Issuu on Google+


EDITORIAL

VENDING RELOADED Text Vendy

Î

n aceasta ediţie de Vending Inside beneficiaţi de o premieră pentru piaţa românească de vending. Subiectul principal din această ediţie îi este dedicat directorului general al European Vending Association (EVA), Catherine Piana care vă transmite mesajul: “Vă puteţi baza pe noi!” și vă oferă o serie întreagă de informaţii legate de principalele obiective și direcţii de acţiune ale EVA, cât de multe lucruri știe aceasta despre industria românească de vending și nu în ultimul rând arată importanţa pentru industria românească de vending de a avea un patronat. Reluăm serialul “istoria vendingului” care vă prezintă în ediţia de faţă “istoria vendingului de artă”. “Povestea cafelei” vă răspunde la întrebarea: care este cea mai scumpă cafea din lume? În această ediţie avem în premieră un material dedicat “deșeurilor din vending” – cum este cel mai bine să le administrăm.

Domnul Ștefan Radu, Director Product Management & Direct Channels ING Retail Banking, ne arată cum una dintre cele mai importante bănci din România a experimentat cu succes self-bankingul. Continuăm cu episodul 2 aventura noastră în vendingul japonez, iar la rubrica “tendinţe și tehnologii” ne este propus “Vendingul Inteligent”. Gheorghe Cristea, director general la Gerom International, ne dezvăluie într-un interviu interesant cele mai importante aspecte ale businessului de parking și ticketing. În final, ediţia de faţă se încheie cu incursiuni în universul kiosk și a arborelui de cafea – una dintre cele mai importante materii prime folosite în vendingul alimentar; “Evaluarea Cafelei” continuă cu episodul 3, iar cuvântul de încheiere îl dăm viitorului în vending: tranzacţiile contactless. NR. 8 VENDING INSIDE 1


SUMAR

06

Catherine Piana, director general European Vending Association (EVA): “VĂ PUTEŢI BAZA PE NOI”

12

Istoria Vendingului - lumea vendingului de artă

18

Problema deșeurilor în vending

20

Beneficiile vendingului la ING Self’Bank 2 VENDING INSIDE NR. 8

24

Povestea Cafelei

28

Gheorghe Cristea: „Cu certitudine piaţa are potenţial, ea crește și concurenţa este foarte puternică”

32

Vending Inteligent

34

VĂ ROG, INTRODUCEŢI MONEDA! -partea a II-a


SUMAR

36 www.vendinginside.ro Redacţia Vending Inside redactia@vendinginside.ro

Materii prime în vending: Cacao

40

KIOSKurile, există...dar lipsesc cu desăvârșire

52

Beneficiile vendingului la companiile private

60

LĂSAŢI BANII ACASĂ! 4 VENDING INSIDE NR. 8

Revista Vending Inside este membru fondator al Patronatului Industriei de Vending din România. Editori Vendy vendy@vendinginside.ro Adina Stan adina@vendinginside.ro Sandra Nastase sandra@vendinginside.ro Art-Director Digital Artwork Distribuţie Andrei Florescu Advertising office@vendinginside.ro Printed by: TIPOGRAFIA ARTPRINT ISSN: 2069-9107 Dragi cititori, Revista Vending Inside vă propune să participaţi activ la realizarea revistei și în acest sens vă cheamă să scrieţi părerile voastre despre subiectele din revistă și conţinutul editorial la adresa poștală O.P. 19, C.P. 5 sau pe e-mail la: redactia@vendinginside.ro Pentru noi părerile voastre despre Vending Inside sunt foarte importante și vrem să le tratăm ca atare. Realizaţi-vă singuri revista, transmiteţi articole proprii sau comentarii. Cu drag, Redacţia Vending Inside


CATHERINE PIANA, DIRECTOR GENERAL EUROPEAN VENDING ASSOCIATION (EVA):

„VĂ PUTEŢI BAZA PE NOI” Revista Vending Inside vă oferă un amplu interviu cu Catherine Piana, director general EVA din 1997, în care veţi afla cum este organizată Asociaţia Europeană de Vending, care îi sunt principalele domenii de expertiză, care sunt obiectivele și direcţiile de acţiune ale EVA, cum va sprijinii EVA eforturile locale ale 6 VENDING INSIDE NR. 8

Patronatului Român al Industriei de Vending (PRIV) și mesajul acesteia către industria românească de vending. Vă rog să ne prezentaţi în câteva cuvinte Asociaţia Europeană de Vending (EVA): câţi membrii deţineţi în momentul de faţă, cum este


COVER STORY organizată EVA, care sunt principalele domenii legislatorii în relaţia cu vendingul, adică să adunăm de expertiză ale acesteia? date și cifre despre această industrie pentru ca Asociaţia Europeană de Vending este o organizaţie legiuitorii să înţeleagă cât mai bine structura europeană care reprezintă tot ceea ce înseamnă acesteia, rolul complet și funcţia pe care o vending în Europa. Aceasta înseamnă că grupăm îndeplinește. Adesea legislatorii au o imagine împreună operatorii de vending, producătorii de insuficientă și fragmentată asupra vendingului, spre echipamente pentru vending, incluzând sistemele de exemplu ideea cum că, aceasta ar fi o industrie care plată, precum și furnizorii de mâncare sau băutură, comercializează numai băuturi acidulate și snacksuri producătorii de pahare și toate tipurile de societăţi grase. Misiunea noastră este să explicăm că sau organizaţii care împărtășesc interese comune în aparatele de vending vând în principal băuturi calde relaţia cu industria vendingului. Din punct de vedere la locurile de muncă și nu alimente nesănătoase al reprezentării geografice, includem ţările din UE, adolescenţilor – după cum industria de vending este precum și Elveţia, Norvegia, Rusia și Turcia. EVA a percepută adesea în Bruxelles. instituit un birou permanent la Asociaţia Europeană de Vending înseamnă și Bruxelles în anul 1994, dar creșterea profilului în membrii EVA deţineau deja o vending prin creșterea Federaţie de Asociaţii care inteligenţei propriei pieţi. organiza întâlniri regulate din Pentru a înţelege mai bine 1976. eventualele ameninţări și Domeniul de expertiză este oportunităţi, am efectuat un destul de larg, datorită vast și profund studiu de varietăţii de activităţi pe care piaţă în 2009 și 2010, iar în noi le reprezentăm. Acesta prezent construim pe baza include legislaţia alimentelor cunoștinţelor proprii. și igienei, a sistemelor de În cele din urmă, EVA a plată, (monede și bancnote) dezvoltat și deţine o serie de legislaţia privind standarde pentru vending, echipamentul (Declaraţia dintre care, unele sunt în curs CE), legislaţia de mediu cu de a deveni standarde oficiale privire la echipament și ale Uniunii Europene. EVA Arnaud van Am ambalare, legislaţia cooperează cu Asociaţia de erongen președinte EV energiei electrice, plăţii Vending din SUA (NAMA), A fără numerar, etc. Per pentru a se asigura că ansamblu, monitorizăm aproximativ 30 de directive standardele privind automatele și reglementări europene. se transmit la nivel global. Pentru a avea succes în acţiunile sale, EVA trebuie Care sunt principalele obiective și direcţii de să fie reprezentată cât mai bine cu putinţă și prin acţiune ale EVA? urmare suntem în mod constant într-o misiune de Scopul nostru este să promovăm, protejăm și să recrutare pentru a face asociaţia mai puternică, susţinem dezvoltarea industriei de vending în Europa. influentă și credibilă, atât vis-a-vis de industrie cât și Aceasta înseamnă că principalele noastre acţiuni în relaţia cu instituţiile UE. privesc monitorizarea legislaţiei la nivelul UE. Dacă o De-a lungul anilor, EVA a construit o reţea foarte lege propusă poate avea un efect negativ asupra puternică, a confirmat propria legitimitate în vendingului, EVA va contacta persoanele relevante, Bruxelles și este consultată în mod regulat cu privire cu putere de decizie de la Bruxelles și va prezenta o la toate domeniile relevante. petiţie pentru a obţine o legislaţie mai “businessfriendly”. Aceasta implică o bună cunoaștere atât a Care sunt principalele obiective ale EVA în tehnicilor de lobby cât și a expertizelor de vending, anul 2012? care ne sunt asigurate de membrii EVA prin Asociaţia Europeană de Vending funcţionează pe intermediul comitetelor EVA. baza unui plan de afaceri conceput de Comitetul De asemenea, ne revine și misiunea de a “educa” Executiv EVA sub conducerea Președintelui EVA, NR. 8 VENDING INSIDE 7


Cât de multe lucruri știţi despre industria românească de vending? Care sunt aceste lucruri? Trebuie să mărturisesc că în acest stadiu nu suntem foarte bine informaţi cu privire la vendingul din România. Tot ceea ce știm, am aflat de la Patronatul Român al Industriei de Vending (PRIV) care a devenit recent membru cu drepturi depline al EVA.

Erwin Wetzel - Manager afaceri europene Arnaud van Amerongen. Viziunea pe care o avem pentru EVA în următorii ani este: - Să fie în prim plan privind legislaţia UE prin anticiparea acesteia atunci când este posibil, sporind astfel capitalul de imagine al vendingului și al EVA - Să fie un punct de referinţă pentru vending în Europa și dincolo de aceasta, prin centralizarea informaţiilor, datelor, știrilor, etc, cu privire la vending - Să fie o reflectare a industriei, un canal modern, accesibil comerţului cu amănuntul 24 de ore pe zi, 7 zile din 7 - Să fie vizibilă autorităţilor publice, altor industrii, presei și publicului larg - Să mărească numărul de membrii și să aibă o viziune strategică privind dezvoltarea în acest scop. Obiectivele noastre principale din acest an reflectă această viziune și, mai exact, ne vom concentra pe: - Consolidarea cooperării dintre EVA și Asociaţiile Naţionale - Lobbyul în domeniul legislaţiei alimentare, de sănătate și wellness și cu privire la legislaţia mediului - Promovarea imaginii vendingului - Realizarea studiului de piaţă 2010-2011, care urmează să fie lansat în primăvara lui 2012, după VendItalia - Creșterea vizibilităţii noastre în afara industriei - Recrutarea și menţinerea membrilor și înfiinţarea de noi asociaţii de vending.

8 VENDING INSIDE NR. 8

Cum credeţi că trebuie să sprijine EVA acţiunile PRIV în România? Suntem foarte mândri și onoraţi de faptul că PRIV s-a alăturat Asociaţiei Europene de Vending. După cum am spus mai devreme, misiunea noastră este de a aduce împreună cea mai vastă gamă posibilă de membrii în EVA, și prin urmare, sprijinim pe deplin înfiinţarea în România a unei Asociaţii de Vending. România nu numai că este membru al UE, dar am înţeles, de asemenea, că aici vendingul crește și devine din ce în ce mai profesionist. Privind relaţia dintre Asociaţiile Naţionale și EVA, considerăm că acestea trebuie să se ajute și să se susţină reciproc. Lobbyul la nivelul UE nu poate avea succes fără un bun flux de informaţii, definirea de mesaje și priorităţi comune și sprijinul reciproc. Există sentimentul că deciziile luate la Bruxelles trebuie să rămână în Bruxelles. Dar nivelul naţional este mult mai important, mai ales de la implementarea Tratatului de la Lisabona. În schimb, măsurile luate la nivel naţional pot uneori “contamina” alte state membre sau chiar, la nivel european. Trebuie să acordăm atenţie la ceea ce se întâmplă la nivel

Ana Esteban Şef departamen comunicare si evenimente


COVER STORY

naţional și să anticipăm răspândirea măsurilor antivending, cum ar fi, spre exemplu, taxele pentru anumite alimente sau interdicţia aparatelor de vending.

împărtăși. Aceste asociaţii, au ajutat la evitarea legislaţiei dăunătoare, în schimbul de cunoștinţe comune și în avansarea dezvoltării și cunoașterii industriei, pentru beneficiul comun.

Industria de vending de la noi nu este la fel de dezvoltată ca în restul Europei. Credeţi că este important pentru noi să avem un patronat român al industriei de vending în România? De ce? Unul dintre motive este acela că, atunci când legislaţia este adoptată la Bruxelles, uneori, rămâne totuși un spaţiu larg pentru manevre la nivel naţional, spaţiu ce poate fi folosit, de asemenea, și pentru a dăuna vendingului. PRIV este singura asociaţie care înţelege vendingul în România și, în concluzie, acesta are un rol cheie în a ajuta Guvernul Român să pună în aplicaţie legislaţia UE în așa fel încât aceasta să nu dăuneze dezvoltării afacerilor cu vending. Un alt motiv este acela că unirea forţelor este pozitivă pentru afaceri. Știu că la început este dificilă identificarea zonei de cooperare. Competitorii stau la aceeași masă și trebuie să își învingă propriile bariere și să identifice acele zone unde vor beneficia reciproc. Aceasta este experienţa minimă pe care toate Asociaţiile de Vending din toată lumea, o pot

Ce credeţi că ar trebui să facă Patronatul Român al Industriei de Vending (PRIV) pe termen scurt și mediu pentru a câștiga cât mai mult interesul membrilor săi și pentru a atrage noi membrii? Organizarea unei asociaţii este o experienţă destul de dificilă. Pentru a obţine membrii noi trebuie demonstrată valoarea asociaţiei, iar valoarea asociaţiei este arătată numai prin numărul mare de membrii. Nu cunosc piaţa și mediul din România, în consecinţă nu cred că este sarcina mea să îi spun lui PRIV ceea ce trebuie să facă. Am făcut cunoștinţă cu Victor Marin, Președintele PRIV, și am toată încrederea în profesionalismul și dedicarea acestuia. Ceea ce le pot spune celor implicaţi în vending în România este să nu stea și să aștepte ca PRIV să își demonstreze valoarea, ci să ajute PRIV să clădească valoarea, în interesul comun al tuturor. Instituirea unei asociaţii este o aventură foarte interesantă și plină de satisfacţii, chiar dacă implică multă muncă. Pe termen lung, întreaga industrie va beneficia. NR. 8 VENDING INSIDE 9


COVER STORY interesate. Primii pași pentru PRIV vor fi de a se consacra ca centrul oficial și legitim al vendingului în România, iar dacă EVA va putea cumva să ajute la stabilirea credibilităţii PRIV, atunci o va face cu plăcere! Vă rog să transmiteţi un mesaj membrilor PRIV și, în general, cititorilor noștri? Vendingul este o afacere interesantă care livrează un serviciu de care ar trebui să fim cu toţii mândri. Acesta are o funcţie socială, iar clienţii apreciază disponibilitatea acestuia 24 de ore pe zi și 7 zile din 7. Vendingul oferă locuri de muncă persoanelor calificate și mai puţin calificate, feminine și masculine. Este local și este o parte din reţeaua de mici întreprinderi, care formează 80% din totalitatea Pe scurt, încurajăm cu tărie toţi jucătorii să se alăture lui PRIV și să îl sprijine. Care credeţi că ar trebui să fie relaţia dintre PRIV și statul român? Am puţină experienţă cu privire la procesul decizional și cultura română. La nivel UE, relaţia dintre autorităţi și Asociaţiile Europene Comerciale este foarte deschisă și transparentă. EVA este percepută ca centrul de expertiză în vending și, prin urmare, modul în care lucrăm este de colaborare. Noi contribuim cu expertiza noastră și căutăm un compromis. Lobbyul în UE nu presupune ameninţări și cereri, ci este vorba despre negociere în scopul obţinerii celei mai bune soluţii pentru toate părţile

Maria Cummins - Asistenta personală a lui Catherine Piana și editor 10 VENDING INSIDE NR. 8

Julie Barth Şef departament administrativ si financiar întreprinderilor din Europa. Pe scurt: fiţi mândri de afacerea dumneavoastră de vending! Membrilor PRIV aș dori să le spun următoarele: vă puteţi baza pe EVA pentru a vă susţine în eforturile pe care le depuneţi pentru a întemeia o asociaţie puternică de vending în România. Sunteţi bineveniţi să vă alăturaţi comitetelor noastre, întâlnirilor și reţelei noastre sociale pe LinkedIn (Grupul de Vending). Fiecărui cititor al dumneavoastră care este implicat în vending, aș dori să îi spun să se implice în PRIV, treceţi la acţiune, să contribuiţi la creșterea vendingului deoarece, vă ajută să vă dezvoltaţi propria afacere! Succesul este în mâinile tale!


