Issuu on Google+

Ediţia lunară fondată la 11.11.11

Nr. 8 (2) 30 iunie 2012

Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca.

Deviza: "Duralex sed lex" – legea e dură, dar e lege...

Pag. 2 – Ziua copluluii Pag. 3 –Despre somn Pag. 5 – Rubrica voluntar Pag. 7 – Tânăr naturalist Pag. 8 – Buletin informativ-juridic Pag. 10 – Sămînţa adevărului


1 Iunie, ziua copilului! Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi iubi copii şi de ce nu de a-i pregăti pentru un viitor sănătos, fericit şi plin de succese. Ziua copilului este în multe ţări o sărbătoare pentru copii. În Moldova se sărbătoreşte în data de 1 iunie. Ziua copilului a fost menţionată prima dată la Geneva la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanţi din diferite ţări, au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus „Ziua copilului”. În Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920. În anul 1954, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare Stat să dispună de o zi la aşa-numita „Ziua copilului” (engleză Universal Children’s Day). Data zilei copilului variază foarte mult intre tari. Aproximativ 30 de state au preluat data de 1 iunie de la China si SUA. • Argentina sărbătoreşte Ziua Copilului in a doua duminica din luna august. • Australia sărbătoreşte in prima duminica din luna iulie. • Brazilia sărbătoreşte in data de 12 octombrie. • Bulgaria sărbătoreşte in data de 1 iunie. • Cuba sărbătoreşte in a treia duminica din luna iulie. • Germania de la reunificarea Germaniei se sărbătoreşte în data de 1 iunie din timpul DDR-ului si 20 septembrie sărbătoarea Republicii Federale Germania. • India sărbătoreşte Ziua Copilului in data de 14 noiembrie. • Japonia sărbătoreşte in data de 5 mai. • Mexic sărbătoreşte in data de 30 aprilie. • Polonia sărbătoreşte in data de 1 iunie. • Turcia sărbătoreşte in data de 23 aprilie. • Ungaria sărbătoreşte in ultima duminica al lunii mai. Oricum, indiferent de zi si de tara, Ziua Copilului este marcata prin poezii spuse de copii, programe tv pentru copii, petreceri, diferite acţiuni unde sunt implicaţi copii sau sunt dedicate acestora. 1 iunie este ziua in care toţi copiii trebuie sa se simte bine, sa primească cadouri, sa se distreze împreună.


10 lucruri interesante despre somn La fel ca si respiraţia, somnul este un mecanism semi-automat: te poţi lipsi de el ceva timp, însa organismul nu poate supravieţui si intervine imediat împotriva voinţei conştiente a fiecărui individ. Daca ai ocazia sa mergi la o petrecere, îţi spui ca merita sa faci o noapte alba, însa ştii ca vei recupera in zilele următoare, negreşit. Sa vedem câteva lucruri interesante, cu privire la acest domeniu fascinant... Opt ore de somn sunt suficiente? Da si nu. Somnul depinde de fiecare organism in parte. Daca cineva se va simţi perfect odihnit după opt ore, altcineva va avea aceeaşi stare după doisprezece ore sau, din contra, numai patru. In general, bebeluşii dorm cam 16 ore pe zi. Apoi, la pubertate, când corpul trece printr-o serie de modificări hormonale, simţi nevoia sa dormi mai mult. Ceva mai târziu, somnul nu mai variază cu vârsta, demontând mitul ca persoanele in vârsta dorm numai câteva ore pe noapte. Contează somnul de la amiaza? Bineînţeles ca da. Corpul uman are doua cicluri importante in ceea ce priveşte odihna: unul mare seara si unul mai mic, la amiaza, situat undeva intre orele 13 – 15. Tocmai de aceea, orarul şcolar ar fi bine sa nu se suprapună peste aceste ore, când elevii sunt amorţiţi si nu se pot concentra corespunzător. Este indicat sa se apeleze la somnul din timpul zilei, întrucât are beneficii enorme asupra sănătăţii, bunei dispoziţii, memoriei sau concentrării in diverse activităţi. Bătrânii apelează cu încredere la aceasta pauza mica de somn, iar gestul ar trebui făcut de către oricine. Poate cineva trai fără să doarmă? Aici exista relatări care pana la urma nu se dovedesc a fi decât mituri. In mod normal, chiar si după o singura noapte fără somn, efectele se resimt. Desigur, exista numeroase afecţiuni care au legătură cu somnul (cercetătorii au găsit pana acum 88), dintre care cea mai cunoscuta este insomnia. Dar asta nu înseamnă ca somnul nu exista, ci au loc numai afecţiuni in legătură cu inducerea sau menţinerea somnului. Multe din aceste afecţiuni se rezolva cu o medicaţie adecvata, altele nu. Ce trebuie sa facă cineva pentru a dormi mai bine? Lumea confunda dormitorul cu livingul sau chiar şi cu bucătăria. Când te duci la culcare, te aşezi comod în pat, fără mâncare, fără televizor. Ideal ar fi sa nu ai griji deloc, scriind totul pe o bucata de hârtie. Cu o relaxare desăvârşită, aştepţi. Daca nu vrea sa vina, nu apela la televizor. Pur si simplu găseşte o activitate monotona, repetativa. Număratul oilor poate merge, bătaitul din picior la fel. Somnul are o faza prima, superficiala, care durează cam 5 – 10 minute. Apoi vine o faza mai profunda care tine 30 de minute. Ciclul de 90 de minute este completat de faza REM, in care au loc si visele, trecerea memoriei din starea temporara in starea permanenta precum si alte procese deosebit de importante. Calitatea somnului depinde de numărul de cicluri complete. Este indicat si prinderea orelor 24, respectiv 06, când secreţia de STH este maxima.


