Issuu on Google+

anul XIII. nr. 50 vineri, 13 decembrie 2013 Publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria Preţ: 100 Ft (cu abonament: 67 Ft) http://invitelweb.hu/cronica Starea vremii – 13 – 19 decembrie ziua noaptea

13 vineri

4°C -4°C

14 sâmbătă

15 duminică

2°C -4°C

3°C -4°C

16 luni

2°C -2°C

17 marți

18 miercuri

6°C -1°C

4°C -2°C

19 joi

3°C -3°C

Moş Nicolae, sfântul iubit de copii

Sfântul Nicolae este cel mai iubit „moş” de către copii, deoarece se spune că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, acesta se strecoară pe la ferestrele caselor, punându-le copiilor în ghetuţe dulciuri şi jucării. Tradiţia spune că Moşul aduce odată cu darurile şi crenguţe argintii. Părinţii îşi avertizează copiii că dacă nu vor fi ascultători, vor primi numai crenguţele, de aici vine asocierea cu nuieluşa. Însă anul acesta Moş Nicolae a fost foarte generos cu copiii şcolii şi grădiniţei româneşti din Giula. Prin bunăvoinţa Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, ajutat de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, au împărţit daruri copiilor prezenţi la acest eveniment dedicat Sfântului Ierarh Nicolae.

Angajatorii din Ungaria, cei mai optimiști din Europa! Doar 11% din companiile din România estimează noi angajări în primul trimestru al anului viitor, o pondere similară fiind deţinută şi de firmele care preconizează reducerea personalului, în timp ce majoritatea au arătat că-şi vor menţine numărul de angajaţi, potrivit unui studiu Manpower. În Bulgaria, angajatorii sunt prudenți, în schimb, angajatorii din Ungaria sunt mai optimişti decât au fost vreodată, raportând o previziune netă de angajare de +6%, cea mai ridicată valoare de la începerea studiului în această țară, în trimestrul al treilea din 2009. „Tendinţa naţională este evi-

dent una de stabilizare a forţei de muncă. Ponderea angajatorilor care nu-şi vor modifica numărul total de angajaţi a crescut cu încă 4 puncte procentuale faţă de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn că din ce în ce mai mulţi angajatori se mulţumesc să rămână în expectativă, aşteptând evoluţii pozitive mai clare înainte de a decide să-şi mărească forţa de muncă. Actuala previziune netă de angajare este deci un semnal încurajator, dar reţinut, privind ritmul creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni”, a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup.

Astfel, intenţiile de angajare cele mai ferme se raportează în industria prelucrătoare, a cărei previziune netă de angajare este de +13%, la polul opus aflându-se construcţiile, unde angajatorii indică o previziune netă de angajare de -11%, raportând o valoare negativă pentru al patrulea trimestru consecutiv. Previziunea este neschimbată faţă de ultimul trimestru al acestui an, dar este cu 15 puncte procentuale sub valoarea din primele trei luni din 2013. Optimismul este în creştere şi la nivel global. În 34 din cele 42 de țări şi teritorii cuprinse în studiu, angajatorii se aşteaptă la

o creştere a numărului total de angajați în primul trimestrul al anului viitor, comparativ cu 29 de țări unde se preconizau creşteri în trimestrul patru al acestui an. În Europa, perspectivele sunt însă mixte. Angajatorii din Turcia sunt cei mai încrezători, în timp ce angajatorii italieni preconizează cele mai drastice scăderi ale numărului de angajați. Previziunea netă de angajare se obţine făcând diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locaţia lor, în trimestrul următor.

Editorial

Fără conştiinţă Prof. Univ. Dr. Ana Hoţopan

C

um îi poţi vorbi despre Ocean/Unei broaşte care trăieşte într-o fântână;/Sau despre Realitate/ Unui teolog? Anthony de Mello

Mă uit şi asist cu mare tristeţe şi neînţelegere ce mari eforturi face, de ani întregi, o ţară, care mi-a fost cândva dragă şi apropiată, să se facă de ruşine şi să se înstrăineze pe ea însăşi şi pe cei apropiaţi. Eu, ca şi întreg neamul meu, suntem născuţi în Ungaria, mândri de ţara noastră, de istoria noastră, de cultura noastră, unde am trăit secole întregi în bună pace, fie vremurile mai bune sau mai rele. Oamenii micii noastre comunităţi au construit, cu o muncă conştiincioasă şi perseverenţă timp de multe decenii, instituţii de învăţământ, de artă şi cultură. Ne-am făurit astfel şcoli, muzee, întâi o revistă, apoi două, redacţii de radio şi televiziune, catedre de minoritate, autoguvernări, şi încă multe altele. Personal am lucrat şi lucrez de trei decenii la catedră, numită de minoritate; am lucrat la radio şi la televiziune şi am scris la revistele noastre. Sub ochii mei au crescut la catedra unde au învăţat multe dintre rudele mele, generaţii de tineri intelectuali care ne-au făcut şi ne fac mândri aici şi în lumea mare. Oamenii noştri şi-au făcut fiecare datoria şi au scris astfel, conştiincios, o frumoasă pagină de istorie. Există o altă ţară, dincolo de graniţă, care mi-a fost şi a fost multora apropiată, de suflet, chiar o numeam „ţara mamă”. Ţară cu altă istorie, cu altă mentalitate şi cu alţi oameni. O ţară de două ori mai mare şi de două ori mai bogată. Noi, comunitate mică, ne-am bucurat tare când această ţară s-a eliberat, apoi când legăturile s-au strâns, s-au deschis centre diplomatice şi culturale. Visele noastre cele mai mari puteau deveni atunci realitate. Aşteptam însetaţi să primim cultură, ştiinţă şi artă, sprijin pentru tinerii noştri, programe diverse, excursii şi tabere. Aşteptam cu nerăbdare să construim împreună o nouă pagină de istorie. Dar din păcate „ţara mamă” a vrut altceva, altfel. Iar pacea noastră s-a dus de atunci. (Continuare în pag. 2) 13050

