Issuu on Google+

anul XIV. nr. 8 vineri, 28 februarie 2014 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 28 februarie – 6 martie ziua noaptea

Patru noi proiecte pentru instituţiile de învăţământ românesc

28 vineri

14°C 3°C

1 sâmbătă

2 duminică

13°C 4°C

3 luni

11°C 3°C

11°C 2°C

4 marți

5 miercuri

12°C 6°C

10°C 3°C

6 joi

12°C 2°C

Ştrandul din Giula – Ştrandul anului

pag. 3

Petru Sălăjan, directorul Școlii Românești din Aletea: Nu mai suntem orfani!

„Chiar dacă suntem o instituţie de învăţământ mai mică decât restul instituțiilor preluate de AŢRU, ţelul nostru este de a oferi elevilor noştri o educație adecvată şi dacă se poate, de ce nu, în condiţii cât mai bune.” pag. 5

1 Martie, vestitorul Primăverii pag. 6

Școala Generală Românească „N. Bălcescu" din Giula organizează „Ziua Porţilor Deschise". Cei interesaţi sunt așteptaţi miercuri, 19 martie, între orele 9–12, la sediul din Piaţa Liceum nr. 2, unde pot participa la cursurile claselor I–IV. Conducerea școlii vă stă la dispoziţie cu informaţiile necesare.

Ștrandul din Giula a fost desemnat cel mai frumos în anul 2013, acordându-i-se distincția „Ștrandul Anului”. Distincția a fost decernată într-un cadru festiv de către Turism și Profit 2014 pe baza voturilor obținute de la oameni de specialitate și cititorii revistei Utazó Magazin. Această distincție este o recunoaștere a muncii depuse, întărind calitatea serviciilor, satisfacerea nevoilor și așteptărilor oaspeților, la un nivel cât mai ridicat. La serviciile de calitate deja existente, ștrand, baie termală, Castello Wellness, parcul cu saună, salonul de masaj Beauty, s-a alăturat și impozanta clădire care adăpostește AquaPalota, revigorând astfel imaginea ștrandului giulan. Într-un ambient plăcut poți petrece clipe de neuitat în bazinele cu aproximativ 900 de m3 de apă, cel mai interesant fiind toboganul, singurul din țară, cu înclinație în sus. Confortul nu are de suferit, pentru că băncile cu jet de apă, gheizere, oportunitățile oferite de noua zonă de saună și un bar acvatic satisfac orice nevoie a celor care îi trec pragul.

Placă comemorativă în memoria lui Marian Cozma O placă comemorativă din bronz a fost aşezată în faţa localului de noapte din Veszprém unde acum cinci ani a fost ucis handbalistul român Marian Cozma. La ceremonia de dezvelire a participat şi viceprim-ministrul Navracsics Tibor care a spus printre altele: „Prin talentul şi performanţa sa, Marian Cozma a cucerit inimile multor suporteri. O întâmplare fără sens i-a întrerupt promiţătoarea carieră. Provenit dintr-o familie cu multe talente, părinţii şi conaţionalii săi s-au bucurat de venirea lui la Veszprém, localitate cu tradiţie în handbal. Cu cinci ani în urmă, la fel ca şi acum, mulţime de oameni s-a adunat la aflarea tragicei veşti

Fotó: Nagy Lajos

că Marian Cozma a fost ucis de o mână criminală. A fost un om cu o personalitate şi un talent aparte, cu umor şi voie bună, un om cu care nu numai oraşul se mândrea, ci şi întreaga ţară. Nu am crezut că în acest oraş se pot întâmpla şi astfel de cazuri, dar criminalul a atacat şi aici. Avem nevoie de un monument

al lui Marian Cozma, aici, la Veszprém, pentru ca oamenii să înţeleagă că Marian Cozma este al nostru şi va fi mereu al nostru, iar pe de altă parte să ştie că şi într-un oraş minunat se pot întâmpla lucruri tragice.” Handbalistul român Marian Cozma a fost ucis pe 8 februarie 2009, în faţa unui local de noapte din Veszprém. A trăit 26 de ani, timp în care a avut o carieră strălucită. O mână criminală i-a scurtat traseul prin viaţă şi gloria sportului. Să ne amintim cu pioşenie şi mândrie de el. „Niciodată nu te uităm!” – să păstrăm mereu vie amintirea lui Marian Cozma.

Editorial

Afară plouă! AŢRU e de vină?! Colectivul redacţional

M

ai multe vorbe decât fapte – asta îi caracterizează pe acei români din Ungaria care înţeleg să se plaseze în opoziţie faţă de orice iniţiativă sau demers al Autoguvernării pe Ţară a Românilor. Este o plăcere să îi asculţi pe aceşti oameni, un spectacol – inventează pretexte, invocă situaţii, pogoară adjective, jonglează cu figuri de stil; sunt oratori desăvârşiţi gata oricând să sacrifice timp preţios din viaţă pentru o critică bine ţintită, usturătoare! Ehei, altfel se pune treaba atunci când au şansa să aplice sfaturile bune. Atunci amuţesc. Nu se mai înghesuie pe primul rând. Când este de făcut, de pus osul la treabă, atunci, să le fie cu pardon, se retrag şi îi lasă pe alţii să se remarce, să se expună. Ei, criticii, au treburi mult mai importante, gândesc strategii de comunicare, caută cuvinte alese, se pregătesc să-i pişte cu poftă pe cei care fac treabă. Facem această constatare pe marginea unor semnale despre felul cum se derulează şedinţele unor instituţii româneşti. Unii sunt nemulţumiţi de ton, de ritm şi de desfăşurarea acţiunii, invocând schimbări necesare. Numai că ce omit domniile lor să precizeze este că ar fi la îndemâna lor să facă intervenţii aşa cum le consideră de cuviinţă, să schimbe monotonia pe care o acuză şi să aducă un aer tineresc atmosferei învechite. Ar putea-o face cu uşurinţă, dacă ar dori. Doar că nu vor! Acceptă situaţia, tac chitic, nu iau cuvântul, se limitează să constate şi să critice, şi-atât! Le este mult mai la îndemână să scornească pretexte pentru care nu se implică, decât să se implice efectiv şi, dincolo de vorbele goale şi inutile, chiar să facă treabă la modul concret! Am mai atras atenţia şi cu alte ocazii că suspiciunea permanentă şi blamarea neîncetată nu folosesc nimănui. Aşa, românii din Ungaria nu vor fi nici mai emancipaţi, nici mai bine văzuţi, nici mai apreciaţi, şi nu vor avansa mai iute la o stare materială sau spirituală mai bună. Criticile permanente, de dragul cârcotelii, nu rezolvă nimic, iar cei care caută vinovaţi la AŢRU şi pentru că… afară plouă, mai mult dăunează decât ajută comunităţii româneşti!

