Issuu on Google+

Agricultura şi dezvoltarea satului românesc prioritatea Uniunii Social-Liberale Programul USL privind agricultura și dezvoltarea satului


Agricultura   Provocare Mondială  CRIZA ALIMENTARĂ REPREZINTĂ O   AMENINȚARE GLOBALĂ      Determinată de:  • Creşterea demografică (populația 7 mld. 2011 – 9,3 mld. în  2050);  • Producția de alimente este insuficientă;  • Schimbările climatice – deșertificarea.    Consecințe    • La nivel mondial un locuitor din 6 suferă de foame.   


Agricultura   Prioritate Europeană  • • • • •

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC)    Bugetul PAC anual este de 55 mld. euro (40% din totalul  bugetului UE)  Politica Agricolă Comună este într‐o perioadă de  schimbare  România nu are definită încă foarte clar o poziție cu  privire la viitorul PAC  PAC are ca prioritatea asigurarea hranei pentru oameni  PAC pune în centrul preocupărilor sale categoriile  profesionale producătoare de alimente, adică fermierii,  pescarii, lucrătorii agricoli și cei forestieri 


Agricultura   Prioritate Europeană VIITORUL PAC 2014 ‐ 2020  (pentru ce trebuie să opteze UE și România în prezent)    • Optăm pentru păstrarea plăților la hectar sau acordarea  de sprijin pe bază de proiecte?    • Suntem pentru măsuri de piață sau pentru stoparea  acestora?    • Noul PNDR se va axa pe protecţia mediului sau pe sprijinul  pentru fermieri?      4 


România în UE  • Suprafața agricolă a României este de 14,8 mil ha, adică 8.2%  din total UE    • România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea  Britanie și Polonia din acest punct de vedere    • Suprafața arabilă/cap de locuitor:  – România 0,41 ha  – Media Uniunii Europene 0,21 ha 

  • În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha,  media europeană fiind de 750 euro/ha      5 


Agricultura României  Unde ne aflăm în 2011?   

• Agricultura  – Productivitate scăzută;  – Terenuri fărâmițate excesiv;  – Alimente tot mai scumpe;  – Lipsa sprijinului pentru energie și apă;  – Evaziune fiscală ridicată.    • Dezvoltare rurală  – Populaţie agricolă îmbătrânită;  – Absorbție scăzută și neprioritizată a fondurilor europene;  – Situație precară a infrastructurii rurale;  – 44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media   de peste 50% din UE.     

 


Fărâmițarea excesivă a  terenurilor  • România are cele mai multe exploatații agricole din  Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din  totalul fermelor din UE    • Exploataţiile de subzistență și semi‐subzistență  reprezintă 93,7% din numărul total de ferme    • USL consideră prioritară transformarea  exploatațiilor mici și de subzistență în ferme medii  familiale    


Fărâmițarea excesivă a  terenurilor  ‐ 1 % din fermierii români beneficiază de  52% din sprijinul pe suprafață    ‐ Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă  25.5% (2,4 mil. ha)    ‐ 22.4% din suprafețele ce primesc  subvenții au sub 5 ha    ‐ 9,39 milioane ha primesc subvenții în  România     

TERENURILE AGRICOLE  CARE PRIMESC SPRIJIN DE  SUPRAFAŢĂ ÎN FUNCŢIE DE  MĂRIME 1‐5 Ha = 2.09 mil 5‐10 Ha = 0.9 mil 10‐ 20 Ha = 0.4 mil

2093356 4272290 906930

20 ‐ 50 Ha = 0.6  mil 50 ‐ 100 Ha = 0.5  mil

477404

100‐200 Ha 0.7 mil

708788 501539 600950 > 200 ha = 4.2 mil

ÎN ROMÂNIA SE FACE AGRICULTURĂ   PE SUPRAFEȚE MICI  Sursa: APIA


Alimente tot mai scumpe  CREŞTEREA PREŢURILOR ESTE CAUZATĂ DE:    • Creșterea TVA la 24 %;  • Creşterea costurilor de producţie, în special datorită  sporirii prețurilor la motorină, gaze și energie electrică;  • Importuri masive în detrimentul producătorilor români;  • Lipsa accesului producătorilor autohtoni la desfacerea  produselor într‐un cadru organizat;  • Costuri nejustificate pe lanţul de producţie de la  producător la consumatorul final.    9 


Alimente tot mai scumpe  România are cel mai crescut ritm de creştere a prețurilor dintre țările vecine Evoluția preţului pâinii 2007 - 2010 (%)

Sursa: INS

10 


Populația agricolă  îmbătrânită  • România are 1,7 mil.  fermieri cu vârstă de  peste 65 de ani, cei mai  mulţi din UE.  • Programele „Renta  viageră” și „Retragerea  timpurie a fermierilor”  nu au fost funcţionale.   

