Page 1

V

I

C

T

O

R

M

O

L

D

O

V

E

A

P R O G R A M Ä‚ R I S T R A T E G I C E

N

U


GRANIȚA ROMANTICĂ Suntem generația localizată la granița romantică dintre natură, tehnologie și redescoperirea valorilor tradiționale. Ne definim identitatea și o reevaluăm printrun proces constant de descompunere și regenerare a fragmentelor de memorie prin intermediul canalelor artistice și tehnologice. Intuiția încorporează în procesul de design un argument solid spre o atitudine intelectuală de a produce arhitectură. De aceea, deseori înlocuim arhitectul cu un intelectual al spațiului.

ESTETICA NORULUI Abordarea procesului de design este rațională și irațională, rezonabilă și absurdă — un proces pur creativ. Parcursul decizional este transversal și condus de instinct — fie că ne place sau nu, iar în acest sens, rezultatul este complet imprevizibil și lipsit elemente predefinite. Deseori, vorbim despre design reușit sau nereușit, dar pe această linie de gândire, niciodată nu am văzut un nor inestetic sau un val greșit desenat. Valul este elementul pe care oceanul îl face în locul pe care noi îl numim aici și acum; el este același prin faptul că este mereu diferit.


VICTOR MOLDOVEANU

www .vmoldoveanu. com


JURNALUL DE LUCRĂRI CREATIVE Jurnalul de Lucrări Creative reprezintă denumirea de ansamblu a celor patru categorii de studii realizate între 2008 și 2015 — 15 proiecte care includ studii de design vizual, teoria spațiului, arhitectură și urbanism. Jurnalul este divizat în 4 capitole în conformitate cu subiectul, scara sau discursul abordate: Reprezentări de Arhitectură, Gramatici și Fundamente, Organizări și Metafore respectiv Programări Strategice. Misiunea Jurnalului este de a cerceta Lupta Cunoașterii, asumându-și fiecare proiect ca pe o nouă oportunitate de a explora și examina, într-o modalitate foarte riguroasă, noi strategii și tehnici de design. Această misiune a fost în mod consecvent urmărită prin gândire auto-reflexivă, entuziasm, diligență și dedicare.


Programări Strategice 8 — 57


PROGRAMĂRI STRATEGICE Programări Strategice abordează arhitectura avansată, fiind ultima categorie cronologică a Jurnalului de Lucrări Creative. Acesta este un grup aparte datorită scării mari a proiectelor dar și a densității și complexității lor ideatice. Volumul conține trei eseuri structurale vizionare ce însumează arii de studiu de peste 2 milioane de metri pătrați și care adresează și investighează teme de tip mental stretch și tehnici de programare strategică urbană sub diferite scenarii comportamentale și scări de reprezentare ale orașului București. Nu vă mai întrebați ce aveți de făcut; faceți pur și simplu. Fiți performanți. Fiți intuitivi. Genializați-vă.

8


4. Programări Strategice 2014 octombrie — 2015 iunie

9


denumire

arie

program

Fibrozități pneumatice. Strategia de infrastructură urbană pentru locuire, muncă și cultură a coridorului Berzei-Buzești.

150 000 m2

infrastructură, spațiu public, transport, comerț, industrie, locuire, cultură

Lacul cu nuferi. Deja-vu idilic.

340 000 m2

infrastructură, spațiu public, transport, cultură

Opera digitală din București. Critică despre context și obiect de arhitectură.

10

1 350 000 m2

pr o g r a m ă r i

sală de concerte, infrastructură, spațiu public, educație, comerț, locuire, cultură

s t r a t e g i c e


amplasare

pagini

12 13 16 17 22 23 26 27

14 15 18 19 20 21 24 25 28 29

30 31 32 33 34 35

36 37 40 41 50 51 56 57

38 42 44 46 48 52 54

str a t e g i a

p r e z e n t ă r i i

39 43 45 47 49 53 55

11


fibrozități pneu― matice strategia de infrastructură urbană pentru locuire, muncă și cultură a coridorului berzei-buzești

FIBROZÍTĂ s. f. inflamație a țesutului fibros (peri)articular, de origine reumatismală. (< engl. fibrositis) Sursa — MDN ‘00 (2000) PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre mașini, aparate, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 2. S. f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico. Sursa — DEX ‘09 (2009)

12


coordonare dorinȘTEFAN danDINOIU flaviaROȘU perioadă februarie — iunie 2015 dimensiuni arie de studiu — 141 000 m2 strada berzei - calea griviței - piața gării de nord - strada gării de nord proiect urban — 150 000 m2 inimă - 9 900 m² gondole - 15 000 m2 saltele - 118 700 m2 bulbi - 6400 m2 tip oraș productiv, programare urbană, partiu urban program infrastructură, spațiu public, transport, comerț, industrie, locuire, cultură fundal imprimare 3-d rășină fotopolimerică, foi de acrilic, rețea de fibră de sticlă, lemn stejar, lemn de balsa, mdf, cabluri de aluminiu, cabluri de plastic, paie de plastic, poliuretan expandat, paste făinoase, pastă modelatoare

