Issuu on Google+

anul XIII. nr. 48 vineri, 29 noiembrie 2013 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 29 noiembrie – 5 decembrie ziua noaptea

29 vineri

5°C 0°C

30 sâmbătă

1 duminică

3°C -1°C

4°C -2°C

2 luni

6°C -1°C

3 marți

4 miercuri

4°C -3°C

3°C -3°C

5 joi

3°C -3°C

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României. Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat

Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Apel Oficiul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, la mijlocul lunii noiembrie, a făcut public apelul prin care solicită ca autoguvernările de naţionalitate și instituţiile civile din rândul etniei române din Ungaria să facă propuneri cu privire la conferirea distincţiei

„Pentru Românii din Ungaria” și „Pentru Învăţământul Românesc din Ungaria”, distincţii fondate de AŢRU. Propunerile trebuie să conţină datele și activitatea persoanei sau comunităţii recomandate. Propunerile pot fi înaintate pe adresa: Oficiul AŢRU, cod 5700 Giula, str. Eminescu nr. 1, până la data de 30 noiembrie 2013.

Editorial O zi istorică Colectivul redacţional

A

m decis ca în locul editorialului de astăzi, într-o zi extrem de importantă pentru naţiunea română, Ziua Marii Uniri, să publicăm spicuiri din cuvântarea lui Vasile Goldiş de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Pentru istoria noastră naţională, Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 reprezintă evenimentul cel mai important şi semnifică împlinirea idealului românesc de a trăi liber într-un singur stat naţional unitar. Pentru românii din Transilvania şi Banat această dorinţă are rădăcini mult mai profunde în timp (perioada medievală şi premodernă a istoriei) dar şi ca semnificaţie, rădăcini ce fac trimitere la personalităţi şi evenimente de excepţie: Mihai Viteazul, Ioan Căianu, Ioan Inochentie Micu, reprezentanţii Şcolii Ardelene la Horea şi Avram Iancu. Amintim de Mihai Viteazul nu atât pentru faptul că a înfăptuit la 1600 unirea celor trei principate româneşti (eveniment de mare importanţă care a fost invocat de paşoptiștii din toate cele trei principate româneşti) cât pentru un eveniment care, din păcate, în perioada comunistă nu a fost mediatizat pe măsura importanţei sale: este vorba de înfiinţarea de către Mihai Viteazul la Alba Iulia a mitropoliei ortodoxe româneşti într-o perioadă în care erau recunoscute doar trei religii (catolică, lutherană şi calvină) religia ortodoxă nefiind recunoscută, deşi credincioşii ortodocşi erau de două ori mai numeroşi decât toţi ceilalţi la un loc. Actul demonstrează clar conştiinţa voievodului şi a clerului românesc de la Sud de Carpaţi asupra originii şi identităţii românilor ardeleni. Iată un extras din discursul istoric rostit de marele om de stat, Vasile Goldiş, la Alba Iulia: „[…] Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi liberă îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea cu Ţara Românească. (Continuare în pag. 2) 13048

0 000158 845706


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

Editorial – O zi istorică (urmare din pag. 1) Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice, în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă, teritoriul dintre Nistru, Tisa şi Dunăre constituie cea mai ideală unitate economică aproape autarchie. Bucăţirea trupului românesc a fost act de barbarie. Distrusă barbar, unirea tuturor Românilor într-un singur Stat, este cea mai fi-

rească pretenţiune a civilizaţiunei. (Strigăte entuziaste: Aşa-i). Teritoriile locuite de Români de la descălecarea lui Traian şi până astăzi au fost teritorii româneşti. Nu există putere de a suci logica până acolo, ca invadările elementelor străine dirijate pe aceste teritorii în chip artificial şi prin abuzul de putere al Statului cu scopul desfiinţării noastre naţionale, să poată clătina dreptul nostru de

proprietate asupra acestor teritorii (Aşa-i). Aşa ceva ar fi sancţionarea crimei şi ar constitui o pălmuire a civilizaţiunii, care principial nu admite substituirea dreptului prin brutalitate. După drept şi dreptate Românii din Ungaria şi Transilvania dimpreună cu toate teritoriile locuite de dânşii trebuie să fie uniţi cu Regatul Român. (Îndelungate strigăte şi aclamaţii).”

Conferinţa pe tema alegerilor de naţionalitate Pe data de 20 noiembrie, la Budapesta, a avut loc conferinţa cu tema Alegerile de Naționalitate, unde au participat reprezentanţi ale etniilor din Ungaria, interesaţi de legislaţie şi modul în care se vor organiza alegerile de naţionalitate din toamna anului viitor. Conferința a fost deschisă de Farkas Flórián, preşedintele etniei rrome din Ungaria şi deputat Ungodrom, gazda evenimentului. Prima prelegerea a fost susţinută de dr. Latorcai Csaba, subsecretar de stat, care a vorbit despre drepturilor stipulate în Constituţie, a persoanelor minoritare, trecând în revistă istoria Legii Naţionalităţilor, de la 1993 până în prezent, cu amendamentele survenite pe parcursul anilor. Au fost prezentate şi noile reguli cu privire la alegeri. Din 2014 se vor lua în considerare datele de la recensământ, iar în localităţile unde nu s-au înregistrat minim 30 de persoane de o etnie, nu se pot realiza alegeri. De anul viitor naţionalităţile din Ungaria au posibilitatea de a avea un reprezentant în Parlament, cu drept de vot, numai în cazul în

care pragul electoral va fi de 20.000 de persoane. Din ianuarie 2014 se deschid listele de înregistrare. În jur de 4 milioane de persoane vor primi formularele de înregistrare la domiciliu, prin poştă, pe care după completare le vor depune la primăriile de pe raza de domiciliu. Acele persoane de naţionalitate care doresc să voteze cu un partid, se pot înregistra ca etnic dar pot vota cu partidul pe care-l susţine, neavând posibilitatea de a vota şi pentru etnia pentru care s-a înregistrat, însă va figura ca etnic, acesta ajutând la definitivarea pragului electoral pentru reprezentanţa în Parlament. Propunerile pentru deputatul parlamentar sau purtător de cuvânt în Parlament sunt făcute pe liste de către autoguvernările pe ţară. Preşedintele rromilor, Farkas Flórián, a subliniat faptul ca purtătorul de cuvânt să fie una şi aceeaşi persoană cu preşedintele deoarece preşedintele cunoaşte cel mai bine soarta comunităţii pe care o reprezintă, el cunoaşte problemele cu care se confruntă minoritatea respectivă, iar din acest punct de vedere această

propunere ar fi foarte plauzibilă. Au mai ţinut prelegeri: prof. dr. Kovács Péter, profesor universitar la Universitatea Catolică Pázmány Péter, care a vorbit despre reprezentarea parlamentară a etniilor – perspectivă internaţională; dr. Pálff y Ilona, preşedinta Oficiului Electoral, a vorbit despre drepturile, legile şi regulile în alegerile de naţionalitate, procesul de desfăşurare al acestora, înregistrare, termenul limită, regulile de punere în aplicare; dr. Szalayné dr. Sándor Erzsébet, ombudsman, comisarul adjunct, responsabil cu protecţia drepturilor minorităţilor a prezentat alegerile din 2014 din prizma drepturilor fundamentale; iar Gulyás Gergely, deputat parlamentar, a prezentat drepturile şi îndatoririle reprezentanţilor etnici în Parlament. Din partea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, la eveniment, au participat: Traian Cresta, preşedinte, Tiberiu Juhász, şef de Oficiu, Gheorghe Gulyás, vicepreşedinte. -d

