Page 1

Publicaţie susţinută de:

Publicaţie indexată din 2013 în baza de date internaţională

Societatea Română Societatea Română de Audiologie Societatea Română Academia Societatea Română de Neuro-Otologie şi Patologie a Comunicării de HPV de Știinţe Medicale de Foniatrie

Din 2015 indexată EBSCO Academic Search Ultimate & One Belt, One Road Reference Source

Revistă de educaţie medicală continuă Anul IX • Nr. 32 (3/2016)

TEMA

EDIŢIEI

Particularităţi chirurgicale ORL RINOLOGIE

Tehnici chirurgicale în hipertrofia cornetelor nazale inferioare

pag. 8

LARINGOLOGIE

Therapeutic strategies for locally advanced laryngeal cancer. Part 1: Radical treatment

pag. 32

atlas de patologie şi tratament chirurgical

Melanom malign rino-etmoido-frontal rezolvat endoscopic, pe cale combinată, transnazală și transparalateronazală

pag. 44

www.versamedia.ro

foto: SHUTTERSTOCK


Motto: „A teacher takes a Hand, opens a Mind and touches a Heart.”

Anonim

Profesorii creează toate celelalte profesii.

Anonim

Dragi colegi, Ne reîntâlnim după vacanța de vară, cu „bateriile încărcate”, pentru a conti­ nua ceea ce știm să facem cel mai bine. Reîncepe perioada congreselor, a cursuri­ lor universitare și, nu în ultimul rând, a practicii clinice. Am încercat să atingem toate aceste as­ pecte în numărul 32 al revistei ORL.ro, în­ cepând chiar de pe copertă cu vestea foarte bună a unei noi indexări internaționale bine cotate - articolele revistei au primit indexarea EBSCO. Este meritul nostru comun și vă mulțumim și pe această cale dumneavoastră, colaboratorii revistei ORL.ro. „Education is the most powerful weapon which you can use to change the world”, spunea Nelson Mandela și, într-ade­văr, profesorii adevărați sunt cei care au ce și știu să dăruiască elevilor lor. Nu este ușor să transmiți tinerilor medici cu­noș­ tințele, ele trebuie explicate și, mai ales în medicină, predate nu numai teoretic, ci și practic, rezolvând cazurile clinice. Benjamin Franklin spunea: „Spune-mi, și voi uita. Învață-mă, și voi ține minte. Implică-mă, și voi învăța”.

Sper că fiecare dintre noi a avut șansa unor maeștri ai specialității, a unor men­ tori în adevăratul sens al cuvântului, așa cum eu am avut - sunt cei care prin va­ loarea lor profesională, completată cu talentul didactic, nu îți dau răspunsurile la întrebări, ci doar îți indică drumul pe care vei face propriile alegeri, propriile greșeli, calea pe care ți-o creezi singur în viață. Și pe care o meriți. Un mare profesor al specialității ORL a dispărut - profesorul Michel Portmann - și îi aducem și noi omagiul nostru prin cuvintele unuia dintre elevii săi, dr. Ale­ xandru Pascu. Să ne vedem cu bine la Congresul Național O.R.L. de anul acesta!

Conf. dr. Mădălina Georgescu Redactor-şef

editorial

Revistă de educaţie medicală continuă

Reclamă ORL32(3)0101 


in memoriam

Prof. dr. Michel Portmann A dispărut un titan al ORLului mondial: Sâmbătă, 17 sep­ tembrie 2016, s-a stins din viață prof. dr. MICHEL PORTMANN, la vârsta de 90 de ani. Urmaș al bunicului și al tatălui său, prof. dr. MICHEL PORT­ MANN nu a avut altă alegere decât de a deveni un strălucit maestru în ORL. Bunicul său, prof. Emile-Jules Moure, a fost unul din­ tre promotorii apariției specialității noastre. Până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, afecțiunile urechii, nasului și gâtului erau diagnosticate și tratate separat. Prof. Emile-Jules Moure a deschis la Bordeaux prima clinică de ORL din Franța, în 1880. Am avut șansa ca în 1980 să particip la Centenarul Institutului Portmann, unde am putut constata ca foștii elevi ai clinicii ORL de la Bordeaux se află pe toate continentele locuite.  Ginerele său, prof. dr. Georges PORTMANN, titular al catedrei de ORL de la Spitalul „Saint Augustin”, a dus mai departe faima dinastiei Portmann prin cercetările și tentativele de tratament în afecțiunile considerate intratabile. Aș menționa aici doar procedeul de sacu­ lotomie în boala Menière, pentru scăderea presiunii endolimfatice, procedeu care îi poartă numele.  Al treilea „Grand Patron” (așa cum îl alintau elevii săi), prof. dr. Michel Portmann, a dezvoltat în special chirurgia urechii, prin tehnici chirurgicale origina­ le și crearea protezelor tip PORP și TORP destinate reconstrucției lanțului osicular. De asemenea, încă de la debutul carierei medicale, a fost captat de problemele funcționale ale binomului de comunicare interumană (emițătorul de cuvinte și receptorul auditiv), fiind recunoscut ca pionier al FonoAudiologiei. În acest sens, a creat în 1952 Centrul de Fono-Audiologie regional al Universității din Bordeaux și, apoi, Laboratorul de Audiologie Experimentală, recunoscut, unde s-au pus la punct multe din testele utilizate la scară mondială. „Regina” a fost, fără îndoială, Electrocohleografia, metodă inventată, experimentată, utilizată și dăruită Audiologiei.  În 1978 devine titularul catedrei de ORL, apoi profe­ sor onorific al Universității „Victor-Segalen, Bordeaux 2. Ultima funcție deținută a fost cea de președinte de onoare al Institutului „Georges Pormann”. Prof. dr. Michel Portmann nu numai că a dezvoltat serviciul de ORL, dar i-a dat și o alura internațională prin cursurile și seminariile organizate periodic de Institutul Portmann. A scris peste 15 cărți și a publicat aproape 500 de articole în reviste științifice de cel mai înalt nivel.