13


aurora boreală

vedere în lungul străzii berzei spre calea plevnei

F i b r o z i t ă ț i p n e u m a t i c e — proiectul de infrastructură urbană pentru locuire, muncă și cultură ale secolului al XXI-lea cumulează trei proiecte ce se adresează zonei Berzei-Buzești: o halcă de carne (inimă) pe fostul loc al Halei Matache, o saltea de spații publice (saltele) la nivelul a trei insule urbane din proximitatea Străzii Berzei și o instalație vegetală (bulbi) la frontul Străzii Gării de Nord.

arie de studiu fond existent partiu existent partiu remodelat

14

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

proiect urban 1-inimă 1-gondole 2-saltele 3-bulbi

mall urban circulație orizontală peisaj cultural inversat instalație vegetală


calea griviței

strada berzei

strada gării de nord

A

20 m

arie de studiu

proiect urban

Pe acest ultim fragment de Berzei ne-am întristat de-a binelea. Intersecția cu Calea Griviței începe cu o groapă imensă și pe stânga și pe dreapta și cu tot asfaltul scos; lumini pe stradă nu mai sunt, ne întrebăm cum o fi noaptea pe aici. De la un geam se auzea muzică, o bătrânică mătura frunzele dintr-un balcon de fier forjat. Un domn plimba un setter săltăreț printre mormanele de pământ și două doamne încercau să convingă o pisicuță să se dea jos din dărâmăturile casei de alături și să se întoarcă acasă. sursa — www.metropotam.ro Valorile emoționale transcend specificitatea. Demolarea monumentalizează dezastrul. Piergianna Mazzocca, Filippo Lorenzi — www.12actsofdemolition.com Am tăiat o șosea printr-o mahala: devenirea ei trebuie să însemne pentru oraș ceea ce a însemnat drumul spre succes internațional pentru Eminem. Dorin Ștefan — arhitect Infrastructura este mult mai importantă decât arhitectura. B

Rem Koolhaas — arhitect

C

sursa — www.flickr.com

situație urbană A citate conversaționale B imagine metaforică C

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

15


saltele

16

strada berzei spre calea plevnei

pr o g r a m Ä&#x192; r i

s t r a t e g i c e

inima


Declarația este o viziune asumată ce se bazează pe două identificări clare: o situație a unui spațiu în criză: nu ne așezăm într-o tectonică permanentă; o situație a unui spațiu în emergență: am tăiat o șosea printr-o mahala fără ca obiectul ei să existe. Propunem o sumă de răspunsuri ce vin la întâlnirea problematicilor puse de cele 2 situații contradictorii, mai degrabă decât un proiect închis. Elaborăm un scenariu printr-o atitudine critică față de sit și temă: organism reactiv la nivel urban — proteză urbană — și reacția construită la un demers pneumatic — statică antigravitațională — fundal — machetă 1.500 imprimare 3-d rășină fotopolimerică, foi de acrilic, rețele de plasă din fibră de sticlă, lemn de stejar, lemn de balsa, MDF, cabluri de aluminiu, cabluri de plastic, paie de plastic, poliuretan expandat, paste făinoase, pastă modelatoare

locuințe individuale pe strada cameliei

variațiune-1

variațiune-3

variațiune-5

variațiune-2

variațiune-4

variațiune-6

strada berzei spre piața victoriei

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

saltele

17


inima

Vedere spre locul fostei Hale Matache

Inima este cea mai importantă piesă dintre cele 3 instalații ale peisajului urban propus. Aceasta se așează într-o dinamică antitectonică pe partiul acum lăsat liber de fostul edificiu al Halei de Cărnuri Matache.

1-inima volum acces distribuție

18

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


2 P20 m P-2

-2

0P

9,0

+3

P1

20 m S-1

C

,00

+5 1

P-

B E A

F

D

S-1

20 m P-1 acces tubular corpuri structurale contragreutăți celule expandate incinte ciculații verticale

A B C D E F

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

19


fabricație digitală F o t o p o l i m e r i z a r e a este o tehnologie de imprimare 3-D în care picăturile de plastic lichid sunt expuse unor fascicule laser de lumină ultravioletă. Pe parcursul acestei expuneri, lumina transformă lichidul într-un solid.

