Issuu on Google+


EDITORIAL

Citim, aflăm şi punem în practică A

m ajuns la cel de-al patrulea număr de Vending Inside, iar de data asta avem o revistă mai plină de tips&tricks ca niciodată. Domnul Virgil Pogăceanu continuă seria de sfaturi cu privire la vending, de data asta oferind sfaturi de nelipsit din agenda oricărui operator când purcede la alegerea sistemelor de plată. Apoi intrăm în chestiuni ceva mai tehnice (care ştim că vă plac!), pentru a afla cu ce sunt prevăzute mai exact automatele moderne (de la GPRS la senzori de lumină), dar şi descrierea unui nou segment în această industrie: automatizarea vânzării laptelui! Aceasta reprezintă o noutate absolută, un domeniu al vendingului în care România excelează prin activitatea de pionierat desfăşurată de un grup de societăţi comerciale.

Dar nu am uitat nici de pasiunea noastră aromată: cafeaua. Vorbim iarăşi de istoria îndelungată a acesteia, de data asta oprindu-ne asupra istoriei producţiei şi a pionierilor în domeniu. În plus, avem un interviu senzaţional cu Gheorghe Florescu, deja binecunoscutul cafegiu, care îşi spune povestea şi ne relevă câteva secrete ale licorii care ne ţine treji... Nu i-am uitat nici pe cei care doresc să pornească o afacere în domeniu, tocmai de aceea vă vom vorbi despre avantajele acestui gen de activitate. Aşa că dacă te tentează să ai câteva zeci de aparate care funcţionează 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, sau deja faci acest lucru, citeşte Vending Inside, pentru a fi la curent...

NR. 4 VENDING INSIDE 1


SUMAR

06

Solo Caffe, profesionalism cu bun gust

12

Ştiri din vending

16

Istoria vendingului (IV)

20

Automatizarea vânzării laptelui 2 VENDING INSIDE NR. 4

24

Investeşte pentru un câştig durabil

28

Gheorghe Florescu: ”Cafeaua este neagră ca dracu’, amară ca păcatul şi dulce ca dragostea...”

34

Artemis Reader - Cititor Audit pentru toate tipurile de automate

38

Vending 3D


SUMAR

40 www.vendinginside.ro Redacţia Vending Inside redactia@vendinginside.ro Editori Emanuel Stoica Povestea cafelei (IV)

48

Vendy vendy@vendinginside.ro Adina Stan adina@vendinginside.ro Sandra Nastase sandra@vendinginside.ro Art-Director Digital Artwork

ALEXANDRU OANCEA: „Piaţa plăţilor instant este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume”

52

Distribuţie Andrei Florescu Advertising office@vendinginside.ro Printed by: RH PRINTING ISSN: 2069-9107

Beneficiile vendingului? Flexibilitate, diversitate, disponibilitate

60

Dezastrele din Japonia stimulează economisirea consumului de energie 4 VENDING INSIDE NR. 4

Dragi cititori, Revista Vending Inside vă propune să participaţi activ la realizarea revistei și în acest sens vă cheamă să scrieţi părerile voastre despre subiectele din revistă și conţinutul editorial la adresa poștală O.P. 19, C.P. 5 sau pe e-mail la: redactia@vendinginside.ro Pentru noi părerile voastre despre Vending Inside sunt foarte importante și vrem să le tratăm ca atare. Realizaţi-vă singuri revista, transmiteţi articole proprii sau comentarii. Cu drag, Redacţia Vending Inside


Solo Caffe,

profesionalism cu bun gust 6 VENDING INSIDE NR. 4


COVER STORY

NR. 4 VENDING INSIDE 7


S

olo Caffe este o companie dinamică, specializată în prestarea de servicii în domeniul cafelei și produselor complementare consumului acesteia. Indiferent de modul de distribuire, Solo Caffe poate oferi o soluţie completă: cafea, echipamente pentru prepararea cafelei, ceai și diverse tipuri de ciocolată, atât pentru segmentele Ho.Re.Ca și Vending, cât și pentru Office și Home. Solo Caffe a luat naştere în anul 2005, din parteneriatul a doi foşti colegi de liceu, Marius Niţă şi Mihai Constantin, care deţinea deja o mică firmă de automate de cafea. La început, Solo Caffe se ocupa de vending, iar cu timpul a trecut la import, la distribuţie de produse complementare de cafea, de consumabile, aparate, piese de schimb. Firma este partener şi distribuitor Tchibo Coffee Service şi 8 VENDING INSIDE NR. 4

operează aproximativ 450 de maşini, în capitală şi în alte zone ale ţării. Principalele atuuri ale companiei sunt calitatea serviciilor, a maşinilor de cafea, care sunt într-o continuă reînnoire, şi, bineînţeles, o atmosferă degajată, propice pentru echipa nonconformistă şi eficace. Mai nou, Solo Caffe va fi prima care va aduce un aparat Sielaff pentru vending, specializat pe băuturi calde în România. Achiziţia rezultă din parteneriatul prolific Tchibo-Sielaff-Solo Caffe şi din faptul că aparatul Sielaff CVS 500 este foarte fiabil şi permite prepararea mai multor tipuri de băuturi calde, utilizând cafea boabe, instant precum şi Cappuccino Special. Sielissimo, aşa cum este denumit, are toate atributele unui produs german. Structura metalică şi robustă “Made in Germany”, precum şi tehnologia de vârf îi garantează fiabilitatea şi obţinerea unui produs


COVER STORY final de calitate. Fie că este un espresso plăcut cu o cremă perfectă, cappuccino sau preparate instant, ciocolată, ceai sau Cappuccino Special, aparatul furnizează băuturi preparate la cele mai înalte standarde. Numeroasele opţiuni de vending legate de calitatea şi designul unui aparat full-automat profesional va satisface particularităţile unui spectru larg de locaţii. Aparatul este gândit la cele mai înalte standarde de performanţă, este foarte rezistent, cu variante indoor şi outdoor, uşor de operat şi de curăţat. În varianta outdoor, automatele sunt echipate din fabricaţie cu sisteme antivandalism şi aeroterme. Sielaff se adresează unui client care vinde multă cafea şi are nevoie de un aparat care se întreţine uşor, firmelor de vending, desigur clienţilor Solo Caffe, zonelor publice şi birourilor. Sielaff are si modele table-top ce au aproximativ aceleasi functii, modelul prezentat mai sus este stand-alone. Noile aparate Sielaff vor înnoi parcul actual. Pe lângă faptul că automatele Sielaff vor fi folosite de catre Solo Caffe, acestea vor fi şi oferite spre vânzare, oferind potenţialilor clienţi garanţie, service şi piese de schimb. Se investeşte în întărirea relaţiilor cu Sielaff şi pentru aceasta, echipe de tehnicieni merg adesea în Germania la specializare, pentru a putea folosi maşina la potenţial maxim. Firma poate aduce orice model de la Sielaff, numai că pentru aceasta trebuie să dea comanda din timp, pentru că acestea nu sunt automate de stoc, ci sunt customizate şi deci realizate în funcţie de necesităţile clientului până la cel mai mic detaliu. Se pot alege inclusiv butoane de altă culoare sau o altă configuraţie interioară a vaselor. Solo Caffe a importat si introdus recent în portofoliu o gamă de produse Barry Calebaut (Belgia), precum şi toppingurile de lapte Regilait (Franţa). Printre mărcile importate se numără Caprimo, cu varietăţile de ciocolată, ceai şi cappuccino special cu diverse arome de vanilie, irish coffee şi tropical şi, bineînţeles, Van Houten, cu specialităţile pe bază de cacao. Deşi firma se situează şi se menţine bine pe piaţa românească de vending, având medii de consum ridicate, cei de la Solo Caffe sunt conştienţi de principalele probleme cu care se confruntă vendingul din România: consumul scăzut de cafea, cauzat de

obiceiurile de consum ale cafelei în Romania. La noi oamenii se concentrează asupra efectului terapeutic al cafelei şi nu pe consumul de plăcere, ca pe lichid complementar (spre deosebire de alte popoare europene unde consumul poate fi chiar şi de cinci sau şase ori mai mare). Acest aspect, corelat cu preţul mic per porţie, slăbeşte rezistenţa operatorilor de vending pe piaţă. O altă dificultate pentru o companie de vending este lipsa tehnicienilor, problemă general valabilă pentru economia românească. O altă problemă o reprezintă raportul între cerere şi ofertă în acest domeniu. În momentul actual, oferta este foarte mare şi regulile de comerţ nu sunt întotdeauna respectate. Nu sunt rare situaţiile în care clientul renunţă la serviciile unei companii având drept motivaţie preţul, fără a ţine cont de investiţiile făcute de aceasta. Aceste situaţii, precum şi nevoia de diferenţiere a companiilor din domeniu, necesită o formă de reglementare a pieţei de profil. Se simte nevoia existenţei unui organism asociativ, care să reprezinte interesele acestor companii în relaţiile cu autorităţile şi clienţii. Pe de altă parte, cei de la Solo Caffe consideră că în cazul unei creşteri a consumului, recuperarea investiţiei ar fi mai uşoară, spre deosebire de momentul actual, când durata de recuperare a investiţiei încă reprezintă o problemă. De asemenea, Solo Caffe consideră că diversificarea produselor este o soluţie pentru creşterea consumului. Tocmai de aceea, Cappuccino Special, despre care am vorbit mai sus, sau variantele noi Tchibo, sunt idei care fac diferenţa. În acelaşi timp, se investeşte în pregătirea personalului – să fi profesionist este difícil şi costisitor. Cât priveşte planurile de viitor, domnul Marius Niţă, unul dintre asociaţii Solo Caffe, ne edifică: “Cât piaţa nu este aşezată, nu putem prognoza, dar noi vrem să creştem cât de repede posibil, avem planuri de creştere şi de consolidare, o dată cu începerea colaborării cu Sielaff. Noi ca firmă am început să fim prezenţi şi muncim în sensul creşterii notorietăţii şi în timp vor apărea şi rezultatele. Trebuie înţeles faptul că investiţia este mare şi se doreşte o mai bună apreciere din partea consumatorilor a calităţii produselor şi seviciilor. Astfel eforturile făcute în acest sens ar trebui să se reflecte în preţul final al produselor.” NR. 4 VENDING INSIDE 9


