Page 1

anul XIV. nr. 6 vineri, 14 februarie 2014 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 14 – 20 februarie ziua noaptea

AŢRU și-a ţinut ședinţa ordinară pag. 2

14 vineri

7°C 0°C

15 sâmbătă

8°C -2°C

16 duminică

16°C 4°C

17 luni

14°C 3°C

18 marți

12°C 2°C

19 miercuri

8°C 0°C

20 joi

7°C 2°C

Cetăţenia română se va obţine mai uşor?!

Fotoexpoziția „Mănăstiri,biserici ortodoxe” și serată literară-muzicală cu prilejul împlinirii a 164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu pag. 3

Maria Gurzău Czeglédi: „Dacă am rămâne pe această apă limpede, totul ar fi bine!”

pag. 5

Un bancher îndrăgostit de folclor Autor al unor studii minuțioase, publicist, cercetător, și-a asumat deopotrivă editarea unor volume fundamentale pentru identitatea națională. În același timp, dimensiunea sa intelectuală se manifestă și dincoace de graniță, unde Ioan Degău este un partener de nădejde al comunității românești din diaspora.

pag. 6

Balul Acordării Panglicii

pag. 8

„Împreună cu colegii mei din Comisia pentru Românii din afara Granițelor Țării, am dat săptămâna trecută aviz pozi v pentru modificarea legii cetățeniei în sensul facilitării obținerii ei prin probarea „etniei române a solicitantului prin înscrisuri de la școli, biserici sau asociații culturale din statul de reședință recunoscute de Ministerul Afacerilor Externe al României“. Avem la această oră cea mai restric vă lege a cetățeniei pentru frații noștri din comunitățile istorice iar acest lucru trebuie îndreptat de urgență. Propunerea legisla vă are șansa de a îndrepta dificultatea pe care o au etnicii români din comunitățile istorice în dobândirea cetățeniei române, aceș a fiind tratați de actuala lege ca și cum nu ne-am dori să li se recunoască apartenența la neamul românesc. Nicio altă țară europeană nu-și tratează conaționalii de pe teritoriul altor state, indiferent unde s-ar afla, cu atâta indiferență și nu le pune opreliș în dobândirea cetățeniei. S-a ajuns în situația drama că în care etnicii români din Serbia, de exemplu, solicită și dobândesc cetățenia bulgară, pentru că o primesc mai ușor decât pe cea românească, ceea ce este o rușine.. Modificarea legii cetățeniei ar simplifica probarea apartenenței la neamul românesc și nu ar aduce niciun prejudiciu statului român, ba dimpotrivă. Iar fraților noștri din preajma granițelor României, din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria și Bulgaria le-ar da șansa să nu își piardă iden tatea românească, ci să dobândească dovada ei supremă, permanentizând astfel continuitatea românească pe acele meleaguri. Ș m cu toții că etnicii români sunt supuși asimilării, că nu li se recunosc drepturile și uneori nici existența ca atare. Acordarea cetățeniei române le-ar acorda un statut recunoscut de aparținători la acest neam, iar iden tatea lor nu ar mai putea fi măsluită de autoritățile din statele unde își au domiciliul. Dacă nu le oferim o modalitate mai ușoară de dobândire a cetățeniei, lăsăm aceste comunități întregi de români în voia sorții și sub presiunea constantă a autorităților străine care doresc să anihileze conș ința românească și să șteargă urmele apartenenței lor la neamul românesc. Pașaportul românesc a devenit, din cauza presiunilor de asimilare, singura lor șansă de a-și păstra iden tatea și de a con nua legăturile cu țara mamă. Le refuzăm acest drept – este un drept, nu un dar – le refuzăm iden tatea și anulăm șansa ca și peste o generație să mai vorbim de românii din comunitățile istorice. Îi abandonăm în voia sorții și a autorităților străine care nu mai ș u cum să-i descurajeze să se declare români, care nu mai ș u cum să facă nerele generații să uite limba română și să se asimileze total în țara unde trăiesc. Din aceste mo ve, am susținut acordarea unui aviz pozi v pentru modificarea legii cetățeniei în Comisia pentru Românii din afara Granițelor Țării și sper ca votul din plenul Camerei Deputaților să țină seama de acest indiciu, precum și de semnificația acestui proiect de lege, des nat a salva ce a mai rămas din comunitățile româneș istorice din preajma României” – scrie pe pagina sa de facebook deputatul PSD, Bogdan Diaconu. Însă acestea nu sunt singurele modificări. Parlamentul României pregătește un set de măsuri îndreptate împotriva celor care au cetățenie română, locuiesc în alte state, dar nu își asumă iden tatea românească în documentele oficiale din statul în care au domiciliul stabil.

Editorial

Două citate şi-un îndemn Colectivul redacţional

D

ouă replici caragialeşti îmi vin în minte, apropo de situaţia creată de o grupare a românilor din Ungaria care se pare că nici ea nu ştie în ce ape se scaldă. Prima ar fi: „Eu cu cine votez?” – şi mă gândesc la asta pe marginea ultimei şedinţe a Adunării Generale AŢRU, atunci când în mod spectaculos persoane care până mai ieri se duşmăneau şi se atacau între ele, şi-au dat mâna şi au uitat de aversiunile vechi, încercând să impună un deznodământ în cheie proprie şedinţei de alegeri. Concret, s-a întâmplat că „echipa cea mai apreciată şi mai susţinută de conducerea AŢRU", a trecut pe cealaltă baricadă, susţinând un scenariu cu nişte candidaţi pe care până atunci nu părea să îi agreeze şi să îşi dorească să îi promoveze. Ce se înţelegem din asta? Că în culise s-a bătut palma pe nişte interese care până acum nu erau comune? Că loialitatea conducerii AŢRU şi spiritul de echipă manifestate în cele mai dificile momente, sub cele mai grele presiuni, în condiţiile cele mai austere, au fost atât de repede date uitării?! Am mai spus-o şi cu alte ocazii că se va încerca realizarea unei breşe în echipa de conducere, dar chiar nu credeam că vulnerabilitatea este aceasta! Oameni în care crezi şi îţi pui speranţa (nu a ta personală, ci a comunităţii pe care o reprezinţi) pot fi oare tentaţi, pot fi oare cointeresaţi să uite totul şi să devină ostili din porniri de moment care ignoră solidaritatea pe care cei împotriva cărora se întorc au dovedit-o în cele mai grele împrejurări?! A doua replică potrivită contextului este din aceeaşi „Scrisoare pierdută” a lui Nenea Iancu: „Trădare să fie, dar să ştim şi noi de ea!” De această dată este vorba despre acea elită intelectuală românească vocală care a inventat sintagma „etnobiznisului” şi s-a prefăcut, în mod ipocrit, că plânge de mila comunităţii româneşti din Ungaria. (Continuare în pag. 5)

