Page 1


EDITORIAL

10 A FOST, NE PREGĂTIM DE 11

I

ată-ne ajunși la o cifră rotundă a numărului de apariţii a publicaţiei noastre: 10. Unii poate ar sări în sus de bucurie că în condiţiile dificile de astăzi o publicaţie de nișă ca Vending Inside a ajuns la zece ediţii, dar noi n-o să facem asta. De ce? Pentru că încă nu am realizat nimic notabil. Unii se vor arăta surprinși de această afirmaţie, dar noi așa simţim. Sperăm doar că peste 10-20 de ediţii să avem o altă stare, și mai ales ne dorim ca piaţa de vending să ne dea motive de exaltare. În această ediţie, Vending Inside vă oferă un cover story despre unul dintre cei mai importanţi actori din industrie: Strauss România și a sa poveste, “În culisele Don Café”, loc unde veţi afla cele mai interesante lucruri despre singurul producător internaţional cu fabrică de cafea în România. “Fenomenul Gri din Vendingul Românesc” este un alt subiect de interes ce vi-l propunem pentru acest număr. E interesant să aflaţi ce consideră oamenii din vending despre asta, chiar dacă sunt mai puţini decât mă așteptam. “Idei de vending” este o rubrică nouă ce v-o propunem începând cu această ediţie a zecea. E utilă, interactivă și incitantă. Vă punem imaginaţia și curajul la încercare. Vendingul de la noi suferă de lipsă de originalitate, sau poate mai rău – de lipsă de concreteţe a unor idei ce sunt poate bune, dar cărora le lipsește punerea în practică. Dacă poate cerem prea mult făcând apel la originalitate atunci măcar ceea ce există pe alte

pieţe de vending ar putea fi o “reţetă” ce ar rămâne la latitudinea celor ce o pun în practică s-o facă de succes sau nu și pe plaiurile noastre. În articolul EVA din această ediţie redactat special pentru Vending Inside, vă prezentăm “Agenda de lucru a European Vending Association în toamna lui 2012”. Ovidiu Tunaru, Country Business Manager Nestle Professional ne declară într-un interviu în exclusivitate că „Piaţa de vending din România se află în plin proces de maturizare”. Care este relaţia dintre franciză și vending veţi afla în cadrul articolului “Fii propriul tău șef!”. “Vendingul japonez” și “Materii prime în vending” sunt subiecte ce-și continuă parcursul firesc și în această ediţie. Cât privește Istoria Vendingului aflaţi că aceasta a avut un pilon de bază în Istoria Bulk Vending și atunci mi se pare normal să acordăm o atenţie specială acestui “dinozaur” al afacerilor cu vending. La final vă sugerăm să citiţi una dintre poveștile de succes ale vendingului din ţara noastră: «Vendingul estival cu lapte - O poveste cu și despre văcuţe». Mihai Petcu de la Ferma de Lapte este protagonistul acestui story original. Dragi cititori, după 10 ediţii de Vending Inside reluăm invitaţia pe care am făcut-o și cu ocazia primei ediţii, dacă aveţi ceva de comunicat, sau dacă vreţi să ne criticaţi, sau pur și simplu aveţi ceva de spus nu ezitaţi s-o faceţi scriindu-ne pe adresele: office@vendinginside.ro sau redactia@vendinginside.ro. NR. 10 VENDING INSIDE 1


SUMAR

06

În culisele DONCAFÉ

12

Fenomenul Gri din Vendingul Românesc “Când ursul bate iepurașul pentru că nu are căciulă...!“

16

IDEI DE VENDING

20

agenda de lucru a European Vending Association (EVA) în toamna lui 2012 2 VENDING INSIDE NR. 10

24

Beneficiile consumului de cafea

28

Interviu Ovidiu Tunaru Country Business Manager Nestle Professional

32

FII PROPRIUL TĂU ŞEF!

34

VĂ ROG, INTRODUCEŢI MONEDA!


SUMAR

36 www.vendinginside.ro Redacţia Vending Inside redactia@vendinginside.ro Revista Vending Inside este membru fondator al Materii prime în vending: CEAIUL

40 Patronatului Industriei de Vending din România.

Istoria Vendingului (VI)

44

Editori Corina Cîrnu corina@vendinginside.ro Sandra Nastase sandra@vendinginside.ro Art-Director Digital Artwork Distribuţie Andrei Florescu Advertising office@vendinginside.ro Printed by: tIPogRAfIA ARtPRInt ISSN: 2069-9107

Evaluarea cafelei (V) – Gradul prăjirii

52

Vendingul estival cu lapte - O poveste cu și despre văcuţe 4 VENDING INSIDE NR. 10

Dragi cititori, Revista Vending Inside vă propune să participaţi activ la realizarea revistei și în acest sens vă cheamă să scrieţi părerile voastre despre subiectele din revistă și conţinutul editorial la adresa poștală O.P. 19, C.P. 5 sau pe e-mail la: redactia@vendinginside.ro Pentru noi părerile voastre despre Vending Inside sunt foarte importante și vrem să le tratăm ca atare. Realizaţivă singuri revista, transmiteţi articole proprii sau comentarii. Cu drag, Redacţia Vending Inside


În culisele DONCAFÉ

6 VENDING INSIDE NR. 10


COVER STORY Secretul unei cafele cu adevărat bune este dat de prospeţimea ei și de capacitatea de a reţine cele mai multe arome. Și ce poate fi mai proaspăt și mai aromat decât un produs fabricat la câţiva kilometri distanţă de aparatul de vending, folosit de clienţii tăi fideli? Vă invităm în culisele Strauss România, singurul producător internaţional cu fabrică de cafea în România, pentru a urmări cele 5 etape ale procesării cafelei Doncafé: recepţia cafelei verzi, prăjirea, măcinarea, degustarea și ambalarea și depozitarea cafelei. STRAUSS ROMÂNIA Strauss România a fost fondată în 1995, ca parte a grupului internaţional Strauss - o companie de cafea tip 360°, ce oferă consumatorilor nu numai cafea ambalată, ci şi produse care au o legătură directă cu cafeaua. Grupul Strauss ocupă prima poziţie pe piaţa de cafea din Brazilia, ţara cafelei, şi se poziţionează drept una dintre primele 5 companii din lume specializate în cafea. În cadrul Strauss România s-a lansat, în anul 2001, divizia Coffee Services, divizie specializată pentru furnizarea de soluţii profesionale pentru consumul de cafea Away From Home (AFH). În scurt timp de la lansare, Strauss România a devenit liderul pieţei specializate de consum de cafea AFH. Conceptul de vending Doncafé a fost dezvoltat ca un sprijin constant pentru efortul întreprinzătorilor de a oferi consumatorilor grăbiţi şi pretenţioşi o cafea din boabe proaspăt măcinate, cu adevărat bună. Mai mult, oferă o paletă largă de soluţii specifice fiecărui tip de locaţie în care se consumă cafea şi băuturi calde. RECEPŢIA CAFELEI VERZI Cafeaua Doncafé este produsă în fabrica Strauss din cele mai bune boabe de cafea verde Arabica şi Robusta, cultivate pe plantaţiile dintre cele două tropice. Între cele două specii de cafea există diferenţe notabile dictate de altitudinea şi climatul în care sunt cultivate: arborii de cafea Arabica cresc într-un climat umed şi produc boabe de cafea de calitate superioară cu un gust intens aromat, citric, pe când specia de cafea Robusta creşte într-un climat dur, este de calitate inferioară, având un gust aspru, intens. Odată ajunşi în fabrică, după o călătorie lungă peste ocean, sacii de cafea verde sunt descărcaţi în depozit, evaluaţi din punct de vedere calitativ, depozitaţi pe sortimente şi transferaţi în fabrică prin sisteme închise ermetic. Evaluarea calitativă presupune identificarea boabelor de cafea defecte, a căror prezenţă pun în pericol standardele de calitate ale cafelei. Defectele cele mai des întâlnite sunt: boabe de cafea negre (defect cauzat de fermentarea prelungită a fructelor culese de pe pământ, care apoi suferă un proces insuficient de uscare cu perioade intermitente de umezire); boabe maro închis (defect ce poate fi atribuit, printre altele, coacerii îndelungate, depulpării defectuoase, fermentării iniţiale a fructelor la grămadă, uscării insuficiente); boabe NR. 10 VENDING INSIDE 7


„foxy” (cauzate în principal de uscarea artificială îndelungată); boabe spongioase (boabe insuficient uscate sau care au reabsorbit umiditate); boabe albe (cauzate de decolorarea suprafeţei de către bacteria din genul Coccus în timpul depozitării şi transportului); boabe sticloase (rezultatul uscării artificiale cu o temperatură iniţială prea ridicată); boabe ceroase (boabe culese după maturizare); boabe de culoarea chihlimbarului (cauzate de lipsa fierului din pământ); boabe buboase şi pătate (uscare incompletă sau neuniformă a pergamentului). Pe lângă defectele care pot fi depistate vizual, există şi defecte de gust şi aromă: „stinkers” (boabe urât 8 VENDING INSIDE NR. 10

mirositoare - asociate cu fermentarea excesivă sau spălarea îndelungată sau în apă poluată); boabe acidifiate (fermentate excesiv); boabele mucegăite (incomplet uscate sau supuse unor condiţii nepotrivite de depozitare şi transportare). De asemenea, sunt evitate şi boabele imature, uscate, sparte, strivite, găurite, fructele roşii uscate sau corpurile străine ce pot apărea printre boabele verzi de cafea. Specia din care fac parte arborii de cafea, modul în care au fost îngrijiţi, condiţiile de cultură, calitatea boabelor, a solului şi caracteristicile zonelor geografice sunt tot atâţia factori care influenţează


COVER STORY gustul final al cafelei. Aportul critic al specialiştilor Strauss în degustare este să realizeze blendul optim de boabe de cafea, prăjirea şi respectiv măcinarea potrivite astfel încât rezultatul final să fie mereu acelaşi pentru fiecare tip de produs. PRĂJIREA CAFELEI Cafeaua dobândeşte culoarea, parfumul şi aroma în timpul procesului de prăjire. Curenţii de aer cald folosiţi în timpul prăjirii determină o serie de schimbări legate de: culoare - se modifică de la verde la maro; volum - creşte cu 40%-80%; greutate - scade cu 18%-20%. De asemenea, în această etapă rezultă substanţe volatile şi solide, dioxidul de carbon şi antioxidanţii. Boabele de cafea sunt încălzite la temperaturi între 180-240°C, între 5-15 minute în funcţie de gradul de prăjire dorit; când umiditatea din boabe se evaporă, boabele ”pocnesc” şi are loc o reacţie chimică numită piroliză. Cafeaua prăjită conţine aproximativ 1000 de componente aromatice (vinul conţine doar 600); dintre acestea, cea mai puternică calitativ dă caracterul cafelei. Pentru operatorii de vending, Strauss Coffee Services pune la dispoziţie cafea boabe prăjită – Doncafé Espresso Cassic – un blend unic de cafea Arabica şi Robusta de culoare brună, caracteristică prăjirii foarte lente. Gustul intens, aromat, dulce-amărui, caramelizat, consistenţa, precum şi crema densă, de culoare maronie, dau măsura unui espresso perfect.

preparată la filtru, cafetieră şi cană necesită o măcinare mai grosieră, pe când prepararea la ibric şi espresso, o măcinare fină. De asemenea, există o strânsă corelaţie între gradul de prăjire al cafelei şi tipul de măcinare: boabele prăjite mai intens au o savoare mai puternică şi trebuie măcinate mai fin, iar boabele prăjite mediu dau un gust proaspăt şi plin, fiind măcinate mai grosier. Pentru a păstra calitatea cafelei în fabrica Strauss, după măcinare, aceasta este ţinută în silozuri, de unde urmează să intre pe linia de ambalare. Strauss Coffee Services pune la dispoziţia operatorilor de vending produsul Doncafé Instant Coffee - o cafea 100% naturală, aromată, cu un gust intens, dulce-caramelizat şi uşor condimentat. Alte produse furnizate de către Strauss Coffee Services operatorilor de vending: Doncafé Decaffeinated Instant Coffee, Doncafé 3in1, Doncafé Hot Choco, Doncafé Coffee Creamer, Doncafé Lemon Tea, Doncafé Forest Berry Tea. DEGUSTAREA CAFELEI Specialiştii în degustare de la Doncafé sunt responsabili cu identificarea boabelor verzi de cea

MĂCINAREA CAFELEI În fabrica Strauss sunt măcinate zilnic 50 de tone de cafea. Gradul de măcinare a cafelei este dictat de fiecare metodă de preparare vizată. Cu cât timpul de pregătire al cafelei este mai mic cu atât cafeaua trebuie mai fin măcinată. De exemplu, cafeaua NR. 10 VENDING INSIDE 9


COVER STORY

mai bună calitate şi cu realizarea blendurilor potrivite de cafea. Verificarea compatibilităţii dintre boabele de cafea provenite de la specii diferite este esenţială, în caz contrar se poate ajunge la neuniformitatea culorii boabelor prăjite şi, implicit, la o calitate mai slabă a băuturii. Degustarea este o activitate senzorială ce implică toate cele 5 simţuri, cu atât mai mult cu cât cafeaua are aproximativ 1000 de arome diferite, dublu faţă de aromele unui vin. În degustarea cafelei sunt luate în considerare: mirosul, culoarea, gustul, aroma, corpul, caracterul, consistenţa, defectele şi ceea ce degustătorii numesc ”after-taste”. AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA CAFELEI Aromele cafelei Doncafé sunt păstrate intacte datorită procesului de ambalare. Automatizat în proporţie de 80%, procesul de ambalare se face în atmosferă de gaz protector pentru a păstra aromele şi a evita oxidarea. În fabrica Strauss se ambalează în diferite formate: stabilo, vacuum, pillow. Zilnic ies de pe linia de ambalare 20.000 de pachete de cafea, după care sunt transferate în centrul de distribuţie ultramodern 10 VENDING INSIDE NR. 10

Strauss România - ce are o suprafaţă de 5.000 mp, până la 5 nivele de stocare şi o capacitate de 5.000 de paleţi. De aici cafeaua Doncafé ajunge la operatorii de vending din toată ţară, în HoReca, pe rafturile magazinelor şi, în final, la consumatorii de cafea. În portofoliul Doncafé se regăsesc produse profesionale pentru cele mai variate preferinţe de consum, prin combinarea cărora se acoperă toată plaja de nevoi şi gusturi care există într-o locaţie în care se consumă băuturi calde, pornind de la băuturile pe bază de cafea, preparate din boabe proaspăt râşnite de cafea prin metoda espresso sau din cafea instant, până la ciocolată caldă sau ceai. În aceeaşi ordine de idei, selecţiile standard ce pot fi accesate pe automatele Doncafé sunt: 3in1, Espresso, Espresso Macchiato, Espresso Lung, Caffe Latte, Cappuccino, Cappuccino Choco, Latte Macchiato, Café Mocha, Hot Choco, Ceai cu aromă de lămâie, Latte, Hot Choco Forte, Hot Choco Latte. Fiecare dintre reţetele de cafea menţionate este disponibilă şi în varianta ”instant” (pe bază de cafea solubilă) sau ”instant decafeinizată” (pe bază de cafea solubilă decafeinizată).


