Page 1

ASTĂZI:

Max: 20° C Min: 8° C

Prinţul Peter Maximilian: „Mă plimb uneori pe străzi şi văd în magazine pantofi de 300, 500 de euro. Şi mă întreb cum îi poţi plăti, cine îi poate plăti?!”  PAG. 4-5

Pentru ziua liberă de 2 mai, bugetarii vor lucra sâmbătă 26 aprilie sau în program prelungit  PAG. 3

ORGAN DE PRESĂ LOCALĂ

Anul II Nr. 179

03.04.2014

12 pagini preţ: numai 80 bani

Fondat: 1930/serie nouă

Duminică se sfinţeşte crucea Bisericii Martirilor!

ziarularadul@yahoo.com 0257-211420

Evreii au devenit atuul lui Ceauşescu pentru obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate şi bunelor relaţii politico-economice cu statul Israel

Ceauşescu, emigraţia evreilor şi clauza americană După cel de-al doilea război mondial, configuraţia etnică a statului român s-a modificat treptat. Două importante comunităţi interbelice, germană şi evreiască, şi-au subţiat rândurile, până când, în ultimii ani ai regimului comunist, au devenit de-a dreptul simbolice. Stimulaţi de campania sionistă, evreii au plecat spre Israel.

V I S U L C X E

 P. 6-7

În cadrul unei slujbe speciale, Arhiepiscopul Aradului, Timotei, va sfinţi duminică dimineaţa crucea principală a Bisericii Martirilor de la UTA, realizată de maestrul arădean Gheorghe Lazăr. Săptămâna viitoare, miercuri şi joi, vor fi ridicate pe turle cele şapte cupole de cupru care desăvârşesc arhitectura exterioară a lăcaşului de cult.

Pensiile vor fi plătite din nou în avans înaintea Sărbătorilor de Paşte Pensiile vor fi plătite în luna aprilie cu câteva zile în avans, astfel încât banii să fie încasaţi de toţi pensionarii înaintea Sărbătorilor de Paşte, 20 aprilie, potrivit premierului Victor Ponta. (Continuare pagina 3)

Iliescu: Aderarea la NATO, parte din proiectul strategic al României  P. 9 post-revoluţionare Parteneriat între Tribunalul Arad şi Universitatea „Aurel Vlaicu”  8 Univ. Goldiş ICIM Arad s-a antrenat cu Danzio

 11

EDITORIAL

C M Y K

Un martor cu zilele numărate! Un demers iniţiat cu 18 ani în urmă se apropie, încetîncet, de final. Locuitorii zonei de vest a Aradului au urmărit cum creşte, sub ochii lor, scheletul noii biserici ortodoxe de la UTA, în parcul dedicat odinioară muncitorilor textilişti de la defuncta Uzină de Andrei Ando Textile. Unii dintre ei au cres- andreiando@gmail.com cut, la rândul lor, odată cu ea. Ziarul ARADUL

Copiii duşi la grădiniţă pe lângă şantierul proaspăt, azi se îndreaptă grăbiţi spre serviciu având, la rândul lor, copii de dus la grădiniţă... Schela acestei clădiri cenuşii e martorul tăcut al adolescenţei şi tinereţii lor. Un martor cu zilele numărate! Lucrările sunt foarte avansate, ajungându-se la stadiul

montării cupolelor. Într-o săptămână vor fi puse, după ce Arhiepiscopul Aradului, Timotei Seviciu, va sfinţi în cadrul slujbei de duminică dimineaţa crucea care va trona pe lăcaşul de cult care devine, astfel, cea mai înaltă biserică din Arad. (Continuare pagina 2)


CETATE

Pagina 2

Joi, 3 aprilie 2014

Joi seara – DON PASQUALE va cuceri Un martor scena Filarmonicii de Stat Arad cu zilele EDITORIAL

numărate! Urmare din pag. 1 Dar nu numai în asta constă unicitatea sa: este singura biserică din România care poartă hramul Martirilor şi este dedicată sacrificiului celor care, în decembrie 1989, pornind chiar din proximitatea zonei în care a fost ridicat edificiul, au ieşit în stradă pentru libertate. Un simbol puternic al spiritualităţii, umanismului şi credinţei, o biserică monumentală, este închinată memoriei celor care şi-au asumat voluntar martiriul pentru cauza celor mulţi! Biserica aceasta este, înainte de toate, ctitoria preotului Iova Zaharia, admirabil pentru perseverenţa şi curajul de a întreprinde şi apoi de a căuta să ducă la bun sfârşit, cu orice mijloace, acest ideal. Părintele Iova se validează ca un model – o personalitate arădeană care dezvoltă un proiect pentru un viitor despre care nu ştim nimic, decât că va fi puţin mai frumos, puţin mai moral şi datorită iniţiativei şi luptei domniei sale! De săptămâna viitoare, biserica nouă va fi acoperită. Dar zbatere prelungă pentru construirea ei nu se încheie aici. Mai este nevoie de multă răbdare, pasiune, forţă, pentru desăvârşirea proiectului. Este nevoie de solidaritate şi de înţelegere. Putem prognoza câteva decenii, încă, dar lucrările mari se transferă în dimensiunea interioară a lăcaşului de cult, permiţând reabilitarea perimetrului exterior. Nu mă îndoiesc, pe de altă parte, că va începe şi serviciul religios în noua biserică, fiindcă nerăbdarea justificată ne împinge de la spate să ne bucurăm cât mai degrabă posibil de lăcaşul de cult. Aradul dobândeşte un obiectiv preţios pentru sufletul său. După mai bine de un deceniu şi jumătate de la începerea lucrărilor, Biserica Martirilor nu va mai fi un ciot, ci un reper.

„În Don Pasquale, una dintre bijuteriile comediilor muzicale din secolul al XIX-lea, Donizetti realizează și aici aliajul specific între buf și liric, spiritual și sarcastic, propriu concepției sale teatral-muzicale, impunând unul dintre marile titluri ale repertoriului de operă. După Elixirul Dragostei, opera pusă în scenă în debutul stagiunii trecute, filarmonica arădeană are satisfacția de a oferi publicului său select o altă capodoperă donizettiană." – dr. Alin Văcean – directorul General al Filarmonicii de Stat Arad Succesul din 1842 de la Viena al operei Linda di Chamounix l-a determinat pe Gaetano Donizetti să abordeze şi alte subiecte pentru Opera sau Teatrul Italian din Paris, iar un nou libret inspirat de textul lui Angelo Anelli şi realizat de Giovanni Ruffini, un exilat politic la Paris, cunoaşte o finalitate imediată, prin apariţia

la data de 3 Ianuarie 1843 pe scena Teatrului Italian, a operei Don Pasquale. Scrisă în aproximativ 11 zile, noua creaţie se bucură de un succes spontan, multiplicat în lunile imediat următoare pe scenele din Milano, Viena, Londra şi Bruxelles. Don Pasquale se numără astăzi printre cele trei mari opere comice italiene, de rang egal cu Elixirul dragostei şi Bărbierul din Sevilla (Gioacchino Rossini) şi surprinde prin irezistibilul melanj de comedie, compoziţii de o calitate extraordinară şi melodiile sale memorabile.

Interpretată pentru prima oară pe scena Filarmonicii din Arad, în seara de 3 aprilie 2014, partitura se bucură de prezenţa la pupitru a dirijorului clujean Horvath Jozsef, a soliştilor Cristian Hodrea (Don Pasquale), Tony Bardon (Ernesto), Sandor Balla Co vacinschi (Norina), David simfonice şi corului academic, (Doctor Malatesta), Yolanda Buzgău (Notarul), a orchestrei dirijat de Robert Daniel Rădoiaş.

Despre AMOC, cu dragoste! Începem un aprilie verde şi plin de spectacole, cu un eveniment special, dedicat celor care iubesc deopotrivă teatrul şi cartea. Astăzi de la ora 19,00, în sala mare puteţi

revedea fascinantul AMOC, spectacolul realizat de Alexander Hausvater, care din anul 2008 încoace emoţionează şi stârneşte. Dar, pentru ca seara să fie deplină, înainte de a intra în sală sunteţi invitaţi să participaţi la lansarea cărţii GOLEM, a aceluiaşi Alexander Hausvater. Lansarea acestui volum apărut la editura Tracus Arte va avea loc de la ora 18, în foaierul central, iar cea care va prezenta cu pasiune şi într-o manieră inedită GOLEM-ul hausvaterian va fi prof. dr. Anca Giura. GOLEM cuprinde trei dintre dramatizările realizate de Alexander Hausvater, după opere literare celebre: GOLEM (după poemul dramatic al lui H. Leivick cu inserţii din cartea Haiţira, Zohar şi romanul lui Gustav Meyrink), DIA RIO DRACULA (după romanul Jurnalul lui Dracula de Marin Mincu) şi AMOC (scenariu inspirat de nuvela cu acelaşi nume a lui Stefan Zweig). Ziua de astăzi este dedicată aşadar teatrului şi cuvântului scris.

Acţiune SF în cinematografele arădene Week-end-ul acesta probabil că vom sta mai mult pe-afară, pentru că în cinematograf avem o singură noutate. Este vorba despre Captain America: The Winter Soldier, tradus „Căpitanul America: Războinicul iernii”. După evenimentele din The Avengers, Steve Rogers (Chris Evans) trăieşte în Washington, încercând să-şi afle locul în lumea modernă după ce a petrecut decenii îngheţat în veşnicele zăpezi ale Arcticii. Dar, după ce un angajat S.H.I.E.L.D. este atacat, Steve se trezeşte implicat într-un mister ce ar putea pune în pericol întreaga lume. Alături de Văduva Neagră (Scarlett Johansson), eroul încearcă să dezlege iţele până când nu este prea târziu, iar asta îl va arunca împotriva unui redutabil şi în acelaşi timp familiar adversar, Războinicul iernii.

AR ADUL ÎN ISTOR IE

Arhivele Naţionale Arad Fond Protopopiatul Ortodox Român Arad, D 350/1919, fila 31 Scrisoarea preotului George Bragea din Gai, către protopopul Traian Văţean (1919) Horia Truţă ziarularadul@yahoo.com Ziarul ARADUL

Trei parochiene, erau, în 13/20 l.c. pe tramvaiul în care erau Ion Simu şi Vasile Miron, învăţători pensionaţi din localitate şi vorbeau următoarele: Nu ştim ce să facem, avem de a boteza şi nu avem popă. Olaru, a zis una, în ziua Arch.

Gavril şi Mihai a lăsat mortul (feciorul lui Ciupa), pe laviţă, după începutul prohodului şi desbrăcându-se de hainele de slujbă, s-a îndepărtat cu stola încasată şi cu prânzul (pomana) mai înainte mâncată de dânsul, sfădind şi înjurând poporenii, zicând: “că mai margă dracul la voi în biserică şi la slujbe”. Cel din Tornea (preotul Ionescu n.n.), nu vine la noi şi tot satul tare ne bănuim după popa Bragea, că aşa popă ca dânsul, nici va mai fi.

De acest acord, sunt toţi poporenii de bine, ba şi străinii din Gai... De aceea, vin eu cu ofertul şi mă angajez la reactivarea şi remergerea mea în Gai, de a-mi continua acolo păstorirea rechemându-mă poporenii. Ba propun, a se reactiva din oficiu, toţi preoţii pensionaţi care sunt încă apţi pentru păstorire. (Preotul George Bragea era disponibilizat de Episcopie, în urma unui proces judecătoresc n.n.)

Director general CENTRUL MEDIA WEST: Andrei Ando  Editor coord.: Ana Maria Flore  Redactori: Dana Mirea Cul tu ră, Georgiana Ţentea - Eveniment (0733832361), Giuliano Junc - Administraţie (0733442440), Daniel Berar - Social (0733 442448), Ovidiu Gancea - Sport (0733833360), Alexandra Popa, Ioan Iercan, Emil Chirilă - Publicişti comentatori  Grafică computerizată: Claudia Ocneanu  Publicitate: Centrul Media West (0257-211420)  Difuzare: Tiberiu Du mi tres cu Telefon: 0257-211.420  Email: ziarularadul@yahoo.com  Adr e sa: Calea VICTORIEI nr. 33-35, cod poştal: 3101580, ARAD, Tel.: 0257-211.420, Email: ziarularadul@yahoo.com.