6

A fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de Cavaler și a fost Comandor al Ordinului „Palmes Aca­ demiques”. De asemenea, a fost numit doctor honoris causa a șapte universități din întreaga lume (Suedia, China, Belgia, Canada etc.) Printre țările în care medicii ORL au avut onoarea de a audia prelegerile profesorului Michel Portmann s-a numărat și România, dânsul participând la manifesta­ rea organizată de profesorul dr. Șt. Gârbea în anii ’70. Et in Arcadia ego. Am fost și eu acolo în două stagii a câte trei luni. Beneficiind de o bursă OMS, am făcut o primă cunoștință în 1980 cu clinica ORL de la noul și mo­ dernul spital Tripode din Bordeaux.  Contactul cu o școală de audiologie de prim rang, condusă de un profesor renumit, m-a ajutat enorm în viitoarea mea carieră.  După trei luni de uimiri succesive, m-am întors la I.F.A.C.F.-O.R.L. plin de nerăbdare să aplic aici ce vă­ zusem la Bordeaux. Dacă am reușit sau nu, îi las pe alții să aprecieze. După un timp a urmat surpriza: am fost invitat de INSERM să particip la un experiment științific în cadrul Laboratorului de Audiologie Experimentală din Bordeaux. Titlul experimentului: „Acțiunea simultană a Amikacinu­ lui și a zgomotului asupra urechii interne”. Așa am luat contact cu adevărata cercetare științifică. Nu voi putea uita niciodată cât de colegial am fost primit în colectivul Laboratorului de Audiologie Experimentală condus de Jean-Marie Aran. Iar „Le Grand Patron” a supravegheat cele două stagii ale mele cu discreție, eficacitate și blândețe.  Pe lângă faptul că era un profesionist desăvârșit (am asistat la mai multe operații făcute de dânsul), un pro­ fesor cu o carismă deosebită și cu un talent deosebit la desen (desena pe tablă simultan cu ambele mâini), un conducător de clinică impecabil, temut și adulat în același timp. Consultațiile pe care le acorda gratuit pacienților veniți din toată Franța erau adevărate lecții practice.  De remarcat că, în ciuda renumelui mondial de care se bucura, era același monument de modestie și bunăvoință. O altă latură, mai puțin cunoscută a personalității sale, a constituit-o faptul că i-a ajutat material pe foștii săi elevi din Bordeaux să-și deschidă cabinete private și să trăiască omenește (la standardele Franței). ADIEU MR. LE PROFESSEUR, ADIEU CHER GRAND PATRON! Dr. Alexandru Pascu, Ancien eleve de Bordeaux Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


info

ORL ro UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” BUCUREȘTI Facultatea de Moașe și Asistență Medicală Disciplina AUDIOLOGIE

Curs postuniversitar de perfecţionare

pentru medici ORL și neurologi acreditat pentru obţinerea COMPETENţEI în AUDIOLOGIE Explorarea acustico-vestibulară

Programul cursului de perfecţionare Ziua

Data

L

Z1

Anatomia şi fiziologia analizatorului auditiv

M

Z2

Teste subiective de explorare auditivă - partea I (acumetrie instrumentală, audiogramă tonală, probe supraliminare, audiogramă vocală)

Mc

Z3

Teste subiective de explorare auditivă - partea a II-a (audiometrie pediatrică)

J

Z4

Teste obiective de explorare auditivă - partea I (impedansmetrie, otoemisiuni acustice)

V

Z5

Screeningul auzului la nou-născut

L

Z6

Teste obiective de explorare auditivă - partea a III-a (electrofiziologie)

M

Z7

Patologie auditivă: n Hipoacuzia de transmisie n Hipoacuzia neurosenzorială

Mc

Z8

Anatomia şi fiziologia analizatorului vestibular

11-14 - parte practică - cazuri clinice,

J

Z9

Examen clinic vestibular; teste obiective vestibulare

teste specifice auditive și vestibulare

V

Z10

Patologie vestibulară

24 octombrie - 4 noiembrie 2016 Locul de desfăşurare: Institutul de Fono-Audiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L., București Taxă: 700 RON (an universitar 2015-2016) Titular curs: Conf. univ. dr. Mădălina Georgescu Program zilnic: 9-11 - curs teoretic conform programului

Anul IX • Nr. 32 (3/2016)

Tematica

7


rinologie

Tehnici chirurgicale în hipertrofia cornetelor nazale inferioare Surgical techniques in the inferior turbinates hypertrophy M. Tuşaliu1,2, Alexandra Schnaider3, AndreeaNicoleta Costache1, Tatiana Decuseară1, I. Bulescu2, B. Mocanu2,4, V. Budu1,2 1. Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. „Prof. Dr. D. Hociotă”, Bucureşti 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Facultatea de Medicină 3. Spitalul de Pediatrie MedLife, București 4. Brain Institute, Spitalul Monza București

Primit: 15.08.2016 Acceptat: 30.08.2016

8

Abstract

Rezumat

In the current medical practice, nasal congestion is one of the most frequent symptoms that bring the patients at doctor. One of the most common causes of chronic nasal obstruction is inferior turbinate hypertrophy. Surgical therapy is reserved for those patients who remain symptomatic despite proper medical therapy. The authors bring into question a number of procedures and surgical techniques addressed to the inferior turbinate hypertrophy, choosing one or another depending on the surgeon’s personal experience, the existing pathology and, not at least, the patient’s wish. Keywords: inferior turbinates hypertrophy, endoscopic sinus surgery

În practica medicală curentă, obstrucția nazală este unul dintre cele mai frecvente simptome care aduc pacientul la medic. Una din cauzele cel mai des întâlnite de obstrucție cronică a foselor nazale este hipertrofia cornetelor nazale inferioare. Terapia chirurgicală este rezervată pacienților la care un tratament medicamentos corect efectuat nu aduce rezultatele scontate. Autorii aduc în discuție o serie de procedee și tehnici chirurgicale care se adresează hipertrofiei cornetelor nazale inferioare, alegerea uneia sau alteia rămânând la aprecierea medicului chirurg, în funcție de experiența personală, patologia existentă și, nu în ultimul rând, de dorința pacientului. Cuvinte-cheie: hipertrofie cornete nazale inferioare, tehnici chirurgicale