Întâlnire de lucru la Autoguvernarea pe Ţară a Românilor La mijlocul lunii noiembrie, Kraszlán István, şeful consilier al Departamentului pentru Învăţământ secţia Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane, a făcut o vizită de lucru la Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, unde s-a întreţinut cu preşedintele Traian Cresta, cu şeful de Oficiu, Tiberiu Juhász şi economistul responsabil cu instituţiile de învăţământ preluate de AŢRU, Necsevné Kósa Ildikó Ulterior s-au deplasat la Liceul şi Şcoala Generală „N. Bălcescu” din Giula, unde s-au întâlnit cu conducerea instituţiei de învăţământ. Scopul vizitei a fost discutarea problemelor financiare, modul în care vor fi finanţate instituţiile de învăţământ de naţionalitate şi posibilitatea accesării de fonduri. Legea asigură pentru instituţiile de naţionalitate, în afară de cvota stabilită pentru orice instituție de învățământ, o sumă de 40.000 plus 8000 de forinţi/elev. După ce a preluat instituţiile de învăţământ Autoguvernarea pe Ţară s-a confruntat cu problema lipsei fondurilor necesare pentru funcționarea în bune condiţii a unităţilor de învăţământ. Se doreşte ca şi pentru școlile cu un efectiv redus de elevi (şcolile de naţionalitate), finanţarea acordată să acopere cerinţele. Din anul 2014, prin semnarea unui contract între autoguvernarea pe ţară şi guvernul ungar (ministerul educaţiei), aceste instituţii vor putea intra în normalitate. La întâlnirea de lucru s-au discutat clauzele care vor fi

stipulate în acest contract. Traian Cresta a propus ca în această sumă să se includă şi o garanţie pentru situaţiile în care la o instituţie vor apărea diferite probleme de forţă majoră. Unele dintre clădirile care adăpostesc instituţii de învăţământ şcolar nu sunt într-o stare prea bună de funcţionare, neasigurând elevilor şi profesorilor condiţiile optime de desfăşurare a orelor de curs. Instituţia giulană se confruntă cu probleme în acest sens, iar o renovare totală a clădirii şi a sălii de sport ar fi binevenită. Traian Cresta a ridicat şi de această dată problema întâlnirilor interguvernamentale dintre cele două state, român şi maghiar, cerând ca pe bază de reciprocitate cele două guverne să asigure fondurile necesare renovării instituţiei de învăţământ din Giula, etapa a doua la Şcoala Generală „Lucian Magdu” din Bătania, dar şi amenajarea unei săli de mese la şcoala românească de la Chitighaz. În prezent şcoala din Chitighaz plăteşte anual pri-

măriei aproximativ 5 milioane de forinţi, chirie, pentru sala de mese. O altă problemă stipulată pe ordinea de zi a fost intrarea în vigoare, şi la grădiniţe, a legii prin care se permite ca în cazurile în care părinţii a opt copii optează pentru o educaţiei în mediu etnic, aceasta să se poată realiza. În prealabil preşedintele Traian Cresta împreună cu referentul pentru învăţământ, Ana Orosz Simon, s-au întâlnit cu conducătorii instituţiilor de învăţământ discutând despre această problemă, urmând ca în viitorul apropiat să se realizeze un pachet de propuneri pe care-l vor depune ministerului de resort. La propunerea făcută de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, în colaborare cu autoguvernările sârbă şi slovacă, statul ungar a aprobat legea prin care elevii ai căror părinţi nu au loc de muncă în Ungaria, dar figurează cu domiciliul în Ungaria, pot fi şcolarizaţi în instituţii de învăţământ din Ungaria fără a plăti taxă de şcolarizare. Delia

O vază chinezească din secolul al XVIII-lea, vândută la licitaţie cu 3 milioane de lire sterline O vază chinezească rară din secolul al XVIII-lea, descoperită de evaluatorii casei de licitaţii Christie’s în Marea Britanie, a fost adjudecată de un comerciant de artă asiatic pentru suma de 3 milioane de lire sterline (4,8 milioane de dolari), informează dailymail.co.uk. Vaza, care datează din timpul domniei împăratului Yongzheng (1678–1735), a fost descoperită de specialiştii casei de licitaţii Christie’s cu prilejul unei inspecţii de evaluare a altor obiecte de artă chinezeşti, aflate în posesia unei femei. Aceasta a declarat că a moştenit vaza de la un membru al familiei sale. Vaza, din timpul dinastiei Qing, fusese cumpărată de o rudă a femeii în 1961 de la un renumit comerciant cu obiecte de artă din New York, la un preţ mult sub valoarea sa reală. Vaza era păstrată pe o comodă, iar proprietara actuală nu cunoştea valoarea preţiosului obiect. „Proprietarii anteriori o moşteniseră şi, în afară de faptul că era chinezească, nu ştiau mai nimic despre această vază. De fapt, când am ajuns în apartament, ca să o cercetăm mai îndeaproape, împreună cu alte obiecte, în vaza ţinută pe o comodă se aflau flori”, a declarat Pedram Rasti, un expert în artă chineză de la casa de licitaţii Christie’s. Preţul de pornire a licitaţiei în cazul acestui obiect rar a fost de 200.000 de lire sterline (321.538 dolari), vaza fiind adjudecată pentru un preţ de 15 ori mai mare faţă de estimarea iniţială. „Aproape că nu s-a mai auzit de o vază de o asemenea formă şi culoare, datând din această perioadă. În plus, cererea de obiecte din ceramică din epoca imperială este foarte mare”, a adăugat Pedram Rasti. Vaza din porţelan cu o înălţime de 40 de centimetri are în compoziţia sa email galben şi verde, fiind decorată cu un model ce prezintă opt lilieci care zboară printre nori. ❖❖❖ Egiptul a emis o alertă internaţională pentru găsirea statuetei surorii faraonului Tutankhamon Egiptul a emis o alertă internaţională pentru găsirea unei statuete ce o prezintă pe una dintre surorile faraonului Tutankhamon, un artefact din secolul al XIV-lea î.e.n. care s-a aflat printre cele circa o mie de opere de artă furate în august din Muzeul din Mallawi, informează huffingtonpost.com. Începând cu data de 15 august, timp de câteva zile, protestatarii loiali fostului preşedinte egiptean Mohamed Morsi au doborât poarta muzeului, au atacat gărzile şi au jefuit muzeul, conform site-ului ahramonline. Statueta egipteană, cunoscută şi ca „una dintre fiicele faraonului Akenathon”, o prezintă pe una dintre surorile lui Tutankhamon, fiind probabil unul dintre cele mai importante artefacte furate din muzeul situat în oraşul Minya. Protestatarii au desfigurat şi au distrus piese din muzeu care nu puteau fi transportate. Cu toate că peste 600 dintre obiectele expuse la Muzeul din Mallawi au fost recuperate de poliţie, alte câteva sute – inclusiv statuta surorii lui Tutankhamon – sunt încă pierdute, motiv pentru care Egiptul a emis o alertă internaţională, cerând ajutorul UNESCO şi al Interpolului pentru găsirea acestora. Egiptologul Monica Hanna a declarat pentru publicaţia The Telegraph că a stat de vorbă cu unii dintre autorii jafului, la câteva zile după distrugerea muzeului. „Guvernul îşi distruge poporul, prin urmare noi am distrus muzeul pentru că aparţine guvernului”, i-ar fi răspuns aceştia. Monica Hanna suspectează că furia mulţimii nu ar fi decât un paravan pentru dispariţia „fiicei faraonului Akenathon”. Artefactele din perioada domniei lui Akenathon au o valoare inestimabilă pe piaţa neagră a comerţului cu obiecte de artă, iar egiptologul a declarat că s-ar putea ca jefuirea muzeului să nu fi fost decât un pretext pentru furtul statuetei şi a altor artefacte de valoare. „Cred că autorii jafului ştiau pe ce au pus mâna”, a mai spus Monica Hanna, care a denunţat vandalizarea siturilor arheologice din Egipt în urma evenimentelor politice din ultimii ani. Tutankhamon a devenit faraon la vârsta de 10 ani, în 1333 î.e.n., şi a domnit timp de nouă ani, până la moartea sa. A făcut parte din dinastia a 18-a, care a domnit în perioada Noului Regat din istoria Egiptului.