BULEVARD

Joi, 3 aprilie 2014

Pagina 3

Pensiile vor fi plătite din nou în avans înaintea Sărbătorilor de Paşte Pensiile vor fi plătite în luna pensiile vor fi plătite în intervalul aprilie cu câteva zile în avans, ast- 11-18 aprilie. fel încât banii să fie încasaţi de "Ministrul Plumb (al Munciitoţi pensionarii înaintea Sărbăto- n.r.) mi-a adus o notă şi sper ca

Pensiile vor fi plătite în luna aprilie cu câteva zile în avans, astfel încât banii să fie încasaţi de toţi pensionarii înaintea Sărbătorilor de Paşte, 20 aprilie, potrivit premierului Victor Ponta. rilor de Paşte, 20 aprilie, potrivit Bugetul (ministrul delegat penpremierului Victor Ponta. tru Buget-n.r.) să fie de acord cu plata anticipată a pensiilor pentru Surse oficiale au declarat că această lună, înainte de Paşte, pen-

tru că oamenii au nevoie de bani înainte de Sărbători", a anunţat Ponta în şedinţa de miercuri a Guvernului. Premierul a adăugat că plata anticipată a pensiilor poate fi efectuată. La finalul şedinţei, surse guvernamentale au precizat că hotărârea care permite plata în avans a pensiilor în luna aprilie a acestui an a fost aprobată de Executiv. Plata anticipată a pensiilor a fost decisă periodic în ultimii ani, înaintea Sărbătorilor de Paşte şi Crăciun.

Cai putere şi sport extrem Pentru ziua liberă de 2 mai, bugetarii vor lucra în acest weekend sâmbătă 26 aprilie sau în program prelungit  Exces de adrenalină în weekendul care urmează, în Arad. Timp de trei zile va avea loc a treia ediţie a concursului hard enduro „King of the Hills”, etapă a Cupei Mondiale. Sute de ciclişti, amatori şi profesionişti se vor întrece în diferite probe extreme pe două roţi. Reuşita ediţiei de anul trecut a competiţiei „King of the Hills” i-a încurajat pe organizatori nu doar să recidiveze dar chiar să o facă şi mai dificilă. „Anul trecut mulţi ne-au criticat că a fost prea greu, mulţi concurenţi nereuşind să termine concursul dar noi considerăm că aceasta este reţeta succesului” ne-a declarat preşedintele clubului organizator Marcel Vlăduţoiu.

pectiv Podul Decebal – Bulevardul General Vasile Milea. 17 ţări vor fi reprezentate la acest concurs. „Am participat anul trecut, mi sa părut un traseu foarte greu şi din ce am văzut anul acesta traseul şi probele vor fi şi mai grele. Nicio problemă mie îmi place partea extremă a competiţiilor de enduro” ne-a declarat un motociclist venit

Instituţiile publice își vor desfășura activitatea în regim de program normal sâmbătă 26 aprilie sau vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la 31 mai, pentru a recupera ziua liberă de 2 mai 2014, conform deciziei Guvernului.

Duminică seara, premierul Ponta tar, cu excepţia celor din instituţiile publice a căror activitate trebuie asi- a afirmat că Guvernul va declara, probabil, ziua de 2 mai 2014 drept zinegurată. lucrătoare, care să fie recuperată la o Premierul Victor Ponta a declarat altă dată, pentru a lega 1 Mai de zilele anterior că agenda şedinţei de guvern de sâmbătă şi duminică. Asociaţia de Promovare Litoralinclude hotărârea prin care ziua de 2 Delta Dunării şi Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistice din România au solicitat Guvernului să declare 2 mai 2014 zi naţională liberă, astfel încât să fie asigurate mai multe zile libere cu ocazia sărbătorii de 1 Mai, pentru sprijinirea turismului. În acest an, Ziua Internaţională a Muncii - 1 mai, zi liberă legală prevăzută în Codul Muncii, este într-o zi de joi.

Guvernul a aprobat, miercuri, hotărârea prin care ziua de 2 mai 2014 este declarată zi liberă. Conform procedurii, ziua este declarată liberă pentru personalul buge-

mai 2014 este declarată zi liberă şi a precizat că speră ca "predicţiile extrem de optimiste" ale industriei de turism să se adeverească şi să rezulte venituri mari.

Cele două organizaţii au solicitat Guvernului emiterea unui act normativ pentru declararea zilei de vineri 2 mai 2014 ca zi naţională liberă, urmând ca aceasta să fie recuperată în cursul lunii mai.

ANI: Un poliţişt de frontieră Captură record confiscată din Arad nu poate justifica de poliţiştii arădeni O adevărată bombă pe ne azotat de amoniu”, deroţi. record de sub- clară cms. Camelia Tuduce, aproape 78.000 de euro stanţeCaptură periculoase confisca- purtător de cuvânt IPJ Arad.

Competiţia va începe vineri 4 aprilie în municipiu, în Piaţa Avram Iancu şi va continua sâmbătă şi duminică la Şiria respectiv Şoimoş. Aceasta va avea şi repercursiuni asupra şoferilor arădeni care vineri nu vor putea intra cu maşina în Piaţa Avram Iancu. Circulaţia va fi deviată pe ruta strada Vasile Goldiş – Piaţa Catedralei - Biserica Sârbească - Piaţa Romană res-

din Africa de Sud în timp ce un alt tânăr, venit din Cehia, mărturiseşte: „Anul trecut am participat la clasa hobby a fost foarte greu din cauza vremii: ploaie, vânt, noroi dar mi-a plăcut. Anul acesta concurez la profesionişti şi singurul lucru pe care mi-l propun este să termin concursul”. La ediţia de anul acesta s-au înscris până acum 270 de motociclişti.

Agentul de poliţie Ovidiu Mărginean, de la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de FrontierăArad, nu poate justifica aproximativ 78.000 de euro, Agenţia Naţională de Integritate cerând comisiei de specialitate de la Curtea de Apel Timişoara să verifice averea acestuia din perioada 2003-2010. Agenţia Naţională Anticorupţie (ANI) a constatat o diferenţă nejustificată de 290.840,82 de lei (aproximativ 78.000 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de Ovidiu Mărginean în perioada 2003-2010, când agentul de poliţie de la IJPF Arad a

realizat venituri salariale de 137.236,75 de lei, iar modificările patrimoniale au fost de 428.077,57 de lei, se arată într-un comunicat de presă. Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Timişoara să facă un control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de Mărginean în perioada exercitării funcţiei publice. Potrivit ANI, Ovidiu Mărginean a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, dar nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

tă de poliţiştii arădeni. Aceştia au depistat în trafic un tir care transporta 25 de tone de azotat de amoniu fără ca şoferul să respecte normele speciale de transport substanţe periculoase. La faţa locului a fost solicitată şi Garda de mediu, având în vedere pericolul la care s-a expus şoferul inconştient. „În seara de 1 aprilie, poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Pâncota au depistat, în trafic un transport ilegal de 25 de tone de azotat de amoniu. Poliţiştii au depistat şi oprit, pe DJ 709, în Pâncota, pe M. Petrică din localitatea Chesinţ, care transporta cu autovehicul marca Volvo, în cuplu cu semiremorcă, 24 to-

La verificările efectuate, poliţiştii au constatat că bărbatul nu avea autorizaţie specială de transport mărfuri periculoase şi nici documente legale de provenienţă şi însoţire a mărfii. La faţa locului au fost solicitaţi de urgenţă reprezentanţii Gărzii de Mediu Arad, instituţie care gestionează autorizările de transport mărfuri periculoase şi care au constat că acest transport nu a fost autorizat. Întreaga cantitate de azotat de amoniu a fost ridicată în vederea confiscării, iar conducătorul autovehiculului a fost sancţionat contravenţional, conform Legii 12/1990, cu amendă de 5000 lei.


AGORA

Pagina 4

Joi, 3 aprilie 2014

Prinţul Peter Maximilian: „Mă plimb uneori pe străzi şi văd în magazine pantofi de 300, 500 de euro. Şi mă întreb cum îi poţi plăti, cine îi poate plăti?!” Andrei Ando andreiando@gmail.com Ziarul ARADUL

Andrei Ando: -Consideraţi că Europa are prea mulţi cetăţeni cu studii superioare şi prea puţini muncitori? Peter Maximilian: -Sentimentul meu este că da. Cunosc persoane în Berlin sau Frankfurt care au doctoratul sau masteratul şi sunt taximetrişti. Atunci când eram eu tânăr, toţi spuneau că trebuie să mergi la universitate, să studiezi, pentru că peste 15-20 de ani va fi mare nevoie de studii superioare. Acum este tocmai pe dos! Avem prea mulţi absolvenţi cu studii superioare,

Să nu fie aristocraţi ca pe vremea regalităţii franceze, când fostul prinţ moştenitor spunea despre cetăţeni: „Dacă nu au ce le trebuie, să îşi facă!” O frază importantă! De aceea era important pentru aristocraţie să ştie cât de dificil este să munceşti, să construieşti, să faci o pereche de pantofi, cât este de greu să îi termeni. Mă plimb uneori pe străzi şi văd în magazine pantofi de 300, 500 de euro. Şi mă întreb cum îi poţi plăti, cine îi poate plăti?! 500 de euro

“ ”

Unii aristocraţi au învăţat să fie pantofari, alţii pălărieri, ca să ştie cât de greu trebuie poporul Atunci când eram eu să muncească pentru o tânăr, toţi spuneau că pereche de pantofi, trebuie să mergi la cât de mult timp ia universitate, să studiezi, fabricarea lor. pentru că peste 15-20 de ani va fi mare nevoie de studii superioare. Acum este tocmai pentru o pereche de pantofi este o nebupe dos! nie! Sigur, există persoane care să le cum-

avem nevoie de mai mulţi muncitori, muncitori bine pregătiţi. Sau poate de o combinaţie. Uneori încerc să mă raportez la sistemul din vremea împăratului Austro-Ungar. Fiecare aristocrat trebuia întâi să înveţe o meserie... A.A.: -Să aibă un loc de muncă! P.M.: -Poate chiar să aibă un loc de muncă. Era vorba despre un stagiu de trei ani, pentru ca aristocratul să ştie ceea ce trebuie să facă, prin ce trebuie să treacă populaţia, cum trăieşte, cum munceşte. Unii aristocraţi au învăţat să fie pantofari, alţii pălărieri, ca să ştie cât de greu trebuie poporul să muncească pentru o pereche de pantofi, cât de mult timp ia fabricarea lor.

pere, dar cea mai mare parte a populaţiei nu îşi poate permite aşa ceva!

P.M.: -Da, pentru aceiaşi bani! Ai ace- faci investiţii mai sigure. Nu spui: „Ei, sunt laşi venit, dar coşul este doar pe jumătate bani de buzunar, lasă-i să se piardă”. Nu! Sunt 30.000 de euro, sunt mulţi bani, treplin! buie să munceşti mult pentru ei. Când capitalul social al firmei este de 30.000 de A.A.: -Bun, dar ce se poate face? P.M.: -Asta este o mare problemă, şi euro, te gândeşti ce trebuie să faci, cum trebuie să faci, şi nu iei decizii rapide. Dacă mi-aţi pus o întrebare importantă! faci o companie cu un leu sau cu un euro, A.A.: -Este o întrebare adresată unui nu te stimulează să fii responsabil! oficial european! A.A.: - Reglementările trebuie să fie P.M.: -Da, dar... Noi trebuie să ne asigurăm că în sistemul bancar, de care discu- mai radicale? P.M.: - Reglementările trebuie să fie tam la început, să nu mai existe experienţe gen Lehman Brothers. Capitalul propriu al mai radicale, mai transparente. În cazul incompaniilor trebuie să fie mai mare. Pen- capacităţii de plată să fie mai uşor să gătru a realiza o societate comercială, în Aus- seşti companiile, să recuperezi prejudiciul, tria trebuie să ai o garanţie, un depozit, de dar şi să poţi înfiinţa mai uşor o firmă. E aproximativ 30.000 de euro. În România mai puţin nevoie de birocraţie, să pui o poţi înfiinţa o companie cu un leu, îţi faci afacerea, poate plăteşti taxe sau nu, o vinzi sau o închizi şi porneşti alta. Nu este în regulă!