Obstrucția nazală cronică, deși nu este o patologie cu risc vital, poate afecta calitatea vieții pacientului și este unul din cele mai frecvente simptome ce aduc pacientul la medic(1). Una din cauzele cel mai des întâlnite de obstrucție cronică a foselor nazale este hipertrofia cornetului nazal inferior(2). Cele mai comune cauze non-infecțioase de hi­ pertrofie a mucoasei cornetului nazal inferior și scădere a fluxului aerian în cavitatea nazală sunt rinitele alergice(3,4) și non-alergice (vasomotorii, medicamentoase)(5,6). Tratamentul farmacologic al hipertrofiei cornetului inferior include decongestionantele nazale, corticoste­ roizii topici, antihistaminicele, uneori cu rezultate bune. Pacienții care nu răspund la tratament medicamentos pot beneficia de tratament chirurgical. În literatura de specialitate au fost descrise nume­ roase metode chirurgicale pentru tratamentul hiper­ trofiei de cornet nazal inferior, ca de exemplu: muco­ tomia parțială sau totală cu instrumente reci (foarfeca, shaverul), turbinoplastia, chirurgia laser, crioterapia, reducția volumetrică cu ultrasunete, chirurgia cu argon plasmă, cauterizarea clasică monopolară sau bipolară etc. La rândul lor, aceste metode se pot împărți în metode sângerânde (electrocauterizarea, mucotomia cu microdebriderul, turbinoplastia) sau nesângerânde (chirurgia laser, cauterizarea cu radiofrecvență, reducția volumetrică cu ultrasunete).

Cel mai important lucru care trebuie avut în vedere în chirurgia cornetelor nazale este faptul că o cavitate nazală mai largă nu implică neapărat o funcționare mai bună a acesteia. Scopul intervenției chirurgicale este de a diminua acuzele bolnavului, cu păstrarea funcției organului, și de a efectua o reducție volumetrică optimă cu păstrarea funcției(7). În principiu, ca în orice intervenție chirurgicală, trebuie respectate, pe de-o parte, eficacitatea metodei în diminuarea obstrucției respiratorii, hipersecreției, strănutului, durerilor de cap și, pe de altă parte, efectele secundare pe termen scurt și lung(8). Vom trece în revistă câteva dintre tehnicile chirurgicale nesângerânde și sângerânde ale hipertrofiei cornetului inferior. Printre metodele nesângerânde se numără: 1. Criochirurgia - se bazează pe necroza produsă prin­ tr-o înghețare, sub anestezie locală, a cornetului nazal. În afară de o durere de cap tranzitorie, această tehnică chirurgicală nu are alte sechele postoperatorii. După o lună de la intervenția chirurgicală se constată o scădere marcată a acinilor glandulari, țesut cicatriceal și cili de aspect normal. După unii autori, criochirurgia ar fi mai eficientă în rinita alergică decât în hipertrofia non-alergică a cornetelor nazale inferioare și are un efect bun în mod special în controlul rinoreei. Dezavantajele acestei tehnici sunt predicția dificilă a reducției volumetrice a cornetului nazal inferior și recăderile pe termen lung(7,9,10). Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


rinologie

Osteom fronto-etmoidal comentarii asupra unui caz clinic Frontoethmoidal osteoma - comments on a clinical case V. Budu1,2, Tatiana Decuseară1, AndreeaNicoleta Costache1, I. Bulescu2, Alexandra Guliga1, A. Panfiloiu1, M. Tuşaliu1,2 1. Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. „Prof. Dr. D. Hociotă”, Bucureşti 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Facultatea de Medicină

Primit: 15.08.2016 Acceptat: 30.08.2016

12

Abstract

Rezumat

The paranasal sinus osteoma is a benign tumor characterized by a slow growth rate. Initially, the symptoms are uncharacteristic in most of the cases, afterwards they can cause headaches, nasal obstruction, epiphora etc. The authors present the case of a 45-yearold patient from IFACF - ENT “Prof. Dr. D. Hociota” with a history of frontal headache and retrobulbar pain, which started about 6 months ago. The endoscopic and computer tomographic exam mark the presence of a left frontoethmoidal tumor with bone consistency. The surgical approach was combined, with the complete macroscopic removal of the tumor and ensuring the physiological frontal sinus drainage. Keywords: paranasal sinus osteoma, frontal sinus, FESS

Osteomul nazosinuzal este o tumoră benignă caracterizată printr-o rată de creştere lentă. Iniţial, simptomatologia este necaracteristică în majoritatea cazurilor, ulterior putând determina cefalee, obstrucţie nazală, epiforă etc. Autorii prezintă cazul unui pacient în vârstă de 45 de ani internat în cadrul IFACF - ORL „Prof. Dr. D. Hociotă”, cu istoric de cefalee frontală şi durere retroorbitară, debutate în urmă cu aproximativ 6 luni. Examinarea endoscopică şi computer tomografică a pus în evidenţă existenţa unei formaţiuni tumorale fronto-etmoidale stângi cu consistenţă osoasă. Abordul chirurgical a fost combinat, cu ablaţia macroscopică completă a formaţiunii tumorale şi asigurarea drenajului fiziologic al sinusului frontal. Cuvinte-cheie: osteom nazosinuzal, sinus frontal, FESS

Introducere

Osteomul este o tumoră benignă osoasă, solitară, cu localizare cranio-facială, cea mai frecventă fiind la nivelul sinusului frontal, cu o incidenţă de 37-80%(1). Rata de creştere a tumorii este scăzută, rămânând asimptomatic mult timp, până în momentul în care determină efect de masă direct asupra structurilor învecinate sau împiedică drenajul fiziologic al sinusurilor paranazale. Cel mai frec­ vent, osteoamele sunt descoperite în intervalul de vârstă 20-50 de ani(2). Riscul de recurenţă este scăzut, iar riscul de malignizare nu a fost dovedit. Din punct de vedere histopatologic, osteomul poate fi de tip compact, spongios sau mixt. Osteoamele com­ pacte sunt formate din lamele osoase dispuse paralel. Osteoamele spongioase prezintă spaţii medulare largi, fără canale haversiene. Indiferent de tipul histopatologic al osteomului, suprafaţa osoasă prezintă osteoblaste sau osteoclaste şi osteocite reduse în dimensiune şi dificil de remarcat(3). Tabloul clinic variază în funcţie de localizarea şi de dimensiunea osteomului, cu prezenţa de: cefalee, sen­ zaţie de presiune la nivel sinuzal, sindrom de obstrucţie nazală, secreţii nazale şi asimetrie facială sau în cazul în care există extensie la nivel orbitar se asociază ex­ oftalmie, ptoză palpebrală, diplopie, edem palpebral sau amauroză fugace.