Chiar exista somnambuli si somnambulism? Desigur. O persoana se poate ridica in timpul fazei REM, pe perioada unui vis. Atunci, începe fie sa mute obiecte prin casa, fie încearcă sa-si facă râu sau sa lovească pe altcineva. Medicii au studiat relativ recent acest domeniu si l-au numit REM sleep behaviour disorder. Somnambulismul mai poate apărea si in faza profunda, traducându-se prin acţiunile clasice, văzute prin filme (mers cu mâinile la orizontala, încercarea de catarare pe pereţi). Daca cineva observa o persoana aflata in aceasta stare, este bine sa o trezească. Poate un somnambul sa omoare pe cineva? In mod surprinzător, chiar s-a întâmplat. Momentan procesul este in desfăşurare si nu se ştie daca persoana care suferă de o afecţiune sau încearcă sa scape de o sentinţa dura. In cazul in care se va demonstra ca ea a folosit pistolul aflându-se intr-o faza de somn, nu poate fi învinuita absolut deloc. Poate cineva sa doarmă in picioare? O persoana poate aţipi chiar si in picioare, însă somnul va fi numai in stare superficiala. Muşchii se pot relaxa gradat, iar cel in cauza poate cade, mimând o lipotimie sau sincopa. Oricum, contactul cu solul va face deosebirea imediat intre afecţiuni. Prea mult somn strica? Lucrurile stau cam la fel. Daca e prea puţin sau prea mult, nu e bine. In general, totul este reglat in detaliu si cazurile amintite nu ar trebui sa apară. Cum suntem dependenţi de timp, de anumite ore de trezire, de serviciu, organismul nu este lăsat sa facă aşa cum vrea el. Prea mult somn poate duce la depresii. Invers, depresiile duc de obicei la stări de somnolenta. Apare un cerc vicios din care este greu sa ieşi. Moartea se aseamănă cu faza de început a somnului? In cel mai bun caz, probabil ca da. De cele mai multe ori însă, moartea este însoţită de suferinţa, aşa ca nu putem vorbi de o stare plăcută asemănătoare cu cea generata de somn. Oricum, in ambele situaţii, partea conştienta iese din ecuaţie.. Se poate muri in somn? Da si nu. Spunem ca cineva a murit liniştit in somn însă nu putem şti cu exactitate ce anume s-a întâmplat, din moment ce si noi dormeam in clipele respective. Se pot produce atacuri de cord, aspiraţii de conţinut gastric in căile respiratorii, rupturi de anevrisme chiar in timpul nopţii. De regula acestea conduc si la trecerea in stare de veghe a persoanei respective. Însă, daca nu este cineva acolo care sa vadă, ne mulţumim cu expresia a murit in somn..Exista si afecţiuni care pot determina moartea in somn si cel mai frecvent se întâmpla asta la bătrâni.