A.A.: -Credeţi că preţul vieţii de zi cu zi este prea ridicat? P.M.: -Cred că a explodat! Mai demult, în Austria plăteai, să zicem, 100 de schilingi, ceea ce însemna 50 de mărci germane, adică acum vreo 7,5 euro. Acei 7,5 euro ar valora ar însemna acum 10 euro, deci acum ai plăti cu 30% mai mult decât în anii precedenţi. Numai că veniturile nu au crescut, ca şi cheltuielile, cu 30%. Venitul pe care îl primeşti acum, în medie, în Austria, este de aproximativ 1200 de euro. Dar înaA.A.: -Este o lipsă de răspundere! inte puterea de cumpărare era mai mare, P.M.: -Da, este o lipsă de răspundere! luai mai multe de la magazin pentru aceDacă ai un capital social minim de 30.000 iaşi bani. Să spunem că ai un coş: acum coşul este pe jumătate plin, altădată era plin! A.A.: -Pentru aceiaşi bani!

Dacă ai un capital social minim de 30.000 de euro, sau 25.000 de euro, ca în Germania, şi sunt banii tăi, te gâdeşti mai serios dacă îţi permiţi rateuri. „Ce trebuie să fac cu banii mei, ce pot să fac cu banii mei”?

de euro, sau 25.000 de euro, ca în Germania, şi sunt banii tăi, te gâdeşti mai serios dacă îţi permiţi rateuri. „Ce trebuie să fac cu banii mei, ce pot să fac cu banii mei”? Şi

Reglementările trebuie să fie mai radicale, mai transparente. În cazul incapacităţii de plată să fie mai uşor să găseşti companiile, să recuperezi prejudiciul, dar şi să poţi înfiinţa mai uşor o firmă. E mai puţin nevoie de birocraţie, să pui o hârtie în stânga, alta în dreapta.

hârtie în stânga, alta în dreapta. Trăim în era internetului. În Austria poţi înfiinţa firma on-line, la un oficiu guvernamental. Apeşi câteva butoane, plăteşti, pui cap la cap documentele, în două ore poţi începe activitatea şi în 24-48 de ore primeşte confirmarea finală cu numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi ţi se aprobă aplicarea. Astfel poţi începe afacerea, nu trece vremea cu discuţii inutile. Dacă se constată că nu ai documentaţia în regulă, ai posi-


Joi, 3 aprilie 2014 bilitatea să o completezi, iar dacă este în regulă poţi lua actele şi să începi activitatea, cu un contact personal mai redus, mai operativ. Este mult mai facil pe internet, trăim în epoca internetului, toată lumea are cont, discutăm despre e-banking, de ce să nu se întâmple asta şi în acest domeniu? Faptul că plăteşti 20.0000-30.000 de euro capital social în compania ta presupune că

“ ”

O altă problemă este că 60-70% dintre proprietarii de companii, nu spun directori, că ei vin şi pleacă, dar proprietari care îşi conduc afacerile, nu ştiu citi o balanţă. Ei chiar nu ştiu ce au de făcut.

tu chiar ştii ceea ce vrei să faci. O altă problemă este că 60-70% dintre proprietarii de companii, nu spun directori, că ei vin şi pleacă, dar proprietari care îşi conduc afacerile, nu ştiu citi o balanţă. Ei chiar nu ştiu ce au de făcut. Dacă stau în faţa unui economist şi acesta le spune „bla-bla-bla”, ei răspund „da, da da” şi nu înţeleg o iotă! Problema este că dacă nu cunoşti dinamica lucrurilor, poate problemele, faptul că balanţa conţine operaţii de acum un an, poate chiar de doi ani, nu poţi prognoza ce se va întâmpla anul acesta sau în viitor. O altă problemă este că nu poţi discuta cu bancherul tău. Problema băncii este că consultanţii bancari ar trebui să fie oameni de afaceri, dar cei mai mulţi nu sunt oameni de afaceri. Stau în fotolii şi spun: „Noi avem banii”. Da, dar nu EL este banul, nu este banul său! El este un fond pe care tu îl alimentezi, tu îţi dai banii băncii. Fondul acesta ar trebui să spună: „Am banii tăi, cum ar trebui să procedez să faci profit?” Bancherii ce fac? Investesc în acţiuni, cu un control strict. Apoi îţi spun: „Noi dăm banii pentru investitori”. Dar dau ei banii degeaba pentru investitori? Nu. Întreprinzătorii plătesc lunar profitul băncii. Deci, în mod normal, banca şi investitorii ar trebui să fie parteneri de afaceri. Dar cel mai des bancherii spun: „Noi suntem banca!” Eu le spun: „Da, voi sunteţi banca, dar nu rulaţi banii voştri, sunt banii care vă sunt încredinţaţi de oameni care vi-i dau în speranţa că le veţi aduce profit.”

AGORA

Pagina 5

A.A.: -Îmi spuneţi că sistemul bancar nu este conectat la industrie, la producţie? P.M.: -Vă dau un alt exemplu.Cât de uşor v-ar fi Dumneavoastră să obţineţi un credit pentru dezvoltarea afacerii, dacă aţi avea o firmă de cinci ani, profitabilă în fiecare an înaintea plăţii taxelor, profitul însemnând că îţi poţi susţine viaţa, maşina, şi tot mai rămâi cu câte ceva. Ai o balanţă bună, eşti profitabil, şi te duci la bancă pentru un împrumut. Cât este de uşor să obţii banii de care ai nevoie? A.A.: -Este foarte greu! P.M.: -De ce? Nu sunt banii băncii, sunt banii debitorilor, ai persoanelor care aduc banii în sistemul bancar. Bancherii trebuie să facă profit, un profit controlat. Asta înseamnă nu speculaţii pe bursă, cu orice preţ, în orice companie, cu atitudinea că nu e necazul lor dacă pierd. Asta este o problemă! Dacă bancherul nu este un om de afaceri sau nu are o educaţie pentru afaceri, vii cu balanţa ta pe ultimii cinci ani, cu profit, ai un capital social poate nu de un leu, ci de 2000 de lei, sau de 2000 de euro, pentru că ţi-ai făcut o firmă puternică, ai un plan de afaceri bun, funcţional, şi îi spui că ai nevoie de un credit, el îţi va spune: „Nu!” De ce nu? De ce nu?! Nu au încredere? Nu vor? Uneori am impresia că nu ştiu citi o balanţă, nu înţeleg oportunităţile. A.A.: -Nu îşi asumă riscul, nu vor să rişte! P.M.: -Uneori cred că băncii îi este mai uşor să îşi asume riscul la bursă, pentru că are impresia că nu trebuie să dea socoteală personal, investiţia rămâne necunoscută. Urcă pe bursă, mizează zece milioane din banii clientului, apoi alte zece, încearcă mai multe pieţe, plasează ici cinci milioane, mai plasează alte cinci colo, şi aşteaptă să vadă ce se întâmplă. Desigur, cu expertiză. Dacă îi iese, obţine profit. Dacă nu, ţi se explică faptul că trebuie să împarţi riscul. Dacă tu, ca bancă, mizezi zece milioane în zece cazuri, iei banii şi nu ai nicio problemă. Este mai uşor pentru bănci să obţină astfel profit decât să lucreze cu investitorii, pentru că acolo este vorba despre balanţă, despre control, trebuie să vorbească cu tine, să empatizeze cu tine, să analizeze dacă este adevărat sau nu ce spui. Este mai dificil. Pe de cealaltă parte, să investeşti în bursă, să aştepţi şi să decizi dacă apeşi sau nu tasta „Enter” de pe tastatura computerului este mai uşor. Cred că nu suntem pe un drum bun. 65% dintre antreprenorii Austriei sunt investitori mici şi foarte mici. Este ca

aici, în România. Multe firme româneşti sunt mici. Ele sunt motorul şi coloana vertebrală a economiei. Companiile mari sunt importante, îşi fac afacerile, sunt la un nivel mai înalt, în politica şi economia la nivel mare. Dar în Austria, în România, peste jumătate din companii sunt mici. Ele sunt motorul ţării! Acest sistem obţine foarte

“ ”

Dacă ai o companie mare, primeşti credite fără dificultate, pentru că ai venituri de milioane şi miliarde. Dar ce profit realizezi? Ce este mai uşor?

greu banii de la bănci, pentru că ele nu alimentează astfel de afaceri. Este un cerc vicios. Dacă ai o companie mare, primeşti credite fără dificultate, pentru că ai venituri de milioane şi miliarde. Dar ce profit realizezi? Ce este mai uşor? Să ai o balanţă de 100.000 de euro, cu un profit de 1520%, sau să ai 100 de miliarde în balanţă, cu un profit de 1,2%? Ce credeţi, cine va obţine un credit mai mare, firma mică sau cea mare? A.A.: -Cea mare, evident. P.M.: -De ce, pentru marja de profit de 1,2%?! A.A.: -În regulă, dar dumneavoastră deţineţi o bancă în Salzburg. Vă puteţi permite să fiţi, cu această bancă, un partener al firmelor mici? P.M.: -Da, dacă în sistemul tău, în banca ta, ai câteva persoane cu o bună educaţie financiară, cu o bună presimţire, care înţeleg că totul porneşte de la vârf. Mirosul, bun sau rău, pleacă întotdeauna de la vârf! Dacă managementul tău de top este bun, îşi ia timp să discute cu tine, dacă educaţia sa nu ţine doar de domeniul statisticii dar are şi un sentiment, suflet pentru munca TA, o pasiune, atunci vei lucra ca şi cum ţi-ar plăcea într-adevăr ceea ce faci. Am avut şi în România sentimentul că angajaţii nu ştiu ce stă în spatele plicului lor cu salariu. El sau ea, persoana, crede că este sfârşitul lunii şi îşi ia banii. Cât de greu trebuie să muncească managementul pentru a-ţi asigura banii, pentru a-i aduce în firmă să îţi

garateze plicul lunar, nu te interesează! Nu întrebi, ridici din umăr. „Sunt banii mei, până la urmă nu mă interesează cum faci rost de ei, îmi vei da banii”. A.A.: -Vorbiţi şi despre o schimbare a atitudinii angajaţilor. P.M.: -Da. Începând cu managementul de la vârf. Dacă managementul nu are interesul să informeze, să implice mai mult oamenii, e greu. Poate că ei întreabă şi nu li se oferă răspunsurile necesare. Sistemul este totul! Poate că există alte explicaţii, dar m-aţi întrebat despre ce simt eu, iar eu asta simt. Din ce am vizitat, ce am văzut în ultima vreme în diferite state, aşa se întâmplă. Oamenii trebuie să se schimbe. Dacă eu aş fi preşedintele grupului meu, poate că nu aş vrea să schimb nimic în grupul meu, motivând că nu se poate schimba; deci nu voi schimba nimic. Poate unii mă vor întreba de ce, le spun că nu e treaba lor, pentru că eu sunt şeful. Dacă vin angajaţii mei şi îmi cer să schimb, totuşi, lucrurile, voi face o deschidere şi voi face schimbările necesare. Astăzi nu se mai pune problema ca un angajat să rămână 40 de ani într-o firmă. Dacă cineva pleacă, va discuta cu noii săi colegi despre ce s-a întâmplat în fosta sa companie, le va spune că a fost alt-

“ ”

Tatăl meu spunea mereu: „Peştele de la cap se împute”. Dacă acest cap nu este deschis, dacă e închis la orice, nimic nu se poate schimba.

