Issuu on Google+

anul XIV. nr. 5 vineri, 7 februarie 2014 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 7 –13 februarie ziua noaptea

Termenii procedurali și datele limită pentru alegeri

7 vineri

8°C -1°C

8 sâmbătă

6°C 1°C

9 duminică

7°C 3°C

10 luni

7°C 3°C

11 marți

14°C 4°C

12 miercuri

12°C 3°C

13 joi

8°C -1°C

Aproape 900 de milioane de forinţi pentru şcolile româneşti

pag. 2

O petrecere frumoasă, la balul românesc de la Medgyesegyháza pag. 3

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi și întâlnire de lucru în cadrul Proiectului Transfrontalier pag. 4

Fructul interzis din copilărie

pag. 6

Mihai Răzvan Ungureanu: „Să facem subscripţie pentru statuia lui Andrei Șaguna la Giula! pag. 7

Autoguvernările de Naţionalitate Română împreună cu Asociaţiile Românești din Bătania și Chitighaz organizează în data de 22 februarie, cu începere de la ora 19, la Casele de Cultură din localităţile respective, tradiţionalele Baluri cu merinde. Cei interesaţi sunt așteptaţi cu mult drag!

Subsecretarul de stat dr. Latorcai Csaba, aflându-se într-o vizită de lucru la instituţia românească din Săcal, a vorbit despre oportunităţile privind autonomia culturală şi educaţia de naţionalitate. Subsecretarul de stat a menţionat ca obiectiv principal stabilirea unor criterii prin care permite comunității româneşti, la fel ca şi celorlalte etnii, să se bucure mai mult de identitatea lor etnică. Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungari a primit, de la statul maghiar, pentru funcţionarea instituţiilor de învăţământ din subordinea sa, 871,3 milioane de forinţi. Acest lucru se datorează şi faptului că în cele 21 de instituţii de învăţământ, din cele 14 localităţi, se asigură educarea a unui număr de 1800 de copii. De asemenea, un rezultat important este creşterea, în ultimii ani, a numărului de cetăţeni de etnie română, astfel că în anul 2014, în 182 de localităţi şi 6 judeţe, există autoguvernări care desfăşoară activităţi în interesul etniei române.   Subsecretarul de Stat a atras atenția asupra zonelor în care se poate implementa un mod eficient de dezvoltarea şi consolidare a comunităţii, încurajând stabilirea și punerea în aplicare a unei strategii naționale de organizare și armonizare în păstrarea culturii şi limbii materne. La Săcal, Subsecretarul de Stat a fost întâmpinat de conducerea instituţiei de învăţământ, Győri Zoltán şi Elena Szilágyi, de cadrele didactice şi elevi. De asemenea au fost prezenţi şi referentul de specialitate în învăţământ al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Ana Orosz Simon, şeful de Oficiu AŢRU, Tiberiu Juhász, coordonatorul economic al instituţiilor de învăţământ din subordinea AŢRU, Ildikó Kósa Necsevné, dar şi directorii instituţiilor de învăţământ românesc din Chitighaz, Erica Borbély şi a Liceului Românesc din Giula, dr. Maria Gurzău Czeglédi. Subsecretarul de stat a fost însoţit de Tircsi Rihárd, şeful Oficiului pentru Naţionalităţi şi Sfera Civilă, din cadrul Ministerului Resurselor Umane. Cei doi oficiali au asistat la un program oferit de elevii şcolii şi au vizitat unitatea de învăţământ, nu înainte ca directorul Győri Zoltán să le mulțumească pentru interesul şi ajutorul acordat în problemele ivite (încălzirea şcolii, realizarea acoperişului sălii de sport şi multe altele). În încheierea întrevederii dr. Latorcai Csaba a făcut cunoscută decizia prin care statul maghiar acordă şi în acest an, pentru mai buna funcţionare a instituţiilor de învăţământ de naţionalitate română, 52,4 milioane de forinţi, după cum urmează: unitatea de învăţământ din Săcal – 4,7 milioane de forinţi, instituţia de învăţământ din Aletea – 2 milioane de forinţi, şcoala din Bătania 5,4 milioane de forinţi, instituţia de învăţământ românesc din Chitighaz – 8,9 milioane de forinţi, iar Liceul Românesc din Giula – 20,3 milioane de forinți, la care se adaugă subvenţia acordată pentru achiziţionarea de aparatură Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU – 2,5 milioane şi subvenţia acordată Institutului Cultural al Românilor din Ungaria – 8,6 milioane de forinţi.

Editorial De bun augur! Colectivul redacţional

T

recerea la Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria a unora dintre cele mai importante instituţii de învăţământ româneşti se dovedeşte a fi de bun augur! Statul maghiar a anunţat alocarea unei sume considerabile pentru susţinerea educaţiei în limba română, nu numai pentru cheltuieli de funcţionare, ci şi pentru investiţii. Asta înseamnă că anul 2014 poate fi, în şcolile noastre, anul marilor proiecte, după ce în 2013 au fost deja realizate intervenţii punctuale care au ameliorat întrucâtva condiţiile de studiu şi de recreere în unităţile de învăţământ. Vom reaminti, schematic, doar câteva dintre realizările scurtei perioade în care AŢRU gestionează soarta şcolilor româneşti: la Bătania a fost amenajat un refugiu velo securizat şi gardul împrejmuitor al unităţii şcolare, un teren de sport; la Chitighaz a fost achiziţionat un microbuz şi a fost amenajat gardul şcolii; la şcoala din Giula au fost achiziţonate aparate electrocasnice moderne pentru elevii din cămin, a fost achiziţionat mobilier nou şi se doreşte în perspectivă amenajarea acoperişului şcolii; la Săcal au fost instrumentate investiţii necesare, aşteptate deja de ani de zile deopotrivă de părinţi, elevi şi cadre didactice. Desigur, important este şi efectivul de elevi, existenţa unui rezervor de preşcolari care să acceseze oferta educaţională în limba română. Şcolile noastre trebuie să devină atractive, să îşi demonstreze nu egalitatea, ci superioritatea în raport cu şcolile majorităţii, iar prin preluarea finanţării lor prin AŢRU s-au creat premizele acestui ascendent! Cum spuneam, trecerea la Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria a unora dintre cele mai importante instituţii de învăţământ româneşti se dovedeşte a fi de bun augur. Dar pentru viitorul instituţiilor româneşti, pentru viitorul comunităţii noastre, este vital să ne declarăm români şi să participăm OBLIGATORIU la vot, cu prilejul alegerilor parlamentare şi a celor de naţionalitate, pentru ca etnia noastră să fie bine reprezentată în continuare în relaţia cu Capitala şi cu instituţiile care asigură finanţarea instituţiilor româneşti! 14005

0 000158 845706


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

Consulul general Florin Vasiloni s-a întrevăzut cu președintele Consiliului Judeţean Bichiș, Farkas Zoltán În data de 29 ianuarie a.c., a avut loc o întrevedere de lucru între președintele Consiliului Judetean Bichiş, Farkas Zoltán și consulul general al României la Giula, Florin Vasiloni. Discuțiile s-au purtat, în special, pe două paliere de interes: comunitatea etnică românească din Ungaria și cooperarea transfrontalieră. Președintele Farkas și-a exprimat aprecierea pentru etnicii români bine pregătiți profesional și integrați excelent în comunitățile locale. Consulul general și președintele Consiliului Judeţean Bichiş și-au manifestat dorința de colaborare și susținere reciprocă a proiectelor care să vizeze crearea unei sinergii în spiritul valorilor europene. Îmbunătățirea semni-

ficativă a cooperării dintre statele membre ale UE, care pornește de la relațiile dintre teritorii, este esențială pentru continuarea

procesului politic comun și a creșterii nivelului de cunoaștere reciprocă, bazată în primul rând pe cunoașterea celuilalt.