Istoria Vendingului (V) Revenim la serialul nostru dedicat istoriei vendingului și vă propunem în această ediţie o introspecţie în lumea vendingului de artă. Încercăm să construim această istorie a 12 VENDING INSIDE NR. 8

aparatelor de vending pentru artă, în scopul de a îi onora pe cei care au lucrat în acest domeniu în trecut, dar și pentru a îi inspira pe cei ce vor veni. Aparatele de vending distribuitoare de artă au


Istoria Vendingului tendinţa să funcţioneze pentru o perioadă scurtă de timp, în zone limitate. Această tendinţă este atât de des întâlnită încât, majoritatea oamenilor care întâlnesc un aparat de vending pentru artă, cred că acesta este primul aparat de acest fel și că, cel care l-a creat a venit cu o idee complet originală. Multe dintre persoanele care operează aparate de vending pentru artă, cred că sunt primii care s-au gândit la asta. Ideea de a folosi aparate de vending pentru a vinde artă nu este deloc nouă. Ea există de zeci de ani. Din nefericire, istoria aparatelor de vending distribuitoare de artă, nu este foarte bine documentată, dar în acest episod vă vom oferii suficient de multe informaţii pentru a vă face o idee. Preistorie Cel mai vechi aparat de vending operat cu monede (de care avem cunoștinţă) distribuia apă de sacrificiu într-un templu grecesc pentru 5 drahme. În mod surprinzător, ideea de „consumerism cu monede” nu a prins decât 1700 de ani mai târziu. Primele aparate de vending utilizate regulat au apărut în jurul anului 1880 în Anglia. Acestea distribuiau cărţi poștale cu imagini spectaculoase din Londra. În jurul aceleași perioade, editorul britanic Richard Carlisle a creat aparatul de vending care comercializa cărţi. Deci, în realitate, primele aparate moderne de vending au fost distribuitoare de artă! Cu toate acestea, primele aparate de vending reprezentau, mai degrabă, o nouă metodă încercată de oamenii de afaceri, pentru a vinde produse, decât o nouă locaţie folosită de artiști pentru producţia lor creativă. Pentru aceasta din urmă, a trebuit să mai treacă 80 de ani. Fluxus Precum marea majoritate a artei cu valoare din cea de-a doua jumătate a secolului XX, aparatele de vending distribuitoare de artă, au fost popularizate de către mișcarea Fluxus. Ei au fost primii care au recunoscut potenţialul creativ al aparatelor de vending. În 1963 Robert Watts a folosit un aparat de vending pentru timbre, în scopul distribuirii timbrelor „Fluxpost”. In 1966, Yoko Ono a creat „Sky Machine,” un aparat de vending care vindea „părţi de cer”. Alţi artiști Fluxus au utilizat, de asemenea, aparate de vending pentru opera lor de artă, pentru a estompa linia dintre artă și comercializarea acesteia. În acest fel, actul de a cumpăra artă a devenit parte integrantă a piesei în sine! Ideea de aparat de vending ca alternativă a unei galerii de artă a început în anii 1970 cu The Daily

Palette (Paleta Zilnica) a lui Robert Piser. The Daily Palette reprezenta o serie de aparate de vending distribuitoare de ziare în zona golfului San Francisco. Acestea conţineau ediţii artistice săptămânale decorate prin serigrafie, care erau vândute cu 25 cenţi fiecare, sau după cum Piser însuși s-a exprimat „Lucrări de artă semnificative la preţuri populare.” Munca lui Piser a fost extrem de diferită de cea a artiștilor Fluxus. Artiștii Fluxus prin automatele de vending distribuiau operele unui singur artist în incinta unei galerii. Pentru Piser, aparatul de vending era galeria, acesta comercializa opere de artă create de o varietate de artiști, în locaţii care de obicei nu sunt asociate cu arta, cum ar fi, la colţ de stradă. Dorinţa de a evada de la ideea tradiţională de galerie de artă si de a pune arta la dispoziţia „cumpărătorilor nontradiţionali” altfel spus, oamenilor obișnuiţi, sunt idealuri pe care le împărtășesc majoritatea străduinţelor contemporane cu privire la aparatele de vending pentru artă. Piser era un tânăr student la artă, frustrat de ideea de galerie rigidă / închisă și căuta o metodă de a își prezenta lucrările, iar el a găsit o metodă interesantă de a face acest lucru. Făcea parte din scena muzicii și a artei subterane de la sfârșitul anilor 70 și 80: The Ant Farm (Ferma Furnicilor), Survival Research Laboratories (Laboratoarele de Cercetare a Supravieţuirii), Flipper, Dead Kennedy’s (Decedaţii familiei Kenedy), Cramps (Crampele), etc. A predat litografia și serigrafia la Berkeley și a făcut parte din grupul tipografilor și artiștilor alternativi care au fost implicaţi în mișcarea „mail art”. Mac-ul și email-ul nu erau inventate încă. Aparatele costau 55$ și el deţinea la un moment dat 8 aparate. Costul de operare era mult mai ridicat decât ceea ce primea înapoi la 25 de cenţi bucata, dar acesta părea cel mai potrivit preţ pe care cineva l-ar fi plătit în acea perioadă, mai ales că nu asta conta cu adevărat. Era cea mai ieftină galerie din lume. Oamenilor le-a plăcut conceptul și a prezentat variate lucrări ale multor persoane (prea multe), dar oamenii, în general, mai mult furau decât plăteau. Poliţia Universităţii California din Berkley a confiscat chiar unele aparate, sub pretextul că se afla pe proprietatea universităţii, iar dacă vroia să prezinte trebuia să o facă conform muzeului de artă al Universităţii California din Berkley și să evacueze aparatele. Galeria Blumenautomat Galeria Blumenautomat a fost înfiinţată de Georg Glueckman și Suwan Laimanee și a funcţionat între NR. 8 VENDING INSIDE 13


Hayward a gasit o metodă prin care oamenii pot achiziţiona artă atunci când galeriile sunt închise: prin comercializarea acesteia cu ajutorul aparatelor de vending. Aparatele de vending Hayvend pot fi găsite în multe zone ale Londrei și ale Regatului Unit.

1987 și 1992 în cartierul Kreuzberg din Berlin. Glueckman și Laimanee au recondiţionat un vechi aparat de vending ce distribuia flori și l-au folosit pentru comercializarea de sculpturi mici. Înainte de aceasta, Glueckman și Laimanee au operat mai multe galerii tradiţionale de artă, dar au descoperit că nu le mai rămânea timp pentru a crea propria lor artă. Cu Galeria Blumenautomat aceștia deţineau „ singura galerie europeană deschisă 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an.” Laboratoarele Hayvend Operând din Londra, Laboratoarele Hayvend comercializează lucrări de artă „accesibile, dezirabile și de colecţie” începand cu anul 1995, ceea ce le transformă în cel mai longeviv proiect de vending pentru artă de care avem cunoștinţă. În prezent, sunt conduse de John Hayward și Bee Kreskin. John Hayward calcă pe urmele bunicului său, care a fost un pionier al aparatelor de vending. Bunicul lui John a recunoscut o necesitate. Seara sau de sărbători când vânzătorii de fân aveau închis, oamenii aveau totuși nevoie de fân pentru caii lor. El a stabilit o metodă de comercializare a fânului cu ajutorul unui aparat de vending, care avea o „cutie a cinstei” și astfel oamenii să poată achiziţiona fân oricând doresc. Actualul John 14 VENDING INSIDE NR. 8

Art o Mat Art o Mat a fost iniţiat de Clark Whittington în Winston-Salem, Carolina de Nord (SUA) în anul 1997. Este probabil cel mai profesional și longeviv aparat de vending pentru artă din SUA. Locul de origine al acestuia este cu siguranţă semnificativ, având în vedere faptul că este și locul de origine al Societăţii de Tutun R. J. Reynolds. Acesta, este de fapt un oraș construit cu fum de tutun. Restricţiile de comercializare a tutunului către minori au dus la scoaterea din funcţiune a multor aparate de vending pentru ţigări în SUA. Din fericire, Clark a găsit o nouă utilizare a acestor vechi aparate de vending. Art o Mat reabilitează vechile aparate de vending pentru ţigări și aparatele devin ele însele opere de artă. Vechile aparate de vending sunt complet redecorate și recondiţionate, astfel încât să arate atrăgător și ca noi, dar totuși, să onoreze contextul istoric în care au fost create. În prezent Art o Mat deţine 82 de aparate răspândite în toate ţările din SUA. Mai mult decât atât, ei oferă artiștilor un comision generos de 50% din vânzări. Distroboto Distroboto, a fost înfiinţat în anul 2001, de către Louis Rastelli în Montreal. Distroboto folosește, de asemenea, vechi aparate de vending pentru ţigări. De fapt, Rastelli a avut această idee în 1999 când, în timpul unei călătorii în Carolina de Nord, a întâlnit un aparat Art o Mat. În mod remarcabil, Distroboto comercializează pentru suma de 2$ și oferă artistului un comision de 1.75$! Distroboto este condus de Archiva Montreal. Aceasta este o organizaţie non-profit înfiinţată în anul 1998 de către scriitorii, artiștii și editorii locali. Mandatul său este de a asista la promovarea, distribuirea și păstrarea culturii locale independente. Nu poţi obţine Distroboto


Istoria Vendingului decât de la aparatele de vending din Montreal. Poezia Gumball (Gumei de Mestecat) Poezia Gumball (Gumei de Mestecat) a fost publicată de Laura Moulton și Ben Parzybok între 1998 și 2006 în Portland, Oregon (SUA). Ei au folosit capsule de aparate de vending pentru jucării, comercializând poezie și altele. În mod inteligent, s-au axat pe poezia imprimată în negru pe coală simplă de hârtie. Au introdus până și o gumă de mestecat reală în capsulă, astfel încât, chiar dacă nu ţi-a plăcut poemul, să primești înapoi contravaloarea banilor tăi. Poezia Gummball (Gumei de Mestecat) a avut succes, cu 19 aparate răspândite în 8 state din Nord-Vestul Statelor Unite. Button-O-Matic Button-O-Matic este un proiect al Busy Beaver Button Co, care a fost început în anul 1995 de Christen Carter. Button-O-Matic a prezentat expoziţii de artă anuale (pe butoane, altfel așa numiţii magneţi de frigider, comercializaţi cu ajutorul aparatelor de vending tip capsulă pentru jucării) ale unei largi varietăţi de artiști începând cu anul 2002. Outsider Art in a Box (Artă Amatoare la Cutie) Outsider Art in a Box (Artă Amatoare la Cutie) a funcţionat în Vancouver, Columbia Britanică, începând cu anul 2006 până în 2008. A fost infiinţată de o femeie cu numele Rhonda Simmons care a folosit distribuitoare de șerveţele și tampoane pentru a comercializa artă. Aparatele erau o operă de artă de sine stătătoare. O diferenţă semnificativă între Outsider Art in a Box (Artă Amatoare la Cutie) și alte proiecte de vending pentru artă este dată de (în ciuda numelui) nivelul aparent al comunităţii creatoare, din care făceau parte printre alţii, Rhonda și alţi artiști care au contribuit la proiect.

puteai găsi nicăieri în altă parte decât la acel aparat de vending, în acel moment. Atunci când acel lucru se termina, nu îl mai vedeai niciodată. În mod ciudat, întotdeauna acele sortimente rare aveau un gust mai bun decât cele standard. De exemplu, ciocolata era făcută din ciocolată adevarată și nu din parafină vopsită maro, care trecea drept ciocolată în SUA. Se mai întâmpla și să primești în schimbul versiunilor standard unele similare, cum ar fi chipsuri cu lămâie verde și ardei negru în locul celor cu sare și oţet. Era întotdeauna un festin rar și special când găseai aceste lucruri în aparatele de vending. În Australia, cu Snack Art (Arta Gustărilor), Jane Naylor din Sydney vinde lucrări de artă împreună cu obișnuitele snacksuri gustoase. Jane Naylor a avut idei extraordinare cu privire la comercializarea artei. Pentru început, ea folosea aparatul de snacksuri pentru distribuţie, ceea ce îi permitea să stabilească preţul lucrărilor de artă individual (spre deosebire de celelelalte aparate de vending capsulă, sau pentru timbre, unde ești limitat de preţul respectiv la care vinde aparatul). Ea l-a convins pe un om de afaceri local din domeniul vendingului, Paul Long, să pună la dispoziţia sa aparatele de vending. Deoarece ea a eliminat aceste cheltuieli, poate oferii artiștilor 100% din profit. Ea continuă să vândă și snacksuri cu aparatele de vending. Astfel poţi hrăni și trupul și sufletul cu un singur aparat!