1-inima polisuprafață — polysurface mesh — mesh piele — skin

20

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


+ 1,0h

20%

+ 2,0h

40%

+ 3,0h

60%

+ 4,0h

80%

+ 5,0h

100%

tehnici de modelare: giulio piacentino — weaverbird catmull-clark panagiotis michalatos — millipede iso-surface marios tsiliakos — iso-algae

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

21


strada berzei spre calea plevnei

22

saltele

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

locuințe individuale pe strada horațiu


Desenul și machetele nu constituie practici imediate de traducere a energiei interne și a fanteziei ochilor minții arhitectului. Cu atât mai mult, ele nu constituie niciun proces de transfer de idei din minte în formă fizică, dintr-o imaginație puternic subiectivă în varii expresii materiale. Mai degrabă, sutele de machete și desene produse, nesupunându-se servile, formează o materie primă artistică ce stimulează imaginația haptică și îi uimește pe creatorii săi. Ele ajută arhitecții să fixeze idei străine, să dobândească noi cunoștințe despre proiectul în curs și să formuleze noi alternative și opțiuni, noi scenarii neprevăzute de realizare. Bruno Latour, Albena Yaneva, Give Me a Gun and I Will Make All Buildings Move, 2008 fundal — machetă 1.500 imprimare 3-d rășină fotopolimerică, foi de acrilic, rețele de plasă din fibră de sticlă, lemn de stejar, lemn de balsa, MDF, cabluri de aluminiu, cabluri de plastic, paie de plastic, poliuretan expandat, paste făinoase, pastă modelatoare

locuințe individuale pe strada horațiu

—1 1957 Conrad Waddington Peisaj Epigenetic

—3 1960 Yona Friedman Ville Spatiale

—5 2011 Numen Instalație din plase

—2 1954 Constant Nieuwenhuys Noul Babilon

—4 1966 Gernot Nalbach Pneumo City

—6 1954 Ruth Asawa Sculpturi din cabluri

strada popa tatu

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

strada iulia hașdeu

23


grădina Miezul insulei rămâne obiectul spațiului degajat și plantat. Strategia este căutarea unui raport invers între spațiu public (intervenție) și spațiu privat (existent).

2-saltele public privat grădini circulații

24

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


A

25 m

B

4m

elevație

plan

explicitări ortogonale A scenariu B

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

25


spre calea griviței

26

locuințe colective pe strada gării de nord

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

strada cameliei


Scopul ultim al proiectului este sinteza unei morfologii spațiale care nu are legatură cu stâlpul și grinda ci cu pânza și tensiunea, iar de aici, abordarea problemelor de natură compozițională trec în plan secund: nu volume frumoase sub lumină, ci peisaje ambiguue sub cer. fundal — machetă 1.500 imprimare 3-d rășină fotopolimerică, foi de acrilic, rețele de plasă din fibră de sticlă, lemn de stejar, lemn de balsa, MDF, cabluri de aluminiu, cabluri de plastic, paie de plastic, poliuretan expandat, paste făinoase, pastă modelatoare

bulbii

strada gării de nord

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

spre strada mircea vulcănescu

27


bulbii Instalația vegetală este un instrument de creștere, îngrijire și distribuție, asemenea unei grădini mișcătoare pe verticală. Ea constituie, de asemenea, piesa scenografică din cadrul întregului ansamblu urban, datorită oscilațiilor bulbilor-eprubetă.

3-bulbi volum poziționare depozitare 1 depozitare 2

28

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


variațiune-1

variațiune-2

variațiune-3

fi br o z i t ă ț i

p n e u m a t i c e

29


lacul déj à vu cu i d i l i c nuferi DÉJÀ-VU s. n. (Franțuzism) Impresie intensă, în fața unei situații prezente, de a fi fost trăită în trecut. [Pr.: vü] – Cuv. fr. Sursa — DEX ‘09 (2009)

NÚFĂR, nuferi, s. m. Numele a două plante erbacee acvatice cu pețiolul foarte lung, cu frunze late care plutesc la suprafața apei, una având flori mari albe, cu miros plăcut (Nymphaea alba), cealaltă flori galbene (Nuphar luteum); p. restr. floarea acestor plante. – Din ngr. núfaró. Sursa — DEX ‘09 (2009)