#000158845706 LOKKS


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

Știri ❖ Știri ❖ Știri ❖ Știri ❖ Știri Pocei – Autoguvernarea de Naţionalitate Română din Pocei, alături de Administraţia Locală, are plăcerea de a anunţa organizarea ediţiei a VII-a a „Întâlnirii româno-maghiare a grăitorilor”, eveniment care va avea loc pe data de 8 martie cu începere de la ora 12, în sala de sport a Şcolii Generale „Lórántffy Zsuzsanna”. Organizatorii vă aşteaptă cu o petrecere pe cinste într-o atmosferă de nuntă cu cele mai bune preparate de casă. Bilet de intrare: 2.500 Ft/pers. Mai multe informaţii obţineţi la următorul număr de telefon: 06–30/526–5814. ❖❖❖ Százhalombatta – Autoguvernarea de Naţionalitate Româ-

nă din Százhalombatta serbează pe data de 1 martie, cu începere de la ora 16, tradiţia mărţişorului, vestitorul sosirii primăverii, o tradiţie veche la români şi chiar şi la unele popoare învecinate. Cu această ocazie evenimentul va avea loc la Casa de Cultură din Százhalombatta cu o expoziţie de mărţişoare nuanţată de un program cultural, publicul avându-l alături pe solistul Constantin Oprea. ❖❖❖ Szarvas – Facultatea „Sfântul Ştefan” din Szarvas organizează în data 19 martie, cu începere de la ora 10, tradiţionala Conferinţă a Naţionalităţilor, intitulată „Cultura şi identitatea naţionalităţilor europene”, la care vor

participa cadre didactice, reprezentanţi ai naţionalităţii slovace, române, rusine, germane. Invitatul de onoare al conferinţei este dr. Latorcai Csaba, Subsecretar de Stat. ❖❖❖ Bedeu – În data de 1 martie, cu începere de la ora 18, reprezentanţii comunităţii româneşti din Bedeu în frunte cu Elena Szilágyi, preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română din localitate, va organiza „Balul de Binefacere” pentru a sprijini astfel, Ansamblul „Doina Bihorului”, un ansamblu format din tineri talentaţi care doresc să păstreze frumoasele dansuri româneşti.

De pe agenda de lucru a Consului General de la Giula Consulul general al României la Giula, Florin Vasiloni, a fost primit luni, 10 februarie, de către Excelenţa Sa Stefan Dano, consul general al Slovaciei în Ungaria, la sediul Consulatului General al Slovaciei de la Bichişciaba. În cadrul convorbirilor, cei doi oficiali au subliniat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Slovacă, reflectat prin dinamica dialogului politico-diplomatic şi a relaţiilor economice. Cei doi demnitari au reiterat colaborarea între comunităţile etnice română şi slovacă din Ungaria. Consulul general slovac a mul-

15 ani de NATO Anders Fogh Rasmussen, secretar general NATO şi Martonyi János, ministrul de externe al Ungarie, au participat pe 18 februarie, la Bruxelles, la aniversarea a 15 ani de la aderarea Ungarie la NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord). Anders Fogh Rasmussen, secretar general NATO şi Martonyi János, ministrul de externe ungar, au purtat discuţii după care au deschis expoziţia de fotografie de presă a artistului de origine maghiară, Robert Capa. Ungaria, împreună cu Polonia şi Cehia, au devenit membre NATO în anul 1999. La actul de acum 15 ani – în Statele Unite ale Americii, statul Missouri, din partea Ministerului de Externe al Ungarie, a luat parte Martonyi János.

ţumit autorităţilor române pentru organizarea în cursul anului trecut a conferinţei internaţionale „Convieţuirea slovacilor şi a românilor”, prilejuită de împlinirea a 210 ani de la stabilirea minorităţii slovace în Nădlac. Discuţiile au relevat convergenţa poziţiilor celor două consulate pe teme de interes comun. ❖❖❖ Consulul general al României la Giula a fost primit miercuri, 19 februarie, de către domnul Vantara Gyula, deputat în Parlamentul Ungariei şi primar al oraşului Bichişciaba, la sediul Primăriei locale.

În cadrul convorbirilor, cei doi oficiali au abordat subiecte ce ţin de comunitatea etnică românească din oraş, care este centrul administrativ al judeţului Bichiş. Oraşul Bichişciaba este un oraş multi-etnic, în care convieţuiesc reprezentanţi ai mai multor naţionalităţi. Bichişciaba este legat de municipiul Salonta, din România, printr-o pistă de biciclete, care se vrea extinsă în viitor până în municipiul Oradea. Anual, între Bichişciaba şi Arad, se desfăşoară un maraton, iar pe râul Criş au loc competiţii de caiac-canoe între sportivi din România şi Ungaria.

Frecvenţa 630 KHz (pe AM)

Contact: tel.: 0040-256491085; fax: 0040-256293364; e-mail: secretariat@radiotimisoara.ro Adresa: Timişoara, str. Pestalozzi 14/A; Judeţul Timiş – România

Cursuri de limba română organizate de Institutul Cultural Român Budapesta În perioada 25 februarie – 15 mai 2014, Institutul Cultural Român din Budapesta va desfăşura în paralel două cursuri de limba română la nivelul A1.1 şi A2.1, destinate vorbitorilor nativi de limbă maghiară (provenind din Ungaria şi ţările învecinate) care aleg studiul limbii române pentru dezvoltare personală.

Cursurile sunt formate din 32 de ore, 2 şedinţe de câte 2 ore pe săptămână. Cele două grupe de cursanţi vor fi selectate pe baza nivelului de cunoştinţe de limba română şi vor studia după „Manualul de limba română ca limbă străină (A1–A2)” de Elena Platon, Ioana Sonea şi Dinu Vîlcu, apărut la Casa Cărţii de Ştiinţă în 2012.

Cursurile se vor desfăşura la sediul Institutului Cultural Român din Budapesta (1146 Budapesta, str. Izsó, nr. 5). Reamintim că pentru prima dată în cei 21 de ani de funcţionare, ICR Budapesta a organizat în 2013 cursuri de limba română, în perioada 5 aprilie – 13 iunie şi în perioada 24 septembrie – 22 noiembrie.