0 000158 845706


ZI DE ZI

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Știri ❖ Știri ❖ Știri ❖ Știri ❖ Știri Şcoala şi Grădiniţa Română din Chitighaz, cu ocazia sărbătorilor de iarnă va organiza un program cultural, vineri, 13 decembrie cu începere de la ora 15.30. Evenimentul se va desfăşura la Casa de Cultură din localitate unde preşcolarii îşi vor prezenta programul artistic, elevii claselor I–IV vor interpreta colinde şi poezii de Crăciun iar elevii claselor V–VIII vor prezenta obiceiul „Umblatul cu turca”. Precum şi în anii precedenţi la acest pro-

gram vor participa şi toboşarii din Tomeşti. Evenimentul se va încheia cu un concert de colinde susţinut la biserica ortodoxă din Chitighaz. ❖❖❖ La grădiniţa „Pădurea Vrăjită” din Medgyesegyháza, începând cu anul şcolar 2013–2014, luna octombrie, s-a introdus predarea limbii române sub formă de cerc având-o ca şi profesor pe Szucsán Györgyi. Preşedintele Autoguvernării de Naţionalitate Română din

localitate, Daniel Negrea, cu ocazia apropierii sărbătorilor de iarnă a înmânat cadouri preşcolarilor care frecventează cercul de limba română. ❖❖❖ Pe data de 16 decembrie, cu începere de la ora 14, la Budapesta va avea loc manifestarea de înmânare a distincţiei cu titlul „Pentru Naţionalităţi”. Locaţie: Sala de Oaspeţi a Muzeului Naţional (Budapesta, cart. VIII, Bulevardul Múzeum, 14–16).

Editorial – Fără conştiinţă (urmare din pag. 1) „Vai, ce mult rău mi-a făcut capul diplomaţiei”, mi s-a plâns cândva o cunoştinţă. Nu mi-a venit să cred că este ceva serios, e probabil doar vreo neînţelegere, m-am gândit eu atunci. Dar nu peste mult am înţeles pe propria piele ce a vrut să spună. Foşti studenţi de-ai mei, care au studiat apoi şi în „ţara mamă”, au scris în acelaşi timp împotriva mea, ca la un ordin, scrisori otrăvite adresate şefilor mei de naţionalitate maghiară, cum că nu sunt bună de nimic, şi trebuiesc îndepărtată, făcând fără ruşine mare scandal. Unul dintre ei era popă, alţii erau jurnalişti, iar una dintre scrisori purta emblema guvernului „ţării mamă”. Mă gândeam ce i-o fi schimbat pe tinerii ăştia, erau cândva oameni buni de-ai noştri, îi cunoşteam, le-am fost profesor. Asta nu la noi au învăţat, să facă scandal şi să se poarte fără ruşine. Dacă asta au învăţat dincolo, atunci celor de acolo ar trebui să le crape obrazul. Colegii mei veniţi de peste graniţă încercau să mă facă şi ei de râs. La aniversarea de 60 de ani a catedrei

m-au şters din istorie, de parcă nici nu aş fi existat, degeaba au protestat câţiva dintre profesorii noştri. Nu îmi venea să cred ce se întâmplă. Surpriza cea mai mare a fost când aceşti oameni au primit în „ţara mamă” diplome de recunoştinţă, încurajaţi fiind astfel de dincolo, de la înalte niveluri. Au vrut să mă îndepărteze şi au şi reuşit. Mi-a fost şi îmi este ruşine de ceea ce s-a întâmplat, deşi nu eu ar trebui să mă ruşinez, ci toţi aceşti oameni fără conştiinţă. Din istorie nu mă pot însă şterge nici pe mine, nici pe ai mei. În comunitatea noastră istoria noi am făcut-o, o facem, şi tot noi o şi scriem. Calvarul nu s-a terminat, un şir nesfârşit de scandaluri a fost dezlănţuit de aceşti oameni fără minte şi suflet împotriva instituţiilor şi personalităţilor comunităţii, ca apoi revista ce poartă emblema unui guvern de dincolo, să scrie cu mândrie că „EI” conduc acum mai multe instituţii de minoritate. Din acel moment nu mai eram „NOI”, pentru că „EI” aveau puterea, şi i-au îndepărtat astfel pe mulţi

de-ai noştri. Iar distanţa dintre noi doar a crescut de atunci. Nu am înţeles niciodată de ce are nevoie „ţara mamă” să fie reprezentată de astfel de persoane fără ţinută morală. Nu am înţeles niciodată de ce nu este atrasă „ţara mamă” de oameni cinstiţi, români harnici şi la locul lor. Ceea ce membrii comunităţii noastre au făurit în 60 de ani, ei au distrus rapid, totul este acum în ruine. După 60 de ani de muncă serioasă eram deja recunoscuţi în ţară şi în lume, dar unii oameni ce vin de dincolo ne fac de toată ruşinea. Toţi oamenii zic că nu le trebuie, şi aşteptăm cu toţii să se termine odată această istorie. Mă doare că o ţară care mi-a fost apropiată de suflet este numită „ţara bolnavă a Europei”. O ţară care ar putea să fie mare şi bogată în toate înţelesurile cuvântului. Şi mă doare şi mai tare când politica şi oamenii fără conştiinţă care o reprezintă au îndepărtat-o şi o tot îndepărtează de noi, minoritarii de aceeaşi naţionalitate.

Hram și act caritabil la Biserica Ortodoxă Română din Bichișciaba Biserica ortodoxă românească din Bichișciaba, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și Făcătorul de minuni și-a serbat hramul, duminică, 8 decembrie. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească, în fruntea unui sobor format din părintele paroh Teodor Marc, consilierul economic al Episcopiei și cei doi diaconi de la Catedrala Episcopală din Giula. La slujbă, alături de credincioșii din Bichișciaba, au participat și credincioși din Giula, dar și din Arad. La Catedrala Episcopală din Giula, prin plecarea la cele veșnice, în 13 august 2013, a vrednicului de pomenire Părinte Vicar Eparhial Pavel Ardelean, postul de preot a rămas vacant. În urma discuțiilor pe care Preasfințitul Părinte Episcop Siluan le-a avut în mai multe rânduri cu membrii Consiliului Parohial din Giula, dar și cu credincioșii din Bichișciaba, s-a ajuns la concluzia ca postul rămas vacant să fie preluat de părintele Teodor Marc iar la Bichișciaba să fie hirotonit un nou preot, provenind din Arad. La finalul Sfintei Liturghii PS Siluan a făcut cunoscut acest lucru.

La fel ca și în anii precedenți, prin grija preotului paroh Teodor Marc, Parohia Ortodoxă Românească din Bichișciaba, cu sprijinul Primăriei orașului, al Autoguvernării Românești Locale și al altor instituții din acest oraș, care este și reședința județului Bichiș, a oferit o masă caldă, dar și 100 de pachete cu dulciuri, de Moș Nicolae, pentru mai multe persoane nevoiașe din oraș, martori ai iubirii divine și ai

purtării de grijă a Sfântului Nicolae. Astfel, în cea mai importantă zi din viața acestei Parohii, sărbătoarea hramului, Sfântul Ierarh Nicolae a fost cinstit nu doar prin rugăciunile de laudă și de mulțumire, din cadrul Sfintei Liturghii, ci și prin câteva fapte concrete de binefacere, ale milei creștine, arătate celor aflați în nevoi, prin intermediul acestei Parohii Românești din Bichișciaba – transmite BPEORU.