Termenii procedurali și datele limită pentru alegeri Termenii procedurali şi datele limită pentru alegeri au fost prezentate de Erika Asbóth, la forumul de la Giula. Astfel, pe data de 17 februarie 2014 trebuie determinat numărul de alegători înregistraţi pentru naţionalităţi. Pentru determinarea acestuia se va lua în considerare lista de înregistrare la nivel central. Formularul de recomandare trebuie înregistrat până cel târziu la data de 17 februarie 2014. Biroul Electoral Central predă numele şi adresa alegătorilor de naţionalitate autoguvernărilor luat în evidenţă. Până la data de 17 februarie, Biroul Electoral Central trimite decizia de înregistrare, celor care s-au înregistrat până la data de 7 februarie, la adresa de domiciliu din cererea de înregistrare. Toţi acei cetăţeni cu drept de vot care au fost înregistraţi până la data de 7 februarie vor fi informaţi de Oficiul Electoral local cu privire la modul şi locul desfășurării alegerilor. Până la data de 23 februarie 2014, ora 16.00, trebuie aleasă comisia electorală de circumscripţie care va fi alcătuită din trei membri

şi cel puţin doi locţiitori, aleşi de administraţia locală. Până pe data de 2 martie 2014, ora 16.00, autoguvernările de naționalitate pot cere informații suplimentare despre situația celor înregistrați. Până la data de 3 martie 2014, ora 16, trebuie raportaţi candidații de circumscripție. După 3 martie 2014, ora 16, se trage la sorți ordinea candidaților, cu excepția celor respinși pe criterii legale. Până cel târziu la data de 4 martie 2014, ora 16.00 se pot retrage lista organizației de recomandare precum şi nominalizările de pe listă. Tot atunci Comisia Națională Electorală trage la sorţi ordinea listelor, cu excepția celor respinse legal. Până la data de 17 martie, ora 16.00, trebuie aleasă comisia de numărare a voturilor formată din trei membri şi după caz supleanţii (decizia aparţine consiliilor locale). Până la data de 21 martie 2014, ora 16.00, trebuie înregistrați membrii comisiei electorale. Până la data de 21 martie, ora 16.00, în baza cererii de înregistra-

re, secțiile de votare primesc listele pentru alegerile de naționalitate și cele pentru alegerile parlamentare. Până la data de 27 martie 2014, ora 16.00, trebuie înregistrați, la Comisia Națională Electorală, observatorii misiunilor externe. Până pe data de 4 aprilie 2014, ora 16.00, trebuie trimisă cererea de aplicare la birourile electorale locale şi cererea de urnă volantă pentru circumscripția de pe raza de domiciliu. Cererile trebuie să ajungă la Biroul Electoral Central până pe data de 4 aprilie 2014, ora 16.00. Listele electorale şi urna volantă trebuie să ajungă până cel târziu pe data de 5 aprilie la birourile electorale locale. Până la data de 6 aprilie 2014 nu se pot face schimbări la delimitarea şi numărul circumscripției, delimitarea şi denumirea localității, numele străzilor sau numărul caselor. Datele referitoare la alegători se fac cunoscute prin Biroul Central Electoral până la data de 22 aprilie 2014, iar comisia Electorală Centrală va face cunoscut rezultatul alegerilor până pe data de 25 aprilie 2014.

Decizie cu privire la finanţarea autoguvernărilor de naţionalitate Ministerul Resurselor Umane acordă şi în acest an bugetul de funcționare pentru autoguvernările de naţionalitate. Bugetul pentru autoguvernările de naţionalitate locale şi judeţene este de 506.666.666 de forinţi şi se

distribuie în funcţie de datele de la recensământ, în 2119 de localităţi şi 58 de autoguvernări de naţionalitate. Tot în această perioadă s-a alocat pentru primul semestrul al anului 2014, pentru autogu-

vernările pe ţară şi media suma de 462.000.000 de forinţi. Lista privind finanțările, defalcată pentru fiecare judeţ, localitate şi autoguvernare, este accesibilă pe pagina de internet a Ministerului Resurselor Umane.

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni/Ministerul Afacerilor Externe anunţă deschiderea sesiunii de finanţare pentru anul 2014 Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează în perioada 27 ianuarie 2014 – 25 februarie 2014 sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni. Solicitanţii (asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile, persoanele fizice autorizate precum şi persoanele juridice din străinătate şi din România, legal constituite) sunt invitaţi să depună cererile de finanţare fie personal, fie prin corespondenţă recomandată sau curier la sediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, B-dul. Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România. Cererile de finanţare trebuie să respecte coordonatele stabilite de Ghidul de finanţare publicat pe pagina de internet a DPRRP (www.dprp.gov.ro), precum şi termenul limită de depunere: 25 februarie 2014 (data poştei). Cererile trimise după această dată nu sunt eligibile. Anunţul privind rezultatul selecţiei de proiecte şi respectiv, lista beneficiarilor finanţărilor nerambursabile, va fi publicat pe pagina de internet a DPRRP, www.dprp.gov.ro, după data de 10 martie 2014.

