea cu seminariştii, novicii şi novicele (Roma, (urmare din numărul trecut) Prietenii sunt puţini. Biblia spune aceasta: prietenii, unul, doi… Dar fraternitatea, între toţi. Dacă eu am ceva cu o soră sau cu un frate, îi spun în faţă, şi i-o spun celui sau celei are poate să ajute, dar nu o spun celorlalţi pentru “a-l murdări”. Şi bârfele, este teribil! În spatele bârfelor, sub bârfe există invidiile, geloziile, ambiţiile. Gândiţi-vă la aceasta. Odată am auzit despre o persoană care, după exerciţiile spirituale – o persoană consacrată, o soră… Aceasta e bună! Această soră îi promisese Domnului să nu vorbească niciodată de rău despre altă soră. Acesta este un drum frumos, un drum frumos către sfinţenie! A nu vorbi rău despre alţii. “Dar, părinte, sunt probleme…”: spune-i superiorului, spune-i superioarei, spune-i Episcopului, care poate să remedieze. Nu îi spune celui care nu poate să ajute. Acest lucru este important: fraternitatea! Dar spune-mi, tu vei vorbi rău despre mama ta, despre tatăl tău, despre fraţii tăi? Niciodată. Şi de ce faci aceasta în viaţa consacrată, în seminar, în viaţa prezbiterală? Numai aceasta: gândiţi-vă, gândiţi-vă… Fraternitate! Această iubire fraternă. Însă există două extreme; în acest aspect al prieteniei şi al fraternităţii există două extreme: atât izolarea, cât şi disiparea. O prietenie şi o fraternitate care să mă ajute să nu cad nici în izolare nici în disipare. A cultiva prieteniile, sunt un bun preţios: însă trebuie să vă educe nu la închidere, ci la ieşirea din voi înşivă. Un preot, un călugăr, o călugăriţă nu poate fi niciodată o insulă, ci o persoană mereu disponibilă la întâlnire. Apoi, prieteniile se îmbogăţesc şi cu diferitele carisme ale familiilor voastre călugăreşti. Este o bogăţie mare. Să ne gândim la prieteniile frumoase ale atâtor sfinţi. Eu cred că trebuie să scurtez un pic, deşi răbdarea voastră este mare! [Seminariştii: "Nuuuu!"] Vă spun: ieşiţi din voi înşivă pentru a vesti evanghelia, dar pentru a face aceasta trebuie să ieşiţi din voi înşivă pentru a-l întâlni pe Isus. Există două ieşiri: una spre întâlnirea lui Isus, spre transcendenţă; cealaltă spre ceilalţi, pentru a-l vesti pe

Lume schimbătoare Peste tot şi la noi, la sat, Lumea demult s-a schimbat. La sate, mai demult erau doar băştinaşi, Acum au venit mulţi de la oraş. Băştinaşii, la început s-au bucurat Că li se măreşte vatra-n sat. Dar, să ştiţi că nu întârzie să apară baiul: Orăşenii o să le strice băştinaşilor obiceiul. Nu se mai fac la sate bititaie, Nu mai vin bătrânii la nedeie. Femeile, cu clăcile şi farmecul lor Ne fac de pe acum să ne fie dor. Când existau la sate doar băştinaşii, Atunci se ajutau între ei chiar şi naşii. Dar, când lumea la sat s-a-nnoit, Tinerii cu cei bătrâni s-au dat la sfădit.

Isus. Acestea două merg împreună. Dacă tu faci numai una dintre ele, nu merge! Mă gândesc la Maica Tereza de Calcutta. Era devotată această soră… Nu îi era frică de nimic, mergea pe străzi… Însă acestei femei nu îi era frică nici să îngenuncheze, două ore, în faţa Domnului. Să nu vă fie frică să ieşiţi din voi înşivă în rugăciune şi în acţiunea pastorală. Fiţi curajoşi pentru a vă ruga şi pentru a merge să vestiţi evanghelia. Eu aş vrea o Biserică mai misionară, nu atât de liniştită. Acea Biserică frumoasă care merge înainte. În aceste zile au venit atâţia misionari şi misionare la Liturghia de dimineaţă, aici la Sfânta Marta, şi când mă salutau îmi spuneau: “Eu sunt o soră bătrână; sunt de patruzeci de ani în Ciad, sunt acolo, sunt acolo…”. Ce frumos! Şi înţelegeai că această soră a petrecut aceşti ani aşa, pentru că nu a neglijat niciodată să-l întâlnească pe Isus în rugăciune. A ieşi din noi înşine, spre transcendenţa către Isus în rugăciune, spre transcendenţa către alţii în apostolat, în muncă. Daţi contribuţia pentru o astfel de Biserică: fidelă faţă de drumul pe carel vrea Isus. Nu învăţaţi de la noi, de la noi, care nu mai suntem foarte tineri; nu învăţaţi de la noi acel sport pe care noi, bătrânii, îl avem adesea: sportul plângerii! Nu învăţaţi de la noi cultul “zeiţei plângere”. Este o zeiţă aceea… mereu cu plângerea… Ci fiţi pozitivi, cultivaţi viaţa spirituală şi, în acelaşi timp, mergeţi, fiţi capabili să întâlniţi persoanele, în special pe cele mai dispreţuite şi dezavantajate. Să nu vă fie frică să ieşiţi şi să mergeţi împotriva curentului. Fii contemplativi şi misionari. Ţineţi-o mereu pe Sfânta Fecioară Maria cu voi,