Snack Art (Arta Gustărilor) Înapoi în timp, înainte ca Universitatea din Maine, Orono, să ofere monopol companiei Coca Cola asupra aparatelor de vending ce vindeau produse studenţilor săi, aceste aparate erau umplute de contractori independenţi. Din moment ce Orono nu este situată foarte departe de graniţa canadiană, contractorii aveau trasee care ajungeau până în Canada. Uneori, când aceștia ramâneau fără produse în SUA, umpleau aparatele cu produse canadiene. Găseai lucruri de care nu mai auzisei până atunci, lucruri pe care nu le NR. 8 VENDING INSIDE 15


PREZENTARE PRODUS

FAS EASY 6000

Caracteristici tehnice Înălţime Lăţime Adâncime Greutate Consum Alimentare

1830 910 790 315 265 230/50

16 VENDING INSIDE NR. 8

mm mm mm kg Wh/h V/Hz

Easy 6000 este cel mai nou model din gama FAS Easy Vend. În acest automat vending, fiecare disc este pus în mișcare de un motor, optimizând astfel operaţiile de poziţionare și selectare a produselor. Unitatea de răcire este una compactă și se poate detașa foarte ușor atunci când este cazul. Caracteristici: • Sistem iluminare interioară LED • discuri extractabile pentru alimentarea cu produse • unitate de răcire detaşabilă • temperatura ajustabilă (min. +3°C) într-o încăpere unde temperatura poate ajunge până la 32°C • capacitate de încărcare: până la 380 de produse • compartimente de livrare produse: 10 (câte unul pe fiecare disc) cu deschidere şi închidere automată a uşilor (interval programabil) • Nr. de discuri (rafturi): 8 • componentele interioare sunt special prevăzute pentru a intra în contact cu produsele alimentare • automatul este dotat cu sisteme anti-efractie • tipuri de protocol disponibile: MDB şi Executive • multiple posibilităţi de programare (programarea preţului la diverse intervale de timp, programarea funcţionării sistemului de iluminare etc.) • LCD display grafic 240x128 pixeli • sistem de auto-diagnoză • Posibilitatea de a efectua setări pentru fiecare compartiment în parte astfel încât produsele să poată fi vândute numai într-un interval de timp prestabilit. • Discurile aduc automat produsele în poziţia cu vizibilitate optimă • Funcţie “health control” care stopează automat vânzarea produselor care nu au atins temperatura optimă pentru consum, sau care au expirat. • unitate de răcire performantă Pentru detalii suplimentare contactaţi echipa de vânzări Alcor. Tel.: 021 321 68 52 E-mail: sales@alcor-holding.ro


PROBLEMA DEȘEURILOR ÎN VENDING

18 VENDING INSIDE NR. 8


RECICLARE Identificarea problemei. Imaginile în care apar birourile în plan deschis și coridoare peste care curg containere de pahare de plastic de lângă automatele de vending, pot fi inestetice dacă nu sunt golite în mod regulat. În timp s-au făcut îmbunătăţiri cu privire la gestionarea deșeurilor, dar de cele mai multe ori angajaţii de la birou și vizitatorii aruncă paharele de vending cu scurgeri de conţinut în containere normale, ceea ce nu este ecologic și poate crea o problemă în administrarea deșeurilor în oficii. Acest lucru, pe termen lung, se traduce în creșterea crescută a pericolelor potenţiale de alunecări și căzături accidentale. Zonele gândite special pentru automate în cadrul birourilor oferă o soluţie ideală pentru luarea gustărilor calde sau reci și consumul de cafea sau băuturi reci de către angajaţii firmelor și vizitatori deopotrivă, oferă un mod eficient, rapid și simplu de a gestiona aceste situaţii ce implică deșeurile de vending. Cheia pentru a desfășura orice activitate de vending la compania dumneavoastră este de a planifica nevoile organizaţiei dumneavoastră, astfel încât să puteţi alege serviciile de mașini automate de care aveţi nevoie. Evaluarea nevoilor este primul lucru ce trebuie făcut și să ne gândim la cât de mulţi oameni vor dori să folosească aparatul (e) zi de zi, numărul zilelor lucrătoare din săptămână și orele în care va fi utilizat cel mai des. Apoi trebuie s�� se analizeze corect în cadrul firmei dacă este cazul să-i cereţi operatorului să vă ofere atât băuturi calde, cât și reci sau poate doriţi gustări sau alte opţiuni de alimentare în funcţie de ritmul de lucru în firma dumneavoastră (activităţi de noapte). Următoarea necunoscută căreia trebuie să-i găsiţi răspuns este de cât de multe automate de vending credeţi că veţi avea nevoie. Acest lucru va depinde de numărul de persoane și numărul de etaje din clădirea dumneavoastră. Puteţi decide să plasaţi mașini diferite, în zone diferite, astfel încât, de exemplu, opţiunile de alimente fierbinţi să fie situate într-o bucătărie, în timp ce automatele de băuturi reci și cele dedicate snacksurilor să fie așezate în holuri sau coridoarele principale.

general sau reciclabil, aveţi nevoie de un coș de gunoi separat pentru sticle de plastic și unul pentru pahare. Va trebui să cântăriţi bine spaţiul de care dispuneţi pentru așezarea coșurilor de gunoi astfel încât acestea să aibă propriul spaţiu bine definit și să nu se intersecteze cu căile de rulare. Trebuie să afli dacă pubelele tale au nevoie de capac sau nu, sau poate operatorul de oferă o soluţie adecvată de gestionare a deșeurilor. Tot mai populare au devenit în ultima vreme acele „vending corner” care pun la dispoziţia utilizatorilor mașini diferite, dar și locuri de depozitare reciclabile a gunoiului. Acest gunoi (pahare și ambalaje diverse) este apoi reciclat și ajunge să fie materie primă pentru o mulţime de produse de birotică (stilouri, rigle) și o varietate de alte produse utile care în mod normal ar ajunge să fie trimise la groapa de gunoi. Un alt avantaj ar fi reducerea mizeriei la locul de muncă prin încurajarea oamenilor de a arunca paharul lor de vending în containere adecvate. Acest lucru reduce costurile pentru că în loc de personalul de curăţenie propriu, puteţi beneficia de vizita periodică a operatorului care vă menţine curăţenia containerelor pe baza unui contract de întreţinere.

Gestionarea deșeurilor obţinute în urma consumului. După ce aţi selectat aparatele de vending ce vor fi exploatate la dumneavoastră în firmă, următorul lucru este să decideţi modul în care deșeurile vor fi gestionate. Dacă deșeurile vor consta din pahare sau ambalaje de la produse alimentare și în cazul în care ambalajul este considerat deșeu NR. 8 VENDING INSIDE 19


BENEFICIILE VENDINGULUI LA ING SELF’BANK

Ștefan Radu, Director Product Management & Direct Channels ING Retail Banking, ne comunică în această nouă ediţie a revistei Vending Inside dedicată beneficiilor vendingului, lucruri extrem de importante de la singura bancă din România care a experimentat cu succes self-bankingul. Iată că vendingul aduce lucruri bune și în zona privată, și aici vorbim de un domeniu în care contactul cu oamenii în 20 VENDING INSIDE NR. 8

cadrul serviciilor se menţine la un nivel destul de ridicat în ţara noastră – industria bancară. Cu atât mai mult merită să citiţi acest material. Care consideraţi că sunt beneficiile aduse clientului de către conceptul ING Self’Bank? ING Bank a introdus în România conceptul de Self’Bank încă din anul 2004, fiind astfel prima instituţie bancară ce oferea soluţii alternative


SELF-BANKING banking-ului tradiţional. Prin intermediul Self’Bank (marcă întregistrată ING Bank) abordarea “do it yourself” a fost susţinută de către ING Bank printr-o serie de produse și servicii de internet banking menite să ofere un maxim de flexibilitate clienţilor săi. Dintre beneficiile directe pe care Self’Bank le aduce clienţilor, putem menţiona: » Eficienţă și flexibilitate Self’Bank poate fi considerat un ghișeu modern cu o casierie eficientă în care toate operaţiunile sunt automatizate. Fiecare office ING are o zonă de Self’Bank care oferă clienţilor flexibilitatea de a-și efectua operaţiunile bancare întrun program de lucru extins, între orele 07:00-23:00. » Simplitate și rapiditate Formularele electronice sunt simple și intuitive și au rolul de a reduce la minim timpul petrecut cu plăţile. Operaţiunile bancare devin mai rapide, iar timpul alocat acestora se scurtează semnificativ. » Asistenţă permanentă Un alt beneficiu îl constituie asistenţa permanentă pe care o acordăm clienţilor care intră în Self’Bank, pe toată durata programului. Cu ajutorul telefonului montat în apropierea bancomatului, clienţii pot lua legătura cu un reprezentant al băncii, pregătit să îl ghideze când are nevoie. » Securitate Toate operaţiunile efectuate în Self’Bank beneficiază de aceeași protecţie precum operaţiunile efectuate la ghișeu, zona de Self’Bank fiind parte din incinta băncii;

furnizorii în general, pot face schimburi valutare sau își pot consulta și tipări extrasele de cont. Elementele de noutate pe care clienţii noștri le găsesc în Self’Bank sunt bancomatele cu funcţia de depunere numerar - de altfel primele de acest gen care au fost instalate în România, multimatele revoluţionare și device-urile pentru Plăţi Express. Cu ajutorul multimatului, clienţii pot efectua operaţiuni fără cash, de la cele simple, precum transfer de numerar și vizualizarea extraselor de cont până la cele mai sofisticate precum serviciile de debitare directă, constituire de depozite etc. Prin serviciu de Plăţi Express facturile de utilităţi pot fi plătite în timp record prin simpla scanare a codului de bare și autentificare prin cardul ING. Practic, încercăm să aducem clienţii noștri în contact cu serviciile și produsele esenţiale pentru ei, în funcţie de propriul program. În câte locaţii din București și din ţară există astfel de aparate de self banking? Toate office-urile ING au disponibilă o zonă de Self’Bank - 189 de agenţii la nivel naţional, dintre care 53 se află în București.

Puteţi să ne oferiţi o descriere a serviciilor și produselor oferite de ING Self’Bank? Self’Bank este ghișeul electronic al ING Bank dotat cu bancomate, multimate și POS-uri pentru Plăţi Express. Ca în orice casierie, clienţii noștri pot depune și retrage bani, își pot plăti facturile sau NR. 8 VENDING INSIDE 21


Dacă ne puteţi furniza detalii despre câţi oameni folosesc zilnic ING Self’Bank? În medie, avem în jur de 15,000 de clienţi unici care utilizează zilnic ING Self’Bank. Ca număr de tranzacţii, aceștia efectuează în medie 4 tranzacţii pe zi la cele 3 aparate disponibile (Bancomat, Multimat, Plăţi Express). Aceasta înseamnă 450,000 de clienţi unici care lunar fac aproape două milioane de tranzacţii. Sunteţi singura bancă din România care a introdus sistemul self banking la scară mare. De ce credeţi că are succesul scontat într-o ţară cu mentalităţi încă învechite în anumite privinţe? Credem că succesul modelului nostru de business stă în echilibrul dintre automatizarea serviciilor și personalizarea lor prin intermediul consultanţilor. Cultural vorbind, românii pun foarte mare accent 22 VENDING INSIDE NR. 8

pe relaţiile interumane. Acesta este un aspect de care am ţinut cont atunci când am decis că principalul nostru model de distribuţie va fi compus din zona Self’Bank, perfect automatizată și zona de Consultanţă, unde specialiștii noștri stau la dispoziţia clienţilor. Clienţii noștri au înţeles însă că Self’Bank înseamnă în primul rând flexibilitate în a-și plănui mersul la bancă și, poate și mai important, costuri mai mici decât la o casierie tradiţională. Sunteţi mulţumiţi de feedbackul primit până acum de la cei care au folosit sistemul self banking de la ING? Detaliaţi, vă rog. Da, fără nicio reţinere, putem afirma că oamenii sunt încântaţi de Self’Bank. Mulţi spun că este alternativa perfectă la serviciile tradiţionale pe care băncile le-au propus de-a lungul timpului: „Un birou


SELF-BANKING pentru a plăti facturile, a ridica extrase, a verifica contul, toate astea personal, fără a te înghesui la un ghișeu!” Rezultatele sondajelor legate de satisfacţia clienţilor reprezintă o dovadă incontestabilă a faptului că suntem pe drumul cel bun. Conform acestor studii, 79% dintre respondenţi sunt foarte fericiţi cu serviciile ING, principalele avantaje pe care clienţi le recunosc fiind rapiditatea, simplitatea și siguranţa cu care pot realiza operaţiunile bancare curente. De asemenea, interfaţa sistemelor folosite și decorul prietenos fac ca experienţa pe care o au în ING Self’Bank să fie unică în piaţa bancară. ING dorește să se dezvolte în continuare către direcţia vending în realizarea interfeţei cu clientul? În ING suntem foarte atenţi la nevoile și dorinţele clienţiilor noștri. Utilizarea intensă a serviciilor disponibile în Self’Bank este o confirmare a faptului că vendingul este o opţiune potrivită și apreciată în modelul nostru de business. Cât timp vom avea acest feedback din partea clienţilor, cu siguranţă vom acorda atenţie dezvoltărilor pe acest canal. Cu toate acestea, considerăm că interacţiunile consultanţilor noștri cu clienţii sunt esenţiale. Ei investesc timp și energie în a construi o relaţie, pe care o întreţin cu dedicare, empatie și profesionalism. De aceea, avem grijă să nu încărcăm această relaţie cu operaţiuni care nu aduc un plus de valoare. Acesta este un alt motiv pentru care credem că operaţiunile

financiare standardizate trebuie să rămână în Self’Bank. În ce măsură consideraţi că se poate dezvolta vendingul pe piaţa bancară în următorii ani în România? Piaţa românească s-a schimbat foarte mult în ultimii ani, iar ING Bank a contribuit la aceste schimbări prin inovaţiile și premierele pe care le-a adus în materie de servicii bancare – am fost primii care au introdus conceptul de Self’Bank, primii care oferă posibilitatea de reîncărcare a cartelei telefonice direct de pe Internet, primii care au introdus funcţionalitatea de plată a facturilor prin scanare cu camera telefonului mobil etc. Cu ani în urmă, clienţii aveau nevoie de o perioadă mult mai mare de acomodare la astfel de noutăţi, pe când acum mulţi sunt deja în temă cu noile concepte încă dinainte să fie lansate în ţara noastră. Practic, se conturează o cerere din ce în ce mai consistentă iar generaţiile tinere sunt locomotiva acestei tendinţe. Dincolo de influenţa pe care o are creșterea cererii, credem că vendingul se va răspândi și că o soluţie de reducere și eficientizare a costurilor. Acolo unde procesele și serviciile se pot standardiza și automatiza, reducerile de costuri sunt substanţiale, iar asta se reflectă în preţul final pe care clientul îl plătește. Clienţii au acces la informaţii și sunt din ce în ce mai conștienţi că au alternative, iar băncile care vor să fie o opţiune reală pentru ei trebuie să se adapteze.