National Geographic: Imaginea unui urs polar, desemnată fotografia anului 2013 Imaginea unui urs polar care, complet scufundat sub apă, priveşte spre suprafaţă printr-un strat subţire de gheaţă, a fost desemnată fotografia anului 2013 în concursul organizat de revista National Geographic, informează dailymail.co.uk. În cadrul acestui concurs desfăşurat pe durata a patru săptămâni, care s-a încheiat pe 30 noiembrie, fotografi profesionişti şi amatori din peste 150 de ţări au prezentat peste 7.000 de imagini, în trei categorii: „oameni”, „locuri” şi „natură”. Imaginile înscrise au fost analizate în funcţie de creativitatea şi de calitatea fotografică a lor de un juriu de experţi. Premiul I i-a revenit lui Paul Souders, care a fotografiat acel urs polar în Manitoba, Canada. Câştigătorul va primi un cec de 10.000 de dolari şi o vizită la sediul general din Washington al National Geographic, unde va participa la un seminar anual despre fotografie. Fotografia sa, intitulată „The Ice Bear”, va fi totodată publicată în National Geographic Magazine. În istoria sa de 125 de ani, celebra revistă a fost o „destinaţie” perfectă pentru fotografiile de mare fidelitate care surprind diverse aspecte de viaţă de pe planeta noastră. În afară de fotografia realizată de Paul Souders, alte trei fotografii din secţiunea „natură” au primit menţiuni speciale din partea juriului – imaginea unor egrete, surprinse în ceaţă, pe Dunăre, în Ungaria, un rinocer prezentat în plan apropiat şi imaginea unui cuib de ciori, din Tokyo, realizat în exclusivitate din umeraşe. La secţiunea „oameni” s-a impus Cecile Baudier, din Danemarca, cu o fotografie intitulată „Together, Alone”, ce prezintă imaginea a unor gemeni identici (Nils şi Emil, în vârstă de 15 ani), realizată în oraşul danez Fyn. La această categorie, o menţiune specială a fost atribuită fotografei belgiene Aurélie Geurts, pentru fotografia intitulată „Frumoasa”, ce prezintă un băiat român care ţine în mâini un porumbel alb. Laurenţiu locuieşte cu familia sa, ilegal, în Belgia, într-o cocioabă de lângă linia de cale ferată Ghent Dampoort. La categoria „locuri” s-a impus Adam Tan din Malaysia, cu fotografia „Long Road to Daybreak”, ce prezintă o mamă care îşi cară copilul în spate într-un coş de nuiele, la primele ore ale dimineţii, printr-o ceaţă densă, într-un oraş din China. ❖❖❖ Cel mai popular cuvânt folosit de vorbitorii de engleză în 2013 provine din domeniul online – „404” „404” – codul oficial de eroare de pe internet – a fost desemnat cel mai popular cuvânt folosit de vorbitorii de limbă engleză în anul 2013, potrivit unui sondaj anual, ajuns la cea de-a 14-a ediţie, realizat de Global Language Monitor, informează newsfeed.time.com. „404” este codul universal generat de internet pentru a semnala o eroare, ce apare alături de sintagma „page not found” („pagina nu a fost găsită”). Pe locul al doilea în acest top se află sintagma „fail!”. Cuvântul individual „fail”, adeseori utilizat ca o frază completă în sintagma „Fail!” alături de codul „404”, semnalează eşecul unui efort, al unui proiect, al unui demers. Întrucât primele două cuvinte din acest top provin din domeniul online, autoarea articolului publicat pe site-ul newsfeed.time.com este de părere că vorbitorii de limbă engleză au petrecut prea mult timp pe internet în anul 2013. Locul al treilea este ocupat de „hashtag”, un cuvânt-simbol (semnul „diez”) folosit ca o comandă iniţial pe platforma de microblogging Twitter, preluată ulterior şi pe alte platforme online, precum Facebook şi Instagram. Topul 10 al celor mai utilizate cuvinte folosite de vorbitorii de limbă engleză în 2013 este completat de @Pontifex (contul de Twitter al papei Francisc), „The Optic” („optică” – un termen preluat tot mai des în discursurile politice americane), „surveillance” („supraveghere”), „drones” („drone”), „deficit” („deficit”), „sequestration” („sechestrare”) şi „emancipate” („a emancipa”). Potrivit independent.co.uk, Global Language Monitor a alcătuit cu aceeaşi ocazie un top al celor mai populare nume, dar şi un top al celor mai populare fraze. Astfel, Biserica Catolică a triumfat în topul celor mai populare nume, întrucât prima poziţie în acest clasament a revenit papei Francisc. Pe locurile următoare s-au clasat „ObamaCare” (proiectul propus de admistraţia Obama în domeniul asigurărilor de sănătate), „Barack Obama”, „NSA” (National Security Agency) şi „Kate Middleton”. În topul celor mai populare fraze, primele poziţii au fost ocupate de „toxic politics”, „federal shutdown” şi „global warming/climate change”.


VIAŢA NOASTRĂ

Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

O petrecere frumoasă, la balul românesc de la Medgyesegyháza

Într-o atmosferă deosebită, cu mâncăruri variate şi muzică pe toate gusturile, românii din Medgyesegyháza au avut parte de o petrecere care s-a întins până în zori.

Autoguvernarea de Naţionalitate Română în colaborare cu Asociaţia „Pentru Viitorul şi Tradiţiile Românilor din Medgyesegyháza”, au organizat, pe data de 25 ianurie, cea de-a XI-a

ediţie a Balului Românesc, o manifestare dedicată atât românilor din această localitate cât şi celor din localităţile vecine. În cuvântul său de salut, Daniel Negrea, preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română, pe lângă altele, şi-a exprimat mulţumirea faţă de membrii comunităţii româneşti care, şi de această dată i-au fost alături. Evident, românilor din Medgyesegyháza li s-a alăturat şi inimosul primar, Ruck Márton, care a felicitat organizatorii pentru munca depusă în interesul comunităţii româneşti, dar şi a comunităţii din localitate exprimându-şi bucuria de

a avea alături membrii a două naţionalităţi (română şi slovacă), care conlucrează foarte bine. A răspuns invitaţiei organizatorilor Bogdan Ignat, consilier diplomatic la Ambasada României din Budapesta, Eva Bocior Karancsi, preşedintele Asociaţiei „Mihai Purdi” din Otlaca Pustă, Petru Sabău din Aletea, Kesyar Matias, preşedintele naţionalităţii slovace din Csabaszabadi, Nyáriné Slavik Mária, preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Slovacă din Medgyesegyháza, Bătrânuţ Petru Claudiu, primarul localităţii Grăniceri, România. Programul cultural susţinut de membrii echipei de dansuri populare din Grăniceri a fost unul foarte reuşit, dansurile şi costumele acestora având un efect pozitiv în faţa publicului. Atmosfera balului a fost întreţinută de formaţia din Pilu, România. Solistul vocal, Ioan László a reuşi şi de această dată să creeze o adevărată atmosferă de petrecere, redând cântece, melodii româneşti pe placul tuturor invitaţilor. Premiile puse la bătaie la tombolă a atras atenţia românilor, iar dorinţa de a merge cu o amintire acasă a făcut ca aceştia să cumpere o mulţime de bilete. Reprezentanţii comunităţii româneşti din localitatea gazdă au reuşit şi de această dată să adune la un loc peste 140 de persoane. Pancovele (gogoşii) calde, servite după miezul nopţii au îndulcit gurile petrecăreţilor. Corina

Audienţă la Mezősas Autoguvernarea de Naţionalitate Română din Mezősas, a întreţinut, conform legii, o audienţă publică. În comparaţie cu numărul scăzut al cetăţenilor din localitate, la audienţă s-a prezentat un număr de 23 de persoane. Csaba Bihari, vicepreşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română, a făcut cunoscut celor prezenţi raportul evenimentelor pe anul 2013. Chiar şi anul trecut elevii buni la învăţătură au fost evidenţiaţi de către autoguvernarea de naţionalitate prin diferite moduri; au fost susţinuţi şi atraşi în diferite activităţi precum balul mascat, meciuri de fotbal, oferindu-li-se chiar şi o sumă de 2.000 de forinţi. Preşcolarii, pe anul 2013 au primit suma de 80.000 de forinţi, bani din care a fost realizat balul mascat, au cumpărate pachetele de Sfântul Nicolae precum şi unele materiale auxiliare. Nici cei vârstnici nu au fost daţi uitării, astfel la

realizarea zilei dedicate acestora, autoguvernare a contribuit cu suma de 50.000 de forinţi. De asemenea membrii autoguvernării, alături de alţi membri ai comunităţii, au participat la Festivalul Gastronomic pe Ţară al Românilor organizat la Giula precum şi la Ziua Culturală. În luna mai a anului trecut a fost organizată Ziua Naţionalităţii chiar şi la Mezősas, eveniment care avut un mare succes. În luna decembrie, în pragul sărbătorilor, autoguvernarea s-a îngrijit şi de acei membri ai comunităţii româneşti care au o situaţie financiară mai grea (este vorba de 60 de persoane), cărora le-a oferit pachete în valoare de 2.500 de forinţi. Toate aceste au fost realizate datorită aplicării cu succes a proiectelor, a menţionat vicepreşedintele care şi-a exprimat dorinţa de a avea aceleaşi realizări şi în următoarea perioadă. J. Vmirjáncki

