Issuu on Google+

anul XIII. nr. 47 vineri, 22 noiembrie 2013 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 22 – 28 noiembrie

22 vineri

ziua noaptea

12°C 8°C

23 sâmbătă

13°C 5°C

24 duminică

10°C 7°C

25 luni

8°C 4°C

26 marți

5°C 3°C

27 miercuri

5°C 1°C

28 joi

4°C -3°C

Centrul de Afaceri MaghiaroRomân, inaugurat la Bichişciaba

Editorial O iniţiativă bună! Colectivul redacţional

C

pag. 3

Proiectul de realizare a Centrului de Afaceri Maghiaro-Român de la Bichişciaba nu a fost un proiect în oglindă, partenerul de proiect din România fiind o şcoală care va folosi subvenţiile pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii acestei instituţii şi achiziţionarea de materiale necesare. Se doreşte ca judeţul Bichiş să fie un motor al relaţiilor transfrontaliere, iar pentru realizarea acestui deziderat la Bichişciaba există un Centru Expoziţional AB Expo, iar acum s-a inaugurat acest centru de afaceri prin intermediul căruia se încearcă oferirea de servicii de cea mai înaltă calitate, pentru o deservire cât mai completă a întreprinzătorilor care i se adresează.

Apel Oficiul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, la mijlocul lunii noiembrie, a făcut public apelul prin care solicită ca autoguvernările de naţionalitate și instituţiile civile din rândul etniei române din Ungaria să facă propuneri cu privire la conferirea distincţiei

„Pentru Românii din Ungaria” și „Pentru Învăţământul Românesc din Ungaria”, distincţii fondate de AŢRU. Propunerile trebuie să conţină datele și activitatea persoanei sau comunităţii recomandate. Propunerile pot fi înaintate pe adresa: Oficiul AŢRU, cod 5700 Giula, str. Eminescu nr. 1, până la data de 30 noiembrie 2013.

entrul MaghiaroRomân de Afaceri, de la Bichişciaba, este un bun instrument de testare a disponibilităţii agenţilor economici din cele două state de investire în zonele transfrontaliere. În acest moment, afacerile româno-maghiare sunt consistente, dar ar putea fi încă şi mai substanţiale, dacă ar exista mai multă concreteţe şi coerenţă în susţinerea unor proiecte punctuale. Relaţiile dintre oamenii de afaceri se derulează, de regulă, direct, fără intermediere instituţională, pe baza unor relaţii personale. Această situaţie însă poate fi perfecţionată, prin crearea cadrului în care mediul de afaceri să primească consultanţă, să fie pus în relaţii şi să i se faciliteze accesul la informaţiile esenţiale pentru accesarea de proiecte europene sau naţionale. Este nevoie de câştigarea încrederii oamenilor de afaceri, or asta nu se face doar cu sindrofii, vorbărie, poveşti fără sfârşit! De aceea, inițiativa Camerei de Comerț Bichiș și atragerea în acest parteneriat a omologilor din Bihor și Arad (România) este importantă dincolo de valoarea simbolică a comunicării instituționale – are relevanță în plan practic, de valorificare a oportunităților comune! Pentru românii din Ungaria acest parteneriat este cu atât mai important, cu cât este evident că se bazează pe cetățeni care cunosc cele două limbi și care pot comunica fără bariere culturale sau lingvistice. Proiectul reprezintă o șansă suplimentară pentru absolvenții școlilor noastre de a-și găsi un loc de muncă fie acasă, fie în patria-mamă, punându-și în valoare cunoștințele deprinse la cursurile de română. Să salutăm, așadar, această bună inițiativă, necesară deopotrivă pentru mediul de afaceri și pentru școala românească! 13047

0 000158 845706


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Proiectul transfrontalier de cercetare a energiei geotermice Biharkeresztes–Oradea, la final Universitatea de Ştiinţe din Seghedin, în parteneriat cu Universitatea din Oradea, au derulat, începând cu luna mai 2012, un proiect trasfrontalier având ca obiectiv general crearea unei baze comune româno-maghiare pentru protejarea rezervelor de apă geotermală din arealul transfrontalier. În prezent, în regiunea de frontieră maghiaro-română, exploatarea de energie geotermală se desfăşoară fără niciun concept. Utilizatorii, cea mai mare parte fiind cei din mediul rural dar şi cei balneologici, comunică foarte rar unul cu celălalt, astfel ponderea semnificativă a apelor termale ajunse la suprafaţă se pierde. Randamentul este necoordonat, sistemele de încălzire fiind deseori ineficiente, specialiştii stabilind că în general apa termală curge în risipă. Una dintre cele mai importante sarcini al acestui proiect trasfrontalier este proiectarea unui sistem

comun de monitorizare românomaghiară pentru zona ţintă şi elaborarea unui studiu de fezabilitate şi a conceptului de „sistem cascadă geotermală”. Proiectul are ca principiu şi cunoaşterea temperaturii şi a cantităţii apei termale aflate în zonă. Având în vedere faptul că bazinele geotermale se extind pe suprafaţa celor două ţări, era şi normal ca acest proiect să fie derulat în comun, sarcinile profesionale

fiind realizate în comun de Universitatea de Ştiinţe din Seghedin şi Universitatea din Oradea. Managerul proiectului de cercetare a fost Universitatea de Ştiinţe din Seghedin, îndrumarea de specialitate a fost realizată de grupul de cercetare al Departamentului de Mineralogie, Geochimie, Geotermie şi Hidrogeologie din cadrul SZTE-TTIK. Acest grup ia parte la astfel de cercetări de mai bine de zece ani. J. Vmirjáncki

Modificări de lege și proiectul NEA: noi oportunităţi pentru organizaţiile civile Funcţionarea exactă a organizaţiilor civile este stipulată de Codul Civil V. din anul 2013 iar amendamentele pentru o funcţionare normală sunt aduse în discuţie la şedinţele la nivel parlamentar, dar şi prin apelurile NEA pe 2014. Ca urmare a modificării legii, 1% din impozitul pe venitul personal oferit organizaţiilor civile va putea intra în posesia beneficiarului cu condiţii mult mai simple din anul 2015. Cele mai importante date ale organizaţiilor înregistrate vor fi făcute publice prin website-ul fiscului punând la dispoziţia contribuabililor electronic şi o declaraţie. Introducerea înregistrărilor înainte de 2015 permite ataşarea declaraţiei ulterior ceea ce oferă posibilitatea beneficiarilor de a intra în posesia sumelor livrate cu trei luni înainte de termen. Prin intrarea în vigoare a normelor, în noul Cod Civil, vor fi simplificate procedeele de dare de seamă, caracteristicile de funcţionare proprii a organizaţiilor

civile se vor adapta în cadrul de desfi inţare şi transformare. Proiectul de lege asigură începând cu anul bugetar 2015 ca acel 1% din impozitul personal oferit organizaţiilor civile să ajungă în posesia acestora în întregime, suma încă nealocată, pe baza proiectului NEA să devină o sursă sigură ONG-urilor. Apelul de depunere a proiectelor NEA pe anul 2014 apărut mult mai devreme, are ca scop ca munca şi activităţile ONG-urilor să fie desfăşurate în condiţii de siguranţă dar totodată să fie recunoscute şi de societate. Programele profesionale din lipsa de resurse să nu fie puse în pericol iar punerea lor în aplicare să se facă posibilă chiar de la începutul anului 2014. O noutate este faptul că proiectele de funcţionare şi cele profesionale pot fi depuse în acelaşi timp. Finanţarea poate fi cerută sub formă rambursabilă sau nerambursabilă. Suma maximă care poate fi acordată pentru funcţionare este de 3 milioane de forinţi iar în cazul proiectelor profesionale