Număr de fermieri beneficiari  de sprijin APIA pe suprafaţă  (pe categorii de vârstă)  10929  71115  143105 

340992 

30 < ani 30 ‐ 40 ani 40 ‐ 50 ani 50 ‐  60 ani

220336 

60 ‐ 70 ani > 70 ani

283651 

Sursa: APIA


Lipsa amenajărilor și irigării  terenurilor agricole  • În 1990 existau peste 3  milioane ha amenajate  pentru irigații  • Doar pentru 22% din  suprafaţa agricolă a ţării  există astăzi infrastructură  pentru irigații    • 2009 s‐a irigat 9,6 %    •  2010 s‐a irigat 2,5 %   

• PRINCIPALA CAUZĂ ESTE  INEXISTENȚA SPRIJINULUI  DIN PARTEA STATULUI  PENTRU ENERGIE ȘI APĂ 

Surpafața irigată Surpafata … (mii Ha) 350 320 300

296

250 225 200

150

100 79 50

0 2007

2008

2009 Sursa: INS

2010


Evaziune fiscală foarte ridicată  • România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul  evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile  în 2009.    • Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din  agricultură.    • Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia  neagră.    • Combaterea evaziunii din agricultură poate fi una din sursele  pentru finanțarea programelor naționale din agricultură și  poate duce la realizarea unui mediu concurențial adecvat.         


Agricultură Subfinanțată  • Ajutoarele de stat nu au fost notificate și nu s‐au mai  acordat începând cu 1 ianuarie 2010.  • Exemple de ajutoare de stat care nu se mai primesc: apă  și energie pentru irigații, sectorul bovine, calitatea  laptelui.  • Din 32 de linii directoare se aplică doar 5 măsuri. Acest  lucru duce la lipsa sprijinului în sectoare importante:  ¾Zootehnie  ¾Horticultură  ¾Agricultura ecologică        14 


Agenții de plăți  nefuncționale  • Personal insuficient și nemotivat financiar;    • Un funcţionar APIA gestionează 600‐800 de cereri de  plată (UE recomandă ca un angajat să nu gestioneze mai  mult de 250 de cereri);    • Capacitatea de evaluare și procesare de către APDRP a  proiectelor este cu mult sub cea necesară;    • Programul Operațional de Pescuit neacreditat. 


Rata scazută de absorbție a  fondurilor europene  • PNDR are o alocare finaciară de 10,09 miliarde de euro. 

ƒ Până în prezent s‐au semnat contracte în valoare de 3,6 miliarde de  euro.  ƒ S‐au efectuat plăţi efective în valoare de 1,9 miliarde de euro.   

• România riscă: 

ƒ Să piardă 5 miliarde de euro dacă se continuă acest ritm de  absorbție.    ƒ Să primească un buget mult mai mic pentru PNDR 2, care va  funcţiona în perioada 2014 – 2020. 

  • Nu au fost demarate studiile de impact pentru PNDR 2.    • POP are un buget de 307 mil Euro 2007 – 2013, absorbția este  de numai 10.68%.  16 


Concluzii privind agricultura  sub Guvernul Boc  • În România se produce tot mai greu și la costuri tot mai  ridicate;  • Irigațiile sunt ca și inexistente;  • Avem terenuri nelucrate de peste 3 milioane de ha;  • Românii se hrănesc nesănătos şi mai mult din import;  • Prețurile alimentelor sunt tot mai mari;  • Populația rurală este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivați  să lucreze în agricultură;  • Statul român pierde 3 miliarde de euro anual din economia  neagră, dar ne împrumutăm de la FMI;  • Nu reușim să cheltuim banii primiți de la Uniunea Europeană;  • Structurile de stat sunt politizate total;    17 


Agricultura și Dezvoltarea Satului  Românesc în Perspectiva USL 

18 


Agricultura în perspectiva  USL  PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL    • Agricultura este prioritate  națională      • Agricultura este motorul de  creștere economică    • Agricultura este generatoare de  venituri bugetare prin:  ¾ stimularea activității economice;  ¾ creșterea numărului de locuri de  muncă;  ¾ reducerea evaziuni fiscale. 