30

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


Primul gând a fost să scriu despre „lacul cu nuferi“ al lui Dorin. Ulterior, mi-am dat seama că acest „lac cu nuferi“ devine un fel de „fata morgana“ dacă îndrăznește altcineva în afara proprietarului-autor să-i dezvăluie identitatea sau să-l pomenească în vreun fel. Ridicată la nivel de taină, povestea pe care „lacul“ o oglindește deja, va fi, cu siguranță, dezvăluită de către Dorin în propriul său limbaj și mod particular de abordare atunci când vremea va vremui. Direct implicată, oarecum, în procesul „lacului cu nuferi“ pot spune că nu am reușit performanța de a fi victimă a acestuia. M-am luptat cu „lacul“, ori mă trezeam cu el în mijlocul proiectelor la care lucram, incapabilă să înțeleg motivul pentru care apărea ori să prevăd momentul în care Dorin hotăra amplasarea lui ... El, lacul, apărea brusc și pe nepusă masă, șocant și surprinzător! Te lăsa fără cuvinte, sleit de orice putere de înțelegere, docil și resemnat! „Ochi de apă“ cum îl traducea Dorin ades, știind reacția mea la auzul cuvântului „lac“ ori „ureche de apă“ în exprimarea particulară a lui Iancu, era clar că „lacul“ se dezvăluie doar celor care au ochi de văzut ori urechi de auzit. Eu însă, nu vedeam și nu auzeam nimic, când venea vorba de „lacul cu nuferi“, în acele contexte și tristețea mă ducea în pragul disperării! (...) Îmi dau seama că Dorin ar fi vrut să fie altfel și, cu siguranță, și eu mi-aș fi dorit să apară „lacul“ în acele momente, pe acele proiecte. Făceam eforturi extraordinare ca ele să fie cât mai frumoase și mai inedite, dar el, „lacul acela“, nu era acolo! Oricât de bine era conturat pe planșe, oricât de frumoase, importante, ori mari or fi fost proiectele la care lucram împreună și la care Dorin ar fi dorit să apară, „lacul“ nu le onora pe acelea cu nuferii săi! După ani de zile, privind înapoi, constat că „lacul cu nuferi“ a apărut doar în proiectele lui Dorin atunci și numai atunci când nici chiar Dorin nu știa că există, ori atunci când deja îl uitase, câtă vreme l-a transformat în râu de apă de moară de lemn ori l-a tradus în „doruri armonice“. (...) Acestea sunt proiectele în care „lacul cu nuferi“ al lui Dorin oglindește, cel mai strălucitor în exprimare, frumusețea absolută, pur și simplu! Nu este niciun lac acolo, s-ar putea spune, nu sunt proiecte de mii de metri pătrați, dar este oglindirea și mireasma nuferilor și albi și roz în toată splendoarea lor imaginară. text — Flavia Roșu Dorin Ștefan, Carte de bucate de arhitectură, 2009

l a c u l

c u

n u f e r i

31


coordonare dorinȘTEFAN marioKUIBUȘ flaviaROȘU perioadă februarie — martie 2015 dimensiuni arie de studiu — 1,75 km² piața constituției - bulevardul unirii - piața alba iulia proiect urban — 340 000 m² circulații - 130 500 m2 nuferi - 32 800 m2 oglindă de apă - 176 700 m2 tip partiu urban program infrastructură, spațiu public, transport, cultură

Palatul Parlamentului

Magazinul Unirea

Piața Constituției Biblioteca Națională

Piața Unirii

Piața Alba Iulia

250 m a. intervenție urbană Dâmbovița — prospect actual Dâmbovița — extindere

32

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


Piața Unirii

Exedra

120 m b. legături la nivelul bulevardului

Piața Alba Iulia

pietonal existent pietonal propus

Piața Unirii

profil istoric al Străzii Olteni profil istoric al Străzii Parfumului profil istoric al Străzii Traian

Exedra

120 m c. legături prin pasarele

Piața Alba Iulia

pietonal biciclete și metrou ușor nuferi

l a c u l

c u

n u f e r i

33


l

a

c

u

l

c

u

n

u

f

e

vedere aeriană înspre Piața Alba Iulia

34

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

r

i


l

a

c

u

l

c

u

n

u

f

e

r

i

vedere aerianÄ&#x192; ĂŽn direcČ&#x203A;ia sud - nord

l a c u l

c u

n u f e r i

35


opera digitală din bucurești critică despre context și obiect de arhitectură

ÓPERĂ, opere, s. f. Compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic; reprezentare scenică a acestei lucrări. Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din it. opera, fr. opéra. Sursa — DEX ‘09 (2009)

locuire colectivă

36

visual.art

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

visual.art


coordonare dorinȘTEFAN danDINOIU ioanaARDELEAN perioadă noiembrie 2014 — ianuarie 2015 dimensiuni arie de studiu — 1,75 km² piața constituției - bulevardul unirii - piața alba iulia proiect urban — 1,35 km² locuire - 325 000 m2 educație - 250 000 m2 loisir - 500 000 m2 artă - 250 000 m2 tip programare urbană, partiu urban program sală de concerte, infrastructură, spațiu public, educație, comerț, locuire, cultură

șosea de acces

audio.art

oper a

d i g i t a l ă

d i n

locuire colectivă

b u c u r e ș t i

37


PISICA

METAFIZICĂ

materialitate

A

ANULUI

1980

geometrie

audiții ― inițial

programare

A. DIAGRAMARE

âm

bo

vi

ța

Piața Alba Iulia

R

âu

lD

B. VISUAL.ART 500 m

Tribunalul București

Biblioteca Națională a României

Cartierul evreiesc

Parcul Tineretului

Piața Unirii Lipscani

Patriarhia Română

Parcul Carol

Curtea de Apel

Academia Română Piața Constituției Parcul Izvor

Parlamentul României Catedrala Mântuirii Neamului

locuire educație

loisir

artă

500 m D. PATRU PROGRAME URBANE

38

500 m E. STRATEGIE URBANĂ

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

C. AUDIO.ART 500 m


EXCESUL

BRUTALITĂȚII

Pe vremea când

Acestea vor fi devenit ruinele centrului istoric și rezidențial al Bucureștiului, capitala României, în timpul acțiunilor din anii 1980.