Colaborări cu țara mamă

Convorbire cu conducătorii comunei Mica, județul Cluj Reporter: – Stimate dl. viceprimar Zelencz Tiberiu, stimate dl. secretar Nicolae Pop, este o mare bucurie pentru noi că domniile voastre ați adus aici, la Budapesta, la Autoguvernarea Românească pe Capitală și în mijlocul românilor și maghiarilor din Budapesta un important și vechi obicei care se practică încă în România, respectiv la Nireș, Păpărudele. Vă rog să ne vorbiți despre acest obicei. Pop Nicolae: – Obiceiul Păpărudele este unul dintre obiceiurile tradiționale românești din Ardeal, care semnifică încheierea lucrărilor agricole de primăvară. Cu această ocazie se scoate în evidență cel mai harnic gospodar și se prezintă în fața obștii și în același timp se fac procedee ancestrale de invocare a ploii. Zelencz Tiberiu: – De obicei la noi în perioada de primăvara târzie apare seceta și atunci se invocă ploaia prin aceste Păpărude și desigur și

prin slujbe făcute la câmp de către preoți. Reporter: – Localitatea Dvs., comuna Mica, județul Cluj are o veche și constantă legătură cu Autoguvernarea Românească pe Capitală și cu Asociația Română din Budapesta. Vă rog să-mi povestiți despre istoricul acestei colaborări. Pop Nicolae: – Ținând cont de faptul că doamna președintă Ana Roxin este născută pe aceste meleaguri, a copilărit aici, a trăit aici, am întreținut relații de-alungul vremii. Împreună cu soțul ei, regretatul scriitor, ziarist, Vasile Roxin, permanent ne întâlneam, făceam schimburi de idei, care s-au concretizat cu o vizită făcută la Dvs., la Budapesta și astfel s-au născut aceste schimburi culturale. Noi venim cu idei pe care doamna președintă Ana Roxin le pune în practică aici, la Budapesta. Și am dori să continuăm aceste schimburi. Vom reveni aici la Dvs., la Budapesta, cu un alt obi-

cei tradițional „Împănatul boului”, care se ține în satul Mănăstirea, aparținător de comuna Mica. Reporter: – Pentru noi românii din Ungaria sunt foarte importante aceste schimburi cu țara mamă, cu localitățile Dvs. nu numai pentru a cunoaște vechile obiceiuri, dar ca și relație culturală între Ungaria și România. Se vor putea duce aceste schimburi mai departe? Pop Nicolae: – Desigur. Având pe domnul viceprimar, Zelencz Tiberiu, în cadrul conducerii comunei, un tânăr cu putere de muncă și cu voință politică, lucru care este foarte important, și cu sprijinul nostru vom finaliza aceste schimburi bilaterale. Reporter: – Domnule viceprimar, cum ați simțit reacția publicului la expunerea Dvs., expunere deosebită, modernă, însoțită de imagini video? Zelencz Tiberiu: – Eu spun că a fost un mare folos, și iată dovada că maghiarii

și românii chiar dacă se spune că ar fii într-o continuă dispută, iată că în această seară s-a demonstrat că lucrurile care sunt importante pentru oameni, ca de exemplu tradițiile, unesc aceste două națiuni, iar ura sau neînțelegerile sunt lăsate de o parte. Reporter: – Între Budapesta și Cluj sunt multe puncte de legătură. Vă rog să vorbiți despre aceste puncte. Pop Nicolae: – Se regăsesc elemente de arhitectură pe care le întâlnim la Budapesta și la noi. Având populație de etnie maghiară, obiceiuri se găsesc și acolo și aici. Tot timpul la noi a existat o conviețuire pașnică. Eu lucrez în primărie de peste 25 de ani și nu am întâlnit niciodată un conflict etnic. Aceste conflicte apar numai la nivelele politicului. Reporter: – Domnule viceprimar aveți și alte proiecte de colaborare cu noi? Mă gândesc la întâlniri sportive de exemplu. Domnia voastră

sunteți un sportiv consacrat după câte știu. Zelencz Tiberiu: – Da, ar fi foarte benefic ca pentru viitor să avem și schimburi sportive și sper că va continua și cu alte activități chiar un schimb de experiență între copii noștri și copii Dvs. din Budapesta. Reporter: – Da, pentru copii noștri ar fi o experiență deosebită mai ales a învățării limbii române în țara mamă. Zelencz Tiberiu: – Desiguri au fost încercări de înfrățire între localități, dar datorită centralizării și a anumitori primari aceste proiecte s-au pierdut. Reporter: – Ungaria și România fac parte din Uniunea Europeană. Se pot înainta multe proiecte comune care rezolvă infrastructurile atât de la noi cât și de la Dvs. Pop Nicolae: – La noi problema cea mai mare este apa și canalizarea. Poate că un proiect comun ar rezolva această stringentă problemă. Reporter: – Să revenim

în acest final la această deosebită acțiune culturală care s-a desfășurat la Casa Naționalităților din Belváros-Lipótváros și de ce nu cu un mesaj din partea Dvs. pentru noi. Pop Nicolae: – Oricând sunteți bineveniți la noi. Vom duce copii la noi să vadă în ce condiții au trăit poate părinții lor, în ce mediu cultural și o să vadă că sunt asemănări grozave. S-au demarat înființarea unor ansambluri populare românomaghiare la nivel de primărie și ar fi bine să-i aducem aici, la Budapesta, să vedeți un csárdás autentic de la noi și pe urmă să vă invităm la noi la stână, la fel ca pe vremea dacilor. Zelencz Tiberiu: – Și sperăm că la anul să ne revedem nu numai la Budapesta, dar și la Nireș, să vedeți acest frumos obicei, Păpărudele la el acasă. Interviu realizat de: Mihai Felician Kozma