Am ales o temă “fierbinte” pentru analiza din ediţia aceasta pentru că am considerat că după 10 ediţii de Vending Inside, subiectul ar găsi un ecou vibrant în rândul actorilor din piaţă. Nu prea a fost așa… Intrând în subiect, conform estimărilor mai multor specialiști economia “neagră” românească ar atinge 12 VENDING INSIDE NR. 10

50-55% și asta în condiţiile în care regulile fiscale, cel puţin teoretic, sunt foarte stricte, în afară de automate practic toţi vânzătorii trebuie să emită facturi sau bon fiscal. Pe de altă parte dacă vă gândiţi că de cele mai multe ori angajaţii primesc salariul minim pe economie pe statul de plată și restul la “negru” până la suma negociată cu angajatorul, atunci știţi despre ce vorbesc și de unde plecăm în analiza noastră.


analiza

FEnOMEnUl GRi Din VEnDinGUl ROMÂnESC

“CÂnD URSUl BaTE iEPURaŞUl PEnTRU CĂ nU aRE CĂCiUlĂ...!“

Domnul Pavel Liszka, Manager General la Dallmayr România, întărește aceste afirmaţii și completează: “ca să plătești salariaţii la negru trebuie să vinzi fără documente și pentru aceasta trebuie să și cumperi o parte din marfă fără documente. Deci fenomenul este în lanţ.” Adelin Vaicăr, Associate Manager la S.C. ART-RO

SRL consideră că avem atât de mult “gri” în industria românească de vending pentru că există “fiscalitate excesivă în primul rând și lipsa unei legislaţii ferme în domeniu care să confere operatorilor de vending atât drepturi cât și obligaţii.” Acum câţiva ani s-a vehiculat ideea că s-ar putea introduce obligativitatea emiterii bonului fiscal și din automate, și atunci multă lume s-a îngrozit. Pavel Liszka a declarat că și dânsul s-a arătat bulversat în acele clipe de acea posibilă măsură dar doar pentru că “echiparea unui număr mare de automate cu astfel de echipamente ar reprezenta un efort investiţional însemnat”. Tot dânsul completează: “AZI CHIAR NE DORIM o astfel de modificare legislativă pentru că din estimările noastre majoritatea firmelor de vending din România lucrează în proporţie de 7080% la negru!” Uau! Asta înseamnă ceva! Domnul Liszka vine chiar cu o completare și chiar cu calcule: ”Datele noastre globale pe anul 2011 arată că sunt cca. 4-4,5 milioane de pahare vândute lunar la preţul mediu de 0,91 RON (cu TVA inclus), realizând o medie de 1000-1100 pahare pe lună per automat. La aceste valori medii și lucrând la „alb” se poate realiza un profit la limita de susţinere a afacerii. Dacă veţi chestiona majoritatea operatorilor de pe piaţă veţi constata că au media de pahare vândute/lună din automate mai mică, și preţul de vânzare la fel sau chiar mai mic. În condiţiile în care cafeaua verde la bursă costă la fel pentru toţi, iar preţul unor automate noi este bine cunoscut, este evident că cei care oferă preţuri mai mici, în locaţii unde intră al 3-lea pe lângă alte 2 automate care deja sunt amplasate acolo, și mai oferă și chirii mari sau jetoane gratuite, vor lucra foarte gri.“ Dar care sunt implicaţiile negative pentru industria noastră a trecerii unui număr tot mai mare de firme în „zona gri” a activităţii și fiscalităţii? “Dezvoltarea mult mai lentă a industriei de vending, servicii mai slabe pentru clienţi, neîncrederea clientului final, etc.” spune domnul Vaicăr că ar fi principalele rezultate nefavorabile pentru vendingul românesc. Managerul General de la Dallmayr România mai trage un semnal de alarmă: “Se pare că în decursul ultimilor 5 ani fenomenul „gri” s-a accentuat în toată economia și nimeni nu a reușit (sau nu a dorit) să-l restrângă. Așa ceva va fi din ce în ce mai greu pentru NR. 10 VENDING INSIDE 13


analiza

că veniturile realizate din economia neagră sunt atât de mari încât creează o putere mult prea mare pentru cei care o practică.” Cum reușesc totuși unele companii să rămână în zona „albă” a activităţii? Adelin Vaicăr de la ART-RO spune că cu greu și în plus “Încercăm să oferim consumatorului un preţ corect pentru serviciile și produsele pe care le oferim. Suntem convinși că pe termen mediu și lung, vom avea de câștigat lupta neloială cu concurenţii din zona gri.” Sunteţi un optimist domnule Vaicăr și vă admir puterea de luptă, dar cred că forţele sunt mult prea inegale în defavoarea dumneavoastră, a celor care mai cred în plata taxelor și a impozitelor ca în ceva normal și benefic pentru societatea civilă în care trăim. Ce se poate face pentru ca acest „fenomen gri” să scadă din amploare în industria noastră? Domnul Vaicăr consideră că “o legislaţie fermă, care să confere operatorilor atât drepturi cât și obligaţii” ar fi poate suficient. Domnul Liszka a concluzionat metaforic: “Din experienţă pot spune că sunt controlate periodic firmele care lucrează corect și până una alta fac și 14 VENDING INSIDE NR. 10

profit, deci vor putea plăti amenzile pe care le primesc pe greșeli formale, fără nici un efect economic. Dacă voi spune că am plătit amenzi pentru că pe factura noastră fiscală exista semnătura cumpărătorului, cu toate datele sale de identificare, inclusiv data, dar lipsea ora la care a recepţionat marfa, veţi înţelege că acest control nu a avut drept scop verificarea de fond a activităţii noastre, ci doar stabilirea unei amenzi, ca un fel de impozit suplimentar, sau cum spune bancul bine cunoscut, când ursul bate iepurașul pentru că nu are căciulă...! Aici ne aflăm, iar orizonturile de normalitate și “alb” sunt mult prea îndepărtate. Această luptă cu morile de vânt ne face să ne pierdem energiile în mod constant și continuu. Atâta timp cât mediul de afaceri este oferit de stat, iar acesta nu găsește resorturile prin care să pună la dispoziţia agenţilor economici din industria noastră aceleași condiţii de activitate și în plus mai închide și ochii la “măgăriile” celor care nu știu să lucreze decât la gri-negru, apoi plângându-se de încasări prea mici la buget, fenomenul gri din vendingul românesc va fi o pură obișnuinţă de lucru. Adresăm mulţumiri în realizarea acestui articol domnilor Pavel Liszka și Adelin Vaicăr.


IDEI DE VENDING

Camioanele cu vending Există de mai multe decenii, mai ales în SUA, ideea de a face vending din camion, din așa zisele vending trucks. Avantajul mobilităţii este unul important și trebuie folosit la maxim. Startup-ul acestei afaceri este unul relativ suportabil. Poţi cumpăra o mașină nouă sau un camion vechi pe care să-l poţi recondiţiona și adapta cerinţelor afacerii tale cu vending. Oricum ar fi n-o să te coste mai mult de câteva zeci de mii de euro. Următorul pas este să găsești o locaţie bună. Evident că aici va trebui să te interesezi la autorităţile locale care sunt regulile și legile ce le ai de respectat. 16 VENDING INSIDE NR. 10

Categoric, locaţia trebuie să fie într-o zonă aglomerată, cu vad, cu suficient de multe birouri de firme, pentru că să recunoaștem peste 50% din veniturile tale vor veni din vânzarea către angajaţii firmelor și apoi altor tipologii de clienţi (studenţi, elevi, cumpărători ocazionali aflaţi în tranzit prin zona ta). Un alt pas important este să te faci cunoscut. Aici poţi folosi internetul și reţelele de socializare, dar și un direct mailing ţintit pe zona ta (să zicem firmele și instituţiile de pe o rază de 1 km pătrat). Un avantaj semnificativ al acestei idei este că poţi să-ţi supraveghezi foarte bine aparatele ce le aduci cu tine, fie că vorbim de automate de cafea și băuturi


ANALIZĂ care să le poziţionezi în diverse locaţii, cu atât mai bine; nu ști niciodată care dintre locaţii îţi poate aduce beneficii mai mari și care mai puţin. Vending cu mărunţişuri Una dintre ideile care ar putea merge ușor și la noi este cea prin care poţi să-ţi începi o afacere cu aparate de vending care să vândă „mărunţișuri”. Să mă explic. Există diverse nimicuri de la cărţi poștale și până la suveniruri care pot fi foarte ușor puse în vânzare prin intermediul unor automate de vending. Ca locaţii, bineînţeles că aș alege cele mai mai mari orașe, staţiunile de pe Valea Prahovei și de pe Litoral, dar și locaţii cu atractivitate cum ar fi Castelul Bran, Sighișoara, Sibiu, mănăstirile din Moldova, dar și alte locaţii cu potenţial turistic verificat la noi în ţară (nu insist, pentru că cred că aţi prins ideea). Ca mărunţișuri puteţi alege tot soiul de produse ce se pretează la astfel de idee, dar trebuie să luaţi în calcul mai întâi și factorul tehnic ce sunt sigur că îl puteţi depăși după ce vă veţi documenta cu atenţie despre ce aparate de vending ar fi bine să aduceţi și ce „nimicuri” ar intra acolo. Cred că puteţi încerca de la tricouri (remember vendingul cu T-shirturi din SUA sau Japonia) și până la bere personalizată sau cărţi cu Dracula (remember book vendingul din Dubai). Oricum posibilităţile sunt multiple, iar marja de profit o să vă surprindă dar poate fi destul de mare pentru că preţurile de achiziţie angro ale acestor produse vă va permite să vă puneţi un adaos suficient de mare ca să merite efortul.

calde, automatele de băuturi reci și snacksuri, dar poţi avea și aparate ce fac mâncare caldă rapid, în 90 de secunde (cartofi prăjiţi, hamburgeri, etc.), sau aparate vending de pizza, storcătoare automate de citrice și fructe. Tot acest mix de aparate îl poţi verifica și îi poţi face refil rapid și fără efort, ceea ce este un mare avantaj. Poţi la finalul zilei să le urci înapoi în camion sau le lași în locaţii. De obicei când începi o astfel de afacere trebuie să te gândești de la bun început că prioritatea ta numărul unu este să-ţi completezi flota de camioane de vending cât mai rapid cu putinţă. Dacă poţi chiar să începi cu mai multe astfel de vending trucks pe NR. 10 VENDING INSIDE 17


ANALIZĂ

Vending cu „frig” Încă mai este vară, deci pot să-mi permit să vă dau o idee estivală de vending. Ice Vending este în occident și mai cu seamă în Statele Unite o modă împământenită de mulţi ani încoace. Și pe la noi am văzut prin diverse benzinării cum se chinuie cu un camion mai mare să aducă gheaţă și s-o depoziteze în lăzile frigorifice din incintă. Ce cred că ar merge fără probleme cel puţin 3-4 luni de zile ar fi aparatele de vending cu îngheţată. Ce dacă e sezonieră afacerea? Multe sunt la noi caracterizate astfel și totuși merg bine tot timpul anului; overall cum se spune. În timpul verii ești mai agresiv, iarna te concentrezi pe altceva; pe ce „merge” mai bine în anotimpul friguros. Am cunoștinţă de unele aparate de vending care în timpul verii te ajută să te răcorești la propriu. Astfel, dacă nu suferi de claustrofobie poţi să-ţi plătești intrarea cu o simplă monedă într-un automat ce îţi oferă preţ de câteva minute o binemeritată „răcoreală” cu aer rece; evident îţi reglezi tu totul după necesităţi. Service de vending Uite o idee în timpuri de restriște. Cred că putem 18 VENDING INSIDE NR. 10

să ne gândim la o afacere cu o astfel de tematică: serviceul de vending. Ce trebuie făcut? Întâi identificăm nevoile din piaţă, căci sunt multe, deoarece 80-90% din piaţă folosește echipamente second hand. Apoi gândim investiţia. Aparatele de vending au cu precădere același principiu de funcţionare, deci se strică de obicei în aceleași locuri. Nu cred că resursele umane ar fi o problemă pentru o companie nou înfiinţată în acest domeniu, deoarece specialiști (“meșteri”) mai sunt. Resursele tehnice și logistice ar putea fi la început minime și cu o coordonare bună ar putea fi folosite la maximum toate resursele disponibile. Astfel, fiecare companie care dorește să-și externalizeze această “durere de cap” a automatelor de vending ce se strică, se uzează sau sunt vandalizate, ar putea-o face dând șansa companiilor ce fac service de vending să se pună pe treabă. Ce câștigă companiile? O scădere drastică a costurilor în business plan și obţin timp și resurse pentru a se concentra pe operare, pe nevoile clientului. Iar piaţa de vending poate câștiga în dinamică. Ideea de segmentare a pieţei nu este o premieră, așa că nu rămâne decât să vă faceţi calcule și să luaţi cea mai bună decizie.


AGENDA DE LUCRU A EUROPEAN VENDING ASSOCIATION (EVA) ÎN TOAMNA LUI 2012 20 VENDING INSIDE NR. 10


EUROPEAN VENDING ASSOCIATION În timpul verii, mediul instituţional din Bruxelles, ca și în multe ţări, lucrează în liniște, în special Parlamentul Uniunii Europene. Acesta este momentul când EVA are avantajul oferit de „modul adormit” al UE, pregătindu-se activ pentru a doua parte a anului, care este una foarte ocupată. Într-adevăr, European Vending Association elaborează în prezent o luare de poziţie privind cerinţele sectorului vending în cazul soluţiilor de plată de Debit/Credit contactless, ca răspuns la Cartea Albă privind Plăţile prin Mobil, a Consiliul European al Plăţilor. Vrem să explicăm că o serie de întrebări tehnice și comerciale încă necesită răspuns, chiar dacă suntem conștienţi că soluţiile de debit/ credit fără contact (contactless) oferă o îmbunătăţire promiţătoare a soluţiilor bancare curente. În lunile următoare, instituţiile europene se vor ocupa, de asemenea, de regulamentele care vor atinge aspectul tehnic al aparatelor de vending: de exemplu, legislaţia privind gazele fluorurate cu efect de seră sau cerinţele de eco-design pentru aparatele de vending. Sarcina noastră va fi să monitorizăm măsurile propuse și apoi să oferim aportul nostru, pentru a ajunge la un rezultat care va fi satisfăcător atât pentru autorităţi, cât și pentru industrie.

metodologie solidă, verificând în mod regulat datele, sub conducerea Președintelui Comitetului de Date de Vending EVA și membru CE, Jan Marck Vrijlandt (Selecta). Rezultatul este un Raport European, construit pe baza a 21 de profiluri individuale de ţară, actualizate. Raportul European oferă 10 seturi cheie de cifre și statistici din piaţa de Vending: 1. Baza totală a unităţilor aparatelor de vending de 3,8 milioane de aparate și cum sunt acestea defalcate pe diferite ţări; 2. Aproape 80% din baza de unităţi este distribuită în primele 6 ţări lidere de piaţă; 3. Raportul oferă apoi o defalcare detaliată a aparatelor cu produse calde, reci și cu gustări (snack); 4. Proporţia de aparate transportabile și aparate tip masă, care este de aproximativ 50%-50% și arată o tendinţă clară spre mai multe aparate tip masă, pentru a se face faţă la trendul privind micșorarea spaţiilor de muncă; 5. Cifra de afaceri pentru numărul de aparate și perioada luată în discuţie este în jur de 11 miliarde de euro; 6. Rata de lucrători pe aparate de băuturi calde variază de la 36 la 140 de lucrători pe aparat în cele 6 ţări lidere de piaţă;

Studiul pieţei europene de vending Acum sunt disponibile cifrele și tendinţele cheie ale pieţei Uniunii Europene în ce privește vendingul, pentru ultimii doi ani. Membrii EVA au acces liber și deplin la Raportul European, precum și la cele 21 de profiluri individuale pentru fiecare ţară. Raportul include o analiză economică din 2003 până în 2011, volumele de vânzări, preţuri medii de vânzare, precum și un număr de alte observaţii cheie privind piaţa europeană. David Hoskin, care este de mulţi ani președintele EVA, și care efectuează recensământul anual al pieţei de vending al Marii Britanii pentru AVA, a petrecut luni de zile, vorbind cu experţii fiecărei pieţe, construind modele și o NR. 10 VENDING INSIDE 21


EUROPEAN VENDING ASSOCIATION

7. Proporţia aparatelor de băuturi calde și celor de gustări, arătând oportunităţi de creștere semnificativă; 8. Primii 5 operatori din Europa și cota lor de piaţă; 9. Statutul de consolidare pentru fiecare dintre cele 21 de pieţe; 10. Observaţii cheie bazate pe toate aceste cifre și prognoze. Fiecare profil individual arată: 1. Numărul de aparate; 2. Preferinţe, spre exemplu, tipuri de cafea; 3. Evoluţia vânzărilor; 4. Tranzacţiile automate, mai precis numărul de tranzacţii; 5. Tendinţele preţurilor; 6. Clasamentul primilor 5 operatori; 7. Observaţii cheie. Membrii Asociaţiilor Naţionale pot cumpăra orice 22 VENDING INSIDE NR. 10

parte a studiului de piaţă pentru o taxă nominală, în timp ce non-membrii pot cumpăra, de asemenea, raportul, fie ca un pachet complet sau doar o parte din acesta. Pregătirea pentru expoziţiile de vending ale toamnei EVA va sprijini și se va alătura membrilor săi la expoziţiile: 3-4 octombrie, Vending Polonia; 24-26 Octombrie, Vending Paris; European Vending Association va prezenta piaţa și tendinţe legislative și, de asemenea, va modera Masa Rotundă a Asociaţiilor Naţionale. 08-10 noiembrie, Vending Expo România Ca în fiecare an, EVA va ţine Adunarea Generală din Bruxelles, urmată de un atelier de lucru pe 13-14 decembrie. Tema acestui an este „O Strategie Europeană pentru Vending”. Asiguraţi-vă că aţi trecut-o în agenda dumneavoastră!