NR. 8 VENDING INSIDE 23


POVESTEA CAFELEI VIII Continuăm istoria noastră dedicată cafelei și ajungem în acel moment al poveștii noastre în care cafeaua poate fi un lux. » Cafeaua, un lux savuros Dintr-o multitudine de 6000 de specii de plante de cafea, cu cel putin 25 de specii, doar cateva sunt consumate de cei al caror stil de viata respecta 24 VENDING INSIDE NR. 8

anumite rigori ale bunului gust si al gustului pentru extravaganţă. Cele mai cultivate şi consumate specii sunt Arabica şi Robusta, iar Brazilia este cel mai mare exportator mondial. Un top al celor mai scumpe cafele din lume îi va face curioşi pe toţi consumatorii. Pe locul patru se situează El Injerto din Guatemale, urmată de Fazenda Santa Ines din Brazilia, care au obţinut un premiu pentru excelenţă din partea


POVESTEA CAFELEI americanilor. Mai sus în top este cafeaua lăudată de Napoleon Bonaparte, după ce a fost exilat pe Insula Sf. Elena, unde se produce această cafea, numită Island of St Helena. Cafeaua este produsă încă din secolul al-XVII-lea şi a început să fie exportată în anul 1900, însă producţia este foarte scăzută - 12 tone anual, în condiţiile în care cererea este în creştere. Locul secund îl ocupă Hacienda La Esmeralda, produsă în Panama, fiind obţinută dintrun fruct asemănător cu cireaşa. Această cafea este apreciată pentru gustul şi aroma foarte puternice. O ceaşcă de Hacienda La Esmeralda se vinde cu aproximativ 35 de dolari. » Cea mai scumpă cafea, încă din anul 2000 În topul listei se află Kopi Luwak, care a fost declarată cea mai scumpă cafea din lume la începutul anilor 2000. Este foarte populară în SUA şi Japonia, unde se vinde cu 60 de dolari ceaşca sau 700 de dolari punga de jumătate de kilogram. Această cafea este renumită pentru metoda unică de obţinere, dar şi pentru cantitatea limitată la doar câteva tone pe an. Mamiferul Yibeta Asiatică se hrăneşte cu fructele de cafea cele ami coapte şi mai aromate dintr-un arbore de cafea arabică. Boabele de cafea sunt înghţite de pisica indoneziană şi parţial digerate – sucul gastric al acestui animal conţine enzime ce dau un gust aparte boabelor de cafea. Conform studiilor, această cafea este mai curată din punct de vedere microbiologic decât cafeaua obişnuită.

NR. 8 VENDING INSIDE 25


POVESTEA CAFELEI

Foartă scumpă este cafeaua ecologică. Cum a apărut aceasta? În 1973, un fermier columbian a constatat că sub un arbore pe care îl foloseau ca umbrar a crescut un arbore de cafea, iar mirosul acelor flori de cafea era extraordinar de puternic, o aromă specială, altă aromă decât cea obişnuită. Fermierul a luat acele cireşe de cafea, le-a scos sâmburele, le-a prăjit şi aşa a apărut cafeaua organică sau biologică. Ce este cafeaua ecologică? O cafea biologică, este cea care creşte într-un mediu atât de pur, încât însuşi aerul are o puritate extraordinar de mare. Cine certifică acest lucru? Un reprezentant al cumpărătorului, care vine numai din Europa Occidentală, în speţă din Germania, şi care este… incoruptibil. Cafelele ecologice sunt Jamaica BlueMountain, cafeaua din insula Sfânta Elena, unde pe o rază de sute de kilometri în jurul plantaţiei nu există nici o 26 VENDING INSIDE NR. 8

sursă de poluare, nici măcar un tractor, nici un motor cu ardere internă. Sigur că această cafea are un preţ pe măsură. Sunt trei ferme, pe Muntele Albastru din Jamaica, unde se cultivă această cafea. Mai este una în Nepal. Între anii ’50 și ’90, tot mai multe cafenele americane, în special de pe coasta de est, au dus o luptă înverșunată pentru a oferii clienţilor lor o cafea de o calitate foarte mare, dar s-a dovedit că până la urmă consumatorii apreciau un cost mai mic al ceștii de cafea decât un gust memorabil. În ultima vreme au apărut și alte mărci de cafea pe firmamentul celor considerate scumpe, dar nu neapărat datorită unui gust deosebit, cât mai ales faptului că sunt două cafele la care se ajunge greu și provin din zone să le spunem mai sălbatice: El Injerto din regiunea Huehuetenango din Guatemala și Fazenda Santa Ines din Brazilia. Acestea au preţuri de cca 100$ per kilogram.


28 VENDING INSIDE NR. 8


EXCLUSIVITATE

GHEORGHE CRISTEA: ”CU CERTITUDINE PIAŢA ARE POTENŢIAL, EA CREȘTE ȘI CONCURENŢA ESTE FOARTE PUTERNICĂ”

În acest număr din Vending Inside vă prezentăm un interviu cu domnul Gheorghe Cristea, General Manager la Gerom International, care ne va dezvălui câteva insight-uri despre piaţa de sisteme de ticketing din România. Ce ne puteţi spune despre istoricul companiei dumneavoastră și etapele din dezvoltarea ei? Istoria companiei începe odată cu deschiderea afacerilor în România, în anii ’90, mai exact în 1993 când compania a fost înfiinţată. Am activat în principal în domeniul sistemelor de securitate și în urmă cu 10-12 ani am început să dăm atenţie și să dezvoltăm ceea ce înseamnă domeniului parcărilor, sistemelor de ticketing și acces pentru SPA, muzee, săli de sport. Am făcut pași timizi la începutul activităţii, apoi am început să avem și niște proiecte, iar actualmente avem o listă de referinţe foarte bună în domeniul parcărilor incluzând si automate de plată, sisteme de ticketing diverse . Cred că nu greșesc dacă spun că pentru anumite aplicaţii, mă refer la parcările automate, avem o poziţie bună și cred că este și un domeniu cu potenţial la ora actuală. Din păcate acest domeniu nu se dezvoltă normal din cauza situaţiei economice actuale, dar în viitor cred că se vor impune soluţiile de acest tip, drept dovadă concurenţa care a crescut de la an la an. Acesta este un lucru bun, însă NR. 8 VENDING INSIDE 29


se simte și nevoia unor reglementări în domeniu. Care sunt principalele produse dedicate industriei de vending? Principalul produs este automatul de plată/vânzări de bilete, tichete pentru parcări și aplicaţii similare, automate de vânzare bilete de acces la zoo sau la muzeu, spre exemplu. Zona către care ne adresăm este mai degrabă zona privată, nu ne îndreptăm spre instituţiile statului pentru că nu există suficiente investiţii, sunt puţine cele care solicită asemenea servicii. Care este principalul avantaj competitiv al acestui produs pe care îl aveţi dumneavoastră faţă de alte produse? În primul rând, calitatea. Am testat-o în timp și s-a dovedit că produsule sunt extrem de fiabile. Avem produse care funcţionează de 5-6 ani și funcţionează bine. În al doilea rând, foarte importantă este versatilitatea produsului. Poate fi un produs care se utilizează în mai multe scopuri. Același aparat poate să elibereze bilete pentru parcare, bilete de acces spre o zonă pietonală, ca de exemplu un muzeu, teren de sport sau parc de distracţii. Ar fi și posibilitatea de a gestiona aceste lucruri fără intervenţia unui personal direct, la costuri foarte reduse, lucruri care la noi, din păcate, nu sunt foarte apreciate. Se preferă utilizarea oamenilor pentru acest gen de activităţi, însă această mentalitate încet, încet se schimbă. Cum vedeţi industria de vending pe această nișă de care vă ocupaţi dumneavoastră? Cu certitudine piaţa are potenţial, ea crește și concurenţa este foarte puternică. Drept urmare, ca perspectivă de viitor, sigur se va dezvolta acest domeniu. E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla într-un viitor apropiat, în 2-3 ani sau mai mult. Vorbiţi-mi despre echipa de oameni de la Gerom International pentru că pe lângă produs vorbim și despre niște servicii de care se ocupă o echipă. În momentul de faţă avem 35 de angajaţi, dar pentru domeniul ticketing/vending/parking avem o echipă de 4 oameni care vin cu aceste servicii obligatorii pentru o bună funcţionare și o imagine bună a produsului. În cazul acestui gen de produse, fără o întreţinere adecvată riscăm ca în final clientul 30 VENDING INSIDE NR. 8

să fie nemulţumit, așa că asigurăm suport prin această echipă care a fost specializată la producător. Echipa face un training anual sau o dată la doi ani și cu certitudine acest lucru se vede în rezultate: un răspuns bun al clienţilor și o imagine bună a firmei pentru serviciile prestate. Ce provenienţă au produsele Gerom International? Ele sunt produse în Japonia și Germania, iar cel mai important produs este cel de parcare. Despre calitatea produselor japoneze nu sunt multe de spus și toată lumea știe acest lucru, iar tehnologia germană are un renume extrem de bun. Odată instalate, funcţionează ireproșabil cu mentenanţă la un nivel absolut rezonabil, o revizie la o jumătate de an sau un an . Acesta a fost scopul pe care l-am urmărit, să ai în spate un produs care te ajută, care îţi creează posibilitatea să oferi clientului un pachet foarte bun; este un mare avantaj. Altfel, poţi oferi o mulţime de alte soluţii, dar dacă oferi un produs neconform mai devreme sau mai târziu se vor întoarce niște feedbackuri neplăcute și părerea clienţilor despre produs va fi proastă. Avem clienţi care de-a lungul timpului au lucrat cu noi și și-au instalat cinci, șase sisteme, datorită faptului că au fost mulţumiţi de prima instalare. Care ar fi planurile dumnevoastră de viitor? Unul din obiectivele cele mai importante este să fii întotdeauna în mijlocul lucrurilor, să știi ce se întâmplă pe piaţă, să fii permanent informat despre noile produse, noile tehnologii, lucru pe care îl facem continuu pentru a fi pregătiţi pentru orice provocare. Avem tot timpul ca obiectiv principal oferirea unor sisteme de care clienţii să fie satisfăcuţi. Și o dorinţă personală, se simte nevoia unei asociaţii, în afara celor de vending care într-adevăr au coagulat principalii jucători din acest domeniul. Se simte nevoia unei asociaţii care să se ocupe de tot ceea ce înseamnă echipamente și sisteme de parcare. Toate ţările europene, aproape fără excepţie, au această asociaţie care la noi nu există. Aceasta ar fi și o dorinţă și un scop: să înfiinţăm o astfel de asociaţie care să se ocupe de acest domeniu extrem de sensibil și cu potenţial.


EXCLUSIVITATE

NR. 8 VENDING INSIDE 31


VENDING INTELIGENT Una din tendinţele actuale mânate de la spate de creșterea tot mai mare a noutăţilor tehnologice, este adoptarea tot mai des a mașinilor de vending inteligente, și anume: plăţile fără numerar, media digitală – interactivă, telemetria, biometria și monitorizarea mediului în vending. Piaţa de vending inteligent este o nișă cu importantă creștere în cadrul industriei de vending mondiale, ea regăsindu-se cu predilecţie pe pieţele cu economie emergentă. Această piaţă se dezvoltă pentru a încorpora cele mai recente tehnologii de plată, care permit tranzacţii fără numerar, utilizarea telefoanelor 32 VENDING INSIDE NR. 8

mobile și a metodelor de plată contactless. Ce oferă în plus aceste automate de vending inteligente: o mai bună conexiune de absorţie a informaţiilor pe reţea, aparatele fiind capabile să ofere furnizorilor de servicii informaţii greu de obţinut în acest moment prin aparatele clasice de vending despre comportamentul de cumpărare a consumatorilor și informaţii de inventar individuale per mașina/per locaţie/per tranzacţie. Alte avantaje pe care ţi le oferă o mașină de vending inteligentă este interactivitatea cu utilizatorul. Deja trecem puţin bariera de user friendly și ne îndreptăm către o conectivitate sporită om-mașină. Spre exemplu, câţi


TENDINTE SI TEHNOLOGII furnizori nu ar dori să știe cine le cumpără produsele?, din ce locaţii? și cunoscând ce instrumente de plată au fost folosite? Pe de altă parte mașina îţi poate oferii informaţii în timp real despre numărul unităţilor vândute sau a serviciilor folosite pe categorii de produse/servicii și subcategoriile acestora, ceea ce este un mare pas înainte în înţelegerea mai bună a obiceiurilor de consum fără a obţine aceste informaţii printr-o metodă invazivă, directă, cu clientul. Atitudinea „low profile” în recepţionarea și analizarea datelor primite de la mașinile inteligente este un câștig enorm și din punct de vedere logistic și al costurilor pentru că în felul acesta nu mai este cazul să apelezi la diferite companii de market research. Vendingul inteligent îţi oferă posibilitatea de gestionare mai bună a rutelor și de recunoaștere a locaţiilor cu vad bun pentru un anumit tip de servicii și produse la o anumită perioadă a zilei, a săptămânii sau a lunii. Un alt avantaj ar fi faptul că genul acesta de automat de vending suportă orice gen de plată la achiziţie, incorporează toate tehnologiile de payment posibile; este greu de crezut că nu o să-ţi mulţumești clientul când îi oferi la dispoziţie orice formă de plată, de la cea cu telefonul mobil până la cea cu cardul de credit. Administrarea întregului parc de mașini inteligente este mult mai ușoară și la costuri mult reduse când ști online ce aparat vinde mai mult și care vinde mai puţin; care automat are nevoie de refacerea stocurilor de marfă și care nu; ce componente s-au stricat și ce tehnician este cel mai aproape să-l repare. Reclamaţiile sunt mai ușor de soluţionat, iar relaţia client-furnizor are numai de câștigat în momentul în care orice situaţie ivită este rezolvată de mașina inteligentă în timp real,

altfel lucrurile ar fi stat mult mai prost, dacă clientul nu ar fi avut posibilitatea să interacţioneze decât cu o carcasă cu butoane lipsită de interactivitate, așa cum este acum. De asemenea, biometria și monitorizarea mediului oferă posibilitatea realizării unui deziderat mai vechi în vending, și anume: controlul accesului, supravegherea și combaterea cu succes a actelor de vandalism și a furturilor. Pe viitor, vendingul inteligent trebuie doar să facă faţă provocării nevoii omului de discreţie și de minimă ingerinţă în viaţa sa privată.