fel acolo, o transparenţă mai mare, s-au discutat problemele. Managerul se va trezi, va înţelege că este o treabă bună şi sistemul va începe, încet, să se schimbe. Dar cineva trebuie să înceapă schimbarea, oricine ar fi. Este ca la domino, o lovitură şi toate se pun în mişcare. A.A.: -Ceea ce spuneţi îmi aminteşte o vorbă românească: „Peştele de la cap se împute”. P.M.: -Da, tatăl meu spunea mereu: „Peştele de la cap se împute”. Dacă acest cap nu este deschis, dacă e închis la orice, nimic nu se poate schimba. (Va urma)


C M Y K

CORSO

Pagina 6

Joi, 3 aprilie 2014

Evreii au devenit atuul lui Ceauşescu pentru obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate şi bunelor relaţii politico-economice cu statul Israel

Ceauşescu, emigraţia evreilor şi clauza americană Florin Mihai ziarularadul@yahoo.com Ziarul ARADUL

După cel de-al doilea război mondial, configuraţia etnică a statului român s-a modificat treptat. Două importante comunităţi interbelice, germană şi evreiască, şi-au subţiat rândurile, până când, în ultimii ani ai regimului comunist, au devenit de-a dreptul simbolice. Stimulaţi de campania sionistă, evreii au plecat spre Israel. Emigraţia a început încă de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Iar Nicolae Ceauşescu a continuat-o, cu profituri maxime pentru statul român. În schimbul fiecărui evreu plecat, s-au obţinut sume consistente. În problema emigraţiei evreieşti, Ceauşescu a trebuit să joace la mai multe capete. În această spinoasă chestiune, în funcţie de actorul politic existau interese adverse. De-o parte, în favoarea emigraţiei, erau americanii şi israelienii, iar de cealaltă arabii, sovieticii şi statele-satelit. Ceauşescu a preferat propriul său joc prin care a scos profit maxim. Pe această temă, preşedintele român a convorbit în numeroase rânduri cu decidenți de la Washington şi oamenii de legătură deja folosiţi, politica Tel Aviv şi cu lideri ai organizaţiilor evre- de vânzare, dar a diminuat numărul plecărilor anuale. Evreii au devenit atuul lui ieşti de peste Ocean. Ceauşescu pentru obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate şi bunelor relaţii poO „afacere” moştenită litico-economice cu statul Israel. De acest de la Dej as în mânecă, conducerea de la Bucureşti a Pe vremea lui Dej, între 1958 şi 1965, profitat cât de mult a putut. În medie, între din România au emigrat spre Israel 107.540 anii 1969 şi 1989, 1.997 de evrei au părăsit de evrei, cu o medie anuală de 13.487 de România, sensibil mai puţini decât în depersoane. Atunci s-au pus bazele unui co- ceniile anterioare. Despre sumele plătite se merţ profitabil pentru români. Se acţiona ştiu puţine. Dacă am da crezare dezertoruprin intermediarul Henry Jacober, om de lui Pacepa, șef adjunct al Departamentului afaceri londonez, care plătea cash statului de Informații Externe (DIE), sumele variromân vizele de ieşire pentru evrei şi nee- au de la 2.000 până la 50.000 de dolari, vrei. Preţurile variau între 4.000 şi 6.000 ajungând, în cazuri excepţionale, şi la dolari de persoană. Alteori se primeau la 250.000 de dolari (Ion Mihai Pacepa, schimb produse agricole şi animale, prin Orizonturi roşii, Bucureşti, Venus, 1992, firmele aceluiaşi afacerist. Această iniţia- p. 92). Mai mult ca sigur că cifrele sunt tivă particulară a nemulţumit statul israe- exagerate, dar sigur este că România a scos lian însă. După ce au aflat iţele colaborării, bani frumoşi. guvernul Ben Gurion l-a obligat pe JacoDan Shaike şi Marcu, ber să lucreze în subordinea sa, iar evreii să intermediari plece în Israel şi nu în Europa vestică. După ce l-a înlocuit pe Dej în fruntea În afara lui Jacober, în negocieri s-a impartidului, Ceauşescu a preluat şi problema emigraţiei evreieşti. A păstrat reţelele şi plicat Shaike (Yeshahanu) Dan, agent se-

Ceauşescu şi prim-ministrul Menahem Begin, în România (26.VIII.1977)

SURSA - FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC cret evreu, născut în Basarabia, consilier al mai multor premieri israelieni. Acesta se întâlnea lunar cu generalul de Securitate Marcu în sediile ambasadelor româneşti din RFG, Austria, Elveţia. Uneori, un asociat de-al lui Dan, Motke Yanai, livra banii. Potrivit lui Cornel Burtică, în 1969, chiar Ceauşescu s-ar fi întâlnit cu Dan pentru ca afacerea să meargă strună (Rodica Chelaru, Culpe care nu se uita. Convorbiri cu Cornel Burtică, Bucureşti, Curtea Veche, 2001). Din partea română răspundea generalul Marcu, „specialistul” Securităţii în vânzarea evreilor şi germanilor. Înainte avusese acoperire diplomatică la Londra, iar apoi a fost numit director general adjunct la Institutul de Economie Mondială. Din 1975, a devenit şeful departamentului „Operaţiuni Valutare” din Direcţia Generală de Informaţii Externe (DGIE). Potrivit cercetătorului Radu Ioanid, în 1969, cele două părţi au semnat un protocol valabil pe trei ani, conform căruia banii se livrau cash, în funcţie de vârsta, educaţia, profesia, situaţia familială şi locul de muncă al emigrantului (Radu Ioanid, Răscumpărarea evreilor, Iaşi, Polirom, 2005).

Prezentarea scrisorilor de acreditare la Consiliul de Stat a ambas. isr. în România (august 1969)

SURSA - FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC

S-a stabilit atunci ca 40.000 de evrei să emigreze până în anul 1972, dintre care 10% cu diplome universitare, 10% muncitori calificaţi şi tehnicieni şi 2% studenţi. În 1978, protocolul a fost reînnoit. În deceniul opt, Dan Shaike, pentru un timp şeful Biroului de Legătură (Liaison Bureau) din Viena, a asigurat zborul direct al evreilor emigraţi, fără escale, în Austria, Franţa, Italia. Amendamentul Jackson-Vanik Dacă germanii ce doreau să părăsească România, au beneficiat de ajutorul financiar al RFG, evreii au primit sprijin de pe mai multe continente. Din Statele Unite ale Americii, organizaţiile lor, finanţate de afacerişti evrei bogaţi şi influenţi, au pledat cauza în mass media şi în camerele legislative. S-a bătut monedă pe reîntregirea familiilor şi pe drepturile omului. Un argument decisiv, care l-a înmuiat pe Ceauşescu la fel de mult ca foşnetul dolarilor, a fost obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate. În 1973-1974, pe fondul unei virulenPrimirea la Nicolae Ceauşescu a primului ministru al Israelului, Golda Meir (5 mai 1972)

SURSA - FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC


C M Y K

CORSO

Joi, 3 aprilie 2014 te campanii anti-sioniste sovietice, senatorul Henry Jackson şi congresmenul Charles Vanik au susţinut cu succes amendamente legislative prin care relaţiile comerciale americane cu statele comuniste depindeau de emigraţia evreilor. Vrând-nevrând, Ceauşescu a trebuit să fie flexibil pe această temă. Iar din 1975, când clauza a fost acordată României, în fiecare an, aleşii poporului american au re-evaluat situaţia.

Pagina 7

Primirea ministrului afacerilor externe Israel, Moshe Dayan (3.IV.1978)

SURSA - FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC

Minţea cu seninătate La rândul său, de câte ori se punea în discuţie emigraţia evreiască, Ceauşescu recurgea obsesiv la câteva argumente. Întotdeauna pornea de la premisa că se opune, din principiu, emigrării oricărei comunităţi. Era de părere că, indiferent de origine, cetăţenii români nu trebuiau amăgiţi cu „câştiguri iluzorii”. Dând asigurări interlocutorilor că „nu ţine pe nimeni cu forţa”, lăuda nivelul de trai din România. „Toţi Moshe Dayan a ajuns la Bucureşti, i-a pre- muncitori, drept „cel mai constructiv elecetăţenii trebuie să stea în ţara unde s-au zentat pe evreii români, medici, ingineri, ment al ţării”.

În URSS, se răscumpărau prin „taxa de diplomă”

Vize pentru Schindler

În perioada postbelică, o comunitate importantă de evrei rămăsese şi în URSS. Conform recensământului efectuat în 1970, peste 2.150.000 de cetăţeni sovietici se declarau de origine evreiască. Probabil erau mai mulţi, dar fuseseră între timp asimilaţi. După ruperea relaţiilor diplomatice între URSS şi Israel, în urma „războiului de şase zile” (1967), au devenit incomozi şi suspecţi de „spionaj”. De atunci, emigrarea evreilor a fost sistată. Neoficial, au fost denumiţi refusenik, cei cărora li se refuza plecarea în alte ţări. Presiunea autorităţilor asupra lor a devenit insuportabilă. Condamnarea sionistului Kociubevski la 3 ani muncă grea, vinovat că dorea să ajungă în patria mult-visată, a produs un scandal internaţional de proporţii. În Occident, mii de protestatari l-au susţinut. În URSS, pentru cei cu studii superioare care doreau să emigreze a fost instituită şi o „taxă pe diplome”. Aceste plăţi au fost retrase la intervenţia Vestului. Drepturile culturale şi religioase ale evreilor au fost anulate, în cadrul unei intense campanii anti-sioniste. Sovieticii se foloseau de scuza că evreilor nu li se putea permite plecarea deoarece mulţi deţineau secrete de stat. Timp de un deceniu – 1960-1970 – doar 4.000 au părăsit ţara. Treptat, pe fondul relaxării tensiunilor între americani şi sovietici, s-a reluat şi procesul emigraţiei. Astfel încât, în următoarea decadă s-au înregistrat 250.000 de plecări.

Abil negociator, Ceauşescu a ştiut permanent să capteze bunăvoinţa Congresului american. De câte ori, anual, sosea sorocul judecării clauzei cele mai favorizate pentru România, ca prin minune, tot mai multe cazuri de emigranţi evrei erau rezolvate. Se arăta mărinimos şi cu ocazia intervenţiilor vreunui evreu influent. De pildă, în 16 noiembrie 1976, rabinul american Alexander Schindler a vizitat România. Seara, după întrevederea ce durase două ore jumătate, la dispoziţia lui Ceauşescu, autorităţile au eliberat vize pentru 200 de evrei.

născut şi acolo să-şi asigure o viaţă demnă şi liberă”, le-a spus membrilor unei delegaţii de evrei americani, pe care i-a întâlnit la Washington, în 11 iunie 1975. Atunci când se reproşa tărăgănarea eliberării vizelor, românii inventau fel de fel de scuze. Uneori, era învinovăţită Comisia de Paşapoarte şi Vize, condusă în deceniul opt de Ion Păţan. De obicei însă, Ceauşescu invoca numărul tot mai restrâns al celor dornici să emigreze. Dialogul se reducea la cifre. Bazându-se pe statisticile oficiale, Ceauşescu declara că în ţară mai rămăseseră puţini evrei, 40-50.000, „majoritatea căsătoriţi cu români”. Mulţi aveau aprobarea, dar refuzau să plece de teama conflictelor militare din Orientul Mijlociu. Când era întrebat, pe şleau, dacă era adevărat că se plăteau bani în schimbul lor, Ceauşescu minţea cu seninătate. „Nu!”, răspundea sigur pe el. Întotdeauna prezenta avantajele de care se bucura comunitatea evreiască: sinagogi, restaurante kusher, şcoli Talmud şi Tora, propriile reviste şi teatre. Credibil şi întemeiat era totuşi când expunea dezavantajele economice ale pierderii specialiştilor evrei din diverse domenii. Chiar şi israelienii recunoşteau calitatea profesională a emigranţilor din România. În 1978, când ministrul de externe