POVESTEA CAFELEI X

Beneficiile consumului de cafea Cum poţi să continui o poveste de succes, așa cum este cea a cafelei fără să nu vorbești despre beneficiile ei. Fără acestea cafeaua ar fi un simplu aliment, când de fapt este cu mult mai mult… „Băutură energizantă”, „relaxantă”, „licoare magică”, „stil de viaţă”, „drog ușor” ori chiar “nectarul zeilor” sunt sintagme asociate cafelei, cea mai populară băutură și al doilea produs consumat pe scară largă în lume după ulei; pe mapamond se beau 24 VENDING INSIDE NR. 10

zilnic circa 1.400 miliarde cești de cafea. Compușii cafelei sunt cei care o fac atât de apreciată și, pe alocuri, utilă pentru organism: antioxidanţii, cofeina, proteinele, lipidele, carbohidraţii. Apropo de proteine, studiile certifică faptul că o cafea matinală este egală în proteine și acid cu trei mandarine. Cofeina se găsește și în ceaiul negru, băuturile acidulate care conţin cola, cacao, inclusiv în medicamente eliberate fără reţetă și destinate durerilor de cap, răcelii,alergiilor sau antialgice și pilule pentru starea de veghe. Un consum moderat echivalează cu maxim trei cești pe zi și nu ajunge să


POVESTEA CAFELEI dăuneze sănătăţii, mai ales că ea se absoarbe rapid și se elimină la fel de iute (3-6 ore sunt suficiente pentru reducerea la jumătate a cantităţii din sânge). Se pare că aceasta îmbunătăţește timpul de reacţie și vigilenţa și poate creea bună dispoziţie. Cafeaua stimulează secreţia de salivă și de suc gastric precum și tranzitul intestinal, favorizând digestia, de aceea nu este recomandată celor cu afecţiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indică faptul că substanţele conţinute de cafea pot reduce apariţia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic și cel de colon, acidul colorgenic protejând împotriva diabetului de tip 1 și 2. Consumul de cafea nu influenţează riscul bolilor coronariene și poate preveni calculii biliari la femei. Cafeaua conţine antioxidanţi (fenol, arome volatile) care împiedică distrugerea celulelor și, implicit, declanșarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentraţia de glucoză. Un consum de până la 3 cești de cafea pe zi se pare că reduce riscul afecţiunilor cardiovasculare. Cofeina, principalul element din compoziţia bobului de cafea, stimulează sistemul nervos, crește activitatea intelectuală, reduce temporar starea de oboseală și favorizează digestia, stimulând activitatea aparatului excretor. Acţionează asupra tubului respirator și este un bun remediu împotriva durerilor de cap și a migrenelor pentru că dilatează vasele de sânge. Cofeina nu se regăsește însă numai în cafea, ci este o componentă importantă a ceaiului, a ciocolatei, dar și a băuturilor răcoritoare sau energizante, precum și a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap, răcelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeină din cafea variază foarte mult, în funcţie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubilă, tare sau slabă). Studiile de specialitate arată că nivelul mic de cofeină conţinut într-o ceașcă de cafea îmbunătăţește puterea de decizie și viteza de reacţie, în timp ce cantităţi mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporală) determină o mai bună rezistenţă la efort fizic. Prin îmbunătăţirea performanţelor, vigilenţei și promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie și anxietate, precum și riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid și se elimină la fel de repede din organism; într-un interval de 3-6 ore se reduce la jumătate cantitatea aflată în sânge. Kilogramele în plus și celulita sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă femeia modernă. Ori, cofeina joacă un rol foarte important în

combaterea acestor neplăcute fenomene. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient, iar unele studii arată că putem slăbi consumând cafea, 300-400 de calorii putând fi arse în fiecare zi printr-un consum moderat. Femeile care consumă zilnic între 2 și 3 cești au un fel de protecţie împotriva cancerului de sân. Explicaţia ar sta în efectul cafelei asupra hormonilor feminini, estrogenii. Mult bine face cafeaua și în cazul riscului de a dezvolta cancer al fi¬catului. Reiese acest lucru dintr-un studiu realizat pe mai bine de 60 de mii de oa¬meni de pe întreaga planetă. Și în privinţa cance¬ru¬lui de prostată ar avea ceva de spus, în sensul că i-ar putea ajuta pe domni să nu facă forme grave. Tot din influenţa cafeinei asupra hor¬monilor sexuali ar veni rezultatul. Și mai există boli care ar putea fi ţinute sub control sau chiar evi¬tate cu ajutorul consumului de cafea: Parkinson și Alzheimer. Cafeaua oferă corpului mai mulţi antioxidanţi decât fructele și legumele, arată un studiu american. Cercetătorii au măsurat conţinutul de antioxidanţi din 100 de alimente printre care fructe, legume, nuci, mirodenii, uleiuri și băuturi. Cafeaua a ieșit pe primul loc, fiind cea mai bună sursă de antioxidanţi a corpului având în vedere și consumul ridicat pe cap de locuitor. Mai mult, un alt studiu, a arătat că antioxidanţii din cafea ajută la prevenirea cancerului de colon. Studiul a arătat că antioxidantul care protejează corpul se găsește în proporţie de trei ori mai mare în cafeaua esspreso decât în cafeaua la ibric. Substanţa din cafea, care ajută la prevenirea cancerului, se numește methilpiridinium și se sintetizează după prăjirea cafelei dintr-o altă substanţă numită trigonelin. Acesta este numai unul dintre beneficiile pe care le aduce cafeaua. Un studiu efectuat la Harvard, pe 126 de mii de oameni și care a durat 18 ani a arătat că cei care beau cel puţin șase cești de cafea pe zi erau cu 54% mai protejaţi în faţa cancerului decât cei care nu beau deloc. Un studiu german asemănător a ajuns la o concluzie identică. În ultimele decade, s-au făcut peste 19 mii de studii pentru a se studia beneficiile cafelei, iar concluzia a fost: consumul de cafea aduce mai multe avantaje decât dezavantaje. Cel puţin șase studii au arătat că oamenii care consumă cafea în mod constant sunt cu 80% mai protejaţi în faţa Parkinsonului. Mai mult, cu cât se consumă mai multă cafea, cu atât riscul este mai mic. Alte studii au arătat că, în comparaţie cu cei care nu NR. 10 VENDING INSIDE 25


POVESTEA CAFELEI Facilitează eliberarea căilor respiratorii în caz de răceală. Stimulează sistemul cardiovascular datorită dopaminei și nu generează atacul de cord. Celor cu presiune arterială ridicată li se recomandă să bea. De altfel, Institutul Naţional de Sănătate din SUA investighează dacă două cești de cafea pot micșora presiunea arterială.

beau cafea, cei care beau măcar două cești de cafea pe zi își reduc riscul dezvoltării cancerului de colon cu 25%. În același timp, cei care beau măcar 2 cești de cafea pe zi sunt cu 80% mai protejaţi în faţa cirozei la ficat. Consumul de cafea chiar atenuează stricăciunile făcute de alte vicii. Cei care beau alcool și fumează, au mai puţine probleme cu inima și cu ficatul dacă sunt consumatori de cafea. Există studii care arată că un consum constant de cafea ajută la controlarea atacurilor de astm, a durerilor de cap, îmbunătăţește dispoziţia și previne apariţia cariilor. Mult timp, cercetătorii s-au întrebat ce substanţă face cafeaua atât de benefică. La început s-a bănuit că responsabilă este cofeină, după aceea s-au bănuit antioxidanţii și chiar anumite substanţe care apar după procesul de prăjire. Adevărul este că toate ipotezele de mai sus sunt valabile. Unele dintre beneficiile cafelei sunt date în mod direct de conţinutul ridicat de cofeină. O ceașcă de cafea conţine aproximativ 85 de mg de cofeină (de trei ori mai mult decât aceeași cantitate de cola, ceai sau ciocolată). Dintre beneficiile menţionate mai sus, cofeinei i se datorează prevenirea Parkinsonului, stoparea durerilor de cap și ameliorarea astmului. Alte studii s-au extins pentru a cerceta și efectul asupra copiilor. 26 VENDING INSIDE NR. 10

Cafeaua este benefică și pentru sportivi sau persoanele active. Două ceșcuţe pe zi ameliorează durerile musculare de după o repriză de exerciţii fizice, după cum a demonstrat un studiu realizat de Universitatea Georgia din Statele Unite. Ajută la realizarea performanţelor sportive și determină o rezistenţă superioară la efortul fizic. Există mulţi bicicliști care beau o cană de cafea înainte de pornirea în cursă. Cafeaua crește cu 10% viteza de transmitere a informaţiilor spre creier, atenuează semnificativ scăderea concentrării și moleșeala de după mese, ameliorează timpul de reacţie, crește forţa, atenţia și eficacitatea. Datorită gustului ușor amărui, cafeaua determină contracţia vezicii biliare și ajută la buna digestie, în special a grăsimilor. Cofeina blochează adenozina, substanţă cu acţiune de calmare care încetinește activitatea celulelor creierului și e secretată în special seara. În momentul în care bem cafea, pentru a neutraliza acţiunea cofeinei, adenozina va fi secretată în cantităţi mai mari, ceea ce duce la o supraîncărcare a organismului. Cofeina grăbește absorţia glucozei din intestine și furnizează mușchilor mai multă energie. Dacă este băută în cantitate moderată, înainte de efort, crește mobilizarea lipidelor din depozite, astfel încât slăbim din grăsime. Iată că sunt multe beneficii și avantaje pe care le aduce consumul de cafea moderat, iar faptul că este una dintre cele mai populare băuturi și în România, trebuie să atragă atenţia operatorilor români să nu facă rabat de la calitate nici în ceea ce privește cafeaua destinată automatelor de vending.


OVIDIU TUNARU, COUNTRY BUSINESS MANAGER NESTLÉ PROFESSIONAL:

”PIAŢA DE VENDING DIN ROMÂNIA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE MATURIZARE”

Care a fost primul contact cu industria vendingului și care au fost etapele carierei dumneavoastră de până acum? Am intrat în industria de vending în 2002, iar în 2004 m-am alăturat echipei Nestlé România în cadrul diviziei Out of Home. De-a lungul celor 8 ani am ocupat mai multe poziţii în cadrul organizaţiei: am început ca Area Coordinator, iar în prezent sunt Country Business Manager al diviziei Nestlé Professional în România.

28 VENDING INSIDE NR. 10

Care sunt principalele produse și servicii ale lui Nestlé Professional? Nesté Professional se adresează canalului Out Of Home prin soluţiile sale de băuturi calde marca NESCAFÉ Alegria și NESCAFÉ Milano. Astfel, prin intermediul partenerilor noștri oferim soluţii integrate atât pentru segmentul mainstrem cât și pentru segmentul premium: automat de băuturi calde, ingrediente pentru prepararea unui mix variat de băuturi calde (de la cafea neagră până la ciocolată, cappuccino și ceai), asistenţă pentru rezolvarea


EXCLUSIVITATE Professional prin intermediul partenerilor săi reprezintă principalul avantaj competitiv. De asemenea,consumatorii noștri au încredere în brandul NESCAFÉ, un brand global și în același timp cel mai puternic brand de cafea din lume. Consumatorul român pune foarte mare accent pe calitatea produsului. Prin implementarea standardelor de calitate Nestlé Professional, ne propunem să oferim produse de cea mai bună calitate tuturor categoriilor de consumatori pentru toate momentele de consum. Pentru noi, calitatea nu este negociabilă. Suntem prezenţi cu soluţiile noastre în majoritatea centrelor comerciale și instituţionale, adresându-ne astfel unui segment eterogen de clienţi și consumatori. Oferim consumatorilor noștri posibilitatea de a savura o cafea, un ceai sau un cappuccino la serviciu, pe stradă, la cumpărături, în centrele comerciale, dar și la evenimente culturale sau sportive. Acoperim practic o multitudine de momente de consum. Câte aparate operează Nesté Professional prin intermediul partenerilor săi? Cam ce cotă de piaţă estimaţi că deţineţi? Dacă aveţi și alte date privind rezultatele companiei dumneavoastră, sunt bine venite. În prezent nu există date oficiale cu privire la dimensiunea industriei de vending sau a modului cum este aceasta segmentată. Conform estimărilor interne, suntem lideri pe acest segment de piaţă luând în calcul numărul de automate de băuturi plasate în piaţă și volumul de băuturi realizate prin intermediul lor.

oricărei probleme de natură tehnică și training de latté art pentru soluţia NESCAFÉ Milano. Anul acesta am extins serviciul de call center, astfel clienţii și consumatorii ne pot contacta 24h/7z, prin intermediul liniei telefonice apelabilă gratuit. Cum aţi descrie clientul Nestlé Professional? Ce credeţi că apreciază cel mai mult clienţii dumneavoastră la produsele Nestlé Professional? Calitatea soluţiilor și serviciilor oferite de Nestlé

Cum aţi caracteriza piaţa românească de vending: în creștere – în stagnare – în cădere? Argumentaţi. Piaţa de vending din România se află în plin proces de maturizare, lucru valabil pentru fiecare subsegment al acesteia: vending de băuturi calde, vending de băuturi reci, snack vending sau vending de cartele telefonice. În ceea ce privește segmentul de băuturi calde, acesta se află într-o continuă creștere în ceea ce privește atât dimensiunea cât și complexitatea. Acest trend avantajează în primul rând consumatorul care, așa cum spuneam, pune foarte mare accent pe calitate. Astfel, are posibilitatea de a alege ceea ce i se potrivește, având la dispoziţie o ofertă mare. Jucătorii din această piaţă sunt astfel stimulaţi să vină cu produse și servicii variate și de calitate superioară. NR. 10 VENDING INSIDE 29


EXCLUSIVITATE În această competiţie ne-am angrenat și noi, Nestlé Professional, astfel că acordăm maximă importanţă proceselor de inovare și renovare de produse pentru a putea răspunde nevoilor în schimbare ale consumatorului. În ceea ce privește preocuparea noastră de a oferii produse și servicii de calitate, menţionez faptul că am implementat un proces de audit al automatelor NESCAFÉ Alegria care se desfășoară atât prin intermediul echipei de calitate dar și al unui partener extern. Scopul nostru este de a asigura aceeași băutură de calitate indiferent de momentul și locul în care se consumă. Pe piaţa românească de vending cine dictează: producătorul sau consumatorul? Maturizarea pieţei de vending din România atrage după sine o poziţionare mult mai clară a acestui raport producător – consumator. Consumatorul are posibilitatea de a alege din categorie sau din afara acesteia. Această realitate determină jucătorii de pe piaţa de vending să-și adapteze oferta la cerinţele consumatorului. Cum este, în opinia dumneavoastră, consumatorul final român? Știe ce vrea, știe ce bea? Este educat? Consumatorul român este atent la produsele pe care le cumpără și dorește să primească cât mai multe informaţii despre acestea. Prin canalele de comunicare obișnuite sau cele specifice pieţei de vending, oferim consumatorilor noștri informaţii care să-i ajute cât mai mult în decizia de cumpărare. Credeţi că e nevoie de un cadru legislativ mai aplicat, mai clar și mai bine adaptat nevoilor și cerinţelor pieţei sau e suficient ceea ce există în prezent? În România piaţa de vending nu este reglementată în mod specific. În acest sens, primul pas a fost făcut de către reprezentanţii industriei prin înfiinţarea 30 VENDING INSIDE NR. 10

Patronatului Român al Industriei de Vending (PRIV), patronat din care Nestlé Professional face parte, fiind unul dintre membrii fondatori, în care s-a luat în discuţie crearea unor ghiduri de bună practică în această industrie. Mai mult, la începutul anului 2012 PRIV a devenit membru cu drepturi depline al Asociaţiei Europene de Vending (EVA), începând astfel o colaborare cu organizaţiile similare europene. Care sunt avantajele Nestlé Professional în piaţa de vending? Prin ce vă deosebiţi de concurenţă? Pentru noi cel mai important este să răspundem cerinţelor consumatorului, să-i oferim mereu produse noi și de calitate. De asemenea, parteneriatul pe care îl avem cu operatorii noștri reprezintă un element foarte important. Acest aspect se transpune și la nivelul calităţii produselor și serviciilor pe care le oferim clienţilor și consumatorilor, factor esenţial în realizarea unei colaborări fructuoase și de lungă durată. Care sunt principalele problemele – pericole din piaţă la ora actuală? Dar principalele oportunităţi? Piaţa din România oferă multe oportunităţi de creștere și dezvoltare, este o piaţă foarte atractivă pentru acest segment. Considerăm că acestea sunt strâns legate de nivelul de inovare pe care fiecare jucător îl poate dezvolta. Nestlé Professional este singurul jucător din industria de cafea care deţine un centru de cercetare și dezvoltare pentru soluţii de băuturi calde și reci la Orbe, în Elveţia. Ascultăm cerinţele consumatorilor și dezvoltăm aici produse care răspund cerinţelor lor în funcţie de specificul fiecărei pieţe. Venim cu produse create pentru pieţe specifice, cu cerinţe specifice. De aceea consider că avem toate resursele necesare valorificării oportunităţilor care apar în piaţă și avem capacitate de adaptare la cerinţele consumatorilor care sunt din ce în ce mai sofisticate.