NR. 8 VENDING INSIDE 33


VĂ ROG, inTRODUCEŢi MOnEDA! PARTEA A ii-A

Revista noastră continuă povestea dedicată vendingului japonez… Singur prin Tokyo, singur printre mașini. Se știe că Japonia are concentraţia cea mai mare de automate vending din lume, o rată de 24 de mașini de vending pe cap de locuitor, ceea ce este enorm. Cu toate astea niponii nu se vor opri aici. Ce poate fi șocant pentru noi (europenii), într-o zi normală ai șanse extrem de mari să nu întâlnești nicăieri nici un operator uman! Astfel, dacă ești turist în Tokyo sau în alt mare oraș japonez și te îndrepţi să 34 VENDING INSIDE NR. 8

zicem către un muzeu sau oricare alt punct turistic de vizitat în acea zi vei vedea că ai aparate de ticketing prin care îţi poţi obţine un abonament sau bilete de călătorie cu metroul sau alt mijloc de transport în comun, apoi poţi să savurezi o cafea de la un automat și poţi să-ţi achiziţionezi o mică gustare de la miile de snack-machines ce împănzesc orașul. Ajunși la prima destinaţie, ai surpriza să nu găsești la muzeu nici o persoană de la care să achiziţionezi un bilet de intrare pentru că totul este controlat de mașini, de la achiziţia ticketului la controlul accesului, supraveghere și control. În interior conectivitatea și


inTERNATIONAL o rază de 50 m distanţă să se bucure de acces gratuit la internet. Utilizatorii nu vor avea nevoie de parole sau să plătească pentru a accesa WiFi şi vor putea să se folosească de acces la internet neîntrerupt în sesiuni de timp de 30 de minute. În Tokyo există la un număr impresionant de maşini automate touch screen, care utilizează tehnologia de recunoaştere facială (biometrie) pentru a anticipa nevoile clientului. Tehnologia montată pe maşini permite să identifice sexul şi categoria de vârstă a consumatorului, înainte de a recomanda o băutură adecvată din selecţiile disponibile. Pe lângă toate acestea marea majoritate a acestor aparate consumă din ce în ce mai puţină energie electrică faţă de acum 2 ani. Procentul de reducere a consumului este undeva la 30%. Dacă ţi se pare că nu ai salvat suficientă energie electrică atunci îţi recomand să folosești un automat care funcţionează și când nu este băgat în priză, folosind o manivelă pe care dacă o rotești de 70 de ori poţi să transmiţi energia necesară pentru a ţi se furniza comanda. Incredibil! Mai este și prietenoasă cu mediul... Am avut o după-amiază agitată și cred că am nevoie să mă recreez puţin. Cred că mă voi delecta cu jocurile video japoneze, Pachinko, cine știe poate intru în vorba cu niște jucători și îmi mai potolesc pofta asta de vorbă...Aș, ţi-ai găsit! (va urma)

interactivitatea om-mașină este dusă către noi graniţe pentru că nici în interiorul muzeului nu vei avea parte de prea multă atenţie din partea oamenilor. Către prânz te gândești că nu ar strica să iei o mică gustare pentru că timpul e preţios când ești turist. Iată că vei găsi o diversitate de produse de la cele care îţi pot face o supă caldă pe loc sau o pizza și până la orice tip de băutură răcoritoare acidulată sau naturală, chiar și bere. Automatele sunt echipate cu tehnologie care permite utilizatorilor de smartphone-uri care stau pe NR. 8 VENDING INSIDE 35


MATERII PRIME

ÎN VENDING:

CACAO

36 VENDING INSIDE NR. 8


MATERII PRIME Hai să vorbim de cacao, pentru că de cafea am tot vorbit. O bem mult la aparatele de vending, dar nu prea știm multe despre ea. De aceea, începem din această ediţie o serie de articole dedicate materiilor prime folosite în vending și, bineînţeles, că prima oprire este Cacaoa. Scurt istoric Cacaoa a fost descoperită și baută pentru prima dată de olmeci, prima civilizaţie cu adevărat importantă din Mexic care au trăit între anii 1500400 iHr. Mai recent, mayașii sunt cei care au cultivat cacao în America Centrală, realizând o băutură numită “Xocolatl”, de aici și ciocolata zilelor noastre. Cacaoa era folosită de aceștia și ca monedă de schimb în trocurile dintre triburi. În anul 1528, Hernándo Cortés, faimosul conchistador spaniol a adus pentru prima oară cacaoa în Europa, mai exact în Spania unde curtea regală și-a dat acceptul pentru intrarea acesteia în ţară, chiar dacă nu aducea deloc cu cacaoa de astăzi. Avea un gust puternic, foarte concentrat și era consumată chiar cu adaos de piper și îndulcită cu miere. D-abia în 1830 a fost folosită la realizarea ciocolatei așa cum o știm noi astăzi. Unde este produsă cacaoa? Peste 50% din producţia de cacao este realizată în ţarile din Africa de Vest, astfel Coasta de Fildeș deţine 39% din producţia de cacao, iar Gana 19%. Arborii de cacao sunt destul de fragili. Ei cresc doar în apropierea ecuatorului, între paralela 20° la nord și 20° la sud de acesta. Ei se simt bine la temperaturi între 20° C și 32° C, și cu o mulţime de precipitaţii. Ei sunt copaci relativ mici, cărora le place umbra și umiditatea, prin urmare, se găsesc pe nivelul inferior al pădurilor tropicale veșnic verzi. Nu sunt multe locuri în lume unde condiţiile sunt prielnice pentru a crește cacao. Alte ţări care produc cantităţi semnificative sunt Indonezia (13%), Nigeria (5%), Camerun (5%) și Ecuador (3%). Aproximativ 95% din producţia de cacao este cultivată în mici exploataţii, cu mai puţin de patru hectare (10 acri) și este de obicei o întreprindere de familie. De cele mai multe ori întregul proces de creștere, recoltare și uscare a boabelor nu este mecanizat. Cacao, care este principalul ingredient în ciocolată, provine din boabele de cacao. Aceste boabe cresc în păstăi de cacao într-un arbore de cacao (Theobroma NR. 8 VENDING INSIDE 37


de ciocolată de 100 de grame, în funcţie de valoarea lor de conţinut de cacao. În marile ţări producătoare de cacao din Africa de Vest, arborii de cacao produc păstăi pe tot parcursul anului. Recolta principală se întinde pe o perioadă de şase luni, prima recoltare începe din septembrie şi ajunge în noiembrie, când fermierii sunt foarte ocupaţi. A doua recoltare, mai mică, începe în aprilie sau mai şi continuă în iulie. Întregul proces de recoltare, prin urmare, poate dura mai multe luni. În timpul procesului natural de fermentaţie, cacaoa poate ajunge până la temperatura de 50° C.

Cacao L este numele biologic al plantei, numită așa de către botanistul suedez Linnaeus în secolul al XVII-lea. Theobroma înseamnă „hrana zeilor”). Pentru a ţine pasul cu cererea de consum şi pentru a evita declinul acestei materii prime, în cadrul iniţiativei „Planul de Cacao” este esenţială încurajarea şi sprijinirea agricultorilor pentru a îmbunătăţi calitatea şi cantitatea recoltelor lor de cacao. Recoltarea boabelor de cacao Păstăilor de cacao le trebuie aproximativ şase luni pentru a se dezvolta, începând de la flori mici și delicate și până ajung la boabe mature. Există sute pe un singur copac. Odată ce acestea sunt polenizate, se dezvoltă în „cherelles”, păstăi mici de doar câţiva milimetri care cresc în păstăi de cacao coapte. Fiecare păstaie de cacao conţine între 20 şi 50 de boabe și au aproximativ 15 - 25 cm lungime şi 7 - 10 cm lăţime. În medie, o singură păstaie cântărește aproximativ 500 de grame. Un copac matur crește la aproximativ opt metri înălţime, dar pentru a face mai ușoară recoltarea, sunt, în general, tunşi la aproximativ șase metri. Într-un singur an un arbore de cacao poate produce până la 2.500 de boabe. Asta e suficient pentru a face, să zicem, 25-50 de batoane 38 VENDING INSIDE NR. 8

Principalele soiuri de cacao Există patru varietăţi principale ale arborelui de cacao: Criollo, Forastero, Trinitario şi Nacional. Soiul Criollo este arborele de cacao original, supranumit şi „prinţ al arborelui de cacao”, cu o reputaţie de fineţe şi o aromă uşoară. Aceasta reprezintă mai puţin de 1% din toate varietăţile de cacao, parţial pentru că este mult mai sensibil la condiţiile meteorologice şi mai vulnerabil la boli și insecte, și, prin urmare, mult mai greu de cultivat. Evident se produce în recolte mai mici. Este crescut în Venezuela, Madagascar şi unele ţări din America Centrală. Grupul Forastero de soiuri este foarte divers şi este mai rezistent la boli şi dăunători şi, prin urmare, mult mai productiv decât Criollo. Iniţial cultivat în regiunele inalte ale Amazonului, acum este predominant soiul cultivat în Africa şi, în concluzie, reprezintă peste 90% din producţia mondială. Acest soi constituie baza producţiei de cacao şi a industriei de ciocolată. Soiul Trinitario de cacao este un hibrid între Criollo şi Forastero, și provine din Trinidad adus acolo în momentul în care coloniştii spanioli au dat naștere la plantaţii în această zonă. Această varietate produce boabe de cacao cu arome de fructe, melasă sau gust de stafide. Al patrulea tip este Nacional, care produce boabe


MATERII PRIME de cacao Arriba și se găsește exclusiv în Ecuador. Venezuela și Ecuador realizează până la 70% din producţia de cacao premium. Boli care ameninţă cacaoa Arborii de cacao sunt vulnerabili la boli şi dăunători care pot afecta grav cultura, sau chiar o pot distruge în întregime. „Păstaia Neagră” este o boală cauzată de o ciupercă care atacă arborii, în special păstăile, cauzând pete maronii pe acestea, care acoperă treptat suprafaţa, înainte de a se răspândi apoi la întregul fruct. De exemplu, în Coasta de Fildeş, se estimează că până la 30% din producţia lor de cacao este pierdută din cauza bolii „Păstaia Neagră”, în fiecare an. „Mătura Vrăjitoarei” este, de asemenea, o boală des întâlnită la arborii de cacao și este cauzată de o ciupercă, dar aceasta atacă nu numai păstăile, ci și florile, mai ales bobocii, de aceea arborii afectaţi nu mai produc păstăi sănătoase şi arată ca niște „mături de vrăjitoare”. Certificarea calităţii Începând cu anul 2002, UTZ Certified („utz” înseamnă „bun”, în limba Maya), a devenit unul dintre programele de certificare pentru cacao și este „vinovată” de creşterea nivelului de responsabilitate și grijă pentru comunităţile locale şi mediu. În urma succesului său în cafea, aceasta este acum utilizată de producătorii de cacao şi de agricultorii de ceai. Utz Certified este o organizaţie independentă, internaţională, non-profit. Viziunea sa este de a realiza aprovizionarea durabilă cu cacao a pieţei mondiale - cu fermierii punând în aplicare bunele practici şi dezvoltarea de afaceri care să îndeplinească cele mai înalte standarde de responsabilitate socială şi de mediu. Lucrând cu industria de cacao, guverne şi diferite organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), Utz Certified este acum în curs de dezvoltare şi punere în aplicare a unui sistem de certificare de masă şi a sistemului de trasabilitate pentru cacao. Programul Utz Certified de cacao a început în Coasta de Fildeş, cea mai mare ţară din lume producătoare de cacao şi acum funcţionează în toate regiunile producătoare de cacao din lume. Etapa de dezvoltare a programului a fost finalizată la sfârşitul anului 2009, cu primul certificat de cacao livrat la începutul anului 2010.

Scurtă călătorie a boabei de cacao Călătoria boabei de cacao până la ciocolata de care vă puteţi bucura astăzi este, de obicei, lungă şi complexă. În Coasta de Fildeş, de exemplu, începe cu fermierul, care vinde recolta sa la o cooperativă. Există aproximativ 700 de cooperative în ţară și aproximativ 5.000 de mici exploataţii independente. Aceștia vând la intermediari, care la rândul lor vând la exportatori, care vând la comercianţi și aceștia mai departe la procesatori. O călătorie pe cinste, după cum puteţi vedea! Cu toate acestea, fiecare parte are rolul său în mişcarea, gruparea sau însăcuirea boabelor de cacao. Cu toate acestea, prea multe linkuri în lanţ poate însemna că agricultorul nu este plătit suficient. Este dificil de ştiut exact de unde vine cacaoa, care, la rândul său, face dificilă urmărirea agricultorilor, astfel încât aceștia să poată fi instruiţi corespunzător şi încurajaţi să îmbunătăţească practicile agricole şi de calitate a boabelor de cacao. Într-adevăr, cantităţi din ce în ce mai mari sunt vândute de la un cumpărător la altul, până când boabele de cacao ajung la portul de unde se face expedierea mai departe către fabrici a acestei materii prime. Există cooperări directe între statele producătoare și companiile de aprovizionare și prelucrare a boabelor de cafea așa cum este Cargill şi Olam, un comerciant de cacao la nivel mondial. În ultimii ani preţul acestei materii prime a oscilat foarte mult și trendul pe care i l-a impus piaţa a fost de creștere, astfel pericolul că această materie primă atât de căutată în industria dulciurilor, dar și a vendingului, să ajungă la preţuri din ce în ce mai mari este o realitate de necontestat. Acest lucru poate afecta direct consumatorul final și dacă nu este bine manageriată poate conduce la o penurie prelungită și continuă a acestei materii prime.

NR. 8 VENDING INSIDE 39


KIOSKURILE, EXISTĂ... DAR LIPSESC CU DESĂVÂRȘIRE

Piaţa noastră de vending nu strălucește prin diversitatea produselor și serviciilor de vending și prin urmare ne-am gândit că ar fi bun acum un exerciţiu de aducere aminte a unui produs care în alte părţi ale lumii este vedetă, iar la noi, din păcate,...Cenușăreasă. Ce e de știut despre kioskuri? Un kiosk interactiv este un terminal de calculator oferind hardware specializat și software proiectat în cadrul unei expuneri publice, care oferă acces la informaţii și aplicaţii de comunicare, comerţ, de divertisment și educaţie.

în timp ce stai pe o bancă sau un scaun. Kiosk-urile interactive sunt de obicei plasate în spaţii cu trafic pietonal ridicat, cum ar fi holurile hotelurilor sau aeroporturi. Integrarea de tehnologie permite kioskurilor să efectueze o gamă largă de funcţii, devenind o evoluţie în cazul kioskurilor self service. De exemplu, kioskurile permit utilizatorilor să efectueze o tranzacţie online, sau să colecteze bani în schimburi comerciale. Componente personalizate, cum ar fi cititoare de facturi, cititoare de carduri și imprimante termice permit kioskurilor să satisfacă orice nevoie a clientului.