Aspectul radiologic este diferit în funcţie de tipul histologic al tumorii. Osteomul spongios apare ca o masă de ţesut osos normal, cu spaţiu medular prezent în unele dintre cazuri. Osteomul compact apare ca o masă cu o densitate mare, uniformă, bine delimitată. Examenul CT are un rol important atât în stabilirea diagnosticului, cât şi în stabilirea modului de abord chirurgical. Investigaţia imagistică prin RMN eviden­ ţiază o masă hipointensă ce poate sugera o eventuală extensie regională. Strategia chirurgicală a osteomului frontal permite o cale de abord clasică prin procedeul Ogston-Luc, o cale de abord endoscopic sau un abord combinat. În cele ce urmează, prezentăm un caz de osteom de sinus frontal cu extensie etmoidală importantă şi minimă în peretele medial orbitar, la care s-a practicat o tehnică chirurgicală combinată.

Prezentare de caz

Un pacient în vârstă de 45 de ani s-a internat în clinică cu cefalee frontală, retroorbitară stângă, simptomele debutând în urmă cu aproximativ 6 luni. Examinarea endoscopică a pus în evidenţă meat mediu stâng liber şi uşoară hipertrofie a celulei agger nasi stângă. Exa­ minarea computer tomografică a reliefat o formaţiune tumorală voluminoasă hiperdensă, polilobată, la nivelul Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


otologie

Hemangiom cavernos al conductului auditiv extern caz clinic External auditory meatus cavernous hemangioma - case report A. Sandul, N. Buracovschi, M. Buracovschi Spitalul Clinic Republican, Clinica ORL, Chișinău, Republica Moldova

Abstract

Rezumat

Benign vascular tumors are common in the head and neck region, but they rarely occur in the external auditory canal. The authors present a case of cavernous hemangioma in a 50-year-old patient admitted to the Clinical Republican Hospital. Computed Tomography and Nuclear Magnetic Resonance imaging revealed the presence of a tumor that almost totally occupied the external auditory canal. The vascular tumor was excised by endaural approach. The external auditory canal regained its original shape. Keywords: external auditory canal, cavernous hemangioma, selective arteriography

Tumorile benigne de origine vasculară se întâlnesc frecvent în regiunea capului și a gâtului, însă sunt extrem de rare la nivelul conductului auditiv extern. Autorii prezintă un caz clinic de hemangiom cavernos al conductului auditiv extern la un pacient de 50 de ani tratat în Spitalul Clinic Republican. La examenul de CT și RMN s-a identificat prezența unei formațiuni blocând conductul auditiv extern. Formațiunea tumorală vasculară a fost ablată microchirurgical și conductul auditiv extern a fost readus la normal. Cuvinte-cheie: conduct auditiv extern, hemangiom cavernos, arteriografie selectivă

Introducere

Dintre tumorile benigne ale conductului auditiv ex­ tern, exostoza este cea mai frecventă, cu o incidență de 6,3 cazuri la 1.000 de pacienți cu patologie otică, spre deosebire de hemangiom, care se întâlnește foarte rar în această regiune(6). În funcție de structura vasculară, hemangioamele pot fi: hemangioame capilare și heman­ gioame cavernoase. Formarea lor are loc în două etape: o primă fază proliferativă și o a doua, de regresie. Faza proliferativă constă în creșterea numărului de mastocite și în hiperplazie endotelială. Faza de regresie este caracte­ rizată de reducerea numărului de mastocite cu instalarea proceselor de fibrozare(6).

Examenul otoscopic evidențiază o formațiune tu­ morală de nuanță violacee, care obturează conductul auditiv extern (CAE) al urechii stângi (figura 1). În momentul compresiei digitale pe carotida externă de

Prezentare de caz

Primit: 01.08.2016 Acceptat: 20.08.2016

16

Pacientul, în vârstă de 50 de ani, a fost internat în Spita­ lul Clinic Republican în data de 20.01.2015, cu diagnosticul de tumoră vasculară a osului temporal. Acuzele pacientului la internare erau: acufene pulsatile, plenitudine aurală și hipoacuzie la urechea stângă. Pacientul se consideră bolnav de 6 ani, de când a apărut hipoacuzia la urechea stângă. Acufenele unilaterale au apărut în septembrie 2014 și treptat au crescut în intensitate, având caracter pulsatil și fiind sincrone cu pulsul. Nu a urmat nici un tratament. În copilărie, la vârsta de 7 ani, a suferit un traumatism în regiunea hemifaciesului stâng, fiind lovit de un cal cu copita. Pacientul a fost atunci tratat în secția de neuro­ chirurgie și nu a rămas cu sechele.

Figura 1. Endoscopie otică - formațiune voluminoasă, obturantă a CAE al urechii stângi

Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


otologie

Otită medie cronică polipoasă - caz clinic Polipous chronic middle ear otitis – case report A. Sandul, N. Buracovschi, M. Buracovschi, I. Gusacinschi Spitalul Clinic Republican, Clinica ORL, Chișinău, Republica Moldova

Abstract

Rezumat

The authors present a case of chronic polyposis otitis media in a 32-year-old patient treated in Clinical Republican Hospital. Computed tomography revealed the presence of an aural polyp which originated from middle ear ossicles. The aural polyp was surgically removed through microdebridation and a type II Wullstein tympanoplasty was performed. Keywords: aural polyp, chronic polyposis otitis media, computed tomography

Autorii prezintă un caz clinic de otită medie cronică polipoasă la un pacient de 32 de ani internat la Spitalul Clinic Republican. Examenul tomografic computerizat a pus în evidență prezența unui polip auricular de origine osiculară. Polipul auricular a fost ablat prin microdebridare și s-a efectuat o timpanoplastie de tip Wullstein II. Cuvinte-cheie: polip auricular, otită medie cronică polipoasă, tomografie computerizată

Introducere

Otita medie cronică polipoasă se caracterizează prin prezența polipului auricular asociat cu otoree cronică și hipoacuzie. Simptomele de otoragie, otodinie și vertij sunt mai rar întâlnite(1,2). Polipul auricular este, de obicei, solitar și afectează persoanele de vârstă tânără, raportul incidenței la bărbați, respectiv la femei fiind de 2:1(3). Acest polip este de origine parietală sau nemijlocit osiculară și protruzionează prin membrana timpanică, adesea obturând complet conductul auditiv extern.