BISERICA

Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi și întâlnire de lucru în cadrul Proiectului Transfrontalier La Praznicul Sfinților Trei Ierarhi (30 ianuarie 2014), în Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria au avut loc două evenimente importante: sărbătorirea celor Trei mari Sfinți Ierarhi ai Bisericii noastre: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, la Paraclisul Episcopal din Giula și o nouă întâlnire de lucru (workshop) în cadrul Proiectului European Transfrontalier cu tema „crearea condițiilor pentru dezvoltarea turismului religios în zona județelor Bichiș, Ungaria și Arad, România”. Manifestarea a început cu Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită în Paraclisul Episcopal de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și un sobor de preoți și diaconi aparținând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și Arhiepiscopiei Aradului (părintele Iacob Bupte, paroh la biserica Micălaca Veche II). Răspunsurile liturgice au fost date cu talent și profesionalism de un grup coral de la Parohia Micălaca Veche II, condus de Lődi Magdalena, profesor la Liceul Pedagogic din Arad, în prezența mai multor credincioși, dintre care îi menționăm pe specialiștii implicați în acest proiect, din cele două părți: Ungaria și România. Sărbătoarea dedicată Sfinților Trei Ierarhi și comuniunii pe care o recomandă în mod special, cu acest prilej, Biserica Ortodoxă de pretutindeni, s-a desfășurat și la Paraclisul Episcopal din Giula într-o frumoasă atmosferă de frățietate și comuniune, după cum a apreciat în cuvântul său și Preasfințitul Părinte Episcop Siluan. La finalul Sfintei Liturghii, toți cei prezenți au urmărit cu mare interes icoanele pe sticlă, dar și realizate din lut, de către copii participanți la manifestări, din cadrul Proiectului European, dedicate învățării unor îndeletniciri tradiționale românești, precum olăritul și pictura de icoane pe sticlă, la Palatul În Duminica a XXXII-a după Rusalii (a lui Zaheu Vame șul, 26 ianu ar ie), Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească în Paraclisul Episcopal din Giula, împreună cu un sobor format din slujitorii Sfintei Catedrale (ieromonahul Visarion, arhidiaconul Claudiu, diaconul Emanuel și diaconul Aurel) și în prezența unui număr mai mare de credincioși, între care s-au numărat doamna preoteasă Veturia Ardelean, soția vrednicului de pomenire Părinte Vicar Pavel Ardelean, fiica sa, Otilia, mama răposatului și alte rudenii. În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Siluan le-a vorbit credincioșilor

Copiilor din Arad, dar și la Școlile Generale Românești din Giula și Micherechi și expuse acum la Reședința și Catedrala Episcopală. Întâlnirea de lucru din cadrul Proiectului European HURO/1101/090/2.1.3 (Creation of terms of religious turism building for Romanian Orthodox Church in Bekes and Arad county) a avut loc în sala mică festivă a Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula și s-a bucurat de prezența a numeroși participanți și alți specialiști din proiect. În cadrul acestei întâlniri de lucru și de comunicare (workshop), Preasfințitul Părinte Siluan a vorbit despre importanța proiectului european menționat, realizat în mare parte și care, într-un oraș turistic precum este Giula, a permis pe de o parte restaurarea interioară și exterioară a Catedralei Episcopale, dar și construirea unor elemente specifice românești în parcul de lângă Catedrală, care și-a schimbat total înfățișarea, prin altarul

de vară și porțile din lemn, în stil maramureșean, de o mare frumusețe, care exprimă pe de o parte identitatea românească a locului, dar vor reprezenta, cu siguranță și un punct de atracție turistică. A menționat, de asemenea și realizările de la Otlaca Pustă, cuprinse în același proiect și anume, un Paraclis de lemn, în stil maramureșean, care a fost sfințit deja în vara anului trecut și un centru comunitar, cu spațiu expozițional, la fosta casă parohială din localitate. La rândul său, părintele Iacob Bupte a subliniat ceea ce cuprinde acest proiect din partea arădeană, atât în parcul comunitar și ecumenic, cu elemente unice (cuprinzând „drumul luminii”, amfiteatru de întruniri şi spectacole, ecran de proiecţii şi publicitate, „portalul iubirii şi al înţelepciunii” şi diferite pavilioane de socializare interconfesională şi lucrativ artistică), de lângă biserica parohială Micălaca Veche II, din Arad, cât și

prin numeroasele programe desfășurate, în România, dar și în Ungaria, la care au participat oameni de vârste diferite și copii. Proiectul european a deschis, între altele, perspectiva cunoașterii reciproce și a dezvoltării unor relații frățești între românii care trăiesc de cele două părți ale graniței, fapt care constituie o realizare foarte importantă. În continuare au fost prezentate două conferințe, cu o temă asemănătoare: „Valorile turistice, religioase și culturale ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”, de către muzeologul Elena Ciobai Munteanu, care a vorbit în special despre colecția de obiecte vechi bisericești, adunate de la Parohiile aparținătoare Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și depozitate la Reședința Episcopală din Giula, iar prof. Lődi Magdalena a vorbit despre „Valorile turistice, religioase și culturale al Arhiepiscopiei Aradului”. Horváth Krisztián a prezentat, de asemenea, un referat despre posibilitățile turistice ale Regiunii DélAlföld (Câmpia de Sud) în anul 2014, cu referire specială la turismul religios și cu perspectivele susținerii și dezvoltării turismului în această zonă, prin programe europene, în perioada 2014– 2020. Cuvinte de salut, de felicitare și de evaluare asupra experienței dobândite prin programele comune, realizate în Ungaria și România, au rostit cu acest prilej și Florin Trandafir Vasiloni, consul general la Giula, Ana Radici Repiský, director adjunct, Ana Sárközi, director, Gerold Ecaterina, profesor și Corneliu Artimon. Cu acest prilej, au fost oferite, din partea arădenilor, câteva icoane pe sticlă sau din lut, dar și Diplome, mai multor persoane. Cele mai reușite dintre icoanele realizate în cadrul manifestărilor comune ale elevilor din România și Ungaria, au fost prezentate și

la expoziția ce a avut loc în spațiul expozițional al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Giula. Întâlnirea de lucru s-a terminat printr-o recepție oferită tuturor participanților, iar manifestarea a făcut parte din activitățile de promovare prevăzute în cadrul proiectului. Proiectul European Transfrontalier a fost încheiat între Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, în calitate de aplicat principal, Arhiepiscopia Aradului și

Parastas In memoriam Pavel Ardelean

despre modelul pe care îl poate reprezenta și astăzi vameșul Zaheu, după întâlnirea Sa cu Mântuitorul Iisus Hristos, Care l-a schimbat grabnic și într-un

mod neașteptat, dintr-un om păcătos și urât de semenii săi, datorită faptului că le încasa birurile și îi asuprea, într-un adevărat fiu al lui Avraam, căruia îi

este făgăduită mântuirea, dimpreună cu toată casa sa. Totodată, i-a îndemnat pe toți să înmulțească rugăciunea și faptele dragostei și milei creștine revărsate

spre aproapele, care ni-L descoperă și Îl apropie și de noi mai mult pe Mântuitorul Hristos, Cel Care a adus mântuire sufletului și casei lui Zaheu.