   

PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE  USL    • Să folosim corect și eficient  resursele naturale    • Agricultura să producă ceea ce se  cere pe piață    • Statul să fie responsabil față de  agricultori și consumatori   


Agricultura și Dezvoltarea Satului  Românesc în Perspectiva USL  Direcții de acțiune    • Dezvoltarea  unei  agriculturi  moderne  din  punctul  de  vedere  al  exploatațiilor  agricole  și  al  gradului  de  tehnologizare,  care  să  producă  pentru  piață,  să  asigure  hrana  necesară  populației  și  un  nivel  de  trai  ridicat  pentru fermieri;    • Dezvoltarea durabilă a satului românesc, astfel încât să se  elimine  disparitățile  între  mediul  rural  și  urban  și  să  se  promoveze conservarea patrimoniului cultural;  20 


Obiectivele USL pentru  Agricultură și Sat  • • • • • • • • • • • • • • •

OBIECTIVE PENTRU AGRICULTURĂ   

Fiind prioritate națională, anumite sectoare trebuie să beneficieze de acces la producția  internă de gaze si energie electrică la costuri reduse;  Asigurarea hranei pentru populație în cantităţi suficiente și la standarde europene;  Retehnologizarea agriculturii;  Acordarea la timp a unor subvenții sporite pentru culturile de câmp;  Susținerea sectorului creșterii animalelor în vederea sporirii efectivului și îmbunătățirii  genetice;  Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui;  Dezvoltarea sistemului de irigații;  Devoltarea producției de plante oleaginoase și cereale;  Dezvoltarea pisciculturii;  Dezvoltarea horticulturii;  Dezvoltarea lanțului de producție până la produsul finit și asigurarea unei piețe de desfacere  a acestuia;  Susținerea agriculturii de nişă (ex. agricultura ecologică și produse tradiționale);  Creșterea exporturilor, în special de produse finite;  Alinierea politicilor agricole la conceptul european de APA‐AER‐SOL;  Obținerea dezideratului de siguranță alimentară pentru a genera produse româneşti  competitive pe piața UE. 

21 


Obiectivele USL pentru  Agricultură și Sat  OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC    Elaborarea și negocierea unui PNDR 2 (2014 – 2020) cât mai  avantajos care să ducă la :  • Dezvoltarea infrastructurii rurale într‐un concept integrat  (școală, IMM, drumuri, dispensar);  • Realizarea unui Cod al Pământului și a unui Cod al Apei;  • Reducerea decalajelor dintre mediul rural și urban;  • Protejarea și utilizarea rațională a pădurilor;  • Revigorarea și dezvoltarea zonei montane;  • Utilizarea eficientă a resurselor agricole, silvice, de apă și  de mediu.  22 


MĂSURILE USL    1. Măsuri de politică agricolă și  dezvoltare a satului românesc    2. Măsuri de reformă administrativă 

  23 


Măsuri de politică agricolă și  dezvoltare a satului românesc  • • • • • •

  COMASAREA TERENURILOR;  PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME‐ FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI  PROCESARE;  CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ;  REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI  FUNCIARE;  NOTIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT;  REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE.     


Măsuri de politică agricolă și  dezvoltare a satului românesc  • • • • • • • • •

SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE;  PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ;  SILVICULTURĂ;  POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI  MAREA NEAGRĂ;  RENEGOCIEREA PNDR;  PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II 2014 – 2020;  SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII;  CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE  PRINCIPII COMERCIALE;  SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ – ANSVSA.     

25 


Reforma administrativă       Ministerul Agriculturii    Agențiile de Plăți    Camerele Agricole     

26 


Politici agricole moderne 

• • • •

COMASAREA TERENURILOR    Realizarea gratuită a cadastrului pentru toate  terenurile agricole în vederea constituirii unei pieţe a  terenurilor agricole;  Măsuri de retragere timpurie a agricultorilor (PNDR,  Ajutoare de Stat);  Măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri;  Stimularea comasării prin redefinirea sprijinului pe  suprafață. 