COVER STORY Opţiuni disponibile* • Culoare specială • Holder pentru 800 de pahare • Dozator pahare diametru 73 sau 78 mm • Întrerupător cu cheie • Valvă apă fierbinte • Display pe 2 linii şi butoane de selecţie albastre • Bazin de apă suplimentar • Opţiune apă rece, plată • Opţiune apă rece, plată şi carbogazoasă • Control al presiunii pentru cilindrii cu CO2 • Iluminare suplimentară la nivelul inferior al uşii • FI – întrerupător automat scurt circuit • Fantă pentru monede şi spaţiu de depozitare pentru mărunţiş • Ax pentru balamale tip High Security • Protecţie balamale, partea superioară • Sistem de blocare automată după livrare • Panou de securitate cu blocare laterală • Pachet de iarnă: izolaţie, încălzire, oblon • Platformă • Branding pe uşă (superior) • Branding pe uşă (inferior) • Branding pe uşă (pe ambele părţi) • Pachet special pentru livrări unice • Pregătire pentru BDV • Vorbereitung EXECUTIVE • Perp. EXECUTIVE standard • KESO lock • Device pentru închidere centralizată * Notă: Vă rugăm să contactaţi personalul nostru de vânzări înainte să utilizaţi aceste opţiuni.

Sielaff CVS 500 EC / ES / EO Date tehnice Dimensiuni (înălţime, lăţime, adâncime): Greutate: Capacitate: Butoane de selecţie: Conectarea la apă: Conexiune şi date de consum: Espressoboiler: Instantboiler: 10 VENDING INSIDE NR. 4

1.830 x 700 x 770 mm 190 kg. 500 pahare Max. 14 Filament intern 3/8”, furtun de apă flexibil, protejat cu plasă metalică, lung de 2 metri, 1-5 bari 230 V / 50 Hz, 16A; 2.700 W, 2.800 W


Știri din Lumea Vendingului Programele de vending Coca Cola intră în faza de testare Coca Cola a dat lovitura cu proiectul interactiv de vending, printr-un dispozitiv ce a fost prezentat la cel mai recent One Show al Asociaţiei Naţionale de Comercializare Automată din Chicago. Compania a dezvoltat, de asemenea, o platformă nou nouţă, adunând un număr impresionant de privitori la prezentarea acestui dispozitiv conceput împreună cu Samsung şi agenţia de marketing interactiv Sapient. Conceptul este bazat pe modelul Royal Vendors 804, la care s-a adăugat un ecran LCD de 46 precum şi un controler extrem de sofisticat pentru asigurarea funcţionalităţii multimedia. Tehnologie flash, grafică în mişcare, mesaje video de înaltă calitate, funcţie bluetooth - toate aceste componente pot susţine un spectru larg de funcţii precum promoţiile “click through” ce oferă clienţilor posibilitatea de a interacţiona cu brandul Coca Cola şi să afle despre locaţiile în care se desfăşoară anumite promoţii. 12 VENDING INSIDE NR. 4


NEWS Şcolile din Toronto oferă lapte şi suc la automate Studenţii din Toronto vor avea din această toamnă o nouă gamă de băuturi, inclusiv lapte şi suc, după ce o mică companie Rexdale a câştigat dreptul să amplaseze automate cu băuturi reci în şcoli publice, învingând Pepsi şi mai bătrâna Coca Cola. Toronto District School Board a aprobat miercuri noapte afacerea cu HealthyVendCanada, o companie veche de cinci ani. Dorind să îndeplinească aceleaşi cerinţe cu o companie similară din Ontario, unele din cele mai dure din America de Nord, HealthyVendCanada va avea drept exclusiv să amplaseze 346 de automate cu băuturi reci şi fără grăsimi, cum ar fi cocktailurile din legume, sucul de căpşuni şi kiwi, 2% lapte, ciocolată neagră şi albă şi apă la mai puţin de 1 dolar. Supermarketurile virtuale vin şi pe platformele metroului din Coreea Al treilea cel mai mare retailer încearcă o altă cale de a atrage clienţii în Coreea de Sud. Firma Tesco din Marea Britanie construieşte supermarketuri virtuale în staţiile de metro ce oferă posibilitatea navetiştilor să se oprească la cumpărături în timp ce aşteaptă metroul. Coreenii sunt printre cei mai muncitori oameni din lume, deci

a face piaţa o dată pe săptămână pare o provocare. Deci Tesco a creat magazinele virtuale subterane în care totul arată ca în magazinele reale. Magazinele virtuale deţin panouri publicitare imense cu imagini realiste ale produselor din magazine. Cineva face fotografii produselor pe care clientul le vrea, îi notează codul, pune comanda într-o listă online şi specifică data livrării.

NR. 4 VENDING INSIDE 13


AGM 2011 Workshop EVA îşi va susţine reuniunea anuală pe 12 decembrie. În acest an se vor alege preşedintele şi comitetul executiv. Participanţii sunt invitaţi la un eveniment foarte special şi la un dineu de gală, care vor avea loc într-o locaţie deosebită: salonul BMW din Bruxelles. În ziua următoare, pe 13 decembrie EVA va susţine un workshop pe problema vendingului european – înţelegerea pieţei din Europa şi noile tendinţe. Inspirat de succesul workshopului „Imaginea vendingului”, ţinut cu doi ani în urmă, Asociaţia pregăteşte un nou program mai elaborat ce va acoperi toate temele propuse de workshop. Participanţii vor putea discuta la masa rotundă următoarele subiecte: noile tendinţe începând cu anul 2012 , unde se află realele oportunităţi în vending, preţul şi alte majorări şi cum relaţionăm cu ele, profitul - de unde şi cum apare, industria interrelaţionată, „premiumizarea” ofertei la cafea şi inovaţiile tehnologice şi vendingul. Etichete cu calorii O asociaţie de organizaţii medicale şi grupuri ale consumatorilor au înaintat o serie de opinii Administraţiei americane pentru medicamente şi alimente cerând ca automatele care vând vrac să fie incluse în programul de etichetare cu informaţii despre caloriile conţinute de produs. Grupul a mers mai departe cerând ca acest conţinut de calorii să fie expus lângă fiecare produs şi nu pe o lista ce se află pe automat, soluţie cuprinsă în actualele regulamente. Petiţionarii, printre ei şi Asociaţia americană pentru inimă, Academia americană pentru pediatrie şi centrul pentru ştiinţe deschis publicului şi-au prezentat cererile administraţiei americane pentru medicamente şi alimente pe 5 iulie, ultima zi pentru depunerea acestora. Administraţia schiţase un regulament încă din aprilie ca parte din reforma naţională a sănătăţii. Legea cere ca deţinătorii de mai mult de 20 de automate să afişeze conţinutul caloric al alimentelor şi băuturilor comercializate. Alte reguli se aplică lanţurilor de restaurante cu mai mult de 20 de unităţi. Administraţia are în plan să definitiveze legea până la finele anului 2011, urmând ca ele să devină aplicabile în decurs de 6 luni. 14 VENDING INSIDE NR. 4


NEWS Automate pentru aur Primul automat din Marea Britanie care vinde aur a apărut în Westfield Shopping Center din vestul Londrei. A durat doar un minut până ce a venit un prim cumpărător. Omul de afaceri Michael McCleary a fost prima persoană care a cumpărat un gram de aur pentru 47 de lire. Aceste aparate sunt fabricate de către firma germană Ex Oriente Lux, iar noua iniţiativă trebuie să profite de reputaţia aurului drept investiţie sigură. Primul automat ce vindea aur a fost deschis în 2010 în hotelul Emirates Palace din Abu Dhabi. Valoarea aurului a crescut incredibil de mult în ultimul deceniu şi a atins cote record la începutul acestui an. În 2001, un gram de aur valora 6 lire. Acum s-a ridicat la 33 de lire pe gram. Cei care doresc să devină investitori pot cumpăra un lingou sau o monedă de un gram sau un lingou de 250 de grame cu 10.250 de lire. Aceste preţuri sunt updatate la fiecare 10 minute prin intermediul unui computer aflat în interiorul automatului fără ca acesta să ia în considerare fluctuaţiile globale ale preţurilor. Potenţialii hoţi trebuie mai întâi să treacă prin carcasa de oţel ranforsat şi printr-un sistem de alarmă foarte performant. Automate pentru închirieri de jocuri video Coinstar a început să închirieze jocuri video în mai mult de 21.000 de automate Redbox începând cu 17 iunie. Se pot găsi, pentru 2 dolari pe zi, jocuri precum Playstation 3, Nintendo Wii sau console Xbox Microsoft 360. Aceeaşi operatori închiriază şi filme Blu Ray sau DVD. Titlurile iniţiale cuprindeau jocuri de acţiune precum Duke Numen Forever de prin tărâmul 3D, jocuri pentru familie ca Lego Piraţii din Caraibe de la Disney. Alte titluri includ branduri cunoscute ca Michael Jackson, Transformers sau You Don’t Know Jack. Clienţii pot vizita site-ul redbox.com sau pot folosi aplicaţia pentru iPhone pentru a verifica disponibilitatea unui produs sau pentru a găsi un automat din zonă. Locaţiile redbox cuprind restaurantele McDonald’s, magazine alimentare mari, farmacii sau locaţii selecte ca Walmart ori Walgreens. NR. 4 VENDING INSIDE 15


ISTORIA VENDINGULUI (IV) 16 VENDING INSIDE NR. 4


ISTORIE VENDING

NR. 4 VENDING INSIDE 17


C

ontinuăm incursiunea în istoria vendingului și vom vorbi despre jukebox, acest echipament legendar și unul dintre cele mai importante aparate de vending din istorie… Istoria jukeboxului Aparatele musicale care funcţionează cu monede au fost primele forme de aparatură muzicală care funcţionează cu cu monede. Aceste instrumente utilizau discuri de metal, cilindri de metal sau role de hârtie pentru a reda selecţia muzicală pe instrumentul sau instrumentele din interiorul echipamentului. În anul 1980 aceste echipamente erau associate unor aparet care utilizau înregistrări originale în locul instrumentelor.