Fii PROPRiUL TĂU ŞeF!

Franciza de Aparate: Kioskuri cu DVD-uri, ATM-uri, Cabine de Fotografie, Vending Este vineri seară, ora 20:10. De mai bine de 35 de minute schimbi canal după canal, la televizorul tău HD cu monitor LED de 81 de mm, și ca de obicei nu este nimic interesant. Prea multă politică. După o lungă săptămână de lucru nu vrei decât să stai să te relaxezi și poate să te uiţi la un film… Apoi îţi dai seama, îţi aduci aminte că ai văzut un kiosk de dvd-uri cu filme în faţa magazinului alimentar pe care îl frecventezi. Așa că sari în mașină și 5 minute mai târziu ești întins pe canapea bucurândute de un film nou lansat. Tocmai ai achiziţionat două 32 VENDING INSIDE NR. 10

ore de relaxare cu numai 3,50$…de la un aparat. aparatul În timp ce te întorceai de la acel kiosk de DVD-uri cu filme, te-ai gândit că ar putea fi interesant să deţii una sau două kioskuri de acest fel? Până la urmă, probabil că nu ești singura persoană din zona ta care are nevoie de o metodă rapidă și convenabilă de a vedea filme recente, corect? În plus, nu poate fi o afacere prea greu de condus. Hai să vedem împreună avantajele și dezavantajele unui proprietar de afacere cu astfel de automate: avaNtaje Costuri mici de start: Principalul jucător din


TendinŢe industria kioskurilor de DVD-uri din Canada este DVDNow. Iată ce se spune pe pagina lor de internet: “Poţi avea propria afacere în mai puţin de 45 de zile pentru mai puţin de 20,000$.” Acest lucru plasează afacerea pe cea mai de jos scară din punct de vedere al investiţiei necesare pentru o afacere de tip franciză în SUA și Canada. Nu este franciză: DVDNow este o oportunitate de afaceri, nu o oportunitate de franciză. Oportunităţile de afaceri oferă o flexibilitate mare, de obicei inexistentă în modelul de afacere de tip franciză care este în general unul rigid. În plus, legislaţia pentru oportunităţile de afaceri diferă. Acest lucru se traduce printr-un contract mult mai simplu ca proprietar decât cel pe care l-ai semna pentru a deveni partener (2-3 pagini versus 25 de pagini cât are un contract pentru afacerea de tip franciză). În cele din urmă, nu există redevenţe constante; din moment ce nu este franciză, nu va trebui să plătești în fiecare lună către corporaţie un procentaj din vânzările tale brute. Flexibilitate: Îţi poţi păstra slujba. Adevărat; poţi păstra un serviciu cu normă întreagă de lucru în timp ce lansezi această afacere cu jumătate de normă. Din momentul în care kioskul este instalat, tot ce trebuie să faci este să îl aprovizionezi și să colectezi banii. DezavaNtaje Competiţia brand-ului: Ai auzit vreo dată de Netflix? Deși au avut ceva probleme, și optimiștii cred că sistemul lor de comandă prin e-mail va deveni în curând istorie, ideea de a nu fi nevoit să ieși din casă pentru a lua un film este cu adevărat convenabilă. Nu este franciză: Unul dintre avantajele afacerilor de tip franciză este ceea ce se numește “etanșeitate.” Francizele cumpără într-un sistem de operare a afacerii foarte stâns și testat, lucruri cum ar fi manuale operaţionale detaliate, planuri specifice de marketing, asistenţă și suport dedicat de la corporaţie. Este un model tip “prăjitură” și s-a dovedit funcţional. Locaţia: În timp ce societăţi ca DVDNow oferă asistenţă la locaţie, (în schimbul unui comision) în ceea ce privește afacerile cu kiosk-uri, locaţia este într-adevăr, totul. O locaţie foarte bună = venit foarte bun. O alegere proastă este egal dezastru. alte aparate: Kioskurile de închiriere de DVD-uri cu filme nu sunt singurele aparate automate cu bani oferite în prezent în franciză sau pentru o oportunitate de afaceri. Afacerile care presupun costuri mici sunt

întotdeauna populare, în special într-o economie nesigură ca cea pe care o experimentăm noi în prezent. Mike Handelsman, Group General Manager al BizBuySell.com a dezvăluit că în zilele noastre mulţi oameni ce nu sunt angajaţi au din ce în ce mai puţin capital pentru a investi în afaceri de antreprenoriat. Urmează câteva exemple de oportunităţi de afaceri de tip franciză sau cu costuri mici: aCFN: societatea de francize de servicii electronice financiare a plasat peste 1600 de ATMuri în hoteluri, spitale, muzee, săli de sport și restaurant din Statele Unite. ATM-urile sunt cu adevărat aparate de făcut bani, și aceasta este o altă oportunitate care vă permite să vă păstraţi serviciul în timp ce începeţi afacerea dumneavoastră. vending Proaspăt și Sănătos: băuturi și gustări sănătoase și cafea organică, acestea sunt produsele din atractivele aparate de vending fără numerar, plasate prin franciză în centre de sănătate, birouri de companii, spitale și chiar școli. Consumatorii de azi caută alimente sănătoase sub formă de băuturi și gustări; acest francizor oferă 500 de produse diferite pe care le poate comercializa prin franciza sa. Cabinele de fotografie Mojo: pagina de internet a companiei spune că aceasta oferă: “Singura cabină foto comercială de calitate de pe piaţă care oferă într-adevăr o afacere la cheie ce poate fi susţinută și operată de o singură persoană.” Asta ar trebui să-ţi confere o mulţime de avantaje, nu? În cabină încap până la 10 persoane, iar proprietarii le aduc la evenimentele companiilor, petreceri și nunţi. Fotografiile sunt imprimate pe loc și pot fi personalizate pe loc. Există multe oportunităţi de francize cu investiţii mici și chiar de afaceri non-franciză în zilele noastre. Antreprenorii pricepuţi își unesc ideile cu ultimele tehnologii pentru a oferii ceea ce se pare că vrea majoritatea oamenilor acum, “fii propriul tău șef”; afaceri cu automate, cu jumătate de normă și costuri mici. Chiar dacă companiile prezentate nu există în România, ideea ce trebuie reţinută este de a avea curajul de a investi în industria de vending și de a căuta posibilităţi noi de afaceri care să-ţi aducă prosperitatea, dar și independenţa financiară. Afacerile mici sau cele de tip franciză pot fi și în industria de vending oportunităţi ce trebuie a fi exploatate pe viitor de firmele românești.

NR. 10 VENDING INSIDE 33


VĂ ROG, INTRODUCEŢI MONEDA! PARTEA A IV-A

Vending Inside îţi prezintă o altă zi de viaţă în arhipelagul japonez înconjurat, dar și îndrăgostit, de mașini. Japonia, bineînţeles! De când sunt în Japonia am început ușor-ușor să mă obișnuiesc cu excentrităţile niponilor - de orice tip și mai ales cu nevoia aceasta de a-și câștiga timpul necesar intimităţii sau reculegerii prin apelul pe care-l fac ei la mașinile de vending. Iată că sunt de câteva săptămâni aici și îmi petrec zilele vizitând, dar și observând comportamentele asiaticilor de aici prin prisma raporturilor pe care le au cu automatele de vending. Se spune că relaţia de lungă durată cu mașina te poate face să devii mai distant în relaţiile cu oamenii, să începi să-ţi neglijezi relaţiile cu familia sau prietenii, dar numai în Japonia am văzut un aparat de vending care, când te simţi singur, îţi oferă numerele de telefon ale unor fete – și ele la fel de singure, sau poate dispuse să te asculte și să-ţi alunge tristeţea. Incredibil, nu? Care credeţi că este legătura între un aparat de vending și noroc? Simplu, în arhipelagul nipon există aceste automate numite „fortune vending machine” care sunt de obicei găsite în temple și în preajma 34 VENDING INSIDE NR. 10

altarelor. Odată ce ai introdus suma necesară, din aceste aparate de vending ies mici bucăţi de hârtie, și pe care găsești scurte texte prevestitoare sau aducătoare de noroc și pe care japonezii le denumesc „omikuji”. Pentru a îţi purta noroc, „omikuji” sunt în mod tradiţional legate de copaci sau stâlpi.

Am rămas cu imaginea asta că japonezii sunt blocaţi într-un anumit tradiţionalism din care nu poţi să-i scoţi ușor, dar vreau să vă spun că asta este doar o imagine; realitatea este alta. Ei au trecut de etapa Mc Donald’s și KFC și au inventat mașina de vending ce-ţi oferă mese calde, ca de exemplu hamburgeri, hot-dog, cartofi prăjiţi, spagheti, curry, și lista poate continua.


INTERNATIONAL Cunoaștem cu toţii că pescarii japonezi sunt recunoscuţi ca fiind foarte buni, numai că inventivitatea niponilor în materie de aparate de vending nu are limite, iar pasiunea faţă de pescuit este dusă la extreme odată cu această mașină numită sugestiv “Submarine Catcher”. Practic ești pus să-ţi pescuiești propriul homar și apoi să te duci cu el acasă să îl gătești.

Știm cu toţii că sporturile inventate de occidentali au fost “îmbrăţișate” de niponi, și că fotbalul spre exemplu nu mai este o necunoscută pentru ei. Dar ce rămâne în continuare o ciudăţenie pentru noi (vesticii) este cum japonezii iubesc luptele între insecte și pentru a facilita găsirea “soldaţilor” au inventat automatul de vending cu așa zișii “gândaci rinoceri” pe care ei îi consideră animale de companie (pet). De la aceste automate ei își achiziţionează viitorii insecto-gladiatori și astfel se pune de-o luptă. Ce mai plictiseală…

Sunt curios, oare ce surprize ne mai pregătesc asiaticii episodul viitor… (va urma)

NR. 10 VENDING INSIDE 35


MATERII PRIME

ÎN VENDING:

CEAIUL

Continuăm să oferim spaţii generoase materiilor prime folosite în vending recunoscând de această dată importanţa CEAIULUI. Scurt istoric Planta de ceai își are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) și provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost întrebuinţat pentru prima oară de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atât la prepararea băuturilor cât și a mâncărurilor. Ceaiul fiind de mare importanţă pentru civilizaţiile asiatice, s-au născut legende despre descoperirea sa. O legendă populară chineză spune că împăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac, în anul 2737 î.Hr. Câteva frunze se scuturară în bolul împăratului, făcând culoarea apei să se schimbe. Curios din fire, Shennong luă o sorbitură și fu plăcut surprins de aroma și de proprietăţile revigorante ale băuturii. În timpul dinastiei Tang (618-907) băutul ceaiului devenise popular datorită gustului său și a calităţilor sale medicinale. Ceainăriile atrăgeau artiștii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile ceaiului). Cam în aceeași perioadă (648-749), ceaiul a fost introdus și în Japonia de către un călugăr budist, 36 VENDING INSIDE NR. 10

Gyoki; el a plantat arbuști în 49 de grădini ale templelor; în secolul al XIII-lea un preot Zen a creat Ceremonia Ceaiului (Cha-no-yu). Pe la sfârșitul secolului al XVI-lea apar menţiuni rare despre acest obicei și la europeni, autorii acestora fiind negustorii și misionarii portughezi care trăiseră în părţile acelea răsăritene. Dar nu portughezii au fost cei care au făcut primele importuri de ceai în Europa, ci olandezii. Prima ladă cu ceai care a fost înregistrată într-un port european a ajuns la Amsterdam în 1606 și pe parcursul secolului a câștigat în popularitate. Ceaiul a devenit o băutură la modă printre olandezii bogaţi și din Olanda s-a răspândit și în alte ţări din vestul Europei. La curtea engleză, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul secolului al XVII-lea de către prinţesa lusitană Ecaterina de Braganza în urma căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind și în prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai. Cultivarea și recoltarea ceaiului Ceaiul se cultivă în următoarele ţări: • în Asia: Bangladesh, China, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Nepal, Sri Lanka, Taiwan, Vietnam; • în Africa: Camerun, Mauritius, Kenya, Ruanda, Zimbabwe;


MATERII PRIME • în America de Sud: Argentina, Brazilia; • în regiunea Mării Caspice şi a Mării Negre: Georgia, Iran, Turcia. Două varietăţi principale ale plantei sunt cultivate: varietatea cu frunze mici de China (C. sinensis sinensis) și cea cu frunze mari de Assam (C. sinensis assamica). Planta de ceai necesită un climat tropical și soluri acide, permeabile și bogate în humus. Ceaiul se cultivă în pantă, pentru ca apa de ploaie să se poată scurge, o prea mare umezeală fiind dăunătoare. Cea mai bună calitate a frunzelor este obţinută din culturile situate la altitudini mai mari de 1500 m, deoarece planta crește mai încet și capătă o aromă mai bună. Pe plantaţii înmulţirea se face prin butași. După o perioadă de stat în pepiniere, noile plante de ceai sunt transplantate și lăsate să crescă timp de patru ani înainte de prima recoltare. Dacă asupra plantei nu se efectuează modificări, aceasta va crește sub forma unui copac, putând atinge și 9 m înălţime, însă cele de pe plantaţii sunt menţinute la înălţimi mici (de cel mult 1.25 m) pentru a fi mai ușor de recoltat. O lumină solară indirectă favorizează obţinerea unor frunze cu aromă mai bună, de aceea printre tufele tunse sunt lăsaţi să crească copaci care filtrează și împrăștie razele soarelui. Viaţa plantei de ceai nu depășește de obicei 40-50 de ani, însă există varietăţi care pot atinge și vârsta de 100 de ani. Perioadele în care se face culesul depind de climatul în care se află cultura de ceai. Recoltarea se face după mai multe metode: fie se culeg doar mugurii apicali, fie se culeg și primele 2-3 frunze în josul tulpinii sau primele 4-5. Frunzele se culeg împreună cu partea de tulpină pe care se află, pentru a permite vârfurilor să se regenereze. După o perioadă de 7-10 zile, timp în care vârfurile plantei se refac, recoltarea se reia. În ţările asiatice majoritatea culegătorilor sunt femei, iar în Africa printre culegători sunt mai mult bărbaţi. Ei poartă în spate coșuri de nuiele în care aruncă frunzele culese. De câteva ori pe zi coșul este descărcat, recolta strânsă de fiecare culegător cântărită și inspectată calitativ. Tipurile de ceai se disting după tipul de procesare, toate provenind din aceeași plantă. La scurt timp dup ce sunt culese, frunzele de ceai încep să se ofilească și să se oxideze. Clorofila se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatică este numit în industria ceaiului “fermentaţie”, deși nu este cu adevărat un fenomen de fermentaţie, nefiind cauzat de microorganisme.

Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metodă care dezactivează enzima responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidităţii, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceștia cauzează o fermentaţie adevărată, care contaminează ceaiul cu substanţe toxice (uneori chiar cancerigene) și cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind impropriu consumului. Fazele prelucrării frunzelor de ceai sunt: • Veştejirea (stafidirea sau preuscarea): în timpul acestui proces frunzele de ceai pierd din umezeală. Frunzele proaspăt culese sunt așezate într-un strat subţire și lăsate la soare între 18 și 24 de ore pentru a se deshidrata până ajung de consistenţa unor mănuși moi de piele. • Rularea: scopul rulării este spargerea celulelor frunzei pentru ca zeama să fie eliberată și supusă procesului de oxidare. Sucul celular conţine taninuri, tein, uleiuri esenţiale și alte substanţe. • Oxidarea (“fermentaţia”): frunzele rulate sunt întinse în camere răcoroase și umede, pe podele pardosite cu piatră sau ciment; aspectul frunzelor se modifică, substanţele din sucul ce le acoperă începând să absoarbă oxigenul atmosferic (umezeala aerului din încăperi favorizează oxidarea). Culoarea devine roșcată iar apoi brună, iar aromele devin mai puternice și mai plăcute. • Stoparea oxidării: oxidarea este oprită prin expunerea la temperaturi suficient de mari ca enzimele responsabile de oxidare să fie dezactivate. Frunzele sunt întinse în tăvi și expuse aerului fierbinte, având grijă să nu se pârlescă. Odată cu oprirea oxidării, datorită temperaturii, o mare parte din apa conţinută în celule se evaporă. Pe suprafaţa frunzelor rămân substanţele ce dau gustul și parfumul ceaiului, acestea fiind activate prin infuzare. • Sortarea: frunzele întregi sunt de obicei separate de cele fragmentate, acestea din urmă fiind și ele sortate la rândul lor după dimensiune. • Modelarea, finisarea, uscarea: frunzele pot fi comprimate în diferite forme, cum este cazul ceaiurilor pu-erh sau modelate în spirale, granule etc. Acest procedeu face ca frunzele să se umezească de la sucul rămas în interior, necesitând apoi încă o uscare, de data aceasta nemaifiind neapărat nevoie de temperaturi mari; frunzele sunt lăsate la soare, uscate cu aer cald sau coapte. NR. 10 VENDING INSIDE 37


MATERII PRIME • Învechirea : ceaiurile de tip pu-erh câştigă în savoare pe măsură ce devin mai vechi ; pentru a atinge forma finală, aceste ceaiuri trebuie să fie supuse unui proces de post-fermentaţie la care participă mai multe microorganisme. În urma învechirii, gustul amar și astringenţa se estompează. După metoda tradiţională, totul se face manual, însă metodele moderne presupun folosirea mașinilor pentru realizarea fiecărei etape. Deși procesarea este relativ simplă, fiecare fază trebuie controlată cu atenţie pentru a obţine savoarea potrivită. Ceaiul alb Mugurii și frunzele foarte tinere, acoperite cu puf alb, trec prin două etape: tratarea termică pentru oprirea fermentării și deshidratarea. Frunzele nu sunt lăsate să se veștejească, nu sunt rulate și nici lăsate la oxidat, păstrându-se cât mai multe dintre caracteristicile iniţiale. Pentru că este produs în cantităţi mici, preţul său este mare. Ceaiul verde Frunzele sunt culese, lăsate la veștejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi, după metoda chinezească) sau la abur fierbinte la maxim 2 zile după cules pentru împiedicarea oxidării. Frunzele pot fi modelate în formă de perle, de spirale sau lăsat în stare liberă. Ceaiul oolong Dupa ce frunzele sunt culese, lăsate la stafidit și rulate, timp de 2-3 zile (sau mai mult) sunt întinse pentru oxidare. Ceaiul oolong (sau wulong) este un tip intermediar între ceaiul verde și cel negru, apropiinduse ca proprietăţi mai mult de unul sau de celălalt în funcţie de perioada cât a stat la oxidat. Ceaiul negru Frunzele sunt lăsate să se oxideze complet, procesul durând între 2 săptămâni și o lună, după ce au fost parcurse etapele de veștejire și rulare. Apoi, intervine procesul de stopare a oxidării, de eliminare a umezelii și sortarea frunzelor în funcţie de gradul de 38 VENDING INSIDE NR. 10

fărâmiţare. Ceaiul pu-erh Frunzele culese manual din copaci de ceai bătrâni și sunt sortate, îndepărtându-se frunzele rupte, veștede sau oxidate; sunt întinse în încăperi bine ventilate pentru a se ofili un pic înaintea următoarei etape: stoparea oxidării prin prăjirea în tăvi. Acum frunzele sunt rulate fără a le rupe și întinse la soare pentru a se usca până mai rămâne nu mai multă umezeală decât este nevoie pentru ca frunzele să nu se sfărâme, apoi sunt sortate pe 10 categorii/ grade (sau chiar mai multe). Felul în care este prelucrat de acum înainte îl încadrează în tipul sheng sau shu. Pentru a obţine pu-erh de tip sheng (crud), frunzele sunt aburite, comprimate în forme diverse și depozitate în camere uscate, care permit o oxidare lentă. O seamă de micro-organisme participă la desăvârșirea aromelor ceaiului pu-erh. Ceaiul de tip shu este obţinut prin oxidarea forţată a frunzelor: acestea sunt întinse, stropite cu apă și lăsate să se oxideze câteva zile până la o lună. După oxidare urmează tratarea cu abur fierbinte și presarea în forme. Amestecurile și adaosurile Majoritatea ceaiurilor comercializate în vest sunt amestecuri. Amestecurile pot fi făcute cu ceaiuri din aceeași regiune (cum este ceaiul de Assam) sau cu ceaiuri din regiuni diferite. Scopul este obţinerea unui gust mai bun, a unui preţ mai bun sau din ambele motive, căci varietatea mai scumpă și cu aromă mai bună poate acoperi calitatea inferioară a varietăţilor ieftine. Prin amestecare se poate asigura conservarea aromei specifice unui sortiment, indiferent de variaţia recoltelor de ceaiuri pure folosite. Multe ceaiuri din comerţ conţin diverse adaosuri sau sunt procesate folosind tehnici speciale. Ceaiul are o susceptibiliate mare la felurite arome, fapt ce constituie atât un dezavantaj (necesitând condiţii deosebite de procesare, transport și depozitare) cât și un avantaj, permiţând realizarea unui număr foarte mare de reţete. Aromarea se face folosind flori, uleiuri volatile naturale sau arome artificiale. (Va urma)


ISTORIA VENDINGULUI (VI) continuăm prezentarea istoriei mașinilor de vending prin expunerea uneia dintre celei mai importante părţi, și anume: istoria aparatelor de bulk vending.

În această ediţie: Istoria Vendingului Vrac (Bulk Vending) – partea I vendingul vrac este vânzarea de produse nesortate, bomboane, gumă de mestecat, jucării şi noutăţi (în capsule) selectate la întâmplare şi în general, prin aparate de vending acţionate nonelectric. Vendingul Vrac este un segment separat al industriei de vending cu linii complete de vending — adică, industria de vending cu cafea, gustări şi apă— şi implică diferite produse şi strategii. În acest moment, Vendingul Vrac reprezintă în lume în jur de 1% din totalul industriei de vending. istorie Vendingul Vrac datează cel puţin de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Aparatele de vending au fost 40 VENDING INSIDE NR. 10

utilizate pe scară largă în Europa înainte ca acestea să devină populare în Statele Unite. La începutul anilor 1880, au fost introduse în Londra primele aparate de vending operate cu monede comerciale care erau aprovizionate cu cărţi poştale. În 1888, Thomas Adams Gum Co. a introdus în America aparatele de vending, prin aparatele de vending cu gumă Tutti Frutti ce erau plasate pe platformele de metrou din oraşul New York. În 1897, Pulver Manufacturing Company le adaugă aparatelor de gumă imagini animate. În 1907 a fost introdusă bila rotundă de gumă îmbrăcată în bomboană, un produs prezent neîncetat, în modernele aparate de vending. În 1909, Emerson A. Bolen a format Northwestern Novelty Company, care comercializa Yankee, o acadea ca un bănuţ pe un beţişor, ce se vindea prin aparatele de vending; Compania lui Bolen este acum unul dintre cei mai proeminenţi producători de


ISTORIA VENDINGULUI aparate de vending vrac. În 1913, Ford Mason a închiriat 102 aparate şi le-a plasat în diverse magazine şi în magazinele comunităţilor din vestul statului New York. În cele din urmă acesta ar fi fondat Ford Gum & Machine Company, un imperiu de peste 500.000 de aparate de vending. În 1948, şi-a deschis uşile Oak Manufacturing. Acesta va deveni unul dintre cei mai mari producători de echipamente din industrie. În 1963, Josef Schwarzli a fondat Beaver Machine Corporation, proiectând şi fabricând propriile echipamente care sunt vândute astăzi în peste 100 de ţări diferite din întreaga lume. În 1949, Roger C. Folz a cumpărat primul său aparat de vending. Folz Vending a fost cel mai mare operator de echipamente de vending vrac din Statele Unite, care în perioada sa de vârf, deţinea şi opera la nivel naţional peste 150.000 de aparate. În 1950, Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a încercat să impună accizele jocurilor de noroc furnizorilor de vending vrac pe motiv că nu există nici o modalitate de a şti sigur care bilă de gumă sau ce alt produs ar distribui aparatul. Atunci, pentru scurt timp, producătorii au instalat vizoare în aparatele de vending vrac, care afişau elementul următor ce urma să fie distribuit. Vendorii din S.U.A. au organizat Asociaţia Naţională a Vendorilor Vrac (NBVA), care a făcut lobby cu succes împotriva impozitelor, argumentând că elementele distribuite au valoare aproximativă sau echivalentă. Din acel moment NBVA a făcut lobby în numele furnizorilor de vending vrac pentru o varietate de probleme; de exemplu, aceasta a aderat la Coaliţia Monedei care a militat pentru eliminarea bancnotei de un dolar în favoarea monedei de un dolar SUA. Perspectiva consumatorului Operarea echipamentului de vending vrac este de obicei, destul de simplă pentru consumator, implică introducerea monedei sau monedelor corespunzătoare în aparat şi răsucirea unui buton sau tragerea unei manete. Dacă numărul de bomboane dintr-un aparat este scăzut şi acestea par inegal distribuite, clientul poate să scuture sau să lovească aparatul pentru a aduce nişte bomboane în roada de bomboane, care este situată în partea de jos a aparatului, pe centrul canistrei. Totuşi, în funcţie de proiectul maşinii, – care de obicei include sistemul prin care o roată face o rotaţie de o treime la fiecare vânzare - poate fi deja prea târziu pentru ca un client să se poată asigura că următoarea distribuire va aduce fructe. Un semn distinctiv al vendingului vrac

este că elementele sunt distribuite la întâmplare, deci este imposibil, de cele mai multe ori, să alegi ce va proveni din aparat la viitoarea utilizare. Un copil care încearcă să obţină un set complet de fotografii cu vedeta preferată, de exemplu, poate ajunge în posesia mai multor duplicate; prin urmare, s-au introdus „trading cards” şi produse tematice similare, în ideea că duplicatele vor fi schimbate între consumatori. Din PersPectiva venDorului avantaje și dezavantaje ale vendingului vrac Vendingul Vrac este o afacere interactivă care pentru a avea succes necesită cercetare şi planificare, precum şi abilitatea de a vinde şi de a investi timp. Multe dintre aceleaşi consideraţii care se aplică la alte întreprinderi mici, cum ar fi contabilitatea, impozitarea veniturilor, asigurarea de răspundere şi aşa mai departe, se aplică şi în cazul vendingului vrac. Pe de altă parte, unele aspecte, cum ar fi costurile fixe şi banii necesari pentru început, sunt destul de diferite de cele mai multe demaraje de afaceri. avantajele vendingului vrac Marjele brute în afacerile cu bomboane vrac pot fi destul de mari – bilele de gumă, de exemplu, pot fi cumpărate vrac, spre exemplu în SUA, pentru 2 cenţi bucata şi vândute pentru 25 de cenţi. În plus, aparatele sunt de obicei ieftine comparativ cu cele de apă sau gustări. Atât aparatele cât şi produsele sunt relativ portabile, iar aparatele sunt mai uşor de aprovizionat decât în alte tipuri de vending. O mulţime de modele de aparate sunt conduse numai de gravitaţie şi energia mecanică furnizată de acţionarea mânerului, astfel încât acestea pot fi instalate şi utilizate în zonele fără sursă de energie electrică. În multe state, vendorii de vrac sunt scutiţi de impozitul pe vânzări. Vendingul Vrac poate fi o alegere practică pentru un individ care lucrează la un loc de muncă cu normă întreagă, deoarece multe locaţii care găzduiesc aparate de vending vrac, cum ar fi comercianţii cu amănuntul şi restaurantele, sunt deschise la sfârşit de săptămână şi seara. Dezavantajele vendingului vrac Iniţial, costul asigurării pentru o operaţiune de început nu este realizată de nici o companie de asigurări sau poate fi interzis prin lege în anumite state. Prin urmare, mulţi operatori începători nu fac asigurări de răspundere civilă pentru aparatele lor. Afacerea este sensibilă la inflaţie, deoarece costurile produselor sunt mai mari decât preţurile pe NR. 10 VENDING INSIDE 41


aparatele au fost confiscate sau lichidate de creditorii afacerii gazdă, înainte ca proprietarul de drept să aibe şansa de a le recupera. Aparatele de vending vrac sunt sensibile la fraudă. Spre deosebire de alte aparate de vending, cele mai multe aparate de vending vrac nu citesc „semnătura metalică” a monedelor şi, orice jeton lipsit de valoare, de aceeaşi dimensiune cu o monedă (de exemplu, din nichel, din lemn sau o şaibă) poate, în majoritatea cazurilor, să acţioneze un aparat de vending vrac la fel ca şi o monedă.

care clienţii sunt dispuşi să le plătească. Multe mecanisme de vending cu bomboane vrac nu sunt echipate pentru a efectua creşteri de preţuri, spre deosebire de aparatele electronice. De obicei locaţiile nu văd necesitatea deţinerii unui aparat de bomboane vrac. În plus, deoarece locaţiile ştiu că aparatele sunt uşor de mutat, nu este un lucru neobişnuit pentru vendorii vrac să fie daţi afară dintr-o locaţie. Vendorii, raportează în general, că aproximativ 1-4% dintre aparatele lor dispar anual, o problemă agravată de faptul că aparatele sunt de obicei situate aproape de intrarea în magazine, în cazul în care acestea sunt uşor de furat. Locaţiile din interiorul întreprinderilor pot fi în pericol, dacă afacerea respectivă intră în stare de faliment sau este evacuată din spaţiul închiriat. Se cunosc cazuri în care 42 VENDING INSIDE NR. 10

aParatele consideraţii Generale Vânzătorii au o mare varietate de maşini din care pot alege. Alegerea unui aparat este importantă, deoarece acesta poate afecta vânzările, timpul petrecut la întreţinerea aparatului, disponibilitatea acestuia de a fi plasat în diverse locaţii, şi o varietate de alţi factori pot afecta profiturile globale. La fel ca în cazul unui autoturism, odată ce un aparat de vending este pus în funcţiune, valoarea acestuia de revânzare scade dramatic. Acest lucru este valabil mai ales pentru aparatele care au fost supra-evaluate de la început. Culoarea ideală a aparatului poate depinde de clientelă. În locaţii cu amănuntul frecventate de copii, cele mai potrivite sunt culorile care atrag atenţia cum ar fi roşu sau galben. Restaurantele chinezeşti, de exemplu, favoarizează în general culoarea roşu. În birouri, unde clienţii sunt adulţi, un albastru mai modest, gri, argintiu sau negru pot fi culori mai bune. În cazul în care o locaţie are o coordonare de culori, este bine ca aparatul să păstreze coordonarea respectivă. Cea mai mare parte a standurilor vin în două culori, negru şi crom. Cromul are tendinţa de a rugini atunci când este expus la umiditate, datorită umidităţii implicată de spălarea etajelor, etc. Standurile negre sunt expuse la aceleaşi probleme, dar pot fi recondiţionate cu spray de vopsea negru lucios, mai ieftin decât standurile crom, care pot fi doar recromate. Autocolantele adezive pot fi luate de pe aparate prin aplicarea unor lichide mai uşoare şi apoi prin ştergere cu detergent de vase. Pentru a afla ce produse de curăţare funcţionează cel mai bine pentru un anumit aparat, ar fi bine să păstraţi un aparat în casă şi să încercaţi pe el diferite produse. Există produse care pot elimina zgârieturi de pe canistre, spre exemplu.