suma maximă este de 2 milioane de forinţi. Pentru perioada de finanţare a societăţilor civile care începe în luna aprilie 2014, proiectele pot fi depuse până la data specificată (în cazul proiectelor pentru finanţare: 2013.11.21–27; pentru proiectele aplicate pe bază profesională: 2013.11.29–12.02, perioade diferite). Suma totală de finanţare pentru proiectele de funcţionare este de 317,7 milioane de forinţi iar suma totală pentru proiectele profesionale este de 190,6 milioane de forinţi. În perioada de aplicare a proiectelor, organizaţiile civile sunt ajutate atât de Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane cât şi de Centrele de Informaţii Civile aflate în fiecare judeţ; mai multe informaţii se pot găsi pe siteul: http://www. civil.info.hu/web/nea/palyazatok. Precum şi în anii precedenţi, cererile pot fi depuse prin sistem electronic (Elektronikus Pályázatkezelési és Együttműködési Rendszeren – EPER), adresa www. eper.hu.

Știri ❖ Știri ❖ Știri ❖ Știri ❖ Știri Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Parohia Apateu, organizează, sâmbătă, 23 noiembrie, cu începere de la ora 10.30, manifestări dedicate Sfântului Andrei Şaguna. ❖❖❖ Evenimente dedicate Zilei Naţionale a României se organizează şi de reprezentanţele diplomatice din Ungaria. La Budapesta, Ambasada României organizează miercuri, 27 noiembrie, cu începere de la ora 19, la Hotelul Danubius Gellért, o recepţie la care îşi dau concursul artiştii de jazz Teodora Enache (voce), Liviu Butoi (flaut şi saxofon) Ionuţ Dorobanţu (chitară) şi László Hána (percuţie). Programul cultural este realizat prin intermediul Institutului Cultural Român de la Budapesta. La Seghedin, recepţia va avea loc

joi, 28 noiembrie, la Hotel Tisza, cu începere de la ora 18. ❖❖❖ Şcoala Generală şi Grădiniţa Românească din Bătania organizează vineri, 29 noiembrie, cu începere de la ora 9, o zi deschisă, sub egida „Anotimpurile copilăriei – Tradiţii şi obiceiuri româneşti de iarnă”. La eveniment va vorbi prof. dr. Florea Oltean, despre tradiţii şi obiceiuri româneşti de iarnă. ❖❖❖ Parlamentul a adoptat o lege care elimină începând de la 1 februarie comisioanele bancare pentru două retrageri pe lună de la bancomate totalizând până la 150.000 de forinţi (circa 500 de euro), potrivit Portfolio. Băncile vor trebui să asigure un serviciu gratuit, dar să plătească taxe

pentru acesta, întrucât nu vor mai putea transfera clienţilor taxa de 0,6% impusă de guvern asupra tuturor tranzacţiilor financiare. Încurajarea retragerilor de numerar de la bancomate ar putea limita şi extinderea plăţilor prin card, în pofida faptului că plăţile electronice ajută economia să devină mai transparentă. Băncile vor găsi, probabil, o modalitate de a transfera povara financiară din nou asupra clienţilor, prin majorarea altor comisioane, notează Portfolio. Pentru a putea beneficia de retragerile fără comisioane, clienţii băncilor trebuie să înregistreze o cerere la instituţia de credit, online sau scris, până la 20 ianuarie.

Muzeul din Cairo, care are o istorie de 111 ani, va fi renovat cu o sumă de 4,3 milioane de dolari Muzeul din Cairo, afectat în urma violenţelor din Piaţa Tahrir, va fi renovat cu o sumă de circa 4,3 milioane de dolari, a anunţat Guvernul interimar din Egipt, care doreşte astfel să revigoreze turismul din această ţară, potrivit news.yahoo.com. Renovarea Muzeului din Cairo va fi rezultatul cooperării dintre Egipt şi Germania, care va finanţa proiectul cu bani din fondul cultural de rezervă german. La conceperea proiectului de reabilitare au colaborat 12 experţi internaţionali, potrivit lui Ramesh de Silva, directorul departamentului pentru cultură şi educaţie al Ambasadei Germaniei din Cairo. Muzeul, care are o istorie de 111 ani, va fi zugrăvit, iar podelele vor fi pictate după culorile şi modelele originale. Iluminatul şi sistemele de securitate vor fi modernizate, astfel încât să corespundă standardelor internaţionale, iar ordinea exponatelor va fi şi ea schimbată, a declarat Mohammed Ibrahim, ministrul Antichităţilor în timpul unei conferinţe de presă. Potrivit ministrul egiptean, valoarea proiectului de reabilitare va fi de aproximativ 4,3 milioane de dolari. Comoara regelui Tuthankamon, una dintre piesele de rezistenţă ale Muzeului din Cairo, va fi transferată la Marele muzeu egiptean, care în prezent este în curs de construcţie lângă piramidele din Giza şi al cărui termen de finalizare este prevăzut pentru anul 2015. Revoltele sângeroase din ultimii ani, care au avut epicentrul în Piaţa Tahrir, chiar în apropierea muzeului, au dat o lovitură serioasă industriei turismului, care până nu de mult reprezenta peste 11% din produsul intern brut şi aproape 20% din veniturile în valută ale ţării. Mohammed Ibrahim a afirmat că ministerul pe care îl conduce intenţionează să demoleze fostul cartier general al Partidului Naţional Democrat, condus de Hosni Mubarak, ale cărui clădiri au ars în timpul revoltelor împotriva fostului preşedinte egiptean. Corpul de clădiri se află acum între muzeu şi fluviul Nil, iar pe locul acestora vor fi construite o grădină botanică şi un muzeu în aer liber, potrivit planurilor prezentate de Mohammed Ibrahim. În timpul revoltelor din 2011, Muzeul din Cairo a fost vandalizat de un grup de jefuitori. Zeci de opere de artă au fost furate atunci, o parte dintre acestea fiind recuperate ulterior. ❖❖❖ Depresia accelerează procesul de îmbătrânire – studiu Depresia îi face pe oameni să devină mai bătrâni din punct de vedere biologic decât sunt în realitate, prin accelerarea procesului de îmbătrânire la nivelul celulelor, potrivit unui studiu recent, informează bbc.co.uk. Potrivit testelor de laborator, celulele arată din punct de vedere biologic mai bătrâne la persoanele care suferă de depresie severă sau care au suferit de această afecţiune în trecut. Aceste diferenţe vizibile înregistrate de un parametru ce măsoară vârsta celulelor – lungimea telomerilor – nu ar putea fi explicată de alţi factori, precum fumatul. Studiul, realizat pe un eşantion de peste 2.000 de persoane, a fost publicat în revista Molecular Psychiatry. Oamenii de ştiinţă ştiau deja că persoanele diagnosticate cu depresie severă prezintă un risc ridicat de apariţie a bolilor asociate procesului de îmbătrânire, precum cancerul, diabetul, obezitatea şi maladiile cardiace. Acestea sunt provocate, cel puţin în parte, de anumite comportamente de viaţă considerate nesănătoase, precum abuzul de alcool şi inactivitatea fizică. Însă oamenii de ştiinţă bănuiau că depresia are la rândul ei propriul efect asupra celulelor din organism. Pentru a analiza această ipoteză, Josine Verhoeven, de la Centrul Medical Universitar din Olanda, alături de colegi americani, a recrutat 2.407 de persoane pentru acest studiu. Peste o treime dintre voluntari erau diagnosticaţi cu depresie, 33% suferiseră o depresie majoră în trecut, iar ceilalţi nu au fost niciodată deprimaţi. Voluntarii au oferit probe de sânge pe care cercetătorii le-au analizat în laborator pentru a vedea dacă acestea prezintă semne de îmbătrânire celulară. Cercetătorii căutau o serie de modificări în structura unor entităţi aflate în profunzimile celulelor, denumite telomeri. Telomerii înfăşoară capetele cromozomilor care alcătuiesc ADN-ul. Funcţia lor este aceea de a stopa pierderile nedorite din acest cod genetic vital. Pe măsură ce celulele se divid, telomerii devin tot mai scurţi. Măsurarea lungimii lor reprezintă o metodă de estimare a îmbătrânirii celulare. Persoanele care sunt sau care au fost deprimate prezentau telomeri mult mai scurţi decât persoanele care nu au experimentat niciodată episoade de depresie. Aceste diferenţe au rămas chiar şi după ce autorii studiului au eliminat din ecuaţie diferenţele de stil de viaţă, precum abuzul de alcool şi fumatul. Mai mult decât atât, voluntarii care prezentau cele mai severe forme de depresie cronică aveau cei mai scurţi telomeri. Autorii studiului sunt de părere că scurtarea telomerilor reprezintă o consecinţă a reacţiei pe care o are organismul la stresul produs de depresie.