În anul 1890 Louis Glass and William S. Arnold a inventat gramofonul cu moneda. Primul dispozitiv de acest gen a fost Edison Class M Electric Phonograph licenţiat sub numele Coin Actuated Attachment for Phonograph. Muzica era redată prin unul dintre cele patru tuburi de ascultare. După introducerea monedei se declanșa un mechanism ce permitea ascultătorului să rotească o manivelă ce acţiona simultan motorul și să plaseze acul de gramofon în dispozitivul de start. Expozanţii dotau în mod frecvent aceste dispositive cu tuburi de ascultare (căști acustice) associate gramofonului, 18 VENDING INSIDE NR. 4

permiţând astfel selectarea pieselor, fiecare redată pe aparatul propriu. Unele aparate conţineau chiar carusel și alte mecanisme pentru a reda pise multiple. Cele mai multe aparate puteau reda doer o singură selecţie. În anul 1918, Hobart C. Niblack a dezvoltat modelul care schima piesele în mod automat, ceea ce a deschid drumul către prima selecţie de jukebox care a fost introdusă în anul 1927 de către Automated Musical Instrument Company, cunoscută până astăzi sub numele de AMI. În anul 1928 Justus P. Seeburg, manufactorul de playing pianos, a combinat un speaker electrostatic cu un record player cu monedă, dând ascultătorului posibilitatea de a selecta dintr-un număr de 8 piese. Acest dispozitiv era voluminos și greoi, având 8 discuri montate pe un dispozitiv rotativ Ferris, ceea ce permitea selecţia dintr-un număr de 8 piese. Versiunile ulterioare includeau și Seeburg’s Selectophone, cu 10 discuri montate vertical pe un ax. Prin manevrarea manetei în sus șu în jos, clientul putea selecta dintr-un număr de 10 piese. Versiunile performante au fost introduce în mod treptat. Cu timpul sistemele de înregistrare și amplificare s-au dezvoltat, ceea ce a determinat o cerere mult mai mare a gramofoanelor cu monedă.


ISTORIE VENDING Termenul jukebox a fost introdus ăn SUA în jurul anului 1940, derivate se pare din des utilizatul terment juke joint, ce derivă din juke și jog, ce înseamnă dezordonat, zgomotos. Deţinătorii acestor dispositive erau informaţi în legătură cu frecvenţa cu care o piesă era redată cu scopul de a păstra piesele cele mai ascultate și de a le schimba pe celelalte. Wallbox erau o parte extrem de important și profitabilă a acestui dispozitiv, servind drept telecomandă, ceea ce dădea posibilitatea de a selecta piesele chiar de la masă. Un exemplu este Seeburg 3W1, introdus în anul 1949, înrudit cu jukeboxul M100A cu 100 de selecţii. În anul 1960, sunetul stereo a devenit popular, iar wallboxurile erau dotate cu cu spekere ce permiteau vizionarea celor mai noi tehnologii. Iniţial, dispozitivele cu cilindri de ceară, shellac 78 rpm record, au dominat în prima perioadă a secolului 20. Seeburg Corporation a introdus dispozitivul 45 rmp cu vinil în anul 1950, ceea ce a deschis drumul dispozitivelor celei de a doua jumătăţi a secolului 20, 331/3-R.P.M., Cduri și DVD uri video care și-au găsit locul în ultima parte a secolului 20. Downloadurile MP3 și playlisturile disponibile pe internet au apărut și ele în secolul 21. Istoria jukeboxului a urmat calea dezvoltării tehnologiilor de redare și distribuţie muzicală. Jukeboxurile au avut o popularitate foarte mare din 1940 până la mijlocul anilor 60, cu preponderenţă în 1950. La mijlocul anilor 40 trei sferturi din înregistrările pieselor în America au fost introduse în jukeboxuri. Deseori asociate cu muzica rock and roll, popularitatea acestor dispozitive s-a

dezvoltat prin introducerea pieselor din istoria clasică, operă și swing. În anul 1977, Kinks a înregistrat o piesă cu titlul ”Jukebox Music” de pe albumul Sleepwalker. Modele notabile 1946 Wurlitzer Model 1015 (cunoscut ca 1015 bubbler) oferea 24 de selecţii. Au fost vândute peste 56 000 de astfel de dispozitive în mai puţin de 2 ani și este considerat pionierul culturii pop. A fost creat de Wurlitzer’s Paul Fuller 1953 Seeburg M100C –. Acest jukebox putea reda până la 50 de 45 rpm, ajungând la un număr de 100 de redări. Era un dispozitiv colorat cu tuburi de sticlă atașate pe faţă, oglinzi pe display, precum și animaţie pe pilastru. Era utilizat pentru sit comul Happy Days. Gables Kuro – se știe că există un număr de 4 sau 5 astfel de dispozitive cu un preţ de 125 000 dolari. Rock-Ola President –se cunoaște existenţa unui singur dispozitiv de acest fel evaluat la 150 000 de dolari Rock-Ola Premier – se cunoaște existenţa a 15 de astfel de diapozitive evaluate la 20,000 bucata Wurlitzer 950 – se cunoaște existenţa a 75-90 de astfel de dispozitive cu un preţ de 35,000 dolari 1927 LINK – evaluat la 40,000 de dolari și extrem de rar.

NR. 4 VENDING INSIDE 19


AUtOMAtiZAReA VÂnZĂRii LAPteLUi Evoluţia tehnologiei în vending a favorizat în ultimii ani schimbări majore în comerţul cu lapte. Influenţa acestor schimbări asupra pieţei de profil este cu atât mai notabilă cu cât ponderea cifrelor de afaceri din vânzarea laptelui ca aliment de bază este un pilon important al industriei FMCG (Fast Moving Consumer Goods). Dacă în urmă cu doi ani în industria de vending se discuta preponderent despre automate de cafea, ţigări, îngheţată, ciocolată, snacks-uri şi sucuri, astăzi se consideră că vânzarea laptelui la automat este una din cele mai revoluţionare tendinţe în domeniu, prin importanţa cererii consumatorilor pentru acest produs. Consumul zilnic de lapte este uriaş, iar segmentul de consumatori căruia i se adresează înglobează practic cvasitotalitatea gospodăriilor. În ultima perioadă s-a înregistrat chiar o creştere a ponderii persoanelor juridice în totalul clienţilor, prin apariţia cererii de lapte de la automat din partea grădiniţelor, spitalelor, restaurantelor şi cafe-bar20 VENDING INSIDE NR. 4

urilor. Care sunt factorii care influenţează în asemenea măsură dinamismul pieţei vending-ului pentru lapte? Este vorba despre suma celor două avantaje oferite consumatorului final, care individualizează produsul comercializat la automat de celelalte forme în care se oferă laptele în comerţ. Calitatea superioară este dată de prospeţime – laptele provine de la ferme situate în imediata vecinătate a centrelor urbane – de forma integrală în care este oferit consumatorilor – laptele este oferit neprelucrat, nepasteurizat şi fără adaosuri, având proprietăţi net superioare asupra sănătăţii consumatorilor faţă de laptele din comerţul clasic – şi de siguranţa alimentară oferită de tehnologia automatelor, de genul refrigerării la locul de vânzare şi sistemelor de sterilizare a zonelor de distribuţie ale automatelor de lapte. Preţul