Prezentare de caz:

Pacientul, în vârstă de 32 de ani, a fost internat în clinica ORL în data de 30.11.2015 cu diagnosticul de otită medie

Primit: 01.08.2016 Acceptat: 20.08.2016

20

Figura 1. Polip auricular de ureche stângă, cu inserție osiculară

cronică polipoasă la urechea stângă. La internare, pacientul acuză hipoacuzie pe partea stângă, eliminări periodice din conductul auditiv extern a unor mici cantități de secreții serosanguinolente, însoțite de disconfort auricular. Pacientul suferă cu urechea stângă încă din copilărie. Timp de 25 de ani, starea pacientului a fost asimptoma­ tică. În ultimele 3-4 luni au apărut secreții seroase, care treptat au devenit sanguinolente, urmate de o scădere a auzului la urechea stângă. Pacientul, în urma consultului medicului otorinolarin­ golog și după o investigație audiometrică și imagistică, a fost internat în clinica ORL cu indicație operatorie. La examenul audiometric s-a constatat o surditate de transmisie >30 dB.

Figura 2. Erodarea apofizei descendente a nicovalei

Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


patologie cervicală

Hematom disecant cervical asociat cu administrarea de medicaţie orală anticoagulantă şi/sau antiagregantă: 3 cazuri clinice Cervical dissecting hematoma associated with the use of oral anticoagulant and/or antiplatelet therapy: three clinical cases I.G. Gavrilă, D. Safta, L. Mitran SUU ELIAS, Secţia ORL

Abstract

Rezumat

The authors present three cases that required emergency admission for rapidly aggravating dyspnoea and severely impaired deglutition of sudden onset in patients treated with Coumarin derivatives, and/or antiplatelets for potential risk of thrombotic vascular events. The problems in establishing a diagnosis and differential diagnosis, the complexity of emergency therapy and the management of medication during hemostasis required a multidisciplinary team of specialists in ENT, Intensive Care, Cardiology, Imaging and Laboratory Medicine. The article highlights the ENT emergency management issues in these cases with a complex pathological background, which have in common the necessity to offer assistance and secure breathing for pharyngolaryngeal dyspnoea. Keywords: rapidly aggravating dyspnoea, severe deglutition impairment, cervical hematoma, antithrombotic medication

Autorii prezintă 3 situaţii care au impus internare de urgenţă pentru dispnee rapid agravată şi tulburare severă de deglutiţie brusc instalată la pacienţi trataţi cu derivaţi cumarinici şi/sau antiagreganţi plachetari indicaţi pentru potenţial risc vascular trombotic. Problemele de diagnostic pozitiv şi diferenţial, complexitatea terapiei de urgenţă şi managementul medicaţiei cu acţiune pe timpii hemostazei au implicat munca în echipa pluridisciplinară cu specialişti ORL, ATI, Cardiologie, Imagistic[ şi Laborator. Articolul evidenţiază prioritar aspectele legate de urgenţa ORL la aceste cazuri cu fond patologic complex care au în comun nevoia de asistență şi securizare respiratorie pentru dispnee de cauză faringolaringiană. Cuvinte-cheie: dispnee rapid agravată, tulburare severă de deglutiţie, hematom cervical, medicaţie anticoagulantă şi antiagregantă plachetar

Introducere

Primit: 03.09.2016 Acceptat: 10.09.2016

24

Anticoagulantele orale şi antiagregantele plachetare sunt o necesitate în varii condiţii, ce reclamă terapie sau profilaxie antitrombotică. Recomandările sunt algoritmate în protocoale-ghid internaţional agreate şi vizează pacienţi din varii sectoare de patologie medicală, chirurgicală, ortopedică, cardiologică, neurologică, obstetricală sau chiar pediatrică sau neonatologică(1). Supradozarea sau condiţii particulare ce ţin de teren (inclusiv vârsta), regim alimentar sau interferenţe medicamentoase pot genera accidente hemoragice cu risc vital(2,3). Cazurile prezentate sunt o exemplificare a acestui aspect şi ilustrează com­ plexitatea evaluării risc-beneficiu cu privire la terapia antitrombotică.

Cazul 1

Un pacient de sex masculin, de 71 de ani, se prezintă în UPU a spitalului orăşenesc de proximitate cu domiciliul pentru disfagie cu odinofagie extremă, brusc instalată şi rapid agravată, aparent declanşată de un bol alimentar insuficient preparat (pacient edentat parţial). Evenimentul a survenit la 4 ore de la ingestie. De notat: factori de risc cardiovascular prezenţi şi stent coronarian plasat în urmă cu 6 luni, status pentru care pacientul era tratat cu dublu antiagregant plachetar (acid acetilsalicilic şi clopidogrel). Apariţia dispneei progresive în evoluţie conduce la transferul pacientului în centrul de chirurgie vascula­ ră care a plasat stentul. Evaluarea cardiologică exclude Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


patologie cervicală

Reabilitarea deglutiţiei într-un caz de tumoră parafaringiană gigantă. Prezentare de caz Swallowing rehabilitation in a case of giant parapharyngeal tumor. Case report I.G. Gavrilă1, V. PetrescuSeceleanu2, L. Mitran1 1. S.U.U. Elias, Secţia ORL 2. S.U.U. Elias Departament Chirurgie OMF