VIAŢA NOASTRĂ

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Centrul de Afaceri Maghiaro-Român, inaugurat la Bichișciaba Secţiunea MaghiaroRomână a Camerei de Comerţ şi Industrie Ungară în colaborare cu Oficiul Național de Economie Externă, respectiv Camera de Comerț și Industrie a Județului Bichiş au organizat vineri, 15 noiembrie, de la ora 11, o nouă Conferinţă Economică de Relaţie  Externă şi Parteneriat Maghiaro-Român. Tot în această zi, de la ora 10 a fost inaugurat Centrul de Afaceri MaghiaroRomân al Camerei de Comerț și Industrie a Județului Bichiş, centru realizat prin intermediul proiectului transfrontalier HURO/1101/034 „Cross-border acces for business support”, în parteneriat cu  „Don Orione” Beneficence – Charity Society, din Oradea. La inaugurarea centrului au fost de faţă numeroşi oameni de afaceri atât din România cât şi din Ungaria, oficiali români şi maghiari. Au rostit cuvinte de deschidere Hódsági Tamás, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Bichiş şi Mihai Fechete, preşedintele „Don Orione” Beneficence – Charity Society din Oradea. Inaugurarea festivă a fost făcută de Erdős Norbert, împuternicit guvernamental din partea Instituţiei Guvernamentale a Judeţului Bichiş şi Dunai Péter, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei. Acest centru s-a realizat cu scopul de a deservi activităţi pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere dintre România şi Ungaria. Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Bichiş are un trecut remarcabil în colaborarea cu partenerii români, pionieratul fiind în

anul 1996, când împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bihor au început deschiderea de oficii şi centre de informare, în oglindă, pentru oamenii de afaceri interesaţi să realizeze schimburi economice între cele două ţări. Pe parcurs acest proces s-a dezvoltat prin realizarea unor secţii maghiaro-române de o parte şi de alta a graniţei, iar prin implementarea acestui proiect s-a ridicat pe o treaptă superioară gradul şi modul de cooperare dintre cele două ţări, deservind nu doar oamenii de afaceri din judeţul Bichiş, ci din întreaga ţară. Acest proiect nu este realizat în oglindă, partenerul de proiect din România fiind o şcoală care va folosi subvenţiile pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii acestei instituţii şi achiziţionarea de materiale necesare.

Se doreşte ca judeţul Bichiş să fie un motor al relaţiilor transfrontaliere. Pentru realizarea acestui deziderat la Bichişciaba există un Centru Expoziţional AB Expo, iar acum s-a inaugurat acest centru de afaceri prin intermediul căruia se încearcă oferirea de servicii, de cea mai înaltă calitate, pentru o deservire cât mai completă a întreprinzătorilor care i se adresează. După tăierea panglicii inaugurale de către Hódsági Tamás, Erdős Norbert şi Dunai Péter cei prezenţi s-au deplasat la Hotelul Fiume unde a av ut lo c Conferința Economică de Relaţie  Externă şi Parteneriat Maghiar-Român. În deschiderea conferinţei a fost adresat un cuvânt de salut de către noul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Ju-

deţului Arad, Gheorghe Seculici, care a vorbit despre programele transfrontaliere dintre cele două ţări, exprimându-şi speranţa ca pe viitor să existe cât mai multe proiecte de acest gen, în beneficiul ambelor ţări. Secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei, Dunai Péter, a amintit activitatea economică în relaţia externă a Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei pe anul trecut subliniind schimbările majore care au avut loc în acest an cu deschidere spre ţările din Est şi menținerea activităţii pentru ţările din Vest. Vicepreşedintele Oficiului Naţional de Economie Externe, Bilek Péter, a vorbit despre activitatea economică în relaţia externă a acestui oficiu, scopul principal fiind întărirea exportului şi mărirea cifrei economice naţionale. Diósi László, directorul OTP Bank România, a prezentat posibilităţile de finanţare pentru întreprinzătorii maghiari în România. Ambasadorul României la Budapesta, Alexandru Victor Micula, a subliniat importanţa legăturilor economice româno-maghiare, dând câteva cifre care reflectă creşterea volumului schimburilor comerciale dintre cele două ţări (de la

5,8 miliarde de euro în 2008, la peste 7 miliarde de euro în anul 2011) şi încheind cu ideea ca prin intermediul noului centru româno-maghiar să se deruleze cât mai multe activităţi economice pentru ca mai târziu să se vorbească despre un nou record în acest domeniul. Dezvoltarea cadrului juridic al relaţiilor bilaterale dă suportul necesar pentru realizarea de centre şi conferinţele de acest gen, pentru dezvoltarea economiei celor două ţări. La final, Fándly Marius, directorul general adjunct al Inspectoratului de Finanţe Publice al judeţului Bihor, a făcut cunoscute schimbările intervenite în sistemul de impozitare şi înfiinţări de firme în România.