competitiv,

obţinut

prin

eliminarea


tendinte adaosurilor comerciale curente ale celor trei categorii de interpuşi în lanţul comercial: procesatorul, distribuitorul şi magazinul. Vânzarea laptelui la automat respectă cu stricteţe normele de igienă sanitar-veterinară și garantează fermierilor un preţ corect, îndestulător pentru acoperirea costurilor de producţie și desfacere. Cu un număr de peste 340 automate de lapte instalate şi funcţionale, România se clasează printre primele ţări din Europa ca şi grad de automatizare a acestei pieţe. Faţă de cele două avantaje – calitate şi preţ – la noi s-a remarcat şi certificat în practică răspunsul bun al consumatorului final care preferă net laptele crud cumpărat de la dozator celorlalte tipuri de lapte pe care le găseşte în comerţ: lapte din magazine, lapte adus la scara blocului şi lapte vândut la flaconari în pieţe. După cum s-a certificat şi oficial „România este în top zece la producţia de lapte în UE, însă doar unu din cinci litri ajunge în fabrici” (Raportul Consiliului Concurenţei, sept. 2010, insp. coordonator Mariana Irimia). Ponderea uriaşă a pieţei considerate „tradiţionale” va fi împărţită în următorii ani între procesatori şi automatele de lapte, în contextul modernizării tendinţelor de consum. Populaţia doreşte în continuare lapte tradiţional în formă naturală, însă doreşte să-l cumpere de la dozator în condiţii de siguranţă alimentară. Dozatoarele de lapte au apărut în Europa în urmă cu 16 ani şi continuă să se perfecţioneze şi azi. Lipsa unei concurenţe acerbe între producătorii de automate de lapte face posibilă disponibilitatea unei oferte largi de modele de automate, de la cele rudimentare care asigură doar minimum de condiţii specifice (agitare, refrigerare şi o pompă simplă) până la automatele complexe, destinate reţelelor de distribuţie din oraşele mari, care oferă consumatorului pretenţios toate serviciile conexe (sterilizare, vânzare non-stop, flacoane din plastic, acordare de rest la plata cu bancnote). Elementele componente ale automatului de lapte sunt: A. Sistemul de dozare Pompa de lapte trage lichidul din rezervor şi îl împinge printr-un debitmetru în sticla clientului. Pe traseu este interpusă o electrovalvă pentru controlarea perfectă a demarării şi stopării dozării. La automatele mai perfecţionate, dotate cu două rezervoare de lapte, switch-ul de la un rezervor care s-a golit la celălat care este plin se face automat, fără

asistenţa unei persoane. Această facilitate permite de asemenea aprovizionarea de la fermă independent de momentul terminării laptelui dintr-un rezervor, retur zero de lapte la fermă şi vânzare neîntreruptă 24 de ore din 24 cu menţinerea laptelui întotdeauna proaspăt, după fiecare muls (FIFO). B. Sistemul de agitare Motorul de agitare roteşte pe bază de temporizare o paletă, care prin geometria specială agită periodic laptele natural, prevenind „smantânirea” – ridicarea globulelor de grasime animală la suprafaţa rezervorului.

C. Sistemul de refrigerare Asigură controlul temperaturii din interiorul incintei în care se află rezervoarele cu lapte. Răcirea este reglabilă pe plaje de temperatură, sistemul pornind numai atunci când este necesar pentru a menţine întotdeauna temperatura laptelui în parametri. Automatele de ultimă generaţie au instalate pentru funcţii avansate de dezgheţare periodică preventivă precum şi sisteme anti-îngheţ prin încălzirea incintei în iernile geroase. D. Rezervoarele pentru lapte Rezervoarele de lapte sunt fabricate integral din inox și sunt lustruite la cea mai fină granulaţie, asigurând zero reziduuri de lapte în porii pereţilor și o spălare ușoară și economică la fermă. Simplitatea rezervoarelor este decisivă pentru fiabilitatea lor, deoarece condiţiile de utilizare și manipulare a lor sunt deosebit de dure. Transportul, spălarea cu jet de apă și soluţii chimice, condiţiile meteo de-a lungul anului și șocurile pe timpul transportului au condus la eliminarea de pe rezervoare a oricărei componente electrice/electronice sau sistem mecanic/tubulatură care s-ar putea lovi sau defecta. Roţile rezervoarelor sunt de obicei profesionale, cu rulmenţi, iar guma din NR. 4 VENDING INSIDE 21


tendinte cauciuc natural este special tratată pentru a rezista timp îndelungat la uzură, la contactul cu apa, soluţiile acide și bazice folosite la spălarea rezervoarelor de lapte. E. Sistemul de plată Este dotat de obicei cu un cititor de bancnote, un cititor de monede cu facilitate de acordare rest şi un sistem cashless de tip cheie ori card. Alegerea unui sistem de plată dotat în acest mod asigură funcţionarea automatului fără asistenţă pe tot parcursul zilei, prin comparaţie cu sistemele mai vechi cu fise care trebuiesc procurate de către client de la o persoană care asistă automatul. În general se foloseşte protocolul de comunicaţii MDB, şi rar protocolul mai vechi EXECUTIVE. F. Distribuitorul de flacoane Un automat distinct sau integrat, prezenţa lui este recomandată pentru a obţine vânzări maxime la automat. Clientul cumpără lapte numai dacă are în ce să îl pună, iar din statisticile de vânzări și studiile de piaţă rezultă că peste 55% din clienţii cumpărători de lapte cumpără și flacon gol. De asemenea, un procent important din cei chestionaţi au răspuns că le este mult mai comod să cumpere flacon gol pentru o unică folosire decât să spele sticle acasă. Vânzarea flacoanelor goale este o afacere în sine, din profitul căreia distribuitorul de flacoane se amortizează singur. G. Integrarea componentelor Se poate face spre exemplu print-o căsuţă din lemn masiv pe o structură metalică specială, care aduce în mod clasic la un loc automatul de lapte, distribuitorul de flacoane și un dulăpior cu rol de depozitare în care încap baxuri suplimentare de flacoane și alte accesorii: soluţii de lustruit automatul și pachete cu șerveţele de rezervă. Cele trei avantaje majore oferite de căsuţă sunt: (i) IMAGINEA – Este un adevărat magnet pentru clienţi, fiindcă atrage prin textura caldă a lemnului. Forma sa arhitecturală duce imediat cu gândul la laptele natural fără adaosuri și crează clientului senzaţia siguranţei calităţii acestuia. Clienţii vor identifica automatul ca o individualitate, un important punct de reper în peisajul orașului; (ii) INDEPENDENŢĂ – Fiind situată în aer liber, în cazul închirerii spaţiului pe care stă căsuţa de la o altă unitate comercială, orarul acesteia nu vă va afecta vânzarea, automatul de lapte putând să funcţioneze 24 de ore din 24 indiferent când se închide magazinul de lângă. De asemenea, în cazul în care se dorește repoziţionarea căsuţei 22 VENDING INSIDE NR. 4

altundeva în oraș, transportul ei este facil prin simpla ridicare cu un stivuitor de sub suportul metalic special conceput pentru aceasta; (iii) ECONOMII – Costul unei căsuţe se va amortiza rapid fiindcă chiria pe spaţiul exterior este întotdeauna mult mai mică decât cea la interior. Zona de depozitare asigură un stoc suficient de minim 300 flacoane la automat, aprovizionarea cu sticle făcându-se deodată cu aducerea laptelui și deci costurile operaţionale sunt eficientizate.

H. Tehnologie şi dotări suplimentare Automatele moderne sunt prevăzute de cele mai multe ori cu sisteme GSM/GPRS pentru transmiterea de date, alarme şi rapoarte, sonde cu ultrasunete pentru controlul nivelului laptelui, senzori de lumină pentru controlul iluminării automatului pe timpul zilei şi nopţii, interfaţă prietenoasă şi simplă cu clienţii, camere IP de supraveghere pentru direct-streaming în timp real de pe smart-phone de oriunde din lume. Toate sistemele enumerate sunt gestionate de un controller şi automatizate printr-un software standard al fiecărui producător. Furnizorii de automate de lapte oferă de asemenea o gamă largă de servicii conexe, de genul obţinerii autorizaţiilor DSV, studii de piaţă pentru amplasament şi dimensionare reţele, organizare campanie marketing la instalare, întocmirea bugetului şi cashflow-ului afacerii, şcolarizare personal. În România există în premieră europeană chiar şi o franciză de automate de lapte dezvoltată special pentru abordarea profesională a acestui vending business.


INVESTEŞTE PENTRU UN CÂŞTIG DURABIL A

legerea sistemelor de plată este importantă pentru a asigura buna funcţionare a echipamentelor care necesită încasarea de bani pentru bunuri sau servicii. Din grupul de sisteme de plată amintim câteva: acceptoare de monede şi jetoane, acceptoare de monede cu plata restului, hoppere pentru plată de monede şi jetoane, validatoare de bancnote, validatoare cu plata restului în bancnote, cititoare de card magnetic, cu cip, RFID. Pentru un echipament automat gata fabricat, alegerea este determinată de următoarele aspecte: Tipul de controller care este instalat Un controller asigură funcţionarea întregului echipament, inclusiv a sistemelor de plată. În funcţie de produsele sau serviciile oferite, controllerul a fost conceput pentru a controla tipuri de sisteme de plată capabile să asigure încasarea banilor în locaţiile specifice pentru care a fost realizat. Interfeţele şi protocoalele prevăzute Un automat este conceput şi realizat să utilizeze anumite interfeţe şi protocoale. În industria de vending încă se mai utilizează interfeţe paralele (pentru echipamente simple), dar s-au impus cele seriale Executive şi MDB. Pentru acestea din urmă se utilizează interfeţe specifice cu număr diferit de conectoare: - Executive cuplată cu 2 mufe, una pentru alimentare cu 24Vca (mai mare, cu 15 contacte), cealaltă cu 3 fire pentru date (mai mică cu 9 contacte); 24 VENDING INSIDE NR. 4