Abstract

Rezumat

The authors present a case of giant parapharyngeal prestilian space tumor (over 10 cm in diameter) with histological aspect of pleomorphic adenoma of the salivary glands, which caused progressive swallowing impairment. The peculiarity of this case is the date of onset of symptomatology - after 10 years of relative silent evolution, with relative stationary size - an imagistically documented fact. Swallowing rehabilitation, complete only after 10 days postoperatively, pleads for a neural substrate associated with mass effect rather than a simple mechanism of intraluminal pharyngeal obstruction in explaining the cause of this impairment. Keywords: swallowing rehabilitation, parapharyngeal prestylian space, pleomorphic adenoma tumor

Autorii prezintă un caz de tumoră parafaringiană prestiliană voluminoasă (diametrul peste 10 cm), cu aspect histopatologic de adenom pleomorf de glandă salivară care a generat tulburări progresive de deglutiţie. Particularitatea cazului este dată de apariţia acestei simptomatologii după 10 ani de evoluţie tăcută, cu dimensiuni cvasistaţionare, documentate imagistic. Reabilitarea deglutiţiei, completă după 10 zile postoperator, pledează mai degrabă pentru un substrat neurologic asociat cu efectul compresiv de masă, decât pentru un simplu mecanism de obstrucţie intraluminală faringiană, în explicarea cauzei acestei tulburări. Cuvinte-cheie: tumoră parafaringiană prestiliană, adenom pleomorf, reabilitarea deglutiţiei

Introducere

Primit: 03.09.2016 Acceptat: 10.09.2016

28

Spaţiul parafaringian (SPF) este anatomic descris ca având forma unei piramide orientate cu baza spre baza craniului şi vârful la hioid(1,2). Argumente anatomochi­ rurgicale şi imagistice împart SPF într-un compartiment prestilian şi altul situat posterior de diafragmul stilian(1,2). Compartimentul prestilian conţine lobul profund al glandei parotide, eventuale glande salivare mici(1), ţesut adipos, vase sanguine şi limfatice mici în diametru, filete nervoase de mai mică importanţă funcţională. Tumorile acestui spaţiu sunt în mare majoritate cu origine în glandele salivare(2), fiind histopatologic ade­ noame pleomorfe; nu sunt însă excluse şi alte tipuri de proliferare - inclusiv cele maligne - primitive sau metastatice; în general, tumorile benigne evoluează tăcut, fiind descoperite la examenul de rutină(2) - e.g. bucofaringoscopie (BFS), RMN sau examen CT - indi­ cate pentru alte suferinţe. Suspiciunea de malignitate apare în caz de durere, disfuncţie nonremisivă, creştere accelerată(2). Compartimentul retrostilian conţine axul carotidian, traseele nervilor IX, X, XII și lanţul simpatic cervical. Majoritatea tumorilor dezvoltate aici sunt de origine

nervoasă(2) (paraganglioame - inclusiv de vag, sau tumo­ ră glomică carotidiană); nu sunt excluse alte neoplazii cu caracter histologic de benignitate sau malignitate(2).

Prezentare de caz

I.G. - sex masculin, 41 de ani, se prezintă în sep­ tembrie 2015 pentru: tulburări de deglutiţie de mică severitate, fluctuante ca intensitate, recent instalate; acestea cuprind: dificultăţi în finalizarea timpului oral şi faringian al deglutiţiei, rar - rută falsă cu refluarea pe nas sau fenomene de aspiraţie laringiană, dar fără penetrare traheală francă. Menţionăm că pacientul se ştia diagnosticat de 10 ani cu formaţiune tumorală pa­ rafaringiană dreaptă de mari dimensiuni; descoperirea a fost întâmplătoare - cu ocazia unui RMN cervical cu contrast (figurile 1, 2 şi 3), recomandat pentru discreta asimetrie hemifacială joasă şi laterocervicală înaltă, dată mai degrabă de hipotonia relativă a musculaturii pieloşilor pe dreapta, decât de o masă palpabilă subman­ dibular dreapta; asimetria hemifacială nu a progresat în aceşti ani (2005-2015). Debutul real al bolii este dificil de apreciat; foarte probabil, hipotonia hemifacială şi laterocervicală sugerează ani de evoluţie, dar este Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


laringologie

Therapeutic strategies for locally advanced laryngeal cancer. Part 1: Radical treatment Strategii terapeutice în cancerul laringian avansat. Partea I: Tratament radical Corina Pitiu1, Ciprian Enăchescu2, Sena Yossi2, Ionela Caraivan2, Gianina Elena Crismariu3 1. “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Institute of Phonoaudiology and Functional ENT Surgery, Bucharest, Romania 2. Département de Radiothérapie, Centre Hospitalier Lyon-Sud, France 3. “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Faculty of Dentistry, Bucharest, Romania Correspondence: Dr. Corina Ptiu e-mail: corina.pitiu@ yahoo.ro

Primit: 03.09.2016 Acceptat: 10.09.2016

32

Abstract

Rezumat

According to the Union for International Cancer Control (UICC)/ American Joint Committee on Cancer (AJCC), staging system for the locally advanced laryngeal cancer generally denotes stage III or IV, stage III being represented by T3 or N1 tumors and the non-metastatic stage IV including N2-N3 or T4 tumors. The main therapeutic goals are local control and survival, but also the functional organ preservation (speech, swallowing and airway patency), if possible. To achieve these objectives, the management should be established by a multidisciplinary tumor board, based on the analysis of patient-specific factors (age, performance status, comorbidities, and psychosocial support), cancer topography and staging, but also the physician expertise and the availability of rehabilitation services. Regarding the larynx preservation, there are two major therapeutic strategies: total laryngectomy (associated with adjuvant radio- and chemotherapy) and larynx preservation strategy, which includes neoadjuvant chemotherapy followed by exclusive radiotherapy or concurrent radio-chemotherapy or radio-biotherapy. Total laryngectomy can be performed by open surgery or, in order to avoid a wide surgical field and reduce the local morbidity, by transoral techniques. After laryngectomy, the recurrence can be local, at the resection site, nodal, at cervical lymph nodes, or distal, the lung being the most common site of recurrence as a distant metastasis. To improve locoregional control and survival, adjuvant treatments are proposed, including radiotherapy, chemoand biotherapy. Keywords: advanced cancer, staging, (total) laryngectomy, adjuvant treatment, biotherapy