Primii câini, provenind din lupii străvechi, au apărut în Europa Câinele, supranumit cel mai bun prieten al omului, descinde din lupii care au fost domesticiţi în Europa în urmă cu aproximativ 20.000 de ani, au afirmat autorii unui studiu, care infirmă teoriile potrivit cărora primii câini din lume ar fi apărut în Orientul Apropiat sau în Asia, informează AFP. „Originea câinilor moderni se situează pe continentul european, nu în Orientul Apropiat sau în Asia de Est, şi datează din urmă cu circa 20.000 de ani”, a spus Robert Wayne, profesor de biologie evolutivă la Universitatea California din Los Angeles, unul dintre autorii acestei analize genomice, ale cărei rezultate au fost publicate în revista americană Science. „Foştii lupi din Europa aveau o legătură directă de rudenie cu câinii, fapt care permite evidenţierea unei corespondenţe între evoluţia genetică a acestor animale cu istoria arheologică”, a explicat el, subliniind faptul că „Europa este locul în care au fost găsite până în prezent rămăşiţele celor mai vechi câini”. Niciun schelet canin mai vechi de 13.000 de ani nu a fost descoperit în Orientul Apropiat şi nici în China, au subliniat autorii studiului. Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă americani au analizat ADN-ul mitocondrial (transmis de mamă) descoperit în osemintele a 10 lupi şi a opt câini străvechi, cei mai mulţi originari din Europa. Toate aceste animale au trăit în urmă cu mai multe mii de ani, iar doi dintre ei au trăit în urmă cu peste 30.000 de ani. Cercetătorii au comparat apoi aceste ADN-uri străvechi cu acelea provenind din genomurile a 77 de câini domestici, 49 de lupi şi patru coioţi moderni şi au stabilit că exemplarele canine din zilele noastre sunt înrudite genetic cu vechii lupi sau cu câinii provenind din Europa, dar nu cu lupii contemporani. Oamenii de ştiinţă au ajuns astfel la concluzia potrivit căreia câinii provin din vechii lupi din Europa, care reprezintă în prezent o specie dispărută. Potrivit profesorului Wayne, domesticirea lupilor, cel mai mare carnivor domesticit vreodată de om, a fost realizată mai degrabă de grupurile de vânători-culegători decât de comunităţile sedentare care s-au dezvoltat odată cu avântul agriculturii în urmă cu 10.000 de ani. Lupii urmau iniţial acele grupuri umane şi se hrăneau cu carcasele pe care acestea le lăsau în urmă. De-a lungul timpului, lupii s-au apropiat de acei oameni „pentru a sfârşi prin a evolua împreună”, afirmă autorii studiului. Deplasarea alături de vânători poate explica divergenţa lor genetică, un element care a condus la apariţia câinilor. Devenind animale într-o constantă migrare, acei lupi şi-au abandonat simţul teritorialităţii şi s-au reprodus cu o diversitate mai mare decât lupii obişnuiţi. Robert Wayne recunoaşte totuşi că acest studiu nu va pune capăt controverselor ştiinţifice despre originea câinilor. „Studiul nostru nu marchează sfârşitul dezbaterilor despre domesticirea câinilor, dar, de acum înainte, avem un argument convingător ce poate fi considerat opozabil faţă de celelalte ipoteze despre originea rasei canine”, a spus savantul american. Aceste rezultate vor trebui confirmate cu ajutorul unei analize de secvenţiere genetică a nucleelor celulare, un eşantion genetic mult mai extins, însă această sarcină nu va fi deloc una uşoară, întrucât ADN-ul nuclear din rămăşiţele osoase străvechi are tendinţa de a se degrada. Această analiză, mult mai complexă, a ADN-ului nu va schimba însă principalele concluzii ale studiului, ci va dezvălui mai multe detalii, consideră profesorul american. Alţi oameni de ştiinţă au contestat imediat rezultatele acestui studiu. Peter Savolainen, profesor la Institutul Regal de Tehnologie din Solna, în Suedia, consideră că autorii studiului nu au examinat eşantioane provenind din alte regiuni importante din lume. „Dacă analizezi doar eşantioane din Europa, bineînţeles că poţi ajunge la concluzia (...) potrivit căreia câinii sunt de origine europeană”, a declarat, ironic, cercetătorul suedez. „Datele noastre tind să indice spre o origine chineză a câinilor, iar eu sunt convins că acela este locul lor de origine”, a declarat Peter Savolainen, reamintind că mai multe ramuri din evoluţia câinilor aparţin doar Chinei. „Nu le găsiţi nicăieri în altă parte”, a insistat cercetătorul suedez.


VIAŢA NOASTRĂ

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Vizită de lucru în interesul naţionalităţilor

Conservarea limbii și culturii naţionalităţilor, o comoară Statul maghiar acordă o importanţă deosebită susţinerii naționalităților, a culturii, limbii şi tradiţiilor acestora. Cultura unei ţări este mai bogată prin multiculturalitatea naţionalităţilor care o alcătuiesc. Pentru a-i ajuta şi întări în susținerea identităţii, Secretariatul de Stat pentru Culte, Sfera Civilă şi Naţionalităţi a început un proces prin care se doreşte strângerea legăturilor de colaborare şi găsirea unor noi căi în realizarea acestui deziderat. În perioada 5–6 decembrie, o delegaţie a secretariatului de stat pentru Naţionalităţi, Sfera Civilă şi Culte, din cadrul Ministerului Resurselor Umane, condusă de subsecretarul, dr. Latorcai Csaba, împreună cu dr. Budai Miklós, directorul adjunct al Fondului Administrativ al Resurselor Umane şi Ticsi Richárd, şeful Departamentului pentru Naţionalităţi din cadrul aceluiaşi minister, însoţiţi de preşedintele Uniunii Autoguvernărilor pe Ţară, Hepp Mihály, care este şi preşedintele croaţilor din Ungaria, preşedinţii naţionalităţilor slovacă, rutenă, greacă şi sub organizarea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, condusă de preşedintele Traian Cresta, au efectuat o vizită de lucru în judeţul Arad, România, judeţ în care convieţuiesc 18 naţionalităţi. Din delegaţia română au mai făcut parte Tiberiu Juhász, şef de Oficiu, Necsevné Kósa Ildikó, expertul contabil responsabil cu instituţiile de învăţământ preluate de AŢRU, Erica Borbély, directorul instituţiei de învăţământ româneşti din Chitighaz şi reprezentantul presei scrise, directorul ziarului Cronica. La Arad delegaţia a fost primită la Primăria Municipiului de către viceprimarul Bognár Levente. A fost pre-