Voluntar Un Trecut un Prezent şi poate un Viitor........ "trecutul conţine răspunsurile viitorului" zicea Paulo Coelho Vreau sa vorbesc despre viaţa, despre ce reprezintă si despre ceea ce este ea de fapt. Dar cu ce sa încep, cum săi dau o definiţie corectă? Singurul lucru care-l ştiu cu siguranţa şi îl simt e ca viaţa sau timpul pus pentru fiecare la dispoziţie se scurge lăsând în urmă amintiri. Se scurge în veşnicie ...spre moarte. Daca te întreb: "Ti-e frica de viitor?" îmi vei răspunde mirat ca "nu", dar daca o sa te întreb "Ti-e frica de moarte"...privirea ta o sa rămână blocată,iar vocea ta tremurând va şopti..:"Da". De ce? mă întreb deseori, de ce oamenilor le este teama de moarte, de ce nu conştientizează ca este unica certitudine a viitorului nostru? Omul...o fiinţa atât de laşa...de neînţeles. Ce păcat ca si eu sunt om...ce păcat ca nu am avut nimic de spus atunci când m-am născut om. Viaţa este doar momentul in care lumina a fost pentru prima data absorbita de trupul si privirea noastră, este doar acel moment suprem in care înghiţim pentru întâia oară aer. Din momentul acela toţi avem un viitor: moartea, fie ca vrem sau nu, fie ca ne temem sau nu. Cu timpul mai dobândim ceva la fel de cert ca viitorul: trecutul. Din păcate chiar daca el,odată cu viaţa, se scurge si rămâne in urma noastră, mulţi îl neagă, mulţi îşi neagă trecutul...le este teamă sa recunoască faptul ca, intr-un moment erau altfel. Fără trecut nu exişti, deoarece el tine încuiate cu cheia cerului cele mai dulci fructe ale vieţii: Amintirile. Chiar daca in ele sunt înglobate iubiri apuse, răni neînchise, suferinţe amare, chiar daca regretăm secvenţe ale acestuia, chiar daca ne incendiem sufletul cu lacrimi când ne întoarcem in camera amintirilor, nu avem cum şi nici de ce să le negam. Sunt în urma noastră dar vor face veşnic parte din prezentul si viitorul nostru. În viaţa treci prin greutăţi dar si bucurii,nu este un drum lin, dar trebuie să accepţi în tine totul si sa fii brav in orice situaţii,sa fii tu însuţi. Trecutul sunt amintiri, vorbeşti despre el prin întâmplările tale, lumea râde,face glume,fiecare are o poveste de spus,ori sunt triste poveştile,dar mereu aduc înţelepciune, fiecare învaţă ceva şi devine mai înţelept, ori cel puţin va deveni mai înţelept. A gândi la moarte nu este ceva rău,dar nu deveni pesimist, ieşi afară din cort si te uiţi la cer si vezi un vultur,îţi dai seama că viaţă exista si ca ai aripile lui sa zbori oriunde in lume si cu gândul către alte lumi. Vântul bate şi îţi vorbeşte, asculta-l cu sufletul,nu cu mintea, ci simţurile,ploaia vorbeşte,