Politici agricole moderne  PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME FRUCTE:  PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE    • Program național pentru înfiinţarea de sere pentru legume și  fructe;    • Program național pentru înfiinţarea de centre de colectare,  sortare, calibrare și depozitare  în cadrul zonelor specializate  în producerea anumitor legume și fructe;    • Program național pentru înființarea de micro fabrici locale de  procesare care să deservească producătorii de legume și  fructe din zona respectivă.   


Politici agricole moderne  PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINȚAREA DE SERE  PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE  • Acces la resursa de gaze din producția internă la costuri  reduse;  • Sere medii familiale;  • Finanțare din fonduri UE, buget național, bugete locale;  • Sporirea competitivității producătorilor autohtoni;  • Fructe și legume româneşti pe o perioadă mai lungă a  anului.  29 


Politici agricole moderne  PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINȚAREA DE  CENTRE DE COLECTARE    • Finanțare: PNDR, ajutoare de stat;  • Realizarea acestora prin parteneriate public – private; • Program național de promovare a produselor  româneşti;  • Program național pentru reconversie în sectorul  horticol;  • Realizarea acestora în bazinele de producție  legume  și fructe. 


Politici agricole moderne  PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE  MICROFABRICI LOCALE  • Crearea de locuri de muncă la nivel local “O localitate, 1  IMM”;  • Promovarea produselor tradiționale și ecologice  româneşti;  • Facilități pentru constituirea și dezvoltarea formelor  asociative (grupuri de producători, asociații, cooperative) 


Politici agricole moderne  CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ    • Produse bancare speciale pentru fermieri prin CEC    • Stabilirea unui model de compensare a dobânzilor    • Dezvoltarea unui program guvernamental prin FGCR  “START ÎN AGRICULTURĂ” 


Politici agricole moderne  CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ  Program „START ÎN AGRICULTURĂ”    • Linii de credit speciale pentru investiții realizate de  fermieri   • 60% înființare microfermă și 40 % capital de lucru în  primul an  • Garanția: FGCR (max.50%) și garanția FNGCIMM  (max.50%)   


Politici agricole moderne  REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE    • Program Național privind modernizarea întregului sistem de  îmbunătățiri funciare;    • Program Național pentru reabilitarea și modernizarea  sistemelor de irigații – apa ca factor de securitate alimentară  și stabilitate socială;    • Program Național de amenajări complexe pe bazinele  hidrografice pentru a reduce riscul de inundații, alunecări de  teren, eroziunea solului și colmatarea lacurilor ‐  managementul integrat al apei.   


Politici agricole moderne  AJUTOARE DE STAT    Notificarea tuturor celor 32 de linii directoare și acordarea  ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul European  nr. 1698/2005   ‐ ajutor pentru investiții în ferme;  ‐ ajutor pentru investiţii în domeniul prelucrării şi  comercializării produselor agricole;  ‐ compensarea daunelor naturale;  ‐ instalarea tinerilor fermieri. 


Politici Agricole Moderne  REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR  NATURALE  Principalele resurse ale României, PĂMÂNTUL și APA,  vor fi gestionate corect pe termen scurt, mediu și lung  prin:   

• Elaborarea  de  reglementări  clare  cuprinse  în  două  coduri “CODUL PAMÂNTULUI ȘI CODUL APEI”.  • Promovarea  agriculturii  durabile,  multifuncționale,  dezvoltarea biodiversității și protecția mediului.  36 


Politici agricole moderne 

• •

SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE    Consolidarea  organizațiilor  profesionale  ale  producătorilor   agricoli (grupuri de producători, asociații și cooperative).  Crearea de noi grupuri și organizații de producători, formarea  de  uniuni  de  ramură,  precum  și  racordarea  acestora  la  structurile  europene  (Reţeaua  Europeană  de  Dezvoltare  Rurală).  Stimularea  realizării  de  noi  organizații  profesionale  în  scopul  reducerii  inputurilor  și  creșterii  veniturilor  prin  vânzarea  în  comun a producției agricole. Finanțare din FADR și ajutoare de  stat.  PNDR 2 va avea alocare substanțială pentru aceste măsuri.  37 


Politici Agricole Moderne  PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ    • Realizarea  unei  proiecții  bugetare  a  MADR  pentru  o  perioadă de minim trei ani și cu perspectivă aferentă  perioadei 2014‐2020.   