Ştiind cât de mult îl interesa relaţia cu Casa Albă, evreii americani l-au ademenit pe Ceauşescu cu oferte avantajoase în turism, industrie şi comerţ. Tot în 1976, David M. Blumberg, preşedintele Bnai Brith (Fiii Pământului), s-a oferit chiar să intermedieze legătura cu preşedintele american Jimmy Carter, printr-o o filieră de relaţii personale, pe axa William Korey (lobbyst al Bnai Brith) - Zbigniew Brzezinski (consilier al lui Carter) şi prin doamna Blumberg. Direct la preşedinte, asigura el. Sinagoga Mare din Bucureşti

Shaike Dan (stânga), în uniforma de paraşutist, 1944

SURSA - Yad Vashem

SURSA - WIKIPEDIA

Cum i-a trimis Dumnezeu pe evrei în Transiordania La începuturile statului Israel, traiul imigranţilor era dificil. Practic oamenii îşi luau vieţile de la zero. Astfel încât, în anii ’60, mulţi îşi doreau să se-ntoarcă de unde veniseră. Cu o situaţie neaşteptată s-a confruntat consulul român de la Tel Aviv. Stelian Octavian Andronic fusese transferat de la SIE la Ministerul Afacerilor Externe, cu grad de secretar III de ambasadă. De fapt, misiunea lui era contraspionajul extern, în problema israeliană. A activat în „Ţara sfântă”, la Direcţia Consulară, în perioada 1962-1966. Printre altele, el trebuia să soluţioneze mii de formulare de repatriere. Procedura era mai simplă decât părea la prima vedere. Oamenilor li se spunea să renunţe la idee, deoarece pierduseră între timp cetăţenia română. Printre cei dezamăgiţi, pe litoralul Mării Roşii, consulul l-a întâlnit pe un evreu originar din Botoşani (Stelian Octavian Andronic, 36 de ani în serviciile secrete ale României. Din respect pentru adevăr. Memorii, Bucureşti, Compania, 2008, p. 46). Mucalit, acesta i-a povestit un banc savurat de conaţionali. Se spunea că Moise, cam tare de urechi, n-ar fi înţeles bine îndemnul Domnului să-şi conducă poporul ales în Transilvania. Şi ar fi nimerit în… Transiordania. „Ce bine era dacă Moise ne-ar fi dus acolo unde i-a spus Dumnezeu, în Transilvania”, a încheiat glumeţul.


FALEZA

Pagina 8

Joi, 3 aprilie 2014

Miei sacrificaţi şi vânduţi în cinci centre din judeţul Arad Daniel Berar ziarularadul@yahoo.com Ziarul ARADUL

Ca în fiecare an, în perioada premergătoare sărbătorilor de Paşte, medicii veterinari acţionează pentru protejarea sănătăţii şi respectarea intereselor consumatorilor, prin activitatea specifică de monitorizare şi control a siguranţei alimentelor şi a sănătăţii animalelor. Conducerea ANSVSA a transmis structurilor teritoriale setul de acţiuni care urmează a fi întreprinse la nivel naţional, pentru a asigura românilor produse alimentare sigure. „Aceste acţiuni vor include toţi medicii veterinari din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (CSVSA) dar şi a circumscripţiilor sanitare veterinare zonale (CSVZ). Con-

troalele urmăresc respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate târgurile de animale, pieţele agro-alimentare, unităţile de tăiere, procesare, depozitare, comercializare şi unităţile de alimentaţie publică”, se arată într-un comunicat de presă. Fiecare DSVSA judeţeană va stabili un program de lucru pentru perioada 7-19 aprilie 2014, în baza căruia medicii veterinari vor efectua controale şi verificări ale modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare în obiectivele supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Astfel, în această perioadă va fi asigurată permanenţa la nivelul DSVSA, CSVSA şi CSVZ, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. În

toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, se va asigura necesarul de per-

Cele cinci centru vor fi în Caporal Alexa, Hălmagiu, Şiclău, Mişca şi Curtici. În municipiul Arad sacrificarea mieiilor va fi coordonată de SC TOP SA.

sonal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică. La nivelul judeţului Arad vor exista cinci centre de sacrificare a mieilor.

„Mieii se vor sacrifica şi vinde atât în Piaţa Mihai Viteazul cât şi în Piaţa Catedralei”, spune dr. Viorel Agud, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguran-

ţa Alimentelor Arad. Ca o noutate, în acest an nu va fi permisă sacrificarea şi nici vinderea mieilor în Piaţa Obor. „În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate medicii veterinari vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplică sancţiuni sau vor confisca produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Dacă există suspiciuni cu privire la substituirea cărnii de ovine cu carne provenită de la alte specii cât şi în cazul suspiciunii de substituire a speciilor de peşti sau în situaţia în care există dubii cu privire la încadrarea în parametrii de calitate şi siguranţă stabiliţi de legislaţia în vigoare, medicii veterinari oficiali pot preleva probe conform prevederilor legale”, concluzionează reprezentanţii ANSVSA.

Parteneriat între Tribunalul Arad Ultimele pregătiri pentru concursul „Arad, şi Universitatea „Aurel Vlaicu” mobilizează-te!” destinat sportivilor amatori Arădenii vor fi chestionaţi în ceea ce priveşte justiţia! Tribunalul Arad şi Universitatea „Aurel Vlaicu” au încheiat un parteneriat pentru realizarea unei sondaj despre percepţia opiniei publice despre justiţia arădeană în general şi despre Tri-

Nădăban şi vicepreşedintele instituţei Şandor Otto Szep au apelat la mediul academic arădean. Astfel Universitatea „Aurel Vlaicu” a proiectat cercetarea sociologică printr-un colectiv format din Gabriela Kelemen, Alina Costin, Sonia Ignat,

dului şi activitatea Tribunalului în raport cu alte cu alte instituţii publice. De asemenea se urmăreşte modul în care se formează această percepţie, prin interacţiune directă, prin mass media sau prin alţi factori sociali. Scopul cercetării este acela de a

Giuliano Junc ziarularadul@yahoo.com Ziarul ARADUL

Arădenii se vor mobiliza pentru a patra oară în această primăvară. De la an la an concursul „Arad, mobilizează-te!” câştigă tot mai multă popularitate şi amploare. Ediţia de anul acesta aduce noutăţi care implică unele noutăţi care implică nu doar elevii, ci şi familiile lor. Ediţia de anul acesta a concursului „Arad mobilizează-te” adună la start 6 echipe: este vorba despre şcolile gimnaziale „Avram Iancu” şi „Mihai Eminescu” din Arad, Şcoala gimnazială Şimand, Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal”, Liceul Teoretic „Adam Muller Gutten-

brun” şi Colegiul „Csiky Gergely”. În 8 aprilie vor avea loc semifinalele iar în 24 aprilie finala. Anul acesta sunt programate şi câteva noutăţi, atât în ceea ce priveşte programul concursului, cât şi legat de o prelungire a concursului. „În ceea ce priveşte concursul elevilor am renunţat la întrecerile pe ape. În plus, am prelungit competiţia cu un concurs destinat familiilor, concurs care va avea loc în perioada 16 – 18 mai la bazinul Delfinul, în faţa primăriei şi pe ştrandul Neptun” a declarat Gabriel Iazbinskiy, reprezentantul organizatorilor. Şi anul acesta primăria municipiului Arad va oferi premii constând în materiale sportive pentru toate şcolile participante.

PSD se întreabă cu ce se ocupă… ADI Ali na Roman şi Flavius Ghender, cel care a fost de altfel şi coordonatorul cercetării. De asemenea, studenţii universităţii vor face Iniţiativa a aparţinut con- munca de teren, realizând ducerii Tribunalului Arad operarea interviurilor şi procare a demarat o campanie cesarea datelor. de îmbunătăţire a activităţii Studiul urmăreşte modul şi imaginii instituţiei. Pentru realizarea ei, preşedinte- în care arădenii percep acle Tribunalului Arad, Silvia tul de justiţie la nivelul Arabunalul Arad în special. Cercetarea sociologică se va desfăşura în parteneriat cu Universitatea Aurel Vlaicu.

Vând frigider Zanussi, butelie aragaz, covor persan. Preţuri promoţionale. Informaţii telefon 0357/425012

Vând apartament 1 cameră central, masardă nouă, finisat modern, centrală termică proprie. Ideal pentru studenţi sau pentru închiriere. Tel; 0723 955818

oferi un instrument de lucru util în strategia de dezvoltare instituţională a Tribunalului Arad. Universitatea „Aurel Vlaicu” şi Tribunaul Arad fac apel la arădenii care vor fi contactaţi la domiciliu să coopereze cu studenţii universităţii în realizarea acestei cercetări sociologice.

Vând apartament cu termotecă, 1 cameră, bucătărie, baie, str. Cloşca. Telefon: 0770.256.805 sau 0741.217.550

Social democraţii arădeni sunt nemulţumiţi de activitatea asociaţiei care administrează şi implementeată masterplanul pentru deşeuri din judeţul Arad şi anume Agenţia de Dezvoltară Intercomunitară (ADI) Vest. Cei de la PSD suspectează că asociaţia a fost creată pentru a oferi un post bine clientelei politice a PDL Arad. Asta deoarece în timp ce diferite utilaje şi bunuri materiale achiziţionate prin acest proiect în valoare de 30 de milioane de euro din fonduri europene, stau depozitate şi neprotejate în diverse locaţii, activitatea acestei asociaţii rămâne un mister. „Am impresia că această asociaţie funcţionează doar pe hârtie. S-au adunat bani din partea primăriilor,

dar aceşti bani merg în proporţie de aproximativ 60% spre plata salariilor, fără beneficii pentru cel care plă-

pe acest subiect şi am cerut la următoarea şedinţă a CJA prezenţa directorului Doru Velici. Sper ca dânsul să mă

teşte. Din câte ştiu eu, s-au adunat miliarde de lei, dar banii nu sunt folosiţi corespunzător. Am cerut un raport din partea ADI Vest

convingă că are o activitate care merită remuneraţia pe care o primeşte”, a spus consilierul judeţean PSD Marius Sulincean.


FORUM

Joi, 3 aprilie 2014

Pagina 9

Ion Iliescu: Aderarea la NATO, parte din proiectul strategic al României post-revoluţionare Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat, într-un interviu acordat că aderarea la NATO, care a avut loc la sfârşitul ultimului său mandat, a făcut parte din proiectul strategic al României post-revoluţionare, care a întrunit în cel mai înalt grad consensul politic şi social. Iliescu a arătat că acest proiect de integrare euro-atlantică a fost susţinut de cetățenii români, care au acceptat costurile economice și sociale ale reformelor cerute pentru aderare. Fostul şef de stat a menţionat că aderarea la un sistem de securitate colectivă a fost necesară din cauza

instabilităţii din jurul României. El a arătat că România a dovedit, în perioada premergătoare aderării, că este un stat matur, capabil să devină un furnizor de securitate şi că nu a adus nici în NATO, nici în UE, elemente de conflict sau de instabilitate. Iliescu a spus că, după aderare, Armata română s-a dovedit receptivă la schimbare și profesionistă, fiind capabilă să devină rapid interoperabilă cu armatele țărilor membre, lucru dovedit în Irak şi în Afganistan. Iliescu a spus că, dacă nu ar fi existat o anumită conjunctură în