fiecare strop are ceva de spus despre el însuşi şi gândeşte că tu însuţi eşti de fapt un strop din oceanul Creaţiei, căci si eu ca si alţii sunt un val pe oceanul vieţii şi când ajung la liman, alte valuri se nasc undeva pe acest mare ocean . Trecutul influenţează prezentul, prezentul viitorul şi aşa mai departe. Ne trăim viaţa din cărţi sau trăim noi si gata. Da, unii din noi fac greşeli. Multe. Unii din noi sunt perfecţiunea întruchipată şi nu greşesc. Asta e, a trăi cu adevărat, din punctul meu de vedere, înseamnă să greşeşti si sa înveţi din greşelile pe care le faci. Uneori greşim mult până realizăm ceea ce trebuia să învăţăm. Întrebarea este cine are dreptul sa ne judece? Nimeni, asta dacă mă întrebaţi pe mine. Nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni. Cu ce drept judecam pe cineva. Cine ne conferă acest drept de a judeca? Faptul că am suferit? Faptul ca aceea persoană a fost prietenul meu? Nu cred. A judeca înseamnă a încercă sa trăieşti viaţă celui pe care îl judeci. Ba mai mult înseamnă a şti ceea ce a simţit aceea persoană in momentul respectiv. Se poate asta? Nu cred. Ai dreptul sa judeci? Poţi să trăieşti viaţa cuiva? Exista empatia. Empatia înseamnă să trăieşti un anumit moment in pantofii persoanei respective. Mai brutal spus, dar merge. Adică sa simţi ceea ce simte aceea persoană. Fără sa judeci, doar sa simţi. Ne putem rezuma la asta? Într-adevăr, ceea ce am făcut in trecut ne conferă o anumita situaţie in prezent respectiv viitor. Face parte din viaţă noastră acest trecut. Face parte din ziua de mâine care deja este viitor. Cu toate astea faptele făcute in trecut nu definesc omul din ziua de azi. Uneori, in viaţă intervin anumite momente care te fac sa te trezeşti la realitate. Mai bine mai târziu decât niciodată, orice obstacol poate fi trecut, orice munte poate fi cucerit, orice problema are cel puţin o soluţie. Depinde doar de care parte eşti. De cum vedem lucrurile. Ne orientam spre problema sau spre soluţie? Spre viitor sau spre trecut? Viaţa e atât de frumoasă, iar frumuseţea nu stă în destrăbălare, petreceri sau mai ştiu eu ce. Cele mai preţioase bucurii ale vieţii tot cele mărunte, aparent lipsite de importantă rămân. De ele îţi vei aminti cu cea mai mare plăcere. Şi da...îmi place să privesc albastrul cerului şi infinitatea mării...pentru lucrurile astea "mărunte" viaţa mea are sens şi rost...

Florea V.


Jjaguarul In pădurile sud-americane, jaguarul ocupa acelaşi loc ca si leul in Africa sau tigrul in India, el este cel mai mare prădători, animalul in jurul căruia se învârtă piramida ecologica a acestor păduri. Jaguarul vânează chiar si peştii sau reptilele in apa. In pădurile amazoniene si tropicale ale Americii de Sud, jaguarul se afla mereu in preajma râurilor, unde sta destul de mult timp aşteptând ca prada sa se apropie sa bea apa. Mare parte din timpul anului, jaguarii sunt animale singuratice, animale ce patrulează in zona lor de vânătoare si tolerează doar prezenta altor semeni in timpul sezonului de împerechere (chiar daca masculii tind sa se bata pentru a delimita “frontierele”).

Gestaţia durează puţin mai mult de trei luni, iar femelele fata in interiorul vizuinii situata intr-un loc ferit de alţi prădători. De “educaţia” si antrenamentul puilor se ocupa chiar mama lor, masculul fiind deja demult plecat in locul din care a venit. Micuţii pot ajunge să rămână alături de mama lor chiar si doi ani. Potrivit unui studiu, jaguarii îşi folosesc coada pentru a bate in apa, astfel atrăgând peştii, iar când se apropie îi înhaţă. Jaguarul este singura felina care de obicei vânează in apa. Cântăreşte intre 45 si 130 de kg, măsoară de la un metru si 70 de cm si pana la doi metri si 30 de cm (cu tot cu coada) si poate ajunge pana la vârsta de 20 de ani. Deşi pot ajunge sa fie grei (cum spuneam mai devreme), aceştia sunt foarte agili, fugind si înotând pe mari distante. Se hrăneşte cu: peşti, maimuţe, iepuri, crocodili, broaşte ţestoase. De asemenea vânează/mănâncă si: porci, măgari, cai, si uneori oameni.