Un asteroid s-a prăbușit pe Lună; fenomenul înregistrat de un astronom spaniol Un astronom spaniol a observat în direct prăbuşirea pe Lună a unui asteroid de dimensiunile unui frigider, iar acest fenomen foarte rar a fost înregistrat şi analizat de cercetătorul iberic, informează AFP. Pe 11 septembrie 2013, Jose Maria Madiedo, profesor la Universitatea spaniolă din Huelva, urmărea două telescoape de monitorizare lunară în momentul în care a remarcat un puternic fascicul luminos în Mare Nubium („Marea norilor", în latină), un bazin lunar umplut cu lavă răcită. Acel fascicul era aproape la fel de luminos ca steaua polară şi ar fi trebuit să fie vizibil cu ochiul liber şi de pe Terra, a precizat organizaţia britanică Royal Astronomical Society (RAS), care a inclus acest eveniment în buletinul ei lunar. Flash-ul luminos a fost urmat de o lumină care a persistat timp de opt secunde pe suprafaţa Lunii. „Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că asistasem la un eveniment foarte rar şi extraordinar", a declarat Jose Maria Madiedo, ale cărui înregistrări video pot fi consultate pe internet (http://youtu.be/perqv4qByaIşi http://youtu.be/ zCFDkj2JtyA). Potrivit calculelor astronomului spaniol, asteroidul avea o greutate de aproximativ 400 de kilograme şi avea un diametru cuprins între 60 centimetri şi 140 centimetri şi avea o viteză de peste 60.000 de kilometri/oră în momentul în care s-a prăbuşit pe Lună. Viteza era atât de mare încât această rocă s-a vaporizat instantaneu în punctul de impact, făcând un crater cu diametrul de 40 de metri şi producând o căldură intensă, sursa flash-ului luminos observat de pe Terra. Spre deosebire de satelitul ei natural, Terra este protejată de atmosfera ei, iar meteoriţii cu o mărime comparabilă aceluia care a căzut pe Lună ard în întregime în atmosferă, cu mult înainte de a atinge suprafaţa terestră. Cu titlu de comparaţie, meteoritul care a explodat deasupra oraşului rusesc Celiabinsk în 2013 avea un diametru de circa 20 de metri, o greutate de 13.000 de tone şi doar o mică parte din masa lui iniţială a reuşit să ajungă pe suprafaţa Terrei. ❖❖❖ Un tip nou de implant mamar, mult mai ușor și care împiedică lăsarea sânilor, creat în Israel Un tip nou de implant mamar, denumit B-Lite, care este cu 30% mai uşor decât orice produs similar existent pe piaţă şi previne procesul de lăsare a sânilor, care apare în cazul folosirii implanturilor cosmetice convenţionale, a fost creat de un inginer biochimist din Israel. Potrivit dailymail.co.uk, implanturile mamare tradiţionale sunt realizate din gel de silicon sau din soluţie salină. Noul tip de implant constă într-un înveliş de silicon umplut cu sfere minuscule de silicat, o formă solidă a gelului de silicon, dar mult mai uşoară. „Implanturile mamare nu au fost niciodată mai uşoare, de la introducerea lor pentru prima oară, în 1962. De atunci, nu a apărut nicio îmbunătăţire cu privire la această procedură. Ştim că, după zece sau 15 ani, aceste implanturi trebuie înlocuite. Când realizezi un implant, sânii devin mai grei. Acesta este motivul pentru care încep să se lase după câţiva ani şi femeile trec prin două sau trei operaţii pentru a avea în continuare sâni frumoşi", a explicat Dael Govrin, un inginer biochimist din Israel, care a inventat noul tip de implanturi. Implanturile convenţionale cântăresc aproximativ 450 de grame, iar sânii naturali sunt ceva mai uşori de atât. Noul implant cântăreşte cu o treime mai puţin decât tipul convenţional. Aproximativ 40 de femei din Israel au trecut printr-o operaţie de fixare a noilor tipuri de implant şi pacientele afirmă că diferenţa de greutate faţă de sânii naturali este insesizabilă. „Reacţia primelor noastre paciente este pozitivă. Unele dintre acestea au implanturi mamare pentru prima oară şi spun că sunt mai uşoare decât sânii lor naturali", a afirmat Dael Govrin, al cărui frate, Jacky, este chirurg plastician. Noile implanturi au primit avizul de conformitate al Comisiei Europene.


VIAŢA NOASTRĂ

Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

Patru noi proiecte pentru instituţiile de învăţământ românesc Instituţiile de învăţământ subordonate Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria vor derula, începând cu acest an, patru proiecte TÁMOP. Implementarea acestora se va face la Grădiniţa şi Şcoala Generală Bilingvă de Naţionalitate Română din Bihor – Săcal, Grădiniţa şi Şcoala Generală Românească „Lucian Magdu” din Bătania, Şcoala Generală Românească sin Aletea şi Grădiniţa şi Şcoala Generală de Naţionalitate Română din Chitighaz. Primul proiect, TÁMOP-3.-3.14., „Stabilirea legăturilor între instituţii de învăţământ surori”, este manageriat de Grădiniţa şi Şcoala Generală Bilingvă de Naţionalitate Română din Bihor, Săcal, având ca partener, în proiect, instituţia românească „Lucian Magdu” din Bătania. Suma câştigată este de 16 999 002 Ft, iar proiectul se va derula în perioada 01.02.2014– 01.04.2015. Evenimentele care se pot realiza prin implementarea acestui proiect sunt:

Întâlnire de lucru pe baza proiectelor la sediul AŢRU – dezvoltarea curriculară şi formarea profesională, o dată pe săptămână pentru fiecare instituţie; – prelucrarea unei teme alese, o dată pe săptămână pentru fiecare unitate şcolară; – întâlnirea cadrelor didactice şi a elevilor, două întâlniri, două zile şi o noapte, 50–50 de persoane; – program de vară, 4 zile, 3 nopţi, pentru 100 de persoane; – activităţi culturale şi de studiu, ocazional, de 10 ori pentru câte 45 de elevi;

– prelegeri în trei serii, cu participarea activă a elevilor. Al doilea proiect de acest gen, câştigat de instituţia de învăţământ bihoreană, TÁMOP-3.3.14.B, este realizat la nivel internaţional în colaborare cu „Liceul şi Şcoala Generală secuiască Barót” din România. Valoarea acestuia este de 14 182 385 Ft şi se va desfăşura în perioada 01.02.2014–01.02.2015. Activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect vor conţine: – prelucrarea unei teme alese, o dată pe săptămână

pentru fiecare unitate şcolară; – învăţarea limbilor străine, o dată pe săptămână, ambele şcoli; – întâlnirea pedagogilor şi elevilor, 4 zile, trei nopţi, pentru 42 de elevi; – program de vară, 6 zile, 5 nopţi, 42 de elevi; – activităţi culturale şi de studiu, ocazional, de 10 ori pentru 42 de elevi; – prelegeri în patru serii, cu participarea activă a elevilor; – organizarea de ateliere de lucru „să învăţăm prin joc”. Cel de-al treilea proiect câştigat de instituţiile subordonate Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria este TÁMOP-3.3.14.B. Acest proiect a fost câştigat de Şcoala Generală Românească din Aletea şi va fi pus în aplicare în colaborare cu Şcoala Generală din Grăniceri, România. Suma câştigată este de 17 000 000 Ft, iar proiectul se va derula în perioada 01.02.2014– 31.05.2015. Obiectivele principale ale

proiectului sunt conservarea tradiţiilor şi a naturii şi învăţarea limbii române. Activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect vor conţine: – păstrarea legăturilor dintre cele două şcoli, elevi şi profesori; – întâlniri săptămânale – 37 de întâlniri; – programe culturale şi de studiu – 10 programe; – o întâlnire a elevilor, cu un program de 6 zile, pentru un grup de 30 de persoane; – program de vară, 7 zile cu participarea a 30 de elevi, de la ambele şcoli; – prelegeri în patru serii, cu participarea activă a elevilor; – organizarea de ateliere de lucru „să învăţăm prin joc"; – ore suplimentare obligatorii de limba română, două ore pe săptămână; – activitate „să muncim prin joc” pusă în aplicare pentru elevi, în trei întâlniri. Al patrulea proiect este TÁMOP-3.3.14., câştigat de Grădiniţa şi Şcoala Generală de Naţionalitate Română