zentat oraşul, activitatea administraţiei locale în colaborare cu naţionalităţile, legăturile de colaborare dintre administraţia oraşului Arad şi Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, legăturile transfrontaliere dintre cele două ţări şi regiuni, întâlnirile de acest gen, schimburile de experienţă, modurile prin care se cunosc creând modele de convieţuire frăţească. La întâlnirea de la Primărie, cu delegaţia ungară, au participat reprezentanţi a șase etnii din judeţul Arad. Traian Cresta şi-a exprimat plăcerea de a fi din nou împreună cu prietenii din România de care se leagă multe realizări frumoase, legăturile transfrontaliere şi nu numai, relaţie pe care a definit-o ca fiind o punte de legătură între cele două state vecine, amintind câteva dintre proiectele mai importante fructificate de-a lungul vremii împreună cu administraţia oraşului Arad. Printre acestea se numără deschiderea de puncte vamale pentru tonaj mic între Turnu–Bătania, Cenad–Kiszombor, Micherechi–Salonta, aducerea unui preot misionar la Bătania în anii premergători căderii comunismului în România, etc. A fost prezentat şi modul de funcţionare al Autoguvernărilor de Naţionalitate din Ungaria, autoguvernări ce funcţi-

onează pe baza alegerilor democratice şi a Legii pentru Naționalități din 1993. Traian Cresta şi-a exprimat regretul că naţionalităţile din Ungaria nu au un reprezentant în Parlament accentuând posibilitatea de realizare a acestui deziderat din anul 2014. Subsecretarul de Stat, dr. Latorcai Csaba, a vorbit despre importanța pe care o acordă statul maghiar naţionalităţilor în procesul lor de menţinere şi supravieţuire. Procesul de asimilarea se raportează la nivel mondial. Statul maghiar nu îşi asumă responsabilitatea pentru asimilarea unei etnii ci oferă tuturor naţionalităţilor condiţiile şi cadrul necesar păstrării identităţii, culturii, limbii şi tradiţiilor acestora. A subliniat că limba şi cultura unei minorităţi este o comoară, iar această caracteristică nu ne separă, ci dă culoare culturii noastre, iar din acest punct de vedere trebuie conservată. Această vizită de lucru se încadrează în procesul prin care statul maghiar încearcă să ajute naţionalităţile, în întărirea legăturilor de colaborare atât cu naţionalităţile, cât şi cu ţările-mamă şi guvernele ţărilor respective. Un guvern poate face foarte puţine împotriva asimilării, iar pentru a o preveni trebuie să existe strânse legături de cooperare între minorităţi şi ţările lor mamă, repetând în nenumărate ori, că scopul guvernului

maghiar este de susţinere a celor 13 naţionalităţi, între ele aflându-se şi comunitatea română. La masa rotundă au participat liderii minorităţilor naţionale din Arad care şiau împărtăşit statutul lor de naţionalitate, problemele, modul în care acţionează pentru păstrarea vie a identităţii, comunităţii, limbii, respectului faţă de o altă etnie precum şi relaţiile de colaborare cu administrația orăşenească şi judeţeană şi nu în ultimul rând au încercat să înveţe din experiența altora, experienţe ce s-au dovedit a fi eficiente. La conferinţa de presă care a urmat, la întrebările jurnaliștilor arădeni interesaţi de situaţia comunităţii româneşti din Ungaria , Traian Cresta a răspuns că în Ungaria s-au declarat la ultimul recensământ aproximativ 35 de mii de români dintre care 40–45% sunt de religie ortodoxă. Autoguvernarea pe Ţară a Românilor, la fel ca celelalte naţionalităţi din Ungaria, a avut posibilitatea de a prelua instituţii de învăţământ, în cazul de faţă şapte, obiectivul principal fiind însuşirea la un nivel cât mai înalt a limbii şi culturii române. La şcoala din Bătania efectivul de elevi a ajuns la 110 elevi; la şcoala „N. Bălcescu” din Giula, clasa întâi a pornit cu 40 de elevi. Între aceşti elevi se află şi copii care nu cunosc limba română, însă părinţii lor au înţeles avantajul cunoaşterii a două limbi, a două culturi. Tinerii din Ungaria, care termină liceul, au posibilitatea de a se specializa la instituţii universitare din România – anul acesta Universitatea Aurel Vlaicu din Arad acordând 10 burse de studiu, dar şi scutire de taxe, pentru toţi cei care doresc să studieze aici. Între Universitate şi Autoguvernarea pe Ţară există în acest sens un protocol de colaborare. Viceprimarul Bognár Levente a subliniat importanța colaborărilor dintre cele

două regiuni şi state, dezicându-se de iniţiativele extremiste şi accentuând respectul multiconfesional. Vizita în judeţul Arad, România, a continuat la Universitatea de Stat „Aurel Vlaicu” unde delegaţia a fost primită de preşedintele Consiliului Academic, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ. Universitatea funcţionează pe sistemul Bologna cu cele trei etape studii de licenţă, masterat, doctorat şi însumează peste 70 de specializări. Doamna preşedinte a vorbit despre buna colaborare care există între Universitatea „Aurel Vlaicu” şi Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, despre corectitudinea şi profesionalismul acestora, dar şi despre proiectele derulate în comun şi finanţate de statul maghiar, unul dintre acesta fiind cursul de perfecţionare al cadrelor didactice de limba română din Ungaria, catalogând această vizită nu doar ca un însemn de onoare ci şi o posibilă colaborare în viitor. Subsecretarul de stat dr. Latorcai Csaba a lăudat colaborarea dintre Universitatea „Aurel Vlaicu” şi Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria acesta fiind un proces care ajută nu numai la nivel de învăţământ, ci şi la menţinerea identităţii, misiune importantă pentru cele două instituții. „Statul maghiar acordă o importanţă deosebită naţionalităţilor,