rugaţi-vă Rozariul, vă rog… Nu-l lăsaţi! Ţineţi-o mereu pe Sfânta Fecioară Maria cu voi în casa voastră, aşa cum o ţinea Apostolul Ioan. Ea să vă însoţească şi să vă ocrotească mereu. Şi rugaţi-vă şi pentru mine, pentru că am nevoie de rugăciuni, pentru că sunt un sărman păcătos, însă mergem înainte. Mulţumesc mult şi ne vom vedea mâine. Şi înainte, cu bucurie, cu coerenţă, mereu cu acel curaj de a spune adevărul, acel curaj de a ieşi din noi înşine pentru a-l întâlni pe Isus în rugăciune şi de a ieşi din noi înşine pentru a-i întâlni pe ceilalţi şi a le da lor evanghelia. Cu rodnicie pastorală! Vă rog, nu fiţi “fete bătrâne” şi “holtei”. Înainte! Mons. Fisichella spunea că ieri aţi recitat Crezul, fiecare în propria limbă. Suntem cu toţii fraţi, avem unul şi acelaşi Tată. Acum, fiecare în propria limbă, să recităm Tatăl nostru. Să recităm Tatăl nostru. Recitarea rugăciunii Tatăl nostru Şi avem şi o Mamă. În propria limbă să spunem Bucură-te, Marie. Recitarea rugăciunii Bucură-te, Marie Dar eu n-aş vrea s-o fac să se Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Nu le mai ajunge în sat bătătura, Soacra se ceartă tot timpul cu nora, Ginerele-n casă este mare cocoşel, Tot ce face, face numai pentru el. Este deştept, băiatul, bată-l norocul, Ştie să-şi facă pentru el tot jocul; Ia cu el tot ce se poate, De ceilalţi nu-l doare nici în coate. Nu contează, după el ce mai rămâne, Un vecin sau chiar două vecine. Copiii au rămas ai nimănui, Ginerică, voiajorul, a prins gustul banului. Dar i-a venit la ginerică vremea, Copiii lui îi spun acum „nenea”, Nu-l mai recunosc acum de tată, Pe tatăl lor de altădată. Ăsta-i preţul vieţii negândite, frate! Tu ai pus totul pentru tine deoparte. Nu te-ai gândit la copii, numai la tine, Nici la ce a fost sau la ce vine. Omule, te va judeca tot satul, Ai ajuns singur ca nimeni altul. Obiceiul din vatră tu l-ai stricat, Şi de părinţii tăi te-ai îndepărtat. Radu Trufaş

moartea e un graffiti scris pe inimă moartea nu are profil de facebook deși e prietena tuturor o găsești la colțul blocului asmuțind câinii îți împinge mașina îți leagănă copilul oriunde ai nevoie de ea chiar și pe timp de pace împarte vieți pe carosabil seacă fântâni dezbracă mirese în noaptea nunții și toamna e mult mai sociabilă se simte în largul ei printre atâtea frunze sărută mai apăsat predă alchimia notează în agendă informații confidențiale celor plictisiți de spovedanii web s-au îndrăgostit de ea toți vecinii de palier de mersul ei cu vino-ncoa bărbații vor s-o agațe la semafor însă e atât de inaccesibilă ca o senzație de arsură în plexul solar Bianca Dan


Mihai AFILOM Revista “Provinicia Corvina”, nr.19, septembrie 2001 Debut editorial: “Şerpii Soarelui”, editura EMIA – Deva, 2001 Încă de la prima sa carte, observam la acest tânăr pădurean o anume nelinişte, o anume stare de presimţire, de întrezărire a sacralităţii în real, dar şi o ispită a străpungerii, prin scrutări ezoterice, a acestui „zăbranic” (maieutic zicând), care acoperă „vederea interioară“, Victor Mihai AFILOM intuind magia existenţei (magic world )... Poetul coboară dintrun spaţiu muntenesc, sufletul lui este rural, dar impactul cu “veacul de fier“, ori cu stihialul valpurgic, de vipii solare, de arderi şi de luminăexplozivă. Aflăm la el şi freamătul mistic – S.F.ist, tânărul fiind un imaginativ – fantast structural. Un suflu chtonic transpare în unele poeme cu ton contestatar, chiar rebel, nota bene. Afilom a scris şi un roman, dar eu cred că pentru el scrisul este trestia cu care se scufundă sub apele onirice. Hanna Izabella BARANYAI Isabella Baranyai, elevă în clasa a XII-a a Colegiului „Traian Lalescu”, sunt scrise cu nerv epic şi vibraţie empatică faţă de semenii ei… Frazarea este rem arcabilă prin concizie, implicare emoţională delicat controlată, fără excese ornamentice, aşadar arderea afectelor radiază şi se transmite ca o flamă albă, densă, cu şoapte luminoase. Limba română o cultivă cu simţuladâncimii şi al armoniei structurale, în perfect acord cu sufletul ei ardelean. Se simte o bucurie de a exprima, cu fervoare, propria-i nelinişte, dar şi propriile revelaţii. Textul este peisajul în care se reflectă, dar în care ne şi îndeamnă să fim împreună. Transpare din subiectele ei, direct, convingător, uşor moralist, mesajul umanist, optimismul autentic, dar şi compasiunea amară, uşor sarcastică, faţă de personajul focalizat în mişcare: „Pocăinţa”… Simţul fin - analitic al observaţiei, feminismul autentic al mesajului ei, fuga de umbre a unei inimoase adolescente, atrasă de armonie,