După dineu oamenii de afaceri maghiari şi români s-au întreţinut în conversaţii libere, vorbind despre probleme concrete din mediul de afaceri. La eveniment au fost prezenţi consulii generali de la Seghedin şi Giula, Ioan Fodoreanu şi Florin Trandafir Vasilorni, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Traian Cresta, preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română a oraşului Bichişciaba, Gheorghe Gros împreună cu Gheorghe Marc, membru al autoguvernării din Bichişciaba, reprezentanţi ai guvernului maghiar, ai Institutului Guvernamental al judeţului Bichiş şi a filialei din Şercad. Delia Kovács

Fotbal, tur-retur în competiţia euroregională

S-a finalizat primul tur al echipelor judeţene de fotbal învecinate – au fost disputate meciurile de calificare. Fundaţia Euroregiunii Bihar–Hajdú Bihar împreună cu Consiliul Judeţean Bihor a organizat pe ambele părţi ale graniţei (Ungaria–România), un turneu amical de fotbal care reuneşte 16 echipe din li-

gile IV şi V, ale celor două ţări. Turneul se va desfăşura conform sistemului Champions League, partidele de grupă desfăşurându-se în această toamnă, iar fazele eliminatorii vor fi disputate în primăvara anului viitor – a declarat Cornel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

Cu scopul de a fi păstrată tradiţia, în perioada 2013– 2014 participă la competiţii nouă echipe ale judeţului Bihor (primele trei clasate din liga a IV-a, dar şi câştigătoarele şi ocupantele locurilor secunde ale celor trei serii din liga a V-a), şi şapte din judeţul Hajdú-Bihar. Echipele au fost împărţite pe patru grupe: Grupa A: Komádi, Salonta, Apateu, Sântandrei. Grupa B: Biharkeresztes, Beiuş, Lugoş, FC Universitatea Oradea. Grupa C: Paleu, Hosszúpályi, FC Bihor II, DEAC (Debreceni Egyetemi AC). Grupa D: Nyíradony, Monostorpályi, CSU Partium (Partiumi ESK), FC Hidişel. Meciurile au fost disputate în perioada august-octombrie urmând să continue în pri-

măvară, perioada aprilie-mai. Sferturile de finală vor fi disputate pe data de 16 aprilie 2014, iar semifinala pe data de 30 aprilie, respectiv 7 mai urmând ca finala să aibă loc în data de 14 mai, pe Stadionul Iuliu Bodola, din Oradea.

La conferinţa de presă a luat cuvântul şi Tóth Attila, preşedintele Consiliului Judeţean Hajdú-Bihar care a afirmat că interesul acestui turneu este de a descoperi noi talente şi de a susţine jucătorii tineri.

Loturile celor două judeţe sunt deschise în a primi jucători pentru eşalonul inferior. Pentru competiţia euroregională, Consiliul Judeţean Bihor (România) va aloca suma de 500 000 de lei. J. Vmirjáncki


BISERICA

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Corul „Psalmodia Varadiensis” la Budapesta Slujire arhierească inter-ortodoxă la Mișcolț

Corul „Psalmodia Varadiensis” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Vasile Coman” din Oradea, aflat într-un turneu european, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Sofronie al Oradiei, a făcut un nou popas de suflet și la comunitatea ortodoxă românească din Budapesta, având în acest sens și binecuvântarea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. Corul condus de pr. conf. univ. dr. Mihai Brie, profesor de muzică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea și membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a susținut și cu alte ocazii concerte

de muzică bisericească sau colinde, la diferite instituții românești din Giula (Catedrală și Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria), Budapesta (la Capela Românească și Institutul Cultural Român), Micherechi (la biserică și Casa de Cultură „Gheorghe Dulău”), sau la biserica din Apateu, iar de data aceasta, duminică, 10 noiembrie, a fost oaspetele Așezământului Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” și al Centrului Cultural și Misionar-Pastoral „Sfântul Vasile cel Mare” din Budapesta, conduse de părintele protosinghel David Pop și a încântat din nou pe credincioșii ortodocși români din capitala Ungariei printr-un concert de

excepție, cuprinzând piese bisericești prelucrate pentru cor, dar și colinde. În deschiderea concertului, părintele prof. univ. dr. Dumitru Megheșan, decanul Facultății de Teologie din Oradea, care a însoțit corul în turneul efectuat, a rostit un cuvânt de salut, în care a subliniat importanța misiunii Bisericii Ortodoxe Române în mijlocul comunității românești din Ungaria. După concert, membrii corului au fost invitați la o agapă frățească, după care s-au întors în orașul de reședință, situat pe malurile Crișului Repede. Și de această dată, corul teologic orădean s-a făcut mesagerul artei și culturii bisericești exprimate prin cântare, dar și al sentimentului fratern românesc, aducând multă bucurie în sufletele ascultătorilor români din Budapesta, dar și celorlalți români pe care i-au întâlnit de-a lungul acestui turneu – transmite Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Lucrările de restaurare exterioară și interioară la Catedrala Episcopală din Giula continuă La Catedrala Episcopală din Giula, aflată într-un amplu proces de restaurare, au început de curând și lucrările de renovare de la partea interioară a acesteia. După ce s-au finalizat lucrările de restaurare ale turlei și sunt în curs de a se termina cele de reparație exterioară și zugrăvire integrală a pereților din partea de miazănoapte a locașului de cult, urmează să fie inițiate în viitorul foarte apropiat lucrările de la partea de miazăzi, iar de câteva zile a început deja și restaurarea propriu-zisă a interiorului Catedralei. În acest sens, au fost montate schelele necesare, iar lucrările de restaurare ale pereților interiori, care cuprind și mai multe fresce executate în anul 1928 pe tavanul bisericii de către pictorul Béla Predmerszky din Budapesta, vor fi executate de firma de restaurări Ment Artis Kft. din Budapesta, condusă de Seres András, șef de echipă fiind Verebes Dóra. Lucrările efectuate de această firmă la diferite obiective de referință din Budapesta oferă garanția unor lucrări de foarte bună calitate și la interiorul principalului locaș de cult al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. În paralel, au început și lucrările de amenajare de la fundația viitorului altar de vară de lemn, în stil maramureșean, care va fi construit în parcul de lângă Catedrala Episcopală, împreună cu două porți masive de lemn și fier forjat care vor

delimita zona propriu-zisă a parcului. Vineri, 15 noiembrie, după ce anterior fusese trimis la sediul din Bichișceaba al instituției județene responsabile cu implementarea și controlul Proiectelor Europene din această zonă a Ungariei (instituție numită „VÁTI Nonprofit Kft.”, adică „Magyar Regionális Fejlesztési és Urbanisztikai Nonprofit Kft.”, sau în limba română „SRL Nonprofit pentru Dezvoltarea Regională și Urbanistică Ungară”) dosarul cu actele justificative pentru această etapă de lucrări efectuate, la Catedrală și Reședința Eparhială din Giula a avut loc o vizită de verificare a actelor trimise și respectiv a tuturor lucrărilor care au fost executate. Din partea VÁTI Nonprofit Kft., ca organe de control, au fost prezente Szabóné Bruder Erika și Pettner Adrienn, iar echipa din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, care a participat la această întâlnire de lucru, a fost formată din Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, părintele arhimandrit Calinic Covaci, consilierul administrativ-bisericesc al Episcopiei și managerul de Proiect European, Maria Bordaș Hegedűs, contabilul Episcopiei, Szöllősi Béla, controlorul tehnic de calitate al lucrărilor care se desfășoară la Catedrala din Giula și Péntek Katalin, specialist în întocmirea Proiectului. În urma verificărilor efectuate, atât la dosarul de acte

justificative, cât și la lucrările de execuție și la programele desfășurate, s-a stabilit că toate aceste demersuri au fost efectuate în mod corect și complet, întocmindu-se în acest sens procesul verbal necesar. Catedrala Episcopală din Giula a fost construită între anii 1802–1824, iar turla bisericii a fost adăugată ulterior și terminată în 1854, astfel încât acest edificiu este pe de o parte locașul central de cult al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, care avea mare nevoie de ample lucrări de restaurare, dar în același timp ea este declarată monument istoric și este vizitată anual de foarte mulți turiști. Prin urmare, lucrările de reparație care se efectuează acum la Catedrala Episcopală din Giula s-au înscris în mod firesc în programul european transfrontalier pentru dezvoltarea turismului religios în zona județelor Bichiș, din Ungaria și Arad, din România, înaintat în comun de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Arhiepiscopia Aradului și Fundația Publică pentru Dezvoltarea Localității Otlaca Pustă. Lucrările și programele desfășurate în cadrul acestui Proiect European transfrontalier se vor încheia până la data de 31 martie 2014, potrivit termenelor stabilite în contract – transmite Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