Primele kioskuri interactive seamănă uneori cu cabinele telefonice, dar pot fi, de asemenea, utilizate

Design și construcţie Designul estetic și funcţional al kioskurilor este

40 VENDING INSIDE NR. 8


ANALIZA un element cheie care conduce la adoptarea sa de către utilizator. Există mulţi factori de luat în considerare când se proiectează un kiosk interactiv: Estetica: proiectarea incintei este adesea factor determinant în adoptarea de utilizator și recunoașterea brand-ului. Componentele: să fie fiabile și rezistente la utilizarea frecventă și la intemperiile naturale Grafica de mesaje: joacă un rol cheie în comunicarea cu potenţialii utilizatori. Întreţinerea: să fie ușor de făcut și cu costuri reduse. Ergonomia: este important să se asigure accesibilitatea imediată, să existe o utilizare confortabilă și ușoară. Interfaţa: să fie prietenoasă cu utilizatorul, cu animaţii atractive și ușor de reţinut, având în vedere că timpul de acţionare trebuie să fie unul scurt. Principalele tipuri de Kioskuri Telekiosk Telekiosk poate fi considerat succesorul tehnic pentru cabina de telefon, un set de dispozitive accesibile publicului care sunt folosite pentru comunicare. Acestea pot include e-mail, fax, SMS, precum și serviciul de telefonie standard. Telekiosk este un dispozitiv văzut tot mai rar. Telekiosk-urile au apărut în Marea Britanie în urmă cu 15-20 de ani și sunt situate în centre comerciale sau terminale de transport, cu intenţia de a furniza informaţii locale detaliate. Altele sunt postate în locurile publice, inclusiv în zonele de servicii pe autostrăzi și aeroporturi. Kiosk pentru servicii financiare: Kioskul de servicii financiare poate oferi clienţilor posibilitatea de a efectua tranzacţii care ar putea necesita în mod normal un funcţionar bancar și poate fi mult mai complex pentru a rezolva asta la un ATM. Aceste unităţi au fost lansate în anii 90 în SUA, în așa zisele „kioskuri financiare multi-funcţionale” și

acopereau cu predilecţie servicii ca plata facturilor, tranzacţii cu cash – card și încasare rate. În România este un serviciu cu utilizare în creștere. Kiosk Foto Kioskul foto este un dispozitiv interactiv care permite utilizatorilor să imprime fotografii până la imagini digitale. De exemplu, Kodak a început cu mai mulţi ani în SUA cu un singur punct și acum are peste 100.000 de unităţi pe întreg teritoriul american. Multe dintre aceste unităţi sunt PC-uri personalizate cu un LCD, care imprimă imagini în regim de customer service. Există două clase majore de kioskuri foto: Staţia digitală de comandă - acest tip de kiosk permite utilizatorilor să plaseze comenzi pentru printuri și produse fotografice. Produsul obţinut în magazin este realizat de un mini laborator digital care permite clientului să obţină produsul dorit pe loc sau care este comandat și apoi preluat de consumator la o dată ulterioară. Staţii instant de imprimare - acest tip de kiosk folosește imprimante pentru a crea instantaneu printuri fotografice și nu numai. Adesea situate în locuri publice (hoteluri, școli, facultăţi, aeroporturi, instituţii publice) staţiile de imprimare instantanee se dovedesc a fi extrem de utile atunci când timpul este scurt pentru rezolvarea unor urgenţe. Acest tip de kiosk nu este dezvoltat în România, el mai degrabă poate fi găsit în SUA, Asia și Europa Occidentală. Kiosk de internet Un kiosk de internet este un terminal care oferă acces public la internet. Kioskurile de internet, seamănă uneori cu cabinele de telefon și sunt de obicei plasate în locuri, cum ar fi holuri de hotel,

NR. 8 VENDING INSIDE 41


ANALIZA

facilităţi de îngrijire, cabinete medicale, birouri de așteptare, complexuri de apartamente sau aeroporturi, pentru acces rapid la e-mail sau pagini web. Kioskurile de internet au un acceptor de bancnote sau de card, o tastatură de calculator, un mouse și un monitor. Unele kioskuri de internet sunt gratuite, dar cele mai multe au un aranjament de plată de tip chirie pe spaţiu sau plata unui procent din veniturile lunare înregistrate de kiosk într-un parteneriat între proprietarul locaţiei și operatorul kioskului. În mod frecvent kioskurile de internet sunt ţinte predilecte pentru hackeri. Companiile care oferă kioskuri de internet sunt încurajate să utilizeze software special de internet și proceduri care să reducă expunerea la atacurile piraţilor cibernetici. Kiosk pentru self check-in Mai multe parcuri de distracţii din străinătate, cum ar fi Disneyland folosesc kioskurile de bilete de tip self terminal în achiziţionarea de tichete de intrare. De asemenea, și la noi există în uz pe Aeroportul Otopeni, în staţiile Metrorex sau in gările CFR acest tip de serviciu kiosk. Este lăudabil, dar drumul este lung până la a conștientiza existenţa acestui tip de serviciu la nivel general în toate structurile de servicii publice și nu numai, în ţara noastră. 42 VENDING INSIDE NR. 8

Fiabilitatea Kioskurilor Fiabilitatea este un element important și are ca rezultat mai multe aplicaţii software specializate pentru kiosk. Aceste aplicaţii oferă o interfaţă prietenoasă între acceptoarele de bancnote și a cărţilor de credit (mai puţin folosite la noi pe acest tip de terminale) și utilizatori. Pe de altă parte există o serie de softuri ce permit operatorilor să facă upgrade-uri sau să repare anumite defecţiuni de la distanţă, sau să urmărească tranzacţiile în timp real și nu în ultimul rând să protejeze terminalele și implicit consumatorii de atacul virușilor informatici. În loc de concluzie În România piaţa de Kiosk este insuficient exploatată. Există puţine companii care operează acest tip de produs cu serviciile aferente prezentate mai sus. De ce? Poate pentru că oferă un ritm de creștere prea mic a profitului în raport cu investiţia. Poate publicul ţintă român nu este unul încă pregătit să solicite serviciile kiosk la un nivel care să permită pieţei să se dezvolte într-un ritm mai ridicat decât cel din momentul de faţă. Ideea este că pe această piaţă activează o serie de agenţi economici, dar modul absent în care a penetrat până în prezent piaţa de servicii din România ne face să credem că există...dar lipsește cu desăvârșire. Vom vedea ce ne rezervă viitorul.


eValuarea Cafelei ( iii ) În acest număr vom vorbi despre principalele defecte întâlnite la boabele verzi de cafea. DEFECTE DE CULOARE BOABE NEGRE: boabe ce prezintă mai mult de jumătate din suprafaţa exterioară și conţinutul interior negre. Este considerat a fi principalul defect al boabelor verzi și este un defect major. Motivul pentru care acest defect este atribuit fermentării prelungite a fructelor culese de pe pământ, care apoi suferă un proces insuficient de uscare cu perioade intermitente de umezire. Prezenţa boabelor negre este rară în procesarea umedă, cu excepţia cazului în care există încă boabe rămase din operaţiile anterioare în tancurile de fermentare și curăţarea insuficientă a canalelor de spălare. În Africa este efectul asupra boabelor roșii din arbori și se datorează atacului Colletotrichum coffeeanum și a altor specii de fungi. Alte posibile cauze: deficit de carbohidraţi în boabele de cafea datorită unor practici de cultură slabe, boabe imature care au fost afectate de o uscare defectuoasă la temperaturi ridicate (fără o dezvoltare microbiologică), boabe mature/imature supuse unei superfermentări de mucegaiuri și uscări secvenţiale. Prăjirea este lentă iar gustul băuturii este aspru, amar, dezagreabil. BOABE MARON ÎNCHIS: boabe de cafea de culoare maron spre negru. Cauze: fructele roșii atacate de Antesia bugs sau malura, coacere îndelungată, depulpare defectuoasă, fermentare iniţială a fructelor la grămadă, uscare insuficientă sau perioade repetate de timp cu umezeală. Boabele cu această culoare sunt clasificate ca neplăcute, defectul este mediu către serios, iar cafeaua are un gust aspru. BOABE “FOXY”: acestea au culoarea roșiatică în principal datorită uscării artificiale îndelungate. Aceasta înseamnă o temperatură de uscare înaltă, perioada de uscare s-a prelungit prea mult, sau

44 VENDING INSIDE NR. 8

boabele nu au fost mixate suficient. Ţesuturile pot fi afectate în adâncime. Mai apar și datorită culegerii fructelor îmbătrânite sau ţinerii fructelor peste noapte înainte de a fi depulpate. Dacă culoarea este foarte superficială, ar putea fi rezultatul fermentării excesive legată cu pierderea pulpei. În unele cazuri a fost atribuit aderenţei unui strat subţire de pământ roșu de pe suprafaţa zonei de uscare în timpul decojirii, dacă solul are un conţinut mare de argilă. Cafea cu un gust acru, neplăcut de fructe. BOABE SPONGIOASE (fadă, alburie): sunt în general boabe care au fost insuficient uscate sau au reabsorbit umiditate, la care reac��iile interne ce duc la formarea enzimelor apar adesea. Prăjire rapidă cu tendinţă spre carbonizare. Lipsa acidităţii, aromă slabă. Defect mediu către serios; o scădere nespecifică a calităţii aromei. BOABE ALBE: boabe de cafea cu suprafaţa albă; în general nu se întâlnesc la cafelele spălate. Cauza: decolorarea suprafeţei de către bacteria din genul Coccus în timpul depozitării, transportului. Se asociază cu boabele de cafea batrâne. Defect mediu către serios; o scădere nespecifică a calităţii aromei. Cafea cu un gust flat (nearomat), de lemn, uneori acru și de iarbă. BOABE STICLOASE: sunt rezultatul uscării artificiale unde s-a folosit o temperatură prea mare la început, rezultând o eliberare rapidă a vaporilor de apă. BOABE CEROASE: boabe de cafea cu aspect ceros, transparent; culori între verde gălbui și maron roșiatic închis. Celulele au un aspect de degradare, fibroase, la fel și suprafaţa. Boabele au o crustă aderentă. Cauza: boabele sunt culese după maturizare, prea târziu, iar coaja roșie devine maron. Defect serios cu efecte diferite asupra aromei.


Degustarea Cafelei BOABE DE CULOAREA CHIHLIMBARULUI: boabe de culoare galbenă, de obicei semitransparentă. Cauza este lipsa fierului din pamânt. Defect mediu către serios; cafea fără aciditate. BOABE BUBOASE ŞI PĂTATE: boabele au diferite pete datorită uscării incomplete sau iregulare a pergamentului (spargerea lui). Petele apar pe boabe datorită efectului agenţilor oxidanţi, care sunt prezenţi pe suprafaţa ţesuturilor provocând stricăciuni. Acestea se dezvoltă în timpul procesării boabelor, adesea în timpul decojirii, dar anumite stricăciuni sunt introduse de peste sau boli infecţioase. Fermentarea incorectă sau folosirea apei cu un conţinut ridicat de fier (formaţiuni de precipitate negre cu taninul din boabe) pentru procesarea umedă pot, de asemenea, să conducă la apariţia petelor. DEFECTE DE GUST ŞI AROMĂ STINKERS (BOABE URÂT MIROSITOARE): când aceste boabe sunt tăiate, degajă un miros neplăcut, greţos, care este mai exact volatil, acest miros dispărând după câteva ore. Aceste boabe nu se diferenţiază de boabele sănătoase, sau prea puţin, putând avea o culoare maron deschis sau maronie și ocazional un aspect ceros. Cauzele sunt asociate cu fermentarea excesivă și etapa de spălare unde unele boabe au fost reţinute prea mult timp sau au fost expuse într-o apă poluată. Dacă sunt doar câteva boabe într-o șarjă, motivul poate fi faptul că tancurile de fermentare sau canalele de spălare au fost insuficient curăţate și nu toate boabele din precedenta șarjă au fost îndepărtate. Defectul este foarte serios, cafeaua având un gust și o aromă de putred, dezagreabil. (O boabă poate afecta 6 kg de cafea normală); boabele acre în timp se transformă în stinkers. BOABE RÂNCEDE SAU ACIDIFIATE: boabe de cafea deteriorate datorită unui exces de fermentaţie, cu un miros dezagreabil la tăiere și care produc un gust acrișor la prăjire și la infuzie. Defect foarte serios; aroma acidulată,

NR. 8 VENDING INSIDE 45


boabele prezintă o crustă, o coajă foarte aderentă. Pereţii celulelor și structura internă este insuficient dezvoltată. Acestea rezultă din fructele ce au fost culese cu mai multe săptămâni înainte de coacere. Dintre multele motive cunoscute pentru deteriorarea calităţii cafelei, un procent înalt de boabe imature în șarje este principalul factor. Fermierii ar trebui descurajaţi de la a culege boabele necoapte. Culoarea finală a boabelor depinde de condiţiile de uscare, între verde metalic și verde închis, cu o coajă lucioasă. Prezenţă scăzută în procesul washed, datorită etapei de depulpare și colectării la suprafaţa apei rezultat în procesul de flotaţie. Defect serios; prăjire lentă și neregulată. Gust accentuat amar; lipsa acidităţii și gust astringent, metalic; aromă comună, nimic special. acrișoară, pot apare efecte ca: miros de ceapă/ cartofi. BOABE MUCEGĂITE: boabe de cafea parţial sau total acoperite cu mucegai. De obicei, este rezultatul unei incomplete uscări, sau reabsorbită de umiditate datorită unor condiţii de temperatură/ umiditate improprii în timpul depozitării sau transportului (saci umezi). Defect foarte serios; după prăjire, un gust, miros și aromă de mucegai. RIO FLAVOUR: o ușoară aromă medicinală este caracteristică anumitor cafele din regiunea Rio și Victoria din Brazilia, datorită activităţii metabolice a bacteriilor din sol, care produc o substanţă iodică care este absorbită și transportată în arborele de cafea prin sevă. Cu toate acestea, nu este întotdeauna privită ca un defect, astfel că această aromă specifică este apreciată de unii consumatori, în principal din regiunile nordice ale Franţei. ALTE ANORMALITĂŢI BOABE IMATURE: boabe de cafea nematurizată, de obicei cu zbârcituri pe suprafaţă;

46 VENDING INSIDE NR. 8

BOABE USCATE: boabe de cafea cu zbârcituri, încreţite și ușoare în greutate. O scădere nespecifică a calităţii aromei. Defect mediu către serios. FRUCT ROŞU USCAT: fruct uscat al arborelui de cafea. În procesul washed poate să apară ocazional. Defect mediu către serios; o scădere nespecifică a calităţii aromei. BOABE SPARTE: boabele sunt sparte datorită ajustării neadecvate a echipamentului de depulpare sau decojire, sau a unei excesiv de rapide rotaţii a cilindrilor în timpul depulpării. Spargerile cele mai frecvente apar în timpul decojirii când cafeaua este prea uscată. Boabele sparte afectează nefavorabil imaginea șarjei, dar mult mai important duc la o prăjire neuniformă, prăjindu-se mai repede decât boabele întregi, tinzând să se ardă. Defect minor, dar care are efect negativ asupra calităţii cafelei. BOABE STRIVITE (PRESATE): boabe de cafea mai degrabă plate, procesate umed


Degustarea Cafelei (insuficient uscate) la depulpare, unde ajustarea mașinii de depulpare a fost defectuoasă, sau alimentării cu boabe imature sau diforme. Afectarea aromei în concordanţă cu gradul de dăunare al boabei; gust slab putred până la foarte rău mirositor. Defect minor. BOABE GĂURITE: boabe de cafea atacată intern sau extern de insecte Araecerus în timpul depozitării, datorită unui control inadecvat al depozitării, sau datorită atacului asupra fructelor roșii de către Hypothenemus haempei (perforatorul boabelor de cafea). Culoare ușor mai închisă decât culoarea normală a boabelor la prăjire; o scădere nespecifică a calităţii aromei. BOABE DEFORMATE (inclusiv ELEFANT): boabe de cafea ce prezintă o formă anormală, deformată, datorită unei creșteri și dezvoltări defectuoase. Defect mediu; prăjire neuniformă, aciditate mai slabă. CORPURI STRĂINE Indiferent câte precauţii se iau în timpul culegerii și preparării, șarjele sunt rareori complet lipsite de corpuri străine. Cele mai des întâlnite sunt: pământ și praf (transportat de vânt în timpul uscării); pietre mici (culegere neglijentă, uscare pe pământ); bucăţi de pulpă (depulpare executată insuficient), fragmente de pergament (ajustare incorectă sau separare necorespunzătoare la decojirea pergamentului) sau fragmente de boabe (prelucrări incorecte, în special la decojire). Uneori boabele sunt încă în pergament (operaţia de decojire defectuoasă) sau fructe uscate sunt prezente (variaţii mari în mărimea fructelor, ajustare incorectă la decojire); lemnele și bucăţi de crengi sunt, de asemenea, comune (datorită unei separări/ curăţări inadecvate). Rezultatul acestor corpuri străine este o scădere nespecifică a calităţii aromei. Articol realizat cu sprijinul d-nei Luminiţa Anghel, R&D Manager Strauss România.