culturii acestora, menţinerea şi păstrarea identităţii, iar pentru acest deziderat se pune accent pe formarea generaţiei viitoare, pe tinerii care la ultimul recensământ nu şi-au negat identitatea. Pentru acești tineri, liceeni de naţionalitate, care doresc să studieze mai departe, au fost înfiinţate burse de studiu. Pe parcursul ultimilor doi ani de liceu au posibilitatea de a primi o bursă lunară în valoare de 60.000 de forinţi. Nici cadrele didactice nu au fost uitate! Ele răspund de calitatea învăţământului formând generaţia de mâine. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice se poate realiza prin centrele de instruire din ţară care dispun de o infrastructură corespunzătoare condiţiilor secolului în care trăim. Însă elita unei comunităţi nu este formată doar din pedagogi ci şi din ingineri, economişti, cercetători, oameni de afaceri etc. Pentru specializarea lor în limba maternă asigurăm burse de studiu în ţările-mamă. Este un proces nou pe care dorim să-l implementăm şi pentru tinerii de etnie română care vor să-şi continue studiile la Universitatea „ Aurel Vlaicu” din Arad.” Traian Cresta a mulţumit conducerii Universităţii pentru sprijinul acordat în derularea tuturor proiectelor, instituţia de învăţământ superior de stat arădeană având acreditarea necesară şi corespunzând din punct de vedere al normelor şi condiţiilor impuse de statul maghiar în implementarea programelor. De asemenea a ţinut să-i mulţumească şi subsecretarului de stat pentru susţinerea în preluarea instituţiilor de învățământ, dar şi asigurarea cadrului de normalitate în funcţionarea acestora. Pe parcursul şederii în România delegaţia a vizitat oraşele Arad şi Lipova şi a admirat diferite edificii culturale. A fost o vizită în care s-au întărit legăturile de colaborare, s-a acumulat experienţă şi s-au legat prietenii. Delia Kovács


DIN VIAŢA CREŞTINĂ

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Cuvântul vieţii t

„…Cele ce erau gata au intrat cu El în odaia de nuntă și s-a încuiat ușa.” Matei 25:10

Fiţi pregătiţi! I Petru 1:13–19 „De aceea, încingeţi-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji şi puneţi-vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus la arătarea lui Isus Cristos.” Verset 13. Ap o s t o l u l Pe t r u n e atrage atenţia la pregătire pentru venirea Domnului. El înşiră câteva motive pentru care e cazul să fim pregătiţi. „De aceea” începe îndemnul său. Pentru ce oare? Pentru că suntem chemaţi la o nădejde vie şi la o moştenire nestricăcioasă păstrată în ceruri pentru noi. (vers 3–4) Pentru că venirea Domnului este aproape. Pentru că de acum timpul s-a scurtat. „Iată ce vreau să spun fraţilor: de acum, vremea s-a scurtat…” I Corinteni 7:29. Pentr u că noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. „Să trăim frumos, ca în timpul zilei nu în chefuri şi în beţii,…” Romani 13:13. Pentru că viaţa noastră se scurge şi mântuirea este din zi în zi mai aproape. „Şi aceasta cu atât mai mult cu cât ştiţi în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul

să vă treziţi în sfârşit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.” Romani 13:11. Pentru că am fost răscumpăraţi cu mare preţ din felul deşert de vieţuire. Pentru că trăim sfârşitul veacurilor. „Încingeţi-vă” înseamnă pregătire pentru a fi gata de drum. De o astfel de pregătire a avut lipsă poporul Israel înainte de ieşirea din Egipt. Cu ocazia pregătirii mielului pascal au primit porunca: „Când îl veţi mânca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare şi toiagul în mână şi să-l mâncaţi în grabă…” Exodul 12:11. Acesta este şi îndemnul Mântuitorului. „Mijlocul să vă fie încins şi făcliile aprinse şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată când va veni şi va bate la uşă.” Luca 12:35–36. Apostolul Pavel la fel ne îndeamnă la pregătire şi să fim întotdeauna gata de întâmpinarea Domnului. „Staţi gata dar, având mij-

locul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei... luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.” Efeseni 6:14–17. A fi încins cu un brâu la mijloc înseamnă a fi pregătit şi gata de drum. Pregătirea porneşte din

gândirea, din concepţia noastră de viaţă. Apostolul ne îndeamnă ca coapsele minţii noastre să fie încinse. Aceasta înseamnă o pregătire conştientă. Fiţi treji! A fi treaz înseamnă a fi controlat de raţiunea şi voinţa internă. Opusul acesteia este starea în care omul e controlat şi motivat de ceva factor exterior, de exemplu, alcoolul sau drogurile, iar vorbirea şi făptuirea omului iese de sub controlul raţiunii. A fi treaz mai înseamnă o vieţuire şi gândire corectă, reală. Omul poate fi motivat şi de sentimente păcătoase, ură, invidie etc., de năzuinţe şi dorinţe rele. A fi treaz mai înseamnă atenţie şi veghere. Înseamnă a nu dormi. „De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji.” I Tesaloniceni 5:6. Aşteptarea Domnului trebuie să se petreacă în nădejde, în credinţă fără nici o îndoială. Semănătorul seamănă sămânţa şi aşteaptă cu toată nădejdea să crească. „Fiţi dar, îndelung răbdători fraţilor, până la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pământului şi o aşteaptă cu răbdare…” Iacov 5:7. Aşteptarea Domnului se bazează pe promisiunea Mântuitorului. El a zis: „În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri… Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” Ioan 14:2–3. Să aşteptăm cu speranţă,

să nu ne părăsim nădejdea. „Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!” Evrei 10:35. Să nădăjduim în harul care va fi adus la arătarea lui Cristos. Harul lui Dumnezeu s-a arătat când Fiul Său a venit în lume. „Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos.” Tit 2:12–13. Harul lui Dumnezeu ne îndeamnă la pocăinţă, ne oferă mântuire, viaţă veşnică. Ne oferă părtăşie cu Isus Cristos şi cu Tatăl ceresc încă în viaţa pământească. Ne oferă toate binecuvântările lui Dumnezeu. Dar desăvârşirea harului va fi la venirea Domnului. Împlinirea harului se va realiza prin moştenirea cerească în viaţa veşnică, în slava cerească. Atunci se va descoperi tot ce a pregătit Dumnezeu pentru aleşii Săi. „Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi târâţi în poftele pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.” Verset 14–15. În vederea moştenirii cereşti suntem chemaţi la sfinţenie. Să nu ne potrivim chipului veacului acestuia. Dumnezeu ne-a ales şi ne-a pus deoparte pentru