În Duminica a XXVI-a după Rusalii (17 noiembrie), cu puțin timp înainte de ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei (anual, la 30 noiembrie), în biserica ortodoxă maghiară din Mișcolț a avut loc o slujire arhierească inter-ortodoxă, la care au coliturghisit clerici ortodocși români, maghiari și ucrainieni. S l u j i r e a co mu n ă s - a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Marc de Jegorevsk, Întâistătătorul Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria și la invitația părintelui Kirill Tatárka, secretarul eparhial al acestei Episcopii și Parohul bisericii din Mișcolț, iar din soborul slujitor, sub protia Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, alături de preotul paroh și diaconul bisericii, au mai făcut parte cei doi preoți ortodocși români de la așezământul românesc din Budapesta (părintele protosinghel David Pop și părintele protopop Marius Maghiaru), părintele ieromonah Benedict Hromei, de la Mânăstirea „Groșovo” (sau „Peri”), din Ucraina și cei doi diaconi de la Catedrala Episcopală din Giula. În duh de comuniune frățească inter-ortodoxă, la acest eveniment care are loc, în acest fel, pentru a doua oară la biserica din Mișcolț, au participat credincioșii ortodocși maghiari ai Parohiei, împreună cu pelerini ortodocși români din Budapesta și cu credincioși ucrainieni, care s-au reunit cu toții în jurul personalității Marelui Mitropolit transilvan, trecut și în rândul Sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 21 iulie 2011. Au fost prezenți, de asemenea, Bogdan Ignat, de la Ambasada României la Budapesta și echipa de filmare de la emisiunea în limba română „Ecranul nostru”, a Studioului Teritorial din Seghedin al Televiziunii Naționale M1.

Răspunsurile liturgice la strană au fost date alternativ, în limbile română și maghiară, de corul Parohiei și de cântăreți de la Capela Românească din Budapesta, iar slujirea, și în special anumite momente ale ei (precum sunt Apostolul, Evanghelia, Crezul și „Tatăl nostru”) s-a rostit în mai multe limbi. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, înconjurat de soborul slujitor, dar și de copii îmbrăcați în veșminte liturgice, a făcut sfințirea unei icoane cu „Sfânta Treime”, care reprezintă și hramul acestui sfânt locaș. În cuvântul de învățătură, pornind de la Evanghelia zilei, Preasfințitul Părinte Siluan a evocat exemplele date de ctitorii acestui impunător și foarte frumos locaș de cult având un iconostas de excepție, de Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, care s-a născut la Mișcolț și a fost botezat în această biserică, iar prin slujirea sa jertfelnică și activitatea sa a făcut atât de multe pentru Biserica Ortodoxă Română din Transilvania, cât și pentru Neamul Românesc, pentru afirmarea căruia s-a luptat în mod deosebit, dar și de exemplele pe care le-au reprezentat Sfinții Împărați Constantin și Elena și care au fost analizate și evaluate în multe feluri, de-a lungul acestui an jubiliar, care le-a fost dedicat în Patriarhia Română, după cum s-a precizat și în Pastorala Sfântului Sinod rânduită pentru

prima duminică din Postul Crăciunului. Tot în acest context pilduitor, Ierarhul a subliniat și aniversarea celor 20 de ani de la primirea darului preoției de către doi dintre slujitorii Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria: părintele Marius Maghiaru, protopop și paroh de Budapesta și părintele Aurel Becan, protopop de Seghedin și paroh la Cenadul Unguresc, cărora le-a acordat Diplome Aniversare, în semn de prețuire pentru activitatea desfășurată și cu îndemnul de a înmulți și pe mai departe talanții primiți, spre slava lui Dumnezeu și mântuirea credincioșilor încredințați spre păstorire acum două decenii. În mod simbolic și spre aducere aminte a acelor momente emoționante de odinioară, celor doi păstori de suflete aniversați le-au fost înmânate și documente din presa vremii, care au consemnat evenimentele menționate. La finalul slujbei, în semn de prețuire și de amintire a slujirii arhierești de la Mișcolț, părintele Kirill Tatárka a oferit Ierarhului o icoană cu Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, care are părticele din Sfintele Sale Moaște păstrate spre închinare și în această biserică. Toți cei participanți la slujbă, au fost invitați apoi și la o agapă comună, oferită de către Parohie, împreună cu Autoguvernarea Minoritară Românească din sectorul VII, din Budapesta – transmite Biroul de Presă al Episcopiei.


ŞCOALĂ

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Interviu cu Simina Ghertan, cadru didactic în Micherechi Prin intermediul statului român, la grădiniţa şi şcoala românească din Micherechi au fost aduse două cadre didactice din România, cu scopul îmbunătăţirii predării limbii române în această localitate. La grădiniţă şi-a început activitatea, de la 2 septembrie, educatoarea Simina Ghertan. Pentru a o cunoaşte şi a şti cu ce gânduri a venit la noul loc de muncă, vă prezentăm un interviu realizat cu dânsa. Sunt Simina Ghertan, am venit din Salonta, România şi sunt absolventă a Faculăţii din Oradea, specializarea Engleză-Română. Am lucrat, anul trecut, ca profesor de Limba şi Literatură Engleză la o şcoală situată la 80 de kilometri de Salonta şi la gradiniţele din oraş. – Cum aţi ajuns în comuna Micherechi? – Am văzut pe site-ul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor un anunţ că se caută două cadre didactice care să lucreze, pe durata anului şcolar 2013–2014, la şcoala din Micherechi. Am fost interesată şi m-am prezentat la un interviu, care s-a

desfăşurat sub forma unei discuţii libere, mai mult cu întrebări referitoare la dorinţa noastră de a veni aici, precum şi activităţile pe care ni le propunem sau ce am dori să realizăm. – Cu ajutorul cui aţi ajuns la grădiniţa din Micherechi? – Am înţeles că în 2011 s-a încheiat un proiect între primăria din Micherechi şi Ambasada României din Budapesta, proiect pe baza căruia au fost ceruţi doi

profesori de limba română pentru a preda aici, în şcoala şi grădiniţa din Micherechi. – De ce credeţi că a fost nevoie să veniţi în această comună? – Pentru îmbunătăţirea limbii române, desigur; pentru a nu uita s-o folosim, pentru că este limba strămoşilor noştri. De altfel, întotdeauna este bine să ştii o limbă străină în plus. Am înţeles că aici, în Micherechi, funcţionează o şcoală românească, fapt pentru

Gest caritativ pentru școala din Pocei

La Pocei, a fost organizată, pe data de 8 noiembrie, o serată de caritate cu scopul de a sprijini şcoala. Organizatorii – comitetul de părinţi, autoguvernarea elevilor, cadrele didactice şi copiii s-au pregătit pentru acest program pe parcursul întregii săptămâni. Spre bucuria copiilor, nu au lipsit clătitele ori langoşul.