din Chitighaz în parteneriat cu Şcoala Generală Românească din Aletea. Proiectul se desfăşoară în intervalul 01.02.2014–31.03.2015, cu un buget de 17 000 000 Ft. Activităţile care se vor derula prin acest proiect vor fi: – 37 de întâlniri profesionale; – 10 manifestări culturale şi de studiu; – un program de o zi pentru fiecare şcoală; – un program de vară de 7 zile pentru fiecare şcoală; – o serie de trei conferinţe; – ore de limba română, în afara orelor de curs, 2 ore/ săptămână/ 37 săptămâni. Activitatea administrativă, financiară şi de contabilitate va fi realizată de angajaţii Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, organizaţie prin intermediul căruia s-au depus proiectele, derularea acestora se va face prin instituţiilor de învăţământ pentru care s-a aplicat, iar rapoartele de activitate se vor face cunoscute şi pe pagina de internet a fiecărei unităţi şcolare.

Balurile de la Bătania și Chitighaz, două succese de public!

Bătania

Bătania

Bătania

Bătania

Luna februarie e luna balurilor, a petrecerilor, perioadă în care românii din Ungaria se întrunesc în diferite localităţi pentru a petrece împreună. Într-o atmosferă deosebită, cu mâncăruri variate şi muzică pe toate gusturile, sâmbătă, 22 februarie, atât românii din Bătania cât şi cei din Chitighaz au avut petreceri reuşite, care s-au extins până în zori. Bătania Devenit deja o tradiţie, balul din Bătania, organizat de Autoguvernarea de Naţionalitate Română (preşedinte Angyelkó Tompán) împreună cu Asociaţia Românilor din Bătania (preşedinte Traian Cresta), este unul dintre cele mai îndrăgite evenimente ale românilor din această localitate, unde, fără îndârjire şi încrâncenare, românii petrec împreună pe muzică românească şi care atrage în fiecare an aproximativ 200 de persoane. Acest bal este unul dintre cele mai căutate, frecventat de personalităţi din politică, artă şi economie, români din ţara mamă. Este balul celor care iubesc distracţia şi tradiţia românească. Diplomaţia română a fost reprezentată de Alexandru Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, Ioan Fodoreanu, consul general al României la Seghedin, Florin Vasiloni, consul general al României la Giula, Andrea Monica Radu, consul la Seghedin. Precum şi în anii precedenţi, tinerele vlăstare, elevii şcolii româneşti din Bătania s-au pregătit şi de această dată cu un minunat program cultural prezentând dansuri populare româneşti, interpretând melodii populare româneşti (elevii au fost pregătiţi de cadrele didactice şi coregraful Király Sándor) ba chiar mai mult, publicul a participat şi la un minunat concert instrumental susţinut de Andrea Szenes, profesor, şi Hajnal Putin, elevă. Un minunat program au susţinut şi membrii Ansamblului „Kud Kolo” din Arad. Această zi a fost dedicată cu adevărat voii bune şi veseliei, nu doar pentru că românii s-au întrunit la mult aşteptatul bal; Ambasada României de la Budapesta, în semn de recunoaştere faţă de progresele făcute în ultimii ani la şcoala românească din Bătania, a oferit acestora calculatoare. „În urmă cu 15 ani am vizitat pentru prima dată această localitate, participând la primul bal în Ungaria şi, trebuie să recunosc că s-au făcut mari progrese la şcoala românească în ceea ce priveşte vorbirea limbii române. Este o diferenţă mare între ceea ce am văzut, aici, în urmă cu 15 ani, şi cea ce văd azi. Se pune mare accent pe învăţarea şi vorbirea limbii române, fapt pentru care statul român are intenţia de a sprijini şi pe mai departe acest proces şi şcoala românească" – a menţionat Alexandru Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta. (Continuare în pag. 8)

Chitighaz

Chitighaz

Chitighaz

Chitighaz


DIN VIAŢA CREŞTINĂ

Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

Cuvântul vieţii t

„Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu cântări de veselie.”

Psalmul 126:5

Pilda neghinei Matei 13:24–30,36–43 În cea de a doua pildă din predica Sa de pe mare, Domnul Îşi ia, din nou, subiectul din agricultură, la fel ca în pilda semănătorului. „Isus le-a pus înainte o altă pildă şi le-a zis: Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina. Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are, dar, neghină? El le-a răspuns: Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta. Şi robii i-au zis: Vrei dar să mergem s-o smulgem? Nu, le-a zis el, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş, şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ar-

dem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.” Verset 24–30. După ce semănătorul a semănat sămânţa bună în pământul său, pe furiş, a venit duşmanul şi a semănat neghină, în aceeaşi ţarină. Imaginea pildei face referire la marele pericol, care ameninţă vestirea Evangheliei. Sămânţa bună a Evangheliei e semănată într-un mediu înconjurător ostil. Acesta se manifestă prin respingerea necredincioasă, prin ridicarea diferitelor obstacole în răspândire, prin negarea adevărului şi prin nenumăratele învăţături false şi mincinoase, care sunt reprezentate prin neghină. Reiese clar din pildă că firele de grâu şi neghina trebuie să trăiască şi să crească împreună timp îndelungat. Trebuie să fim conştienţi de faptul că în lume e prezent, în mod continuu, binele şi răul, dragostea şi ura, prietenia şi vrăjmăşia etc. E foarte tristă această situaţie, dar e inevitabilă. Cum poate conlocui bi-

nele cu răul? Cum poate creşte grâul înnăbuşit de neghină? Cei ce am văzut holde de grâu pline de pălămidă, neghină şi tăciune, ne dăm seama că şi viaţa omului e la fel. Nu concepem însă motivul şi cauza din care s-a ivit această situaţie. În pildă găsim însă răspunsul. A cauzat-o duşmanul nostru. Ucenicii I-au cerut Domnului o lămurire a pildei neghinei. Ei I-au zis: „…Tâlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină. El le-a răspuns: Cel ce semănă sămânţa bună este Fiul Omului. Ţarina este lumea, sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei, neghina sunt fiii celui

în Apocalipsa, apostolul Ioan îi vede în strălucire pe cei mântuiţi. „…Iată că era o mare gloată… care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului. Erau îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mâini.” Apocalipsa 7:9. Hainele albe sunt referire la trupurile de slavă, în care vor fi îmbrăcaţi cei mântuiţi, şi vor străluci ca strălucirea cerurilor. Soarta celor nelegiuiţi va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. Plânsul se referă la tristeţe şi suferinţă, la agonie emoţională, iar scrâşnirea dinţilor la durere şi agonie fizică. Pilda neghinei ne demonstrează că în era harului oameni cu credinţă adevărată vor coexista cu cei cu credinţă falsă, iar despărţirea celor două tabere va fi la judecata finală. Amânarea judecăţii neghinei exprimă îndelunga răbdare a lui Dumnezeu. El nu vrea moartea păcătosului. Apostolul Petru scrie despre întârzierea venirii Domnului următoarele: „Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui cum cred unii, ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.” II Petru 3:9.