Grafică de Clara Palcău, Colegiul „Traian Lalescu” Hunedoara

de valorile umane şi spirituale, pledoaria pentru nedesfigurarea sufletească, o recomandă şi o definesc drept o posibilă romancieră . Simţind poetic, dar exprimânduse mai lejer în proză, Hanna Isabela Baranyai este echilibrată, matură, visătoare, atrasă de zonele suferinţelor umane ce se pot vindeca inclusiv prin cuvântul scris, catarsic. Cred îndrumul ei spre şi întru literatură. Erika ERDOŞ Erika Erdos scrie este o bucurie spirituală rară pentru mine. Ea scrie de preferinţă eseuri, cu o remarcabilă acuitate analitică şi o cultură remarcabil asimilată ,explorând undeva între gnosticism şi filozofia tragică a lui E.M.Cioran . Însă spectrul studiilor ei este practic deschis polivalent, iar instrumentaţia este evident cea modern comparatistă, a şcolilor europene. Tonul scrierilor ei este grav şi confesiv, eliberat de prejudecăţile feministe, dar cu un timbru inconfundabil pledant pentru condiţia Femininului în existenţă, în lume. Întrevăd în cazul ei o evoluţie de excepţie, aşteptându-i cu interes prima carte. Erika Erdoş a debutat revuistic în „Provincia Corvina”. Alte colaborări: Revista internaţională de limbă română/ internet AGERO STUTTGART (un milion de citiri anual) editată de Asociaţia Română Germană (Redactor şef fondator prof. univ. Lucian HETCO, Germania); Revista Orizont şi radio Vest – Timişoara; revista „Nova Provincia Corvina”. Sclipind feminin rebelă sub semnul scepticismului cioranian, disimulată în îngeriţă (sau înger), tânăra eseistă merită deplin superlativele noastre . Dintre creatorii de literatură tineri hunedoreni, Erika Erdoş îmi pare a fi cea mai promiţătoare nouă voce filozofică, studioasă şi neliniştită heideggerian, întrevăzându -se cert o viziune proprie, un posibil itinerar al „Căii regale” (Malraux), precum şi intuiţia superioară ca semnal al uneia vizionare . Familiarizată cu studiul exigent al mitologiei, gnosticilor, teozofiei şi religiilor, psihanalistă de fineţe şi aptă deja de a aborda teme filozofice majore, frisonată de interogaţii esenţiale, cu frison poetic şi luminiscenţă vag metafizică, îi întrevăd perspectiva unui destin asumat, poate paralel cuunul de cercetător în arta medicinii, spre care, de asemeni, accede. Textele Erikăi Erdoş sunt de profunzimi seismice, eliberatoare de subtileenergii telurice, dar şi cu un acut suspin, freamăt ezoteric. Strigătul ei „povestit” este vertical – tragic. Ea respinge tezismele cinice ale unui Shopenhauer sau Nietzsche, pledoaria fiindu-i una a unicităţii umane în dualitatea (doimea) Fiinţei. În interiorul (captivitatea, condiţia)... În nici un caz nu ezită în ipocrizia sau habotnicia dogmelor, operând cu luciditate şi precizie în lumea conceptelor şi a ideilor moderne. Erika Erdoş… melodiază (ritmic – şocant) esenţa tragică a lumii, însă, prin structura, canonul confesiv , aduce aminte de „Song of My Self”, paradoxal, prin antiteză. Este ceva în spatele textelor care tulbură şi vibrează aparte, un halou mistic inconfundabil. Eseul ei suie rezonant întro semiotică a ESENŢELOR REVELATOARE, INIŢIATICĂ, SOFIANICĂ.

Delirul este pragmatic asumat, oricât de neverosimil sună: pare-se că daimonul ei este îngemănat cu Id-ul ei. Riscul ar fi un empirism primejdios în cazul naturilor hipersensibile, cu acute (dar nu stridenţe) sceptice, via Em. Cioran. A străpunge aparenţa unei platoşe pentru neofiţi, cere răbdare de semiotician şi abolirea oricărei „sancţiuni” deja perimate, de tip Freud, sau Carl Gustav Jung… Este o încântare să o citeşti, să o primeşti, să o auzi. Şansa acestei înzestrate cugetătoare este cea a energetismului recalibrat prin Catarsis, sublimat prin transfigurare, debordabil prin irepresibilul senzualism transferat în corpul textual (…). Însă despre Erika Erdoş vorbesc mai provocator – relevant mai, chiar eseurile ei, dintre care am reţinut câteva, sperând că îşi va edita cât de curând ceea ce aş numi: Cartea ( De)Venirii. Magdalena KUHN Magda cum Laudae dolorem …. Un straniu destin, poate prea mult provocat, din setea de cunoaştere şi prin explorarea zonelor de profunzime ale psihicului uman, cu predilecţie orientalistă, mitologică, a făcut ca un mare şi autentic talent să plece fără adio, cutremurător, parcă mânuită din stihial de forţele Răului …A fost ucisă la Deva, sigilându-se astfel cu ceară neagră, un suflet uimitor de frumos, de iubitor, de atras de înălţimile muntelui, aşadar de zbor... A fost inteligentă,neobişnuit de obsedată de condiţia femeii într-o lume decadentă, îndrăzneaţă şi a „deranjat” gelozia tenebrelor… A fost unicul debut literar post-mortem al revistei, am scris despre ea şi am acceptat cu mare tristeţe şi compasiune să-i fie editat în tiraj neînsemnat, tirajul sărăciei părinteşti, dar al bogăţiei iubirii lor şi a noastre…O includ pe Magda în acest florilegiu ca un pios şi îndurerat simbol… Absolvise Dreptul, avea simţul justiţiei şi fascinaţia idealului transcendental, iubirea şi nebunia de a străpunge pe cont propriu acel„Nor al lui Ort” dincolo de care scânteiază constelaţia Orion, spuzită de roiurile de oglinzi şi umbre colorate: cerul nopţii eterne, pistruiat ca oul de mierlă, ca frumosul ei chip, de miriadele de stele şi sori… Ceea ce a rămas acasă, poezie, proză, eseuri, ar merita să fie strânse într-o carte… Deoarece – codificat acolo, vom descoperi un mesaj superior, o experienţă fascinantă şi poate un răspuns care ne priveşte pe toţi… Noaptea lui Novalis a primit şiimnurile şi elegiile ei . Ca ofrande, ca ningere stranie peste lanurile de maci purpurii, în lanul cu corbi al lui Vang Gogh … Pe cerul nopţii senine, în puzderia rotitoare a marelui Timp… cred că steaua ei a zburat, s-a întors prea devreme, într-acolo. Eugen EVU