Fundaţia Publică pentru Dezvoltarea Localităţii Otlaca Pustă și se va realiza în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalier Ungaria-România 2007–2013 (www.huro-cbc.eu, www. hungary-romania-cbc.eu) cu sprijinul Uniunii Europene şi cu co-finanţarea Fondului de Dezvoltare Regională din Europa, respectiv a Republicii Ungare şi României, iar durata de desfăşurare propriu-zisă a proiectului este între 1 aprilie 2012 şi 31 martie 2014. BPEORU Îndată după Sfânta Liturghie, Ierarhul împreună cu soborul slujitor a săvârșit și slujba Parastasului de șase luni de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Vicar Eparhial Pavel Ardelean, potrivit rânduielii și obiceiului din Biserica Ortodoxă și a rostit un cuvânt de apreciere pentru ostenelile și nevoințele sale, ca slujitor al Sfântului Altar și al comunității ortodoxe românești din Ungaria, iar familiei i-a transmis un mesaj de mângâiere, de încurajare și de solidaritate. Tot la sfârșitul Sfintei Liturghii a fost depus și jurământul de către membrii noilor organisme bisericești care au fost alese în duminica trecută. BPEORU


CULTURĂ

Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

Fructul interzis din copilărie

Este frumoasă dimineaţa asta – îşi zicea în sinea sa fetiţa blondă cu părul împletit, în timp ce privea în fereastra ce dădea spre curte. Avea o copilărie fără griji în casa bunicilor din partea tatălui, unde trăia, într-o cameră mică, plină cu mobilă în stil ţărănesc împreună cu părinţii şi fratele ei. Nu prea o interesa dacă s-a născut într-o familie bogată ori săracă, pentru că era fericită în acea casă ţărănească unde coabitau mai multe generaţii. În afară de bunica sa, acolo trăiau şi străbunica – bunicuţa, precum o striga ea – o mătuşă şi un unchi. Cămăruţa lor era situată între grajd şi atelierul de fierărie al bunicului. Şi apoi, mai era acolo şi afumătoarea, iar vizavi clădirea principală. În această casă ţărănească trăiau

bunicii. Pe atunci astfel de case ţărăneşti erau înşirate pe străzile satului. Camera mare – „camera curată”, cum o numeau sătenii – avea spre stradă două ferestre, urma bucătăria după care o încăpere mai mică, spre grădină. Nu a lipsit nici veranda cu stâlpi, lungă, ce avea în capăt cămara. Fetiţa avea un sentiment imens faţă de camera curată, încăpere ce era interzisă unui copil. Nu odată i-a interzis bunica şi mama să intre în această încăpere. A mai fost în cameră, când toată familia se întrunea acolo, dacă era vreo sărbătoare, sau aşa aducea situaţia. Şi cu ochii închişi vedea cum era amenajată camera: la stângă erau dulapurile (şifonierele), la dreapta, paturile aşternute până în tavan, la mijloc masa înconjurată de scaune şi băncuţă, pe peretele dintre cele două ferestre era aşezată oglinda cu o ramă din lemn. Cunoştea şi numărul de grinzi vopsite maro, având atârnat buchetul de busuioc. „Aduce noroc şi te fereşte de rău” – i-a explicat bunica, când au cules pentru prima dată împreună busuiocul din grădină pentru a fi dus şi sfinţit în biserica ortodoxă. Din momentul în care şi-a deschis ochii, căuta momentul în care să se poată strecura în împărăţia interzisă. Ştia, cu exactitate că, cei mari se vor apuca de sarcini, iar ea nu avea decât să aştepte cu răbdare. În hăinuţe subţiri, s-a jucat prin curte sărind de ici acolo, precum un fluturaş. În momentul potrivit a fugit ca vântul în camera curată. Şi acum, precum şi în alte

ocazii o cuprinde sentimentul înălţător de victorie. Se învârtea şi se învârtea, admirând în oglindă mica zână, cântând şi bucurându-se de aerul uşor rece. Când a auzit paşii apropiindu-se, imediat s-a ascuns după uşă. Bănuia că nu i-a mai rămas prea mult timp pentru a evada, aşa că a aşteptat să se facă linişte apoi încet, a ieşit pe uşă. „Dar tu, Anuţică, pe unde ai umblat?” – a întâmpinat-o bunica cu mâinile în şolduri. Fetiţa privea spre bunică cu ochii mari, deschişi, ca şi cum nu înţelege ce i se zice după care, ruşinată şi-a îndreptat privirea spre pământ. Bunica, la fel ca şi altă dată când o prindea făcând o boacănă, o dojenea uşurel. Ea din nou, cu convingere, a promis că nu se va mai întâmpla niciodată, cu siguranţă, după care a fugit. Bunica privi lung în urma ei cu blândeţea dragostei în ochii săi azurii. Nu a putut fi supărată pe nepoata sa, deoarece rămânând devreme văduvă, cu cei doi copii, şi cu preţ a multor lupte a încercat să-i crească cu dragoste, s-a bucurat, că şi această fetiţă îi era în apropiere… Anii au trecut. Când nepoata, ca şi tânără soţie a început să-şi construiască casa, aceasta a chemat la dânsa tinerii. Cu aceeaşi ochi azurii ne-a întins câteva fire de busuioc sfinţit. „Puneţi aceste fire în fundaţia casei voastre, pentru că binecuvântarea lui Dumnezeu va fi atât la început cât şi la finalizare” – i-a zis nepoatei, care şi acum îi apare de multe ori în faţă, în hăinuţe subţiri, cu părul blond, prins în codiţă când s-a furişat în camera interzisă, în locul căreia azi, o casă modernă se înalţă spre cer asemenea celorlalte case din sat. Lucrare apărută în publicaţia Napút și aparţine profesoarei Ana Radici Repiský

UNIVERSITATEA „SFÂNTUL ȘTEFAN” DIN SZARVAS FACULTATEA DE ȘTIINŢE SOCIALE ȘI UMANISTE organizează în data de 7 februarie, de la ora 10,

Ediţia a V-a a Întâlnirii Corale Hajdú La Hajdúszovát, a avut loc ediţia a V-a a „Întâlnirii Corale Hajdú”, o manifestare de mare amploare. Corul „Armonia” din Apateu a participat la acest eveniment pentru a patra oară. Cuvântul de deschidere al evenimentului organizat sâmbătă, a fost rostit de Nagyné Juhász Éva, preşedintele Asociaţiei pentru Progresul Cultural, din Hajdúszovát. Înainte de a fi prezentate publicului, la Casa de Cultură, minunatele melodii ale lui Kodály Zoltán, cei prezenţi au depus coroane de flori la monumentul ridicat în memoria lui Kodály. Publicul a fost salutat şi de Bodó Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Hajdú-Bihar, care şi-a exprimat bucuria de a avea în faţă un public numeros şi care urmează tradiţia lui Kodály. „Prin melodii, muzică, se poate marca, transmite fericirea în jurul nostru dar şi nouă înşine. Faptul că aceste melodii nu sunt doar păstrate ci sunt şi prezentate, transmise altora, înseamnă că ne păstrăm ca o comoară muzica şi o şi transmitem urmaşilor noştri”, a menţionat dânsul. Organizatorul evenimentului, Tóth Károly, a salutat oaspetele special,

Szatmári Károly, fostul conducător al corului din Hajdúszovát, care timp de şaizeci de ani s-a aflat la conducerea acestuia. La manifestare au luat parte zece coruri. A fost prezent corul din Hajdúszovát, Hajdúszoboszló, Derecske, S á r r é t u d v a r i , To k a j , Újszentmargita, Érpatak şi Apateu, corul „Armonia”. Programul a fost foarte variat, fiind prezentate cântece populare monofonice, cântece corale polifonice, cântece populare, făcând acest eveniment să fie unul special. Corul din Apateu a pregătit special pentru această ocazie un program de rang înalt. În deschidere a redat un buchet de cântece populare româneşti, după care au fost cântate pe mai

multe voci câteva dintre cele mai cunoscute melodii maghiare. Melodiile redate sub conducerea şi îndrumarea dirijorului Carmen Rus au avut mare succes în rândul publicului experimentat în domeniul muzicii. După susţinerea programului, conducătorilor corurilor li s-au înmânat diplome şi premii. Programul a continuat cu un alt gen de muzică prezentată de artiştii Eperjeşi Erika şi Jenei Gábor, de la Teatrul de Stat din Mişcolţ, aceştia prezentând lumea operetei. Evenimentul s-a încheiat cu o cină la care au luat parte toţi cei prezenţi, unde s-a cântat şi s-a dansat după pofta inimii. J. Vmirjáncki