#000158845706 LOKKQ


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

AŢRU și-a ţinut ședinţa ordinară Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria și-a ținut, joi, 6 februarie, cu începere de la ora 13, la sediul Oficiului, ședința ordinară a Adunării Generale. La eveniment au participat și reprezentanți ai misiunilor diplomatice române în Ungaria, de la Giula și Budapesta. Ordinea de zi a cuprins: informare despre cele întâmplate între cele două ședințe, prezentarea și aprobarea dării de seamă a Comisiei de Regulament despre depunerea declarațiilor de avere a membrilor Adunării Generale, prezentarea și aprobarea bugetului pe anul 2014 al AȚRU și instituțiile subordonate, dezbaterea problemelor legate de alegerile parlamentare din anul 2014 (aprobarea listei). La primul punct, președintele Traian Cresta a făcut cunoscute cele mai importante întrevederi și evenimente, la care au participat reprezentanții Oficiului, avute loc de la ultima ședință și până în prezent. Pe 6 noiembrie, la ședința Uniunii Autoguvernărilor pe Țară s-au ales delegații pentru Comisia de Acordare a Subvențiilor din cadrul Departamentului pentru Naționalități al Fondului de Subvenții al Resurselor Umane. Din partea naționalității române delegat a fost Alexandru Finna. Pe 11 octombrie 2013 a avut loc semnarea actului de colaborare dintre AȚRU și Universitatea Aurel Vlaicu din Arad. Acordul dă posibilitatea efectuării de cursuri de formare profesională pentru cadrele didactice din învățământul românesc. Acordul a fost semnat de președintele Traian Cresta din partea AȚRU și prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Consiliului Academic al Universității Aurel Vlaicu. Pe 21 octombrie 2013 a fost semnat actul de predare-primire a lucrărilor de renovare a sălii de sport din Săcal. La eveniment au fost prezenți președintele Traian Cresta și șeful de Oficiu, Tiberiu Juhász. Pe data de 27 și 28 noiembrie, la Budapesta și Seghedin, au participat atât reprezentanții autoguvernării pe țară cât și ai celor locale la manifestările dedicate Zilei Naționale a României. Pe 29 noiembrie, Kraszlán István, șeful Oficiului Secretariatului de Stat din Cadrul Ministrului Educației, a inițiat consultații pentru instituțiile de învățământ preluate de AȚRU, în vederea posibilităților de finanțare. La discuții au luat parte Tiberiu

Juhász și Ildikó Kósa Necsevné, responsabil economic pentru instituțiile de învățământ. Pe data de 3 decembrie, Oficiul Guvernamental al Județului Bihor a organizat o zi profesională în care au fost prezentate criteriile și etapele procesului de autorizare și funcționare. Tot atunci, participanții au vorbit despre experiența avută până în prezent. La discuții a luat parte din partea Autoguvernării pe Țară, Tiberiu Juhász. 5–6 decembrie, Uniunea Autoguvernărilor pe Țară și AȚRU au organizat un schimb de experiență la Arad, cu participarea subsecretarului de stat dr. Latorcai Csaba. 8 decembrie, Traian Cresta – președinte, Gheorghe Gulyás – vicepreședinte și Tiberiu Juhász – șef de Oficiu, au participat la conferința organizată de Ministerul Resurselor Umane. 11 decembrie, președintele Traian Cresta a participat la recepția oferită de președintele Ungariei, Áder János. 17 decembrie, participare la simpozionul organizat de ziua Naționalităților, ocazie cu care s-a serbat și jubileul aniversar. 13 ianuarie, dr. Latorcai Csaba a organizat o consultație pe probleme de intervenție bugetară pentru instituțiile de învățământ, pe anul 2014. Traian Cresta a informat subsecretarul de stat despre situația unităților de învățământ. 23 ianuarie, AȚRU a organizat forumul – „Să ne înregistrăm sau nu?!” – A susținut prelegere Tircsi Richárd, șeful de Oficiu al Departamentului pentru Naționalități și Sfera Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane şi Erika Asbóth, expert în drept minoritar. 25 ianuarie, la Centrul Cultural Românesc din Giula, a avut loc Balul pe Țară al Românilor din Ungaria, la care au luat parte aproximativ 350 de persoane. 27 ianuarie, Uniunea Autoguvernărilor pe Țară a organizat ședința adunării generale, la care s-au prezentat regulile de alcătuire a listelor și bugetul de finanțare al campaniei electorale. 28 ianuarie, Szalainé Sándor Erzsébet a organizat o consultație despre drepturile naționalităților din Ungaria și dreptul lor în Parlament. La consultație au participat Traian Cresta și Tiberiu Juhász. La punctul doi, dr. Ioan Sălăjan a făcut cunoscută spre aprobare darea de seamă a depunerilor declarațiilor de avere a membrilor Adunării Generale precum și regulile aferente acestora. Din cei 25 de

membri ai autoguvernării … și-au depus declarația în termenul legal, … după termen, în ziua ședinței, iar unul (Ruzsa Gheorghe) nu și-a depus declarația, fiind şi absent. La punctul trei s-a prezentat spre aprobare și s-a votat bugetul pe anul 2014 al AȚRU și instituțiilor subordonate. Bugetul propus pentru anul 2014 este de 1.019.560.000 de forinți. Astfel AȚRU se va gospodări și în acest an din suma de 52.520.000 de forinți. Centrul de Documentare și Informare al AȚRU va avea un buget de 19,7 milioane de forinți. Școala „Lucian Magdu” din Bătania – 138.329.000 milioane de forinți, Școala Românească din Aletea – 57.150.000 de forinți, Școala de Naționalitate Română din Chitighaz – 197.610.000 de forinți, Școala de Naționalitate Română din Județul Bihor – Săcal, Bedeu, Körösnagyharsány – 194.975.000 de forinți, Liceul, Școala Generală și Căminul N. Bălcescu din Giula – 310.674.000 de forinți, Cronica – 18.359.000 de forinți, Foaia Românească – 18.359.000 de forinți. La ultimul punct de pe ordinea de zi, ședința s-a ținut cu ușile închise, iar după votarea listei s-a făcut cunoscut componența ei. Pentru reprezentarea în Parlament pe listă figurează următoarele persoane: 1. Traian Cresta (Bătania), 2. Tiberiu Juhász (Giula), 3. Elena Szilágyi (Bedeu). În baza legii, paragraful 18, aliniatul 1, prevede că lista se poate alcătui dar nu toți pot fi deputați în Parlament. În baza aliniatului 2, doar primul de pe listă poate primi mandat de reprezentare în parlament, în calitate de purtător de cuvânt. La paragraful 9, alin. 1 – Autoguvernarea pe Țară poate elabora lista naționalității. alin. 2 – Pentru elaborarea listei naționalității, autoguvernările pe țară de naționalitate au nevoie de recomandarea a cel puțin 1% din electori, dar nu mai puțin de 1500 de persoane. alin. 3 – C andidatul unei autoguvernări trebuie să figureze ca membru al respectivei naționalități. alin. 4 – Lista trebuie să conțină cel puțin trei candidați. alin. 5 – Două sau mai multe autoguvernări de naționalitate pe țară nu pot alcătui listă comună.