Vineri după-masa, cu începere de la ora 16, sala de sport a şcolii a fost arhiplină. Personajele principale ale programului au fost elevii şcolii care şi de această dată au avut un mare succes prin dans, muzică şi scene amuzante. Programul serii s-a încheiat cu un dans al părinţilor urmat de extragerea numerelor câştigătoare ale tombolei,

moment aşteptat de toată lumea deoarece o mulţime de premii valoroase s-au pus în joc, marea majoritate fiind oferite de interprinzători locali. Sp onsorii programului sunt următorii: Mazsu Jenőné, Vadas Sándorné, Kec ské s Gy ul a , Kec ské s Gyuláné, Nagy Zoltánné, Kun István, Şcoala Generală Lorántffy Zsuzsanna din Pocei, interprinzători, părinţi şi bunici, cadre didactice care nu au fost preocupaţi de efortul depus în cadrul acestui program, ci de reuşita serii. De venitul provenit în urma programului vor beneficia elevii şcolii. Această seară caritativă organizată la Pocei a fost o seară de colaborare, sudare. Nagyné Kelemen Mónika

care consider că e nevoie să folosim şi limba română, bineînţeles pe lângă limba maghiară. – Aţi ajuns într-o comună unde majoritatea locuitorilor sunt români şi chiar se consideră români. Cum îi vedeţi pe aceşti oameni? – Eu m-am bucurat foarte mult când am văzut acest lucru. Mă bucur să văd că şi în afara graniţelor sunt români care nu îşi neagă apartenenţa. Sper să colaborăm cât mai bine atât cu colectivul şcolii, cu primăria, cât şi cu părinţii copiilor, cu conducerile locale. – De când aţi început munca? – Am început pe data de 2 septembrie. Am participat la deschiderea anului şcolar, apoi am avut la dispoziţie o săptămână să ne legalizăm actele în România, după care mi-am început activitatea aici, la grădiniţă. – Cu noile colege ce relaţii aveţi? Cum v-au primit? – Cu colegele mă înţeleg foarte bine. Mă bucur că m-au primit în acest colectiv şi pot spune că sunt oameni călduroşi. Totuşi eu sunt o străină între ele, aici existând un colectiv foarte bine format. Am apreciat

şi apreciez căldura cu care m-au primit şi chiar dacă mă găsesc în acest colectiv de un timp scurt pot spune că ne înţelegem bine. – Ce scopuri aveţi? – Noi vrem să aducem materiale actuale, cântecele pentru copii care la noi în ţară se folosesc foarte mult şi foarte des şi care sunt foarte atractive pentru copii. S-au modernizat foarte mult lucrurile. Materiale care sunt aici, precum şi toate manualele, sunt cam învechite. Noi am dori să aducem ceva nou, iar împreună cu colegii să-i învăţăm pe copii şi să facem activitatea cât mai atractivă. Desigur, pe tot parcursul proiectului, care durează tot anul şcolar, noi ţinem legătura cu Consulatul şi Ambasada din Ungaria şi Inspectoratul Judeţean Bihor. În momentul în care o să avem anumite evenimente îi vom invita să asiste la ele, să vadă că se lucrează. Ne-am gândit să organizăm programe între grădiniţele din Salonta şi grădiniţa din Micherechi. Am înţeles că sunt părinţi care acasă vorbesc limba română, ceea ce se vede în cazul copiilor. Însă am înţeles că nu toţi oamenii de aici folosesc limba română, fiind multe familii

mixte. Este adevărat, nu toţi copiii din grădiniţă sunt români, dar ar fi în avantajul lor dacă ar cunoaşte această limbă. Nu ştim ce va aduce viitorul, cum se vor putea folosi de ea. Unii copii folosesc în vocabularul lor atât cuvinte din limba română cât şi din limba maghiară. Am observat unele cuvinte care nu fac parte nici din vocabularul românesc şi nici din vocabularul limbii maghiare, acestea provenind din limba micherechenească, interesantă. – Aţi observat deosebiri între copiii şi educatoarele din Ungaria şi copiii şi educatoarele din România? – Nu pot să zic că am observat o diferenţă foarte mare, doar faptul că aici se vorbeşte două limbi. În general munca educatoarelor e aceeaşi. Cel mai mult îmi doresc să îi ajut pe copii să înveţe limba română cât mai corect şi să o folosească, pentru că am aflat că mulţi dintre ei ştiu, dar ezită să vorbească româneşte şi cred că este foarte important să păstram limba moştenită de la strămoşii noştri, să vorbim româneşte. Tiberiu Juhász Micherechi

Ziua Limbii Române, la Chitighaz

Voie bună şi păstrarea tradiţiilor, cu aceste cuvinte am putea caracteriza ziua de 8 noiembrie, când la grădiniţa românească din Chitighaz a fost organizată „Ziua Limbii Române”. La eveniment au fost aşteptaţi atât copiii, părinţii cât şi bunicii (care s-au prezentat într-un număr mare) pentru care a fost pus la punct un program variat.

Și vremea a fost favorabilă, aproape ca de vară. La program au răspuns invitaţiei cinci educatoare din Arad, România, prezenţa lor oferind posibilitatea de a se face şi un schimb de experienţă şi discutarea unor probleme de metodică. Un moment foarte atractiv al zile a fost imitarea echipei de păpuşi Kalamajka, program susţinut în limba

română. La succesul acestui program şi-a adus aportul Gortkáné Hajni. Conducerea unităţii de învăţământ românesc din Chitighaz ţine să mulţumească şi pe această cale tuturor celor care şi-au adus aportul la buna desfăşurare a acestui program. Cuvintele de mulţumire se îndreaptă atât către bucătăreasa Mészáros Gézáné, cât şi către bunicuţele şi mămicile care au pregătit o mulţime de cirighele, dar şi către acei părinţi care au ajutat tinerii artişti şi conducătorul acestora, Gheorghe Gros, în desfăşurarea programului cultural. Mulţumirile se îndreaptă şi spre cel care s-a îngrijit de problemele tehnice şi nu în ultimul rând spre colegele de la grădiniţă (educatore şi doici) care pe parcursul întregii zile au coordonat programul. Corina


DIN VIAŢA CREŞTINĂ

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Cuvântul vieţii NEGROLOG t

Viaţă trăită cu Cristos

La data de 10 noiembrie 2013 a trecut la Domnul fratele păstor Dumitru Rus. În următoarele redăm predica rostită la serviciul de privechi în biserica baptistă din Chitighaz. Cuvântul divin a fost citit din cartea profetului Daniel capitolul 12, versetul 3. „Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.” E grea despărţirea de cei dragi, dar Dumnezeu are promisiuni pentru aleşii Săi. În acestea e prevăzută soarta lor viitoare. Aceasta nu e o nimicire, o trecere în nefiinţă, ci o strălucire veşnică. Promisiunile Domnului sunt o mângâiere pentru noi, dacă le primim cu credinţă. În profeţia lui Daniel li se promite celor înţelepţi, că ei vor străluci ca strălucirea cerului. Cine sunt cei înţelepţi? Ei sunt aceia, care şiau trăit viaţa în frica de Dumnezeu, căci începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu. „Frica Domnului este începutul înţelepciunii, toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă…” Psalmul 111:10. În proverbe se promite că „…cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.” Proverbe 28:26. Credincioşilor li se promite o mântuire şi o strălucire veşnică. În cartea Apocalipsa, apostolul Ioan îi vede pe cei mântuiţi îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mâini, stând naintea tronului lui Dumnezeu. (Apocalipsa 7:9–17). Hainele lor au fost spălate şi albite în sângele Mielului. Hainele albe reprezintă acea neprihănire şi îndreptăţire, care au primit-o prin jertfa lui Cristos. Sunt simbol al curăţeniei şi al sfinţeniei. Ele fac referire la mărturisirea de credinţă, în haine albe, în apa botezului. Biruitori sunt aceia care nu şi-au mânjit şi nu şi-au pătat aceste haine albe, ci au păzit legământul până-n sfârşit. Hainele albe reprezintă victoria şi puritatea. Ele fac referire la trupurile de slavă