Reporter: Pe 29 martie 2004, România a aderat la NATO. Se împlinesc zece ani de la acel moment. Ce a însemnat pentru România aderarea la NATO şi care a fost câştigul? Ion Iliescu: Aderarea României la NATO este rezultatul unui lung proces de reforme politice, economice și militare și a făcut parte din proiectul strategic al României post-revoluționare. Acest proiect, de integrare euro-atlantică, a întrunit în cel mai înalt grad consensul politic și social, susținerea cetățenilor români, care - trebuie să o spunem și să le mulțumim pentru asta - au acceptat costurile economice și sociale ale reformelor cerute pentru aderare. Instabilitatea din jurul României a făcut necesară aderarea la un sistem de securitate colectivă, pentru că este clar pentru toată lumea că nimeni nu-și poate asigura individual aceste nevoi. Nici marile puteri nu pot face asta, fără a avea asigurată solidaritatea partenerilor lor. Uităm ce costuri au avut pentru noi destrămarea Iugoslaviei și a URSS, ce conflicte înghețate sau fierbinți au lăsat în urma lor. Perioada care a trecut până în momentul aderării a arătat că România este un stat matur, capabil să devină un furnizor de securitate. Nu am adus cu noi nici în NATO, nici în UE, elemente de conflict sau de instabilitate. Reamintesc doar momentul semnării tratatului cu Ungaria, pe modelul reconcilierii istorice franco-germane, dar și rezolvarea diferendurilor cu Ucraina. Armata română s-a dovedit receptivă la schimbare și profesionistă, capabilă să devină rapid interoperabilă cu armatele țărilor membre, lucru dovedit în Irak, în Afganistan, printre altele. Ne-am îndeplinit, în condiții grele, angajamentele luate față de partenerii noștri. Îmi permit să afirm că, dacă nu ar fi fost o anumită conjunctură în context european, România ar fi fost invitată să adere la NATO încă din 1997, la Madrid. Invitația a venit cinci ani mai târziu, la Praga, în 2002. Este nedreaptă susținerea unora, anume că România a fost invitată să adere ca urmare a atentatelor din 11 septembrie 2001, și nu ca urmare a meritelor sale și ca o confirmare a succesului reformelor politice și militare. Atentatele din Statele Unite ale Americii nu au făcut decât să sublinieze un lucru: că schimbarea naturii amenințărilor la nivel global impune schimbarea modului în care Alianța trebuie să le răspundă. Această schimbare are loc și acum, cu toate costurile de rigoare. Faptul că, imediat după atentate, România a reacționat ca și

context european, România ar fi fost invitată să adere la NATO încă din 1997, la Madrid. El a subliniat faptul că este "nedreaptă" susținerea "unora" că România a fost invitată să adere ca urmare a atentatelor din 11 septembrie 2001, și nu ca urmare a meritelor sale și ca o confirmare a succesului reformelor politice și militare. Iliescu a spus că România are capacitatea de a îşi îndeplini angajamentele, lucru care reprezintă o realizare importantă. El a spus că forța de descurajare pe care NATO o posedă este cea

când ar fi fost membru al Organizației a fost dovada gradului său de pregătire pentru aderare. Se cuvine să aducem omagiul nostru celor căzuți sau răniți pe câmpul de luptă. Ei au luptat acolo pentru o idee, aceea că libertatea și democrația nu vin de la sine, ele trebuie apărate oriunde și oricând sunt amenințate. Rep.: Ce a făcut România pentru NATO şi ce a făcut NATO pentru România? Se putea face mai mult de o parte şi de cealaltă? I.I.: Este prea devreme pentru a face un bilanț semnificativ al prezenței noastre în NATO. Un lucru este sigur: avem capa-

citatea de a ne îndeplini angajamentele și acest lucru reprezintă o realizare importantă. NATO, structurile sale politice și militare, ne-au permis un proces de învățare, care ne este de folos atât în planificarea politică, dar și în cea militară. Este vorba despre apărare colectivă și facem eforturi pentru a construi cu adevărat așa ceva. România trebuie să-și asume și responsabilități proprii în domeniul apărării, în ceea ce privește dotarea cu armament și tehnică de luptă moderne, dar și pregătirea trupelor. Ceea ce am învățat din participarea la misiunile în afara țării trebuie transpus la nivelul întregului corp militar. Întotdeauna este loc de mai bine. Ceea ce este important rezidă în faptul că periodic se fac analize ale modului în care funcționează lucrurile atât la nivelul NATO, cât și la nivelul României, și se introduc corecțiile necesare. NATO este o alianță defensivă și, până acum, nu a fost pusă la încercare în arealul geografic pentru care a fost proiectată și în care funcționează. Dar ea a dovedit perma-

mai bună poliță de asigurare pentru toţi membrii săi. Fostul şef de stat a apreciat că România este în siguranță și la adăpost de consecințele crizei din Ucraina, politic și militar vorbind, dar „mai puţin” din punct de vedere economic. Iliescu a mai spus că trebuie să ne dorim cu toții ca scutul antirachetă de la Deveselu să iasă din funcțiune "de bătrânețe", fără a fi folosit vreodată. Prezentăm integral interviul acordat de către fostul șef al statului Ion Iliescu:

nent că este capabilă să-și îndeplinească mi- nu ducă la confruntare și la un nou Război siunile. Forța sa de descurajare este cea mai Rece, la o nouă cursă a înarmărilor. Aceste bună poliță de asigurare pentru noi toți. crize arată că ne aflăm într-un moment de tranziție către o lume multipolară, tranziRep.: În contextul actual, dat de si- ție turbulentă și nu de puține ori conflictuatuaţia din Ucraina, ce înseamnă pentru lă, iar faptul că facem parte din NATO este România faptul că e în NATO? un imens avantaj. I.I.: România este, cred eu, în siguranță și la adăpost de consecințele crizei din Rep.: Cât ne ajută scutul antiracheUcraina, politic și militar vorbind. Eco- tă? nomic mai puțin, pentru că efectele acestei I.I.: Sincer, aici este de discutat. Într-o crize se transmit pe alte canale și faptul că criză de genul celei din Ucraina, efectul său suntem membru NATO nu ne-a pus la (oricum nu există, deocamdată) este pracadăpost nici de criza economică începută tic zero. Existența mijloacelor de apărare în 2007. Lucrurile trebuie judecate nuan- antirachetă nu a descurajat pe nimeni, nițat. Trebuie să remarcăm reacția promptă ciodată, într-un război clasic. El are mai degrabă valoare simbolică și arată voința celor care-l construiesc de a-și apăra interesele în orice condiții. Pe de altă parte, trebuie să ne dorim cu toții să iasă din funcțiune de bătrânețe, fără a fi folosit vreodată. Nu cred că se gândește cineva serios că un război nuclear poate fi câștigat; oricum, acceptabil pentru viitorul umanității nu este. Dar existența lui pe teritoriul României este importantă atât pentru ansamblul Alianței, cât și pentru țara noastră. Este vorba de descurajarea unor eventuale atacuri cu rachete, posibile de oriunde, în condițiile proliferării acestor tehnologii. Cum vorbim despre primul sistem de acest gen la nivel global - pentru că Deveselu este un element dintr-un lanț complex de sisteme de apărare antiaeriană - timpul ne va spune dacă își va atinge obiectivele propuse. Un a NATO, faptul că a început un proces de lucru este sigur: nu putem pune în discuție repoziționare a forțelor, în funcție de noile oportunitatea punerii lui în operă. Lumea amenințări de securitate. În acest fel o slă- se confruntă cu o serie de amenințări noi biciune de moment a României, forța sa de securitate, și am greși dacă nu le-am răsaeriană, este suplinită de solidaritatea an- punde adecvat. În plus, existența lui arată samblului. Dincolo de asta, sper ca evolu- că parteneriatul strategic cu SUA există și ția recentei stări conflictuale din zonă să funcționează.

ANUNŢ SC ARUN EMANUEL SRL cu sediul social in Mun. Arad, Str. Gladiator nr. 1, CUI 214 792568, inregistrata la ORC Arad sub nr. J02/694/2007 solicita la A.P.M. Arad obtinerea autorizatiei de mediu conform Ordinului MMDD nr. 1798/2007 cu modificarile si completarile ulterioare si a OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr.. 265 / 2006, art. 12, pentru activitatea de 5610 Restaurante ce se desfasoara in Mun. Arad, Strada Gladiator nr. 1 Eventualele propuneri si sugestii / observatii ale publicului, privind activitatea mentionata, se vor prezenta in scris, sub semnatura si cu datele de identificare, de luni pana joi, intre orele 8 – 16, si vineri intre orele 8 – 14, la sediul Agenti pentru Protectia Mediului Arad, din Arad Splaiul Muresului, FN, Cod 310132, judetul Arad, telefon 0257-280996, unde se poate consulta si documentatia tehnica depusa.


SPECIAL

Pagina 10

Joi, 3 aprilie 2014

Totul despre Transnistria (V) Transnistria - a XI-a poruncă a decalogului românesc Viorel Dolha ziarularadul@yahoo.com Ziarul ARADUL

Sub administraţie românească Între 19 august 1941 şi 29 ianuarie 1944, România a avut sub administraţie temporară ,,Transnistria” ce se întindea între Nistru şi Bugul de până la limanul Niprului, iar în nord până la apa Niomjâi şi a Rovului. Teritoriul în suprafaţă de 44.000 km2 şi o populaţie de 1,2 millioane locuitori a fost împărţit în 13 judeţe: Ananiev, Balta, Berzovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Râbniţa, Tiraspol, Tulcin. În vederea deschiderii şcolilor la 1941, primarii urmau să consulte imediat obştile locale spre a stabili limba de predare a învăţământului (rusă sau moldovenească) după alegerea obştei.75 Păstrând vechea împărţire în 64 de raioane, din cei 1.623 funcţionari, doar 398 proveneau din România. Din cele peste 1.000 de biserici desfiinţate de comunişti, în 1943 nu erau încă reparate doar 76. Alături de 219 preoţi localnici mai slujeau 250 preoţi din ţară. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, româneşti din Transnistria, apar publicaţii ca: “Transnistria”, “Glasul Nistrului”, “Bugul”, “Gazeta Odessei”, “Ţara Bugului”, “Molva”. La Tiraspol s-a înfiinţat Liceul românesc “Duca Vodă”, iar cinematografe în Tiraspol, Ananiev şi Odessa. Reprezentaţii cinematografice au avut loc în toate satele Transnistriei.76 În satul Hârjău au fost repatriaţi români din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut şi Bug la începutul acţiunii). 77 Din relatările bulibaşei

şi în regiunea Tansk. În jurul oraşului Irkutsk există români, unul din sate fiind Ceremskov. Lângă Vladivostok pe fluviul Usuri există sate ca:Teiul, Zâmbreni, Bogatârca, Kişinovka, Bălcineşti, Dunai, Basarabia Nouă, Logăneşti cuprinzând la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, lângă Habarovsk, există sate ca: Inul, Aur, Dunărea. În Manciuria erau înainte de război 20.000 de români. S-au semnalat pescari români din Primorsk care au cerut azil în Japonia.79 O Românie extrem-orientală Între multele valuri de deportări, emigrări, colonizări ale româÎn 1966 R.Udler precizează că nilor spre est, un rol important l-a

Coca din Sinteşti - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lagăr unde au fost adunaţi 2.600 ţigani.78 În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componenţa RSS Moldoveneşti, situatie existentă şi în prezent.