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni/Ministerul Afacerilor Externe anunţă deschiderea sesiunii de finanţare pentru anul 2014 Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează în perioada 27 ianuarie 2014 – 25 februarie 2014 sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni. Solicitanţii (asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile, persoanele fizice autorizate precum şi persoanele juridice din străinătate şi din România, legal constituite) sunt invitaţi să depună cererile de finanţare fie personal, fie prin corespondenţă recomandată sau curier la sediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, B-dul. Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România. Cererile de finanţare trebuie să respecte coordonatele stabilite de Ghidul de finanţare publicat pe pagina de internet a DPRRP (www.dprp.gov.ro), precum şi termenul limită de depunere: 25 februarie 2014 (data poştei). Cererile trimise după această dată nu sunt eligibile. Anunţul privind rezultatul selecţiei de proiecte şi respectiv, lista beneficiarilor finanţărilor nerambursabile, va fi publicat pe pagina de internet a DPRRP, www.dprp.gov.ro, după data de 10 martie 2014.

Primul zbor al capsulei spaţiale Orion va avea loc în septembrie 2014 Primul zbor fără echipaj al vehiculului spaţial american Orion, succesor al navetelor spaţiale, capabil să transporte astronauţi dincolo de orbita terestră, va avea loc în septembrie 2014, a anunţat NASA, citată de AFP. „Progrese foarte mari au fost realizate în ceea ce priveşte accelerarea programului Orion, fapt care va permite efectuarea unui zbor de probă al capsulei în septembrie 2014”, aşa cum era prevăzut iniţial, a declarat în timpul unei mese rotunde William Gerstenmaier, administrator adjunct al NASA, însărcinat cu explorarea spaţială cu astronauţi la bord. Lansată de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida, Orion, care nu va transporta astronauţi înainte de 2021, va efectua două rotaţii în jurul Terrei înainte de a realiza o reintrare în mare viteză în atmosferă. Acest zbor vizează mai ales testarea scutului termic al vehiculului de aproape nouă tone şi a sistemului de paraşute pentru aterizarea prevăzută va avea loc în Oceanul Pacific în largul statului american California, a precizat acelaşi specialist. Pentru acel prim zbor, Orion va fi lansat de o rachetă Delta IV, pentru că sistemul său de lansare – Space Launch System/ SLS – nu a fost deocamdată finalizat. Şi în acel domeniu, „progrese foarte mari au fost realizate într-un timp foarte scurt” în ceea ce ţine de SLS, „care este finalizat în procent de 70%”, a afirmat acelaşi expert de la NASA. Orion, care va putea să transporte în spaţiu până la şase astronauţi, va fi lansat de SLS, pentru prima misiune spaţială în 2017 în jurul Lunii. Capsula fără astronauţi va fi plasată pe o orbită aflată la 75.000 de kilometri deasupra suprafeţei lunare, pentru un zbor de 21 de zile, destinat mai ales pentru a testa modul în care funcţionează acel lansator greu, de 70 de tone, pentru misiuni cu echipaj uman dincolo de orbita terestră. Acea orbită are particularitatea de fi foarte stabilă, întrucât obiectele pot rămâne pe ea timp de un secol fără să piardă din altitudine sau să cadă pe Lună, a spus William Gerstenmaier. „Vom duce Orion în acea regiune din jurul Lunii şi vom vedea cum vom putea să utilizăm gravitaţia lunară pentru a se plasa pe acea orbită şi, apoi, să o extragem de acolo, pentru a reveni pe Terra. Vom începe astfel să funcţionăm cu adevărat în spaţiu şi să folosim gravitaţia Lunii pentru a merge spre diverse destinaţii din Sistemul Solar”, a continuat acelaşi expert. Pe acea orbită lunară, NASA intenţionează să plaseze un asteroid de 500 de tone, pe care agenţia spaţială americană prevede să îl captureze într-un punct mai îndepărtat din spaţiu cu ajutorul unui vehicul automatizat în jurul anului 2020. După ce asteroidul va fi plasat pe acea orbită lunară, astronauţii de la bordul capsulei Orion vor putea să îl studieze în timpul unor misiuni de 21 de zile. ❖❖❖ Ionuţ Budișteanu, printre cei mai influenţi tineri din lume în anul 2013 Românul Ionuţ Budişteanu, care a câştigat marele premiu la concursul Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), ce a avut loc în luna mai, în SUA, ocupă locul al nouălea în Topul 16 al celor mai influenţi tineri din lume în 2013 realizat de publicaţia americană Time. Ionuţ Budişteanu, în vârstă de 19 ani, care a creat un model viabil de maşină low-cost fără şofer, a câştigat cu acest proiect locul I şi suma de 75.000 de dolari la concursul Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF). Modelul de automobil creat de Budişteanu, folosind inteligenţa artificială, poate detecta neregularităţile drumului şi poziţia maşinii în timp real şi nu ar costa decât 4.000 de dolari, dacă ar fi scos pe piaţă. Pe primul loc în topul realizat de revista Time se află cântăreaţa din Noua Zeelandă, Lorde, în vârstă de 17 ani, urmată de jucătoarea de golf, Lydia-Ko, tot din Noua Zeelandă, în vârstă de 16 ani, care a obţinut mai multe premii în Ladies Professional Golf Association (LPGA). Pe locul al treilea se află britanicul Nick D’Aloisio, un adevărat talent în crearea de software. D’Aloisio a creat aplicaţia Summly, care rezumă automat conţinutul ştirilor pentru ca acestea să poată fi citite mai uşor de pe telefoane inteligente. Totodată, pe locul 6 al topului se află tânăra pakistaneză Malala Yousafzai, care a supravieţuit unei tentative de asasinare în urmă cu un an. Ea a primit prestigiosul premiu Saharov al Parlamentului European şi a fost propusă pentru premiul Nobel pentru pace în 2013. De asemenea, printre cei mai influenţi tineri din lume, pe locul 10 se află Malia Obama, fiica preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Românul Ionuţ Budişteanu, din Râmnicu Vâlcea, a câştigat, în luna mai, marele premiu la concursul Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), care a avut loc în Phoenix, SUA. Budişteanu, care nu se află la prima participare în acest concurs prestigios, a primit premiul cel mare Gordon E. Moore, numit astfel în memoria cofondatorului Intel. Românul s-a clasat pe locul I şi la categoria sa de participare, Inginerie (I-SWEEEP). În liceu, Ionuţ Budişteanu s-a remarcat an de an prin participarea şi premiile obţinute la competiţii interne şi internaţionale de profil.