pe care credincioşii le vor primi la înviere. În aceste haine albe ei vor străluci ca strălucirea cerului. Ramurile de finic sunt simbolul biruinţei. Cei care au păzit credinţa până-n sfârşit, devin biruitori prin Isus Cristos. Biruitorii vor fi îmbrăcaţi în haine albe, în trupuri cereşti de slavă. „Cel ce va birui, va fi îmbrăcat astfel în haine albe…” Apocalipsa 3:5. Fratele Dumitru Rus, de care acum ne despărţim, şi-a trăit viaţa în înţelepciunea dată de Dumnezeu. De tânăr a urmat Domnului, mărturisindu-l în apa botezului, la vârsta de 22 de ani. Când s-a predat Domnului, cu mare avânt şi evlavie a intrat în serviciul Lui. Toată dorinţa i-a fost să-I servească Domnului. Anii copilăriei i-a petrecut în satul natal, la Cenadul Unguresc, cu şcoală şi multă muncă în familie. Lucrul lui era păstorirea oilor şi munca în jurul sălaşului. Dar dorinţa îi era altceva. Avea dorinţă după carte, după şcoală superioară, iar după ce a cunoscut calea Domnului, avea o dorinţă nestinsă după cuvântul lui Dumnezeu. Circumstanţele vieţii erau foarte dificile. Era timpul războiului mondial, frontul era la noi în ţară, fratele avea datorinţe militare şi a trecut prin multe peripeţii. Dar Domnul a lucrat în chip minunat în viaţa lui şi prin multe minuni, pe care deseori ni le povestea, a făcut să se întoarcă înapoi trenul care-l ducea în Rusia, ca prizonier. Trenul s-a întors înapoi

de la Focşani şi fratele a ajuns acasă. El a înţeles că Dumnezeu îl cheamă la slujire, îl cheamă de la oi la o altă păstorire. Dumnezeu are promisiuni pentru cei ce umblă în înţelepciunea dată de El. Dar Dumnezeu are promisiuni deosebite pentru servii Săi. „Cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.” Fratele Rus pe mulţi i-a învăţat calea Domnului, i-a învăţat să umble şi să trăiască în neprihănire. Timp de 60 de ani a vestit cuvântul Domnului, vestea bună, Evanghelia. De la Cenad, Şercad, Micherechi şi Chitighaz, până-n cercul misionar cu centru la Medgyesegyháza, a vestit cuvântul Evangheliei.

A absolvit seminarul teologic la Budapesta şi a învăţat, tot ce a putut reţine, de la înaintaşii noştri. De multe ori amintea şi ţinta ideile şi învăţăturile profesorilor şi predicatorilor înaintaşi, dar la baza mărturisirii lui a fost, totdeauna, Sfânta Scriptură. El i-a învăţat pe oameni să umble în neprihănire. Ne amintim cu toţii, cum ne învăţa, începând din vârsta copilăriei, apoi la orele de cateheză cu prietenii. Timp îndelungat, chiar jumătate de an durau aceste cursuri biblice în decursul cărora erau tratate toate principiile credinţei. Se punea mare accent pe procesul întoarcerii la Dumnezeu, a pocăinţei, lepădarea trecutului, naşterea din nou şi trăirea în viaţa nouă în Cristos. Ne învăţa şi ne ajuta să cunoaştem bine

Botez în anul 1963. Păstor: Dumitru Rus. Traján Péterné… Sípos Maria, Bandula Maria, Bandula Mihályné, Hodozsó György. În spate: Sípos Györgyné, Sípos György, Hodozsó Györgyné… Din activitatea păstorului Dumitru Rus; sursă: publicaţia Biserica Baptistă din Chitighaz de dr. Ștefan Cioca

fiinţa lui Dumnezeu, a Fiului Său Isus Cristos şi a Duhului Sfânt. Ne învăţa lucrarea Sfintei Treimi în lume, cuvântul şi voia lui Dumnezeu. Aceeaşi învăţătură era prezentată şi pentru biserică, prin predicile fratelui. El n-avea multe dicţionare şi comentare biblice. Învăţătura lui se baza pe Sfânta Scriptură. Ştia să mânuiască cuvântul Bibliei în aşa fel ca el să fie convingător, inspirativ şi să se confirme singur. Folosea metoda, Biblia explicată şi dovedită cu ea însăşi. Fratele Rus avea mare grijă de biserică. Purta răspundere faţă de toţi membrii. Avea părtăşie cu copiii şi tinerii, dar nu uita nici de cei bătrâni. Se ocupa de problemele bisericii, a fraţilor, familiilor, cât şi de bolnavii aflaţi în suferinţă. Bolnavii erau vizitaţi ocazional, iar bătrânii neputincioşi erau vizitaţi regulat, lunar, oferindu-li-se acasă cina Domnului. Fratele a avut grijă ca biserica să aibă lucrători. S-a îngrijit de instalarea presbiterilor şi a diaconilor, cât şi de alţi lucrători. El susţinea ideia, că păstorii vin şi merg, dar biserica trebuie să aibă lucrătorii ei. În lucrarea lui a fost nepărtinitor. N-a făcut deosebire între fraţi. N-a fost sovinist. I-a iubit atât pe fraţii români cât şi pe maghiari. N-a făcut deosebire nici în slujire. A predicat şi-n limba maghiară cum şi în româneşte. Cu lucrătorii bisericii a muncit în deplină înţelegere. I-a considerat tovarăş de luptă pe câmpul Evangheliei, i-a iubit, i-a apreciat, a contat pe ei ca pe conlucrători şi s-a rezemat pe serviciul lor. Noi, mulţi, avem cunoştinţă şi experienţă personală despre lucrarea şi viaţa fratelui. Ar fi prea multe să le înşirăm. Ca mulţi alţii din faţa locului, şi eu cu greu pot să aleg dintre aceste experienţe, pentru că familiile noastre erau legate cu multe fire. Pe lângă legăturile iubirii frăţeşti şi a credinţei în Isus Cristos, între noi erau şi legături prieteneşti. Pe jumătate eram şi noi cenădani, căci mama mea era din Cenad, născută în acelaş an cu fratele Rus, în 1920. Au copilărit împreună, în comună şi la şcoală, apoi au fost membrii aceiaşi biserici din Cenad. A fost o bucurie deosebită pentru noi, când fratele Rus s-a mutat la Chitighaz, devenind păstorul bisericii. Aveam întruniri familiare, cum şi cu alte familii, căci