Potrivit Uniunii Internaţionale de Control al Cancerului/ Comitetului American de Stadializare a Cancerului, cancerul avansat de laringe este reprezentat, în general, de stadiile III şi IV. Stadiu III este reprezentat de tumorile T3 sau N1, iar stadiul IV include tumorile N2-N3 sau T4. Principalele obiective terapeutice sunt controlul local şi supravieţuirea pe termen lung, dar şi menţinerea/păstrarea funcţiilor laringelui (fonaţie, deglutiţie, respiraţie) atunci când este posibil. Pentru a putea atinge aceste obiective, strategia terapeutică ar trebui stabilită de o echipă multidisciplinară care să aibă în vedere factorii ce ţin de pacient (vârstă, comorbidităţi, sprijin psihosocial), localizarea şi stadializarea cancerului, experienţa medicilor şi accesul la servicii de reabilitare/ recuperare. Există două metode de tratament al cancerului avansat de laringe: laringectomia totală (asociată cu radio-chimioterapie adjuvantă) şi prezervarea laringelui, care presupune chimioterapie neoadjuvantă, urmată de radioterapie exclusivă sau radio-chimioterapie concomitentă ori radio-bioterapie. Laringectomia totală poate fi realizată prin chirurgie deschisă (abord cervical) sau prin abord transoral, pentru a evita complicaţiile locale ce pot să apară ca urmare a unei plăgi extinse. Recurenţa post-laringectomie poate fi locală (la nivelul zonei de rezecţie), ganglionară (la nivelul reţelei ganglionare cervicale) sau distală (mai ales la nivel pulmonar). Pentru a îmbunătăţi controlul locoregional şi supravieţuirea pe termen lung, sunt propuse tratamente adjuvante, precum radioterapie, chimioterapie sau bioterapie. Cuvinte-cheie: cancer avansat, stadializare, laringectomie (totală), tratament adjuvant, bioterapie

Laryngeal cancer is one of the most common head and neck malignancies, representing 40% of all cases, and it is correlated mainly with smoking and alcohol, but also with low immunity, HPV infections, diet, and family history(1). More than 90% of laryngeal cancers are squamous cell carcinomas, but other histological forms are described: adenocarcinomas, sarcomas, neuroendocrine carcinomas, or undifferentiated carcinomas(2). Depending on the location of the lesion, the laryngeal cancer can be classified as:

Glottic carcinoma: it involves the true vocal folds (vocal fold and 1 cm inferiorly) in 50-60% of cases; Supraglottic carcinoma: confined to the supraglottic area, laryngeal surface of epiglottitis, aryepiglottic fold, arytenoids, vestibule in 30-40% of cases; Subglottic carcinoma: it extends or arises more than 10 mm below the free margin of the true vocal fold up to the inferior border of the cricoid cartilage; Transglottic carcinoma: it originates from the center of ventricle where it spreads to the transglottic Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


interdisciplinare

Clinical considerations and therapeutic approach of third upper molars Aspecte clinice și terapeutice specifice molarilor trei superiori Irina-Maria Gheorghiu1, Loredana Mitran2, M. Mitran3, Alexandru A. Iliescu4, Paula Perlea5 1. Lecturer, Department of Restorative Odontotherapy, Faculty of Dental Medicine, UMPh “Carol Davila” Bucharest 2. MD, Department of Otorhinolaryngology, Elias Hospital 3. University Assistant, Department of Obstetrics and Gynecology, Faculty of Medicine, UMPh “Carol Davila” Bucharest 4. Lecturer, Department of Oral Rehabilitation, Faculty of Dental Medicine, UMPh Craiova 5. Associate Professor, Department of Endodontics, Faculty of Dental Medicine, UMPh “Carol Davila” Bucharest

Primit: 03.08.2016 Acceptat: 25.08.2016

40

Abstract

Rezumat

This article reviews specific clinical issues of the upper third molars, as well as the therapeutic approach of their pathology. The management of these teeth can be done by conservative methods, meaning dental restoration, with or without associating an endodontic treatment. When this is not possible, tooth extraction becomes necessary to prevent local and loco-regional complications that may arise. Keywords: third upper molar, dental caries, therapeutic approach

Articolul de faţă trece în revistă aspectele clinice specifice, precum şi managementul patologiei molarilor trei superiori. Abordarea terapeutică a acestor dinţi se poate face prin metode conservatoare, de restaurare odontală, cu sau fără asocierea unui tratament endodonțic. Atunci când acest lucru nu este posibil, extracţia dentară devine o necesitate pentru prevenirea complicaţiilor locale şi locoregionale care pot apărea. Cuvinte-cheie: molarul trei superior, proces carios, abordare terapeutică

The third upper molar volume is small and usually erupting in general after third lower molar. As a result of spongy nature of the jawbone, the eruptive accidents concerning upper third molar are less frequent and less severe than the third lower molars. Basically, in many cases, patients can not specify the time of eruption on the dental arch of these molars and are often warned by the dentist on their existence during a professional check-up; sometimes painful phenomena or inflammatory pathology of the third upper molar make them aware of their presence. Upper third molar pericoronitis is rare and associated phenomena (inflammation, pain, local congestion etc.) are moderate. Mucosal ulceration which occurs during the eruption, especially localized on the buccal area of the cheeks, are much more common than to the third lower molars. The incidence of dental caries of third molar is hi­ gher, especially on the buccal, distal and occlusal fa­ ces. Through their evolution dental caries determine dentinal hipersensibility to physical, chemical, thermal agents (cold, sweet, sour) and can trigger a pulp in­ flammation, such an acute serous or purulent pulpitis. The small volume of these three molars makes the transition from a simple cavity in a complicated one relatively quickly compared to other molars. The position of third upper molars distal on dental arch contributes to the late detection of pathological aspects, and so big amounts of hard tissues can be loss