VIAŢA NOASTRĂ

Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

Tăierea porcului și petrecere în spirit de bal mascat, la Apateu Programul de vineri a fost o experienţă aparte pentru elevii din Apateu, fiind organizat în spiritul unui bal mascat. Învăţătoarea Drágulyné Teberán Mária a fost cea care a s-a ocupat de organizarea programului, în ceea ce priveşte tăierea porcului, iar învăţătoarea Pintye Edit a fost coordonatoarea balului mascat. Atât cadrele didactice cât şi părinţii au

contribuit la realizarea acestor activităţi. Autoguvernarea Locală a asigurat pentru eveniment un porc de 130–140 kilograme. Dimineaţa a început cu sacrificarea porcului şi prepararea acestuia. Sub îndrumarea lui Tokai Tibor s-a păstrat obiceiul de la sat, din urmă cu 50–60 de ani, iar porcul a fost pârjolit în paie, iar ulterior cu gaz. La micul dejun s-a servit pogăciţe cu jumări şi ceai. Personalul Muzeului din Berettyóújfalu, coordonat de Kállai Irén, a proiectat fotografii cu vechile obiceiuri referitoare la tăierea porcului. S-a constatat că încă este nevoie de astfel de programe pentru că nici măcar la sate nu mai participă copiii la tăierea porcului, un obicei tot mai rar întâlnit. Pentru micul dejun, bucătăresele au gătit o supă delicioasă cu paste făinoase pregătite acasă. Cu toţii au

servit tocană cu varză murată, după care au fost servite şi minunatele gogoşi, desertul tipic al carnavalului. După servirea prânzului a urmat un program foarte îndrăgit de copii, karaoke şi bineînţeles prezentarea costumelor. Celor care au îmbrăcat costume adecva-

te carnavalului, juriul le-a acordat premii pe măsură. A urmat şi un program de dans, unde atât copiii şi adulţii s-au distrat împreună. Această zi semnificativă, cu un program foarte variat, s-a încheiat cu degustarea de cârnaţi prospăt prăjiţi

precum şi servirea prăjiturii „hájas”. La finele programului, cei prezenţi au constatat că ziua a fost lungă şi obositoare dar a fost deosebită, toţi participanţii plecând acasă cu satisfacţie. J. Vmirjáncki

de pedagogul Farkas-Ilyés Frida. Au susţinut un program chiar şi preşcolarii grădi-

niţei Mesevár (Cetatea de poveşti) pregătiţi fiind de educatoarele Szána Mária şi Mándoki Attiláné. Masa de prânz, pentru mâinile harnice Organizatorii i-au invitat la masa de prânz pe toţi cei care s-au angajat să susţină realizarea acestui program şi care apoi şi-au continuat activitatea. Până la ora 17.00 s-au realizat 22 de kilograme de melcişori (csiga tészta), paste făinoase realizate manual ce nu pot lipsi de la „Întâlnirea grăitorilor”, ediţia a VII-a, eveniment ce va fi organizat pe data de 8 martie. Nagyné K. Mónika

Pregătirea pastelor făinoase, la Pocei Weekendul trecut, la Pocei a fost organizat programul dedicat realizării pastelor făinoase numite „melcişori”. Mâinile harnice ale gospodinelor au frământat, întins şi format aluatul pentru paste, toată ziua. Activitatea care a avut loc sâmbătă, 8 februarie, a fost organizată de Autoguvernarea de Naţionalitate Română din Pocei, program la care s-au alăturat tinere fete şi femei din trei localităţi: Pocei, Biharkeresztes şi Leta Mare.

Activitatea acestora a fost nuanţată de un minunat program artistic susţinut de elevii şcolii, coordonaţi

Eveniment cultural românesc la Budaörs Fotoexpoziția „Mănăstiri, biserici ortodoxe” – fotograf Gheorghe Jancsin și serată literară-muzicală româno-maghiară organizate cu prilejul împlinirii a 164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu Autog uvernarea de Naționalitate Română din Budaörs a organizat în data de 19 ianuarie, două programe culturale românești de o mare ținută. În aula primăriei din Budaörs s-a vernisat expoziția de artă fotografică „Mănăstiri, biserici ortodoxe” a artistului fotograf Gheorghe Jancsin. Dupâ cuvântul de deschidere rostit de președinta Autoguvernării Românești din Budaörs, Szitkó Etelka, Ana Roxin președinta Autoguvernării Românești pe Capitală, a prezentat publicului prezent un bogat și competent material despre ortodoxie, despre românii ortodocși din Ungaria, despre sprijinul statului maghiar dat bisericilor noastre: „Consemnăm cu bucurie că în cursul anilor trecuți a continuat renovarea, cu sprijinul statului maghiar, în valoare de mai multe zeci de milioane de forinți a tuturor bisericilor

și a Catedralei episcopale (inclusiv la Giula, Micherechi, Apateu și Jaca) au fost lansate lucrări de renovare și la biserica ortodoxă română din Otlaca Pustă din județul Bichiș prin accesarea unor resurse UE însemnate. Eparhia Ortodoxă Română din Ungaria primește subvenții pentru diferite programe și din partea Secretariatului de Stat al Ministerului Resurse-

lor Umane (EMMI). Statul ungar și Biserica Ortodoxă Română au semnat și un acord privind continuitatea sprijinului, ceea ce face planificabil viitorul sigur”. Domnia sa a continuat cu o biografie a artistului fotograf Gheorghe Jancsin, a expozițiilor făcute de-a lungul timpului: „Ceea ce urmărește mai cu seamă este eternizarea pe peliculă a munților și orașelor,

frumusețile unor cartiere istorice. În centrul opțiunilor d-sale tematice se află, în mod firesc, peisaje, edificii sacrale, evenimente comunitare etnice românești, dar nu în manieră exclusivistă. Cu cea de astăzi, numărul expoziților proprii se ridică la o duzină, ele fiind vernisate fie în incinta bisericilor ortodoxe din strada Holló și Bătania fie, în sălile unor

instituții ale autoguvernărilor naționalităților sau într-unul din spațiile mitice naționale – la Sarmizegetusa din România”. În final a urmat regizorul și jurnalistul Mihai Felician Cozma care în numele publicului l-a felicitat pe artist amintind și despre vernisarea acestei expoziții la Giula, la Centrul de Documentare și Informare al Autoguvernării

pe Ţară a Românilor din Ungaria unde a participat alături de oficiali și Preasfinția Sa Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. Cea de a doua parte a zilei culturale românești din Budaörs s-a desfășurat la Clubul Pensionarilor cu un spectacol dedicat împlinirii a 164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, un spectacol în limba română și maghiară a trupei teatrale „Luceafărul – Esthajnalcsillag” a Asociației Române din Budapesta. Mihai Felician Cozma a vorbit despre viața geniului poeziei românești, Mihai Eminescu, după care a urmat un spectacol de versuri și muzică la care au luat parte solista Szitkó Etelka, chitaristul Szitkó László, Mihai Felician Cozma. Spectacolul a fost mult apreciat de publicul prezent primind aplauze la scenă deschisă. Mihai Felician Cozma


DIN VIAŢA CREŞTINĂ

Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

Cuvântul vieţii t

„Cel ce dă sămânţă semănătorului și pâine pentru hrană, vă va da și vă va înmulţi și vouă sămânţa de semănat și va face să crească roadele neprihănirii voastre.”