- MDB cuplată cu o mufă (cu 6 contacte) pentru alimetare cu 24Vcc, plus 3 fire pentru date; Tipul de echipamente de plată pentru care a fost realizat automatul În funcţie de valoarea produselor/serviciilor, de necesitatea de a plăti rest în monede şi/sau bancnote, de locul de utilizare public sau închis, etc, pentru care a fost produs automatul, se aleg sistemele de plată corespunzătoare. Pregătirea mecanică a echipamentelor pentru montarea sistemelor de plată Prin convenţie între producători, echipamentele automate sunt pregătite de fabricant pentru a putea primi sisteme de plată specifice. În uşi sau pereţi sunt practicate deschideri, sunt prevăzute mecanisme de prindere, sunt montate jgheaburi pentru circulaţia monedelor, toate standardizate la nivelul industriei. De asemenea, toţi producătorii de sisteme de plată le realizează respectând acelaşi standard. Orice cerinţă suplimentară sau abatere de la ceea ce a conceput producătorul impune utilizarea unor cutii, practicarea de tăieturi suplimentare, utilizarea unor adaptoare, extensii, etc. Gradul de securitate dorit în tranzacţionarea cupiurilor Un automat simplu, cu produse ieftine, poate funcţiona şi cu sisteme de plată mai puţin sigure, dacă se consideră că nimeni nu falsifică cupiuri de valoare mică. Dar acest


TEHNOLOGII lucru nu este real. Unele acceptoare sunt pur şi simplu inundate cu şaibe metalice fără valoare, primite în locul monedelor şi acest fapt trebuie să dea de gândit celor care fac rabat la gradul de siguranţă al sistemelor de plată pe considerentul alegerii preţului cel mai mic. Gradul de utilizare al automatului Automatele sunt concepute pentru volum de utilizare diferit. Sunt automate realizate să asigure zeci de tranzacţii pe zi, dar şi echipamente concepute pentru 750-1.000 vânzări pe zi. Este evident că şi sistemele de plată trebuie să asigure buna funcţionare la volume mari de tranzacţii. Un parametru indică volumul pentru care a fost realizat un sistem de plată: MTBF = timpul mediu de funcţionare între defecţiuni. Un validator la care producătorul specifică 1.500.000 evaluări de bancnotă între 2 defecţiuni este net superior unuia care nu are specificat acest parametru sau acest parametru este mult mai mic. Pentru orice echipament automat, abordarea sistemelor de plată pleacă de la valoarea produselor sau serviciilor oferite. Creditul maxim este suma totală pe care automatul este programat să o încaseze pentru o tranzacie. Acesta este impus de preţul maxim, de tipul de cupiură preconizat a fi utilizat: doar monede, doar bancnote, sau atât monede cât şi bancnote. Restul minim este rezultat din diferenţa dintre Creditul maxim şi cel mai mic pre al bunurilor vândute. Controllerul este programat să accepte plata doar dacă există posibilitatea de a face plata restului minim, altfel sunt acceptate plăţi doar cu cupiuri reciclabile (care pot fi folosite pentru plata restului). De exemplu, un automat care vinde produse ale căror preţuri sunt de la 2,70 la 8,50 lei, va fi programat să accepte Credit maxim de 10 lei. Trebuie să fie capabil să plătească Rest minim egal cu 7,30 lei. Dacă nu există aceste sume în sistemul care plăteşte restul controllerul opreşte acceptarea banilor pentru că nu poate încheia tranzacţia în mod corespunzător. Un astfel de automat trebuie să aibă sisteme de plată care să accepte monede de 10 şi 50 de bani, să plătească rest în monede şi să valideze bancnote de 1, 5 şi 10 lei. Alegerea sistemelor de plată este determinat de preţul produselor, de modul cum se desfăşoară tranzacţiile, de numărul şi de volumul acestora între două vizite ale operatorului care trebuie să alimenteze cu produse, bani de rest şi să colecteze banii încasaţi. Importantă este şi amplasarea automatului, genul de clienţi care apelează la produsele oferite. Se pot face scenarii despre modul în care se desfăşoară tranzacţiile, cele mai probabile cupiuri în care se va face

plata, acceptarea de către client a plăţii restului în monede şi care poate fi volumul acestora. Urmărind funcţionarea unui automat într-o locaţie, aflând reacţia clienţilor se pot trage concluzii care pot duce la schimbarea cerinţelor faţă de sistemele de plată. Un producător de automat stabileşte în momentul proiectării tipul de sisteme de plată preconizate a fi instalate, în funcţie de o multitudine de factori, printre care şi ara unde intenionează să îl vândă, respectiv banii în circulaie şi preurile posibile. Schimbarea tipurilor de sisteme de plată într-un astfel de echipament este relativ dificilă şi necesită improvizaţii şi modificări. Să alegem sisteme de plată: Cu Monede - Cel mai simplu sistem de plată este acceptorul de monede sau jetoane, numit impropriu jetonieră. În ţara noastră, în tranzacţii pe automate se folosesc monede de 50 şi 10 bani, foarte rar de 5 bani şi niciodată de 1 ban. Acest lucru se datorează valorii mici a monedelor şi disponibilitatea relativ restrânsă a acestora. Majoritatea preţurilor se rotunjesc la nivel de zecimi, doar în foarte puţine magazine preţurile sunt cu sutimi de lei. Acceptoarele de monede pot funcţiona pe interfeţe paralele sau MDB. Ele se montează de obicei direct pe uşa automatului cu un panou frontal care permite introducerea monedelor/jetoanelor şi returnarea celor neacceptate, cele acceptate sunt depozitate într-o cutie, numită cash box, prevăzută pentru aceasta. Este un sistem simplu, fabricat de mulţi producători în cantităţi foarte mari şi este ieftin. Constructiv poate fi de la simplu la complicat. Un acceptor simplu care compară fizic moneda introdusă cu una de referinţă amplasată în interior, va putea accepta doar acea cupiură, iar gradul de securitate va fi foarte scăzut. Acceptoarele moderne asigură recunoaşterea cupiurilor prin mijloace si metode sofisticate care asigură siguranţă mărită. Datorită valorii mici a monedelor româneşti, automatul trebuie să valideze bancnote pentru a acumula Creditul maxim. Acest lucru duce la obligativitatea plăţii restului. Cel mai economic mod de a plăti restul este în monede, prin utilizarea acceptoarelor de monede cu plata restului, impropriu numite restiere. Conceptul este simplu, monedele, după acceptare, sunt depozitate temporar în tuburi de reciclare, de unde ulterior pot fi plătite ca rest. În situaţia umplerii tuburilor, monedele acceptate sunt trimise în cash box, de unde nu mai pot fi recirculate. Acest sistem de plată este mai complicat, lucrează pe interfeţe seriale, pe protocol Executive sau MDB. Sunt produse şi variante capabile să controleze la rândul lor şi alte sisteme de plată cum ar fi validatoare de bancnote sau hopper. Necesită pregătirea adecvată a automatului NR. 4 VENDING INSIDE 25


în sensul prevederii cu jgheaburi pentru circulaţia monedelor, către sistemul de plată şi de la acesta. Există mai multe modele disponibile cu 4, 5 sau 6 tuburi de reciclare a monedelor, cu interfaţă simplă sau multiplă. Alegerea se face şi în funcie de capacitatea de monede ce pot fi pregătite pentru plata restului Cu Bancnote - În ţara noastră plăţile se efectuează în mare măsură cu bancnote. Acest fapt impune utilizarea validatoarelor de bancnote în aproape toate automatele de pe piaţă. Există o gamă mare de validatoare, cu validare din prima inserţie sau după mai multe inserţii, cu sau fără casetă de acumulare de bancnote, cu grad de siguranţă mai mare sau mai mic, fiabile sau mai puţin fiabile, cu preţuri foarte diferite. Gama de bancnote acceptate este dată de dimensiunea acestora, în general de la 1 la 50 lei, validatoare mai mici, specifice pentru vending şi de la 1 la 500 lei, mai mari specific altor industrii (gaming, ticketing, kiosk, etc). Funcţionează pe baza unor sensori care primesc o serie de informaţii despre bancnota inserată şi prin compararea cu date de referinţă o evaluează ca validă sau nu. Bancnotele noastre sunt toate realizate pe suport de polimer, au cupiuri cu dimesiuni diferite, au o durată de utilizare mare, dar în circulaţie suferă degradări, deteriorări permanente, acumulează murdărie. Aceste lucruri fac sarcina validatoarelor foarte dificilă. Există validatoare cu casetă de acumulare cu capacitate de 300, 500 sau chiar mai mari, şi care permit manevrarea cu uşurinţă a bancnotelor încasate. Deseori criteriul de alegere al validatoarelor este impus de spaţiul disponibil în automat. Uneori sunt necesare cutii suplimentare ataşate automatului pentru a instala validatoarele. Foarte rare sunt validatoarele care funcţionează pe interfeţe paralele, deoarece pe aceste interfeţe controllerul are foarte puţine posibilităţi de a deţine controlul asupra unui astfel de sistem de plată. În vending se foloseşte aproape în exclusivitate interfaţa şi protocolul MDB. Pe automatele care au interfaţă serială doar pentru protocolul Executive lucrurile se complică, protocolul nu poate controla validatoare de bancnote. Pentru lucrul cu validatoare de bancnote este necesar fie utilizarea unui adaptor special, fie conectarea la controller prin intermediul unui acceptor de monedă cu plata restului sau a unui cititor de cartele, care sunt capabile să lucreze în Executive cu automatul 26 VENDING INSIDE NR. 4