as a result of advancing of the caries process. When they are located on the buccal area, they can escape even from specialized dental examination, if it is not done carefully. Another complication of the evolution of dental ca­ ries in third upper molars is mechanical lesions of the adjacent soft tissue when important parts of dental tooth crown are destroyed. By fracturing the dental walls, it presents sharp edges, affecting soft tissues, especially the buccal cheek mucosa, both in static and dynamic functions of the dento-maxillary system. In case of an untreated acute pulpitis, in the absence of dental treatment, the subsequent loss of tooth vitality leads to apical periodontitis. Repeated flares determine the patient to come to visit the dentist, the only treat­ ment which remain in this case being tooth extraction. It is very common the presence of a destroyed third upper molar in form of a tooth root. The therapeutic approach of the upper third molar is indicated in cases of: n Odontal treatment of dental caries: dental res­ torations, possibly in combination with endodontic treatment when it is necessary and possible. n Endodontic treatment of dental pulp complications. n Surgical treatment. I. Conservative dental treatments are made after a rigorous assessment by the dentist, which must take into account a multitude of involved factors: Anul IX • Nr. 32 (3/2016)


atlas de patologie şi tratament chirurgical

Melanom malign rino-etmoido-frontal rezolvat endoscopic, pe cale combinată, transnazală și transparalateronazală Malignant melanoma of nasal mucosa, ethmoid and frontal sinuses endoscopically resected in the combined transnasal and trans-paralateronasal approach Dr. Bogdan Mocanu1, dr. Daniel Mirea2, dr. Silviu Oprescu1, dr. Anca Vișan1, dr. Vlad Budu3, dr. Mihai Tușaliu3, dr. Alina Ciocâlteu4, dr. Constantin Mocanu5, dr. Georgeta Mocanu5 1. Brain Institute Spitalul Monza București 2. Spitalul Clinic de Urgență Elias București 3. Institutul ORL „Prof. Hociotă” București 4. Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice Lahovari București 5. Clinica ORL Dr. MOCANU București

Primit: 05.06.2016 Acceptat: 15.06.2016

44

Abstract

Rezumat

Introduction. The primitive malignant melanoma of nasal mucosa and paranasal sinus is a rare tumor of uncertain etiology, with unpredictable biologic behavior and bad prognosis. Unlike skin melanomas, there are no risk factors and the disease is frequently manifested in older patients, whose clinical otorhinolaryngology complaints are normally non-specific and ranges from nasal obstruction to rhinorrhea and epistaxis. Unfortunately, this disease is diagnosed basically in advanced stages which makes the surgery difficult. Objective. To report a case of primitive malignant melanoma of nasal mucosa, ethmoid and frontal sinuses, that was diagnosed in 2015. It was performed a subtotal resection in another hospital in 24.08.2015, with a large local reccurence. Report. Our patient was a 78-year-old woman with bilateral nasal obstruction, light epistaxis and unilateral rhinorrhea. The ENT, CT and MRI exams showed a tumour with important, invasion of the nasal cavity structures (billateral nasal bones, left frontal process of the maxilla, the superior midpoint of the nasal septum, bilateral middle and superior turbinates, left ethmoid and bilateral frontal sinuses). The patient was submited for surgery: total macroscopic resection in the combined endoscopic approach; transnasal and modified lateral rhinotomy with titaniul plates reconstruction of the external nose architecture. Conclusions. Malignant melanomas of nasal mucosa are, in general, diagnosed in advanced stages. Their histological characteristics in the mucosa makes difficult the surgical treatment, which is one of the most efficient options, because they are resistant to chemo and radiotherapy. The early diagnosis and a good surgical treatment plan are the best option for this tumor nowadays. Keywords: malignant melanoma, combined endoscopic approach, modified lateral rhinotomy

Introducere. Melanomul malign primitiv al mucoasei na­za­le și al sinusurilor paranazale este o tumoră rară, de etio­lo­gie incertă, cu un comportament biologic imprevizibil și prognostic prost. Spre deosebire de melanoamele pie­lii, nu există factori de risc, iar boala se manifestă frec­vent la pacienții vârstnici, ale căror simptome clinice oto­rino­la­rin­go­logice sunt în mod normal nespecifice și variază de la ob­strucție nazală la rinoree și epistaxis. Din păcate, această boală este diagnosticată în stadii avansate, care fac dificilă o intervenție chirurgicală. Obiectiv. Raportăm un caz de melanom malign primitiv al mucoasei nazale, etmoidale și al sinusurilor frontale, care a fost diagnosticat în 2015. A fost realizată o rezecție subtotală într-un alt spital, în 24.08.2015, cu o mare recurență locală. Metodă. Prezentăm cazul unei femei în vârstă de 78 de ani, cu obstrucție nazală bilaterală, epistaxis discret și rinoree unilaterală. Examenul clinic ORL, examenele radiologice CT și RMN au arătat o tumoră cu o importantă invazie a structurilor cavității nazale (oase pro­prii nazale bilateral, procesul frontal stâng al osului ma­xilar, jumătatea superioară a septului nazal, cornetele su­pe­rioare și mijlocii bilaterale, etmoidul stâng și sinusurile fron­tale bilateral). S-a efectuat o intervenție chirurgicală cu viză curativă: rezecție totală macroscopică prin abord en­doscopic pe cale combinată: transnazal și rinotomie laterală modificată, cu reconstrucția arhitecturii piramidei nazale cu plăcuțe din titan biocompatibil. Concluzii. Mela­noamele maligne rinosinuzale sunt, în general, diagnosticate în stadii avansate. Caracteristicile lor histologice la nivelul mucoasei fac să fie dificil tratamentul chirurgical, care este cea mai eficientă opțiune, deoarece acestea sunt re­zis­tente la chimio- și radioterapie. Diagnosticul precoce și un plan minuțios cât mai agresiv de tratament chirurgical reprezintă cea mai bună opțiune pentru această tumoră. Cuvinte-cheie: melanom malign, rezecție endoscopică pe cale combinată, rinotomie laterală modificată

Melanomul malign al mucoasei nazale și al sinusurilor paranazale este o tumoră relativ rară, reprezentând 8-15% din totalul melanoamelor maligne ale capului

și gâtului și reprezentând mai puțin de 1% din totalul melanoamelor. Aceste tumori au un comportament mult mai agresiv față de melanoamele pielii și au tendința să Anul IX • Nr. 32 (3/2016)

Profile for Versa Media

Orl 32 (3) 2016  

Orl 32 (3) 2016