Adriana CHIRA În 2012 supremația de 8 ani în agențiile americane a telefoanelor BlackBerry a fost afectată de hotărârea Imigrării și Vamei SUA de a trece la IPhone. Astfel agențiile americane au început să privească și către alte sisteme de operare , ca iOS sau Android. BlackBerry adoptase de-a lungul timpului și o strategie “going green ", prin reciclarea dispozitivelor vechi și a accesoriilor. Aparatele vechi BlackBerry ale FBI ajunse la sfârșitul utilizării și după ce erau eliminate toate informațiile erau reciclate printr-o companie terță. Dacă dispozitivul era încă în stare de funcționare și putea fi reutilizat , Biroul primea un credit monetar. O companie terță cumpăra dispozitivele și le vindea unor clienții noi. Biroul Federal de Investigații, în engleză Federal Bureau of Investigation (FBI) este o agenție federală de investigații a crimelor, corupției, terorismului, încălcării drepturilor civile, spionajului, intruziunii în rețele și calculatoare. În prezent 35.000 de angajați ai companiei folosesc BlackBerry. Recent Wall Street Journal a anunțat iminența înlocuirii telefoanelor BlackBery cu smartphone -uri Samsung. Nu este pentru prima dată când Samsung face lobby pentru încheierea de acorduri cu agenţiile guvernamentale din SUA. Un

posibil contract cu FBI ar permite companiei să dovedească siguranţa echipamentelor sale, în perspectiva unor contracte cu bănci şi firme mari de avocatură, care pun accentul pe securitatea dispozitivelor de comunicare. Purtătorul de cuvânt al FBI a refuzat să comenteze pe această temă dar a menționat selecția mărcii telefoanelor este un proces activ și discuțiile sunt purtate de guvern. Producătorul telefoanelor BlackBerry a declarat că siguranţa dispozitivelor mobile este acum mai importantă ca oricând :” În acest context, ar fi corect să întrebăm de ce ar renunţa cineva la standardele de aur ale siguranţei care caracterizează BlackBerry?” Sunt analiști care sunt sceptici cu privire la posibilitatea Android de a satisface toate cerințele de securitate ale unor astfel de clienți și chiar FBI-ul în sine a evidențiat unele vulnerabilități ale platformei. Un analist al tehnologiei, întrebat frecvent asupra temelor IT, Rob Enderle, a precizat că “ Dacă Samsung are de gând să vândă la guvern, trebuie să fie în măsură să ofere o soluție sigură și Android nu este încă." In luna mai, Pentagonul a aprobat utilizarea aparatelor mobile ale lui Samsung dotate cu sistemul de operare Android și o noua gama de telefoane BlackBerry, cu sistemul BB10, în rețelele Departamentului Apărării. Lupta se dă astfel pentru contracte de sute de milioane de dolari și supremație pentru mulți ani la vârful administrației

ABBA vândă piese de mobilier. Există în prezent 322 Apărută în 1982, formația a magazine IKEA la nivel mondial. conținut inițial doi muzicieni The Pirate bay Benny Andersson și Björn UlThe Pirate Bay este un site suedez de filevaeus. Ulterior lor li s-au adău- sharing care conţine numeroşi torenți. El este gat prietenele acestora, Anniunul dintre cei mai mari Frid Lyngstad și Agnetha facilitatori de download Fältskog. În epoca “ fără interilegal din lume. Multe net”, formația a vândut peste ţări şi site-uri precum 370 de milioane de înregistrări. Facebook au blocat acceSpre sfârșitul anului 1982, ABsul la The Pirate Bay şi BA decide să ia o pauză,cu promisiunea că revenirea lor ar putea distribuirea de link-uri avea loc peste câțiva ani,dar nu s-a întâmplat. Trupa a influenţat către acesta.A fost creat în 2003 și deși după 3 ulterior muzicieni, printre care şi Lady Gaga, al cărei “Alejandro” a ani poliția suedeză a confiscat serverele, cei 4 fost inspirat de piesa “Fernando”. creatori continuă să facă piraterie și în prezent. IKKEA Votca Absolut Creată în Suedia, este deținută în prezent de o organizație olanVotca Absolut a fost creată în 1877 de către deză controlată de familia fondatorului. Comercializează mobilier suedezul Lars Olsson Smith. Este a treia băutucasnic. Fondatorul a făcut comerț foarte tânăr, pe o bicicletă, când ră spirtoasă ca vânzări după Bacardi și Smirnoff. vindea chibrituri, a continuat cu stilouri, felicitări de Crăciun și Cu un interes acut pentru calitate, L. O. Smith era pești. A fondat IKEA la vârsta de 17 ani cu vânzarea a diverse burenumit pentru organizarea de boicoturi împotrinuri de consum (pixuri, portofele, rame de tablou, fețe de masă, ceava celor care vindeau vodca de calitate inferioara. suri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon). La 19 ani a început să Până în ziua de astăzi, portretul lui apare într-un medalion pe fiecare sticlă de Votca Absolut. H&M Restaurantul, terasa și barul H&M, având denumirea completă Hennes & Mauritz, reprezintă terasei MIORIȚA sunt pregătite pentru un cunoscut lanţ de magazine de îmbrăcăminte pentru femei, băra vă deservii! baţi, adolescenţi şi copii, originar din Suedia, care promovează conMENIUL ZILEI 11 LEI ceptul de fast-fashion. Acest termen este folosit pentru a descrie colecţii de îmbrăcăminte care se bazează pe cele mai noi tendinţe în modă, prezentate de marii designeri, dar care sunt create şi produse rapid, la preţuri convenabile.