şi să asigure controlul unui periferic în MDB. O astfel de situaţie poate duce la creşterea costurilor legate de validarea bancnotelor. Validatoarele se aleg în funcţie de cupiurile necesare tranzacţiilor, de gradul de acceptare aşteptat, de gradul de securitate dorit, de fiabilitate, de dimensiune, de utilizarea casetelor şi capacitatea acestora. Hoppere - Plata restului constituie un factor important în funcţionarea unui automat. Cel mai economic este plata restului în monede. În raport cu volumul de rest plătit între două vizite ale operatorului, de valoarea preţurilor şi a Creditului maxim acceptat se face alegerea sistemului de plată a restului. Se pot folosi acceptoare cu plată / rest în 1 sau 2 cupiuri, cu un număr maxim de 6 tuburi a circa 80 monede în fiecare (circa 480 monede pentru rest). Dacă acest volum nu este suficient se pot folosi hoppere. Într-un hopper se poate pune o cupiură şi poate avea o capacitate de 500, 1.000, 1.500 de monede sau mai mult. Hoperul poate fi umplut manual de operator sau poate primi spre reciclare monede de la un acceptor de monede. Un hopper trebuie să aibă o tubulatură pentru a dirija monedele spre client şi acest lucru nu este uşor de realizat într-un automat care nu a fost realizat pentru asta. Există şi sisteme de plată a restului în bancnote, dar sunt scumpe, de mari dimensiuni şi sunt specifice altor industrii. Cashless - Tot mai mult se folosesc în automate sistemele de plată fără cash, aşa numitele carduri sau chei. Constructiv sunt mai multe tipuri de carduri: magnetice sau cu cip (carduri bancare) şi cele cu RFID utilizate în control acces şi în vending. Cele bancare necesită o infrastructură care să permită conectarea la bancă. Cele care lucrează în RFID se pretează la utilizarea în locaţii închise (clădiri de birouri, fabrici, etc). Prezintă o serie de avantaje de fidelizare a clientului, facilităi de marketing, etc. Pot funcţiona pe interfeţe şi protocoale Executive sau MDB. Unele modele pot asigura utilizarea perifericelor MDB la controllere care lucrează doar în Eecutive. Posibilitatea de a utiliza plăţi de pe carduri care permit şi controlul accesului în clădiri este un avantaj real pentru că nu implică costuri cu cardurile din partea proprietarului automatului. Nu necesită o pregătire prealabilă a automatului pentru instalare. Permit o exploatare simplă, eficientă şi atractivă.


TEHNOLOGII Interfeţe şi posibile adaptări În alegerea sistemelor de plată un factor important este compatibilitatea sistemelor cu automatul pe care se doreşte instalarea acestora. Există o serie de adaptoare sau soluţii de interconectare între diversele tipuri de interfeţe şi protocoale, dar este necesară alegerea soluţiei corespunzătoare pentru o funcţionare corespunzătoare. Monedele şi bancnotele care circulă pe piaţă suferă modificări în timp prin uzură, apariţia de noi emisiuni monetare, aducerea din străinătate a unor monede cu caracteristici asemănătoare cu cele româneşti poate crea probleme, românul improvizează şi uneori găseşte şaibe sau rondele metalice care pot fi recunoscute, de către unele acceptoare ca monede valide. Sistemele de plată si cupiurile au o viaă proprie și le trebuie acordată atenie pentru a menine la un grad cât mai ridicat gradul de acceptare a acestora. Pe de altă parte producătorii de sisteme de plată serioşi caută permanent soluţii de îmbunătăţire a performanţelor echipamentelor realizate. Iar aici apare rolul distribuitorului de sisteme de plată, să asigure permanenta colectare de cupiuri de pe piaţă, să sesizeze orice anomalie în buna funcţionare a acceptatoarelor sau validatoarelor, să asigure întreinerea preventivă și corectivă a sistemelor şi să obţină sprijinul producătorului pentru remedierea problemelor, acesta realizează noi versiuni ale firmware-ului şi software-ului care fac sistemele de plată să funcţioneze la performane maxime. Producătorii de automate, la rândul lor, elimină erorile sesizate în funcţionarea echipamentelor şi actualizează softul pentru echipamente. Pentru un proprietar de automate este esenţial să lucreze cu ultimele versiuni de soft pentru automat şi pentru sistemele de plată. Distribuitorii de automate şi de sisteme de plată au răspunderea aducerii celor mai noi versiuni de soft, dar este responsabilitatea proprietarului să le ceară şi să le implementeze. Partea cea mai sensibilă dintr-un automat rămâne sistemul de plată. O selecţie care nu funcţionează pe un automat, afectează vânzarea unui produs. Nefuncţionarea unui sistem de plată blochează complet vânzările unui automat. Înainte de a achiziţiona, studiaţi oferta pieţei. Definiţi cerinţele dumneavoastră faţă de automat şi sistemele de plată. Ce durată de exploatare estimaţi, câte tranzacţii pe zi, după câte tranzacţii sau la ce interval intervine operatorul pentru a introduce noi produse sau consumabile, sau să colecteze banii şi să introducă monede pentru rest. Evaluaţi costurile fixe (salarii, exploatare maşină, etc), cele variabile (produse la vânzare, consumabile, etc), cele legate de întreţinerea preventivă

(recomandată de producătorul automatului şi al sistemului de plată), cât şi o estimare pentru reparaţii neprevăzute. Calculaţi rentabilitatea automatului şi asiguraţi-vă de faptul că se amortizează, se acoperă costurile de reparaţii neprevăzute şi mai ales dacă vă mai rămâne profit. Documentaţi-vă asupra automatului și sistemelor de plată, dar mai ales asupra a ce se află în spatele acestora. Cine le produce, anul de fabricatie, dacă producătorii au reprezentanţă comercială în ţară, cine asigură service, în şi după garanţie. Cereţi referinţe de la alţi cumpărători, despre fiabilitatea acestora, asupra modului de asigurare a service-ului, asupra gradului de disponibilitate pentru exploatare a echipamentelor, verificai dacă produsele mai sunt în fabricaţie sau nu, dacă cineva asigură piese de schimb pentru acestea şi pe ce durată . Faceţi un tabel comparativ al sistemelor de plată de la diferiţi furnizori şi producători, puneţi toţi parametrii pe care îi puteţi aduna. Decideţi numai în cunoştinţă de cauză, este vorba de banii dumneavoastră, de acum şi pe toată durata exploatării. Cereţi furnizorului lista principalilor clienţi, contactaţi-i pe aceştia şi luaţi referinţe asupra gradului de satisfacţie faţă de produs, furnizor, distribuitor şi producător. Sistemele de plată sunt permanent solicitate, sunt supuse unor acţiuni de vandalizare, sunt murdărite de însăşi cupiurile introduse. Toate acestea impun o întreţinere riguroasă, atât preventivă cât şi corectivă. Scoaterea din funcţiune a unui sistem de plată, în vedera întreţinerii sau reparării, trebuie să fie cât mai scurtă posibil, pentru că determină oprirea vânzărilor, De aici rezultă importanţa unui Service de calitate, operativ, fiabil pentru sistemele de plată. Seriozitatea şi promptitudinea Service-ului sunt factori importanţi în alegera sistemelor de plată. Un sistem de plată ieftin este întotdeauna tentant, deseori un second hand este atractiv. Un sistem de plată la care s-au făcut economii la achiziţie, dar care nu poate fi menţinut în funcţiune cât mai mult timp, pentru care nu există piese de schimb, cu lungi perioade de blocare a automatului, din cauza acestuia creează mai multe pierderi, decât câştiguri. Cântăriţi bine avantajele şi costurile cumpărării sistemelor de plată atât immediate, cât mai ales în perspectiva timpului de exploatare. Un validator de 100 Euro pare mult mai convenabil, decât unul de 500, dar dacă nu funcţionează 4-5 ani şi se constată nefuncţionarea corespunzătoare a automatului, din cauza sistemului de plată, pierderile înregistrate în exploatare sunt incomparabil mai mari, decât câştigul aparent iniţial. Articol realizat de domnul Virgil Pogăceanu, director tehnic Danemar. NR. 4 VENDING INSIDE 27


GHEORGHE FLORESCU: “CAFEAUA ESTE NEAGRĂ CA DRACU’, AMARĂ CA PĂCATUL ȘI DULCE CA DRAGOSTEA...”

28 VENDING INSIDE NR. 4


EXCLUSIVITATE În noiembrie 2008, Gheorghe Florescu a publicat la editura Humanitas volumul de memorii “Confesiunile unui cafegiu”, care a zguduit România printr-un amalgam de calităţi care i-au adus atât nominalizarea la premiile Uniunii Scriitorilor și ale revistei Observator Cultural, cât și premiul “Șerban Cioculescu” pentru memorialistică al Muzeului Literaturii Române. Despre Delicatese Florescu știm că este visul de-o viaţă, împlinit al domnului Gheorghe Florescu, primul magazin de cafea gourmet din București, deschis în iulie 2010 în centrul Capitalei. Intim și prietenos, te îmbie cu cele mai rare și mai fine cafele din lume, proaspăt prăjite la cea mai performantă mașină de prăjit, chiar de însuși maestrul Gheorghe Florescu, celebrul cafegiu al Bucureștiului de altădată, conform celor mai înalte standarde încredinţate de către povăţuitorul său, Avedis Carabelaian, fost furnizor al Casei Regale a României. Cafeaua este completată de o gamă variată de delicatese: alune de pădure, caju, fistic, migdale, arahide proaspăt prăjite, fel de fel de dulciuri, vinuri Casa Isărescu și coniac armenesc Ararat, într-o atmosferă artistică a sinesteziilor: parfum, culoare, sunet se îmbie și-și răspund. Pentru a gusta puţin din toate aceste tentaţii, maestrul Gheorghe-Ilie Florescu ne ademenește pentru câteva clipe cu aroma rafinată a unei povești ameţitoare. Iată confesiunile unui cafegiu… Scurt periplu istoric În viaţă nu sunt porţi mari sau porţi mici, sunt porţi ale hazardului, iar hazardul a făcut să mă nasc în cartierul Dudești, un cartier commercial, și de mic copil destinul să mă scoată în stradă. Tata era deţinut politic, iar mama trebuia să lucreze și să se ocupe de cei patru copii. Am trăit practic pe stradă, unde vedeam peste tot tentaţii, covrigi sau prăjituri. Atunci a încolţit în mine un gând: ca sa obţin aceste produse, să gust și eu din ele – trebuie să mă străduiesc și să merit, iar ca să merit trebuie să fac și eu ceva. M-am gândit că cea mai bună treabă este să muncesc și am ajuns pe mâna unui mare maistru al meseriei de comerciant, un evreu, Moscovici, care nu m-a folosit niciodată în munci care să depășească puterile unui copil. Ce făceam: veneam dimineaţa, udam sau măturam în faţă prăvăliei, o mică băcănie. Tocmai treminasem clasa I și știam să citesc. Pe unul dintre pereţi avea o mare reclamă cu un bărbat care NR. 4 VENDING INSIDE 29


