Issuu on Google+

anul XIV. nr. 4 vineri, 31 ianuarie 2014 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 31 ianuarie – 6 februarie ziua noaptea

Pregătiri pentru alegerile de naţionalitate pag. 2

31 vineri

3°C -3°C

1 sâmbătă

3°C -3°C

2 duminică

4 marți

3 luni

4°C -3°C

1°C -5°C

1°C -6°C

5 miercuri

3°C -5°C

6 joi

4°C -4°C

Rapsozii Bihorului la Balul Românesc pe Ţară de la Giula

150 de ani de la trecerea în neființă a Elenei Ghiba Birta

Elena Ghiba Birta este una dintre figurile remarcabile ale românilor din Ungaria, f il antrop şi suf let mare, contribuitor la propăşirea culturii arădene şi la susţinerea nemijlocită a valorilor care au dez voltat spațiul românesc. pag. 5

Ungaria a obţinut interzicerea producţiei unui cartof modificat genetic!

pag. 6

A. E. Baconsky, victima marelui cutremur pag. 7

Absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” din Giula organizează, sâmbătă, 8 februarie, de la ora 18.00, la Centrul Cultural Românesc din Giula, Balul Acordării Panglicii

Interviu cu președintele Traian Cresta – Domnule Traian Cresta, preşedinte al AŢRU, iată-ne din nou la acest bal pe ţară, al românilor din Ungaria, pe care îl organizaţi fără întrerupere de când sunteţi preşedinte. Dar am înţeles că balul din acest an are un specific aparte. – Aşa este fiindcă balul se organizează, aşa cum bine aţi spus, la nivel naţional. Români din toate părţile Ungariei, unde există astfel de comunităţi, azi au răspuns invitaţiei noastre, şi chiar şi din ţara mamă, România, au venit foarte multe persoane. Am avut o orchestră din Bihor şi dansatori din localitatea Roşia, în frunte cu primarul localităţii şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. – L-am văzut aici, prezent, pe europarlamentarul Iosif Matula. – Aşa este. Domnul europarlamentar a participat de mai multe ori la balul pe ţară al românilor din Ungaria. Este un prieten vechi al nostru care încă de pe vremea când era preşedintele Consiliului Judeţean Arad ţine strânse legăturile cu noi. – Domnule Cresta, sigur că acest bal este un motiv de bucurie, de petrecere, dar nu pot să ratez prilejul pe care mi-l conferă prezenţa dumneavoastră şi să nu vă întreb care sunt proiectele AŢRU? Autoguvernarea încheie un an important, un an în care a primit în gestiune, de la statul maghiar, şcolile româneşti din Ungaria. Şi sigur că suntem curioşi ce va urma în anul 2014, odată dobândit acest bagaj educaţional. – Structura susţinerii instituţiilor din Ungaria s-a modificat în anul 2013. Pot să vă spun că de trei ani deja, AŢRU a tot preluat instituţiile de învăţământ cu predare în limba română, începând de la oraşul

Bătania, până la Săcal şi bineînţeles Liceul Nicolae Bălcescu, unde ne aflăm acum, şcoala generală şi căminul şi centrul cultural care aparţine de liceu din luna septembrie. În afară de Micherechi, toate instituţiile şcolare au fost preluate de noi. Pot să vă spun, de asemenea, că avem convingerea că aşa cum am reuşit în anul 2013 să finanţăm instituţiile, şi în acest an avem toate şansele să asigurăm fondurile necesare pentru o funcţionare bună a acestor instituţii. Nu am terminat încă cu preluarea instituţiilor, pentru că intenţionăm să preluăm şi grădiniţa din Giula care deocamdată este susţinută de administraţia locală. Am început tratativele cu domnul primar şi cred că până în luna mai vom termina aceste tratative, iar din septembrie vom prelua şi grădiniţa. – Anul acesta este un an important pentru AŢRU din alte două motive, o dată pentru că în septembrie – octombrie, vor fi alegerile pentru preşedintele Autoguvernării, iar dumneavoastră ocupaţi această funcţie din 1998, dar pe de altă parte este extrem de important faptul că anul acesta se pregăteşte o premieră în istoria modernă a românilor din Ungaria, şi anume este foarte posibil ca ei să aibă un reprezentant în Parlamentul de la Budapesta. – În 6 aprilie 2014 se vor desfăşura alegerile parlamentare şi tot atunci va fi ales reprezentantul parlamentar cu drept de vot, dacă reuşim să înregistrăm 20 de mii de cereri, fiindcă de atâtea cereri are nevoie o naţionalitate. Este nevoie de minim 1500 de persoane care să se înregistreze ca fiind români şi atunci vom avea un purtător de cuvânt, care de fapt are aceleaşi drepturi ca un reprezentant parlamentar, dar fără drept de vot. Însă şi purtătorul de cuvânt va avea o comisie parlamentară compusă din naţionalităţile din Ungaria şi va avea în responsabilitate demersurile pe care le poate face în Parlamentul Ungariei, un lucru important, după părerea mea, fiindcă avem multe instituţii şi o răspundere foarte mare în a le susţine. (Continuare în pag. 2)

Editorial

Bine că avem evenimente de bună calitate! Colectivul redacţional

I

ndiscutabil, balul pe ţară al românilor din Ungaria a fost un eveniment reuşit. Peste 320 de persoane s-au bucurat împreună de bucatele tradiţionale, de muzica bună şi de atmosfera prietenească. Tineri, vârstnici, români de toate vârstele s-au întrunit la această frumoasă manifestare, ducând mai departe o tradiţie care ia amploare de la an la an. Oaspeţi importanţi din România, din comunităţile din proximitatea frontierei, au fost şi de această dată alături de noi. Prezenţa diplomaţilor de la Giula, Seghedin şi Budapesta nu a reuşit să mobilizeze întreaga presă românească din Ungaria; evenimentul a fost, totuşi, unul remarcabil şi ca amploare, dar şi ca desfăşurare de forţe, aducând în prim plan o lume bună, de calitate, activă, cu apetit pentru coeziune. Constatăm că la fiecare ediţie numărul participanţilor este mai mare, deşi – cum s-a întâmplat acum – există şi manifestări similare care atrag o parte din potenţialii participanţi. Apropo de asta, un scurt comentariu: e bine că avem evenimente de bună calitate, că există o concurenţă între diverşi organizatori, dar ar fi şi mai bine să dozăm astfel manifestările româneşti încât cât mai mulţi dintre noi să poată participa la cât mai multe. Părerea generală a petrecăreţilor români a fost că, în ciuda vremurilor grele prin care trecem, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria a demonstrat că este la înălţime şi când este vorba de asumarea răspunderii (iată, bunăoară, gestionarea corectă şi eficientă a situaţiei unităţilor noastre de învăţământ) dar şi la divertisment. Tuturor celor care au fost alături de noi – mulţumim şi să le fie de bine. Celor care nu au ajuns din diverse motive – să îşi pregătească pantofii de dans la evenimentul următor! Să trecem mai uşor, prin astfel de reprize de voie bună, peste greutăţile care ne apasă! 14004