Naţiunea a recitat împreună, la Pocei

ZI DESCHISĂ pentru toţi cei interesaţi de această instituţie de învăţământ. Specializările la care se pot înscrie tinerii sunt următoarele: Sistemul Bologna – licenţă – educator pentru copii mici şi sugari (3 ani) – educator – grădiniţă (3 ani) – educator – grădiniţă de naţionalitate (3 ani) – învăţător (4 ani) – învăţător de naţionalitate (4 ani) Diplomă de specializare – educator pentru copii mici şi sugari (2 ani) – curs la distanţă – asistenţă socială (2 ani) – curs la distanţă Mai multe informaţii la Oficiul Instituţiei: 5540 Szarvas, str. Szabadság nr. 4, Tel.: 0036-66/311-511/interior 3110; e-mail: kovacs.katalin@abpk.szie; web: http://pk.szie.hu

Elevii Şcolii Generale „Lorántffy Zsuzsanna” din Pocei, împreună cu pedagogii, au participat la programul „Naţiunea recită împreună”, program care s-a axat pe recitarea imnului şi care a fost organizat pe data de 22 ianuarie. Dimineaţa, la ora zece,

elevii alături de profesorii lor, purtând o ţinută festivă, s-au aliniat în sala de sport. În această zi, în marea majoritate a şcolilor din Ungaria se organizează un program numit Ziua Culturii Maghiare, fiind şi data naşterii poetului Kölcsey Ferenc, cel care a scris ver-

surile poemului „Himnusz” (Imnul). În cadrul acestui program, elevii şi profesorii lor au recitat împreună versurile Imnului, versuri ce au fost redate cu ajutorul unui proiector, întreg programul fiind difuzat în direct pe internet. Nagyné K. Mónika


DIVERSE

Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

Mihai Răzvan Ungureanu: „Să facem subscripţie pentru statuia lui Andrei Șaguna la Giula! Fostul ministru al Afacerilor Externe şi premier al României vorbeşte despre căile de urmat pentru amplasarea monumentului lui Andrei Şaguna la Giula, în Ungaria. Reporter : – Domnule Ungureanu, întrebarea mea se îndreaptă către un fost ministru de externe a României, prim ministru al României şi către felul în care comunitatea românilor din Ungaria cu care, probabil, în calitatea dumneavoastră oficială aţi avut contact, încearcă să îşi pună în valoare un simbol. Am mai discutat despre statuia aceea a lui Andrei Şaguna, pe care se încearcă a o amplasa la Giula, în Ungaria. Care poate fi sfatul politicianului, al diplomatului român pentru ca acea comunitate care de cinci ani de zile, atâţia câţi se împlinesc anul acesta, se străduieşte să realizeze acel obiectiv la Giula, să îl vadă, în sfârşit, finalizat, poate în 2014?! M.R.U.: – Sunt două mecanisme şi, în opinia mea, amândouă ar trebui să funcţioneze perfect. O dată, la nivel bilateral direct, între Ministerele Afacerilor Externe. Este o chestiune care se tranşează instantaneu. Există şi în România statui ale reprezentanţilor de frunte ai culturii maghiare, ai politicii maghiare. Nu este absolut nicio problemă. Sigur, nu punem statui de criminali de război, e altceva! Dar e firesc să fie monumente ale personalităţilor celor două naţiuni, fie că sunt edificate în Ungaria, fie că sunt în România! De

Ar trebui să fie vorba doar despre o formalitate! aceea spun că ar trebui să fie vorba doar despre o formalitate. În plus, Andrei baronul de Şaguna a fost o personalitate a întregului Imperiu. Nu a fost o personalitate doar a românilor, a fost a tuturor. Deci are ce să caute acolo! În al doilea rând, este statuia unui binefăcător, nu este statuia unui om care are în spate uniforma, sabia şi puşca. Trei: dacă nu se poate rezolva, deşi este imposibil să nu se întâmple acest lucru… Reporter: – De cinci ani nu se întâmplă. Deci nu e chiar imposibil. M.R.U.: – Ba nu. Este! Pentru că asta înseamnă dezinteresul Ministerului Român de Externe, şi aş vrea să cred că mai există minţi luminate în ministerul de externe care să pună pe lista subiectelor de discuţie bilaterală acest lucru care nu este deloc extraordinar, în sensul că nu schimbă roata lumii, nu întoarce globul în loc, nu se schimbă dinamica puterilor mondiale. Nu! Este un lucru de decenţă raportul bilateral dintre două state vecine. Dacă diplomaţia nu poate să facă nimic, comunitatea locală însă, prin in-

termediul reprezentanţilor săi, poate să o ceară de jos în sus administraţiei de la Budapesta, dar şi administraţiei de la Bucureşti. După ştiinţa mea, acest lucru s-a întâmplat. Memorii adresate conaţionalilor noştri din Giula către Budapesta şi către Bucureşti, există. Dar aş vrea să îl văd pe ministrul de Externe român că spune: „Aceasta este o parte a mizei mele politice

şi o parte a mandatului meu. Şi fac în aşa fel încât acest lucru să se întâmple!” Numai că ministrul român de Externe, în momentul de faţă, se ocupă de alte lucruri, nu de românii din afara graniţelor. Reporter: – Mă întreb dacă societatea civilă românească ar putea să aibă o contribuţie în acest sens. M.R.U.: – Ar putea să facă statuia! La propriu! Vorbesc în sensul fizic al cuvântului. Ar putea. O asociaţie, două, trei, o subscripţie publică angajată de mai mulţi cetăţeni ar funcţiona foarte bine. Eu, personal, aş participa cu cel mai mare interes la aşa ceva. Şi, dacă vreţi, ne luăm acum angajamentul. Haideţi să o facem împreună! Reporter: – Haideţi! Să o facem! Poate sub egida Clubului Andrei Şaguna, pe care noi l-am pus pe picioare la

Arad tocmai cu acest scop! M.R .U.: – Indiferent cum, politic sau nu, dar haideţi să punem bani, mână de la mână. La urma urmei, cu cât sunt mai mulţi cei care doresc şi înţeleg acest lucru, cu atât mai mari şanse de reuşită vom avea… Facem şi un serviciu culturii române, la drept vorbind, despre Andrei baron de Şaguna. Punem mână de la mână, fără să simţim, de fapt, că e un sacrificiu, şi facem o statuie. În momentul în care statuia este pregătită, discuţiile se duc altfel. La urma urmei, conaţionalii noştri din Ungaria poate, în modul cel mai direct o spun, nu au mijloacele materiale necesare pentru a o face. Noi nu putem să îi ajutăm? Nu e acesta un semn al solidarităţii? Nu este acesta un semn natural pentru o naţiune care se vrea unitară? Eu cred că da!