Buletin informativ-juridic 1. ONG-ul trebuie să fie vizibil – creaţi-vă un log-ou, luaţi-vă o culoarea specifică, ieșiţi în localitate cu activităţi și cu evenimente; 2. Fiţi atractivi – alegeţi o denumire interesantă și deosebită, realizaţi activităţi de divertisment, acest fapt vor atrage voluntari; 3. ONG-ul trebuie să fie mediatizat – înainte și după fiecare activitate încercaţi să le faceţi publice prin plasări ale articolelor și pozelor pe site-uri, în ziarele locale și naţionale; 4. Atrageţi fonduri – căutaţi finanţări naţionale și internaţionale și realizaţi proiecte internaţionale cu activităţi pe diverse domenii și cu implicarea a unui număr sporit de beneficiari; 5. Colaboraţi cu Administraţia Publică Locală – încercaţi ca aceasta să fie partenerul de bază fapt ce o sa vă avantajeze și o să vă eficientizeze puternic activitatea; 6. ONG-ul trebuie să fie transparent – nu ascundeţi anumite fonduri, donaţii sau echipamentul procurat din proiecte, utilizaţi-le în cadrul organizaţiei, localitatea trebuie să știe despre ce sunteţi și ce aţi obţinut; 7. Promovaţi valorile democratice – este misiunea de bază a unui ONG. Amintiţi-le cetăţenilor prin activităţi ce înseamnă libertate, responsabilitate, implicare civică ș. a. 8. ONG-ul trebuie să fie obiectiv și corect – nu ignoraţi ideile altora, consultaţi-vă înainte de a iniţia un proiect sau o activitate. Nu alegeţi beneficiarii după anumite criterii, lăsaţi să se implice toţi doritorii în activităţi; 9. ONG-ul trebuie să fie deschis (open mind) – nu ţineţi experienţa acumulată doar în cadrul organizaţiei, extindeţi cele acumulate, difuzaţi și colegilor informaţie despre proiecte, activităţi și colaborări ce le aveţi; 10. Fiţi organizat – încercaţi să aveţi un plan de lucru, cu grafic, cu responsabili. Atunci când gestionaţi proiecte predaţi la timp rapoartele și tot ce ţine de dările de seamă periodice;


11. Formaţi echipă – nu este suficient ca în cadrul organizaţiei să fie doar liderul și voluntarii, selectaţi persoane active pentru diverse domenii, să aveţi obligatoriu un contabil bun; 12. Realizaţi colaborări și parteneriate de durată cu alte ONG-uri locale, regionale, naţionale și internaţionale – acest fapt vă va permite să lucraţi eficient și să vă extindeţi. Veţi găsi foarte ușor parteneri pentru realizarea activităţilor de comun acord; Fiţi eficient – nu vă transformaţi după înregistrare un ONG doar pe hârtie, de tipul acestea sunt o sumedenie, încercaţi să lucraţi, să activaţi și să obţineţi rezultate. Faceţi-vă auzit; Am scris aceste recomandări în speranţa că poate voi putea să trezesc spiritele O.N.G- lor din Moldova la o activitate de practică, de a trece de la definiţii şi teorii in activităţi ce ar aduce o statistică reală în sondajele monitorizate (să se simtă implicarea O.N.G), avem nevoie nu numai de panouri ce monitorizează încălcări ale drepturilor noastre şi rapoarte de evaluare în alternativele de detenţie dar de specialişti ce au o imagine obiectivă şi o bogată gamă de cunoştinţe în aplicarea activităţilor in practică. E revoltător faptul că se alocă sume cu şase zerouri de către UE pentru integrarea noastră şi perfecţionarea în aplicare a multor activităţi de resocializare dar rezultatele sunt doar pe hârtie........ Oare nu se verifică de nimeni unde şi în ce domeniu activează fiecare O.N.G care este înregistrat, care sunt rezultatele obţinute in activităţi, trening-uri, monitorizări la TV. Doresc să se aduc puţină lumină în activităţile acestor Organizaţii care pledează pentru adevărurile fundamentale într-o societate democrată, am senzaţia că ONG din Moldova au uitat care sunt scopurile propuse şi importanţa rezultatelor obţinute . Mulţi deţinuţi din penitenciare îşi doresc schimbări radicale în vieţile lor distruse, dar ei au nevoie de susţinerea celor ce şi-au luat responsabilitatea de a schimba viitorul, ca să-i convingă pe deţinuţi că viaţa are nu numai colori sumbre dar şi clipe care te fac să simţi că cineva are nevoie de tine, numai împreună vom putea crea viitorul celor ce au fost pe banca de condamnaţi. Poate că vom vedea cândva şi la Penitenciarul din Soroca drapelul unor ONG- ri cu egida “ Alături de voi forever!” Dacă doriţi să faceţi careva comentarii cu privire la acest articol trimite-ţi-le pe adresa: Or. Soroca; str. Vasile Stroescu 38 Penitenciarul N/6, sectorul 1 Popovici Mihai Pavel