0 000158 845706


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

Pregătiri pentru alegerile de naţionalitate Joi, 23 ianuarie, de la ora 14, la Centrul Cultural Românesc din Giula, a avut loc forumul „Să ne înregistrăm sau nu” – aspecte etnice pentru alegerile de naționalitate din 2014. Forumul a fost organizat de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar invitaţi au fost Tircsi Richárd, şeful Oficiului pentru Naţionalităţi şi Sfera Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane şi dr. Asbóth Erika, expert în legislaţie minoritară. Tircsi Richárd a prezentat aspecte legate de cadrul juridic al alegerilor de naţionalitate. Dintre acestea spicuim temele principale abordate: legea cu privire la drepturile naţionalităţilor, legea cu privire la alegerea deputaţilor în Parlament, procedura de votare, reprezentantul în parlament, regulamentul de punere în aplicare a procedurilor electorale. Regulile şi conceptele de bază pentru organizaţii sunt puse în aplicare de următoarele comisi electorale: Comisia Națională Electorală (autoguvernările pe țară de naționalitate numesc un delegat de specialitate, să participe în calitate de consultant, la şedinţele informative care au ca scop alegerile de naționalitate), Comisia Electorală Regională, Comisia Electorală de Circumscripţie, Comisia Electorală Locală, Comisia de Numărare a Voturilor. Birourile electorale au ca principală sarcină pregătirea alegerilor, managerizarea acestora, crearea condiţiile tehnice optime atât pentru candidaţi cât şi pentru alegători, informând mai departe Oficiile Electorale Centrale, Teritoriale, Circumscripţionale, locale şi de numărare a voturilor. Oficiul Național Electoral are obligativitatea de înregistrare în baza de date la nivel central și publicarea zilnică, pe pagina de internet, a informaţiilor legate de situaţia înregistrărilor, rezul-

tatele alegerilor şi a participării la vot. Organizaţiile de naţionalitate care doresc să participe la aceste alegeri trebuie să fie înregistrate la tribunal iar comisia electorală să le introducă în baza de date. De asemenea, organizaţia care doreşte să nominalizeze sau să alcătuiască listă, trebuie să se înregistreze la Comisia Națională Electorală. Organizațiile care nominalizează sau alcătuiesc liste, au ca regulă de bază susținerea intereselor etniilor respective şi desfăşoară activității în vederea promovării autonomiei culturale. O organizaţie de naţionalitate poate să reprezinte doar o singură etnie. Înregistrarea pentru o etnie se efectuează în baza cererii de înregistrare şi datelor referitoare la apartenenţa etnică. Cererea de înregistrare se poate depune încă de la 1 ianuarie 2014. Lista de înregistrare este actualizată permanent cu posibilitate de anulare a cererii, la cererea solicitantului. Cererea de înregistrare pentru naţionalităţi trebuie să conţină marcarea , desemnarea naţionalităţii, declaraţia de apartenenţă la etnia respectivă, precum şi marcarea cererii de vot pentru reprezentantul în parlament. Persoanele care înaintează cererea de înregistrare trebuie să aibă domiciliul în Ungaria, iar după depunerea cererii şi înregistrarea în baza de date vor primi înștiințarea la domiciliu trecut în cerere. La alegerile din 2014 electorii vor putea vota pentru un candidat independent sau pentru candidaţii de pe listele partidelor/listele de naționalitate. Alegerile Parlamentare vor funcționa pe baza comisiilor Electorale Naționale, circumscripţionale și de numărare a voturilor. Pentru o etnie, se poate obţine un mandat în parlament

Interviu cu președintele Traian Cresta (urmare din pag. 1) – Domnule Cresta, să ne mai jucăm puţin cu ideea aceasta a reprezentării parlamentare a românilor. Care credeţi că ar fi prioritatea acelui reprezentant român în Parlamentul de la Budapesta? – În primul rând trebuie să apere interesele naţionalităţii pe care o reprezintă. Ştim cu toţii că vin alegerile din primăvară şi din toamnă şi întotdeauna noul Guvern vrea să modifice legile pentru minorităţi, mai ales pentru alegerile parlamentare şi o să trebuiască să susţină demersuri foarte serioase pentru ca minoritatea românească să beneficieze de o lege cât mai bună. – Cum va fi anul 2014 pentru românii din Ungaria? Care sunt pentru AŢRU principalele pietre de încercare, principalele repere, în acest an? – În acest moment, prioritară este lista candidaţilor. Autoguvernarea pe Ţară are dreptul să depună lista şi cine va fi cap de listă, acela va intra în Parlamentul Ungariei, iar Adunarea Generală va decide numărul de persoane şi persoanele de pe listă. – Indiferent de rezultatul alegerilor, ne revedem aici anul viitor, la o nouă ediţie a balului pe ţară al românilor din Ungaria? – Eu cred că da. Şi mai cred că o să reuşim să avem 1500 de români înregistraţi. La recensământ s-au declarat 35.641 de români, deci am putea avea chiar şi un reprezentant cu drept de vot.

dacă aceasta obţine un sfert din voturile primite de un partid. În cazul în care nu se alege niciun deputat etnic în parlament, primul candidat de pe lista de naţionalitate intră în parlament ca purtător de cuvânt pentru naționalitatea la care a candidat (în cazul în care numărul înregistraţilor este de 1500 de persoane). Candidaţii sunt propuşi pe listele de recomandare. Înainte de vot, cu 48 de zile, biroul electoral trimite listele de recomandare solicitanţilor. Lista la nivel naţional trebuie înregistrată cu 33 de zile înainte de vot, la Comisia Naţională Electorală. Listele cu numărul cetăţenilor de naţionalitate cu drept de vot se fac cunoscute cu 48 de zile înainte de vot. Biroul Naţional Electoral, odată cu listele de recomandare, predă, la cerere, organizaţiilor de naționalitate care fac nominalizările, lista centrală, cu numele și adresa celor înregistrați. Separat, pe buletinul de vot se poate vota pentru circumscripţie, lista partidelor sau a naţionalităţilor. Lista pentru naționalități este întocmită de autoguvernările de naționalitate şi trebuie să conţină numele etniei şi limba. Lista făcută de autoguvernările de naționalitate pentru votare trebuie să conţină denumirea organizației, denumirea scurtă, iar la cerere trebuie să fie şi în limba naţionalităţii respective. Pentru înregistrare lista trebuie să conțină numele candidatului, codul numeric personal, adresa, declarația de acceptare, să fie apt din punct de vedere legal pentru alegeri. Lista poate conține de trei ori mai mulți candidați decât mandatele care se pot obține. Ordinea pe listă este realizată de organizația de nominalizare, iar după înregistrare aceasta nu se modifică. (va urma)