îmbrăcate în catifea,

noi încă aveam ghearele

I. FACTORI DECIZIONALI

F. CASE PENTRU POPOR

o pisică anonimă a oferit o frumoasă lecție de demnitate poporului român.

La orizont figurându-se măreț, cel mai mare șantier din Europa făcea loc pentru cea de-a doua cea mai mare clădire din lume, după Pentagon. Acesta avea să devină un monument spre slava lui Nicolae Ceaușescu, încununând 30 de ani de putere absolută peste o națiune numărând 20 de milioane. Ceea ce vedem în fața ochilor este actul nesăbuit al unui genocid cultural deliberat: ștergerea memoriei și trecutului României.

Aflat într-o vizită de lucru pe Dealul Mitropoliei, cel mai iubit fiu al poporului, însoțit de câinele favorit pe nume Corbu, s-a dat jos din limuzină să admire joaca buldozeriștilor „de-a bomba de la Hiroshima” din cartierul Uranus. Pe o gramadă de moloz, o pisică rămasă fără stăpân veghea ca un duh al caselor demolate,

oficial.

ignorând parcă voit alaiul

Colonelul Corbu — căci și câinii din preajma tovarășului aveau grade — s-a repezit spre zeitatea antică, încurajat de stăpân, numai că, în clipa fatală, un fulger de gheare izbucnit din ghemul îmblănit a transformat botul fiarei

fântână arteziană de sânge și schelălăituri. Atunci nea Nicu, îngrozit că odorul într-o

său a pățit o asemenea rușine, a strigat către garda pretoriană:

„Prindeți pisica!”

J. PROTAGONIȘTI Infractoarea ce adusese atingere siguranței naționale s-a furișat însă dispretuițoare pe sub un gard prăbușit, iar băieții au transpirat zadarnic, până pe înserat, fugărind stafia pisicii prin osuarul unui cartier care cu câteva zile înainte era încă viu și mirosea a liliac înflorit.

< 1980 > 1980 G. SITUAȚIA DEMOLĂRILOR

text — Mircea Dinescu, Notele poetului Gândul, II, nr. 329, 2006 imagini — www.metropotam.ro

H. CASA POPORULUI

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

39


1927 B. LAVROV ORAȘ LINIAR

40

1928 IVAN LEONIDOV FILM STUDIO

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

1931 NIKOLAI SUETIN SUPREMATISM


Moiré desemnează un efect paradigmatic ce se bazează pe ideea suprapunerii sau încălecării de griduri: combinațiile de elemente pseudo-regulate produc efecte complexe și neclare care demonstrează un comportament aparent neregulat. Efectele concomitente moiré nu sunt rezultatul accidentului, ci al haosului, o interacțiune neprevăzută de evenimente: texturi sau structuri care își schimbă abrupt scara sau se comportă în concordanță cu reguli matematice complexe. În fiecare caz, un fond regulat coexistă cu o figură emergentă, sporadică și neobișnuită, iar aceasta dă naștere unei senzații neașteptate de profunzime, care se așează într-o ordine esențială. Ne putem gândi la acest efect ca rezultat de combinații (fie ele împăturiri, țeseri sau matrice). Putem fi interesați de rezultat ca un mecanism producător de relații inobservabile: putem urmări sunetele cuvintelor neauzite; profunzimi bi-dimensionale. Manuel Gausa, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, 2003 fundal — machetă 1.500 imprimare 3-d fdm, rețele de plasă din plastic și metal, lemn de balsa, lemn de fag, MDF, baghete circulare de fag, carton duplex, mucava, foi de calc, foi de acrilic, pastă modeltoare

1960 KENZO TANGE TOKYO BAY PROJECT

1971 M. BOTTA, L. SNOZZI CENTRE IN PERUGIA

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

1972 REM KOOLHAAS EXODUS

41


PATRU

PROGRAME

URBANE

a. educație Nu este urmărită partiționarea spațială, ci articulația de activități; nu este definit figurativ obiectul, ci capacitatea lui de a exprima un nou topos abstract.