pe atunci aşa era obiceiul. Aceste întâlniri rămân neuitate, căci aveau o atmosferă minunată şi unică. Fratele avea acasă un armoniu şi ne învăţa multe cântări. În anul 1960 am primit botezul şi am fost botezat de fratele Rus. Fratele m-a primit şi de conlucrător în vestirea Evangheliei. De tânăr am servit cu el împreună, mai ales la Cenad şi la Micherechi. Totdeauna s-a bucurat de prezenţa noastră, când vizitam bisericile, şi ne dădea întâietate. Am servit mult în cercul fratelui şi-n bisericile de la Medgyesegyháza până la Bătania şi-n celelalte. În anii bătrâneţei şi a neputinţei îl vizitam acasă pe fratele, mai întâi la Chitighaz apoi la Giula şi eram în părtăşie la masa Domnului. Când citeam cuvântul din Biblie, fratele imediat avea explicaţia gata, aşa că nu multe trebuia să mai spun eu. Fratele cita Biblia ca pe cel mai cunoscut şi natural lucru din lume. Aşa au trecut apoi zilele grele din urmă ale slăbiciunii, cu cuvântul Domnului în gând şi-n amintire şi cu credinţă neclintită în Dumnezeu. Fratele Dumitru Rus s-a născut la Cenadul Unguresc, la 3 decembrie 1920. S-a întors la Domnul în anul 1942 şi a fost botezat la Chitighaz de fratele păstor Nicolae Covaciu, de la Oradea. A început studiile la teologie în 1946. A intrat în serviciul de păstor, în bisericile din Şercad şi Micherechi, în anul 1949, unde a servit până-n anul 1957. În 1949 s-a căsătorit cu sora Maria Unc, din Cenad. Au trei fete pe care le-au crescut în frica de Dumnezeu. Din 1957 a păstorit biserica din Chitighaz până în 1980, când a ieşit la pensie. Din 1963 cercului misionar îi aparţinea şi Cenadul şi Micherechiul. A servit în continuare, o dată pe lună, în biserica din Cenad şi în cercul Medgyesegyháza. Din anul 1985 a preluat din nou, păstorirea bisericii din Chitighaz până în 1991. În total 29 de ani a păstorit biserica din Chitighaz. A continuat să servească la Cenad, unde servea din 1949, biserică pe care n-a părăsit-o până l-au ţinut puterile. Suntem mulţumitori lui Dumnezeu pentru viaţa şi slujirea fratelui Dumitru Rus, pentru că ni l-a dăruit ca frate, prieten şi păstor, care ne-a învăţat calea mântuirii. Dr. Ștefan Cioca presbiter


OGLINDA ROMÂNEASCĂ Petru Groza, figura proeminentă a politicii postbelice

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român interbelic și de după al Doilea Război Mondial, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952. A fost Președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, funcție asimilată celei de șef al statului, în perioada 2 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958.

Petru Groza s-a născut în familia preotului ortodox Adam Groza. A urmat clasele primare în localitatea natală, iar cele secundare la Coștei, Lugoj și Colegiul maghiar reformat din Orăștie. Între anii 1903 – 1905, a studiat la Facultatea de Drept și Științe Economice din Budapesta. Din 1905 își continuă studiile la Berlin, apoi la Facultatea de Drept Comercial și Economie Politică din Leipzig. În 1907 Groza își obține doctoratul în științe juridice cu distincția magna cum laude.

Cariera politică o începe în Partidul Național Român, unde are ocazia să fie alături de liderii mișcării naționale a românilor din Ardeal: Gheorghe Pop de Băsești, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu și alții. Pe 18 noiembrie/1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegați aleși ai românilor „din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” au votat Rezoluția Unirii care „decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”.

România se afla într-o mare criză politică. În ziua de 26 februarie 1945 a sosit la București A. I. Vâșinki, adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov. Într-o audiență la regele Mihai, Vâșinski i-a impus șefului de stat român demiterea imediată a generalului Rădescu, care era acuzat ca fiind „reacționar” și „fascist”, criticând partidele istorice și pe Iuliu Maniu. Pe 2 martie, Mihai l-a însărcinat pe Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor, să alcătuiască lista noului guvern. În audiențele de la Palat, Maniu și Brătianu s-au opus categoric, afirmând că aducerea la putere a acestui guvern „ar echivala cu o condamnare la moarte a democrației în România”.

După alegerile parlamentare din 1946, obiectivul politic esențial al guvernului Groza era acapararea întregii puteri în stat și lichidarea oricăror forme de opoziție. Planul a fost elaborat de ministrul de Interne, Teohari Georgescu, și Pantelei Bodnarenko, ofițer de informații sovietic. Încă de la începutul anului 1947, autoritățile comuniste au operat numeroase arestări împotriva adversarilor politici prin comiterea de grave abuzuri.

Pe 24 februarie 1948 a fost dizolvată Adunarea Deputaților. Trei zile mai târziu s-a constituit Frontul Democrației Populare, o alianță electorală formată din Partidul Muncitoresc Român (noua denumire adoptată de comuniști în urma fuziunii cu PSD), Frontul Plugarilor, PNL-Bejan și Uniunea Populară Maghiară. Constituția Republicii Populare Române a fost promulgată pe 13 aprilie 1948. Groza și-a păstrat mandatul de prim-ministru până pe 2 iunie 1952. Zece zile mai târziu l-a înlocuit pe Constantin Ion Parhon în funcția de președinte al prezidiului Marii Adunări Naționale, instituția care asigura în mod simbolic șefia RPR. A rămas în această funcție până la sfârșitul vieții.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 22 noiembrie 2013

Frecvenţa 630 KHz (pe AM)

Contact: tel.: 0040-256491085; fax: 0040-256293364; e-mail: secretariat@radiotimisoara.ro Adresa: Timişoara,str. Pestalozzi 14/A; Judeţul Timiş – România

Pentru iubitorii de pescuit!

Petreceţi o seară plăcută la

Restaurantul

„Sörpince” (La pivniţă) din Giula

Piaţa Kossuth alese nr. 2,◆tel.: 66/362-382 Băuturi fine Mâncăruri

RADIO VOCEA

Aveţi posibilitatea de a pescui pe Lacul Wesselényi din Giula – Ungaria. Se pot prinde următoarele specii de peşti: crap, amur, ştiucă, somn, caras. Locaţia se află între Cartierul Törökzug şi moară, nu departe de gară. Mai multe informaţii pe pagina de Facebook a Lacului Wesselényi. Telefon: +36-30/488-3911; +36-30/329-6594

EVANGHELIEI

ORADEA

FM 92,1 MHZ

O VOCE ROMÂNEASCĂ

emisiune radiofonică în limba română Pe unde medii cu frecvenţele de 873 kHz şi 1188 kHz zilnic între orele 16.00–18.00, în direct pe www.radio.hu (MR4 Nemzetiségi adások) mail: o_voce@freemail.hu

Pensiunea „Fenyő” (Brad) se găseşte pe o stradă liniştită a oraşului Giula, la 3 minute plimbare de Cetatea medievală şi de Ştrandul Cetăţii. Pensiunea bine înzestrată aşteaptă oaspeţii şi în timpul sezonului „rece”, în aceleaşi condiţii. H-5700 Giula, str. Gábor Áron nr. 24/A Mobil: +36-20/951-8329 E-mail: fenyo24a@freemail.hu fenyo.panzio@t-online.hu „Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy, Tiberiu Juhász. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a„Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de„Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.


2013 noiembrie 22 1