UNIVERSITATEA „SFÂNTUL ȘTEFAN” DIN SZARVAS FACULTATEA DE ȘTIINŢE SOCIALE ȘI UMANISTE organizează în data de 7 februarie, de la ora 10,

ZI DESCHISĂ pentru toţi cei interesaţi de această instituţie de învăţământ. Specializările la care se pot înscrie tinerii sunt următoarele: Sistemul Bologna – licenţă – educator pentru copii mici şi sugari (3 ani) – educator – grădiniţă (3 ani) – educator – grădiniţă de naţionalitate (3 ani) – învăţător (4 ani) – învăţător de naţionalitate (4 ani) Diplomă de specializare – educator pentru copii mici şi sugari (2 ani) – curs la distanţă – asistenţă socială (2 ani) – curs la distanţă Mai multe informaţii la Oficiul Instituţiei: 5540 Szarvas, str. Szabadság nr. 4, Tel.: 0036-66/311-511/interior 3110; e-mail: kovacs.katalin@abpk.szie; web: http://pk.szie.hu

Gollum și Dracula pierd întotdeauna în faţa eroilor pozitivi din cauza carenţei de vitamina D – studiu Motivul pentru care binele triumfă întotdeauna în cele din urmă în faţa răului în literatura fantasy ar putea avea o legătură cu faptul că eroii negativi, precum Gollum şi Dracula, au carenţe de vitamina D şi prezintă „o aversiune faţă de Soare”, afirmă un cercetător de la Imperial College London. Fanii literaturii şi filmelor fantasy ar putea crede că lăcomia şi obsesia lui Gollum şi setea de sânge a lui Dracula reprezintă motivele pentru care aceste personaje negative au parte de un sfârşit nefericit în poveştile lor, afirmă Sarah Griffiths, autoarea acestui articol publicat pe site-ul dailymail.co.uk. Însă constantul triumf al binelui asupra răului din literatura fantasy ar putea avea o legătură cu „aversiunea faţă de razele solare” pe care o manifestă aceste personaje, afirmă un cercetător britanic. Potrivit acestui studiu, personajele negative, care stau ascunse în întuneric şi au parte de o dietă nesănătoasă, prezintă carenţe de vitamina D, din cauza cărora muşchii lor devin mai slabi, iar acest fapt le subminează performanţele din timpul luptelor. În acelaşi timp, personajele pozitive fac adeseori veritabile „băi de lumină”, fapt care îi face să devină mai puternici, afirmă cercetătorii de la Imperial College London. Niciun studiu precedent nu a analizat concentraţiile de vitamina D în rândul personajelor fictive şi, pentru a îşi testa teoria, cercetătorii britanici au citit romanul „The Hobbit”, scris de J. R. R. Tolkien, pentru a analiza cu mare atenţie toate menţiunile despre condiţiile de trai, obiceiurile şi dietele personajelor din carte. Ei au folosit acele indicii scrise de Tolkien pentru a acorda o notă fiecărui personaj, evaluând totodată concentraţiile probabile de vitamina D ale acestora. Vitamina D este sintetizată atunci când pielea este expusă la Soare şi poate fi obţinută din câteva alimente, precum carnea de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturi. Eroul din „The Hobbit”, Bilbo Baggins, locuieşte într-o casă pe jumătate îngropată, dar locuinţa lui are ferestre, iar el se bucură adeseori de acţiunea razelor solare, în timp ce lucrează în grădina sa. Dieta hobbitului este în mod evident una variată, întrucât Bilbo duce cu el cafea, ceai, chec cu seminţe, bere blondă, bere brună, vin roşu, gem de zmeură, plăcintă cu carne, brânză, salată, pui fript, murături şi tartă cu mere, pe care le oferă gnomilor, încercând să îi convingă să accepte să îl însoţească într-o călătorie periculoasă. În schimb, eroii negativi, precum Gollum, goblinii şi dragonul Smaug îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în întuneric, nu gătesc pentru oaspeţi şi preferă să se hrănească cu cadavre şi resturi de carne. Personajele pozitive, care ies întotdeauna victorioase, prezintă concentraţii semnificativ mai mari de vitamina D în comparaţie cu personajele negative, care sunt mereu învinse în cele din urmă, au declarat Nicholas Hopkinson, cercetător la Imperial College London, şi fiul său Joseph, autorii acestui studiu, apărut în ediţia specială de Crăciun publicată de Medical Journal of Australia. „Analiza sistematică a textului romanului »The Hobbit« sprijină ipoteza noastră iniţială, potrivit căreia triumful binelui asupra răului ar putea fi explicat într-o anumită măsură de dieta nesănătoasă şi lipsa expunerii la razele solare experimentate de personajele negative”, au spus cercetătorii britanici. Nicholas şi Joseph Hopkinson admit totuşi faptul că studiul lor prezintă o serie de limite. „Nu am făcut o distincţie între creaturile care pot fi considerate, în sens larg, mamifere şi acelea care nu sunt mamifere sau acelea cu o fiziologie mai degrabă obscură. Din păcate, scopul principal al autorului romanului »The Hobbit« nu a fost acela de a prezenta un istoric sistematic al dietelor personajelor, aşadar, o eventuală eroare este posibilă. În special, există în text o accentuare a descrierii preparatelor cu carne, similară cu acelea din »Odiseea« lui Homer, în care petrecerile reprezentau un motiv recurent, însă în care au fost făcute puţine referiri la salată”, au declarat autorii. Ei spun că noi studii vor fi necesare pentru a stabili dacă analiza lor este reprezentativă şi pentru alte romane scrise de J. R. R. Tolkien şi pentru întreaga literatură fantasy în general.


Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

VIAŢA NOASTRĂ

Balul pe Ţară al Românilor din Ungaria – o petrecere reușită!