împărţea bomboane copiilor, pe care scria “Daţi copiilor cât mai multe dulciuri”, ceea ce îmi plăcea teribil, ca oricărui copil. Îmi plăcea să îi fac cornete din ziare vechi, în care punea bomboane, pentru că nu avea pungi. Pe lângă un bănuţ pe care îl primeam, învăţam și meserie. Iubea mult copii și pentru asta îl admiram și îl apreciam. De aici s-a întâmplat să ajung la nașul meu, în curtea din Dudești nr. 91, care era curte mare, în mijloc trona o vilă frumoasă, în care deţinea și el un apartament. Avusese cândva o fabrică de mezeluri și 30 VENDING INSIDE NR. 4

un magazin mare de mezeluri, în partea stângă a porţii, care se transformase în frizerie. În cealaltă parte a porţii erau mai multe mici magazine, chioșcuri închiriate. Un astfel de magazin era închiriat unor armeni care prăjeau cafeaua în curte și mirosul se simţea în tot cartierul. Eu mergeam pe la nașul meu,unde mai erau și alţi copii, armenii aveau și ei copii, aici urmăream procesul de prăjire al cafelei. Mi-a plăcut și m-a atras foarte mult aroma cafelei. Apoi, stăteam pe lângă unchii mei, care aveau prăvălii în piaţa Vitan, și pe lângă lustruitul merelor sau


EXCLUSIVITATE București și din ţară, mari și mici, de toate tipurile, de toate naţionalităţile, iar armenii rămân cei mai buni comercianţi. Părinţii mei mi-au sădit în suflet un mare respect faţă de armeni, tatăl meu spunea că un armean valorează cât 10 greci. Am fost dispecer, șef de secţie, am fost șef de depozit, pe urmă șef de magazin, director de complex comercial, apoi am revenit în branșa mea, pentru că arestatrea mea de 3 ani și două luni a marcat și anularea tuturor lucrurilor pe care le știam. Lucruri care ar fi putut fi utile societăţii pe care eu am servit-o atâţia ani, dar am fost descalificat complet și am luat-o de la început.

trierea lor, asistam la adevărate scene de negociere, lucru care mă fascina. Destinul a făcut ca eu să rezist, să fac faţă tuturor provocărilor și să mă descurc încet-încet în toate domeniile, având și experienţă importantă, ca băiat de prăvălii. Nu a fost ușor să întru în lucru, am trecut prin toată filiera operativă a comerţului din vremea aceea, am fost primitor-distribuitor de mărfuri, o meserie foarte importantă și foarte necesară, aceasta a fost ucenicia mea. Am cunoscut cu această ocazie marea majoritate a comercianţilor din

Magazin delicatese Florescu Unde îl găsiţi pe Florescu? Cine nu știe, să întrebe florăresele din piaţa Rosetti. Acestea vă vor dirija spre magazinul din Radu Cristian Nr. 6 (Piaţa Rosetti) și un pic mai sus, la librăria Mihai Eminescu, la șosea. Mătușa mea, femeie analfabetă, sora mamei mele, avea o vorbă: “Ce știe gagă ţăranu’, ce-i șofranu’?”. Dar în viaţa mea comercială cu cafea am constatat că oamenii simpli consumă puţin și bun. Eu m-am orientat în acest domeniu să satisfac toate gusturile, toate portofelele, de aceea eu și familia mea am hotărât că una din cele mai minunate cafele ale lumii, Cafeaua Brazilia Santos, care nu s-a găsit, niciodată, în regimul comunist, să o dedicăm oamenilor cu posibilităţi mai puţine și am constatat că 80% din acești clienţi au înţeles mesajul nostru și asta mă bucură nespus. Pe noi 1 kg de cafea Santos, care stă la baza cafelei noastre Aramix, ne costă 39 de lei și am vândut mult timp cu 40 de lei. Sigur, nu am făcut nici un profit, dar în viaţă trebuie să știi când și unde poţi să mai și pierzi. Am vrut ca lumea să știe că la mine găsește cafea bună, indiferent de starea portofelului. Preocuparea mea principală toată viaţa a fost calitatea serviciului. Secretul celei mai bune cafele constă în întreţinerea utilajelor pentru prepararea cafelei, care este deosebit de costisitoare. Eu aveam grijă să plătesc cel mai bun meseriaș care să îmi ascută cuţitele, iar aroma cafelei, așa cum o prepar de peste patruzeci de ani după reţetele armenești vechi de cinci secole, de către mentorul meu armean Avedis Carabelaian, este ceea ce face diferenţa. Tipuri de cafea Eu sunt preparator și vânzător exclusiv de cafea Arabica, care este o cafea nobilă, aromată, cu conţinut mai mic de cofeină, de 5 ori mai mic decât Robusta, care este o cafea sălbatică, mai puţin NR. 4 VENDING INSIDE 31


EXCLUSIVITATE

îngrijită decât restul cafelei, mai rezistentă și foarte tare. Dar nu numai tăria cafelei contează. Elementele cafelei Arabica sunt complet superioare faţă de ale cafelei Robusta, sunt peste 100 de elemente minerale pe care numai cafeaua Arabica le conţine. Este ca diferenţa dintre viţa-de-vie nobilă și cea producătoare. Cafeaua Arabica este cultivată în cele mai propice zone ale lumii și cele ideale sunt Insulele din Caraibe, Insula Jamaica, Insula Sfânta Elena, care este cea mai apreciată. Mic tratat despre cafea Cafeaua Arabica, este o cafea biologică, o cafea care crește într-un mediu fără influenţe chimice, unde nu există agresiunea chimică a unor combinate. Cafeaua este sâmburele unei cireșe. În 1973, un fermier columbian a constatat că sub un arbore pe care îl foloseau ca umbrar în timpul mesei de prânz, a crescut un arbore de cafea, iar mirosul acelor flori de cafea era extraordinar de puternic, o aromă specială, altă aromă decât cea obișnuită. Fermierul a luat acele cireșe, le- a scos sâmburele, le-a prăjit și așa a 32 VENDING INSIDE NR. 4

apărut cafeaua organică sau biologică. Ce este cafeaua ecologică? O cafea biologică, care crește într-un mediu atât de pur, încât însuși aerul este 100% pur. Cine certifică acest lucru? Un reprezentant al cumpărătorului, care vine numai din Europa Occidentală, din Germania, și care este incoruptibil. Cafelele ecologice sunt Jamaica BlueMountain, cafeaua din insula Sfânta Elena, unde pe o rază de sute de kilometri în jurul plantaţiei nu există nici o sursă de poluare, nici măcar un tractor, nici un motor cu ardere internă. Sigur că această cafea are un preţ pe măsură. Sunt trei ferme, pe Muntele Albastru din Jamaica, unde se cultivă această cafea. Mai este una în Nepal. Undeva, în Sumatra, în Indonezia, există o preocupare a unor fermieri asupra uneia dintre cele mai rare și exclusiviste cafele din lume – Kopi Luwak. Ei au constatat că un animal denumit “Luwak” consumă fructele și elimină sâmburii, aceștia din urmă fiind deliciul multor iubitori de cafea…


34 VENDING INSIDE NR. 4


PREZENTARE PRODUS

NR. 4 VENDING INSIDE 35


M

archon3D tocmai a anunţat că va oferi cea mai nouă linie de ochelari 3D, EX3D, prin intermediul aparatelor vending din cinematografe… Primele automate moderne au apărut în anii 1880 în orașele Londra și New York și în schimbul unei monezi, acestea ofereau cărţi poștale sau gumă de mestecat. De atunci, oamenii aflaţi în continuă mișcare au folosit aceste aparate pentru a cumpară 38 VENDING INSIDE NR. 4

o gustare rapidă, pentru a-și reîmprospăta cunoștinţele despre golf, pentru a-și repara rapid bicicleta sau pentru a rezerva locuri într-un bar. Acum, cinefilii din California care se înghesuie să vadă ultimul blockbuster lansat în format 3D vor putea evita obiceiul plictisitor de a lua ochelarii 3D înainte de a se așeza pe loc, cumpărând noile dispozitive oculare EX 3D disponibile la automatul din hol.