VIAŢA NOASTRĂ

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

„A fi român nu este o afacere, ci un drept legitim de care nu trebuie să ne fie rușine” Interviu cu Florin Trandafir Vasiloni, consul general la Consulatul General al României de la Giula Din luna septembrie a acestui an, Consulatul General al României la Giula are un nou consul general. Într-un număr anterior al publicaţiei noastre v-am făcut o scurtă prezentare a evenimentului, iar în această ediţie vă prezentăm un interviu cu noul consul. – Domnule consul general, cu ce sentimente v-aţi preluat mandatul? – Cred că dacă ar fi sămi rezum sentimentele, la începutul mandatului meu de consul general al României la Giula, în doar trei cuvinte, acestea ar fi entuziasm, optimism şi prietenie. Vorbesc despre entuziasm, pentru că mă aflu la început de drum şi, atât procesul de pregătire în Centrala ministerului român de externe, cât şi primele săptămâni petrecute la Giula, mi-au oferit foarte multe satisfacţii profesionale şi personale. Folosesc cuvântul optimism, deoarece, deşi mandatul consulului general al României la Giula nu este niciodată uşor, sunt convins că, dacă munceşti şi eşti perseverent, poţi să atingi obiectivele stabilite de Centrala MAE, indiferent de gradul lor de dificultate. Nu în ultimul rând, mă refer la prietenie, deoarece am venit în această ţară şi în acest oraş ca un prieten, doritor să construiesc punţi de legătură între cele două ţări şi între locuitorii acestei zone şi români.

– Care sunt obiectivele dumneavoastră prioritare? – Nu cred că este un secret pentru nimeni faptul că mandatul meu se referă la a promova şi apăra interesele statului român în circumscripţia consulară acoperită de consulatul general al României la Giula. Evident, acest lucru presupune sprijinirea eforturilor comunităţii române pentru păstrarea identităţii sale etnice, culturale, lingvistice şi religioase, acordarea de asistenţă şi servicii consulare cetăţenilor români care locuiesc sau tranzitează circumscripţia consulară, promovarea intereselor economice şi culturii româneşti, etc. – Care este mesajul Bucureştiului pentru comunitatea românească din Ungaria? – Mesajul este simplu şi clar. Românii din Ungaria trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru propriul viitor. A sosit timpul să se depăşească discursul în care se deplângea dezinteresul Budapestei şi Bucureştiului faţă de această

comunitate. Acest lucru nu mai este valabil în ceea ce priveşte Bucureştiul. Bucureştiul nu doreşte săşi impună ideile, ci doreşte să sprijine acele proiecte ale comunităţii care pot contribui, cu adevărat, la păstrarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Ungaria. – Care consideraţi că sunt acele asp e cte ale vieţii sociale, culturale

a românilor din Ungaria unde statul român trebuie să aibă o intervenţie mai vizibilă? – Mă bucură foarte mult că mi-aţi pus această întrebare, deoarece îmi permite să completez răspunsul anterior. Ceea ce trebuie să reţineţi este că nu ar trebui să conteze ceea ce autorităţile române consideră că ar trebui să fie aceste domenii. Ceea ce contează, cu adevărat, este opinia liderilor

comunităţilor române din Ungaria despre domeniile unde simt nevoia unui sprijin mai puternic din partea Bucureştiului. Eu vă asigur că autorităţile române sunt atente la ceea ce cer românii din Ungaria. De aceea, este foarte important ca proiectele ce ne vor fi propuse în viitor să fie foarte bine gândite şi asumate de românii din Ungaria, deoarece există şansa sau chiar riscul de a primi un răspuns favorabil. – Sunteţi deja de câteva săptămâni în Ungaria . Care sunt impresiile primelor contacte cu românii de aici? – Am încercat să întâlnesc cât mai mulţi membri ai comunităţii române din circumscripţia consulară, deoarece colaborarea cu românii de pe aceste meleaguri reprezintă prioritatea numărul „1” a consulatului general al României la Giula şi să particip la cât mai multe evenimente organizate în comunitate. În anumite comunităţi, am avut impresia că nu am părăsit România. Evident, există şi localităţi româneşti din Ungaria unde acest sentiment nu mai este valabil, dar unde am întâlnit români veritabili. Marea majoritate a interlocutorilor mei m-au primit cu multă prietenie şi sper să pot beneficia de

sprijinul lor atâta timp cât voi conduce consulatul general al României la Giula. – Cum se desfăşoară colaborarea cu Ambasada României la Budapesta? – Deşi am sosit doar recent la Giula, am sentimentul că fac parte deja dintr-o echipă sudată. – Cum colaboraţi cu instituţiile care reprezintă comunitatea românilor din Ungaria? Ce aşteptări aveţi de la aceste instituţii? – Am întâlnit deja câteva asociaţii şi instituţii reprezentative pentru românii din Ungaria şi sper ca în perioada imediat următoare să-i vizitez pe toţi cei care au un cuvânt de spus atunci, când este vorba despre viitorul acestei comunităţi. Lucrez foarte bine cu partenerii cu care avem deja programe de colaborare în curs de derulare şi sper să întâlnesc aceeaşi atitudine deschisă şi proactivă în rândurile viitorilor mei interlocutori. Ceea ce aştept de la aceste instituţii este că, dacă şi-au asumat rolul de a reprezenta o anumită comunitate de români, să simtă româneşte. A fi român nu este o afacere, ci un drept legitim de care nu trebuie să ne fie ruşine. -d

Terminarea lucrărilor la școala din Săcal În vara acestui an şcoala din Săcal s-a confruntat cu o mare nenorocire în urma calamităţilor naturale abătute asupra localităţii. Au fost smulse acoperişurile mai multor case dar şi al unor instituţii sociale. În această situaţie s-a aflat şi acoperişul sălii de sport a şcolii din localitate, care a fost complet smuls de vânt. La acea vreme preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor, Traian Cresta, împreună cu şeful Oficiului AŢRU, Tiberiu Juhász, s-au deplasat la faţa locului luând la cunoştinţă de pagubele existente. După întâlnirea cu directorul şcolii, Győri Zsoltán, şi primarul localităţii, Samók Gyula, preşedintele Traian Cresta a luat legătura cu subsecretarul de stat, Latorcai Csaba, iar împreună au purces la urgentarea procesului de remediere a pagubelor. Pagubele mai mici precum înlocuirea țiglelor la acoperişul şcolii s-au la grădiniţă şi cantina şcolară au fost remediate imediat, însă paguba cea mare, acoperișul sălii de sport, a fost remediată abia la mijlocul lunii noiembrie. La finele lucrărilor a avut loc procesul de predare-primire din punct de vedere tehnic al lucrărilor, moment la care au fost prezenţi preşedintele Traian Cresta însoţit de şeful de Oficiu, Tiberiu