Primirea delegaţiei din judeţul Bihor

Deschiderea oficială a balului

Echipa de Păstrarea Tradiţiilor a Românilor din Ungaria

Ansamblul „Codrenii Bihorului”

La masă cu unul dintre sponsorii principali, Zsótér László

Invitaţii la dans

Sâmbătă, 25 ianuarie, la Centrul Cultural Românesc din Giula a fost organizat Balul pe Ţară al Românilor din Ungaria, o manifestare de suflet a românilor. Preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Traian Cresta, şi de această dată, a creat cadrul să ne revedem şi să sărbătorim împreună la frumosul bal. La concurenţă cu evenimentul nostru, la Medgyesegyháza, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a organizat un alt bal, astfel nu am ezitat să le transmitem, de pe scena Centrului Cultural Românesc, românilor din Medgyesegyháza, salutul nostru şi urarea de a avea o petrecere frumoasă. De altfel, o petrecere frumoasă ne-a aşteptat şi pe noi, cei care ne-am întâlnit la Giula, să ne bucurăm de compania românească şi de programul pregătit de organizatori. Nu au lipsit mâncarea bună, ţuica tradiţională şi evident muzica de bună calitate asigurată de formaţia din Pecica. Traian Cresta, la deschiderea festivă, a adresat cuvinte potrivite momentului exprimându-şi bucuria prezenţei unui număr atât de mare de participanţi, în ciuda vremii nefavorabile, urând celor prezenţi o seară frumoasă. Acestuia i sa alăturat dr. Budai Miklós, directorul Oficiului pentru Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane care, înainte de a ura participanţilor distracţie plăcută a profitat de ocazie pentru a evidenţia activitatea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria în urma preluării instituţiilor de învăţământ românesc. Ţinem să le mulţumim şi pe această cale oaspeţilor noştri speciali din Ungaria şi România care şi-au făcut timp să vină şi să petreacă împreună cu noi. În acelaşi timp, profit de ocazie pentru a le mulţumi acelor generoşi susţinători ai Balului pe Ţară a Românilor din Ungaria care au contribuit la buna organizare şi la tombola care a colorat evenimentul. Sponsorii principali au fost: Consiliul Judeţean Bihor prin preşedintele Cornel Popa şi Florin Bonca, primarul localităţii Roşia, care ne-au ajutat în realizarea programului cultural artistic oferit de Ansamblul „Codrenii Bihorului” din Roşia, judeţul Bihor. Zsótér László, întreprinzător din Kunágota, care ne-a oferit carnea. Varga Gábor din Medgyesbodzás care ne-a oferit berea. Miloş Constantin din Lipova care ne-a oferit vinul. Domnul director Ioan Degău din Oradea care ne-a oferit ţuica. Din programul nostru realizat special pentru această ocazie nu au lipsit dansurile din Micherechi, Aletea şi Nădab prezentate de tineri talentaţi, tineri care doresc să ducă mai departe dansurile şi cântecele noastre strămoşeşti. Este vorba de Echipa „Păstrarea Tradiţiilor a Românilor din Ungaria” formată din tineri foarte talentaţi de care suntem mândri şi care au reuşit să facă cunoscute aceste dansuri la multe festivaluri atât în ţară cât şi peste hotare. De asemenea, a urcat pe scenă şi tânărul solist Grigore Poiendan, care a prezentat un buchet de cântece populare româneşti. Această echipă este susţinută de Centrul de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Instructorul echipei este Nándor Kozma iar conducătorul acesteia Mihai Cserháti. Pe scena centrului a urcat şi Ansamblul „Codrenii Bihorului” veniţi din comuna Roşia, judeţul Bihor, care au adus cântece şi jocuri populare specifice acelei zone a României numită şi Ţara Beiuşului. Tinerii au prezentat o suită de dansuri populare din Roşia care se jucau şi în urmă cu 150 ani, precum Ardeleanul, Bucureanul. De asemenea au prezentat un joc la fel de vechi, Tropoţelul precum şi danţul Antoni. Au avut în repertoriu şi dansuri mai noi iar cu această ocazie au prezentat Feciorescul. Au adus cu ei cântece ale grupului vocal dar şi solişti vocali: Florina Morar care, a interpretat un buchet de cântece populare din zona Beiuşului; Paula Lezeu a venit cu un mănunchi de melodii de pe valea Roşiei, iar Ionel Cabău a interpretat o suită de melodii culese de pe dealurile şi văile Roşiei. Taraful ansamblului „Codrenii Bihorului” a fost format din Ioan Isai, Emil Popoviciu la vioara cu goarnă; Ionuţ Floruţa la acordeon şi Cornel Maliţa la tobă. Ioan Isai este căştigătorul primei ediţii a Festivalului Vioara cu goarnă „Dorel Codoban” din vara anului trecut. Ansamblul „Codrenii Bihorului” are foarte multe participări la festivaluri de datini şi obiceiuri din ţară. Coordonatorii ansamblului: Daniela Gherlea, Doina Marcon, Ioan Isai. Au onorat cu prezenţa acest eveniment organizat la nivel naţional PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedinte Academic al Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, dr. Budai Miklós, directorul Oficiului pentru Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane, Popa Cornel, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Valerică Bojian, consilier la Ambasada României la Budapesta, Ioan Fodoreanu, consul general la Consulatul României la Seghedin, Florin Trandafir Vasiloni, consul general la Consulatul României din Giula, Monica Andreea Radu, consul la consulatul din Seghedin, Iosif Matula, europarlamentar, Florin Bonca, primarul localităţii Roşia, Şora Ioan, primarul comunei Pomezeu, Drăgan Alexandru, primarul comunei Răbăgani, Hanza Nicolae, primarul comunei Lazuri de Beiuş, Toda Silviu, primarul comunei Căbeşti, Kecskés Gyula, primarul localităţii Pocei, Almási Vince, primarul localităţii Dorobanţi, Constantin Miloş, consilier Lipova, Lukácsi Krisztina, directorul Oficiului Guvernamental al Judeţului Bichiş, Balogh Lajos, consilierul cartierului Oraşul Mare Românesc din Giula. Corina