240 localităţi cercetate în cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau în Ucraina (Transcarpatia, Cernăuţi, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Doneţk, Lugansk), în RSSA Abhazia, în Khirghizia. Mai erau materiale necartografiate şi pentru Omsk şi Primorsk. V.Buescu aduce date noi privind diaspora românească de peste Ural. În regiunea Orenburg şi Turgai există sate pur moldoveneşti. În satul Berdianski locuiesc basarabeni ce mai întâi fuseseră colonizaţi în Simferopol. În satul Abiarski a întâlnit familii cu numele Şeptechiţă. În regiunea Samarkand există un sat exclusiv moldovenesc iar în satul Orheievka din Semipalatinsk trăiau coloni din Orhei. Sate româneşti sunt în jurul Omskului şi Akmolinskului

avut şi strămutarea în Siberia şi Kazastan între 1906-1914 a 60.000 basarabeni şi crearea unei adevărate Românii extrem-orientale.80 Câţi aţi muri pentru tricolor? Ea a făcut-o! În Ucraina, la recensământul din 1989, existau la est de Nistru români în regiunea Odessa care cuprinde însă şi sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) şi alte regiuni (73.128).81 Exista în 1992 la Odessa o Societate Culturală Românească ,,Luceafărul” care edita şi un săptămânal cu acelaşi nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest săptămânal că este un “alin pentru durerea ce mă încearcă” şi că ,,ne dor schimbările că-

19. E. Lozovan, Românii orientali..., ,,Neamul Românesc”, nr.1/1991, pag.32. 1. A. Nour, Basarabia nr.1/1992 pag. 82. 20. I.S. Nistor, op.cit., pag.23. 2. G. Brătianu, ,,Tradiţia istorică despre întemeierea sta21. E.Şt. Holban, Figuri basarabene, ,,Basarabia”, nr.1/1992. telor româneşti”, Bucureşti 1980, pag. 170. 22. I.S. Nistor, op.cit., pag 26. 3. A. Boldur, Teritoriul Moldovei faţă de principatele..., 23. Şt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia, ,,Patrimoniu” nr.4 1991, pag. 14. Chişinău 1992, pag.23. 4. S. Mehedinţi, Fruntaria României spre răsărit, 24. E.Şt. Holban, Prin veacurile învolburate..., ,,Neamul Românesc”, Chişinău nr. 1/1991, pag. 6. ,,Basarabia”, nr.1/1992. 5. I.S. Nistor, ,,Istoria românilor din Transnistria”, 25. M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, Bucureşti 1993, Bucureşti 1995, pag.13. pag.35. 6. E. Lozovan, Românii orientali de la Nistru la 26. N. Iorga, Românii de peste Nistru, ,,Basarabia”, Vladivostok, ,,Neamul Românesc, pag. 31, nr. 1/1991. nr.11/1992, pag.89. 7. Ghe. Brătianu, op.cit. , pag.170. 27. I.S. Nistor, op.cit, pag.,27. 28. A. Raţiu, Avertismentul, ,,Neamul Românesc”, nr. 8. I. Nistor, ,,Basarabia” nr.10/1990, pag.159. 9. N. Iorga, ,,Istoria românilor pentru poporul românesc”, 1/1991, pag.29. 29. D.A. Lăzărescu, ,,Imaginea României prin călători”, Chişinău 1992, pag.103 10. A. Boldur, ,,Istoria Basarabiei”, Bucureşti 1992, pag. 177. Bucureşti 1986, vol. II, pag. 102. 30. A. Nour, op.cit., pag.82. 11. D. Pocitarencu, Cetatea Thighina, ,,Patrimoniu” 31. XXX Istoria României în date, pag.156. nr.2/1991, pag.22, Chişinău. 32. N. Iorga, ,,Istoria românilor prin călători”, Bucureşti 12. I.S. Nistor op.cit., pag. 16. 1981, pag.445. 13. E.Şt. Holban, Figuri basarabene, ,,Basarabia” 33. Şt. Ciobanu, op.cit., pag.250. nr.3/1992, pag.89. 34. I.S. Nistor, op.cit., pag32. 14. A. Crihan, Basarabia nr. 10/1991, pag.69. 35. Al. Matcovski, ,,Basarabia”, nr.5/1990, pag.143. 15. ,,Istoria României în date”, Chişinău 1992, pag. 138. 36. Ibidem, nr.11/1991, pag.157. 16. N. Iorga, Istoria românilor prin călători, Bucureşti 37. I.S. Nistor, op.cit. pag.109. 1981, pag. 276. 38. Şt.Holban,Prin veacurile învolburate…, în ’Basarabia’ 17. I.S. Nistor, op.cit. , pag.19. nr.5/1992 18. N. Iorga, Românii de peste Nistru, ,,Basarabia”, nr. 39.F.Bichir, ,,Baricada”, nr.178, pag.6 11/1992, pag.87. NOTE

rora au fost supuse cândva denumirile satelor noastre” şi vorbeşte de ,,existenţa de veacuri a noastră pe aceste locuri”.82 Interesele ruseşti în zonă a căror expresie este conflictul început în 1992 şi tendinţele centrifuge continuate până în prezent împiedică accesul la viaţa naţională măcar pentru românii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dacă la început 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latină, în urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar şcolile nr. 20 din Tiraspol (despre care T.Tabunşcic vicepreşedinte al Societăţii “Trans-

nistria”83 anunţă că a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr. 4, 17, 18, 19, din Bender (Thighina) şi nr. 12 din Râbniţa84. În întreaga Transnistrie moldovenii deţin 40% din populaţie (ruşii şi ucrainenii deţin doar 22, respectiv 28%); în Tiraspol unde în 1940 aveau 65% mai deţineau în 1989 abia 12%.86 În Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe prozatorul şi regizorul Ioviţă Vlad şi academicianul I.Capiton Lupol) învăţătoarea Maria Gherasim Isaicul în timpul conflictului pleca şi se întorcea de la şcoală purtând cu ea, tricolorul. Într-o noapte au ucis-o şi au aruncat-o în fântână.85 Ferice de copiii ce au avut-o în frunte. Vai nouă ce le permitem unor analişti români (nu doar lui Smirnov şi armatei a XIV-a) să afirme catego-

40.N.Iorga, Românii de peste Nistru, în ,,Basarabia” nr.11/1992,pag92 41.I.S.Nistor,op.cit.,pag.35 42.A.Nour,în ,,Basarabia” nr.1/1991,pag82 43.Ibidem,pag.85 44.I.S.Nistor,op.cit.,pag.35 45.Ibidem,pag.39 46.A.Boldur,op.cit..,pag.512 47.E.Şt.Holban, Figuri basarabene, în Basarabia, nr.3/1992,pag.89 48.Ibidem,pag.91 49.C.Botoran,M.Retegan, 1918-Făurirea României Mari, Buc.1993,pag.48 50.I.S.Nistor,op.cit.pag.49 51.A.Chiriac, Mic dicţionar al membrilor Sfatului Tării, Patrimoniu nr.4/1991, pag.77 52.Şt.Bulat, Şedinţele Sfatului Tării, Patrimoniu, nr.2/1991,pag.140 53.E.Şt.Holban, Figuri basarabene , Basarabia nr.12/1991,pag.97 54.D.Timonu, în Basarabia nr.12/1992,pag.198 55.XXX 1918,vol.VI,Buc.1986,pag466 56.I.S.Nistor, op.cit.,pag.60 57.Ibidem,pag.61 58.M.Bruhis, Rusia,România,Basarabia, Chişinău, 1992, pag.343 59.I.S.Nistor, op.cit.,pag.68 60.L.Lari, Labirintul basarabean, în Îndemn la înălţare în istorie, Chişinău 1990, pag.185 61.V.Mândricanu, în Nistru nr.2/1990,pag.69

ric că nu avem interese în Transnistria şi că aceasta nu aparţinuse nicicând României. Cu gândul la aceşti bravi români transnistrieni va fi zis probabil C. Coposu că ,,integritatea noastră teritorială până la frontierele estice ale neamului este o obligaţie sfântă, ca a XI-a poruncă a decalogului românesc”. Autorităţile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controlează pe lângă raioanele de la est de Nistru şi oraşul Tighina care este în Basarabia. În 1992, după ce armata Moldovei a intrat în Tiraspol, a primit ordin de la Snegur să se retragă. Ostaşii au plâns de necaz. Chişinăul este îndreptăţit conform dreptului internaţional să restabilească ordinea constituţională în zonă însă a avut şi are nişte ezitări cel puţin suspecte. Sper, stimate cititorule, că te-ai convins că avem oarece interese şi dincolo de Nistru, cu toate că probabil eşti tipul de român ce se revoltă că americanii nu ştiu de spaţiul nostru mioritic, dar care permite cu seninătate să fie ţinut în beznă de o şcoală ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre fraţii săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuţia, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herţa, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc şi bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre fraţii săi aromâni, meglenoromâni şi istroromâni. Americanii sunt nişte nesuferiţi superficiali. Ca bun român, continuă să cauţi soluţii de a mai face români verzi din încă câţiva unguri şi nu îţi pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba maternă. Nu îţi fă inimă rea ci treci mai bine la pagina sportivă.

62.I.S.Nistor, op.cit. pag.65 63.L.Lari, op.cit., pag.185 64.N.Dabija, în Literatura şi Arta, Chişinău nr.22/1996 65.I.Datcu, Basarabia nr.11-12, an1993, pag.191 66.E.Şt.Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1/1992 67.A.Văratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Revista Istorică nr.1-2/1992, pag.154 68 XXX Pactul Molotov-Ribbentrop, pag.82, Chişinău 1992 69. XXX Ibidem,pag.90 70.XXX Ibidem,pag.83 71.XXX Ibidem,pag.93 72.XXX Ibidem,pag110 73.N.Dabija, Literatura şi Arta, Chişinău 1996 74.Ibidem 75.O.Verenca, Realităţi economice în guvernământul Transnistriei, Revista Istorică, nr.1-2/1992,pag.137 76.I.S.Nistor, op.cit.,pag.97 77.Ibidem,pag.95 78.R.Toma, Nordul poetic, Flacăra, aprilie 1997, pag.6 79.E.Lozovan,op.cit.,pag.32 80.N.Negru, Îndemn la înălţare în istorie, Chişinău 1990, pag.165 81.V.Trebici, Ucraina şi minoritatea etnică românească, România Liberă 29.03.1997 82.M.Mărgărit, ,,Luceafărul”-Odessa, nr.19/1992 83.*** Românul nr.28/1997 84*** Moldova Suverană nr. 119/1994 85.E.Nirca, Basarabia nr.10/1992,pag.205 86.N.Dabija, Literatura şi Arta, 22/1996 87.*** Istoria României în date, pag.91


ARENA

Joi, 3 aprilie 2014

Pagina 11

Univ. Goldiş ICIM Arad s-a antrenat cu Danzio Ovidiu Gancea ziarularadul@yahoo.com Ziarul ARADUL

Conform aşteptărilor, Universitatea Goldiş ICIM Arad a trecut fără probleme de BCM Danzio Timişoara în primul meci al play-offului Ligii Naţionale de baschet feminin. Jucătoarele pregătite de Jose Araujo au făcut o utilă repetiţie pentru meciurile din fazele următoare ale competiţiei şi s-au impus cu scorul de 76-40. Tehnicianul portughez a rulat toate jucătoarele valide din lot, mai puţin Williams, pe care a preferat să o menajeze. Din această cauză lista marcatoarelor este mai lungă. Au punctat Coker 18, Cosby 11, Engelman

Pentru echipa antrenată de Dan Ionescu au înscris; Marjanovic 12, Stoiedin 8, Sasebes 7, Zivadinovic 6, Pesovic 5, Zidaru 2, Înainte de acest meci, din raţiuni financiare, tehnicianul timişorean a fost nevoit să renunţe la patru jucătoare. Marta Fodor, Tunde Kilin, Gabriela Necula şi bosniacă Vedrana Kecojevic şi-au încheiat contractele cu clubul, care are un buget mai redus faţă de anul trecut. Următorul meci dintre cele două echipe, cel mai probabil şi ultimul, va avea loc vineri la Timişoara, de la ora 15.00. Pentru arădence vor urma confruntările din sfemifinale, potenţiala adversară urşi Broomfield câte 9, Rhoads şi novic 2. A mai jucat Manea. Din mând să fie Sepsi Sfântu GheorMoraru 6, Manta 5, Crăciun şi păcate Suzana Milovanovic a sufe- ghe, iar două dintre întâlniri se vor disputa la Arad. Mercea 4, Brosovszky şi Milova- rit o entorsă în sfertul doi.

ŞTIRI DIN SPORT Dans sportiv la Polivalentă La finalul săptămânii viitoare, în Sala Sporturilor va avea loc Campionatul Naţional de dans sportiv. „Campionatul Naţional de 10 Dansuri” se va desfăşura în 12 – 13 aprilie, în organizarea Clubului Sportiv Ballroom Dance. Acelaşi club va organiza în 25 – 26 octombrie o noua ediţie din Cupa Aradului.