Juhász, directorul instituţiei de învăţământ, Győri Zoltán, primarul localității, şeful echipei care a realizat lucrarea, controlorul tehnic de calitate, precum şi managerul de proiecte al localităţii. S-a constatat că lucrarea este de calitate, corespunzând standardelor şi normelor în vigoare. Fondurile pentru lucrări au fost obţinute din asigurări şi din fondul de urgenţă. Deoarece primăria este proprietarul clădirii, a înaintat cererea de finanţare din fondul de urgenţă, însă instituţia trebuie să contribuie cu 10% din valoarea cerută. Primăria este în imposibilitate de a asigura această sumă fapt care a determinat Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria să se implice, intervenind pe lângă

secretarul de stat de resort în realizarea acestui deziderat. Unele lucrări de renovare, precum renovarea acoperişului la casa cazanelor sau lucrările de zugrăvire, au fost plătite din bugetul şcolii, fiind vorba de aproximativ 900.000 de forinţi. Primarul Samók Gyula spunea că „Lucrările de renovare a acoperişurilor grădiniţei şi cantinei şcolare au însumat aproximativ 4 milioane de forinţi, lucrări ce au fost realizate pe timpul verii, iar cea mai mare lucrare, cea de la acoperişul sălii de sport a luat sfârşit acum şi a însumat aproximativ 60 de milioane de forinţi. Lucrările au fost realizate de firma MezeiVill SRL din Berettyóújfalu. De la 1 ianuarie primăriile au trecut la o altă formă de funcționare, iar în buget

nu sunt prevăzute astfel de lucrări, aşa că s-a accesat fondul de urgenţă în caz de calamitate, cerere înaintată Ministerului de Interne, iar decizia urmează a se lua săptămâna viitoare. Asigurările au despăgubit păgubaşii cu 13 milioane de forinţi, sumă insuficientă pentru realizarea lucrării. Acum la sfârşit pot spune că, din punct de vedere tehnic, s-a executat o lucrare de calitate, cu puţină întârziere din cauza unor probleme intervenite pe parcurs din partea diferitelor autorităţi de protecţie. Tavanul din lambriu a fost înlocuit cu panouri tip sand-

vici, conform standardelor în vigoare, dar şi din punct de vedere estetic este mai bine, luminând încăperea.” Directorul Győri Zoltán a dorit să-şi exprime mulţumirea faţă de cei care s-au implicat în această lucrare, dar şi bucuria că poate pune la dispoziţia copiilor o sala de sport bine dotată şi în condiţii de securitate maximă. Directorul şi-a exprimat de asemenea dorinţa ca pe viitor, în incinta şcolii, să aibă loc diferite concursuri la nivel naţional atât pentru elevii de naţionalitate cât şi pentru profesori lor. La încheierea actului de

predare-primire, preşedintele Traian Cresta a declarat „Constat că tavanul sălii de sport este mai puternic, mai bine izolat, s-au folosit panourile sandvici plus încă 10 cm de izolație; s-a realizat o lucrare de calitate. De asemenea şcoala a finanţat unele lucrări, iar Autoguvernarea pe Ţară s-a implicat şi se implică în realizarea tuturor lucrărilor, oferind elevilor şi cadrelor didactice cadrul prielnic pentru un învăţământ corespunzător vremurilor în care trăim. Vom înainta documentaţia necesară în vederea obţinerii finanţării de 100% din fondul de urgenţă, finanţare cu care se va putea achita cheltuielile lucrărilor. Vom susţine planurile şcolii în realizarea tuturor dezideratelor propuse.” Delia Kovács


DIN VIAŢA CREŞTINĂ

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

Cuvântul vieţii t

„Tu ești Dumnezeul meu, și eu Te voi lăuda, Dumnezeule, Te voi Preamări.” Psalmul 118:28

Cântarea lui Moise Exodul cap. 15 Imediat, după eliberarea din Egipt şi trecerea Mării Roşie, Moise a adus mulţumire şi laudă lui Dumnezeu. „Atunci Moise şi copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: Voi cânta Domnului, căci Şi-a arătat slava. A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.” Vers 1. Înainte de a pleca la drum, poporul s-a oprit să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru izbăvirea triumfală, lăudând puterea, măreţia şi tăria Lui. Domnul e slăvit şi vrednic de laudă, căci Şi-a arătat slava şi puterea prin despărţirea apelor mării şi nimicirea armatei egiptene. El a învins duşmanii care-i urmăreau. Dumnezeu ne scapă de duşmani, atât de adversarii pământeşti, cât şi de puterile ostile spirituale. El ne păzeşte de ispită, ne ajută în încercări, ne izbăveşte de sub jugul păcatelor. „Domnul este tăria mea, şi temeiul cântărilor mele de laudă. El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu, pe El Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu, pe El Îl voi preamări.” Verset 2. Puterea lui Dumnezeu este tăria poporului Său. Noi suntem biruitori prin puterea Lui. Chiar pentru aceasta temeiul laudelor noastre este Dumnezeu. Moise i-a mulţumit lui

Dumnezeu pentru scăpare. Din robia şi asuprirea grea pe care a îndurat-o poporul Israel în Egipt, Dumnezeu i-a scăpat în chip minunat, atât prin plăgile trimise asupra egiptenilor, cât şi prin minunea despărţirii apelor mării. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că este Tatăl nostru cel ceresc, care ne iubeşte. Ne-a primit de copiii Săi şi suntem sub ocrotirea Sa. El este Dumnezeul părinţilor noştri, din neam în neam. E o binecuvântare deosebită să ai părinţi şi naintaşi credincioşi, de la care poţi să înveţi, din copilărie, calea mântuirii. Ei ne feresc de multe ispite şi primejdii şi ne îndreaptă calea spre Dumnezeu. Pentru toate acestea, Dumnezeu e vrednic de laudă şi preamărire. Toate minunile provin de la Dumnezeu. „Dreapta Ta, Doamne şi-a făcut vestită tăria, mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmaşi.” Verset 6. Dreapta Lui lucrează în natură şi-n viaţa omului. Moise îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru îndurarea şi credincioşia Sa, pentru călăuzirea zilnică în viaţă, pentru îndreptarea căii poporului spre locaşul sfinţeniei Sale. „Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit şi ai izbăvit pe poporul acesta, iar prin puterea Ta îl îndrepţi spre locaşul

sfinţeniei Tale.” Verset 13. Dumnezeu pregăteşte calea poporului pentru intrarea în Canaan, prin faptul că trimite o groază peste popoarele ostile şi astfel vor trece cu bine prin pustie şi vor lua în stăpânire ţara promisă. „Popoarele vor afla lucrul acesta şi se vor cutremura. Apucă groaza pe filisteni, se înspăimântă căpeteniile Edomului şi un temur apucă pe războinicii lui Moab. Toţi locuitorii Canaanului leşină de la inimă. Îi va apuca teama şi spaima, iar văzând măreţia braţului Tău, vor sta muţi ca o piatră, până va trece poporul Tău, Doamne! …” Verset 14–16. Domnul îi va duce şi-i va aşeza în ţara promisă, pe muntele Sionului, la Ierusalim. Dumnezeu va locui, prin slava Sa, în mijlocul poporului, în Templul Său.