Lukácsi Krisztina întâmpinată de Vasile Gurzău

Românii din Budapesta și Leucușhaz alături de primaul Dorobanţului

Sosirea invitaţilor din Mezőkovácsháza

Reprezentanţii grădiniţei și școlii românești din Chitighaz

Invitaţii balului, urmărind programul artistic

Europarlamentarul Iosif Matula, la Balul Românilor


DIN VIAŢA CREŞTINĂ

Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

Cuvântul vieţii t

„A venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.” Marcu 1:4

Botezul pocăinţei Matei cap. 3 „În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii.” Verset 1. Propovăduirea lui Ioan a început în anul 29 d. Cr. pe timpul domniei cezarului Tiberiu. El a domnit din 14 d. Cr. până în anul 37 d. Cr. În Galileea domnea Irod Antipa. Marele preot era Ana care fusese în funcţie din 6 d. Cr. până-n 15 d. Cr. Nu ştiu, dacă ne-am gândit vreodată de ce apare un profet şi propovăduieşte în pustie? De ce nu s-a dus la Ierusalim să predice în Templu, sau pe piaţă unde se află mulţi oameni? Oratorii caută public mare. Aşa făceau şi filozofii greci. L a această întrebare avem mai multe răspunsuri. Primul răspuns este că aşa a fost vestit Ioan prin profeţii din vechime. Isaia îl prezintă ca fiind un glas care strigă în pustie. „Un glas strigă: Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru.” Isaia 40:3. Acesta a fost planul lui Dumnezeu care i-a croit lui Ioan o astfel de cale. Viaţa şi activitatea lui Ioan Botezătorul sugerează separare de tot ce-i lumesc. Aceasta e exprimată şi prin îmbrăcămintea şi mâncarea lui. „Ioan purta o haină de păr de cămilă şi la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.” Verset 4. Ioan a renunţat la toate satisfacţiile pe care le oferea viaţa într-o lume nedreaptă, imorală, necredincioasă şi coruptă. Poporul zăcea în beznă spirituală. Timp de 400 de ani nu era

profeţie, înştiinţare dumnezească în Israel, nici adevărată călăuză spirituală. Poporul trăia în aşteptarea unei noi revelaţii şi a unui nou conducător spiritual. Israelul gemea sub asuprirea Imperiului Roman şi aştepta un Mântuitor, o salvare. Aşteptările lor se concentrau spre venirea lui Mesia. Aceasta era o aşteptare reală, căci Dumnezeu promise un Mântuitor, o nouă împărăţie, o nouă conducere cerească. Dar pentru a intra în această Împărăţie, oamenilor li se cerea o schimbare radicală a concepţiei de viaţă, a atitudinei faţă de Dumnezeu şi de semeni, a trăirii şi făptuirii zilnice. Această schimbare este pocăinţa. Ea trebuie dovedită prin fapte vrednice şi exprimată prin botez. Ioan a propovăduit în pustie şi a aşteptat ca oamenii, în mod voluntar, să caute calea mântuirii. Ieşirea oamenilor în pustie a exprimat, la fel, o separare de lumea coruptă. Scena lucrării lui Ioan Botezătorul se aseamănă cu cea a profetului Ilie, căci el a venit în duhul lui Ilie. Profetul Ilie, de pe aceste meleaguri a fost răpit la cer. Mesajul lui Ioan reprezenta împlinirea profeţiilor, sosirea timpului când Mesia Îşi va instala Împărăţia Lui, cu alte cuvinte Împărăţia cerurilor sau Împărăţia lui Dumnezeu. Aceasta este sfera unde Dumnezeu domneşte şi conduce viaţa. Poporul aştepta realizarea, în mod automat, a noii împărăţii, pe baza profeţiilor Vechiului Testament. Dar promisiunile lui Dumnezeu au condiţii. Condiţia intrării în Împărăţia lui Dumnezeu este pocăinţa.

Mulţi oameni au ieşit la Ioan să-l asculte. „Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.” Verset 5–6. Oamenii erau interesaţi de învăţătura lui şi mulţi au crezut în el. Pe cei care şi-au mărturisit păcatele, Ioan i-a botezat în Iordan. În Israel erau cunoscute mai multe feluri de botezuri şi curăţiri rituale. Era botezul prozeliţilor, prin care cei străini de neamul evreu puteau să adereze poporului Israel, acceptând Legea dată prin Moise. Dar botezul lui Ioan nu era pentru străini, ci pentru poporul Israel. Israeliţii erau chemaţi la pocăinţă, nu păgânii. Din ce păcat a trebuit să se pocăiască ei? Poporul Israel, pe timpul acesta, nu era idolatru, căci după robia din Babilon, s-au lepădat de idolatrie. Ei a trebuit să se pocăiască de religionismul lor formal. Aveau o religie, iudaismul, aveau o Lege, aveau un sistem de jertfe şi închina-

re, dar acestea deveniseră o formalitate pentru ei. Dumnezeu a avut plângere faţă de ei. „Domnul zice: Când se apropie de Mine poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească.” Isaia 29:13. Botezul lui Ioan a fost botezul pocăinţei, avea sensul mărturisirii păcatelor şi exprimarea devotamentului pentru o trăire după legea lui Dumnezeu şi aşteptării lui Mesia. Nu toţi au crezut propovăduirea lui Ioan Botezătorul. Mulţi dintre farisei şi cărturari veneau să-l asculte din curiozitate. Ei credeau că pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu e destul că sunt fii ai lui Avraam. „Dar, când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui le-a zis: Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare? Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: Îl avem ca tată

pe Avraam! Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.” Verset 7–9. Ioan cerea tuturora pocăinţă dovedită prin fapte. Dacă poporul nu aduce aceste roade vrednice de pocăinţă, Dumnezeu va înlătura acest popor, căci El poate să ridice şi din neamurile păgâne fii lui Avraam. Acest lucru s-a împlinit atunci, când neamul evreu a respins acceptarea Fiului lui Dumnezeu, iar harul mântuitor s-a întors spre neamuri. Evanghelistul Luca priveşte învăţătura lui Ioan Botezătorul sub aspect etic. Viaţa cuiva trebuie să arate dacă este pocăit sau nu. Ioan Botezătorul pe cei ce credeau că botezul îi poate mântui fără pocăinţă i-a respins cu cuvinte aspre, numindu-i pui de năpârci. Ioan i-a atenţionat pe ascultători, că nici botezul, nici apartenenţa la poporul Israel nu aduce mântuire doar întoarcerea la Dumnezeu. Ioan le-a vorbit şi despre mânia viitoare, despre judecata lui Dumnezeu prevăzută pentru cei necredincioşi. El spunea că aceasta este foarte aproape. „Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună va fi tăiat şi aruncat în foc.” Verset 10. Oamenii îl întrebau pe Ioan, în mod concret, ce trebuie să facă. În răspunsul său, el le spunea să fie generoşi, cinstiţi şi mulţumiţi. Astfel de întrebări i-au pus oamenii şi Domnului Isus în lucrarea Sa. „Un învăţător al legii s-a sculat să-L ispitească pe Isus şi I-a zis: Învăţătorule ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” Luca 10:25. Isus i-a răspuns să păzească şi să împlinească Legea. În ce se deosebeşte botezul lui Ioan Botezătorul de botezul creştin? Botezul creştin are multe aspecte comune cu botezul lui Ioan. Şi acesta este un botez al pocăinţei. Este precedat de pocăinţă, de mărturisirea