rău. Vrăjmaşul care a semănat-o este Diavolul, secerişul este sfârşitul veacului, secerătorii sunt îngerii. Deci cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfârşitul veacului.” Verset 36–40. Semănătorul este Isus Cristos, care a adus în lume vestea bună, Evanghelia. Ţarina este omenirea întreagă. Sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei Cerurilor, care răspândesc în lume voia lui Dumnezeu. Neghina îi reprezintă pe fiii celui rău. Vrăjmaşul este Diavolul. Secerişul e sfârşitul veacurilor, judecata finală. Această stare a Împărăţiei lui Dumnezeu, care e caracterizată prin

convieţuirea binelui şi a răului, n-a fost cunoscută în Vechiul Testament. Cei din vechime aşteptau ca Mesia să instaureze o împărăţie a neprihănirii, unde cel rău va fi nimicit. Neghina va fi smulsă şi arsă în foc. Judecata celor răi e inevitabilă, dar e amânată până la sfârşitul veacului. Această perioadă de timp e timpul harului, de la venirea lui Cristos în lume până la revenirea Lui în glorie. Judecata finală va fi o glorificare pentru cei neprihăniţi. Se va împlini profeţia lui Daniel care zice: „Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului…” Daniel 12:3. În cartea revelaţiilor cereşti,

şi-a părăsit credinţa străbună nici în anii când creştinii nu erau priviţi cu ochi buni şi de cele mai multe ori a fost iniţiatorul şi organizatorul multor evenimente din viaţa Bisericii noastre. Din păcate boala nemiloasă ce a pus stăpânire pe trupul său l-a smuls prea devreme din mijlocul celor dragi, lăsând în sufletele acestora cruda durere a despărţirii, dar, nădăjduim noi, şi mângâiere din partea Bunului Dumnezeu pentru familia îndoliată şi pentru toţi cei ce-l plâng şi-l regretă. Să-i păstrăm amintirea aşa cum i-a fost şi viaţa cu un suflet mare, iubitor de familie şi de oameni, cinstitor al Bisericii şi al tradiţiilor strămoşeşti, rugându-L pe Tatăl Ceresc să aşeze sufletul robului Său Gheorghe acolo sus în Împărăţia Sa, în locul unde nu este întristare ci veşnică odihnă şi eternă fericire. Bunul Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace ! Pr. Florin Olteanu

Asociația pentru Cultură, Spiritualitate și Dezvoltare a Relațiilor Transfrontaliere din Oradea, dorește să aducă mulțumiri doamnei Schmidt Katalin și colaboratorilor dânsei: doamnei Irene Plank, domnului Stephane Chagnot, domnului Ovidiu Deac şi alţii, pentru implicarea cu abnegație în întrajutorarea celor în nevoi și lipsuri, făcându-se mesager al binelui și al dragostei între oameni, promovând valori spirituale înalte, făcându-se un exemplu viu de bun creștin. Mulțumirile noastre vin în contextul în care doamna Schmidt Katalin s-a implicat și în obținerea unei autobuz marca Mercedes Benz sub formă de donație. Această donație va contribui la susținerea asociației mai sus menționată, pentru a-și duce la îndeplinire scopul și obiectivele ei, prin desfășurarea de activităţi care vizează tânăra generație din cele două țări, România și Ungaria, de apropiere prin cultură şi spiritualitate, prin toleranță și cunoaştere reciprocă; precum și copii și oameni cu vârsta înaintată fără posibilități financiare, care vor beneficia de transport gratuit. Totodată ne oferă posibilitatea de a colabora cu ONG-uri și orfelinate locale în vederea utilizării cât mai largi și eficiente a acestei donații. Pentru toate acestea Vă mulțumim și Vă dorim multă sănătate, rugându-l pe Bunul Dumnezeu să vă ocrotească și să vă dăruiască putere în munca pe care o desfășurați în folosul celor mulți. Pr. Origen Sabău,președintele Asociației

Dr. Ștefan Cioca presbiter

GHEORGHE BUHA (1941 – 2014) Domnul Iisus Hristos a venit în lume ca să arate acesteia calea pe care trebuie să meargă la cer. El vrea să ne ducă în patria îngerilor şi a arhanghelilor şi ne-a arătat, prin Învierea Sa, că vom învia şi noi şi vom trăi veşnic. Nădăjduim că Domnul se va milostivi şi va duce în patria Sa cerească şi pe adormitul în Domnul Gheorghe Buha, plecat din mijlocul nostru în zi de duminică (16 februarie). Răposatul în Domnul, Gheorghe Buha s-a născut la data de 21 martie a anului 1941, în comuna Chitighaz, ca fiu al bunilor creştini şi români Ioan Buha şi Sofi a Vătran. A fost unul dintre oamenii recunoscuţi, atât în mijlocul minorităţii române din Ungaria dar şi peste hotare, pentru darul său minunat de a iubi şi păstra cu sfinţenie dansul şi tradiţiile româneşti, învăţate de la înaintaşii săi, dar şi predate cu mult suflet multor generaţii de tineri. Încă din anul 1956, împreună cu soţia

Ana, au pus bazele formării unui grup de dansatori, păstrători ai tradiţiilor locale. O mare parte a sufletului său, pe lângă familie şi Biserică a fost legată de această activitate culturală. A participat la numeroase festivaluri, atât în ţară cât şi în ţara mamă dar şi străinătate, unde s-a bucurat de cele mai bune aprecieri. Pentru întreaga sa activitate de păstrare şi promovare a dansurilor locale şi a tradiţiilor româneşti a fost premiat, împreună cu soţia sa Ana, în anul 1996, cu distincţia „Meşteri ai artei populare” iar în anul 2005 le-a fost acordat, la Buda-

pesta, premiul „Pro Cultura Minoritatum Hungarieae” pentru întreaga activitate culturală susţinută în comunitatea românească din Ungaria. Aşa cum am amintit, pe lângă această activitate, o mare parte a sufletului său a fost închinată slujirii familiei şi Bisericii. A trăit peste 35 de ani alături de soţia sa bucurându-se de căldura căminului conjugal împreună cu cele două fete şi cei trei nepoţi. A crescut şi a trăit în credinţa creştină ortodoxă pe care a păstrat-o cu sfinţenie de la părinţii săi, aşa cum dumnealui mi-a confirmat nu de puţine ori. Credinţa din suflet nu l-a lăsat să stea deoparte şi de aceea s-a implicat mult în ajutorarea bisericii fiind epitropul parohiei timp de două mandate, membru în Consiliul parohial al comunităţii noastre dar şi membru al Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. A fost un bun credincios ortodox care nu