Nu judeca! „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura“. Matei 7:1-2 Când Domnul Isus a spus: „Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit“ (Matei 5:48). El punea bazele unui nivel de perfecţiune mai înalt, la care mulţi creştini nici nu s-au gândit să ajungă. Ce vedem in cuvintele Domnului Isus: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi“, este un exemplu de acest nivel de perfecţiune – nu perfecţiunea fără păcat a lui Hristos, ci un nivel de maturitate care să ne permită să avem o intimitate reală cu Dumnezeu şi o ungere mai mare. Matei 5:7 ne spune: „Ferice de cei miloşi, căci ei vor avea parte de milă!“, pentru că, fiind milos, arăţi bunătate. Pavel a spus: „Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii“ (Filipeni 4:5). Aşa cum am văzut mai sus, cuvântul blândeţe din acest pasaj vine de la un cuvânt grecesc care literal înseamnă „a fi bun“. Când ai putea să acuzi pe cineva, dar in loc de aceasta ii arăţi milă, înseamnă că ai ales să fii bun. A judeca este opusul bunătăţii. A fi bun este consecinţa unei alegeri. Amintiţivă că ori de cate ori alegeţi să judecaţi, nu sunteţi buni. A judeca pe altcineva este de fapt critică nepotrivită. Aceasta vrea să spună Domnul Isus prin a judeca. Când Domnul Isus spune: „Nu judecaţi“, El nu ne spune să ignorăm ce este rău. El spune să nu administrăm o critică nepotrivită; adică, o critică nedreaptă sau nejustificată. Când vorbiţi cu sau despre alte persoane, întrebaţi-vă dacă ceea ce aveţi de gând să spuneţi va veni in întâmpinarea nevoilor lor: Necesar – Este necesar să spun aceasta? Încurajare – Ii va încuraja aceasta? Ii va face să se simtă mai bine? Zidire – Ceea ce vrei să spui ii va zidi şi ii va face mai puternici? Demnitate – Ii va onora aceasta? Domnul Isus i-a tratat pe ceilalţi oameni cu demnitate. Critica, fie ea incorectă sau nedreaptă, chiar dacă este adevărată, nu trebuie să fie exprimată. Faptul că ceea ce vrei să spui este adevărat nu înseamnă neapărat că este drept să spui. Deseori acuzaţiile lui Satan sunt adevărate; el este expert in a fi judecător. Ba chiar este numit „păraşul fraţilor noştri“ (Apocalipsa 12:10). Poţi să arăţi cu degetul şi să rosteşti cuvinte adevărate, dar poţi să fii, in mod inconştient, un instrument al diavolului in timp ce vorbeşti. Cuvântul judecător vine de la cuvântul grecesc krino, care înseamnă „a face o distincţie“. A face o distincţie intre două lucruri este deseori un lucru bun de făcut. A face deosebire este prudent, şi este înţelept. Apostolul Pavel a spus: „Omul duhovnicesc … poate să judece totul“ (1 Cor. 2:15). Ni se spune să facem judecăţi drepte. Dar Domnul Isus vorbeşte aici despre a-i judeca pe oameni şi a-i critica pe nedrept. Este felul nostru de a juca rolul lui Dumnezeu.


Talisman, Ediţie iunie