NR. 8 VENDING INSIDE 47


ŞTIRI DIN LUMEA VENDINGULUI Industria de vending din Japonia economiseşte energia electrică Industria de vending din Japonia a fost criticată pentru consumul excesiv de energie electrică. Guvernatorul Shintaro Ishihara a sugerat că numărul automatelor ar putea fi redus drastic. Operatorii de vending din Japonia sunt nevoiţi să economisească energia ca urmare a opririi reactoarelor nucleare, care forţează Japonia să-și drămuiască mai bine resursele. Reprezentanţii industriei de vending susţin că au reformat sistemul, alăturându-se eforturilor de reducere a consumului de energie electrică și implicându-se în ajutorarea comunităţii în situaţii de urgenţă precum 48 VENDING INSIDE NR. 8

cutremurul și tsunami-ul de anul trecut. Mai exact, producătorii au început să folosească sisteme de iluminare tip LED, iar aparatele au fost izolate corespunzător, pentru a conserva mai bine temperaturile. Totodată, căldura emisă a fost refolosită pentru a încălzi produsele vândute fierbinţi. De asemenea, în timpul lunilor de vară, aparatele care eliberează băuturi economisesc energie răcind produsele dimineaţa și oprindu-se în timpul perioadelor în care sunt solicitate maxim. Toate automatele de băuturi au fost prevăzute cu acest sistem încă din 2003. Ca rezultat al reformării industriei de vending, consumul de energie este de trei ori mai mic decât în urmă cu două decenii.


NEWS Sistemele self-checkout produc pagube magazinelor Un număr tot mai mare de operatori de vending au început să renunţe la aparatele de vending în favoarea micromarketurilor cu sisteme self-checkout, care permit clienţilor să-și scaneze singuri produsele, fără intervenţia personalului. Noul model de comerţ a influenţat și industria de vending care folosește de obicei camere video, pentru securitate. Totuși, în urma cercetărilor s-a dovedit că sistemul self-checkout nu face decât să încurajeze furtul, înregistrându-se un număr de infracţiuni de cinci ori mai mare decât până acum, a declarat Malay Kundu, fondator și director executiv al StopLift Checkout Vision Systems, care comercializează software video analitic. Sistemul self-checkout ar trebui să asigure cumpărături mai rapide, economisind, în același timp, banii aferenţi salariilor unor eventuali angajaţi. Totuși, Kundu afirmă că multe magazine nu obţin cu adevărat profit, deoarece clienţii ies frecvent din unităţi fără a-și scana produsele, fie că o fac intenţionat sau nu. Automat cu cărţi în Abu Dhabi Biblioteca Naţională din Abu Dhabi încearcă diverse metode pentru a-i convinge pe oameni să citească mai mult. Printre strategiile gândite de oficiali se numără vouchere pentru copiii care vin la târgurile de carte, competiţii, dar și un automat care vinde cărţi. Ineditul aparat de vending se bazează pe un mecanism similar cu cel clasic, deși modul de eliberare a cărţilor diferă, pentru a nu le deteriora. Astfel, odată selectată, cartea este împinsă într-un suport care o coboară încet către client. Noul automat va fi introdus în mall-urile din Abu Dhabi în următoarele două luni. Principala problemă a aparatului este că permite doar selectarea primei cărţi dintrun rând, astfel că cititorul este constrâns să cumpere doar anumite cărţi. Abu Dhabi plănuiește deschiderea unor noi biblioteci în mall-uri deoarece sunt zone foarte frecventate de rezidenţii Emiratelor, în special de adolescenţi, publicul ţintă al programului. Aparatele vor funcţiona iniţial pe baza unui card de bibliotecă, după care este posibil ca automatele să primească bani pentru cărţi; această măsură ar fi complicată, întrucât cărţile variază foarte mult ca preţ. NR. 8 VENDING INSIDE 49


Los Angeles inaugurează automatele cu pantofi Având ca public ţintă amatoarele de cluburi de noapte din Los Angeles, automatele furnizează clientelor pantofi cu talpă plată, ca alternativă pentru tocuri. Având dimensiunea unui dulap, aparatul se găsește în prezent lângă toaleta femeilor din clubul Colony, Hollywood. ”Am vândut șase sau șapte perechi în ultima săptămână, nu foarte mult. Dar este încă devreme, am apărut recent pe piaţa din Los Angeles. În viitorul apropiat plănuim să ne extindem”, a declarat jurnaliștilor Ashely Ross, cel care se ocupă de distribuţia aparatelor. Pantofii ”de schimb” se numesc Rollasoles și arată similar cu balerinii, fiind confecţionaţi dintr-un material moale, pliabil. O pereche costă 19,95$, iar automatul eliberează pantofii într-o cutie de plastic. Popularitatea aparatului de vending pentru pantofi se datorează și stării deplorabile a străzilor din Los Angeles, care nu permit doamnelor să folosească pantofii cu toc timp îndelungat. Automate cu seminţe de plante, în India Misiunea pentru Horticultură a Statului (SHM) a inaugurat primul aparat de vending cu seminţe de plante, în Palayam, India. Utilizatorii nu trebuie decât să introducă o bancnotă de 10 rupii indiene în automat pentru a primi un pachet cu seminţe de mazăre, chilli, amaranthus, okra sau brinjal. Proiectul denumit ”Vegetable Initiative for Peri-Urban Clusters” a fost introdus săptămâna trecută, cu sprijinul financiar al Departamentului de Agricultură Rashtriya

Krishi Vikas Yojana. ”Principalul obiectiv al iniţiativei noastre este acela de a încuraja producţia de legume organice și de a reduce dependenţa faţă de statele vecine pentru legume”, au declarat reprezentanţi ai SHM. Două alte automate vor fi instalate în viitorul apropiat la gara Thiruvananthapuram și la piaţa Anayara World Market, conform directorului SHM. Dacă proiectul va avea succes, va fi extins la nivelul întregii ţări.

Pepsi renunţă la sistemul de plată tip numerar în SUA Pepsi Food Services a semnat un parteneriat cu USA Technologies pentru a lansa sistemul de plată fără bani cash la aparatele de vending ale companiei, până la sfârșitul anului. Termenul a fost mutat cu trei ani mai devreme decât prevedeau planurile iniţiale ale firmei. În urmă cu doi ani, operaţiunea Bainbridge de vending și servicii cu alimente a iniţiat demersul de a înlătura sistemele pe bază de numerar în industria de vending, alocându-și cinci ani pentru acest proiect. Noile sisteme folosite sunt aplicaţia ePort Connect și serviciile de telemetrie furnizate de USAT. Bazându-se pe feedback-ul primit din partea clienţilor, compania Pepsi accelerează procesul, fiind vizaţi toţi cei peste 1.000 de clienţi până la sfârșitul lui 2012. ”Decizia noastră de a elimina sistemele pe bază de numerar a fost influenţată de clienţi. Am primit reacţii atât de bune pentru opţiunea cashless, încât am decis să grăbim implementarea”, a precizat Vic Pemberton, președintele Pepsi. 50 VENDING INSIDE NR. 8


NEWS Un automat japonez desenează chipuri în cafelele clienţilor Competiţia este acerbă în industria cafelei, iar operatorii încearcă să se diferenţieze cu orice preţ. O companie din Japonia a venit cu ideea de a îmbogăţi varietatea de produse oferite, astfel că, pe lângă clasicele cafele negre, cu zahăr sau frișcă, clienţii pot opta pentru cafele cu feţe desenate în spumă. Iniţial, în cadrul cafenelelor japoneze Yojiya Café, angajaţii parcurgeau training-uri speciale pentru a putea crea anumite chipuri în cafeaua clienţilor. În prezent, însă, a fost creat un aparat de vending care poate îndeplini această sarcină în locul barmanilor. Producătorii au păstrat misterul asupra mecanismului care stă la baza funcţionării automatului, însă au dezvăluit faptul că, în procesul de preparare, ingredientele sunt pregătite și adăugate după un tipar exact. Acesta ar fi și motivul pentru care clienţii ce doresc cafea de la automat trebuie să aștepte o perioadă mai îndelungată pentru a-și savura băutura. Deocamdată, aparatul poate crea un singur chip, însă producătorii promit că alte imagini vor fi adăugate în program, în viitorul apropiat. Automate adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, în America Operatorii de vending din America trebuie să se supună, începând cu jumătatea lunii martie, noilor reglementări făcute de societatea persoanelor cu dizabilităţi. Mulţi dintre oamenii din industrie nu cunosc însă modificările aduse, motiv pentru care Asociaţia Naţională a Comerţului Automat din SUA (NAMA) a organizat recent un seminar pentru a clarifica noile reguli. Printre cele mai importante schimbări în industrie vor fi cerinţe impuse de limitările fizice ale utilizatorilor. Automatele trebuie să dispună de suficient spaţiu în jurul lor, astfel încât să încapă și să se poată manevra, în același timp, un scaun cu rotile. De asemenea, terenul din jurul aparatului trebuie să fie stabil, ferm și antiderapant. Totodată, operatorilor de vending li se vor furniza indicaţii stricte cu privire la înălţimea automatelor, care nu trebuie să depășească un metru și douăzeci de cm. Aceeași regulă se aplică și pentru părţile în funcţiune ale aparatului, incluzând elementele unde se introduc bani și se retrag produsele, sau zonele de unde aparatul este ajustat, activat, dezactivat. Regulile impun ca cel puţin unul dintre automatele regăsite în zone populate să îndeplinească standardele menţionate. De asemenea, dacă există mai multe aparate care vând produse diferite, oamenii cu dizabilităţi ar trebui să aibă acces la fiecare dintre acestea. NR. 8 VENDING INSIDE 51


TEXT VENDY

BENEFICIILE VENDINGULUI LA COMPANIILE PRIVATE 52 VENDING INSIDE NR. 8


Analiza energizante, etc.), aparatele de snacksuri (sandvișuri, batoane ciocolată, croissante, etc.). Apoi avem aparatele de vending de mâncare caldă (hot-dog, pizza, etc.), toate acestea oferă angajatului o pauză de masă sau pur și simplu o pauză de lucru în care acesta beneficiază de vending. Atât pentru firme, cât și pentru oameni timpul înseamnă bani. Vendingul este un lucru extraordinar, pentru că oamenaii pot în cele câteva minute de pauză să ia prânzul, fără să irosească timp preţios. Accesul în clădirea firmei se realizează de multe ori printr-un sistem de ticketing sau carduri de acces care ușurează deplasarea, dar oferă și un control asupra securităţii vizitelor în cadrul firmei. De cele mai multe ori clădirile de birouri au accesul autovehiculelor bazat pe sisteme parking bine puse la punct care oferă accesul automat fără vreo interferenţă umană. O serie de companii private au flote de mașini care au nevoie să fie manageriate ușor, la costuri

Există mii de companii private în România care folosesc serviciile de vending și nu știu că fac asta. Lipsa de informare a acestora a fost și este aproape perpetuă, dar cu toatea astea ele au beneficii după urma vendingului. În primul rând, toate aceste companii au o mulţime de angajaţi care uzitează diverse forme de vending, fie că vorbim de automatele de vending de băuturi calde (cafea, ciocolată, caco caldă, etc.), băuturi reci (răcoritoare, apă plată și minerală, băuturi NR. 8 VENDING INSIDE 53


Analiza

reduse și în timp real. Printr-un serviciu de telemetrie beneficiază de aplicaţii ce rulează pe PDA sau pe server și rulează diverse softuri pentru citirea datelor prin care afli în orice moment dorești unde se află mașinile și rutele acestora, informaţii despre administrarea stocurilor de marfă, gestiunea facturilor și a documentelor de transport, managementul livrărilor, samd. Iată că angajatul companiilor private din România poate folosi, să zicem, sistemul de transport în comun unde acesta beneficiază de o gamă variată de modalităţi de achiziţie bilet și plată a călătoriei de la “portofelul electronic” până la plata cu telefonul mobil a biletului. Compania îl trimite pe salariat în delegaţie în străinătate, astfel că Aeroportul Internaţional Otopeni oferă servicii de self-checkin prin care îi este grăbită îmbarcarea către cursa ce urmează să-l ducă la destinaţie. Aparatele de self-payment oferă o varietate de servicii financiare de plată sau de tranzacţii financiare atât pentru companie direct, dar și pentru angajaţii 54 VENDING INSIDE NR. 8

acesteia, scutind eforturi, energii și timp. Serviciile de self-banking din această ţară pot răspunde exigenţelor oricărei firme și a angajaţilor acesteia, oferind servicii bancare diverse prin care timpul de reacţie al automatelor micșorează timpul petrecut la eventuale cozi și evitarea de timp pierdut. Folosirea serviciilor vending înseamnă de cele mai multe ori și o trecere a tranzacţiilor în zona legală, corectă, fiscalizată a lucrurilor pentru că mașina nu știe să înșele, să ia bacșiș sau „atenţii”. Pe de altă parte vendingul este un serviciu full time, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Nu i-a pauză sau concediu, cel mult își ia timp pentru o revizie programată și este mereu disponibil să-ţi răspundă la comenzi fără să comenteze sau să-ţi zică că programul s-a încheiat. Într-o lume a businessului aflată sub dictatura timpului, serviciile de vending satisfac o nevoie foarte importantă – aceea a servirii instante. În plus, beneficiezi de mobilitate, e mereu în drumul tău. Nu ești ca la ghișeu.


TÂRGURI ȘI EXPOZIŢII

DIGITAL NETWORK ASSOCIATION (DNA) CONFERINŢA DIN STATELE UNITE 2012, 15-16 MAI, LOS ANGELES, SUA

Locaţie: Centrul de Conferinţe USC Davidson Bazându-se pe succesul evenimentului din Marea Britanie în 2011, Conferinţa DNA din SUA 2012 lucrează spre extinderea domeniului de aplicare al evenimentului, și spre încurajarea unei participări mai mari din partea comunităţii de dezvoltare și de operaţiuni, astfel încât aceasta să poată oferi perspectiva ei unică de creare a sectorului Digital Out-of-Home Interactive Entertainment (DOE).

56 VENDING INSIDE NR. 8

Conferinţa subliniază evoluţii cheie referitoare la „Frontiere Noi, Interactive, în Facilităţi de Agrement” - care cuprind experienţe interactive inovative în jocurile tradiţionale și centre de divertisment bazate pe locaţie, parcuri de distracţii, mall-uri, muzee, hoteluri, magazine, cluburi de noapte, și alte facilităţi de agrement. O conferinţă destinată tuturor celor care lucrează în toate domeniile legate de definirea noii experienţe DOE - cu sesiuni adaptate pentru a îi educa și informa pe cei ce sunt în curs de dezvoltare, care operează sau care investesc în piaţa internaţională și care sunt inclinaţi spre viitoare evoluţii. Oratorul principal al conferinţei este Keynote


CALENDAR Christopher Stapleton, expert în simularea divertismentului la Laboratorul Real World din Simiosys și autor publicat. Stapleton este un fost dezvoltator de software NASA, care are, de asemenea, o extinsă experienţă cu privire la divertisment cu Universal și Disney. El se adresează în special la impactul tot mai mare al experienţelor hibride (reale/fizice) asupra facilităţilor de petrecere a timpului liber. Evenimentul DNA din l5 mai include și o serie de discuţii libere moderate de Harold Tan de la Immersive Technology Association, Randy Alb de la White Hutchinson Leisure și Kevin Williams de la KWP. White și Williams sunt co-fondatorii DNA.