ŞCOALĂ

Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

Petru Sălăjan, directorul Școlii Românești din Aletea: „Nu mai suntem orfani!" Începând cu luna iulie a anului 2012, Şcoala Românească din Aletea are ca susţinător Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Această trecere este concepută ca având o importanţă majoră în viitorul comunităţii româneşti. Sugestiile politice nu îşi au locul în acest domeniu, iar scopul acestei treceri, la Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, este de a sublinia anumite principii pentru a crea un învăţământ de calitate. AŢRU doreşte ca toate instituţiile de învăţământ românesc, care se află sub coordonarea sa, să dispună de o finanţare cât mai bună, iar prin acest aspect nivelul educaţional să se modernizeze, să crească, să se deschidă o nouă portiţă atât pe plan social cât şi cultural. „Chiar dacă suntem o instituţie de învăţământ mai mică decât restul instituțiilor preluate de AŢRU, ţelul nostru este de a oferi elevilor noştri o educație adecvată şi în condiţii cât mai bune” – ne-a declarat Petru Sălăjan, directorul Şcolii Româneşti din Aletea. – Trecerea instituţiei pe care o reprezentanţi sub tutela Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria v-a adus avantaje? – De când suntem sub administraţia AŢRU, din punct de vedere financiar, situaţia acestei unităţi de învăţământ s-a schimbat în bine. Spre fericirea noastră, avem un buget cu care am reuşit să ne achităm toate utilităţile, să plătim angajaţilor noştri salariile la timp şi, în plus, după schimbarea susţinătorului, am reuşit să facem şi unele achiziţii care erau foarte necesare. În trecut nu am avut aceste posibilităţi. Toate aceste achiziţii au fost făcute cu scopul de a uşura munca colegilor mei, de a oferi elevilor condiţii prielnice învăţării şi, de ce nu, chiar şi atractive. Nu aş dori să se înţeleagă greşit și că Administraţia Locală ar fi fost un susţinător rău! Avem o relaţie foarte bună chiar şi în momentul actual, aceasta oferindu-ne în continuare sprijinul, fapt pentru care îi suntem recunoscători. Momentan din partea Administrației Locale ne bucurăm de sprijinul a patru persoane pentru partea tehnică şi un pedagog care duce-aduce elevii la masa de prânz. În această perioadă clasele

inferioare au primit mobilier nou, tablă interactivă şi multe altele. Desigur, înainte de începerea anului şcolar a fost vopsit tot interior şcolii, am schimbat unele calorifere care erau într-o stare deplorabilă. Investiţiile făcute sunt în jur de 4 milioane de forinţi. Noi, datorită efectivului mai scăzut de elevi nu avem o normativă atât de mare, însă ne bucurăm enorm de mult că ne-a stat la dispoziţie această sumă pentru a achiziţiona cele necesare. Ceea ce ne dorim este să renovăm exteriorul clădirii pentru a schimba aspectul acesteia, oferind astfel mai multă încredere şi interes părinţilor şi celor care trec pe lângă clădirea noastră. O mică schimbare mai trebuie realizată şi la sala de sport, pentru ca elevii noştri să dispună şi pe acest domeniu de condiţii prielnice, atractive. – Care este situaţia cadrelor didactice? Aveţi personalul necesar? – Momentan şcoala noastră are la dispoziţie toate cadrele didactice necesare, chiar dacă avem doi colegi care predau cu ora, orele noastre, indiferent de disciplină, au acoperire. Avem opt cadre, printre care se numără şi directorul şcolii, iar cei doi profesori externi sunt pentru limba engleză (Elena Olteanu), geografie şi biologie (Tiberiu Martin). Trebuie să subliniez faptul că, noi avem o relaţie foarte bună cu Şcoala Generală şi Liceul Românesc din Giula, datorită acestora reuşind să ne completăm lipsa de profesori. Pe lângă aceştia, instituţia noastră mai beneficiază de un personal tehnic şi o secretară. Însă din toamnă vom avea nevoie de două învăţătoare. Din păcate una dintre colegele noastre s-a retras, aceasta orientându-se spre occident. – Ce efectiv de elevi are instituţia dumneavoastră? – La ora actuală avem

un efectiv de 42 de elevi. În comparaţie cu anii precedenţi, numărul acestora a crescut, în anul 2010 având un efectiv de 25–26 de elevi. Acest lucru se datorează eforturilor depuse căutând familiile de români şi bunei legături cu grădiniţa din localitate. Şi dacă tot a venit vorba de grădiniţă, nu trebuie să uităm că această instituţie de învăţământ românesc, din Ungaria, este singura școală care nu are grădiniţă, un dezavantaj mare pentru noi. Din păcate până la ora actuală nu am reuşit să înfiinţăm o grădiniţă românească, însă nu am renunţat la acest vis şi trăiesc cu speranţa ca anul acesta să reuşim să transformăm visul în realitate, acum că „am ajuns acasă”, acum când „nu mai suntem orfani”! Dacă AŢRU şi părinţii vor avea încredere totală în noi, dacă ne vor susţine în diferite proiecte, scopuri, sunt convins că şi la Aletea numărul elevilor va creşte. Şi la noi se face şcoală, şi noi avem cadre didactice bine pregătite şi cred că acest fapt l-am demonstrat în ultimii ani, de la ocuparea postului de director. Facem tot posibilul pentru ca elevii noştri să primească o educare cât mai adecvată, să le oferim un bagaj de cunoştinţe cât mai bogat şi variat. Şi dacă tot vorbim de schimbare, aş putea spune că în ultima perioadă nu doar schimbările financiare s-au făcut simţite. Nivelul de pregătire şi educare al elevilor noştri s-a schimbat şi el şi sunt foarte mândru de elevii noştri care participă la diferite concursuri, fie culturale sau sportive, obţinând rezultate bune, ridicând astfel şi prestigiul Şcolii Româneşti din Aletea. Pentru aceste rezultate le sunt recunoscător şi colegilor mei care au lucrat şi lucrează cu aceşti elevi. Este de menţionat că la noi în şcoală se vorbeşte foarte mult româneşte, astfel îmbogăţind şi vocabularul

limbii române a copiilor. Vă dau un exemplu: am avut o ieşire la teatru, în Bichişciaba, iar în timp ce aşteptam pe hol, una dintre colegele mele le vorbea copiilor în limba română, lucru care a atras atenţia personalului de la teatru, mirându-se că aceşti copii ştiu româneşte. Nouă şi aceste observaţii ne dau un impuls pozitiv. Pentru foarte mulţi, faptul că noi, românii, existăm ca şi comunitate, este ceva nou, dar să vedeţi reacţia acestora când şi folosim limba română în alte instituţii decât cele româneşti! Şi pentru a întări această direcţie, începând cu luna martie, împreună cu trei colege, vom porni un nou sistem de a atrage şi a pregăti copiii de la grădiniţă pentru şcoală, şi anume se vom susţine ore pregătitoare preşcolarilor pe care noi le numim „o şcoală pentru grădiniţă”. – Ce fel de activităţi oferiţi elevilor? – Chiar dacă suntem o şcoală mult mai mică, să nu credeţi că elevii noştri nu iau parte la diferite activităţi, fie acestea şcolare ori extraşcolare. Aceştia participă la toate activităţile organizate în comunitate, însă cel mai îmbucurător lucru pentru mine este faptul că noi, instituţia de învăţământ, le putem oferi posibilitatea de a participa la excursii, la teatru, vizite la muzee şi aşa mai departe. Pe lângă aceste activităţi, copiii participă şi la diferite cercuri organizate în cadrul şcolii, însă cu condiția ca un elev să participe la maxim două cercuri, nu mai multe pentru ca programul acestora să nu fie prea încărcat. Bineînţeles prezenţa la cercuri nu este obligatorie, elevii o fac benevol. Avem cercuri de limba română, de limba engleză, chitară, religie. Şi pentru că situaţia financiară a părinţilor acestor copii nu este bună, toate aceste activităţi sunt realizate din punct de vedere financiar de către noi, cadrele didactice. Noi nu ne putem permite ca de exemplu, la carnaval, să rugăm părinţii să pregătească sandvişuri, prăjituri ori să ofere diferite cadouri, premii pentru tombolă. Toate acestea le rezolvăm împreună cu angajaţii şcolii, dar niciodată, niciunul dintre noi, nu am fost împotriva acestor lucruri. La astfel de evenimente munca şi efortul nostru sunt răsplătite de zâmbetul sincer al elevilor Corina noştri.