şi lepădarea păcatelor şi exprimă un devotament pentru Dumnezeu. Botezul creştin însă are la baza lui credinţa în Isus Cristos, acceptarea Lui ca Mântuitor al sufletului. În ziua Rusaliilor apostolul Petru le-a zis mulţimilor: „Pocăiţi-vă… şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos…” Faptele 2:38. Botezul creştin este oficiat în numele Sfintei treimi. Domnul Isus, isprăvindu-Şi lucrarea pământească, înainte de înălţarea la cer, le-a zis ucenicilor. „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.” Matei 28:19. În ce priveşte forma botezului, Biblia conţine multe referiri şi aluzii la faptul că acesta a fost practicat prin scufundare în apă. Elisei l-a trimis pe Naaman la Iordan să se curăţească de lepră. „...Du-te şi scaldă-te de şapte ori în Iordan şi carnea ţi se va face sănătoasă şi vei fi curat.” II Împăraţi 5:10. Cu o cazia b otezului Domnului găsim scris că: „De îndată ce a fost botezat Isus a ieşit afară din apă…” Verset 16. Tot aşa şi la botezul famenului etiopean găsim scris că „…s-au pogorât amândoi în apă şi Filip l-a botezat pe famen. Când au ieşit afară din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip şi famenul nu l-a mai văzut…” Faptele 8:38–39. Scufundarea în apă exprimă moartea şi îngroparea omului vechi şi revenirea la viaţă a unei fiinţe noi, schimbate şi născute din nou. Apostolul Pavel spune: „Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Cristos, am fost botezaţi în moartea Lui? Noi, deci, prin botezul în moartea Lui am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Cristos a înviat din morţi, ...tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.” Romani 6:3–4. Dr. Ștefan Cioca presbiter


ŞCOALĂ

Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

150 de ani de la trecerea în neființă a Elenei Ghiba Birta S-au împlinit, sâmbătă, 25 ianuarie, 150 de ani de la înhumarea la Arad a Elenei Ghiba Birta. Elena Gh iba Bi r t a s-a născut în anul 1801 (decedată în 1864), la Bichiş (Ungaria), fiică a preotului Mihai Ghiba, ctitorul bisericii ortodoxe din localitate. Potrivit cercetătoarei Maria Berényi, Mihai Ghiba era de origine macedoromână. Ana Neamţu, mama copilei, era originară din Ineu. Rămasă la vârsta de zece ani orfană de ambii părinţi, care nu lasă în urma lor nici bani, nici gospodării, micuţa Elena ajunge la nişte neamuri la Pâncota, unde mai târziu se mărită cu meşterul Birta. Pleacă cu soţul la Arad unde, bă rbat u l bol năv icios, încetează din viaţă. Rămasă singură şi tot săracă, Elena Ghiba Birta îşi găseşte o slujbă de slujnică la oficiantul cameral Emanuil Gogheru, care după o coabitare de 33 de ani (pentru loialitatea femeii şi atenţia cu care l-a îngrijit) îi lasă moştenire aproape întreaga sa avere, suma colosală de 150.000 de f lorini! Se întâmpla cu c ât e v a lu n i î n a i nt e a morţii Elenei, în anul 1863. Doa m na Gh iba Birta încetează din viaţă în ianuarie 1864, într-un spital din Pesta, capitala Ungariei, la jumătate de an după ce îşi semnează testamentul prin care înfiinţa la Arad şcoala

care a ajuns să îi poarte numele! Maria Berényi , în volumul „Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (secolul XIX)” trece în revistă averea rămasă în urma Elenei Ghiba Birta şi felul cum a fost distribuită: – două case în Arad, – peste 13 0.0 0 0 de florini, – o fundaţie de burse, a cărei administrare intrase sub egida Episcopului Aradului, – 4000 de florini pentru un fond de ajutorare a săracilor din Arad, –sume de bani pentru sprijinirea meseriaşilor

şi pentru formaţia de pompieri a oraşului. Printre acţiunile sale filantropice au fost susţinerea bisericilor (din Oradea, Bichiş, Ineu şi Arad), un fond pentru creşterea remuneraţiei dascălului din Bichiş, fonduri pentru realizarea turlei bisericii din Bichiş, asigurarea necesarului de pâine pentru 20 de familii sărace, timp de trei luni, 10 0 de florini pentru elevii preparanzi. Un extras din discursul dr. Atanasie Şandor, rostit la 1 septembrie 1877 în şedinţa comitetului de administrare a fundaţiei Elena Ghiba Birta relevă respectul de os ebit p e c a re co munitatea arădeană îl manifesta faţă de marea doamnă: „Vieţuia aici, în Arad, o femeie pe care Dumnezeu a binecuvântat-o cu o avere frumoasă, cu un suf let nobil şi cu simţăminte de caritate creştină, care îndemnată de un f iu demn al Bi ser icii noastre, de un bărbat cu simţăminte tot atât de nobile, toată averea sa a închinat-o în scopuri filantropice, între care se numără şi o fundaţie întemeiată pent ru 12 studenţi orfani şi săraci din dieceza noastră, şi care până acum este cea mai frumoasă fundaţie diecezană. Femeia aceea a fost Elena Ghiba Birta, iar bărbatul acela demn a fost fericitul Ioan Popovici, pe atunci avocat şi director al institutului nost r u preparandi al ;