II Cor. 9:10

Pilda semănătorului Matei 13:1-23 „În aceeaşi zi, Isus a ieşit din casă şi şedea lângă mare. O mulţime de noroade s-au strâns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe ţărm.” Verset 1–2. Aici găsim o relatare despre predica Domnului de pe mare. Locul despre care ni se vorbeşte este coasta dealului de lângă Capernaum, malul mării galileene. Privind coasta muntelui a apărut în ochii Domnului pământul diferit, încărcat cu bolovani de pietre şi plin de spini. Domnul propovăduia Cuvântul lui Dumnezeu. Le spunea multe învăţături în predica de pe munte şi-i învăţa pe oameni cum pot avea o viaţă fericită şi cum pot intra în Îmăpărăţia lui Dumnezeu. În acest pasaj biblic, Domnul foloseşte o altă metodă de propovăduire şi anume, aplicarea pildelor. Cuvântul pildă sau parabolă, înseamnă: „a pune alături”. Este o comparaţie într-un lucru cunoscut şi un adevăr necunoscut. În acest capitol, Domnul spune şapte pilde. În prima pildă vorbeşte despre un agricultor, care seamănă sămânţa în ogorul lui. Semănătorul semănă sămânţa peste tot, indiferent de calitatea pământului. Aspectul principal al povestirii este rezultatul diferit al semănării. Sămânţa a căzut în patru feluri de terenuri: lângă drum, pe locuri stâncoase, între spini şi în pământ bun. Astfel rodul adus diferă mult. „…Iată, semănătorul a ieşit să semene. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi au venit păsările şi au mâncat-o. O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit, şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o. O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat roade:

un grăunte a dat o sută, altul şaizeci şi altul treizeci.” Verset 3–8. Ucenicii l-au întrebat pe Domnul de ce vorbeşte în pilde? El le-a dat trei motive. Domnul continua să vorbească în pilde pentru a descoperi adevărul, doar ucenicilor Săi. Ucenicilor le-a fost dat să cunoască taina Împărăţiei cerurilor. Cuvântul taină sau mister se referă la adevăruri necunoscute în Vechiul Testament dar revelate în Evanghelie. Matei foloseşte, în mod frecvent, termenul „Împărăţia cerurilor”, iar ceilalţi evanghelişti vorbesc despre Împărăţia lui Dumnezeu. De ce oare? Evreii, din reverenţă, evitau să folosească cuvântul „Dumnezeu” pentru a nu-l folosi în mod abuziv. În Lege găsim porunca: „Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.” Exodul 20:7. Cu cât mai mare judecată îi aşteaptă pe cei ce înjură cu Numele lui Dumnezeu? Cu toate acestea şi Matei a folosit expresia Împărăţia lui Dumnezeu, iar cuvântul Dumnezeu l-a folosit aproape de cincizeci de ori. Împărăţia cerurilor se referă, în mod indirect, la

Împărăţia lui Dumnezeu. Profeţii din vechime au vestit că Mesia va instaura Împărăţia lui Dumnezeu şi va elibera poporul. Isus a venit să le ofere această Împărăţie. Tainile împărăţiei revelează modul cum va fi primită Împărăţia lui Dumnezeu. În al doilea rând, Isus a vorbit în pilde, pentru a ascunde adevărul pentru cei necredincioşi. Tainele împărăţiei sunt date ucenicilor, dar ascunse de cei necredincioşi. „Isus le-a răspuns: Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. Căci celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, iar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.” Verset 11–12. Celor ce resping Cuvântul nu le-a fost dat să-l înţeleagă. Cărturarii, saducheii şi fariseii, care L-au respins, vor ajunge în starea când şi ceea ce au cunoscut din planul

de mântuire al lui Dumnezeu, va fi luat de la ei. Folosirea pildelor a avut şi un aspect al judecăţii. În al treilea rând, Isus a vorbit în pilde pentru a împlini profeţiile. În Psalmi găsim scris că Mesia va vorbi în pilde. „Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde…” Psalmul 78:2. „Cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice: Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege, veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea.” Verset 14. Pentru cei ce aud cuvintele Domnului şi le înţeleg este o mare fericire. „Dar ferice de ochii voştri că văd, şi de urechile voastre că aud!” Verset 16. A vedea înseamnă a înţelege, a cunoaşte, a fi convins de ceva. Adevărul pe care cei din vechime au dorit să-l cunoască este descoperit în Evanghelie. Apostolul Petru scrie în epistola sa că: „Proorocii care au proorocit despre harul care vă era păstrat vouă, au făcut din mântuirea aceasta ţinta cercetărilor şi căutării lor stăruitoare.” I Petru 1:10. Ucenicii lui Isus au auzit aceeaşi vestire ca noroadele şi învăţătorii lui Israel, dar reacţia lor a fost cu totul diferită. Unii au crezut, iar alţii au respins propovăduirea. Isus a asemănat reacţia ascultătorilor cu rezultatul semănării. „Ascultaţi dar ce înseamnă pilda semănătorului. Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie şi nu-l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum. Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu

bucurie, dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme, şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. Sămânţa căzută între spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt şi ajunge neroditor. Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege. El aduce roade: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.” Verset 18–23. Cuvântul referitor la Împărăţie este mesajul Evangheliei vestit de Ioan Botezătorul, de Domnul Isus şi de apostoli. Pilda semânţei căzute lângă drum îi reprezintă pe cei ce aud mesajul, dar nu-l înţeleg. Vine Cel rău şi răpeşte sămânţa. Cuvântul vestit, în cele mai multe cazuri, nu este înţeles, apoi rămâne uitat. Oamenii nu-şi dau silinţa, nu depun eforturi pentru a înţelege Cuvântul. Nu sunt interesaţi de înţelegerea adâncă a mesajului, se îndestulesc cu o singură ascultare, cu o cunoaştere superficială. Filip l-a întrebat pe famenul etiopian care citea cartea profetului Isaia. El i-a zis: „…Înţelegi tu ce citeşti? Famenul a răspuns: Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?…” Faptele 8:30–31. Din acest exemplu iese la iveală atât răspunderea ascultătorilor, cât şi a mesagerilor, în procesul de a înţelege mesajul Evangheliei. Mesajul neînţeles rămâne uitat. Despre Maria citim că ea păstra toate cuvintele vestite de păstori. „Maria păstra toate cuvintele acelea şi se gândea la ele în inima