Redactor Vorba


„VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL”

Încercăm să omagiem toți sportivii din Orăștie și împrejurimi. Regulament: Vom prezenta în fiecare număr al ziarului sportivi (sportive) din toate ramurile, care au practicat sau încă sunt în activitate de performanță, la cluburi sau individual. Criteriile de selecție vor fi: sportivi de performanță, sportivi în activitate și sportivi de viitor. Dumneavoastră, publicul cititor, veți fi juriul și notantul acestora. Cititorii Vorbei își pot alege favoriții completând taloanele de concurs pe care le veți găsi în pagina de sport. Taloanele se pot depune în locurile de unde ați cumpărat săptămânalul Vorba, cât și la distribuitorii volanți. Finalul va fi la începutul lunii Decembrie cu o festivitate și multe alte surprize. Toți cei care considerați că sunteți îndreptățiți a lua parte la această competiție, vă rog să mă contactați la adresa de email: vorba.orastie@gmail.com sau la telefon 0726705325 pentru detalii. Această campanie își dorește o apropiere și o colaborare cât mai strânsă între sportivi indiferent de vârstă, glorii ale sportului orăștian și viitori sportivi din toate disciplinele. Sportivii prezentați în numerele precedente: CLONȚA SORIN – BOX 0 puncte NEAGOI IURECA NASTICA - CANOTAJ 0 p. PIPER ADRIAN OVIDIU - CULTURISM 0 p. NOJA RAUL ALEXANDRU -FOTBAL 0 p. Singuri cu drept de vot sunteți dumneavoastră, cititorii VORBEI! „VORBA

OMAGIAZĂ SPORTUL” Sportivul orăștian preferat ……………………………………………………… ………………………………………………….. Sportul Practicat ………………………………

TRIF LILIANA – HANDBAL

Data nașterii: 03.09.1967; Studii: Școala Profesională; Căsătorită; Domiciliul: Orăștie. Descoperită și îndrumată spre sport de directorul Școlii Generale Nr. 1 Drăgășani județul Vâlcea (profesor de educație fizică și sport) în 1979. Avea 12 ani când a pășit în sala de sport a echipei de junioare a CSȘ Drăgășani. Performanțe: Locul I în edițiile de campionat 1979-1980; 1980-1981; 1981 -1982. Joacă pe rând, pe două posturi în teren, extremă stângă și pivot și devine doi ani la rând golgheterul campionatului, primind statutul de cea mai prolifică marcatoare din campionatul de handbal junioare la acea perioadă. Participă la numeroase turnee și cupe în țară cu echipa din Drăgășani, amintind printre altele ”Cupa Strugurelul de Aur” de la Râmnicu Vâlcea. În 1982 se mută cu domiciliul în Simeria, la fratele ei și se transferă la echipa Dacia Orăștie, finanțată de Intreprinderea Chimică Orăștie, în divizia C. În același timp își face debutul de la junioare la senioare, la vârsta de 15 ani. Participă în sezonul 1982-1983 la ”Cupa Chimistul” pe județul Hunedoara, obținând locul I cu echipa și titlul de golgheter. În același an obține și locul II la ”Cupa Chimistul” pe țară, competiție desfășurată la Cluj-Napoca, jucând finala cu echipa Farmec ClujNapoca. La un meci amical din 1983, cu echipa din Deva, este desemnată ca cea mai bună jucătoare de pe teren, observată de antrenorul Ioan Mătăsaru și i se face o ofertă de transfer la echipa Remin Deva. Însă antrenorul Halmaghi Milu și președintele Asociației Sportive Dacia Orăștie, Cornel Răsădean, refuză transferul, considerând-o pilonul de bază al echipei din Orăștie. În sezonul 1983-1984 se clasează cu echipa pe locul III la aceiași ”Cupa Chimistul” pe țară, la Bistrița. Participă în cantonamente la Vața de Jos și numeroase jocuri amicale cu echipa Remin Deva. Pune umărul și duce echipa din Orăștie la barajul de promovare pentru divizia B la Târgu Jiu, cu echipa din localitate pe care îl câștigă cu scorul de ..... 20-0 și promovează în al doilea eșalon. În echipa de atunci evoluau cu brio jucătoare precum Bogdan Iustina, Stoica Mirela, Nicola Ioana. În același an 1989, anul promovării, Cornel Răsădean președintele Asociației Sportive Dacia Orăștie, renunță la sponsorizarea echipei de handbal în favoarea echipei locale de fotbal. Echipa renunță la locul obținut în divizia B și se desființează... Liliana se căsătorește,