El. „…Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.” Leviticul 19:2. „Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre, căci ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire care-l moşteniserăţi de la părinţii voştri, ci cu sângele scump al lui Cristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.” Verset 17–19. Nu e vorba de frica unui sclav de stăpânul său, ci de frica unui copil faţă de părinţi. Frica de a nu-L supăra pe Dumnezeu, pe Duhul Sfânt care locuieşte în noi. La venirea Domnului va avea loc judecata lumii în dreptate. Viaţa pământească e doar o pribegie în lumea aceasta, nu e stătătoare, ci trecătoare. Se petrece în căutarea celei viitoare. „Căci noi n-avem aici o cetate stătătoare, ci suntem în căutarea celei viitoare.” Evrei 13:14. Dumnezeu a plătit preţul răscumpărării noastre prin jertfirea Fiului Său. Aurul şi argintul, împreună cu toate bogăţiile pământeşti, sunt lucruri pieritoare. „Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său născut din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.” Galateni 4:4–5. Dr. Ștefan Cioca presbiter


ŞCOALĂ

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Manifestări dedicate hramului Catedralei Episcopale din Giula Catedrala Episcopală din Giula, închinată Sfântului Ierarh Nicolae și aflată în prezent într-un amplu proces de restaurare, și-a sărbătorit hramul prin mai multe manifestări, desfășurate pe parcursul a două zile (5-6 decembrie). Evenimentul din acest an al hramului Catedralei s-a înscris și în cadrul programelor desfășurate sub genericul Proiectului European Transfrontalier cu numărul HURO/1101/090/2.1.3, av â n d c a s co p c re a re a condițiilor pentru dezvoltarea turismului religios în zona județelor Bichiș, din Ungaria și Arad, din România și fiind înaintat în comun de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Arhiepiscopia Aradului și Fundația Publică pentru dezvoltarea localității Otlaca Pustă. Proiectul menționat se realizează în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalier Ungaria-România 2007–2013 (www.huro-cbc. eu, www.hungary-romaniacbc.eu) cu sprijinul Uniunii Europene şi cu co-finanţarea Fondului de Dezvoltare Regională din Europa, respectiv a Republicii Ungare şi României și tot prin acest proiect se efectuează și lucrările de restaurare a Catedralei, precum și cele de amenajare a parcului de lângă Catedrală.

La aceste manifestări, răspunzând invitației adresate de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Chiriarhul locului, au participat Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și corul „Koinonia”, al acestei Episcopii, dar și părintele Iacob Bupte, de la Parohia Micălaca Veche II, din Arad, Managerul intern și partenerul de Proiect European din partea Arhiepiscopiei Aradului și alți colaboratori ai săi. Prima parte a manifestărilor dedicate hramului a avut loc în data de 5 decembrie și s-a deschis printr-un minunat concert de colinde tradiționale românești, din zona Mehedințului, dar și din alte zone ale României, oferit cu multă însuflețire, sensibilitate și profesionalism de membrii corului

„Koinonia” pentru toți copiii de la Grădinița Românească, Școala Generală și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, care au umplut la propriu sala festivă a Liceului. La eveniment au participat cei doi Ierarhi, Florin Trandafir Vasiloni, consul general la Consulatul General al României la Giula, aflat pentru prima dată la o manifestare oficială în cadrul Liceului, Maria Gurzău Czeglédi, director, alături de directorii adjuncţi și alte cadre didactice precum şi conducerea grădiniţei româneşti din Giula, Vasile Gurzău, directorul Centrului de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, reprezentanţii presei scrise, părintele arhimandrit Calinic Covaci, consilierul administrativ-bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, părintele Origen Sabău, Consilier Cultural al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, părintele secretar eparhial Visarion Tuderici, părintele Petru Pușcaș, parohul bisericii românești de la Giula Mică, alți clerici aparținând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și Episcopiei Severinului și Strehaiei. Concertul de colinde, care a fost însoțit, în anumite părți

A sosit Moș Nicolae și la copiii din Apateu!

Unul dintre cele mai îndrăgite şi aşteptate evenimente ale preşcolarilor este sosirea lui Moş Nicolae, acesta fiind aşteptat cu mare entuziasm. Pentru această zi, educatoarele pregătesc din timp

copilaşii învăţându-i poezioare, cântecele pe care cei mici le redau la întâlnirea cu moşul. S âmb ăt ă , înainte de amiază, preşcolarii din Apateu alături de educatoarele Pántya Józsefné şi Varga

Angéla, aşteptau cu nerăbdare sosirea moşului, cei mici neluându-şi ochii de la poartă. Şi iată că tot acest efort nu a fost în zadar. Mult aşteptatul moş, îmbrăcat în straie roşii, cu barba albă şi lungă, a sosit de departe pentru a aduce şi copilaşilor din Apateu daruri. Cei mici, alături de educatoare i-au răsplătit lui Moş Nicolae pentru cadouri cântându-i câteva cântecele adecvate acestei sărbători creştine. Înainte de a împărţi cadourile, moşul s-a adresat unor copii cu cuvinte de laudă, altora făcându-le mici atenţii cu privire la comportamentul neadecvat în unele situaţii. Copiii au ascultat cu mare interes cele spuse de moş. La acest eveniment au participat şi părinţii copiilor. J. Vmirjáncki

și de instrumente muzicale, a fost foarte apreciat de copiii participanți, de cadrele didactice și de ceilalți invitați fiind urmat de un mic program artistic oferit de copiii de la Grădinița Românească din Giula , după care cei doi ierarhi au împărțit tuturor copiilor și elevilor prezenţi daruri de Moș Nicolae. Oaspeții au fost invitați apoi la o agapă comună, oferită din partea Episcopiei. În aceeași zi, la Reședința Eparhială din Giula a avut loc o conferință de presă despre stadiul actual al lucrărilor și programelor efectuate în cadrul Proiectului European Transfrontalier menționat, la care au luat cuvântul cei doi Ierarhi și părintele Iacob Bupte, managerul intern din partea Arhiepiscopiei Aradului. Proiectul cuprinde, la Giula, renovarea interioară și exterioară a Catedralei Episcopale și amenajarea, în parcul de lângă Catedrală, a unui spațiu comunitar bisericesc îmbogățit cu elemente unice în stil maramureșean (altar de vară, porți de lemn și alei), la Arad, în parcul de lângă biserica Micălaca Veche II, a unui centru ecumenic, cu elemente religioase și românești inedite, precum calea luminii și poarta sărutului, care amintesc de

realizări consacrate ale unor mari artiști români, ca de pildă Constantin Brâncuși și pun în valoare, într-un mod deosebit acest parc, iar la Otlaca Pustă, un paraclis de lemn, în stil maramureșean, renovarea și amenajarea casei parohiale și a unui muzeu al tradițiilor și portului popular românesc, care măresc valoarea turistică a acestei localități. Ultima manifestare din prima zi a hramului a cuprins săvârșirea slujbei Vecerniei Mari cu Litie, închinată Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, Făcătorul de Minuni, la care, în biserica din Giula Mică, au coliturghisit cei doi ierarhi, clerici din Arhiepiscopia Aradului, Episcopia Severinului și Strehaiei și Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, iar răspunsurile au fost date de corul „Koinonia”, al Episcopiei Severinului