Oră de curs la clasele primare

Oră de tehnică

Oră de literatură

Pregătire de carnaval cu prof. Florica Berényi

Clădirea în care funcţionează clasele gimnaziale și sala de sport

Curtea și clădirea în care funcţionează clasele primare


DIVERSE

Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

1 Martie – vestitorul Primăverii

Primeşte-n dar un mărţişor,/al primăverii vestitor,/ fir de mătase delicat,/în alb şi roşu îmbrăcat. Gânduri bune, sănătate/ îţi trimit un pic din… toate,/ ziua să ţi-o înflorească/şi-un zâmbet să-ţi dăruiască. Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi

băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a

satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. În unele judeţe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În judeţul Bihor se crede că, dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1  martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în ziua Balcanilor la Aromâni și MeglenoRomâni, precum și la Bulgari care o numesc Marteniţa (Мартеница), și deasemenea în Macedonia și Albania. Mărţişorul, încet, încet a devenit o tradiție și la românii din Ungaria. Lucrul acesta poate fi pus pe seama imigrației românești, în primul rând, și a faptului că românii și-au adus cu ei din patria mamă unele dintre cele mai frumoase obiceiuri.

Festivalul Vârstnicilor, la Pocei

Festivalul Vârstnicilor de la Pocei a avut un mare succes. Pentru a oferi un program cât mai variat, au sosit din mai multe localităţi membri ai diferitelor cluburi cu scopul de a readuce zâmbet şi voie bună vârstnicilor. Şi-au susţinut programul echipe din diferite localităţi Festivalul Vârstnicilor de Întâmpinare al Primăverii a fost organizat pentru prima dată, cu susţinerea Administraţiei Locale şi a întreprinzătorilor locali: Selyemné Nádró Éva şi Mazsu Jenőné – la care au participat şi pensionarii cluburilor din localităţile vecine. Programul a fost deschis de cuvintele de salut ale lui Ráczné Vajna Nikolett, manager cultural, Kecskés G y u l a , p r i m a r, D r i l l a Józsefné, conducătorul Clubului de Pensionari „Lumea nu e doar a celor de 20 de ani” (Nemcsak a húszéveseké a világ) din Pocei, şi Molnár Ferencné, preşedintele Uniunii Organizaţiilor Pensionarilor din judeţul Hajdú-Bihar. Echipele, membrii cluburilor, au susţinut un program deosebit prezentând publicului un buchet de cântece populare, publicul răsplătindu-i cu aplauze. Au fost redate dansuri populare,

cântece populare, recitaluri, scene umoriste, chiar şi dans country. La sfârşitul programului publicul a fost invitat la dans. După prânz a urmat extragerea numerelor câştigătoare ale tombolei şi dans – până la orele târzii de după-masă Organizatorii, la amiază, au invitat pe toţi cei prezenţi la o masă de prânz urmată de servirea desertului (delicioase prăjituri) după care a avut

loc extragerea numerelor câştigătoare ale tombolei, toate cadourile valoroase aflându-şi gazda. Distracţia abia după acestea a început: cei dornici şi în putere au dansat toată după-masa. Şi-au prezentat programul: Clubul Pensionarilor din Pocei – „Lumea nu e doar a celor de 20 de ani” (Nemcsak a húszéveseké a világ); Clubul Pensionarilor „Őszidő” din Mikepércs; Clubul Orăşenesc al Pensionarilor „Aranykor” din Komádi; Clubul Vârstnicilor din Eszlár; Asociaţia Pensionarilor de Curs Lung din Hosszúpályi; Clubul Pensionarilor „Prieteni Buni din Derecske”; Kiss Lajosné, Tóth Sándorné, Lakatos Károlyné şi Vida Vincéné din Pocei. Nagyné Kelemen Mónika

Știaţi că… …în Suedia colectarea selectivă a deșeurilor este obligatorie de mai bine de 10 ani, măsura fiind dusă la extrema pozitivă a eficacității, la nivelul locuințelor individuale, așa încât fiecare casă are propriile coșuri de gunoi dedicate celor patru tipuri de deșeuri: sticlă, hârtie şi carton, plastic şi deșeuri menajere. ❖❖❖ …90% din populația globului trăiește în emisfera nordică? Aproape 70% din populația globului trăiește în zona nordică temperată, până la 30° latitudine nordică; mai mult de două treimi din populație trăiește de-a lungul coastelor sau până la 500 de kilometri în interiorul teritoriilor; aproximativ 50% din populația globului e concentrată pe 10% din suprafața pământului şi 2% din populația lumii este stabilită pe o suprafață de 25% din suprafața pământului.


Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

OGLINDA ROMÂNEASCĂ

Nicolae Labiș, tânărul frumos al poeziei românești

Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava, atunci în județul Baia – d. 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul” generației șaizeciste.

La 13 ani a apărut în Îmblânzirea scorpiei pe o scenă improvizată în satul natal. În noiembrie 1949 a început să scrie un roman, Cărări spre Victorie, pe un caiet de școală, descoperit trei decenii mai târziu. În noiembrie 1950 a fost cel mai tânăr participant la o reuniune a tinerilor scriitori din Moldova, fiind salutat ca o „minune locală” a recitat un poem al lui acolo. În mai 1951 a primit premiul de top în limba română, la o Olimpiadă de nivel național ce a avut loc în București. Luna următoare a debutat în Viața Românească la București.

El a început să atragă atenția personajelor literare, inclusiv Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi. În următorii trei ani o sumă extinsă a poeziei lirice sale a fost publicată în reviste, dar nu sub formă de cărți până după moartea sa. În ianuarie 1952, Labiș a fost transferat la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Iași, unde a condus în cadrul școlii discuții literare. În vara anului 1952 a întrerupt cursurile liceale, reluându-le anul următor. Obține nota maximă la limba română la examenul de absolvire în Fălticeni, în august 1954.