ISTORIA VENDINGULUI tipuri de aparate Cea mai bună alegere a tipului de aparat depinde în mare măsură de locaţie. Un aparat înşelător, cum ar fi unul care are lumini intermitente şi o spirală de bile de gumă, este mai potrivit pentru mall şi alte locaţii cu mulţi clienţi noi, care nu sunt familiarizaţi cu aparatul (şi astfel nu au devenit deranjaţi de acesta). Pentru cele mai multe locaţii, este suficient un simplu stand cu un singur cap sau cap dublu. În unele locaţii cu trafic mare cel mai potrivit este un aparat cu patru selecţii, dar acesta poate duce la perimarea unui produs în cazul unei locaţii cu vanzări mai puţine. aparate cu capete separate Aparatele cu capete separate sunt cele mai frecvent întâlnite. Băcăniile, magazinele, mall-urile şi spălătoriile pot avea aparate cu o jumătate de duzină sau mai multe capete separate. Cele mai multe dintre ele au o arie mare de prezentare şi permit ca produsul să fie văzut din toate unghiurile şi prin urmare sunt mai atrăgătoare decât aparatele triple. Bilele de gumă şi jucăriile se vând bine la aceste aparate. Oak pare să se specializeze în maşini cu capete separate, deşi Northwestern, de asemenea, vinde redutabile aparate cu capete separate. Beaver Machine Corporation vinde aparate cu capete separate care durează ani şi ani. Cei mai experimentaţi vendori recomandă cumpărarea noilor aparate cu cap unic şi dublu, deoarece acestea de obicei costă numai 50–75 $ pe cap. aparate triple Aparatele cu triplă-selecţie au avut ceva succes în birourile din SUA, unde clienţii ţintă sunt adulţi. Un avantaj al aparatelor cu triplă-selecţie faţă de standurile cu capete separate este acela că, acestea se aprovizionează mai rapid, deoarece o singură cheie deschide tot aparatul. În plus, cele mai multe aparate cu triplă selecţie au o tavă de revărsare, care ajută la prevenirea enervării proprietarilor de magazin care trebuie să măture bomboanele care s-au vărsat. Un dezavantaj este acela că zona de prezentare este mai mică decât în cazul unui glob sau a unui cap de panou, iar clienţii nu pot vedea toate produsele din toate unghiurile. În plus, nu sunt întotdeauna necesare trei variante de bomboane, şi acest lucru poate duce la deteriorare, în cazul în care un produs se deplasează încet. Piese Cele mai multe aparate cu bomboane vrac au roţi de bomboane reglabile, lucru care permite

proprietarului să controleze cât de multe produse sunt distribuite la fiecare utilizare. Unele aparate au şi roţi de bile de gumă. • Roată pentru marfă: sunt disponibile multe tipuri diferite de roţi. De exemplu, o roată de bomboane cu tavă profundă, vinde mai multe bomboane decât o roată de bomboane superficială. Roţile de bomboane pot fi ajustate, de asemenea, şi pentru a distribui cantităţi diferite de produse. Roţile de capsulă şi roţile de bile de gumă sunt utilizate pentru a vinde capsule şi respectiv, bile de gumă. În cazul bilelor de gumă, se poate folosi o roată de două-pentru-unul pentru a se oferii clienţilor, mai multe produse pentru banii lor. • Agitator sau făcăleţ: se poate instala un agitator pentru a împiedica distribuirea inegală de bomboane. În absenţa unui agitator, pe măsură ce au loc mai multe utilizări, va apare tendinţa de distribuire inegală a produsului, presupunând că acesta se drenează prin centrul unei forme de pâlnie. Când centrul canistrei devine gol, produsul nu va mai cădea în roată şi maşina va accepta bani fără să distribuie vreun produs. Acest lucru poate duce la supărarea clienţilor, dacă din faţă canistra pare plină. În special în cazul locaţiilor destinate pauzelor, unde afacerile depind de clienţi repetitivi, dacă se împrăştie zvonul că aparatul mănâncă banii oamenilor, acest lucru ar putea duce la o scădere drastică în vânzări sau operatorul poate fi dat afară din locaţie. • Încuietoare: aproape întotdeauna aparatele de calitate vor veni cu încuietori de calitate. Până acum sistemul Vendesign 4în1 Carousel este unic, în măsura în care acesta are două casete separate pentru încuierea cutiilor de monede. • Mecanism de Monede: mecanismele metalice de monede rezistă mai mult decât cele de plastic şi pot îndura mai multe abuzuri fără a se deteriora. • Mecanismul de înapoiere: un mecanism de înapoiere permite în cazul jetoanelor, monedelor străine, erorilor de citire a unei monede, melcilor, şi aşa mai departe, ca acestea să cadă în caseta de numerar, şi astfel să nu rămână blocate în aparat, ducând la scăderea vânzărilor. Mecanismul de înapoiere a fost inventat de Oak Manufacturing Co. (Va urma) NR. 10 VENDING INSIDE 43


EVALUAREA CAfELEi ( V ) GRADUL PRĂJiRii După ce în numărul precedent am vorbit despre prăjirea cafelei, ar trebui acum să spunem câteva cuvinte și despre gradul prăjirii (cât de deschise sau de închise la 44 VENDING INSIDE NR. 10

culoare devin boabele). The Specialty Coffee Association of America (SCAA) a dezvoltat un sistem de clasificare a gradului de prăjire. Sistemul constă în 8 numere ale culorii


EVALUAREA CAfELEi care ajută producătorii și procesatorii să vorbească aceeași limbă când discută despre gradul de prăjire al cafelei. În general prăjirile se realizează în una din cele patru categorii de culoare: deschisă, medie, medie spre închisă sau închisă. Pentru fiecare dintre acestea există mai multe denumiri ale prăjirii. Acești termeni nu au vreo legătură cu locul unde este crescută sau prăjită cafeaua. Prăjiri deschise – boabele de cafea au o culoare aproape maronie, obţinută în urma unei prăjiri scurte, fiind în general preferată pentru varietăţile de cafea arabică.

Câteva denumiri ce se întâlnesc în această categorie sunt: Light City: bronzare ușoară, boabe uscate, cu o acreală neplăcută, corp slab sau deloc, amintind de cereale. Cinnamon (culoare~90): boabe de culoare maron deschis, cu o aromă ca de cereale, cu un corp slab și acrișoare la gust. New England – un termen nu foarte utilizat ca și altele, comun pentru partea de nord-est a SUA; o prăjire puţin mai închisă ca Cinnamon, cu un flavor ușor și o aciditate pronunţată. Prăjiri medii – boabele au o culoare maronie, fără a avea suprafaţa uleioasă iar aroma este bine pusă în evidenţă. Această prăjire este asociată în general cu prăjirea americană deoarece este în general preferată în SUA.

unor mostre de cafea prăjite și măcinate fin. În acest fel s-a stabilit ceea ce în mod uzual se numește Agtron Gourmet Scale, cu variaţii de la culoarea 95 (cea mai deschisă) la 25 (cea mai închisă prăjire) la intervale de 10 numere. Acesta este un instrument NR. 10 VENDING INSIDE 45


EVALUAREA CAfELEi

American, Light (culoare~80) – adesea folosită pentru degustările profesioniste; una din cafelele predominante în SUA. City (culoare~70) – comună în vestul SUA, boabele având o culoare maronie, cu un corp și o aromă bogată; este o alegere bună pentru a simţi diferenţele calitative dintre varietăţile de cafea.

Prăjiri închise – boabe negre, strălucitoare, cu un aspect uleios și o amăreală pronunţată. French (culoare~40): boabe închise la culoare, acoperite cu ulei și cu o aciditate scăzută. Espresso High Continental European Vienesse (culoare~50) Italian (culoare~30): prăjire mai închisă ca cea French; boabe aproape negre, cu o mulţime de suprafaţă uleioasă. Gust clar de ars; aciditatea este aproape nedetectabilă; este prăjirea favorită pentru sudul Italiei. Spanish: cea mai închisă dintre toate prăjirile; boabele au culoarea neagră și sunt foarte uleioase; gust copleșitor de cărbune.

Prăjiri medium sPre închise – boabele au culori închise, cu picături de ulei pe suprafaţa lor și cu un gust dulce amărui.

Trebuie subliniat faptul că nu există o uniformitate reală în terminologii. Cultura cafelei s-a dezvoltat simultan de-a lungul întregii lumi astfel încât pot exista două denumiri identice, de exemplu prăjirea French dar nu cu exact aceleași culori ale boabelor. La fel de bine există diferenţe chiar și regionale; pe coasta de vest a SUA de exemplu, prăjirea French este mai închisă decât prăjirea Vienesse. Pe coasta de est însă, de obicei este invers. În ciuda tuturor acestora este bine să avem o idee despre toţi acești termeni pentru a ști la ce să ne așteptăm atunci când ne întâlnim cu unul din aceste nume. Full City (culoare~60): boabe maron închis cu un gust caramelizat; corp, aromă și flavor aproape echilibrate. 46 VENDING INSIDE NR. 10

Articol realizat cu sprijinul d-nei Luminiţa Anghel, R&D Manager Strauss România.


ŞTIRI DIN LUMEA VENDINGULUI Programul de plantare de copaci ajută Selecta să compensese emisiile inevitabile de carbon Selecta UK & Ireland, care este parte din Selecta Group, subliniază angajamentul său de a reduce emisiile de carbon pe care le produce prin furnizarea de servicii de vending clienţilor săi, cu ajutorul unui program de succes ce presupune plantarea de copaci care ajută la contracararea emisiilor inevitabile. Lucrând în parteneriat cu societatea Carbon Footprint prin Programul de Plantare de Copaci din Regatul Unit și clienţii lui, compania a reușit din aprilie 2010 și până în prezent să planteze 695 de copaci. Rezultatul este că Selecta a contracarat astfel aproximativ 695 de tone de carbon prin viaţa naturală a unui copac, printr-un 48 VENDING INSIDE NR. 10

proiect Standard de Verificare a Carbonului (VCS). Programul de plantare a copacilor este o ‘abordare durabilă’ care face parte din angajamentul pe termen lung luat de societatea Selecta de a promova practicile de afaceri etice și stabilirea de obiective durabile care fac parte integrantă din modul în care aceasta își conduce afacerile. Anul trecut, Selecta a fost premiată pentru eforturile depuse pentru ocrotirea mediului înconjurător păstrând certificarea ISO14001 și demostrând astfel că a fost capabilă să identifice și să controleze cu succes impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător activităţile, produsele și serviciile sale și că îmbunătăţește continuu performanţa mediului.


NEWS Monedele canadiene mai ușoare îi costă milioane pe operatorii de vending Modificările recente ale monedei canadiene creează haos în industria vendingului din Canada. Guvernul Canadian a schimbat greutatea monedelor sale de un dolar și doi dolari și drept rezultat, unele aparate de vending nu pot procesa monedele. „Aparatele identifică mărimea și greutatea monedelor. Dacă una dintre acestea se modifică, aparatele trebuie să fie recalibrate. Dacă acestea nu sunt recalibrate, nici nu vor primi banii deoarece aparatul nu înregistrează că au fost introduși bani,” spune Ryan Soulliere, președinte al Metro Vending and Catering. „Acest lucru îl lasă pe client fără produs, iar pe mine cu clienţi nemulţumiţi.” Soulliere declară ca deţine în Windsor un număr de 100 de aparate. Fiecare dintre acestea are nevoie să fie recalibrat pentru a accepta monede. Costul estimat care trebuie suportat de Metro pentru această operaţiune este undeva între 6.000 $ și 10.000$. Aceasta este o cheltuială pe care compania nu o poate evita. Un articol din luna ianuarie al ziarului oficial al guvernului canadian numit Canada Gazette estimează că industria de vending va suporta o singură dată un cost de 40 milioane $ pentru recalibrarea „echipamentului de acceptare a monedelor.” Noile monede loonie și toonie sunt similare celor vechi în ochii și mâinile clienţilor, dar aparatele de vending recunosc cele mai mici schimbări. Noua monedă loonie are greutatea de 6,27 grame, în timp ce moneda toonie are 6,92 grame, conform Canada Gazette. Monedele din 2012 de un dolar și doi dolari sunt mai ușoare datorită faptului că acum sunt fabricate din oţel blindat multiplu, ceea ce face ca preţul lor de producţie să fie mai mic în comparaţie cu cel al monedelor precedente, spune Alex Reeves, senior manager în comunicaţii la Royal Canadian Mint. „Acestea sunt aparate simple. Ele sunt programate să recunoască diametrul și greutatea. Dacă una

dintre acestea se schimbă și noi nu informăm aparatele că a fost făcută o modificare, acestea nu le pot recunoaște,” spune Soulliere. În urmă cu 25 de ani, când a fost introdusă moneda originală loonie pentru înlocuirea bancnotelor de un dolar, guvernul a compensat afacerile de acest tip pentru costurile extra, spune Soulliere. Acestuia i-ar plăcea să vadă același lucru și acum. Dar nu este optimist. „Poate dacă suficiente companii de vending și alte companii care lucrează cu monede se unesc, am putea face lobby; să arătăm facturile și să spunem, “atâta costă schimbarea”,” spune Soulliere. Iar schimbările și dezvoltările nu se vor termina în acest an. Aparatele vor necesita ajustări din nou în noiembrie, peste doar câteva luni, când va apare polimerul de 20 de dolari. În 2013 vor apare și noile bancnote de cinci și de zece dolari. Canada Gazette estimează că prin folosirea noilor monede guvernul va economisi 16 milioane $ pe an.

NR. 10 VENDING INSIDE 49


Identive furnizează sisteme de plată cash în perioada Jocurilor Olimpice Identive Group, Inc. furnizează sisteme de operare de intrări contacte și soluţii de plată în locaţiile de primire pe durata Jocurilor Olimpice de la Londra 2012. Soluţia de management al vizitatorilor oferită de Identive Polyright va crește nivelul de securitate pentru un număr de până la 10.000 de vizitatori ai Clubului Olimpic care se află exact lângă stadionul din Parcul Olimpic. Soluţia include emiterea de insigne de identificare personalizate de aur, argint sau bronz, fără detalii de contact pentru membrii Comitetului Olimpic Internaţional (IOC, pentru VIP-uri, invitaţi speciali și personal. Insignele garantează intrarea în club în siguranţă și sunt utilizate în combinaţie cu sistemul de securitate a identităţii furnizat de asemenea de Identive Polyright, sistem ce include control la intrare, capacităţi de monitorizare și servicii de suport. Identive oferă în cooperare cu banca olandeză RaboBank, carduri multifuncţionale de plată fără numerar pentru mai mult de 100.000 de vizitatori ai evenimentelor Heineken House ce se desfășoară în prestigiosul Alexandra Palace. Cardurile contactless folosesc tehnologia de identificare a apropiatului câmp de comunicaţii Identive denumit tomPAY (NFC), lucru care le permite să fie folosite atât ca tradiţionalele carduri de plată dar și ca stickere de plată NFC pentru telefoane mobile. Cardurile sunt de asemenea compatibile și cu soluţiile de plată fără numerar Multicard Cashless Betalen ale companiei, care sunt extrem de răspândite în Olanda. Vizitatorii olandezi ai Jocurilor Olimpice care au obţinut un card de plată fără numerar Identive, vor putea să dezlipească abţipildul NFC, să îl fixeze la telefoanele lor mobile și să descarce aplicaţiile Cashless Betalen și să se înscrie la întoarcerea acasă. Aparatele de vending oferă ceai pentru un Tweet În Cape Town, Africa de Sud, a fost instalat un aparat de vending care oferă clienţilor săi ice tea (ceai rece) pentru un Tweet. Aparatul de vending lansat de compania de băuturi răcoritoare sud-africană BOS Ice Tea, se numește Bev. Pentru a primi o mostră gratuită de Ice Tea marca BOS, utilizatorii trebuie să Tweet un anumit hashtag, # simbol folosit des de serviciul de micro-blogging Twitter pentru a identifica subiectele de discuţie. Băutura este făcută din Rooibos, o plantă locală folosită pentru prepararea ceaiului tradiţional. Pentru a face aparatul să răspundă la tweet-uri, producătorii acestuia au configurat un filtru cu un hashtag specific. Atunci când hashtag-ul apare pe Twitter, aparatul de vending îl verifică și dacă acesta este corect, oferă o băutură. Apoi tweet-ul este afișat pe un ecran aflat pe panoul frontal al aparatului. Utilizatorii pot de 50 VENDING INSIDE NR. 10

asemenea, să urmărească aparatul Bev pe Twitter sau să devină prieteni cu el pe Facebook. Nu există un parteneriat cu Twitter în acest sens. Serviciul de micro-blogging a declarat lui BBC că nu comentează această iniţiativă. Deși în prezent există doar un singur aparat de acest fel, curând acesta va face turul Africii pentru a „interacţiona fizic cu cât mai mulţi oameni cu putinţă”, declară cofondatorul BOS, Grant Rushmere, lui BBC. „Folosim în mod extensiv mostrele pentru promovarea produsului nostru”, spune acesta. „Scopul nostru este ca prin mostre să obţinem medii distractive, interactive și inspirate care să testeze mostrele noastre.” Dl. Rushmere spune că popularitatea lui Twitter în Africa este în creștere, iar proiectul va demonstra că există metode distractive de a folosi media socială. „Aparatul de vending Bev este doar unul din multe alte exemple, care ne arată cum putem face acest lucru.”