VORBA DE SPORT își întemeiază o familie și încheie activitatea sportivă competițională. Obține carnetul de instructor sportiv specializarea handbal, în cadrul Direcției Județene de Tineret și Sport Deva în anul 2000. Împreună cu d-na Piper Ilonka (Laza) și subsemnatul, sub formă de voluntariat, pune bazele unei echipe feminine de handbal în Orăștie timp de 1 an, cu eleve din cadrul Școlii Generale Dr. Aurel Vlad. În anul 2010, echipa participă la Cupa Primăverii organizată de DJTS Deva pe județul Hunedoara, la Hațeg și se clasează pe locul IV. Jucătoarea Neagoi Marcela de la Școala din Orăștie, este remarcată ca un mare talent de selecționerul Ioan Mătăsaru și transferată cu școala la echipa CSȘ Cetate Deva. După intrarea în renovare generală a sălii de sport de la Școala Generală Dr. Aurel Vlad, o perioadă accesul în sală a fost restricționat și din lipsă de spațiu echipa s-a desființat. Lipsa de fonduri și sponsorizare pentru închirierea unei săli de sport în Orăștie, face ca visul de a porni motorul ....handbalistic la Orăștie să se risipească. ,,Păcat - spune d-na Liliana Trif -, începuse să-mi facă plăcere și să redescopăr bucuria de a mai face mișcare, după ce încheiasem activitatea competițională cu mult timp în urmă. Ce poți să mai spui, atunci când vrei să faci o activitate din plăcere și nimeni din jur nu te vede să-ți ofere un sprijin logistic, oricât de mic... Fără un statut, fără un mijloc sigur de transport, pentru deplasări la jocuri amicale de antrenament și rulare a jucătoarelor în teren nu poți face handbal. Și fetele au fost receptive, au învățat repede jocul cu mingea, iar talentele nu poți să le ții permanent lângă tine, ele își croiesc drumul lor inainte spre marea performanță. Copii talentați în Orăștie sunt foarte mulți și ei vin în permanență din urmă. Punerea în valoare a unei baze de selecție la nivel de juniorat, prin înființarea unei clase cu profil sportiv, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean și a școliilor din Orăștie, sau club sportiv privat, în câțiva ani cu costuri minime ar aduce bani frumoși oricărui investitor.”

CĂTANĂ PAVEL – FOTBAL

. N ăscu t în d ata de 08.12.1945 –Nerău -Arad; Studii: Școala de maiștri; Domiciliul în Orăștie. Își face debutul în fotbal în 1955, încă de pe clasa a V-a, copil fiind pe băncile școlii din Teremia Mare jud. Arad. ”Încă de copil am început să joc fotbal pe maidan, pe izlaz cum îi spuneam noi la țară, aveam o minge făcută din cârpe învelită într-un ciorap de nailon. Mergeam toamna (că iarna stăteam la internat), 8 km zilnic pe jos de la Nerău la Teremia la școală, iar pe traseu ne jucam cu mingea la picior, făceam pase între noi. La școală jucam în teren extremă stângă, până într-o zi când s-a accidentat portarul și profesoara de sport d-na Felea, originară din Abrud, a zis: Pavele treci în poartă, și așa am rămas definitiv portar. Pe atunci erau șfabi, jucam școli între școli, făcusem selecționata școlii române cu cea germană, jucam Teremia Mare cu Tomnatic”. În 1959 este selecționat din școala profesională în echipa de juniori din Teba

Arad, selecționată ce evolua în campionatul republican, seria a IV-a Arad. Are oferte de transfer la echipa UTA Arad, dar refuză să plece rezervă, preferând să joace în teren la Teba. În 1963, își face debutul în echipa de seniori Teba Arad în div. C, avându-i ca antrenori pe Mihai Țârlea și Andrei Mercea, iar coleg de echipă pe Petchovschi II. În sezonul 1969-1970, se clasează cu echipa Teba Arad în campionatul județean I (D4) pe locul 2 cu 44 de puncte și un golaveraj de 76-18, având cele mai puține goluri primite în campionat, la egalitate cu echipa de pe locul 1 Gloria Arad, 49 de puncte golaveraj 103-18. În vara anului 1970, echipele Teba Arad și Unirea Arad fuzionează, iar fotbalistul Cătană se transferă la echipa Dacia Orăștie, evoluând în sezoanele 70-71 și 7273. În 1973-1974, promovează în divizia C cu Dacia Orăștie (antrenor Remus Prodan) și în același sezon obține locul 2 în campionat. În 1974-1975, câștigă în premieră campionatul regional div. C și promovează în div. B, făcând echipă cu Răsădean, Matache, Albu, Sava, Pintecean, Bolovan, Crișan etc. În 1975 se transferă la FIL Mecanica Orăștie avându-i ca antrenori pe Emil Ciurdărescu și Alexandru Matache, ulterior prof. Benone Popa, cu care promovează în div. C. Echipa de atunci era Leordean, Eșu, Vlaicu, frații Radu, Manea, Haneș, Bela, Dimini, Pălincaș, Nicu, Sebeș, Costea. În 1976, anul promovării, se califică în șaisprezecimile Cupei României, fiind singura echipă din județ, performanță unică în istoria clubului. Meciul jucat cu echipa Steaua București pe stadionul Cetate Deva în acea perioadă, a umplut la refuz stadionul de suporteri orăștieni. Joacă împotriva unor nume mari precum Iordănescu, Sameș, Marcel Răducanu, Liță Dumitru, fiind în același timp accidentat la mână și tratat cu infiltrații de novocaină. O întâmplare hazlie pe care și-o amintește de la acel meci sună cam așa:” La 3-0, prin min.30, că așa era la 10 minute ne dădeau un gol, eu jucând accidentat, a fost un corner și eu am luat mingea. Iordănescu a venit la mine și, zic eu: ,,auzi măi, bărbate, hai măi, nu ne mai dați..., că ne faceți de minune, ce faceți dați aici o duzină?, nu vreți să vă opriți și mai dați după aceea în repriza a doua” ?.” Măi, eu nu pot, dar vorbește cu Liță, că el este căpitanul, zice Iordănescu. Și vorbind între ei, după ce au bătut cornerul, Liță se duce la antrenor la Emeric Ienei și îi zice – măi nea Emi uite ce zic băieții, să o lăsăm mai moale....- Ce, mă!...Dați, mă!... a răcnit la ei Ienei. Atunci, eu am cerut imediat să fiu schimbat din teren, iar după pauză Steaua mai înscrie de 5 ori, în poartă apărând foarte bine la noi juniorul Stefan”. În 1978 își încheie cariera fotbalistică, dar mai ramâne un an secretar în cadrul asociației secției sportive. Frecventează cursurile școlii de arbitraj, Bristan din Orăștie, obține carnetul de arbitru în campionatul județean, unde oficiază în timp de 2 ani, 30 de meciuri la centru și alte 20 la tușă. Dorin STROIA