și Strehaiei. Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim a rostit, cu acest prilej un cuvânt de învățătură despre modelul desăvârșit de împlinire al poruncilor lui Dumnezeu, de smerenie și de slujire a aproapelui, oferit nouă, tuturor, de către Sfântul Ierarh Nicolae. În ziua de prăznuire a Sfântului Nicolae (6 decembrie), tot în biserica din Giula Mică a fost săvârșită, potrivit tradiției, Sfânta Liturghie Arhierească. Manifestările dedicate hramului Catedralei Episcopale din Giula, care au înfrățit românii din cele două părți ale graniței și au adus o cinstire deosebită Sfântului Ierarh Nicolae, s-au încheiat printr-o agapă comună oferită invitaților la Liceul Românesc din Giula – transmite BPEORU.

Moș Nicolae a trecut și pe la Pocei Şi la preşcolarii din Pocei a sosit Moş Nicolae, pe data de 6 decembrie. Copilaşii l-au primit cu mult drag, cei mai curajoşi recitând moşului poezioare adecvate ace stei p erio ade din an. Pacheţelele împărţite preşcolarilor din Pocei au fost oferite de Autoguvernarea Locală.


DIVERSE

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Ziua Naţionalităţilor, serbată la Medgyesegyháza Ziua naţionalităţilor se sărbătoreşte în fiecare an, în luna decembrie. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat în 18 decembrie 1990, declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase. Acest document al drepturilor minorităţilor este recunoscut de mai multe state şi promovat ca zi a minorităţilor naţionale în data de 18 decembrie. Şi Ungaria s-a aliniat acestui context internaţional iar Ziua Naţionalităţilor se sărbătoreşte în fiecare an în luna decembrie. Sâmbătă, 7 decembrie, la Casa de Cultură din Medgyesegyháza, Autoguvernarea locală a organizat serbarea dedicată Zilei Naţionalităţilor. Evenimentul a fost oficiat de primarul localităţii, Ruck Márton, preşedintele Comisiei pentru Naţionalităţi din Cadrul Consiliului Judeţean, Petru Tolnai, consilierul diplomatic la Ambasada României de la Budapesta, Bogdan Ignat, consulul Titus Nicolae Gheorghiof, preşedintele românilor din localitate, prof. Daniel Negrea, prof. univ. dr. Florea Oltean, Maria Sütő,

preşedinta Asociaţiei pentru Viitorul Românilor din Medgyesegyháza şi numeroşi alţi invitaţi. Evenimentul a fost deschis de primarul localităţii care a adresat cuvinte potrivite momentului, de laudă celor două naţionalităţi, română şi slovacă, care întregesc comunitatea din Medgyesegyháza. Preşedintele Comisiei pentru Naţionalităţi din cadrul Consiliului Judeţean, Petru Tolnai, a vorbit despre însemnătatea zilei minorităţilor şi despre lupta acestora în menţinerea identităţii, culturii şi limbii, dar şi despre importanţa susţinerii acestora de către statul ungar. Naţionalităţile din Med-

gyesegyháza sunt membre active ale comunităţii, participând la toate manifestările organizate la nivel local dar şi individual, colorând activitatea şi imaginea oraşului. Pentru o mai strânsă colaborare, preşedinţii cele două naţionalităţi, română şi sârbă, au semnat un protocol de colaborare. Ca în fiecare an cele două naţionalităţi şi-au premiat persoanele care au avut o contribuție importantă la păstrarea culturii şi identităţii. La propunerea Asociaţiei pentru Viitorul Românilor din Medgyesegyháza şi în baza Legii pentru Naţionalităţi, preşedintele Daniel Negrea a înmânat distincţia pentru românii din Medgyesegyháza

domnișoarei Kitti Hegedűs. Kitti Hegedűs este membră a Echipei de Păstrarea Tradiţiilor a Românilor din Ungaria, echipă susţinută de Centrul de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Afinitatea pentru dans a descoperit-o încă de la o vârstă foarte fragedă. De la vârsta de 10 ani participă la diferite turnee internaţionale precum Grecia şi China. În anul 2003 obţine diploma de bacalaureat la Şcoala de Artă Bartók Béla din Bichişciaba, secţia dans. Se specializează şi obţine atestatul în acest domeniu. Din 2006, la cererea administraţiei locale, instruieşte grupe de copii învăţându-i frumuseţea dansului popular strămoşesc. An de an participă la organizarea diferitelor evenimente. În 2010 absolvă Facultate de Arte, secţia dans, după care în 2013 obţine diploma de masterand cu calificativul profesor de dans. Este membru activ al echipe de dans a Centrului de Documentare şi informare al AŢRU, cu care participă la numeroase concursuri, festivaluri şi manifestări culturale atât în ţară cât şi peste hotare. În anul 2012 împreună cu echipa se califică în finala televizată a concursului „Felszállott a páva”, transmis şi de televi-

ziunea maghiară. În prezent instruieşte copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, de la trei instituţii de învăţământ. Scopul ei în viaţă este să înveţe şi să promoveze cultura dansului popular din această regiune, nu întâmplător tema lucrării sale de disertaţie fiind „Transmiterea la copii a obiceiurilor şi tradiţiilor minorităţilor din judeţul Bichiş”. Evenimentul a continuat cu un program artistic realizat de elevii de naţionalitate. Copiii români au fost pregătiţi de prof. Szucsán Györgyi. În încheiere, Echipa de Păstrarea Tradiţiilor Românilor din Ungaria condusă de Mihai Cserháti şi acompaniată de Taraful „Békés Banda”, din componenţa căreia a făcut parte şi Kitti Hegedűs, a prezentat un frumos program în care au fost redate dansurile românești din Micherechi şi Aletea. Kitti Hegedűs – „Mă

bucur că am reuşit, de la o vârstă tânără, să-mi însuşesc această distincţie. Ea reprezentă feedback-ul că sunt pe un drum bun, iar comunităţii îi place ceea ce fac. Am fost plăcut surprinsă când am aflat că voi primi această distincţie şi m-am gândit la cauzele care au generat acest fapt. Cred că cel mai important lucru este activitatea mea în echipa Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU. Doresc ca pe viitor să continui pe acest drum care s-a dovedit a fi precoce pentru mine, dar şi să învăţ limba română.” Daniel Negrea – „Actul de colaborare pe care l-am semnat azi se datorează bunelor relaţii dintre cele două naţionalităţi, a activităţii desfăşurate împreună, având ca scop păstrarea identităţii, tradiţiilor, limbii şi obiceiurilor strămoşeşti, dar şi organizarea de evenimente comune.” Delia Kovács