NEWS NAMA și Departamentul de Sănătate al orașului New York colaborează împreună pentru viitoare recomandări privind Aparatele de Vending Conform Asociaţiei Americane de Vending, Departamentul de Sănătate al orașului New York și industria de vending au stabilit o mai puternică relaţie de lucru. Repezentanţii NAMA și ai Asociaţiei de Vending al Statului New York s-au întâlnit în luna iulie cu Andrew Goodman, comisar adjunct al Departamentul de Sănătate pentru a deschide linii de comunicare. Cel mai important aspect al ordinei de zi a fost ordinul executiv al Maiorului Bloomberg care stabilește standarde stricte privind alimentele, gustările și băuturile aparatelor de vending aflate pe proprietatea orașului. Standardele care au intrat în vigoare în luna decembrie au fost promovate de către Departamentul de Sănătate prin flyere care conţineau limbaj proeminent ce sugera ca locaţiile „să decidă dacă aparatele de vending sunt cu adevărat necesare și să ia în considerare dacă este posibil, eliminarea acestora.” „Deși înţelegem intenţiile legiuitorilor orașului New York, eliminarea aparatelor de vending este o decizie complet greșită,” Dan Mathews, Director Operativ NAMA. „Se vor risca sute de locuri de muncă locale bazate pe vending și o întreagă industrie. Am dorit să ne asigurăm că persoanele cu putere de decizie aud părerea noastră și se va preveni implicarea guvernului

într-o problemă de o asemenea magnitudine.” Mathews relatează că în urma acestei întâlniri agenţia a hotărât să revizuiască tendinţele legate de alegerile mai sănătoase de vending ale orașului New York. Comisarul adjunct și-a exprimat interesul de a obţine atât informaţii cu privire la vânzarea de produse sănătoase efectuată atât de micile cât și de marile operaţiuni de vending, cât și informaţii privind eficacitatea folosirii de preţuri diferenţiate pentru produsele de vending mai sănătoase. În același spirit, NAMA a sugerat ca orașul să ia în considerare modificarea RFP-urilor pentru contractele de vending. Una dintre opţiunile înaintate de oficialii industriei a fost aceea de a se stabili contracte de vending pe baza procentului de alimente sănătoase comercializate sau vândute și nu pe sume stricte în dolari, precum și ajustarea comisioanelor și maximizarea preţurilor diferenţiate pentru produsele sănătoase. „Atât NAMA cât și NYSAVA sunt surse recunoscute pe care oficialii Departamentului de Sănătate a orașului New York le pot consulta înainte de a emite reglementări care impactează industria de vending”, declară Mathews. „Acestea sunt vești bune pentru industrie deoarece avem nevoie de un scaun la masa la care se dezbat aceste discuţii critice.”

SkyPeople Fruit Juice, Inc. aduce băuturi din suc de fructe în lanţul de restaurante prin aparate automate de distribuire de suc de fructe SkyPeople Fruit Juice, Inc., un producător de concentrat din suc de fructe, băuturi din suc de fructe și alte produse pe bază de fructe, a anunţat azi introducerea unor băuturi din suc de fructe marca Hedetang în 24 puncte comerciale ale lanţului de restaurante Shaanxi Dongdongbao, prin aparatele de distribuire automată de sucuri de fructe. Dongdongbao este un lanţ de restaurante răspândite în majoritate în provincia chineză Xi’an, Shaanxi. Folosirea de aparate automate distribuitoare de sucuri de fructe marca Hedetang este o abordare de marketing relativ nouă a sucurilor de fructe deoarece amestecă acestea siropul de suc de fructe cu apă conform unei formule prestabilite. Compania a descoperit că în general clienţii preferă băuturile din suc de fructe și astfel că a început să distribuie, mai ales că gustul acestor sucuri este excelent. În prezent aparatul de distribuire pune la dispoziţia clienţilor patru arome de suc de fructe marca Hedetang, kiwi, pere, dude și portocale. Compania se așteaptă ca aparatele automate de distribuire de sucuri de fructe din lanţul de restaurante să susţină prezenţa băuturilor din suc de fructe marca Hedetang pe piaţa locală din Xi’an, și plănuiește să extindă treptat această metodă de distribuire a băuturilor din suc de fructe și în alte mari orașe provinciale ale Chinei. NR. 10 VENDING INSIDE 51


Vendingul estival cu lapte

TEXT Oana Mihalache

O POVESTE CU Şi DESPRE VĂCUŢE

Vendingul cu lapte nu este o noutate pentru România. Avem însă o fermă care este pioniera domeniului, fiind printre primele care au introdus această practică la noi în ţară. Este vorba despre Ferma de Lapte, cu numele oficial „Agroindustriala Pantelimon”. A fost înfiinţată în 1973, cu 500 de văcuţe aduse din Danemarca. Acum ferma produce zilnic peste 5000 de litri de lapte de cea mai înaltă calitate. Atuurile principale ale fermei sunt prezenţa îndelungată pe piaţă, credibilitatea, dar și ineditul conceptului. Scurtă istorie a Fermei de Lapte Ferma a făcut iniţial parte dintr-o societate mai mare, iar după apariţia programului de privatizare MEBO (Management Employee Buyouts), prin care 52 VENDING INSIDE NR. 10

activele unei companii erau vândute salariaţilor, Mihai Petcu a făcut demersuri pentru cumpărarea afacerii. Ferma a devenit proprietate integrală a acestuia în anul 2007. În 2008, Ferma de Lapte a venit cu un concept inovator pentru afacere: implementarea dozatoarelor de lapte si vânzarea acestuia prin intermediul aparatelor de vending în locaţii situate în oraș. În decembrie 2008 au fost găsiţi un producător elveţian și câţiva din Italia. Dl. Mihai Petcu a cumpărat primul dozator de la un producător italian. A urmat realizarea site-ului fermadelapte.ro, conceput pentru promovarea acestei afaceri de vending. Această etapă a dat roade, întrucât au început vânzările, inclusiv oamenilor din comuna Pantelimon, care au aflat de acest punct de vending, situat chiar la ferma de lapte. Solicitările au crescut


AnAlizA prin care elevii și copiii de la grădiniţe vin să viziteze ferma. În weekend, numărul vizitatorilor poate ajunge și la 1000 de persoane pe zi. Afacerea s-a dezvoltat rapid, iar investiţiile au crescut, pentru a ţine ritmul cu cererea. A urmat achiziţionarea unui nou dozator. În prezent ferma are patru dozatoare de lapte instalate în hipermarketuri și pieţe, cel mai nou fiind achiziţionat anul trecut. Acestea se găsesc în Piaţa Obor, în magazinul Cora din zona Pantelimon și în alte locaţii din București. Spre deosebire de concurenţă, Ferma de Lapte se axează în principal pe calitatea constantă a laptelui în concordanţă cu cea a dispozitivului de furnizare, respectiv dozatoarele. Acest fapt a atras foarte puţine plângeri în cei peste trei ani de activitate pe piaţa de vending. Ferma numără acum peste 500 de văcuţe, dintre care 250 furnizează încontinuu lapte. Cifrele producţiei de lapte se situează între 5000 și 6000 de litri zilnic. În funcţie de sezon, media vânzărilor anuale prin dozatoare se situează undeva între 1800 și 2500 de litri. Principalul target al furnizorului este alcătuit din pensionari, de aceea se practică un preţ scăzut faţă de media pieţei: 3 lei pe litru. „Nu ne dorim să ridicăm preţul, însă este posibil ca situaţia economică să ne forţeze să facem asta”, a explicat Mihai Petcu, patronul fermei. „Drumul de la văcuţă la aparatul de vending” După ce sunt mulse vacile, laptele intră în tancurile de răcire. De aici, laptele se pune în recipiente de inox care sunt transportate cu o dubă frigorifică iar apoi este pus în dozatoare. Acestea sunt ca niște frigidere omologate, având o temperatură setată de la 10-20 până la 200 de litri pe zi, ceea ce a atras decizia de a mai cumpăra un dozator de lapte. De la primele ţarcuri la dozatoare în hipermarket Doi membri din familia lui Mihai Petcu au venit cu ideea înfiinţării unei ferme de animale. Acesta a acceptat imediat, pentru a lega cele două afaceri și pentru a facilita furnizarea. În luna martie din anul 2009 au fost construite primele ţarcuri, iar apoi a urmat înfiinţarea unui site și pentru ferma animalelor: www.fermaanimalelor.ro. Promovarea a fost masivă în anul 2009, și a început cu revista Forbes, care abia se lansase atunci și a publicat un material de copertă despre Ferma Animalelor. A urmat și un material televizat, realizat de PRO TV, prin intermediul emisiunii „România, te iubesc!”. Au fost puse și bazele unui proiect educaţional, NR. 10 VENDING INSIDE 53


AnAlizA

între 3 și 4 grade. „Acesta este drumul de la văcuţă la aparatul de vending, un drum destul de anevoios, pentru că logistica operaţiunii trebuie respectată întocmai”, a precizat Mihai Petcu. Laptele din dozatoare este schimbat zilnic, iar laptele care este adus înapoi este testat microbiologic și este reintrodus în tancuri doar dacă este proaspăt, așa cum dictează deviza fermei. Tancurile sunt spălate și curăţate de fiecare dată când ajung în fermă. Laptele proaspăt muls ar putea fi transportat și stocat direct în dozatoarele cu incinte frigorifice (după mulgere timp de aproximativ șase ore laptele își păstrează proprietăţile și rămâne proaspăt). Laptele este muls direct prin conductă și nu are contact cu aerul, fiind de calitate garantată la nivel European (EURO). Această fermă a fost printre primele din România care a avut instalaţii de muls centralizate. Calitatea europeană sau EURO și cea românească – RO, se stabilesc în funcţie de parametri precum încărcarea microbiologică sau celulele somatice, care nu trebuie să depășească numărul de 400 000/ml, la fel cum numărul germenilor nu poate fi mai mare de 100 000/ml. Aceste standarde sunt valabile pentru laptele de calitate EURO, care nu ia contact cu aerul și este foarte curat. Ambele tipuri de lapte se pasteurizează, însă cel de calitate RO necesită temperaturi mai înalte de pasteurizare. Calitatea superioară se măsoară în numărul clienţilor Toate aceste procedee se reflectă în vânzările înregistrate. Dacă facem un calcul simplu, estimând că o persoană cumpără cinci litri pe săptămână, având 3000 de cumpărători pe săptămână, putem 54 VENDING INSIDE NR. 10

spune că avem 8 000 de clienţi pe lună luând câteva marje de eroare. Cu toate acestea, afacerea este ţinută în picioare din cash-flow. Dacă înainte exista o subvenţie pentru lapte, acum aceasta nu mai există, întrucât noile legi europene au introdus acordarea unor subvenţii pe vaci și teren, dar care sunt mult mai mici, inclusiv în comparaţie cu celelalte state europene, ca de exemplu 400 de RON acordaţi pe an pe cap de vacă (așa cum a fost în anul 2011). Toate aceste condiţii duc la un profit care nu reflectă munca depusă. Pentru menţinerea unei marje de profit (înainte de taxe) situată între 5 și 10 procente, trebuie vânduţi minim 400 de litri pe zi la un singur dozator. O perspectivă curată ca spuma laptelui Laptele este vândut integral, nefiind procesat local. De aceea credibilitatea acestei ferme este una sporită, produsul vândut clientului fiind 100% natural și provenind dintr-o singură sursă. Conducerea Fermei de Lapte își propune amplasarea unui nou dozator, dar și mutarea fermei pe un alt teren. În plus, planurile de viitor includ și dezvoltarea unei afaceri de producere a unor produse lactate derivate, respectiv brânză și smântână. Vendingul ia din ce în ce mai mult avânt pe piaţa din România. Este însă o afacere care necesită mult curaj și o capacitate amplă de viziune. Fermei de Lapte nu îi lipsesc aceste atribute, de aceea prezenţa ei constantă pe piaţă este asigurată. Ea mizează în primul rând pe calitate și pe siguranţa alimentului oferit clienţilor.