BERBEC 21.03-20.04: Energia în exces ar trebui folosită pentru plimbări lungi, bineînţeles alături de persoana iubită. În a doua jumătate a săptămânii vă simţiţi copleşiţi de nelinişte şi deveniţi morocănoşi. Cineva din familie va binedispune şi va da o veste foarte bună. Era şi timpul să vă reveniţi! TAUR 21.04-21.05: Obligaţi să luaţi o decizie majoră, este mai bine să gândiţi de două ori înainte să acţionaţi. Persoana iubită vă vede acum că învăluiţi într-o strălucire specială. Profitaţi de şansă şi veţi fi gata de o nouă etapa în relaţia existenţa. GEMENI 22.05-21.06: O mai veche dorinţa vi se va împlini în aceste zile şi nici un obstacol nu va mai sta în calea dumneavoastră. Este momentul prielnic pentru investiţiile mari dar aveţi grijă să studiaţi piaţa înaintea deciziei finale. Dacă vreţi să puneţi punct unui vechi obicei ce vă deranjează, acum o puteţi face. De acum consumul de alcool, mâncatul în exces sau fumatul pot fi doar o amintire urâtă. RAC 22.06-21.07: Organizaţi o mare petrecere cu familia şi cei mai buni prieteni. Sărbătoarea va binedispune şi vă simţiţi minunat. La locul de muncă însă daţi peste câteva probleme pe care trebuie să le rezolvaţi rapid deşi nu prea aveţi chef. Mare grijă la tonul discuţiilor, s-ar putea să iritaţi pe cineva şi

să creaţi o atmosferă neplăcută. LEU 22.07-22.08: Vă dedicaţi unei cauze nobile şi prin voluntariat îi veţi ajuta pe cei ce au cu adevărat nevoie. Veţi creşte în ochii celor din jur. Norocul vă va înconjura eforturile şi vă veţi bucura de stimă şi recunoaşterea meritelor. Uneori un mic compromis este cheia unui mare succes. FECIOARA 23.08-22.09: Sunteţi un om şi oamenii mai fac uneori greşeli! Inima şi mintea sunt acum într-o armonie perfectă. Nu va mai gândiţi că mai bine procedaţi într-un fel sau altul. Concentraţi-vă să vă transformaţi visele în realitate. În weekend, o poveste de dragoste se înfiripă uşor şi sigur. BALANŢA 23.09-22.10: Persoana iubită creează disensiuni. Va trebui să apelaţi la diplomaţie pentru a evita ruptura relaţiei. Câteodată un adevăr bont provoacă mai mult rău decât vă puteţi închipui. Aveţi grijă! Şi finanţele vă pun un pic pe gânduri deşi se prevede un câştig neaşteptat. Vedeţi să nu uitaţi vreo factură neachitata. SCORPION 23.10-21.11: Vă implicaţi într-o conversaţie delicată din care veţi ieşi destul de sifonaţi. Bazându-vă doar pe instinctele dumneavoastră nu observaţi la timp ca discuţia ia o turnură neaşteptată. Este bine să nu renunţaţi până când nu veţi ajunge la linia de sosire.

SĂGETĂTOR 22.11-21.12: Profitaţi de zilele liniştite şi relaxaţi-vă. Nu omiteţi răsfăţul unei băi cu plante sau mergeţi la cumpărături. În a doua jumătate a săptămânii viaţa devine din nou cam agitată şi nu vă va fi uşor să găsiţi timp pentru dumneavoastră. CAPRICORN 22.12-19.01: Nu ar fi rău să vă mai ascultaţi şi inimă. Logica sigur nu vă va ajuta să faceţi alegerea potrivită. Trebuie să acordaţi atenţia cuvenită unui prieten care vă impulsionează. Şi modernizarea imaginii dumneavoastră nu este de neglijat. Încercaţi să vă schimbaţi hainele demodate cu unele mai elegante. VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Un eveniment neaşteptat ar putea să vă arunce în aer programul acestei săptămâni. Străduiţi-vă să gândiţi pozitiv pentru că situaţia nu este chiar atât de rea pe cât vă închipuiţi. Duminică sunteţi nevoiţi să faceţi ordine în acte în vederea semnării unui contract. PEŞTI 19.02-20.03: Întâlniţi pe cineva care se dovedeşte foarte grijuliu cu dumneavoastră, însă sunteţi puşi într-o situaţie incomoda iar minciună nu vă va ajuta. Mai bine fiţi atenţi să nu jigniţi pe cine nu trebuie. Puţină precauţie nu strică.

Concert Clayderman

Sunt un profan dar am trăit, am fost fericit pentru că ea a fost fericită. Muzica întodeauna exprimă ceva, pot spune chiar că are culoare. Rockul e forță, violență, descătușare; rockul e roșu. Hip-hopul e protestatar, inteligent, are umor, furie, frustrare. Când e reușit e alb alminteri are culoarea vântului turbat. și muzica populară e albă. Dance e galben, muzica latino e roz. Lăutăreasca de calitate e albastră și romanțele au prea mult negru. Fanfara e verde, manelele nu sunt muzică; sunt vaetele de durere ale unuia cu testiculele prinse în menghină. Din acest motiv sunt și așa apreciate… mulți se regăsesc în această stare metaforic vorbind. Muzica șlui Clayderman nu are culoare.., are transparență. Muzica de consum curent are mesaj care rezonează la nivel intelectual sau emoțional primar. Muzica clasică rezonează în emoționalul educat sau intelectualul profund. Sunetele acestei muzici sunt asemenea curbei lui Gauss, cuantifică/simbolizează esența unei acțiuni, gând, trăire. Spre deosebire de muzica profană ce rezonează în emoție, muzica cultă cuprinde esența trăirii. A unei trăiri autentice pentru că condiția ei de bază este Armonia. Este remediul și detașarea perfectă de inautenticul și artificialul acestei lumi/ existențe dar cu o singură condiție, să aibă în ce rezona. și după cum am văzut la concertul de la Brașov a rezonat în mii de oameni.