ei.” Luca 2:19. Mesajul Evangheliei atunci poate fi înţeles dacă-l păstrăm şi ne gândim la el în inima noastră, altfel poate fi răpit şi uitat. Sămânţa căzută în locuri stâncoase şi cea căzută între spini se referă la interesul lipsit de acceptare deplină. Mulţi oameni au un interes iniţial faţă de Evanghelie, dar acesta nu este mai mult decât o curiozitate. Sămânţa căzută între spini nu este trainică pentru că îngrijorările vieţii, reprezentate în pildă prin spini, o înăduşe. Cea căzută în locuri stâncoase n-are rădăcini. Un astfel de om când se confruntă cu un necaz din cauza credinţei lui se leapădă de Cristos. A se lepăda înseamnă a fi ofensat, scandalizat de ceva. Astfel căutau şi găseau ascultătorii Domnului o pricină de poticnire în El. Sămânţa căzută în pământ stâncos reprezintă respingerea intenţionată a Cuvântului. În mesajul Evangheliei mulţi se scandalizează. Apostolul Pavel spune că: „Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii este puterea lui Dumnezeu.” I Corinteni 1:18. Sămânţa care a căzut în pământ bun aduce roadă. Acesta este cazul când omul aude Cuvântul şi-l înţelege. O astfel de atitudine este răsplătită în mod bogat. „Celui ce are, i se va da şi va avea de prisos”. Diferenţele dintre rezultatele semănării se explică prin calitatea pământului în care a căzut sămânţa. Evangelia a fost şi este aceeaşi veste bună, deosebirea este între atitudinea oamenilor faţă de ea. Isus a spus că majoritatea oamenilor nu va accepta învăţătura Lui. Taina Împărăţiei descoperită aici este, că vestea bună va fi respinsă de cei mai mulţi oameni. Această taină încă nu fusese descoperită. Noi suntem îndemnaţi la ascultarea, înţelegerea, păstrarea şi împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu. Dr. Ștefan Cioca presbiter


ŞCOALĂ

Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

Maria Gurzău Czeglédi: „Dacă am rămâne pe această apă limpede, totul ar fi bine!” Directoarea școlii românești de la Giula este, neîndoios, omul potrivit la locul potrivit – o personalitate de mare valoare a mediului educațional, care își re confirmă z ilnic , în „focul luptei cotidiene”, la clasă, în cancelarie, în relația instituțională, calibrul de dascăl înnăscut și personalitate de referință, pilon al școlii românești din Ungaria. Discutăm cu domnia sa despre ultimele noutăți survenite în activitatea Liceului „Nicolae Bălcescu”. – Care sunt avantajele sau dezavantajele trecerii instituţiei dumneavoastră de învăţământ sub tutela Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria? – Începând cu data de 1 septembrie 2013, Şcoala Generală, Liceul şi Căminul de Elevi „N. Bălcescu” din Giula, a fost transferat de la Centrul Klebersberg (susţinătorul instituţiei noastre timp de opt luni), la Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Şi putem vorbi despre avantajele acestei treceri. Niciodată nu voi putea spune că Centrul sau Autoguvernarea Locală ne-ar fi fost un administrator rău, însă trecerea noastră la AŢRU ne oferă o autonomie totală, atât pe plan financiar cât şi pe plan profesional, un lucru foarte important în activitatea pe care o

desfăşurăm. Pe deoparte susţinătorul nu se implică, doar asigură cadrul necesar pentru a putea purta dialoguri cu colegii de la alte instituţii; iar din punct de vedere al aspectului financiar, pe baza noii legi, ne-au rămas 13 milioane de forinţi de anul trecut, sumă care va fi folosită în diferite investiţii pentru a asigura condiţii mai bune de şcolarizare elevilor şi de desfăşurare a activităţii didactice. Aşteptăm doar sosirea primăverii pentru a ne apuca de renovarea sălii de sport cu tot ce înseamnă schimbarea pardoselii, aparatul de aerisire, şi altele, cheltuieli ce vor ajunge la aproximativ 6 milioane de forinţi. Dar până la ora actuală tot din aceşti bani am schimbat mobilierul vechi

din sala profesorală cu unul modern. Un lucru foarte important este şi faptul că, personalul tehnic ne-a revenit, într-o perioadă aparţinând de susţinător, ceea ce înseamnă că toate activităţile legate de unitatea noastră de învăţământ se desfăşoară, aici, totul merge ca pe „roate”. Am achiziţionat aparate electrice necesare atât în departamentul de economic cât şi cea a secretariatului. De asemenea investiţii s-au făcut şi în aripa căminului de elevi fiind schimbate jaluzelele, husele de pe paturi, scaunele, o parte a mobilierului şi au fost achiziţionate materiale didactice şi aparate necesare atât elevilor cât şi profesorilor. – Din punct de vedere financiar, cum aţi încheiat anul 2013?

– Anul 2013 nu a fost un an uşor! Să se schimbe de două ori un susţinător, nu e chiar plăcut. Intervin anumite probleme de administraţie, care este una nemaipomenit de grosolană. Bineînţeles cu schimbarea susţinătorului am fost nevoiţi să facem trecerea din punct de vedere administrativ şi a documentaţiei proiectului cu privire la manualele în limba română pentru liceu şi ţin să menţionez că încă nici acum nu mi-a revenit dreptul la semnătură pentru a putea lega contractele cu autorii. Sigur că, din momentul în care se schimbă susţinătorul se schimbă şi statutul, regulamentul, documentele şcolare trebuie reactualizate, într-un cuvânt este

o activitate administrativă foarte încărcată. Totodată în acest an s-a schimbat şi sistemul de salarizare al profesorilor cuprins în programul „Model de carieră”. A fost un an greu, dificil, dar acum se pare că apele s-au liniştit în jurul nostru şi sperăm ca pe viitor să ne putem continua activitatea educaţională, pentru că de fapt aceasta este misiunea noastră. O mare bucurie este faptul că nu am fost nevoiţi să scoatem vreun cadru didactic din activitate, un lucru foarte bun, liniştitor pentru un conducător. Într-un timp mi-a fost mare frică să nu fi u nevoită să disponibilizez vreun coleg. Pot să spun că, acum, cu trecerea instituţiei sub administraţia Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, ne-a revenit politica de angajare, avem autonomie din toate aspectele, chiar şi financiar şi s-au deschis mai multe porţi pentru lansarea unor proiecte noi. Ce va aduce viitorul după alegerile din toamnă, este o întrebare deschisă pentru noi. – Care sunt perspectivele pentru următorul an? – Începând cu anul viitor vom avea un nou sistem de funcţionare; va lua fiinţă comisia de control, se vor introduce etapele de evaluare obligatorii pentru cadrele didactice, un sistem asemănător cu cel din România, sistemul de obţinere al gradelor.