Știaţi că… ❖ cel mai lung pod din lume are 42,5 km? Podul Qingdao Haiwan, din China, este cu 5 kilometri mai lung decât fostul deţinător al recordului, podul Lake Pontchartrain Causeway din statul american Louisiana, şi cu 8 kilometri mai mult decât Eurotunelului care leagă Marea Britanie de Franţa. El face legătura între două mari centre urbane din estul ţării, oraşul Qingdao şi suburbia Huangdao, până acum separate de Golful Jiaozhou. ❖ cel mai înalt pod din lume se găseşte în Mexic? Podul măsoară 403 m în înălţime, iar lungimea este de 1,1 km. Podul traversează un defileu adânc din munţii Sierra Madre Occidental situaţi în nordul ţării şi scurtează cu saşe ore durata drumului între oraşul Maztlan de pe coasta Pacificului şi Durango, în interiorul ţării.


OGLINDA ROMÂNEASCĂ Gheorghe Tătărăscu – premierul dezvoltării interbelice!

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana, Gorj – d. 28 martie 1957, București) a fost prim-ministru al României în perioada 1934–1937 și în perioada 1939–1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Este absolvent al Liceului „Carol I” din Craiova.

Gheorghe Tătărescu a intrat în viața politică militantă în anul 1912, când s-a înscris în Partidul Național Liberal condus de I. C. Brătianu. Liderul partidului a apreciat perspicacitatea și spiritul de combativitate al tânărului om politic. Dacă în 1914 era prea devreme, la următoarele alegeri parlamentare, din 1919, Tătărescu a fost înscris pe listele național-liberale și ales deputat de Gorj.

A fost ambasador la Paris din 1938 și până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în țară (și în locul lui a fost trimis de la Varșovia Richard Franasovici). În domeniul politicii economice, o caracteristică a guvernării liberale tătăresciene a fost intervenția statului, având drept scop amplificarea și concentrarea efortului național de dezvoltare a economiei. În 1918–1919 a fost și directorul ziarului “Cuvântul Gorjului”, observator obiectiv al sistemului politic și administrativ din România.

Ca premier și adept convins al monarhiei, Gheorghe Tătărescu a contribuit nemijlocit la consolidarea regimului de dictatură insaurată de Regele Carol al II-lea. A fost unul dintre puținii oameni politici români care în anii celui de-al Doilea Război Mondial nu și-a făcut iluzii în mult așteptatul sprijin anglo-american pentru România.

În anul 1916, Gheorghe Tătărescu s-a căsătorit cu Aretia Piteșteanu, familie înrudită, la rându-i, cu neamuri boierești de viță veche din Țara Românească. Aretia era o femeie cu stare și binevăzută în societatea acelor vremuri. Întoarcerea lui Brâncuși în România i s-a datorat tot ei.


FEL DE FEL

Cronica ● Vineri, 13 decembrie 2013

Frecvenţa 630 KHz (pe AM)

Contact: tel.: 0040-256491085; fax: 0040-256293364; e-mail: secretariat@radiotimisoara.ro Adresa: Timişoara,str. Pestalozzi 14/A; Judeţul Timiş – România

Pentru iubitorii de pescuit!

Petreceţi o seară plăcută la

Restaurantul

„Sörpince” (La pivniţă) din Giula

Piaţa Kossuth alese nr. 2,◆tel.: 66/362-382 Mâncăruri Băuturi fine

RADIO VOCEA

Aveţi posibilitatea de a pescui pe Lacul Wesselényi din Giula – Ungaria. Se pot prinde următoarele specii de peşti: crap, amur, ştiucă, somn, caras. Locaţia se află între Cartierul Törökzug şi moară, nu departe de gară. Mai multe informaţii pe pagina de Facebook a Lacului Wesselényi. Telefon: +36-30/488-3911; +36-30/329-6594

EVANGHELIEI

ORADEA

FM 92,1 MHZ

O VOCE ROMÂNEASCĂ

emisiune radiofonică în limba română Pe unde medii cu frecvenţele de 873 kHz şi 1188 kHz zilnic între orele 16.00–18.00, în direct pe www.radio.hu (MR4 Nemzetiségi adások) mail: o_voce@freemail.hu

Pensiunea „Fenyő” (Brad) se găseşte pe o stradă liniştită a oraşului Giula, la 3 minute plimbare de Cetatea medievală şi de Ştrandul Cetăţii. Pensiunea bine înzestrată aşteaptă oaspeţii şi în timpul sezonului „rece”, în aceleaşi condiţii. H-5700 Giula, str. Gábor Áron nr. 24/A Mobil: +36-20/951-8329 E-mail: fenyo24a@freemail.hu fenyo.panzio@t-online.hu „Cronica” – publicaţie săptămânală a românilor din Ungaria, editată de Editura de Presă și Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL. Director executiv și Redactor-șef: Delia Elena Kovács. Colectiv redacţional: Corina Sebestyén. Colaboratori: József Vmirjáncki, Mihai Felician Kozma, Mónika Kelemen Nagy, Tiberiu Juhász. Tehnoredactor: E. Kovács. Adresă editură/redacţie: 5700 Giula, str. Sáros nr. 17, C.p.: 165. Telefon: 66/462-738. Fax: 66/462-738. E-mail: cronica1@invitel.hu, http://invitelweb.hu/cronica. Tiparul: Mozi Nyomda Bt., 5600 Békéscsaba, str. Luther nr. 4/B. Director: Garai György. Index: ISSN 1588-4570. Abonamente: la redacţie, personal, prin mandat poștal sau transfer bancar. Abonament pe un an: 3.485 forinţi. A lap megjelenését biztosítja a„Emberi Erőforrás Támogatáskezelő”. Apariţia publicaţiei este asigurată de„Fondul de Subvenţii al Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Resurselor Umane.


2013 decembrie 13,1