şi în f ine f undaţia de care vorbim este: capital 48.000 f l. pus sub scutul şi îngrijirea P.O.D. Voastre din a cărui venit să stipendieze 12 tineri studioşi ortodocşi orfani ori săraci din comitatele Arad, Bihor, Békés şi Cenad”. Este de notat faptul că f undaţia începe să funcţioneze efectiv abia la 13 a n i de la decesul patroanei, după mari greutăţi întâmpinate la Tribunal privind înregistrarea sa (Maria Berényi, op. cit., pag. 195). Printre cei 12 elevi săraci care beneficiază de bursă Elena Ghiba Birta î l regă sim şi pe i ntelectualul de mai târziu, eminentul Roman Ciorogariu, din Pecica, la vremea aceea student în primul an la Facultatea de Filozofie din Pesta! De altfel, Cornel Clepea, în lucrarea „Fundaţii şcolare ale Episcopiei Aradului”, publicată în revista Ziridava (1993, pag. 4 29) notea z ă c ă Fundaţia Elena Ghiba Birta „a fost o binecuvânt are pent ru mulţi tineri, care ulterior s-au remarcat în mod deosebit pe plan profesional, cultural şi social. Dintre aceştia amintim pe următorii: dr. Iustin Ardelean, devenit jurist şi redactor de ziar (a fost şi redactorul foii satirico-umoristice Vulturul din Oradea); dr. Gheorghe Alexici, care a devenit profesor de limba şi literatura română la Academia Comercială din Budapesta precum şi al Universităţii de aici; Roman Ciorogariu, devenit profesor şi director al preparandiei din Arad şi apoi Episcop la Oradea; Petru Mladin şi Izidor Bodea au devenit

medici; Ioan Costa va deveni profesor la Preparandia din Arad; Sever Ispravnic, din Curtici, va deveni avocat în Arad; Procopie Givulescu va deveni preot în Curtici şi protopop în Radna; Nicolae Miluhin va deveni profesor la Arad; Şiclovan Nicolae , din Arad, va deveni inginer în Arad, precum şi mulţi alţii”. În acelaşi articol, Cornel Clepea descrie ultima şedinţă a Fundaţiei, din data de 31 ianuarie 1939, într-o atmosferă apăsată. Fonduri le Fundaţiei stăteau să se epuizeze, iar episcopul Andrei Magieru făcea un apel public la foştii bursieri pentru a contribui la refacerea capitalului necesar acordării şi pe mai departe a burselor. În cadrul şedinţei s-a

Colegiul Naţional Elena Ghiba Birta din Arad

decis ca locul de veci al Elenei Ghiba Birta să fie îngrijit pe mai departe de elevele liceului. Atât apelul cât şi hotărârea s-au dovedit apoi a fi utopice. Fundaţia şi-a încetat existenţa iar mormântul a fost uitat şi năpădit de bălării, până la sfârşitul anilor 2000, când urmare a unui apel făcut la conducerea societăţii de Gospodărire Comunală, directorul Ioan Covaci a refăcut şi amenajat locurile de veci ale lui Petru Pipoş şi Elena Ghiba Birta. Neîndoios, Elena Ghiba Birta este una dintre figurile remarcabile ale românilor din Ungaria, filantrop şi suflet mare, contribuitor la propăşirea culturii arădene şi la susţinerea nemijlocită a valorilor care au dezvoltat spațiul românesc.


CULTURĂ

Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

Ungaria a obţinut interzicerea producţiei unui cartof modificat genetic! Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizii ale Comisiei Europene privind autorizarea introducerii pe piaţă a cartofului modificat genetic Amflora, considerând că normele procedurale privind autorizarea organismele modificate genetic (OMG) în UE au fost încălcate. Pe teritoriul Uniunii Europene, OMG-urile nu pot fi diseminate în mediu sau introduse pe piaţă decât dacă fac obiectul unei autorizaţii, supusă unor condiţii specifice şi acordată în vederea unor utilizări determinate, după o evaluare ştiinţifică a riscurilor, se arată într-un comunicat al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Există două proceduri diferite de autorizare, aplicate în funcţie de utilizarea preconizată a OMG-urilor. Prima dintre acestea se referă la autorizarea unor OMG-uri în vederea diseminării lor deliberate în mediu. În cadrul acestei proceduri, sarcina de a elibera o autorizaţie revine în principiu statului membru căruia o întreprindere i-a transmis o cerere în acest scop. Cu toate acestea, celelalte state membre, precum şi Comisia pot ridica obiecţii în raport cu decizia de autorizare preconizată, caz în care decizia definitivă privind autorizarea este luată de Comisie sau de Consiliu, pe baza avizelor ştiinţifice ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA). Cea de a doua procedură de autorizare priveşte produsele alimentare şi furajele modificate genetic, iar cererea de autorizare este

evaluată la nivelul Uniunii. În luarea de ci z iei de autorizare, Comisia este asistată de două comitete compuse din reprezentanţi ai statelor membre, care îşi emit avizele după ce au luat cunoştinţă de avizele întocmite de EFSA, iar dacă avizul comitetului competent este favorabil autorizării OMG-ului, Comisia acordă autorizaţia. În caz contrar, sau în situaţia în care nu a fost emis niciun aviz, Comisia transmite o propunere de autorizare Consiliului, care o poate acorda sau respinge, iar dacă acesta nu adoptă o decizie, Comisia acordă autorizaţia. Societatea BASF Plant Science GmbH a solicitat, pe de o parte, autorităţilor suedeze, prin intermediul unei filiale, să autorizeze introducerea pe piaţă a cartofului modificat genetic Amflora în vederea cultivării şi a utilizării sale în scopuri industriale. Întrucât mai multe state membre au formulat observaţii cu privire la această cerere, luarea deciziei definitive a fost încredinţată autorităţilor Uniunii Europene. Pe de altă parte, societatea BASH a iniţiat direct o procedură de autorizare în faţa autorităţilor Uniunii Europene în vederea producerii de furaje pe baza acestui cartof. Această din urmă cerere acoperea şi ipoteza prezenţei accidentale a unor urme de OMG în produsele alimentare pentru consumul uman sau animal. D upă ce a primit , în 2005, avize favorabile din partea EFSA , Comisia a transmis propuneri de autorizare comitetelor şi apoi,

în lipsa unui aviz din partea acestora, Consiliului, care nu a adoptat o decizie. În consecinţă, Comisia ar fi putut, în această etapă, să acorde autorizaţiile solicitate. Cu toate acestea, întrucât a primit în cursul procedurilor de autorizare informaţii privind anumite incoerenţe între avizele ştiinţifice ale EFSA, Comisia nu a acordat autorizaţiile, ci a decis să consulte din nou această autoritate, solicitându-i lămuriri cu privire la avizele sale. În iunie 2009, EFSA a adoptat un aviz ştiinţific consolidat în cadrul căruia (în prezenţa a două opinii minoritare care erau în dezacord cu concluziile sale) a confirmat că Amflora nu prezenta riscuri nici pentru sănătatea umană, nici pentru mediu. În urma acestui aviz, comitetele competente nu au fost sesizate în legătură cu noile proiecte de decizii de autorizare de către Comisie care, prin deciziile din 2 martie 2010, a acordat cele două autorizaţii solicitate. Considerând însă că acest cartof prezintă un risc pentru sănătatea umană şi animală, precum şi pentru mediu, Ungaria a formulat o acţiune în anulare împotriva deciziilor de autorizare ale Comisiei, iar Franţa, Luxemburgul, Austria şi Polonia au intervenit în susţinerea concluziilor Ungariei. În cauza T-240/10 Ungaria/Comisia, Tribunalul a constatat că CE nu a prezentat comitetelor competente, înainte de adoptarea deciziilor contestate, proiectele modificate ale acestor decizii, însoţite de