– Ce se întâmplă cu acele cadre didactice care au absolvit în România şi sunt de specialitate limba română? – Desigur, pentru aceste persoane se va întocmi o comisie de evaluare adecvată, de specialitate, pentru fiecare naţionalitate în parte, cu experţi, însă aceasta pare a fi o problemă deschisă pentru viitor deoarece trebuie să fie în echilibru şi cu legile ţării în care trăim. – Care este starea de spirit a cadrelor didactice şi chiar şi a elevilor după trecerea unităţii de învăţământ sub administrarea AŢRU? – Toate acele greutăţi, probleme cu care ne-am confruntat noi, conducerea, în ceea ce priveşte trecerea instituţiei de la o administrare la alta, am încercat să nu le facem simţite de profesori sau elevi, cu toţii continuânduşi activităţile zilnice. Pot să spun că decurge totul foarte bine. Eu zic că dacă am rămâne pe această apă limpede, totul ar fi bine. Cred că viitorul nostru depinde foarte mult de cine ne va susţine în continuare şi cum vor privi spre instituţiile noastre, instituţiile de naţionalitate. Această trecere are o importanţă deosebită pentru întărirea poziţiei limbii noastre româneşti şi cât se poate din valorile culturii române. Corina

tuiţi şi fără speranţă. În realitate aceste cucuvele sunt fără speranţă... „Oricare-ar fi sfârşitul luptei/Să stai luptând, căci eşti dator! (…)Tu ai peai tăi! De n-ai pe nimeni/ Te lupţi pe seama tuturor” – cu aceste cuvinte ale lui George Coşbuc reiterăm îndemnul ca fiecare român să îşi susţină, cu mândrie, apartenenţa

etnică; să nu achieseze la jocurile murdare de culise care nu au alt scop decât de a dăuna personal unuia sau altuia, chiar dacă asta înseamnă că dăunează comunităţii însăşi; să fie ferm şi să aibă în vedere viitorul său, al copiilor săi, al şcolii şi bisericii româneşti din Ungaria, al instituţiilor sale de cultură.

Editorial – Două citate şi-un îndemn Dintre aceştia unii umblă din sat în sat, din casă în casă, să convingă cetăţenii care la ultimul recensământ s-au declarat români (au fost 35.641 de persoane!) ca pentru alegerile din aprilie să nu mai repete gestul şi să se declare orice altceva, numai români nu! Curioasă atitudine, penibilă şi ruşinoasă, din partea unora

care se prefac că deplâng soarta minorităţii româneşti şi se dau de ceasul morţii, chipurile, că nu mai pot de grija sa! Ce altceva este asta dacă nu trădare?! Trădarea propriului neam, trădarea intereselor comunităţii, izvorâtă dintr-o profundă frustrare şi o incredibil de gravă doză de mercantilism?! Ceea ce spun

aceşti pretinşi „români de bine” este ca românii să nu îşi declare etnia, pentru ca naţionalitatea noastră să nu beneficieze de un parlamentar cu drept de vot în Parlamentul din Budapesta, şi nici măcar de un purtător de cuvânt onorific. Nu contează că am avea, astfel, cu toţii de pierdut, pentru că suntem excluşi din actul de

decizie! Nu contează că am priva propria noastră comunitate de o prezenţă necesară în forul care decide cuantumul şi forma susţinerii pentru naţionalităţi. Nimic nu contează, decât resentimentul bezmetic, răutatea şi disperarea celor care, cu orice preţ, vor să demonstreze că românii din Ungaria nu au viitor, că sunt năpăs-


DIVERSE

Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

Un bancher îndrăgostit de folclor Ioan Degău este nu doar o personalitate a peisajului financiar românesc ci un etnograf și cercetător de prim rang, un iubitor de cultură și promotor de tradiție – un model de conduită și sentiment românesc! Autor al unor studii minuțioase, publicist, cercetător, și-a asumat deopotrivă editarea unor volume fundamentale pentru identitatea națională. În același timp, dimensiunea sa intelectuală se manifestă și dincoace de graniță, unde Ioan Degău este un partener de nădejde al comunității românești din diaspora. *** Mulți dintre noi, românii, avem privilegiul să trăim prin cântecul popular românesc. Cântecul popular este și va rămâne identitatea noastră românească, oriunde ne-am afla în lume. *** „Crişana tradiţională” și „Cântecul de după cântec”, sunt două cărți de etnografie și folclor care au văzut lumina tiparului prin grija și însuflețirea neobositului iubitor al folclorului bihorean, Ioan Degău. Aceste cărți prezintă părți din etnografia, istoria, dialectologia și folclorul zonelor Bihor și Crișana. Autorul, Ioan Degău, chiar dacă și-a petrecut toată viața afundat în mulțimea cifrelor, slujind ani de-a rândul Băncii Naționale Române, a rămas un împătimit al folclorului. Ioan Degău se află printre puținii oameni care au înțeles că investiția în cultură este o necesitate, domnia sa având și suportul material necesar în editarea acestor lucrări.

Studiile din volumele „Crişana tradiţională” se axează în special pe familie, port şi arhitectura tradiţională, fiind o dovadă în promovarea tradiției şi culturii române. În primul său volum autorul împreună cu colaboratorii săi, abordează tradiţia de-a lungul istoriei, ocupaţiile tradiţionale, casa şi gospodăria ţărănească, cercetarea şi culegerea folclorului de pe Crişul Negru – sărbătorile de iarnă, interpreţi vocali din Crişana, portul, precum şi graiul crișan din Remeţi. Volumul al doilea include un proiect integrator de cultură ţărănească în care sunt reunite studii şi articole pe această temă. Crişana tradiţională, după cum spunea domnul Degău, se adresează întreprinzătorilor din industriile culturale şi turistice, autorităţilor judeţene şi locale, activiștilor din sfera educaţiei precum şi interpreţilor de muzică populară şi conducătorilor de ansambluri, fiind un îndrumător pentru utilizatorii de cultură autentică. „Cântecul de după cântec” – schiţă pentru un univers folcloric bihorean, editată în trei volume, elogiază dragostea şi preţuirea pentru

cântecul popular românesc din regiunea Bihorului, a interpreţilor şi slujitorilor acestuia. „Cântecul de după cântec" este o continuitate a antologiei „Cântecele care au însoţit istoria, fiinţa şi conştiinţa neamului” apărută în 2001. Răsfoind paginile cărţilor am descoperit imaginea a peste 200 de interpreţi de ieri şi de azi, unii dintre ei ajunşi deja în istorie, împreună cu cântece din repertoriul acestora. Prin editarea acestor volume s-a încercat deschiderea unui drum în menţinerea vie în conștiința oamenilor a mesagerilor cântecului bihorean precum şi promovarea tinerelor talente. »Alături de interpreţii bihoreni au mai fost prezentați şi interpreți din judeţele Sălaj, Arad, Cluj, din Ţara Moţilor pentru că subdialectul lingvistic Crișan și subdialectul etnomuzicologic bihorean nu se încadrează doar în limitele judeţului Bihor. Specificitatea stilistică bihoreană sau crișană este proprie unei arii cuprinse între satele românești din Ungaria până în satele sălăjene de peste Plopiş, Vlădeasa până în zona Călata din judeţul Cluj, precum şi în sud-vest, dincolo de masivul CodruMoma, în zona Beliu-Ineu din judeţul Arad și se pierde, încet-încet, în zona de nord şi nord-vest de Marghita.« D ator it ă glob ali z ăr ii accentuate, valorile culturale sunt amenințate cu dispariția. Autorii acestor cărți, prin lucrările lor, au încercat să lase posterității imaginea unor artiști care s-au dedicat folclorului și muzicii populare, contribuind totodată la conservarea identității culturale a acestei

zone. Alegerea titlului „Cântec după cântec" se datorează dimensiunii spirituale a muzicii care transformă omul și sufletul său într-o vibrație perpetuă. Lucrările lui Ioan Degău, sunt un rezultat al dragostei nemărginite pentru folclorul românesc, în special cel bihorean și crișan, pentru locul natal și glia strămoșească, pentru identitatea etnoculturală. Ioan Degău s-a născut la 7 octombrie 1937, la Buntești, județul Bihor. A urmat studiile superioare economice la Academia de Științe Economie din București. De-a lungul carierei sale a lucrat contabil și lucrător bancar,

după care a ocupat funcția de director la Agenția Băncii Agricole din Beiuș, al filialei Băncii Naționale din Beiuș, al Sucursalei Județene BNR Bihor, iar actualmente este directorul Agenției Creditcoop Oradea. A publicat: Pagini din istoria BNR, în 3 volume, Monografia comunei Buntești (2 volume), O bancă și bancherii ei, Peștiș