Discuţiile libere vor fi despre: » Următoarea Generatie de Jocuri Arcade » Experienţe Laser Interactive în Facilităţile de Agrement – Era Viitoare » Noi Modele de Interacţiune în Cinematografe » Folosirea de Experienţe bazate pe Gesticulare în Facilităţile de Agrement. » Următorul Stadiu de Amplificare a Realităţii în Facilităţile de Agrement. » Experienţe 3D Interactive în Spaţii Publice – Pregătiţi de lansare? » Maximizarea Social Media în Facilităţile de Agrement. » Canalizarea Experienţelor Virtuale și Fizic Hibride în Spaţii Publice.

KIOSK EUROPE EXPO ȘI DIGITAL SIGNAGE EXPO, 12-13 IUNIE, BERLIN, GERMANIA

Locaţie: Berlin Indiferent că ne referim la serviciul clienţi, de autoservire sau la kiosk-uri, tehnologia este în plină dezvoltare. Instalarea de kiosk-uri este în creștere cu o rată de cel puţin 35% pe an în Europa, și indică o continuă și rapidă dezvoltare în fiecare an. Aeroporturile instalează kiosk-uri de check-in, supermaketurile adaugă terminale în fiecare zi, băncile oferă clienţilor servicii dintre cele mai sofisticate la kiosk – până și fast food-ul a devenit mai rapid la kiosk! Kiosk-urile oferă o creștere medie a vânzărilor de 18%, fără a lua în calcul multiplele beneficii intangibile pe care acestea le oferă, prin consolidarea experienţei de serviciu clienţi, servicii îmbunătăţite și conștientizare a mărcii. Atât aplicaţiile cât și oportunităţile sunt nenumărate. KIOSK EUROPE EXPO 2012 este singura expoziţie cu adevărat Pan-Europeană din Europa, care oferă în mod exclusiv informaţii și recomandări cu privire la tehnologia de auto-servire – cunoștinţe ce sunt esenţiale pentru oricine își dorește obţinerea unui serviciu clienţi facil, eficient și accesibil financiar. Este cu adevărat necesar să înţelegeţi tehnologiile de bază ale soluţiilor de auto-servire existente în prezent, dacă doriţi să obţineţi tot ceea ce au acestea de oferit. Dacă doriţi cu adevărat să vă îmbunătăţiţi serviciul clienţi, atunci, noile kiosk-uri, terminale, tehnologii și soluţii la vedere vă vor oferi suficiente idei și oportunităţi de a vă dezvolta afacerea. Mai mult decât atât, experţii industriei vă vor informa cu privire

la descoperirile lor pe deja consacratul Open SelfService Forum, oferindu-vă povești de succes și informaţii esenţiale cu privire la auto-servire, din toate zonele. Toate acestea se vor afla la KIOSK EUROPE EXPO 2012! Vizitatorii KIOSK EUROPE EXPO 2012 vor avea oportunitatea unică de a vedea, experimenta și discuta ultimele progrese din domeniul soluţiilor de interacţiune cu clienţii, a soluţiilor de auto-servire, cu furnizori din întreaga lume; multe dintre ele nu au mai fost expuse anterior nicăieri. Forumurile importante de discuţii și demonstraţii vor arăta potenţialilor cumpărători cum înţelegerea tehnologiei zilelor noastre poate îmbunătăţi satisfacerea clienţilor, în același timp reducând costurile de funcţionare și crescând succesul afacerii. NR. 8 VENDING INSIDE 57


CALENDAR CHINA INTERNATIONAL VENDING & KIOSK SHOW 2012 (EDIŢIA A 9-A), 27-29 IUNIE, SHANGHAI, CHINA Locaţie: Shanghai Mart Sponsorizat de: Asociaţia Federaţiilor Chineze de Industrie și Comerţ

Se vor expune: Aparate de Vending și Echipament de auto-servire: • Aparate de vending pentru băuturi şi gustări, tip băuturi îmbuteliate și la cutie, gustări, ciocolate, produse de patiserie, etc.; • Aparate de vending pentru mâncare caldă, tip tăiţei, chipsuri, popcorn, hot dog, pizza și paste, etc.; • Aparate de vending speciale pentru îngheţată, vată pe băţ, suc proaspăt de portocale, etc.; • Aparate de vending pentru produse de uz cosmetic, parfumuri, MP3/P4, telefoane mobile, CD/DVD-uri, ţigări, șerveţele, prezervative, lenjerie intimă, costume de baie, umbrele, medicamente, flori, reviste, ziare și consumabile reciclabile; • Magazine de vending integrate pentru băuturi, gustări și consumabile, magazine comerciale automate având linie completă de aparate de vending; • Aparate de vending variate pentru jucării, capsule, gumă de mestecat și dulciuri; • Aparate de vending pentru apă, bilete, aparat card, kiosk-uri touchscreen, kiosk-uri foto, mașini de spălat ce funcţionează cu monezi, lustruitor de ghete ce operează cu monezi, scaune de masaj, echipament de fitness, încărcătoare de telefon și alte servicii și aparate de auto-servire ce funcţionează cu monezi. Sisteme de Plată și Tehnologia de Vending: • Mecanism de monezi, acceptor/rejector de monezi/valută, validator de bancnote, card IC fără contact și sistem de plată non-numerar, sistem de plată cu telefonul mobil; • Sistem de monitorizare cu telecomandă, sistem de operare îndrumător, Sistem de adunare informaţii și raportare, telemetrie wireless, Sistem GPS, aplicaţii digitale și touch screen, comerţ electronic, etc. 58 VENDING INSIDE NR. 8

Piese și Accesorii pentru Aparate de Vending: • Piese şi accesorii pentru aparatele de vending şi OCS/cafea incluzând: panouri de metal, micromotoare, spirale, harnașament, încuietori, panouri atingere, tastaturi și întrerupătoare, etc. Aparatele OCS/Cafea, Cafea și Ingrediente: • Aparat de vending pentru cafea, aparat espressor, aragaz cafea, rîșniţă de cafea, prăjitor de cafea, aparat preparare și dozator de cafea; beţișor de amestecat laptele, cană de cafea, filtru de hârtie, dispozitiv de gheaţă, aparat preparare ceai, materiale și echipamente de împachetare; • Boabe crude cafea, boabe prăjite cafea, cafea instant, praf de cafea, băuturi din cafea, cafea și pliculeţe de ceai.; Băutură, Apă, Gustări și Articole de Comerţ Automate: • Toate tipurile de băutură, apă, gustări şi articole de comerţ comercializate cu aparate de vending, cum ar fi băuturile îmbuteliate și la cutie, apa minerală și distilată, gustări la pungă, ciocolate, dulciuri, produse de patiserie, gumă de mestecat, prăjituri, fructe uscate, tăiţei, chipsuri, popcorn, îngheţată, iaurt, etc. Servicii conexe pentru Industria Aparatelor de Vending și OCS: • Operatori de vending, reparaţii şi întreţinere, curăţare, publicitate, decoraţiuni, transport și manevrare materiale, finanţare, asigurare, consultanţă, educaţie/training; mass-media, reviste și site-uri asociate acestora.


LĂSAŢI BANII ACASĂ!

Lumea este uimită de viziunea care înconjoară următoarea generaţie de sisteme de plăţi fără numerar (cashless), cum ar fi cardurile bancare contactless și Near Field Communication (NFC) de pe smartphone-uri. Specialiştii sunt de acord că tehnologiile de plată fără numerar sunt văzute ca fiind viitorul, oferind consumatorilor flexibilitatea de a face tranzacţii de cumpărare mai rapid şi mai sigur. Jocurile Olimpice de la Londra din acest an se aşteaptă a fi un reper important pentru această tehnologie pentru că Parcul Olimpic va fi utilizat în mod experimental sau nu ca mediu pentru plata cu cardurile bancare contactless, pe durata evenimentului. 60 VENDING INSIDE NR. 8

Tehnologia NFC promite să aducă capacităţile de plată contactless pentru smartphone-uri şi este deja anunţat ca avans major faptul că producătorii de telefoane mobile precum Samsung, HTC, Nokia şi BlackBerry au lansat deja o serie de dispozitive compatibile. Cu toate acestea, proiectele pilot de plată contactless cu smartphone-ul în lume sunt încă departe. Un obstacol major la adoptarea în masă a cardurilor bancare de plată contactless şi NFC este costul de rulare din hardware compatibil. Problemele de securitate care se referă la utilizarea unui telefon mobil sau card bancar contactless ca un dispozitiv de plată trebuie să fie, de asemenea, abordate serios.


INTERNATIONAL vendingului trebuie să îmbrăţişeze plata fără numerar pentru a ajuta la depăşirea unora dintre cele mai frecvente probleme care afectează industria. Probleme cum ar fi monede blocate, costurile de colectare de numerar, de vandalism şi furt ar putea fi toate de domeniul trecutului, dacă conceptul poate fi făcut să funcţioneze în afara sistemelor închise de utilizatori. Operatorii de vending au nevoie de această schimbare pentru a vedea costurile de manipulare a numerarului trecute ca o justificare pentru trecerea la tehnologii de plată contactless şi, mai important, trebuie să existe o masă critică de utilizatori cu carduri bancare contactless şi telefoane NFC activate. Există anual miliarde și miliarde de tranzacţii în numerar pentru mai puţin de 10$ în întreaga lume şi furnizorii de tehnologie fără numerar văd acest lucru ca pe un segment foarte atractiv. Aceste iniţiative cashless și contactless sunt susţinute de unii jucători destul de mari la nivel mondial, de la Visa şi MasterCard până la operatorii de telefonie mobilă, cum ar fi Orange. Trebuie să reţinem că aceste tehnologii vor coexista cu tranzacţiile în numerar mult timp. Locaţiile în care efectuăm plăţi de-a lungul vieţii de zi cu zi sunt variate, de aceea tehnologia evoluează pentru a oferi o gamă largă de opţiuni de plată. Pregătiţi-vă să lasaţi banii acasă!

Consumatorii trebuie să aibă încredere că informaţiile lor cu caracter personal este asigurat. Eliminarea verificarii codului PIN pentru achiziţii de valoare mică ar reduce timpul de tranzacţionare, dar ar introduce un risc suplimentar de fraudă, care, ar avea impact direct asupra costurilor de tranzacţie. Provocarea este de a oferi confortul de plată contactless în timp cu reducerea taxelor tranzacţiilor comerciale de procesare, în special pentru achiziţiile de valoare mică făcute la automate. În timp ce oportunităţi noi şi interesante pot apărea la orizont, dacă vrem să se realizeze pe deplin, atunci atitudinile trebuie să se schimbe. Industria NR. 8 VENDING INSIDE 61


TECNO COFFEE - AUTOMAT CAFFE Şos. Dudeşti - Pantelimon nr. 44, sector 3, Bucureşti tel.: +40 21 255 40 06 - +40 21 255 25 63 mobil: +40 721 521 763 www.tecnocoffee.ro - www.automatcaffe.ro e-mail: tecnocoffee@gmail.com automatcaffe@gmail.com

S.C. Alois Dallmayr Automaten-Service SRL Adresa: Bd. Griviţei nr. A98, 500198 - Brașov, jud. Brașov Tel.: 0268-428488 Fax.: 0268-428482 Email: contact@dallmayr.ro Web: www.dallmayr.ro

S.C. FOUNTAIN S.R.L. Calea Florești 2 CLUJ-NAPOCA 0264-425720 0722-664545 www.cafex.ro

Str. Spătarul N. Milescu nr. 55, Sector 2, București Tel. 0040 21 321 68 52 Fax 0040 21 322 84 30 office@alcor-holding.ro www.alcor-holding.ro www.thevendingpoint.ro

Rolim Comprod Sediu Central: Șos. Pipera 21-23, bl. 3E, Sc. 1, et. 1, ap. 1, sector 1, București Punct de lucru: Intrarea Binelui nr. 1A, Sector 4 tel: +4021 461 08 77 - fax: +4021 461 08 82 mobil: +40 744 374 095 e-mail: liviapopescu@rolim.ro

62 VENDING INSIDE NR. 8


PARTENERI

Danemar Trading SRL Str. Grigore Alexandrescu nr. 32, Sector 1, București tel: +40-21-310.7372 fax: +40-21-231.4639 www.danemar.ro

PATRONATUL ROMAN AL INDUSTRIEI DE VENDING Bd. Carol I nr.12, Et.2, cam 224, sector 3, Bucureşti tel: 0722.31.00.10 info@patronatvending.ro www.patronatvending.ro

S.C. INDPRODCOM S.R.L. Str. N. GRIGORESCU, NR.12, DEVA, JUD. HUNEDOARA TEL: 0254.231485 www.ipcvending.ro office@ipcvending.ro

Nestle Romania S.R.L. 3, George Constantinescu St. București 2, România, Cod Postal 020339 Telefon: +40 21 204 4000 Fax: +40 21 204 4030 E-mail: contact.nestle@ro.nestle.com www.nestle.ro

Strauss România Bd. Theodor Pallady, nr. 54-56, sector 3, Bucureşti Tel.: 021 272 15 00 Fax: 021 272 15 80 coffeeservices@strauss-group.ro www.coffeeservices.ro

NR. 8 VENDING INSIDE 63


PARTENERI

Vending PARIS 1 place de la Porte de Versailles - 75015 Paris Delphine Gelly - International Marketing Manager Delphine.gelly@reedexpo.fr +33 (0) 1.47.56.24.32 Dalinda Bounouara - International Marketing Assistant Dalinda.bounouara@reedexpo.fr +33 (0) 1.47.56.50.56 www.vendingparis.com

16 Dokykina st., Moscow, Russia Phone/fax: + 7 495 287 03 63 Web: www.expomtg.com www.vendingexpo.ru

MEDIABLOC Adresa: Str. Theodor Sperantia, NR. 14, sector 3, București tel: 0722400055 rosu@mediabloc.eu www.mediabloc.eu

BRING YOUR VENDING BUSINESS IN BULGARIA, HALL 2 EXPO 24 ROMÂNIA Adresa: Str. Cornelia NR. 20, București, 040181 Phone: +4021 335 6681 Fax: +4021 335 6680 E-mail: anton.vlad@expo24.ro www.expo24.ro; www.eastexpo.ro

64 VENDING INSIDE NR. 8

Inter Expo&Congress Center, Sofia, Bulgaria. Sales Manager: Nataliya Baevska E-mail: baevska@balkangamingexpo.com Phone: +359 2 81 29 438 Mobile: + 359 887 650 187 Fax: + 359 2 81 29 479 Web: www.balkangamingexpo.com



VENDING Inside NR.8