• Programul  pentru  agricultură  va  reflecta  nevoile  de  finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza  o planificare multianuală a bugetului.  38 


Politici Agricole Moderne  SILVICULTURĂ  • • •

  Coordonarea surselor de sprijin financiar FEADR, Life, Natura 2000,  REGIO, FP 7, pentru proiecte prioritare din silvicultură;    Elaborarea  Strategiei  Naţionale  pentru  Păduri  şi  a  Planului  de  Acţiune pentru sectorul forestier din România;    Creşterea  suprafeţei  de  pădure  prin:  readucerea  în  circuitul  productiv,  împădurirea  terenurilor  agricole  degradate  și  înfiinţarea  sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie;    Urgentarea inventarierii fondului forestier naţional.    39 


Politici Agricole Moderne 

• • • • •

POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI  MAREA NEAGRĂ    Redefinirea  politicilor  de  pescuit  în  Delta  Dunării,  Lunca  Dunării  și  Marea  Neagră  în  vederea  protecției  și  exploatării durabile;  Stimularea înființării și dezvoltării asociațiilor de pescari;  Îmbunătățirea  absorbției  fondurilor  europene  din  cadrul  Programului Operaţional pentru Pescuit (POP);  Susţinerea înființării bursei de pește;  Promovarea  serviciilor  specifice  zonei  și  păstrarea  biodiversității.    40 


Politici Agricole Moderne 

• • • •

RENEGOCIEREA PNDR    Renegocierea  sumelor  alocate  pe  măsuri  din  cadrul  PNDR;  Simplificarea  documentației  pentru  proiectele  întocmite  din fonduri europene;  Renunţarea, acolo unde este cazul, la sistemul sesiunilor  de  proiecte  și  reintroducerea  sistemului  de  depunere  continuă;  Urgentarea  operaționalizării  anumitor  măsuri  din  PNDR  (ex. împădurire în teren agricol și non – agricol).    41 


Politici agricole moderne 

• • • • •

PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II (2014 – 2020)    Un  nou  program  național  de  dezvoltare  rurală  pentru  perioada  2014  –  2020  care  să  finanțeze  măsurile  prioritare  pentru viitorul agriculturii româneşti.  O alocare financiară sporită și o absorbție integrală.  Conținutul  acestui  program,  bugetul  total  al  acestuia  și  măsurile de finanțare vor fi supuse unui proces de negociere  cu Comisia Europeană.  Va  ține  cont  de  nevoile  reale  ale  agriculturii  româneşti  și  de  viitorul PAC.  Definirea de urgență a poziției României privind viitorul PAC  și demararea studiilor pentru noul PNDR.   


Politici agricole moderne  SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII   

• Cotă redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne  proaspată,  lapte  și  legume‐fructe  proaspete  (TVA  24%,  din care 9% către buget și 15% dedus producătorului);  • Implicarea  organizațiilor  de  producători,  procesatori  și  comercianți în proiectele legislative;  • Asigurarea    unui  cadrul  legislativ  pentru  acreditarea/  licenţierea  operatorilor  economici  care  activează  în  comerţul cu produse agricole. 

 


Politici agricole moderne  CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE PRINCIPII COMERCIALE   

• Elaborarea unui program național de cercetare – dezvoltare  agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanță  cu prevederile viitorului PAC;  • Promovarea cercetării pe principii comerciale;  • Relansarea activităţii de cercetare din agricultură prin  modernizarea infrastructurii specifice;  • Dezvoltarea cercetării aplicate și a extensiei;  • Crearea de genofond animal și vegetal performant;  • Parteneriat public – privat. 


SIGURANȚA ALIMENTARĂ ‐ ANSVSA  Transpunerea noului concept european Sănătatea animalelor + Sănătatea oamenilor = O singură sănătate Implementarea trasabilităţii pe întreg lanțul alimentar în baza principiului “de la furcă la furculiță”.  Abordarea în sistem integrat a lanțului alimentar folosind cele 4 instrumente:  1. Identificarea riscului;  2. Comunicarea riscului (prin sistemul rapid de alertă);  3. Managementul riscului;  4. Educarea și informarea consumatorului.  Elaborarea programului național strategic pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor la  animale și a celor transmisibile de la animale la om pe o perioadă de minim 5 ani. Acest program  va trebui să raspundă noilor provocări:  ‐ în sfera sănătății animalelor: boala vacii nebune, gripa aviară, gripa porcină, febra aftoasă,  implementarea și monitorizarea bunăstării animalelor;  ‐ în sfera siguranței alimentare: criza Dioxinei, criza Escherichia coli, lipsa controlului asupra  folosiri excesive  a antimicrobienelor.   