– o vatră de istorie, cultură și civilizație românească din Bihor (în colaborare cu Adrian Apa), Un mugur de zbor, Antologie din cântecele care au însoțit istoria, ființa și conștiința neamului. Este inițiatorul, finanțatorul și coordonatorul principal al monumentalului studiu monografic „Beiușul și lumea lui”, apărut în patru volume. Publică în presa cotidiană locală, dar și în cea culturală și de specialitate. Viorel Horj, Miron Blaga și Pașcu Balaci îi dedică o lucrare biografică – „Viața unui bancher – Ioan Degău”. Este cetățean de onoare al municipiului Beiuș. Delia Kovács

Știaţi că… Turnul Londrei, a cărui construcţie a început în 1078, adăpostea la un moment dat o grădină zoologică. Dar a servit şi ca observator, închisoare, turnătorie şi în momentul de faţă sediu al bijuteriilor coroanei.

❖❖❖

Până în secolul al 19-lea în Siberia se întrebuinţau blocuri solide de ceai ca monedă de schimb.

❖❖❖

China este prima ţară care introduce banii de hârtie, dar Suedia (Banca Sedlar) emite prima bancnotele.

❖❖❖

Prima mare industrie englezească a fost cea a producţiei de lână.

❖❖❖

Cel mai scurt război din istorie s-a purtat între Marea Britanie şi Zanzibar în 1896. Zanzibar s-a predat după 38 de minute.

❖❖❖

În Japonia, în trecut, stângăcia unei femei putea trece drept motiv de divorţ.


Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

OGLINDA ROMÂNEASCĂ

Radu Gyr, poetul cu închisoarea ca destin!

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.

În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940 ianuarie 1941, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În această perioadă, o trupă de actori evrei a înființat în București teatrul evreiesc Barașeum. Acesta a luat ființă pentru că, în acea perioadă, actorilor evrei le-a fost interzis să joace în idiș sau să apară pe scenele teatrelor românești.

Radu Gyr a fost autorul textului Sfânta tinerețe legionară, imnul neoficial al Mișcării Legionare, al Imnului Moța și Marin (dedicat lui Ion Moța și Vasile Marin, legionari căzuți în luptă la Majadahonda în 1937 în timpul războiului civil din Spania împotriva forțelor republicane), al Imnului muncitorilor legionari și al altor lucrări dedicate mișcării. După detenția din timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, unde a stat închis în lagărul de la Miercurea Ciuc alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade și alți intelectuali din perioada interbelică, Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui Ion Antonescu. După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în batalioanele de la Sărata. În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție politică.

A fost de mai multe ori laureat – în (1926, 1927, 1928 și 1939) – al Societății Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură și Academiei Române. A susținut un număr însemnat de conferințe cea mai cunoscută fiind Studențimea și Idealul Spiritual din 1935.

A revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 14 februarie 2014

Balul Acordării Panglicii, eveniment emoţionant la Giula

Copilul râde: „Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul”. Tânărul cântă: „Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea”. Bătrânul tace: „Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea” Cu aceste versuri ale lui Lucian Blaga, directorul Liceului „N. Bălcescu” din Giula, Maria Gurzău Czeglédi, a deschis Balul Acordării Panglicii, eveniment mult aşteptat de elevii celor două clase absolvente ale promoţiei 2010–2014. Manifestarea a avut loc sâmbătă, 8 februarie, la Centrul Cultural Românesc, în prezenţa a peste 500 de invitaţi, cărora li s-au alăturat oficiali ai reprezentanţelor diplomatice române de la Giula şi Seghedin, ai instituţiilor reprezentative ale românilor din Ungaria şi reprezentanţi ai Consiliului Local. La acest eveniment a participat şi preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Traian Cresta, instituţie în subordinea căreia se află de la 1 septembrie 2013 şi unitatea de învăţământ românesc din Giula. Cu sufletul plin de emoţie şi bucurie, elevii au intrat în sala de spectacol conduşi fiind de diriginţii lor, Valeria Lengyel şi dr. Marta Selejan. Evenimentul deosebit care marchează trecerea la o altă etapă a vieţii, majoratul, a fost încununat de lacrimi, mândrie şi speranţă. În discursul său, doamna director a adresat cuvinte potrivite momentului, exemplificând etapele importante ale trecerii noastre prin viaţă: copilărie, tinereţe, bătrânețe, îndrumând tinerii absolvenţi, cu glas lin şi plin de tandreţe, în a alege cu discernământ calea cea bună de urmat în viaţă. „Atunci când crezi că eşti pe un tărâm nesigur şi priveşti cu ezitare spre viitor, să-ţi aduci aminte de mesajul poetului – jocul şi înţelepciunea este dragostea. Iubeşte, învaţă, luptă ca visele să-ţi devină realitate! …Şi nu uita, viitorul aparţine celor care cred în magia şi frumuseţea visurilor. Crede şi tu în frumuseţe, în magie, în adevăr, în tine şi Creator” – a spus doamna director. La rândul lor, absolvenţii, prin versuri, cântece şi cugetări înţelepte, au mulţumit părinţilor şi profesorilor, veghetori neobosiţi în drumul lor prin viaţă. Simbolul maturităţii are în componență culorile purităţii, inocenţei, curajului şi neantului, alb, albastru şi verde. La trecerea unei etape din viaţă, omul încearcă să aleagă unul dintre aceste criterii după care să se ghideze. Momentul prinderii în piept a acestui simbol, panglica, nu s-a lăsat prea mult aşteptat. Absolvenţii, rând pe rând, au urcat pe scenă pentru a primi, în faţa sutelor de martori, de la colegii lor mai mici, mult râvnita panglică. În partea a doua a spectacolului tinerii îmbrăcaţi în haine de gală au dansat dansuri de societate. Manifestarea a fost încărcată de emoţie şi semnificaţii profunde, fiind una dintre cele mai importante festivităţi din viaţa şcolii. Voia bună, muzica, dansul şi premiile puse în joc la tombolă, de numeroşii sponsori, au colorat atmosfera. La această manifestare, 45 de tineri au mai trecut încă un hop din viaţa lor, cel al tărâmului nisipurilor mişcătoare, îndreptându-se către maturitate. Drum bun şi mult succes tuturor! Delia Kovács

„Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@ invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a „Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de „Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.

2014 februarie 14 1  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you