„Tu îi vei aduce şi-i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale, în locul pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, Doamne, la Templul pe care mâinile Tale l-au întemeiat, Doamne!” Verset 17. Dumnezeu va împărăţi veşnic. El a promis că, prin Fiul Său, va împărăţi veşnic în univers. Mesia a fost promis şi trimis în lume ca să instaleze împărăţia lui Dumnezeu, care n-are sfârşit. Multe profeţii conţin această promisiune. Daniel scrie despre patru împărăţii viitoare şi spune că: „…în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată… şi ea însăşi va dăinui veşnic.” Daniel 2:44. Lui David i se promite o împărăţie, care nu va avea sfârşit. „Ci casa ta şi împărăţia ta vor dăinui veşnic înaintea Mea şi scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie.” II Samuel 7:16. Cristos a venit în lume, din casa lui David, ca să întemeiască această împărăţie veşnică. Moise i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru trecut, cum Domnul l-a izbăvit pe Israel din robie. I-a mulţumit pentru prezent, cum îi conduce prin pustie şi le pregăteşte calea pentru intrarea în Canaan. I-a mulţumit Domnului şi pentru viitor, pentru toate ce a pregătit pentru ei, în Canaan. În felul acesta, şi noi, suntem îndemnaţi să-i mulţumim Domnului pentru izbăvirea din trecut, pentru binecuvântările zilnice şi pentru promisiunile Sale referitoare la viitorul glorios, în eternitate. După o mică oprire, poporul a pornit la drum. „Moise a pornit pe Israel de la Marea Roşie. Au apucat înspre pustia Şur şi, după

trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă.” Verset 22. Pustia Şur se mai numeşte şi pustia Etamului. (Numeri 33:8) După trei zile de călătorie s-au aflat în faţa primei dificultăţi, a lipsei de apă. Au dat faţă cu prima încercare. Apoi, la Mara, au găsit apă, dar aceasta nu era bună de băut, căci era amară. Ce a făcut poporul, care a fost reacţia lor? Ei s-au plâns împotriva lui Moise şi au cârtit împotriva lui Dumnezeu. Abia după trei zile de la victoria glorioasă şi cântecele de laudă, au început nemulţumirile. Au numit locul acela „amărăciune.” Ce facem noi, în cazuri dificile? Ce a făcut robul Domnului? „Moise a strigat

către Domnul şi Domnul i-a arătat un lemn pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s-a făcut dulce…” Verset 25. Viaţa omului fără Dumnezeu e o amărăciune. Omul caută şi îşi găseşte soluţii pentru rezolvarea problemelor, dar acestea, mereu, se dovedesc a fi inutile. Domnul i-a arătat lui Moise un lemn, pe care l-a aruncat în apă şi apa s-a făcut dulce. Dumnezeu a dat omenirii un lemn, care poate remedia şi îndulci viaţa omului. Acest lemn este crucea Domnului Isus. Cristos, prin moartea pe cruce, a împăcat omenirea cu Dumnezeu, a ispăşit păcatele lumii, a câştidat omului îndreptăţire şi neprihănire. Cum în pustie Moise a ridicat, pe o prăşină, şarpele de aramă ca cei muşcaţi de şerpii veninoşi să fie vindecaţi prin el, aşa a fost ridicată crucea Domnului pe dealul Căpăţânii, ca cei ce privesc cu credinţă la ea, să fie mântuiţi. „Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa tebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Ioan 3:14–15. Să-i fim mulţumitori Domnului pentru toate darurile Lui. Pentru roadele pământului, pentru izbăvirea din păcat, ocrotirea şi călăuzirea zilnică, pentru tot ce a făcut şi a pregătit pentru noi. Să-i fim mulţumitori Domnului şi Mântuitorul nostru Isus Cristos, care S-a jertfit pentru noi pe cruce. Dr. Ștefan Cioca presbiter


ŞCOALĂ

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

Concursul de ortografie „Gheorghe Martin”, la Micherechi În perioada 18–22 noiembrie, la Şcoala Bilingvă din Micherechi, a fost organizată cea de a V-a ediţie a Săptămânii Limbii Române, eveniment în cadrul căruia, la iniţiativa domnilor profesori Gheorghe Netea şi Zoltán Ruzsa, a fost introdus şi un concurs de ortografie, realizat la nivel naţional pentru toate şcolile bilingve româneşti din Ungaria sau în care limba română este predată ca obiect de studiu. Concursul de ortografie poartă numele regretatului profesor, respectiv inspector şcolar, Gheorghe Martin. Prima zi a săptămânii limbii române a fost dedicată expoziţiei de pictură, statuetelor din lut ars precum şi prezentării şi expunerii a două porturi populare româneşti. Obiectele expuse au fost puse la dispoziţia instituţiei de învăţământ din Micherechi de către „Clubul copiilor şi elevilor” din localitatea Ştei, judeţul Bihor, România. Tot în cadrul acestei zile, elevii au fost introduşi în lumea poveştilor. A fost citită povestea „Capra cu trei iezi” iar pentru a afla care moment a fost considerat cel mai atractiv, elevii au fost îndemnaţi să reprezinte, prin desen, partea cea mai îndrăgită de ei. La acest program au participat elevii claselor primare (responsabil – Ana Bogyó). Tot în această zi a fost realizat un program dedicat şi elevilor claselor gimnaziale, şi anume „karaoke”, program ce i-a îndemnat pe elevi să cânte câte o melodie românească. La finalul concursului de karaoke, elevii au prezentat şi o mică scenetă intitulată „Noul director al şcolii” (responsabil – Mihaela Baicu). După o zi distractivă şi foarte apreciată de elevi, ziua de marţi a continuat cu un concurs de ortografie cuprinzând dictarea unui text, corectarea acestuia (responsabil – dr. Ruzsa Györgyné), citire expresivă precum şi citirea unui text (responsabil Maria Martyin) pentru clasele I–IV. Pentru clasele V–VIII, concursul de citire expresivă a fost mult mai consistent, punânduse accent atât pe citire cât şi pe înţelegerea textului, accentuarea corectă, pauza şi modul de vorbire natural. Responsabile au fost Maria Patka Petruşan, Anica Solcan şi Mihaela Baicu. Programul zilei de miercuri a fost mai lejer, elevii claselor primare având posibilitatea de a viziona poveşti şi de a învăţa cântecele (responsabil – Eva Petrujan) iar elevii claselor gimnaziale au participat la o demonstraţie de pictură, olărit şi dans popular specific zonei Beiuşului, România, demonstraţie realizată de doi profesori şi trei elevi ai Clu-