45 


SIGURANȚA ALIMENTARĂ ‐ ANSVSA  Toate aceste deziderate se vor realiza prin:    •  întărirea capacității instituționale,   •  formarea și educația profesională continuă,   •  modernizarea unităților de asistență veterinară din zona rurală,   •  întărirea capacității de diagnostic,  •  dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu,   •  emiterea de avize științifice consultative (în situații precum OMG‐urile, aditivii alimentari),   •  realizarea unor sisteme performante de distrugere a deșeurilor de origine animală,  •  realizarea băncilor de vaccinuri,  •  facilitarea  accesării  de  către  medicii  veterinari  din  mediul  privat  a  fondurilor  europene  dedicate,  •  încheierea parteneriatelor strategice cu asociațile de crescători și producători, cu asociațiile din  industria  alimentară,  cu  asociațiile  din  retail,  cu  ONG‐urile  implicate  în  lanțul  alimentar  și  protecția consumatorilor,  •  obţinerea unor efective de animale cu valoare genetică și productivitate crescută cu scopul de  a crește calitativ și cantitativ populația de animale,  Toate  aceste  acțiuni  vor  duce  la  câștigarea  încrederii  tuturor  actorilor  implicați  în  sistem  dar, în  primul rând, a consumatorilor. 

46 


Reforma administrativă   Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine    •

•   • • •  

Structura  modernă  a  ministerului  (departamente  corespunzătoare  pentru:  schimbări climatice, bioenergie, agricultură ecologică, securitate alimentară, piața  produselor, piața  creditelor, piața funciară, industria alimentară, etc);    Crearea unei instituții în cadrul sau în subordinea Ministerului Agriculturii care să  se ocupe de comasarea funciară;  Îmbunătăţirea  informării  fermierilor  privind  măsurile  de  sprijin  (măsuri  de  e‐ guvernare);    Revenirea Romsilva în cadrul Ministerului Agriculturii;    Evaluarea și redefinirea domeniului de îmbunătățiri funciare.   


Reforma administrativă    Agenții de Plăți    • Eficientizarea  activității  agențiilor  printr‐o  coordonare  corelată  a  acestora  și  comasarea  acestora într‐un interval de 4‐5 ani;  • Asigurarea de personal suficient și bine pregătit;  • Implicarea  treptată    a  organizaţiilor  profesionale  reprezentative  în  derularea  plăților,  ca  o  măsură  de  responsabilizare a acestora. 


Reforma administrativă  Camerele Agricole    • Depolitizarea Camerelor Agricole;  • Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru  fermieri;  • Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea  să își poată asigura autofinanțarea;  • Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole așa cum sunt  definite acestea la nivel european.   


VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL  SATULUI ROMÂNESC  • Readucerea  agriculturii  la  adevăratul  ei  potențial  ținand cont de  tradiția românească;  • Redefinirea rolului turistic al satului românesc;  • Pentru USL este prioritară asocierea în agricultură;  • Sectoarele  legumicol,  pomicol  și  viticol  vor  fi  sprijinite prin politici sectoriale;  • Dezvoltarea zootehniei și creşterea ponderii acesteia  în totalul producţiei agricole este prioritară.      50 


VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL  SATULUI ROMÂNESC  • Promovăm  și  susținem  produsele  ecologice  și  tradiționale românești;  • România  va  avea  o  structură  administrativă  funcțională și depolitizată;  • Agricultorii  români  vor  fi  informați  și  pregătiți  profesional;  • Organizațiile patronale vor juca un rol major în luarea  deciziilor în agricultură. 

51 


VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL  SATULUI ROMÂNESC  • Va crește  rolul jucat de agricultori astfel încât aceștia să  aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole;  • Agricultorii  vor  avea  asigurate  atât  infrastructura  sistemelor de irigații, cât și energia necesară;  • România  va  produce  suficient  pentru  consumul  populației  și  pentru  a  deveni  din  piață  de  desfacere  un  jucător pe piața internațională;  • Banii  pentru agricultură trebuie să ajungă la agricultori,  nu să fie direcționați pe criterii politice.    52 


Viziunea USL privind Agricultura