42

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


PATRU

PROGRAME

URBANE

Aceasta a fost sursa unei misiuni a orașului București de a deveni ceva, altceva, ce nu se supune unei analize comparative de tipul „Bucureștiul trebuie să fie ca Londra” sau „... ca Parisul”, sintagme prea des auzite doar din aparenta neputință de a întrezări pentru orașul nostru un sens care l-ar personaliza în mod unic printre celelalte orașe. București este București și cu această certitudine, intervenția devine un act cu rezultante în diverse niveluri relative la scara orașului: armonioase sau devastatoare, articulate sau fragmentate, dar și controversate. Această strategie mizează pe ipoteza schimbării sociale și comportamentale înspre alienarea totală a individului întrun mediu (environment) și a unui mod de viață ultra-high-tech. Astfel, coagularea și segregarea a patru mari funcțiuni urbane chiar în cea mai devastată zonă din istoria Bucureștiului este probabil unul dintre puținele acte de acest fel care nu neagă operațiunile majore ce au avut loc cu fostul cartier Uranus, ci le preia și le oferă o condiție finală (operațiuni de demolare care la rândul lor sunt urmările unei schimbări de paradigmă în anii 70).

b. educație — referință

Lăsând în paranteză dispozițiile funcțioanle ale temei-program, proiectul devine un stretch mental și atrage atența asupra faptului că lucrul cu orașul nu rezidă în a mări exponențial scara proceselor de activități și geometrie. În acest sens, scopul final este de a oferi perspectiva întrebării „ce ar fi dacă?” în detrimentul obsesivului și repetitivului „cum?”

c. loisir

locuire

educație

loisir

artă

500 m e. diagramă de program urban

d. artă

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

43


NORUL

DE

AUDIȚII

(ANSAMBLU)

natură parc cu brazi 68 000 m2

bazin de apă 45 000 m2

plantații agricole 83 000 m2

tehnologie audio.art

visual. art

șosea de access

lifturi 64 unități

parcări 19 500 m2 1 500 unități

locuire 90 000 m2 1 200 unități

30 m a. legături și programe

artă

b. nuclee de activitate

44

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e

hotel 750 m2 50 unități

500 m

alimentație 4 000 m2 20 unități

educație 1 000 m2 20 unități

birouri 3 000 m2 200 unități


PROCES

1. elevație

1. densitate

3. peisaj informațional

2. direcții 4. peisaj spațial C. STRATURI DE INFORMAȚIE

2. plan E. MACHETĂ PRELIMINARĂ 1.1000 folie de aluminiu, ou de prepeliță, paste făinoase, polistiren extrudat

1. atmosferă

1.

4.

2. machetă

2.

5.

3. peisaj D. DESIGN PRELIMINAR

3. 6. F. TESTE PRELIMINARE rețea din plasă de plastic, ipsos, ciment

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

45


NORUL

DE

AUDIȚII

(ANSAMBLU)

75 m a. plan de ansamblu al norului de audiții A fi piredut astăzi, înseamnă a fi pierdut în rețele dense de comunicații, rețele cu care interacționăm constant și divers. Tehnologia elimină în mod sistematic posibilitatea de a ne pierde în formele tradiționale ale spațiului, dar deschide posibilitatea unor noi metode de a ne pierde. Povestea pierderii în spațiu este în mod simptomatic spusă atunci când este mai dificil să ne pierdem. Manuel Gausa, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, 2003

46

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


ANALIZE

1. secțiuni

2. planuri strat superior nuclee de activitate strat interior existent

90 m Δ=10 m b. diagrame de relații interactive

55 m c. diagramă legături

d. design

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

47


NORUL

DE

AUDIȚII

12 m a. plan al norului de audiții Imaginile demonstrative, deși imaginează un scenariu high-tech, ele capătă totuși un aspect inspirat parcă din desenele lui da Vinci ― o neo-renaștere tehnologică.

48

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


DESIGN

ANALIZE

6m b. segment de secțiune verticală

6m c. segment de secțiune verticală

100 m e. diagrame de relații interactive

50 m f. diagramă program și legături

d. experiență

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

49


1.

50

2.

3.

pr o g r a m Ä&#x192; r i

s t r a t e g i c e

4.


Nu sunt căutate volumele, ci topografia, pentru că ne interesează ambiguitatea în peisaj și nu lumina pe obiect. Multitudinea și varietatea machetelor pune în lumină potențialul elementelor morfologice, iar prin această continuă experimentare, fiecare produs, fie că este dobândirea unei experiențe noi, fie un studiu comparativ, el se constituie în sine într-o metodă de cercetare - un mic proiect individual. fundal — machetă 1.500 imprimare 3-d fdm, rețele de plasă din plastic și metal, lemn de balsa, lemn de fag, MDF, baghete circulare de fag, carton duplex, mucava, foi de calc, foi de acrilic, pastă modeltoare

5.

6.

oper a

7.