În 1955–1956, Labiș a scris opere lirice. Multe dintre ele, deși publicate în reviste, nu a făcut parte din primul său volum, Primele iubiri, care a apărut cu întârziere în toamna anului 1956. (La scurt timp înainte de aceasta, el a publicat o lucrare pentru copii, Puiul de Cerb). Unele dintre aceste poezii au rămas în manuscris, fiind, în cele din urmă, publicate postum după 1962. În martie 1956, el a ținut un discurs la conferința națională a scriitorilor tineri și ca pe tot parcursul anului, a fost „uimitor de productiv”, a continuat să scrie poezii și să publice în afară de cele din Primele iubiri și se pregătea activ pentru volumul său viitor.

În noaptea de 9–10 decembrie 1956, la scurt timp după aniversarea împlinirii a 21 de ani, Labiș, care petrecuse câteva ore cu cunoștințe și băuse cafea și țuică la Casa Capșa și apoi la restaurantul Victoria, a plecat să ia un tramvai. El a fost condus acasă de Maria Polevoi, o dansatoare în trupa Armatei pe care o întâlnise în acea seară. Era după miezul nopții și mijlocul de transport public tocmai a început să se miște de pe loc. Aparent, el și-a pierdut echilibrul și a fost prins în grilajul dintre vagoane, lovindu-se cu capul de trotuar și fiind târât pe o distanță scurtă.

Trei scenarii există cu privire la moartea sa. În primul moartea a fost accidentală. Colegul lui Gheorghe Ioniță a scris, „Labiș nu prezintă nici un pericol real pentru [regim], dimpotrivă, a fost în interesul lor să fac din el un poet de curte. După toate aceste, el a fost cel mai talentat”. Al doilea este că a fost sinucidere. Al treilea este că a fost o lovitură din partea Securitații. În dimineața următoare, el însuși a spus unui prieten, „După ce am căzut pe liniile de tramvai, am văzut roata venind spre capul meu. Apoi a fost ceva ce mă împingea de la spate și din nou mă apropiam de roți. Acest lucru s-a întâmplat de trei ori”.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 28 februarie 2014

Carnavalul elevilor de la şcolile româneşti din Ungaria

Bătania

Bătania

Școala Generală „N. Bălcescu" – Giula

Hevesi Imre la Carnaalul Școlii Generale „N. Bălcescu" – Giula

După încheierea primul semestru al anului şcolar şi la începutul celui de-al doilea, ce poate fi mai frumos şi mai distractiv pentru elevi decât un bal mascat? Carnavalul este o tradiţie la elevii şcolilor româneşti din Ungaria, acesta fiind aşteptat cu mare entuziasm. La Liceul, Şcoala Generală şi Căminul Românesc „N. Bălcescu", luni, 24 februarie, a avut loc carnavalul la elevii claselor primare. Într-o veselie nedescrisă, copiii au intrat în lumea basmelor şi a filmelor, îmbrăcând fiecare costumul dorit. Am întâlnit o mulţime de zâne, fluturaşi, vrăjitoare, vampiri. Nu a lipsit nici cowboy ori Zorro, Superman ori Batman în miniatură, împăraţi şi împărătese, reprezentanţi ai diferitelor ramuri sportive ori ai lumii muzicii moderne şi multe alte personaje. Cu această ocazie elevii clasei a IV-a, coordonaţi de învăţătoarea Emilia Boca, au prezentat un program de dans rock and roll urmat de programul distractiv oferit elevilor de către Hevesi Imre, care a adus zâmbete pe feţele celor mici făcându-i să iasă la dans alături de învăţătoare, ori să-l acompanieze în diferite piese. Programul susţinut de Hevesi a fost finanţat din banii obţinuţi de elevi la târgul de Crăciun. La sfârşitul programului cei mici au fost răsplătiţi, pe clase, cu câte un tort. Cu siguranţă, această zi va rămâne în sufletele şi minţile copiilor un timp îndelungat, o amintire plăcută. Nici copiii şcolii generale româneşti din Bătania nu au evitat să îmbrace cele mai îndrăgite costume, de la cel mai mic până la cel mai mare, defilând în faţa părinţiilor, bunicilor şi a tuturor participanţilor cu mândrie. Însă nu s-a pus accent doar pe defilarea în diferite costume. Elevii au susţinut şi un program artistic, au prezentat diferite scenete, au dansat. Corina

Balurile de la Bătania şi Chitighaz, două succese de public! (urmare din pag. 3) Chitighaz Tot pe data de 22 februarie, Autoguvernarea de Naţionalitate Română din Chitighaz, condusă de Petru Sălăjan, a organizat Balul Românesc, un bal care îmbină tradiţia cu modernul, un bal la care anual participă foarte mulţi tineri iubind şi dansând pe muzică românească. Românii din Chitighaz au de fiecare dată alături primarul localităţii, Maria Kalcsó. În deschiderea balului, după cuvântul de salut al preşedintelui, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Gheorghe Buha, maestru al artei populare. Programul cultural a fost deschis de elevii şcolii de artă

Kaláris din Chitighaz, având ca şi coregraf pe Ioan Nedró, care au prezentat minunatele dansuri româneşti. Livia Daniel şi sora sa, Angela, au susţinut un minunat concert de chitară. Şi-au prezentat dansurile şi echipa „Păstrarea Tradiţiilor a Românilor din Chitighaz" iar tânăra şi talentata solistă Henrietta Otlăcan, a prezentat un buchet de cântece populare româneşti. A onorat cu prezenţa Florin Vasiloni, consul general al României la Giula, Tiberiu Juhász, şef oficiu AŢRU, pr. Florin Olteanu, parohul locului, reprezentanţi ai presei scrise. Muzica de bună calitate, asigurată de formaţia din Pilu, a făcut ca cei prezenţi

Bătania

să iasă în ringul de dans. Organizatorul balului a reuşit şi de această dată să adune la un loc peste 200 de persoane. Generoasele premii puse în joc la tombolă au atras interesul participanţilor, fiind vândute toate biletele de tombolă. Preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română din Chitighaz, Petru Sălăjan, a mulţumit şi pe această cale celor care şi-au adus aportul la organizarea reuşitului bal dar totodată şi celor care au oferit minunatele premii pentru tombolă. Şi-a exprimat mulţumirea faţă de familiile Olar Florica şi Otlăcan Conaciu (Vizes) pentru prezenţa lor neîntreruptă încă de la început la acest bal. Corina

Școala Generală „N. Bălcescu" – Giula

Școala Generală „N. Bălcescu" – Giula

Concert pentru copii Pap Rita şi Bodnár Attila au susţinut un minunat concert elevilor şi preşcolarilor din localitatea Pocei, vineri, 21 februarie organizat de oficiul bihorean „Şansa Copilului”. Programul s-a desfăşurat în sala de sport a şcolii generale. La concertul care a avut loc înainte de masă au participat copiii din grupa mare de la cele două grădiniţe însă au luat parte şi elevii şcolii generale din Kismarja. Interpreţii au creat o atmosferă foarte bună, copiii fiind foarte încântaţi de spectacol. Nagyné Kelemen Mónika

„Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@ invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a „Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de „Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.


2014 februarie 28 1