avizul consolidat al EFSA din 2009 şi de opiniile minoritare. „Chiar dacă dispozitivele deciziilor atacate sunt identice cu cele ale proiectelor de decizii prezentate iniţial comitetelor competente şi Consiliului, situaţia este diferită în ceea ce priveşte temeiul ştiinţific reţinut de Comisie pentru adoptarea acestor decizii. În consecinţă, Tribunalul constată că, prin faptul că a decis să solicite un aviz consolidat al EFSA şi prin faptul că şi-a întemeiat deciziile atacate în special pe acest aviz fără să permită comitetelor competente să ia poziţie nici cu privire la aviz, nici cu privire la proiectele de decizii modificate, Comisia nu a respectat normele privind procedurile de autorizare”, se arată în comunicatul transmis de CJUE. Tribunalul apreciază că, în cazul în care Comisia ar fi respectat aceste norme, rezultatul procedurii sau conţinutul deciziilor atacate ar fi putut fi substanţial diferit, întrucât voturile privind proiectele anterioare în cadrul comitetelor fuseseră foarte neomogene şi întrucât concluziile avizului consolidat al EFSA din 2009, însoţite de opinii minoritare, au exprimat o mai mare incertitudine decât avizele anterioare ale EFSA, nu era exclus ca membrii comitetelor să îşi poată revizui poziţia şi să decidă pentru sau împotriva autorizaţiilor solicitate. În plus, în prezenţa unui aviz defavorabil sau în lipsa unui aviz al comitetelor, Comisia ar fi fost obligată să prezinte propunerile de autorizare Consiliului, care

ar fi putut decide pentru sau împotriva autorizaţiilor în cauză. Comisia ar fi putut adopta deciziile numai după finalizarea acestei proceduri, în lipsa unei decizii a Consiliului. În aceste condiţii, întrucât Comisia şi-a încălcat obligaţiile rezultate din normele fundamentale de procedură, Tribunalul a decis anularea deciziilor contestate. Comisia Europeană a autorizat, la începutul lunii martie 2010, cultivarea în Uniunea Europeană a unui soi de cartof şi importul a trei tipuri de porumb, toate din categoria organismelor modificate genetic, respectiv soiul de cartof Amflora, dezvoltat de concernul german BASF, şi trei tipuri de porumb modificat genetic, produse de grupul american Monsanto. Tribunalul Uniunii Europene este o instituţie autonomă faţă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a cărui înfiinţare a fost decisă în 1988 pentru a degreva activitatea Curţii şi a ameliora protecţia jurisdicţională a cetăţenilor prin introducerea unui dublu grad de jurisdicţie. Tribunalul judecă, printre altele, acţiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei sau împotriva Consiliului, dar şi acţiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice care au ca obiect anularea actelor instituţiilor, ale organelor, ale oficiilor ori ale agenţiilor UE. Deciziile Tribunalului UE pot fi atacate în termen de două luni cu recurs, limitat la chestiuni de drept, la CJUE.

Știaţi că… …televizorul influenţează somnul copiilor? 44% din copii se uită la televizor înainte de culcare, la desene animate, filme, etc. Problema este că acei copii care se uită la TV înainte de culcare vor merge mai târziu la somn şi vor dormi mai puţin, somnul fiind esenţial pentru creştere şi pentru sănătate în general. În plus, televizorul va contribui, prin lumina emisă de ecran (orice dispozitiv ce are un ecran ce emite lumină), la inhibarea acelui hormon care spune creierului că este timpul pentru somn, copiii devenind mai obosiţi. ❖❖❖ …melcul de livadă hibernează pe perioada iernii (perioada când sunt temperaturi negative) ascuns în pământ, la circa 30 de centimetri adâncime, sigilându-şi ermetic intrarea în cochilie cu ajutorul unui gel foarte gros care se întăreşte şi formează un dop. Acelaşi gel îl ajută pe melc să urce pe pereţi verticali, sau să treacă peste ascuţişul unei lame fără a se tăia. Şi în perioadele de secetă, atunci când aerul este prea uscat, melcul îşi sigilează intrarea în cochilie, pentru a se proteja de deshidratare. ❖❖❖ …strugurii sunt pe locul 3 în topul celor mai cultivate fructe din lume, după banane şi portocale. ❖❖❖ …de- a lung ul v ieţii , omul se hrăneşte circa 4 ani şi doarme în medie 25 de ani. ❖❖❖ …ceaiul este a doua băutură consumată în lume, cantitativ, după apă. ❖❖❖ …cea mai veche legumă folosită de om este varza. ❖❖❖ …roşia şi dovleacul sunt considerate, din punct de vedere botanic, fructe şi nu legume. ❖❖❖ …laptele este asimilat în proporţie de 97% de către organism. ❖❖❖ …există 20 000 specii de peşte, dintre care 200 se pescuiesc. Iată deci că ai de unde varia în felurile de mâncare, deoarece peştele este bun pentru sănătate! ❖❖❖ …zăpada este foarte benefică în agricultură? Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile scăzute ale iernii iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel optim de apă.


OGLINDA ROMÂNEASCĂ A. E. Baconsky, victima marelui cutremur

Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

Anatol E. Baconsky (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin – d. 4 martie 1977, București) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare proletcultistă, tatăl politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele A. E. Baconsky.

A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953–1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului.

A fost fiul lui Eftimie Baconsky, preot ortodox bucovinean, și al Liubei. Inițiala E. din numele său provine de la prenumele tatălui, Eftimie, după obicei rusesc. A fost fratele criticului și istoricului literar Leon Baconsky, respectiv tatăl lui Teodor Baconschi.

Traduce mult din lirica universală, din Salvatore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist și este autorul volumului Panorama poeziei universale contemporane, un compendiu al poeziei moderniste europene.

A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii.

A murit între ruinele imobilului de pe strada Tudor Arghezi nr. 26 la cutremurul din 4 martie 1977.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 31 ianuarie 2014

Colaj foto despre Balul pe Ţară al Românilor din Ungaria

„Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@ invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a „Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de „Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.


2014 ianuarie 31 1