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

8.

51


NORUL

DE

AUDIȚII

a. machetă a norului de audiții plutind în bazinul de apă și infrastructura de acces (stânga) Algoritmul de distribuție al spațiilor de ascultare presupune un aranjament neuniform al incintelor în funcție de criteriul vizibilității care aici devine parametru de calcul. Ele pot gravita într-un câmp electromagnetic sau pot funcționa precum niște globule. De asemenea, relația sonoră cu scena poate fi realizată prin cabluri extensibile cu o morfologie variabilă la propagarea undelor sonore.

52

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


NORUL

DE

AUDIȚII

50 m

60 m

B. MĂNUNCHI

C. ALINIERI

1. metode de aliniere

2. acces în incinte

1. miez

2. structură

3. nor

3. variațiuni public-privat

30 m D. FASCICULE spațiu public Ø6 m foyere spațiu public Ø4 m programe spațiu public Ø3 m circulații spațiu pentru scenă și mentenanță

30 m E. NOR 2200 volume 1600 iterații 500 volume pe 2 pânze tronconice, s = 3 900 m2 500 volume pe 2 pânze tronconice, s = 9 300 m2 1200 volume pe suprafață ovoidă, s = 170 000 m2

1. împachetare

2m F. CELULE

2. proximitate acustică 3. scheleton structural din carbon

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

53


CELULA

DE

AUDIȚII

a. imagine a variațiilor celulelor de audiții din cadrul norului Există o permanentă baletare între machete, desene, titluri și citate pentru a stabili, pe de-o parte, o articulație funcțională, iar pe de alta, o căutare a unor anumite imagini predefinite mental despre viitoarele locuri.

54

pr o g r a m ă r i

s t r a t e g i c e


EXPERIMENT

CERCETARE

b. diagrame comportamentale

c. ouă de prepeliță — crude

e. ouă de prepeliță — maurizio di lorio

d. ouă de prepeliță — gătite

f. metodă de stivuire — referință

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

55


56

pr o g r a m Ä&#x192; r i

s t r a t e g i c e


Imagini de metode și variante de finisaje acustice pentru celulele de audiții care se supun variațiilor geometrice. fundal — machetă 1.50 imprimare 3-d fdm

oper a

d i g i t a l ă

d i n

b u c u r e ș t i

57


DIFUZIUNI Segmente din anumite proiecte sau lucrări întregi ale Jurnalului de Lucrări Creative au fost subiectul numeroaselor participări la distinse competiții și apeluri pentru proiecte, fiind citate și menționate printre lucrări de top de către jurii aclamate la nivel internațional.

58


D. Difuziuni 2008 â&#x20AC;&#x201D; 2015

59


1 Reprezentări de Arhitectură

2 Gramatici și Fundamente

DIFUZIUNI

DIFUZIUNI

decembrie 2013 Obiecte și secvențe din Veneția. (p.15) Expoziția finaliștilor în cadrul concursului Internațional Drawing of the Year 2013 la Școala de Arhitectură din Aarhus. Juriu:

decembrie 2012 Casă în copac. (p.136-143) Finalist la concursul Inspired, secțiunea arhitectură. Juriu: Dorin Ștefan Principal, DSBA, București

Peter Wilson Principal, Bolles+Wilson, Münster

Eliza Yokina Principal, SYAA, București

Peter Salter Decan, Facultatea de Arhitectură Universitatea East London

Cosmina Goagea Revista Zeppelin

Morten Schmidt Principal, Schmidt Hammer Lassen, Aarhus

Bruno Andreșoiu Revista Igloo

Torben Nielsen Rector, Școala de Arhitectură din Aarhus

Viorica Buică Revista Igloo Andreea Ceasar Revista Constructiv Oana Bogdan Principal, Bogdan& Van Broeck, Bruxelles

CREDITĂRI ULTERIOARE

Andrei Vatamaniuc Câștigător Inspired 2011

Dania Sfarghiu Florian Stanciu Perry Kulper

Marian Moiceanu Decan, Facultatea de Arhitectură Universitatea Ion Mincu din București Radu Teacă Facultatea de Arhitectură Universitatea Ion Mincu din București Aurora Carmen Mancia Decan, Facultatea de Arhitectură Universitatea din Oradea Cornelia Bărbulescu Facultatea de Arhitectură Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Doina Teodorescu Facultatea de Arhitectură Universitatea Spiru Haret din București Alexandr Pincov Facultatea de Arhitectură Universitatea Tehnică din Republica Moldova Virgiliu Onofrei Facultatea de Arhitectură Universitatea Gheorghe din Asachi Iași