bului copiilor şi elevilor din Ştei (responsabili – Maria Patka Petruşan, Maria Boca Cozma şi Mihaela Baicu). Joi, elevii şcolii din Micherechi s-au pus din nou la treabă. Concursul de limba română a fost luat în serios de către elevi, cu toţii încercând să acumuleze maximul de puncte. Elevii claselor primare au participat la exerciţii precum transcrierea unui text; căutarea cuvintelor din text cu sens asemănător şi sens opus, alcătuirea de propoziţii; potrivirea silabelor, aşezarea cuvintelor în propoziţii, forme de salut (responsabili – Maria Puskár, Ana Martin Ardelean). Pe când cei mici au avut un program strict şi greoi, elevii claselor V–VIII au luat parte la un program plăcut şi distractiv intitulat „X Factor”, program prin care elevii şi-a expus afinitatea faţă de dans, cântec. Elevii au prezentat câte un dans modern pe muzică românească (responsabil – Maria Boca Kozma). Însă după câteva ore de dans şi voie bună, toţi elevii au fost nevoiţi să participe la concursul „Cine ce ştie despre Micherechi şi românii din Ungaria?” (responsabili – Viorica Oros Petruşan şi Zoltán Ruzsa). La fel ca în anii precedenţi, programul săptămânii limbii române s-a încheiat cu concursul de ortografie pe ţară, „Gheorghe Martin”, concurs la care au participat elevi ai şcolilor bilingve româneşti din Ungaria, din localităţi Aletea, Chitighaz, Bătania, Giula şi Micherechi. Gheorghe Martin s-a născut într-o familie de români, în comuna Micherechi. A ales meseria de pedagog specializându-se ca profesor de română-istorie, iar mai târziu devine inspector şcolar ajutându-şi colegii de breaslă în activităţile întreprinse. Fiind promotorul învăţământului românesc a îmbrăţişat cu entuziasm ideea de perfecţionare profesională a pedagogilor români, organizând timp de mai multe decenii cursuri de perfecţionare în România pentru educatori, învăţători şi profesori. Tot el a fost cel

care a elaborat programe şcolare şi manuale îmbunătăţind nivelul de predare a limbii române. Timp de zece ani a fost secretarul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. În prezent, locuitorii din Micherechi şi toţi cei care l-au cunoscut, îşi amintesc cu drag şi respect de temperamentul, prietenia şi generozitatea lui puse în interesul comunităţii româneşti. Creativitatea sa a contribuit în mod semnificativ la succesul şi reputaţia românilor din Ungaria şi, nu întâmplător, a fost distins cu numeroase premii, fiind un model de urmat. Precum şi în anii precedenţi, testele concursului de ortografie au fost realizate de Mihaela Bucin, şeful Catedrei de Limba Română din Seghedin, însă de această dată testele au fost puţin mai dificile. „Rolul unor astfel de concursuri nu este să fim din an în an mai slabi, ci din an în an mai buni” a menţionat Mihaela Bucin, preşedintele comisiei de verificare a testelor. Vineri, la încheierea programului „Săptămânii limbii române”, a participat şi PS Siluan, Episcopul Eparhieie Ortodoxe Române din Ungaria, Alexandru Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Giula, Andreea Monica Radu, consul la Seghedin, Răzvan Ciolcă, consilier diplomatic, dr. profesor Petruşan Gheorghe, lectorii Marieta Gavra şi Elena Sandu, Visarion Tuderici, secretar eparhial şi totodată părintele de suflet al copiilor ortodocşi din Micherechi, directori şi profesori ai unităţilor de învăţământ românesc, mass media scrisă şi audio-vizuală. În semn de solidaritate cu elevii participanți la concurs, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și părintele ieromonah Visarion Tuderici, au completat, la rândul lor, formularele de concurs primind la final, în semn de apreciere, câte o diplomă de participare și un premiu. În timp ce lucrările au fost corectate, un grup de elevi

din clasa a VII-a, a prezentat sceneta „Five o’clock”, de I. Luca Caragiale, scenetă realizată sub coordonarea doamnei profesoare Mihaela Baicu. Nici tinerii dansatori nu s-au lăsat mai prejos. Sub îndrumarea tânărului şi talentatului dansator Nándor Kozma, un grup de elevi ai şcolii generale din Micherechi au prezentat trei dansuri locale. Pe lângă premiile oferite de organizatori ocupanţilor primelor trei locuri, au fost oferite premii speciale din partea Autoguvernării de Naţionalitate Românească din Micherechi, a catedrei de Limba Română din Seghedin, din partea consulatului din Seghedin şi din partea redacţiei „Cronica”. Atât concursul cât şi premiile au fost repartizate pe trei categorii de vârstă, de la cel mai mic până la cel mai mare: Clasele III–IV Locul I – Jova Péter (Micherechi) Locul II – Scopeti Ştefania (Aletea) L o c u l I I I – L o p ă z an Alessandra Francesca (Bătania) Premiul special din partea Consulatului din Seghedin a fost oferit elevului Puha Dávid (Micherechi). Clasele V–VI Locul I – Gherasim Dániel (Micherechi) Locul II – Ristin Clara Fabiana (Bătania) şi Rusz Róbert (Micherechi) Locul III – Liliana Daniel (Chitighaz); Premiul special din partea Consulatului General al României din Seghedin a fost oferit elevului Iurasoc Dávid (Micherechi). Un alt premiu special pentru cea mai bună compunere a fost oferit de Catedra de Limba Română din Seghedin şi a Autoconducerii Românilor din Seghedin elevei Ana Scopeti (Aletea). Clasele VII–VIII Locul I – Putin Sorana Hajnal Iarina (Bătania) Locul II – Olteanu Andrea (Chitighaz) Locul III – Miron Lídia (Micherechi) La această categorie premiul special oferit de Con-

sulatul General al României la Seghedin i-a revenit elevei Árgyelán Eszter (Giula), iar premiul redacţiei Cronica a fost oferit elevei Gáspár Tímea Zsuzsanna (Bătania). Premiul Catedrei de Limba Română din Seghedin a fost oferit elevei Iurasoc Vanessza (Micherechi). …şi nu întâmplător am zis de la cel mic până la cel mai mare. Comisia de examinare a ţinut să premieze cel mai mic participant la concurs, acesta fiind Somogyi Benjámin (Micherechi), dar şi cel mai mare, care a completat la rândul său un test, în semn de solidaritate cu elevii participanţi la concurs, acesta fiind PS Siluan, în primul rând un părinte care oferă şi asigură în nenumărate rânduri, elevilor români, posibilitatea de a participa la diferite evenimente, programe, cu ideea de a menţine sufletele tinerilor nepătate, învăţându-i ce

înseamnă binele, frumosul. Autoguvernarea de Naţionalitate Românească din Micherechi a oferit diplome şi premii pentru rezultatele bune obţinute la acest concurs elevilor: Pojendán János, Puha Debóra şi Ruzsa Lois (toţi din Micherechi). Conform tradiţiei, văduva Maria Martin a oferit şi de această dată un premiu, acesta revenindu-i elevului Gherasim Dániel din Micherechi. Precum zicea în mesajul său şi Gheorghe Netea, unul dintre iniţiatorii concurs: „Acest eveniment este o ocazie pentru copiii noştri şi cadrele didactice de la diferitele şcoli româneşti să se întâlnească, să facă schimb de experienţă, să se simtă bine şi nu în ultimul rând săşi adâncească cunoştinţele de limba maternă în domeniul comunicării şi al scrisului corect”. Corina


DIVERSE

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

Manifestări dedicate Sfântului Andrei Șaguna, la Apateu Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, parohia Apateu, a organizat sâmbătă, 23 noiembrie, în incinta Bisericii Ortodoxe Române din Apateu, manifestări dedicate Sfântului Andrei Şaguna. Programul manifestărilor a cuprins dezvelirea bustului Mitropolitului Andrei Şaguna, o slujbă de Te-Deum, cuvântări, un simpozion, un mini-concert de colinde susţinut de Corul Preoţilor din Protopopiatul Carei şi al Corului „Gloria Dei” din Zalău, înmânarea unor plachete comemorative şi o masă festivă. Bustul Marelui Mitropolit Andrei Şaguna, trecut în rândul Sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi a fost amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe Române din Apateu. Parteneri la realizarea acestui deziderat au fost Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor, Lions Club „22” Oradea, Asociaţia „Anima Fori”, Bucureşti, Asociaţia pentru Cultură, Spiritualitate şi Dezvoltare a Relaţiilor Transfrontaliere din Oradea. La eveniment au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, care a fost şi moderatorul simpozionului, Preasfinţitul Părinte Episcop Sofronie al Oradei, Preasfinţitul Părinte Episcop Nicodim al Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Paisie

Lugojeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Ambasadorul României în Ungaria, Alexandru Victor Micula, directorul Institutului Cultural Român la Budapesta, Gabriela Matei, consulii generali, Ioan Fodoreanu şi Florin Vasiloni, consulii, Monica Radu şi Dragoş Ţigău, consilierul diplomatic Răzvan Ciolcă, secretarul de stat din cadrul Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Stăjerel Olaru, reprezentantul Ministerului Culturii, reprezentanţi ai parohiilor ortodoxe române din Ungaria, a unor instituţii româneşti din Ungaria dar şi din România. Andrei Şaguna s-a născut în data de 20 ianuarie 1808, la Mişcolţ, în nordul Ungariei, din părinţi aromâni, originari din Grabova, de lângă Moscopole, în Peninsula Balcanică, primind la botez numele de Anastasie. În 1816 a început Şcoala la Mişcolţ, iar în 1826 a absolvit Gimnaziul catolic la călugării piarişti din Pesta. La 29 decembrie 1862 a revenit la credinţa ortodoxă, după ce anterior, tatăl său, Naum Şaguna, trecuse la catolicism, în care şi-a botezat şi copiii. Între 1826–1829 a urmat filozofia şi dreptul la Universitatea din Buda. În 1829 a plecat la Vârşeţ, unde a urmat teologia, iar la 24 octombrie 1833 s-a călugărit, primind numele de Andrei. În ziua de 2 februarie 1843, fiind hirotonit diacon în Catedrala din Carloviţ, Andrei Şaguna a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez”.

A fost hirotonit ieromonah la 29 iunie 1837 şi, după ce a fost Profesor de Teologie la Seminarul Teologic din Carloviţ şi Vârşeţ, apoi Egumen la mai multe mânăstiri ortodoxe sârbeşti, la 15 iunie 1846 a fost numit vicar-general la Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu, fiind hirotonit ca Episcop la 18 aprilie 1848. La 12 decembrie 1864 Andrei Şaguna a devenit Arhiepiscop şi Mitropolit al Mitropoliei Transilvaniei, pe care a reînființat-o, după 163 de ani de la desfiinţarea ei. În 28 iunie 1872, după o activitate prodigioasă, datorită căreia „poate fi considerat drept cel mai strălucit Ierarh pe care l-a avut Bise-

rica Românească din Transilvania în tot trecutul ei” (conform spuselor Acad, Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu), Mitropolitul Andrei Şaguna a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat lângă biserica mare din Răşinari. Mitropolitul Andrei Şaguna a fost aşezat şi în rândul Sfinţilor la şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 21 iulie 2011, iar proclamarea canonizării sale a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, la Sfânta Liturghie Arhierească din 29 octombrie 2011, săvârşită de un sobor de 50 de Ierarhi, în frunte cu Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ-

ne şi Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei. „Om providenţial, ctitor şi întemeietor, vizionar şi apostol, străjer şi învăţător, arhiereu şi propovăduitor, iată doar câteva dintre nestematele de tricolor care alcătuiesc şi întrăgesc icoana de mozaic durabilă şi nepieritoare a lui Andrei Şaguna” (PS Episcop Daniil al Episcopiei „Dacia Felix”). Scriitorul Ioan Slavici îl vedea pe Andrei Şaguna ca pe un „Mesia” trimis de la Dumnezeu în mijlocul ardelenilor, căci odată cu alegerea lui în fruntea creştinătăţii ortodoxe române din Ardeal el a făcut totul pentru ea, ca un adevărat Părinte spiritual şi conducător politic. De numele lui se leagă, între altele, înfiinţarea a peste 800 de şcoli primare, elaborarea Statutului Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi Transilvania (numit Statutul lui Şaguna), înfiinţarea unui Institut Teologic-Pedagogic şi a unei Tipografii Eparhiale la Sibiu, tipărirea Bibliei în limba română şi a încă 35 de cărţi bisericeşti. A fost un mare luptător pentru renaşterea culturală a poporului român, înființând primele gimnazii româneşti la Braşov şi Brad, precum şi şcoli româneşti în cele mai îndepărtate colţuri ale Transilvaniei, biblioteci de carte românească, dar şi ASTRA (Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), contribuind printre toate acestea şi printr-o muncă epuizantă, de zi cu zi, la emanciparea neamului său.

Invitaţie Au t o g u v e r n a r e a Românească pe Capitală şi Autoguvernare a Română din Belváros-Lipótváros, organizează vineri, 29 noiembrie, cu începere de la ora 17.00, vernisarea Fotoexpoziţiei „Păpărudele”, care va avea loc la Casa Naţionalităţilor din Belváros-Lipótváros (1052 Budapesta, Str. Vármeg ye, Nr. 13, Interfon: Román Önkormányzat) Cuvânt festiv: Roxin Anna, preşedinta Autoguvernării Româneşti pe Capitală şi dr. Pavel Goron, primarul comunei Mica, Județul Cluj. Expoziţia va fi deschisă de c ătre D r. Székely András Bertalan, sociolog al culturii, cercetător în domeniul minorităţilor. Din program: „Păpărudele – La Nireș” – Expunere de către Zelencz Tiberiu, viceprimarul comunei Mica, Județul Cluj şi „Păpărudele – La românii din Ungaria”, expunere de către etnografa Tóth Piroska. Programul cultural româno-maghiar este oferit de către solista Szitkó Etelka acompaniată la chitară de către Szitkó László.

Știaţi că… ❖ YouTube a fost înfiinţat în februarie 2005? Fondatorii sunt trei angajati PayPal: Steve Chen, Chad Hurley şi Jawed Karim. ❖ YouTube a fost cumpărat de Google în octombrie 2006? Compania a fost cumpărată pentru suma de 1,65 milioane $. ❖ în noiembrie 2008 YouTube a încheiat o înţelegere cu MGM, Lionsgate şi CBS ce permite companiilor să încarce filme întregi şi show-uri pe site, plus alte reclame? ❖ YouTube e interzis în China? ❖ Marocul a tăiat accesul la YT în 2008? ❖ între 2006 şi 2007 şi Tailanda a blocat accestul la YouTube, din cauza clipurilor video ofensatoare la adresa regelui Bhumibol Adulyadej? ❖ YouTube a mai fost cenzurat şi de Turcia, Iran, Pakistan şi Libia, tot datorită unor conflicte cu caracter politic?


OGLINDA ROMÂNEASCĂ Vasile Lucaciu, „Leul din Șișești”, ctitor al Marii Uniri!

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

Vasile Lucaciu (n. 21 ianuarie 1852, Apa, judeţul Satu Mare – d. 29 noiembrie 1922, Satu Mare, judeţul Satu Mare) a fost preot român greco-catolic, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul de la București, politician, memorandist. A colaborat la publicaţiile românești „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia Poporului” și „Tribuna”, tot acum intrând în legătură cu conducătorii românilor din Transilvania, dr. Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băsești, Aurel Suciu, Teodor Mihali.

A fost numit profesor de religie la gimnaziul de stat din Satu Mare. Aici a desfășurat o activitate intensă, începând cu insistenţă să ceară introducerea limbii române în gimnazii și licee. A făcut intervenţii la guvernul maghiar și a scris o serie de articole în ziarele românești care apăreau la Brașov, Arad, Sibiu și Blaj. Efectul obţinut a fost invers. Și-a atras ura colegilor maghiari și a autorităţilor statului ungar.