Punem mână de la mână, fără să simţim, de fapt, că e un sacrificiu, …și facem o statuie!

Știaţi că… …rechinul-balenă este cel mai mare peşte din lume? Acesta măsoară aproximativ 16 metri la maturitate în timp ce la naștere pot atinge chiar şi 60 de centimetri. Totodată, ei pot trăi chiar şi peste 100 de ani! ❖❖❖ …dinozaurii tereștrii au dispărut acum 65 de milioane de ani? Dispariția dinozaurilor se datorează, conform majorității opiniilor, unei coliziuni a planetei noastre cu un asteroid, eveniment care marchează sfârșitul ultimei perioade a Mezozoicului (Cretacicul) şi începutul erei Neozoice (sau Cenozoice). ❖❖❖ …cel mai bătrân cal din lume, denumit „Batranul Billy”, a trăit 62 de ani? Cartea Recordurilor păstrează performanţa celui mai bătrân ponei cunoscut: a trăit 56 de ani şi se numea Sugar Puff. De regulă, caii trăiesc aproximativ 25–26 de ani. ❖❖❖ …lupul este cel mai mare animal sălbatic aparținând familiei Canidae? Dimensiunile normale ale unui lup se încadrează între 60–90 de centimetri înălțime, 20–60 de kilograme greutate şi 1,3–2 metri lungime (măsurată din vârful nasului până în vârful cozii). ❖❖❖ …spaniola este vorbită de peste 500 de milioane de oameni la nivel global? Peste 400 de milioane sunt vorbitori nativi, adică au spaniola ca limbă natală. ❖❖❖ …prima chimistă din istorie este considerată a fi o femeie care se îndeletnicea cu fabricarea parfumurilor? Tapputi, așa cum se numea femeia, apare menționată într-o scriere cuneiformă din atribuiţa mileniului 2 înainte de Hristos din zona Mesopotamiei. ❖❖❖ …cel mai mare Palat de Gheata din lume este construit anual în Kemi, Finlanda? Acesta are un hotel, o capela, restaurant precum și spații de joacă pentru copii. Temperatura medie din hotel este de -5 grade Celsius iar turiștii dorm în saci de dormit speciali, din lână. ❖❖❖ …sunt cam şase persoane în întreaga lume, care seamănă izbitor de bine cu tine (sosii). Ai aproximativ 9% şanse să o şi înâlneşti pe una dintre ele, în cursul vieţii, mai ales dacă şi ieşi din casă. ❖❖❖ .…cele mai rapide trenuri din Japonia, trenurile glonț, circulă cu viteze comerciale care ajung la aproximativ 300 de km/h.


Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

OGLINDA ROMÂNEASCĂ

Mircea Micu, poetul cu tiraj de peste un milion de exemplare

Mircea Micu (n. 31 ianuarie 1937, Vărșand, județul Arad – d. 18 iulie 2010) a fost un poet, prozator și publicist român. Autor a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie și dramaturgie a Asociației Scriitorilor din București și al Academiei Române, președintele Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu. Este autorul romanului Patima și Semnul Șarpelui, al volumului de versuri Poeme pentru mama și al volumelor de memorialistică Întâmplări cu scriitori. Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologia La munte și la mare… parodii.

Tatăl lui Mircea Micu a fost ofițer de jandarmi, mort în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mama a fost casnică. A copilărit la casa unui unchi de al său după mamă și a făcut școala primară în satul Grăniceri. Din 1950, locuiește la Arad, unde urmează un an cursurile Liceului Moise Nicoară, după care se înscrie la Școala Pedagogică Dimitrie Țichindeal din Arad. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul natal al lui Ioan Slavici), predând ca profesor suplinitor.

A scris și numeroase cărți de proză, iar cu romanul Patima, apărut în 1972, se afirmă ca un prozator redutabil în buna tradiție a Școlii ardelene, fiind comparat cu Slavici, Agârbiceanu sau Titus Popovici. Criticul Nicolae Manolescu îi consacră o cronică laudativă, romanul fiind apreciat drept cea mai bună carte de proză a anului. Volumul doi al romanului apare în 1975, împreună cu primul său titlu Semnul șarpelui. Alte cărți de proză: Secretul doamnei de zăpadă (1976), Singur în Mongolia (1989), precum și seria de Întâmplări cu scriitori, trei volume, un fel de istorie literară, amuzantă, ai căror eroi sunt scriitori din epocă. Eseuri și portrete, profiluri, sunt prezente în volumul Miere și fum (1989). După romanul Patima, regizorul Mircea Veroiu a ecranizat filmul Semnul șarpelui. În 1978, debutează în dramaturgie cu piesa Avram Iancu, pusă în scenă la Teatrul Național din Cluj.

După revoluție, Mircea Micu publică mai rar și este prezent în presa scrisă cu numeroase articole și eseuri pe care nu le-a reunit într-un volum. Dintre volumele apărute după anii ‘90, amintim Viața în pijama (1999), Singur în Mongolia (1991) – proză, Poeme pentru mama (2000), Ascuns în lacrimă (2002), ambele de poezie, și un original Dicționar sentimental de poezie, volumul I, apărut în 2002, care conține o altă serie de portrete. Este autorul mai multor scenarii radiofonice, iar pentru cărțile de poezie, proză și dramaturgie a fost laureat cu Premii ale Uniunii Scriitorilor.

Este laureat al Premiului de excelență al Academiei Române. A tradus din lirica universală și a colaborat constant la aproape toate revistele literare ale vremii. La revista Luceafărul, spre exemplu, a avut o rubrică intitulată Rememorări, pe care a susținut-o până în 1989, vreme de 20 de ani. Romanul Patima a fost tradus în limbile poloneză și rusă. În anul 2003, apare cartea de rememorări literare Întâmplări vesele cu scriitori triști, o radiografie amuzantă, dar și plină de veridicitate despre viața scriitorilor din deceniul șapte și opt. Despre Mircea Micu s-a scris mult. Critici ca Mihai Ungheanu, Marian Popa, Nicolae Manolescu, Cornel Ungureanu, Laurențiu Ulici l-au apreciat drept un scriitor complet, în sensul că a practicat toate genurile literare cu succes.

Volumele sale, tipărite înainte de revoluție, precum și cele de după, au cunoscut o largă audiență în rândul cititorilor, apărând într-un tiraj de peste un milion de exemplare. În ultimii ani, Mircea Micu a colaborat la diverse posturi de televiziune realizând emisiunile „Convorbiri duminicale“ și „Ateneul artelor“.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 7 februarie 2014

Din creaţiile micilor artiști de la Școala Românească din Săcal

Mohácsi Márió, cl. 3

Veres Dăvid, cl. 3

Gyöngyösi Jászmin, cl. 4

Mohácsi Márió, cl. 3

Gyöngyösi Rebeca, cl. 1

Juhász Henrietta, cl. 3

Juhász Henrietta, cl. 3

Bódi Emil, cl. 3

Szentmiklósi Illés, cl. 3

Juhász Henrietta, cl. 3

Veres Dăvid, cl. 3

Szentmiklósi Illés, cl. 3

„Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@ invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a „Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de „Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.


Z__