60

d i f u z i u n i


3 Organizări și Metafore

4 Programări Strategice

DIFUZIUNI

DIFUZIUNI

martie 2012 Intrarea Charles de Gaulle din Parcul Herăstrău. (p.168-169, 178-179, 186-187) Expoziție on-line pe platforma Igloo Expoziție on-line pe platforma Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu

mai 2014 Lacul cu nuferi. Deja-vu idilic. (p.218-223) Expoziție în cadrul Romanian Design Week 2014, secțiunea arhitectură

iunie 2012 Locuire urbană izolată. (p.194-195) Premiul III la Concursul Anual al Studenților Arhitecți. Juriu: Luciano Lazzari Șeful Delegației Arhitecților, Consiliul Europei, Bruxelles Tomaz Kancler Co-Director, Uniunea Internațională a Arhitecților Sasa Randic Principal, Randic-Turato, Croația Roger Riewe TU, Graz mai 2014 Intrarea Charles de Gaulle din Parcul Herăstrău. (p.168-169, 178-179, 186-187) Expoziție în cadrul Romanian Design Week 2014, secțiunea arhitectură mai 2014 Hotel și spațiu public. (p.164-165, 174-175, 182-183) Expoziție on-line de machete pe platforma Architectural Models

CREDITĂRI ULTERIOARE Restaurarea bisericii fostei Mănăstiri Chiajna-Giulești. (p.168-169, 178-179, 186-187) Proiectul a fost realizat în colaborare cu Cezar Bostan.

noiembrie 2015 Fibrozități pneumatice. Strategia de infrastructură urbană pentru locuire, muncă și cultură a coridorului Berzei-Buzești. (p.200-217) Mențiune la a 6-a ediție a premiilor internaționale IS-ARCH. Juriu: Makoto Fukuda Director, Toyo Ito, Tokyo Emmanuel Blamont Principal, Ateliers Jean Nouvel, Paris Tomislav Dushanov Asociat, Herzog & de Meuron, Basel Jeroen Zuidgeest Manager, MVRDV, Rotterdam Yosuke Hayano Principal, MAD, Beijing decembrie 2015 Fibrozități pneumatice. Strategia de infrastructură urbană pentru locuire, muncă și cultură a coridorului Berzei-Buzești. (p.200-217) Expoziție on-line pe platforma SUPER // ARCHITECTS CREDITĂRI ULTERIOARE Fibrozități pneumatice. Strategia de infrastructură urbană pentru locuire, muncă și cultură a coridorului Berzei-Buzești. Imprimările 3-d au fost realizate în colaborare cu Micro 3D Techlab. Opera digitală din București. Critică despre context și obiect de arhitectură. Imprimările 3-d au fost realizate în colaborare cu Iancu Niculescu și Micro 3D Techlab.

Macheta a fost realizată în colaborare cu Răzvan Rizescu. Intrarea Charles de Gaulle din Parcul Herăstrău. (p.168-169, 178-179, 186-187) Proiectul a fost realizat în colaborare cu George Nakanishi. Locuire urbană densă. (p.188-191) Proiectul (exceptând p.189) a fost realizat în colaborare cu George Nakanishi. Machetele de sit au fost realizate în colectivul grupei.

61


JURNALUL DE LUCRĂRI CREATIVE A trecut astfel o perioadă din viaţa mea, în care mi-am examinat fiecare gând, fiecare cuvânt, fiecare acţiune. Am reflectat şi m-am observat, ca să ştiu dacă manifest cu adevărat divinul în locul şi la momentul oportun, încercând să nu fiu niciodată satanică. Această stare de vigilenţă şi de observare de sine constantă m-a ajutat să descopăr cât sunt încă de indisciplinată, de spontană, de senzuală, adică într-un cuvânt: cât sunt încă de personală. Oare cât timp îmi va mai fi necesar încă pentru a nu mă mai lăsa dusă de pasiuni, pentru a nu mă mai identifica cu impresiile mele exterioare, pentru a-mi controla perfect toate energiile fizice, psihice şi spirituale? Elisabeth Haich Inițierea: Viitorul și răsăritul


Programări Strategice 8 — 57


Materialul prezentat este rezultatul activității studențești specifice atelierelor din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. El a fost prezentat pentru notare, în discuție publică, sub diverse formule digitale sau fizice, juriilor de specialitate din această instituție. În cazul în care nu este cerditat, tot materialul, incluzând fără limitări, corpurile și sintagmele textuale, imaginile și design-ul tipografic aparțin autorului și reprezintă proprietate intelectuală. Este interzisă sub orice formă reproducerea, duplicarea, sub-licențierea, sau exploatarea pentru scopuri comerciale a materialului prezentat.


VICTOR MOLDOVEANU

www .vmoldoveanu. com

Octombrie 2016 Redactat în Santiago, Chile Imprimat în Amsterdam, Olanda


P R O G R A M Ä&#x201A; R I S T R A T E G I C E

Strategic Programming  

Album 4 of the Journal of Creative Works

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you