TÂRGURI ȘI EXPOZIŢII

VENDING POLAND 2012

3-4 Octombrie 2012 Locaţie: Centrul de Expoziţii și Conferinţe din Varșovia A 5-a ediţie a Târgului de Vending cu vânzare din Polonia (Vending Poland Trade Fair’s 5th edition) se va desfășura pe 3-4 Octombrie 2012 în Centrul de Expoziţii și Conferinţe din Varșovia. Acest eveniment se desfășoară o dată la fiecare doi ani și este organizat de Asociaţia Poloneză de Vending (Polish Vending Association) fiind cel mai mare eveniment de acest fel din Europa Centrală și de Est. VENDING POLAND este o expoziţie de tranzacţii între organizaţii care va aduce laolaltă cea mai mare adunare de antreprenori, manageri și întreprinzători care sunt într-o căutare activă de produse, servicii și educaţie pentru dezvoltarea afacerilor lor. Evenimentul va prezenta tendinţe și tehnologii actuale și viitoare și va aduce beneficii enorme participanţilor datorită schimbului de idei 56 VENDING INSIDE NR. 10

direct dintre expozanţi și datorită informaţiei și expertizei privind o gamă variată de categorii. Profilul expozanţilor include: • ultimele aparate • aparate de vending mici care comercializează produse de igienă, OTC-uri, jucării • produse ce se pot comercializa cu aparatele de vending • pahare pentru vending şi alte consumabile • filtre pentru apă şi alte soluţii de tratare a apei • răcitoare de apă • vehicole de servicii • mijloace de transport pentru aparate şi servicii • sisteme de plată • servicii • accesorii • seifuri • soluţii de piaţă pentru aparatele de vending. Cu toţii, operatori de vending experimentaţi și


CALENDAR începători, producători de produse pentru vending și operatori de aparate de vending, persoane responsabile cu luarea deciziilor, proprietari de hoteluri, ofiţeri comerciali și administratori de clădiri, proprietari de restaurante și baruri, proprietari de magazine, proprietari de clădiri publice, administratori de spitale și școli și proprietari de benzinării, sunt invitaţi să viziteze VENDING POLAND, pentru a-și face o idee despre noile posibilităţi de dezvoltare și de a oferii clienţilor, invitaţilor, angajaţilor valoare adăugată într-o manieră inovatoare și interesantă. Pe lângă expoziţie va fi de asemenea organizată și o conferinţă, ale cărei subiecte de discuţie vor include diferite aspecte ale afacerii de vending – de la marketing și reguli de igienă până la viitoare obstacole ce se vor întâlni în industria de vending. La cea de-a 4-a ediţie a evenimentului (2010) au fost invitaţi peste 1200 de profesioniști (în 2008 aproximativ 700 de invitaţi), iar numărul de expozanţi a fost de asemenea cel mai mare din istoria evenimentului: 52 - (ediţia precedentă - 30), deci cu 73% mai multe societăţi participante. Vending Poland a oferit o prezentare generală completă a

SELF SERVICE EXPO INDIA 2012 (EXPOZIŢIE DE AUTOSERVIRE INDIA 2012)

25-27 Octombrie 2012 Locaţie: Centrul de Convenţii Nimhans, Bangalore, India Aceasta va fi o expoziţie completă cu vânzare pentru Industria Autoservirii ce dorește să promoveze dezvoltarea acesteia prin cooperarea și participarea efectivă a tuturor tipurilor de aparate de vending, a kiosk-urilor, ATM-urilor, și a aparatelor de schimb valutar, India fiind implicată în progresul și rezultatul productiv din Industria Autoservirii. La acest eveniment vor participa în jur de 100 de standuri ocupate de expozanţi naţionali și internaţionali. Se așteaptă ca expoziţia să atragă între 3,000 și 5,000 de vizitatori/tehnicieni din ţară și străinătate care sunt implicaţi în industrie și care își vor dedica timpul, truda și talentul promovării industriei autoservirii. Oameni de afaceri din ţară și străinătate vor vizita SELF SERVICE EXPO 2012 pentru a purta discuţii bilaterale. Mulţi clienţi finali locali și naţionali vor

produselor de vending: echipamente de vending, piese de schimb pentru aparate de vending, veselă consumabilă, sisteme de plată, sisteme de filtrare a apei, produse de vending alimentare și nealimentare, soluţii IT pentru administrarea aparatelor de vending, etc. La VENDING POLAND 2010 au participat următoarele societăţi: AG Foods, Aristea, BalticaŚwinoujście, Fresh & Hot Food Vending, Bravilor Bonamat, Brita, Caffe del Santo, Coinmax, Comestero, Control Systems, Cryova Sealed Air, Dopla, Eddex-Vending, Energy Soft, Eprom, European Vending Association (EVA), FAS International, Fiat Professional, Flo, H2O Direct, Hello Coffee, Huhtamaki Foodservice, H-Vend Service, Ingenico, Jede, KDWT Impuls (Eurocash Group), Kram, Maspex Wadowice, MCX Systems, Mobilex, Modulo System, Mokate, M Power Energy Drink, Nestle Professional, N&W Global Vending, Nova Polska, OPENVEND, Popcorn-World, PSV, Rheavendors, Satro, Salysol, Strefa Ładowania, Ula, Wincor Nixdorf, Vending Report, Vendon, XL Energy Marketing.

achiziţiona diferite tipuri de Aparate de Vending, Kiosk-uri, ATM-uri și Aparate de schimb valutar, impactând pozitiv în același timp problemele legate de dezvoltarea activităţii în industria de vending. SELF SERVICE EXPO 2012 va fi din nou organizat în acest an cu scopul de a crea o platformă de expunere a tuturor varietăţilor de Aparate de Vending, Chioșcuri, ATM-uri și Aparate de schimb valutar. SELF SERVICE EXPO INDIA a primit un răspuns pozitiv privind expoziţia de la toate organizaţiile implicate. Conform studiilor de piaţă, Industria Autoservirii va atinge suma de 5 miliarde în India în următorii 3 până la 5 ani. Infinite Expozitions din Bangalore se numără printre organizatorii de top de Expoziţii cu Vânzare, Conferinţe și Expoziţii, etc. având o bogată experienţă în domeniu, acumulată timp de 10 ani. INFINITE EXPOZITION a organizat și a administrat expoziţii precum Fortune 97, Educare 98, IMEC 2004, IPCA 2005, SMTA 2005, EFCOS 2005, Shockwave ISSW 05, IWST 05, SPCOM 05, EMCIS 2006, IPCA 2007, INCEMIC 2008, Pyramid Conference 2008, AECA 2009 Seminar, Global Auto Expo 2009, Communications 2010, MSL Expo 2011 și SELF SERVICE EXPO 2011. NR. 10 VENDING INSIDE 57


CALENDAR Evenimentul Vending PARIS este organizat de Reed Exhibitions, lider de piaţă în industria franceză de expoziţii. Evenimentele majore organizate de Divizia de Ospitalitate și Servicii Alimentare (Hospitality & Foodservice Division) sunt: Equip’Hôtel Paris, Vending PARIS, Sandwich & Snack Show, Marocotel de Equip’Hôtel și Cuisinez cu M6. Acestea adună peste 2,500 de expozanţi și 160,000 de participanţi.

VENDING PARIS 2012

24-26 Octombrie 2012 Locaţie: Paris Expo - Porte de Versailles Vending PARIS este lider de piaţă internaţional în domeniul expoziţiilor și se va desfășura începând cu 24 până pe 26 Octombrie 2012 în Paris, Centrul de expoziţii Porte de Versailles, Pavilion 5.2. și este organizat în parteneriat cu Asociaţia Franceză de Vending NAVASA (French Vending Association NAVSA). La fiecare 2 ani, evenimentul Vending PARIS este indispensabil pentru toţi profesioniștii de vending (operatori de vending, autorităţi locale, consilii de muncă…) care sunt în căutarea ultimelor tehnologii și tendinţe care să vină în întâmpinarea așteptărilor consumatorilor. Faceţi cunoștiinţă cu peste 10,779 de profesioniști care sunt în căutarea produselor inovatoare și ultimelelor tendinţe din piaţă și care vor prezenta oferta dumneavoastră celor cu putere de decizie. (94% dintre expozanţi spun că sunt mulţumiţi de calitatea vizitatorilor de profil). Profitaţi de experienţele și abilităţile dumneavoastră extinse în calitate de organizator de expoziţiii profesioniste. Implicaţi-vă într-o campanie de comunicare puternică integrând atât sectorul de experţi cât și media, și construiţi loialitatea vizitatorilor voștri obișnuiţi: invitaţii, e-news, e-mailuri, comunicate de presă, relaţii publice…O gamă variată de instrumente pentru un rezultat eficient în comunicare. 58 VENDING INSIDE NR. 10

Vending PARIS 2012 Evenimente principale Cantina de Vending: se concentrează pe vendingul de zi cu zi – a 2-a ediţie. Această a doua ediţie cu concept exclusivist va etala 5 aplicaţii diferite de vending ilustrate în 5 locaţii diferite pentru a demonstra maniera în care vendingul a devenit parte din viaţa noastră de zi cu zi: Utilitate, Cameră de Așteptare, Magazin de Cartier, Lux în Catering. Onoare operatorilor de Vending (Honour to Vending operators) – 24 Octombrie O zi întreagă dedicată conferinţelor pentru operatorii de vending: Cum să răspunzi mai bine așteptărilor consumatorilor? Cum să-ţi adaptezi oferta pentru a veni în întâmpinarea ultimelor tendinţe? Descoperă tehnologii noi….Răspunsuri concrete pentru preocupările și nevoile operatorilor de vending. Ziua Oamenilor cu Putere de Decizie (The Decision Makers Day) – 25 Octombrie Târgul cu expoziţie Vending PARIS își deschide porţile oamenilor cu putere de decizie cu un mult așteptat program conferenţial care se concentrează pe principalele pârghii de creștere ale sectorului de vending. Ziua Internaţională a Afacerilor (International Business Day) – 26 Octombrie – a 2-a ediţie Acestă zi va oferii vizitatorilor o revizuire completă a noilor produse și servicii de pe scena internaţională și mulţumită contribuţiei adusă de cele mai importante asociaţii de vending din Europa (NAVSA, EVA, Confida, BDV…), un sondaj privind piaţa europeană.


CANADIENII DEVIN DEPENDENŢI DE APARATELE DE CAFEA CU AUTOSERVIRE Un băutor obișnuit de cafea din Canada consumă în medie două cești de cafea pe zi, dar sursa naţională de servicii s-a schimbat. Astfel că nu am fost deloc surprinși să aflăm că băuturile pe bază de cafea sunt populare în toată Canada. Un studiu de piaţă recent organizat de compania The NPD Group care este lider de piaţă în acest domeniu demonstrează că două treimi dintre canadieni își prepară băuturile acasă, iar 41 % din proprietarii de aparate de cafea cu autoservire raportează că în acest an canadienii folosesc 60 VENDING INSIDE NR. 10

mai mult acest dispozitiv în comparaţie cu anul trecut. Raportul numit Ce Prepară Piaţa Canadiană de Cafea: Perspectiva unui consumator (What’s Brewing in the Canadian Coffee Market: A Consumer Perspective), arată că aparatele de cafea automate sunt încă dominante în prepararea cafelei în casă, dimineaţa, dar aparatele cu autoservire recuperează după-amiaza, seara și noaptea târziu. În prezent mai mult de un sfert din populaţia băutoare de cafea a Canadei (27%) consumă cafea acasă mai mult decât


INTERNATIONAL anul trecut și același procent declară că atunci când ies în oraș consumă mai puţin această băutură. “Oamenii încă mai caută metode de a cheltui mai puţin și beneficiază cu adevărat de pe urma avantajului și controlului conferite de prepararea acasă” spune Robert Carter, director executiv al Departamentului de Servicii Alimentare din cadrul The NPD Group. “Cu cât aparatele cu autoservire sunt mai sofisticate, conceptul de a prepara acasă ceașca perfectă de cafea devine mai atrăgător.” Cu toate acestea, cafenelele nu sunt încă în criză. 14% dintre consumatorii de cafea canadieni își beau încă licoarea în afara casei, iar aceștia plătesc pentru prepararea ceștilor de cafea. Atunci când consumatorii de cafea canadieni vizitează cafenelele lor favorite, 80% dintre aceștia cumpără mai degrabă o băutură rapidă decât un espresso sau o băutură tip espresso. De asemenea, cei care cumpără mai multă cafea cand merg afară, fac acest lucru din comoditate.

“Deși am văzut o trecere clară la consumul de acasă, este clar că produsele oferite de cafenele sunt încă savurate de consumatori,” continuă Carter. “Per ansamblu, oamenii sunt încă atrași de serviciile rapide, prospeţimea și consistenţa oferite de cafenelele lor preferate, și vor continua să cumpere pentru a își satisface nevoile atunci când se pun pe picioare și ies în oraș.” Cei mai loiali consumatori ai produselor în afara casei sunt acei consumatori cu vârste între 18 și 24 de ani, 34 % la sută dintre aceștia satisfăcându-și nevoile de cafea într-o cafenea locală. Deși segmentul tânăr al populaţiei nu este părtinitor în mod special cu privire la brandurile de cafea din casă sau de afară, această afinitate crește o dată cu vârsta consumatorilor de cafea canadieni. S-a arătat că o treime din băutorii de cafea cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 consumă branduri specifice de cafea și peste jumătate din acest grup (52 %) fac acest lucru acasă, 75% din timpul alocat acestei activităţi.

După cum s-a anticipat, cafeaua preparată în afara locuinţei este mai căutată dimineaţa, cel mai probabil fiind, că 60% din băutorii de cafea canadieni cumperă o ceașcă în această perioadă a zilei. Cumpărarea cafelei de după-amiază depinde foarte mult de dispoziţia și de poftele consumatorului, spre deosebire de nevoia de aport energetic experimentată dimineaţa. Este cel mai probabil ca băuturile de tip espresso să fie cumpărate de plăcere (38%) sau când se dorește ceva dulce (20%), iar cafeaua rece este de asemenea considerată o poftă, fiind preferată după-amiaza de către majoritatea populaţiei (46%). Conform acestei teorii, cafeaua rece se va consuma cu precădere în weekend (29%) și nu în cursul săptămânii (14%), iar anul trecut aceasta a crescut în popularitate cu peste 15 procente. NR. 10 VENDING INSIDE 61


TECNO COFFEE - AUTOMAT CAFFE Şos. Dudești - Pantelimon nr. 44, sector 3, București tel.: +40 21 255 40 06 - +40 21 255 25 63 mobil: +40 721 521 763 www.tecnocoffee.ro - www.automatcaffe.ro e-mail: tecnocoffee@gmail.com automatcaffe@gmail.com

SELECT VENDING SYSTEMS Str. Sistematizării, nr 27-29 București, 042113 0730 606 626 office@selecta-vending.ro

S.C. FOUNTAIN S.R.L. Calea Florești 2 CLUJ-NAPOCA 0264-425720 0722-664545 www.cafex.ro

Str. Spătarul N. Milescu nr. 55, Sector 2, București Tel. 0040 21 321 68 52 Fax 0040 21 322 84 30 office@alcor-holding.ro www.alcor-holding.ro www.thevendingpoint.ro

Rolim Sat Vending Sediu Central: Şos. Pipera 21-23, bl. 3E, Sc. 1, et. 1, ap. 1, sector 1, București Punct de lucru: Intrarea Binelui nr. 1A, Sector 4 tel: +4021 461 08 77 - fax: +4021 461 08 82 mobil: +40 744 374 095 e-mail: liviapopescu@rolim.ro

62 VENDING INSIDE NR. 10


PARTENERI

Asociaţia Europeană de Vending 44 rue Van Eyck, 1000 Brussels, Belgium Tel.: +32 (0)2 512 00 75 Fax: + 32 (0)2 502 23 42 vending@vending-europe.eu www.vending-europe.eu

PATRONATUL ROMAN AL INDUSTRIEI DE VENDING Bd. Carol I nr.12, Et.2, cam 224, sector 3, București tel: 0722.31.00.10 info@patronatvending.ro www.patronatvending.ro

S.C. INDPRODCOM S.R.L. Str. N. GRIGORESCU, NR.12, DEVA, JUD. HUNEDOARA TEL: 0254.231485 www.ipcvending.ro office@ipcvending.ro

Nestle Romania S.R.L. 3, George Constantinescu St. București 2, România, Cod Postal 020339 Telefon: +40 21 204 4000 Fax: +40 21 204 4030 E-mail: contact.nestle@ro.nestle.com www.nestle.ro

Strauss România Bd. Theodor Pallady, nr. 54-56, sector 3, București Tel.: 021 272 15 00 Fax: 021 272 15 80 coffeeservices@strauss-group.ro www.coffeeservices.ro

NR. 10 VENDING INSIDE 63


PARTENERI

Vending PARIS 1 place de la Porte de Versailles - 75015 Paris

VENDING POLAND

Delphine Gelly - International Marketing Manager Delphine.gelly@reedexpo.fr +33 (0) 1.47.56.24.32 Dalinda Bounouara - International Marketing Assistant Dalinda.bounouara@reedexpo.fr +33 (0) 1.47.56.50.56 www.vendingparis.com

Aldona Witak mobile +48 512 008 609 e-mail: a.witak@psv.org.pl www.psv.org.pl www.psv.org.pl/targi/en

Leann Lee Tel: +86 20 28967700 Mobile: +86 13424055045 Fax: +86 20 8257 9220 leann_marketing@grandeurhk.com; marketing8@grandeurhk.com; liyuesui@gmail.com www.zsgaf.com www.chinaamusement.com

MEDIABLOC Adresa: Str. Theodor Sperantia, NR. 14, sector 3, București tel: 0722400055 rosu@mediabloc.eu www.mediabloc.eu

BRING YOUR VENDING BUSINESS IN BULGARIA, HALL 2 EXPO 24 ROMÂNIA Adresa: Str. Cornelia NR. 20, București, 040181 Phone: +4021 335 6681 Fax: +4021 335 6680 E-mail: anton.vlad@expo24.ro www.expo24.ro; www.eastexpo.ro

64 VENDING INSIDE NR. 10

Inter Expo&Congress Center, Sofia, Bulgaria. Sales Manager: Nataliya Baevska E-mail: baevska@balkangamingexpo.com Phone: +359 2 81 29 438 Mobile: + 359 887 650 187 Fax: + 359 2 81 29 479 Web: www.balkangamingexpo.com


Vending Inside nr.10  

Vending Inside nr.10

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you