La propunerea dr. Ioan Raţiu, Vasile Lucaciu a fost ales membru în Comitetul Partidului Naţional Român din Ardeal, în rândurile căruia va rămâne până la moarte. Lupta lui Vasile Lucaciu a continuat prin articole scrise în ziarele românești și prin discursuri ocazionale ţinute cu prilejul peregrinărilor sale prin Ţara Moţilor și a Maramureșului. Și-a câștigat imaginea de profet al românilor. Activitatea sa de propagandă pro-românească nu putea rămâne neobservată de autorităţile maghiare, care în scurt timp l-au arestat, în urma unei întruniri ţinută la Tăuţii de Jos. A fost condamnat la închisoare de Tribunalul din Satu Mare și aruncat în temniţă, unde a fost foarte prost tratat, în speranţa că va muri.

În anul 1892 a fost condamnat din nou pentru un delict de presă, pentru că scrisese un articol în „Tribuna”, în favoarea unor ţărani bătuţi de jandarmi. Abia ieșit din închisoare, e acuzat că ar fi pus la cale explozia casei notariale din Ferenzei, cu toate că autorul era cu totul altcineva, și anume notarul comunal, cu care nu avea nici o legătură. A fost condamnat la două luni de închisoare și amendă de 50 florini, apoi pedeapsa i-a fost majorată la patru luni de închisoare. Tot în anul 1892 a participat, împreună cu fruntașii românilor din Transilvania, la redactarea faimosului Memorandum, care dorea să prezinte împăratului Austro-Ungariei, Franz Joseph, nedreptăţile la care sunt supuși românii în statul maghiar.

Lupta lui Vasile Lucaciu a continuat în presă, pentru trezirea maselor de români la conștiinţă naţională. În anul 1907 a fost din nou întemniţat la Seghedin, din cauză că a împărtășit în scris ideea de libertate naţională. În același an, Comitetul Naţional l-a propus pentru a fi candidat la deputăţie în circumscripţia electorală Beiuș, judeţul Bihor, contra candidatului guvernului, contele Tisza. Lupta pentru deputăţie a fost dură, cu implicarea masivă a autorităţilor și mari persecuţii la adresa votanţilor români. V. Lucaciu a ieșit câștigător, cu o zdrobitoare cifră de 75% din voturi în favoarea sa. Astfel, Vasile Lucaciu ajungea deputat în Parlamentul din Budapesta.

La 1 Decembrie 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia, Vasile Lucaciu a primit, la propunerea Consiliului Dirigent, funcţia de membru în acesta, fără portofoliu, el aflându-se încă la Roma. Acest gest a fost recunoașterea eforturilor depuse de Leul din Șișești pentru realizarea Marii Uniri. După Marea Unire, în anii 1919 și 1920, Vasile Lucaciu a fost ales deputat de Baia Mare în Parlamentul din București. Una dintre cele mai importante propuneri ale sale ca deputat român a fost legată de reforma agrară.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 29 noiembrie 2013

În așteptarea sărbătorilor de iarnă – Corul „Gloria Dei” în concert, la Giula La sfârşit de noiembrie, în postul care aminteşte de Naşterea Mântuitorului, corul mixt „Gloria Dei” al bisericii „Sfântul Ştefan” din Zalău, a fost prezent în mijlocul comunităţii româneşti din Ungaria, Giula şi Apateu, aducând o părticică din datinile şi obiceiurile strămoşeşti. Corul s-a aflat timp de două zile într-o vizită misionar-pastorală, susţinând concerte la Giula şi Apateu. În prima zi, alături de Corul preoţilor din Carei, Corul „Gloria Dei” a participat la manifestările dedicate Sfântului Andrei Şaguna de la Apateu. În aceeaşi seară a fost prezent şi la Giula, unde a fost primit de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria şi de vieţuitorii de la Centrul Eparhial din Giula. A doua zi au fost prezent la Biserica Sf. Cuv. Parascheva din Giula, Ora-

şul Mic Românesc, unde cu mult profesionalism şi dăruire sufletească au dat răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie Arhierească săvârşită de către Preasfințitul

Părinte Episcop Siluan și un sobor format din părintele paroh Petru Pușcaș și cei doi diaconi de la Catedrala Episcopală din Giula, Claudiu Ştefan şi Emanuel Văduva.

În cuvântul de învățătură, Ierarhul a tâlcuit importanța pericopei evanghelice și înțelepciunea pedagogiei divine care îi învață pe oameni ce au de făcut pentru

dobândirea vieții veșnice prin păzirea poruncilor lui Dumnezeu, apreciind valoarea corului din Zalău și importanța misionară deosebită a activității pe care membrii acestuia o depun cu multă sârguință și dăruire sufletească. La finalul Sfintei Liturghii corul a oferit credincioșilor din Giula Mică un foarte frumos concert de colinde românești. Părintele Petru Puşcaş a ţinut să mulţumească Preasfinţiei Sale pentru prezenţa în mijlocul credincioşilor, pentru învăţătura de bine şi grija acordată, fiindu-i recunoscător Corului „Gloria Dei”, care cu bunăvoinţa Preasfinţitului Părinte Siluan a poposit şi la parohia Sf. Cuv. Parascheva, prezentând micii comunităţi creştine minunatele colinde de Crăciun. Corul mixt „Gloria Dei” a lut fiinţă în anul 1990, sub

bagheta dirijorului prof. Maria Porumb. Este format dintr-un grup de oameni inimoşi şi credincioşi, de vârste diferite, care au dorit să-L laude pe Dumnezeu prin cântare. Repertoriul cuprinde cântările din Sfânta Liturghie, piese religioase şi laice din creația românească şi universală. Pe lângă prezența duminicală la Sfânta Liturghie, corul a efectuat și numeroase turnee misionare în Ungaria, Basarabia, Italia, Franța, Spania, Germania și Grecia. Profesoara Maria Porumb este absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca şi socoteşte corul drept „o orgă de suflete, un simbol al solidarităţii umane, iar armonia un dar divin! La eveniment a fost prezent și consulul general de la Seghedin, Ioan Fodoreanu împreună cu soția, originari din Zalău.

Frecvenţa 630 KHz (pe AM)

RADIO VOCEA EVANGHELIEI

ORADEA

FM 92,1 MHZ

Contact: tel.: 0040-256491085; fax: 0040-256293364; e-mail: secretariat@radiotimisoara.ro Adresa: Timişoara,str. Pestalozzi 14/A; Judeţul Timiş – România

O VOCE ROMÂNEASCĂ

emisiune radiofonică în limba română Pe unde medii cu frecvenţele de 873 kHz şi 1188 kHz zilnic între orele 16.00–18.00, în direct pe www.radio.hu (MR4 Nemzetiségi adások) mail: o_voce@freemail.hu

Pensiunea „Fenyő” (Brad) se găseşte pe o stradă liniştită a oraşului Giula, la 3 minute plimbare de Cetatea medievală şi de Ştrandul Cetăţii. Pensiunea bine înzestrată aşteaptă oaspeţii şi în timpul sezonului „rece”, în aceleaşi condiţii. H-5700 Giula, str. Gábor Áron nr. 24/A Mobil: +36-20/951-8329 E-mail: fenyo24a@freemail.hu fenyo.panzio@t-online.hu „Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy, Tiberiu Juhász. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a„Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de„Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.


2013 noiembrie 29 1