Locul Anti Alzheimer ORIZONTAL cupola. 3) Fost por1) Practica mai Sport tar de fotbal la "U. multe sporturi cu Craiova" - Debut in succes. 2) Concurenta la tenis! - Echipa de fotbal disc si sulita.3) Apti pen- din Banat tru sport - Primele la (sigla). 4) Aparat in gimcros! 4)Articol in limba nastica masculina latina - Ambarcatiune Orificiu nazal. 5) A pusportiva cu pade- ne pe hartie (var.) - A le. 5) Finale la oina! - evolua la halteVasla folosita in sportu- re. 6) Sustinator la bob rile nautice. 6) O parte Categorie la box - In din joc - Leziune - tripou! 7) Finale la Articol nehota- inot! - Campion la sarirat. 7) Echipament spor- turi in Austrativ -Perioada sportiva lia. 8) Miscare dubla la competitionala. 8)Scor jocul de sah - A foralb - E in plus - Gheb in ta. 9) Forta musculara spate! 9)Sunt o forta Piesa la calaJoc de noroc cu ba- rie. 10) Perie! - Pista nul.10) A o lua pe cai naturala pentru patinaj si gresite - Dafin. 11)Etapa saniute. 11) Compozitor neterminata! - Au trecut roman - Aparate pentru testul -Finalul oricarei gimnastica, sau stalpi ai curse! portii la fotbal sau hanVERTICAL dbal. 1) Practica un sport pe Dictionar : GLI, VESgheata (fem.). 2) Ne da CAN. de ales - Gimnast sub TITUS CHEPTROSU,


BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

„Să trăiţi bine !” I Să zic vreo două-acum îmi vine, Avem lumină, dar trăim în beznă, De când trăim aşa de bine Ne-am îngrăşat ca… ţapu-n gleznă… cuprinde: 3 terenuri de tenis, 1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adulţi și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri. Informaţii și rezervări la telefon: 0727.225.309

II Mulţumim de urare şi îndemn, Trăim ca în comuna primitivă, Felicitări şi pentru iniţiativă, Ne-aţi retrocedat sapa… de lemn… III De-atâta bine sunt invidiat, Îmi pierd papucii din picioare, De mijloc m-am încovoiat De parc-aş fi un semn de întrebare.

O glumă sau…?!?

Ultima idee de turism local: Turul palatelor Rromilor!

„După ce au studiat cu atenţie punctele de atracţie ale Timisoarei, proprietarii unor agenţii de turism, au ajuns la concluzia că nici Palatul Baroc, nici Catedrala Mitropolitană, nici parcurile înşirate de-a lungul şi de-a latul oraşului de pe Bega nu ar stârni emoţia vilegiaturiştilor la fel de mult ca şi un… tur al palatelor rromilor. Presaraţi prin majoritatea zonelor rezidenţiale din Timişoara, mastodonţii cu turnuleţe par un soi de implanturi imobiliare care, cu siguranţă, ar putea să intereseze grupurile de asiatici cu aparate foto prinse de gât sau studenţii la Arhitectură din te miri ce universități ale Europei. Partea de business odată pusă la punct, urmează şi administrarea dozei de adrenalină, respectiv abordarea baștanilor. În acest punct lucrurile s-ar putea, oarecum, complica, în condițiile în care pelerinajele cu turişti prin fata palatelor ar deranja, indiscutabil, siesta cailor şi căprioarelor crescute prin sufrageriile de abanos…”http://www.opiniatimisoarei.ro De ce fac referire la asta? Păi, în zona istorică a Orăștiei a răsărit un ceva ce se poate ușor confunda cu materialul de mai sus. Chiar aș dori ca CETATEA ORĂȘTIEI, centrul și alte puncte istorice să fie locuri de atracție ale orașului nostru nu amalgamul arhitectonic. Ori, mai știi că, poate în așteptarea investitorilor asiatici nu au vrut și urbaniștii să avem și noi pagoda noastră? Numai că o pagodă este o clădire religioasă sub formă de turn cu mai multe etaje suprapuse care se retrag succesiv și ale căror streșini sunt întoarse în sus. Ori în cazul de față este vorba despre templul inesteticului. Cunoaștem că proprietarul clădirii a fost amendat de către serviciul urbanism al primăriei, cu toate acestea nu s-a întâmplat nimic și ne întrebăm de ce? Unde se greșește? Cine-și asumă chiciul, din centrul Orăștiei? Suntem totuși într-un oraș care pe vremuri avea cultura sa și la care ținea, avem la intrarea în oraș pancarta culturii noastre și nu pusă de noi, ci tot de municipalitate!

Talon de publicitate gratuită

NUMELE……………………………………………………… ADRESA……………………………………………………… Text………………………………………………………… ………………………………………………………………… …………………………………………………………………… …………………………………………………………………… ………………………………………………………………... Taloanele pot fi trimise și la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. sau se depun la adresa: str. A. Vlaicu nr.1


Săptămânal vorba orăştie (pdf) nr 031