Rezultate Liga Desavoia Liga 1 - Etapa 25

Şoimii Pâncota a scăpat de emoţii

Program Liga 2, Seria 2 – etapa 21

După ce s-a impus etapa trecută în faţa ultimei posibile adversare din play-off, CS Oşorhei, echipa Şoimii Pâncota va încheia sezonul regulat cu două meciuri care vor cota doar pentru palmares. Jucătorii pregătiţi de Dan Cuedan vor evolua vineri la Dej, cu formaţia de pe ultimul loc în serie, iar în ultima etapă acasă, cu Arieşu Turda, penultima. Vor fi meciuri în care pot fi rulaţi şi jucătorii care au evoluat mai puţin în retur. Pentru gruprea condusă de Pavel Piroş mai contează doar calculele cu posibilele adversare din play-off. Jocul de la Dej va avea loc vineri, de la ora 17.00.

FCU Craiova - Metalul Reşţa Gloria Bistriţa - ASA Targu Mureş CS Mioveni - Olimpia Satu Mare CSM Râmnicu Vâlcea - CSU Craiova FC Bihor - Minerul Motru UTA - FC Olt Slatina

Program Liga 3, Seria 5 – etapa 21 National Sebiş - FC Zalău Ariesul Turda - Sanatatea Cluj Unirea Dej - Soimii Pancota CS Osorhei - FC Municipal Baia Mare Metalurgistul Cugir - Unirea Jucu

Naţional Sebiş în pierdere de turaţie În ultima etapă din camÎnfrângerea suferită etapa trecută în pe teren propriu, fa- pionat, Sebişul va juca în deţa Cugirului, a provocat seisme plasare, la Ineu, iar meciul ar pe banca tehnică a echipei Na- putea deveni exploziv deoareţional Sebiş. Cu Dan Stuparu, în locul lui Mihai Petcuţ, jucătorii consiliaţi de Ionuţ Popa nu-şi mai pot permite paşi greşiţi în utimele două etape. Următorul meci va avea loc tot pe teren propriu, cu FC Zalău, formaţie care are şanse să joace în play-off, astfel că rezultatul poate conta şi în următoarea fază a competiţiei.

ce gazdele riscă să ajungă în play-out. Meciul Naţional Sebiş – FC Zalău va avea loc vineri, de la ora 17.00.

 5 Colţuri - Finanţe Arad 3-0  Bujac Team – Dedeman 5-3  Fire Boys – Sistema 2-6  Royal Caffe - Ac Luciano 4-5  Takata Centuri Kripton Team 10-0  Hai Sântana Takata Sculărie 6-3  Ac Metalplast - Mavros 1-6  Simco – Hella 1-5  Gloria Bujac - Napoli 4-5 Liga 2 - Etapa 20

Program Liga 4 Arad - Etapa 21 Vineri, 4 aprilie – ora 19.00 UTA BD - Sînpetru German Sâmbătă, 5 aprilie – ora 17.00 Banatul - Pecica Sîntana - Crişul Zăbrani - Aqua Vest Mailat - Tauţ Curtici – Păuliş Duminică, 6 aprilie – ora 17.00 Şiria - Gloria Lunca Teuz - Semlac

 Elmo - Fair Play 3-2  Supernatural Sporting Şoimoş 1-6  Flamura Rosie San Lorenzo 6-1  Dortmund - FC Betoniştii 6-5  Sky Bets Zadareni Flacăra Violetă 5-4  Black Warriors Blue Stars 0-3  Simco 2 - Fc Marţi 0-8  Real Maghribian - Old School Fotbal 6-2 Liga 3 - Etapa 9

Execut zidărie, tencuieli, rigips, zugrăveli, termoizolanţi, acoperişuri, consolidări, case la roşu, fundaţii, instalţii electrice, sanitare. Preţuri negociabile. Telefon: 0740696157

Execut la domiciliul clientului reparaţii şi vopsele pentru maşini şi porţi. Telefon: 0743507856

Repar maşini de spălat la domiciliul clientului. Mă deplasez şi în localităţi. Informaţii tel: 0747409753.

Închiriez scaun de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură. Tel.: 0741522119

 Muresul Arad Vlar Team 4-3  RCA - Italy 1-2  Mavros 2 – Tunisia 4-4  Sanleani - Concept Line 1-1  Maris - Laleaua Neagra 6-3

Vând ţiglă veche, marca Leu, preţ 50 bani/buc. şi coame Leu, 2 lei/buc. Telefon: 0743513349

Vând prepeliţe ouătoare, pui, ouă, incubator, furaje, cuşti, prepeliţă, pui de găină, găini. Telefon: 0740696157

Vând apartament 2 camere decomandat etajul 1, zona Subcetate. Construcţie nouă, izolat termosistem, încălzire proprie, bucătărie utilată, baie. Preţ 53.000 euro. Tel; 0720-457661; 0723-268903.

Vând casă la roşu în Mândruloc, teren 1268 mp, două fronturi. Preţ 39.500 euro, uşor negociabil. (Schimb). Telefon: 0749428568

Schimb apartament cu 3 camere îmbunătăţit, zona Dinamo, etaj 1, cu apartament cu 4 camere, neîmbunătăţit, etaj 1 - 3, plus mică diferenţă. Telefon: 0742253130, 0770266623


C M Y K

FAPT DIVERS

Pagina 12

Joi, 3 aprilie 2014

Calendar

3 APRILIE Este a 93-a zi din calendar. Au mai rămas 272 de zile Calendar creştin ortodox:  Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul si Ilirie; Sf. Mc. Elpidifor (Post) Calendar creştin romano-catolic:  Sf. Sixt I, pp.

Aniversări  1930 - S-a născut Helmut Kohl, fost şef al Guvernului german  1938 - S-a născut Victor Babiuc, fost ministru al Apărării  1945 - S-a născut poetul Florentin Popescu  1958 - S-a născut Sebastian Vlădescu, fost ministr al Finanţelor Publice  1961 - S-a născut Eddie Murphy, actor american de comedie  Ziua Jandarmeriei Române

INEDIT

Criza din Crimeea ieftineşte hotelurile de 5 stele din destinaţiile de vară - turoperator O parte din turiştii din Rusia renunţă la rezervările făcute la hoteluri de 5 stele din Grecia şi Turcia, pe fondul crizei din Crimeea, iar hotelierii au reacţionat deja şi au scăzut preţurile cu până la 20%, a declarat Cristian Pandel, proprietarul agenţiei Christian Tour. Hotelurile de cinci stele din Grecia şi Turcia, la care un număr important de camere era rezervat de turiştii ruşi, urcaseră preţurile în ultimii 2-3 ani ca urmare a cererii foarte mari.

"Am fost sunaţi de marii hotelieri din Grecia şi pentru noi a fost o oportunitate să extindem ofertele pe această piaţă. Astfel, avem exclusivitate pentru cel mai mare

"Rezervările din Rusia, care se îndreptau în mare parte la hotelurile de cinci stele din destinaţiile de vară, au scăzut dramatic în ultimele două săptămâni, pe fondul crizei din Crimeea şi din cauza zvonurilor că este posibil să nu se mai acorde atât de uşor vize pentru Uniunea Europeană", a spus Pandel, care deţine agenţia cu cele mai mari vânzări de va- lanţ de hoteluri din Grecia, Mitsis. În acest moment, hotelurile canţe externe din România. de cinci stele se vând cu preţuri cu El a afirmat că, din acest mo- care anul trecut se vindeau structiv, hotelierii străini au scăzut de- turile de patru stele", a adăugat proprietarul Christian Tour. ja tarifele cu până la 20%.

Acesta a adăugat că şi hotelurile din Turcia resimt scăderea rezervărilor venite din Rusia şi au prelungit perioada de early booking, care expira pe 31 martie,

până la sfârşitul lunii aprilie, astfel încât vacanţele se vor vinde şi în această lună cu reducere. "Ne aşteptăm ca acelaşi lucru să se întâmple pe toate pieţele de la Spania la Cipru, la Bulgaria şi

TALON DE MICA PUBLICITATE Completează talonul şi noi îţi publicăm anunţul

GRATUIT

UM☺R

NUME: ________________________________________

Blonda la volan e motivul pentru care te uiţi în ambele părţi când traversezi o stradă cu sens unic.

PRENUME: ____________________________________

**** Un copil american către Obama: - Tata spune că vă băgaţi nasul în computerul nostru! Obama îi răspunde: - Cel care ţi-a spus asta nu e tatăl tău!

ADRESA: _____________________________________

CI: SERIA:_______ NR.__________________________ ANUNT: _______________________________________ ______________________________________________ ______________________________________________ TELEFON: _____________________________________ DATA APARITIEI:______________________________ * Talonul completat poate fi lăsat în urna ziarului ARADUL, la poarta redacţiei West TV, Calea Victoriei, nr. 33-35, zilnic, până la ora 15.

1 13 lei 3 39 lei

lună 10 lei luni 30 lei

6 78 lei

12 156 lei

luni 60 lei

luni

ARADUL

120 lei

altele. Toţi hotelierii de cinci stele de litoral vor resimţi scăderea numărului de turişti ruşi, care plăteau foarte bine şi uneori rezervau hoteluri întregi", a mai spus Pandel. Prin Christian Tour au mers anul trecut în vacanţe peste 150 de mii de turişti, dintre care aproximativ 40.000 s-au cazat la hoteluri de cinci stele din străinătate. Pandel se aşteaptă ca, în condiţiile scăderii tarifelor, numărul turiştilor români în hotelurile de cinci stele să crească cu 20% în acest an. Christian Tour este şi cel mai mare operator român de chartere şi va avea în acest an 27 de zboruri pe săptămână către Grecia, Turcia şi Spania, atât din Bucureşti, cât şi din Cluj, Iaşi, Bacău şi Timişoara. Alături de Perfect Tour (cea mai mare agenţie de turism din România după cifra de afaceri) şi Christian Tour, din topul marilor agenţii de turism româneşti mai fac parte Happy Tour, Eximtur, Paralela 45 şi Vola.ro, cea mai mare agenţie de turism online din ţară.

AZI LA WEST TV 07:00 - MATINAL WEST CAFÉ 10:00 – AUDIENTA GENERALA ( REL ) 11:00 – STEM ( REL) 12:00 – ROMANIA LA ZI (REL) 13:30 – FILM ARTISTIC – MOFTURI 1900 (REL) 15:00 – STEM ( REL) 16.00 – FLOARE DE CÂNTEC ŞI JOC (REL ) 16:55 - OAMENI DE CULTURA 17.00 –AUDIENTA GENERALA 17:50 – OGLINDA REGIONALA 18:00 – MONITOR 18:55 – ISTORIA PICTURII 19:00 – FLOARE DE CÂNTEC ŞI JOC 19:50 – OGLINDĂ REGIONALĂ 20:00 – ROMANIA LA ZI 21:25 – ROMANI CELEBRI 21:30 – MONITORUL DE SEARA 22:00 –PRIM PLAN 22:55 – LOCURI SI SITUATII 23:00 – ROMÂNIA LA ZI ( REL ) 00.30 – MONITOR ( RELUARE 18.00 ) 01:30 – PRIM PLAN (REL) 02:30- AUDIENTA GENERALA ( REL) 03:30 – MATINAL WEST CAFFE ( R) 06.30 – MONITORUL DE SEARĂ (REL)

Informaţii suplimentare: ziarularadul@yahoo.com Telefon: 0257-211.420

ABONEAZĂ-TE ACUM!

Livrat direct la tine acasă pentru doar

80

Abonamente se pot face: LA REDACTIE: luni- joi, între orele 10.00-18.00 (Calea Victoriei, nr. 33-35) LA TELEFON: 0257-211.420. PRIN E-MAIL: ziarularadul@yahoo.com BLEHUIU MEDIA: Bd-ul Revoluţiei, nr. 81 (biroul de Mica Publicitate)

de bani/ zi!

179 aradul 3 aprilie j 2014  
179 aradul 3 aprilie j 2014  
Advertisement