INOVATII limba română!), acestea sunt deja în număr de 1.500 și au fost răspândite în toată ţara. Cei de la Coca-Cola plănuiesc instalarea a 75.000 de astfel de aparate până la finele anului curent și au în plan înlocuirea tuturor aparatelor care le aparţin pe teritoriul Japoniei până în 2020. La un calcul simplu, ne dăm seama că gigantul producător are în Japonia peste 500.000 de aparate! Urmările acestui demers deja se văd, cei de la Dr. Pepper anunţând că vor începe și ei să înlocuiască vechile aparate cu unele eco-friendly. Iată că în vending lucrurile evoluează mai spectaculos ca în alte industrii... Revenind la americani, primele automate ce furnizează ochelarii EX 3D în sălile de cinema au apărut pe 12 august în Century Cinemark Theater Huntintgton Beach și o zi mai târziu în Mission Valley UltraStar din San Diego Hazard Center. Cinefililor li se oferă dispozitive 3D patentate Marcheon 3D, lentile circulare prin care lumina intră efectuând o mișcare circulară, permiţându-le purtătorilor să-și încline capul fără ca percepţia 3D să fie afectată.

VENDING 3D

Fiecare aparat beneficiază de o interfaţă tocuhscreen ușor de folosit și are ochelari 3D de diverse culori, de la casual la sport, dar și pentru copii. Ochelarii EX 3D rezistenţi la zgârieturi sunt furnizaţi când în aparat se introduce un card, iar preţurile variază de la 22$ până la 70$ pentru modele în serie limitată. După vizionarea filmului, cumpărătorii pot folosi ochelarii și pentru majoritatea televizoarelor 3D, dar și jocurilor și laptopurilor sau îi pot păstra pentru următoarea vizită la cinema...

Fiindcă a venit vorba de 3D, cum ne-am fi așteptat cu toţii, japonezii beneficiază de experienţa 3D când vine vorba de vending încă din luna ianuarie a acestui an, când Coca-Cola a inaugurat, atenţie!, aparatul 3D. Acesta este, pe deasupra, ecologic, fiindcă funcţionează cu ajutorul energiei solare și nu are pic de freon în el. Un alt detaliu interesant este că acesta a fost creat în colaborare cu echipa DesignworksUSA a celor de la BMW. Purtând numele de cod 3D-Vis (interesant cum sună în NR. 4 VENDING INSIDE 39


Nicolaes Witsen

40 VENDING INSIDE NR. 4


POVESTEA CAFELEI

Povestea cafelei (IV) C

ontinuăm povestea despre concentrându-ne acum asupra producţiei şi a pionierilor în domeniu...

cafea istoriei

Primul pas în acapararea mijloacelor de producţie a fost făcut de către Nicolaes Witsen, întreprinzătorul primar al Amsterdamului şi membru în consiliul de conducere al companiei olandeze a Indiilor de Est, care l-a convins pe Joan van Hoorn, guvernatorul olandez al Bataviei că nişte arbori de cafea ar putea fi obţinuţi din portul pentru export Mocha din Yemen, sursă de alimentare a Europei, şi a impus acolo dominaţia companiei olandeze a Indiilor de Est; ideea strângerii multor plante din seminţe de pe primele vase a avut un succes atât de mare încât compania Indiilor de Est a putut asigura întregul necesar cu cafea Java pentru Europa în jurul anului 1719. Încurajaţi de succes, curând au înfiinţat plantaţii în Ceylon, Sumatra şi alte insule din arcul Sunda. Arborii de cafea erau crescuţi în sere la Hortus Botanicus din Leiden, apoi s-au extins şi în alte grădini botanice. Reprezentanţii olandezi la negocieri ce au ajutat la încheierea Tratatului de la Utrecht au prezentat omologilor francezi arborele de cafea crescut în Jardin du Roi, predecesoarea Jardin des Plantes din Paris. Contactul Americii cu cafeaua a avut loc cu ajutorul căpitanului Gabriel des Clieux, care a obţinut vlăstari de la botanistul Antoine de Jusseau, care detesta să desfigureze arborele de cafea al regelui. Când rezervele de apă s-au împuţinat în timpul unei călătorii mai dificile, Clieux şi-a împărţit porţia de apă cu preţioasele plante şi le-a protejat de un olandez, probabil un agent la Provinciilor invidios pe comerţul batavian. Clieux a îngrijit plantele la sosirea în Indiile de Vest şi le-a plantat în Gudelupa, Dominica dar şi în Martinica, unde o epidemie distrusese plantaţiile de cacao ce în decurs de trei ani au fost înlocuite cu plantaţii de cafea. Acest lucru se datorează Franţei şi politicii de colonizare în numeroase zone ale continentului începând cu Martinica şi coloniile din Indiile de Vest unde au fost găsite primele plantaţii de cafea. Prima plantaţie de cacao din Brazilia a fost NR. 4 VENDING INSIDE 41


Joan van Hoorn

înfiinţată în 1727 când locotenentul Francisco do Melo Palheta a făcut contrabandă cu seminţe, chiar din cele originale luate de Batavia din Yemen, din Guyana Franceză. În jurul anului 1800, recoltele braziliene au transformat cafeaua dintr-o băutură a claselor superioare într-una a maselor. Brazilia, ţara ce cultivă cafea ca marfă de schimb, s-a bazat foarte mult pe munca sclavilor aduşi din Africa pentru autonomia culturilor, aceasta până la abolirea 42 VENDING INSIDE NR. 4

sclaviei în 1888. Succesul cafelei în secolul 17 în Europa a crescut în acelaşi timp cu obiceiul fumatului în timpul Războiului de 30 de ani (1618 -1648). Multe decenii în secolul 19 şi începutul secolului 20, Brazilia a fost cel mai mare producător mondial de cafea şi un virtual deţinător de monopol în comerţ. Totuşi, o politică a menţinerii preţului la un


POVESTEA CAFELEI până în secolul 20, şi multă era produsă nu în sudul ţării, ci în regiunea Harar din nord est. Regatul Haffa, locul de origine al plantei, putea produce între 50.000 şi 60.000 de kg de boabe de cafea în 1880. Producţia pentru comerţ a început efectiv în anul 1907 odată cu înfiinţarea portului Gambela, şi a crescut progresiv de atunci: 100.000 de kg au fost exportate din Gambela în 1908, iar în 1927-1928, peste 4 milioane au trecut prin port. Plantaţiile de cafea au mai fost înfiinţate şi în provincia Asri, în aceeaşi perioadă, dar producţia era exportată pe calea ferată la Addis Abeba-Djibouti. Australia este un producător minor de cafea, cu cantitate mică pentru export, dar istoria cafelei sale merge până la 1800 când primii 500 de acri au fost cultivaţi, între New South Wales şi Cooktown. Astăzi se găsesc câţiva producători de cafea Arabica ce folosesc un sistem de recoltare mecanizat inventat în 1981.

nivel ridicat a deschis porţile altor ţări, precum Columbia, Guatemala, Nicaragua, Indonezia şi Vietnam, acum doar pe locul 2 după Brazilia. Producţia pe scară largă în Vietnam a început după ameliorarea relaţiilor de comerţ cu SUA în 1995. Aproape toată cafeaua cultivată aici este de tip Robusta. În ciuda originilor cultivării cafelei în Etiopia, această ţară producea foarte puţin pentru export NR. 4 VENDING INSIDE 43


Problemele

industriei

de vending

44 VENDING INSIDE NR. 4


ANALIZĂ Problemele industriei de vending nu sunt de ieri de azi și nu sunt doar ale unora, sunt ale noastre, ale industriei și fără identificarea, dezbaterea și punerea lor pe tapet, nu vom face decât să aruncăm sub preș mizeria, făcându-ne că am rezolvat subiectele. De foarte multă vreme auzim că una din cele mai importante probleme ale industriei noastre este „concurenţa neloială”, referirea se face aici la jucătorii din piaţa de profil pentru care înregistrarea diverselor documente justificative în contabilitate este „opţională”. Multe companii de acest gen sunt firme mici, care operează un număr mic de aparate, care s-au apucat de vending din „greșeală” sau care au auzit de la alţii că acest domeniu ar fi un „El Dorado” pe timp de criză. Acești mici operatori au mare parte a veniturilor neînregistrate, au costuri mici de operare, nu respectă aproape nici un standard în operare, inclusiv la nivelul de sănătate și igienă ce trebuie oferit consumatorului. Cât privește organismele de control ale statului, acestea nu pot face nimic pentru a stăvili avalanșa de micro-companii care rod din avuţia statului pentru că numărul angajaţilor din sistemul bugetar a scăzut, inclusiv din aparatul de control și supervizare, iar gama de probleme cu care se confruntă aceștia este atât de mare, iar evaziunea și neregulile au cuprins aproape toate palierele economice și sociale, astfel încât aceste firme apar și dispar, creează nemulţumiri în rândul industriei și stau ca niște „căpuse” pe trupul unei economii care este pe perfuzii de cel puţin 3 ani încoace. Problema este că pe termen scurt aceste societăţi comerciale ce activează în condiţii de neloialitate creează operatorilor corecţi un disconfort, o pierdere de venituri și de clienţi ce omoară piaţa încetul cu încetul. Pe de o parte avem companii ce operează corect, plătesc taxe la stat și au o mulţime de angajaţi, iar pe de altă parte există aceste firme ce operează incorect/neloial ce erodează atât statul cât și celelalte companii private și aduc în piaţă produse și servicii de proastă calitate, dar ieftine și în loc să educăm clientul să achiziţioneze un produs/serviciu de calitate ajungem să-l vedem împins către o zonă îndoielnică, nedorită, dând vina doar pe lipsa banilor și pe criza economică. Un alt ghimpe în coasta dezvoltării sectorului

nostru, dar pe zona de cafea și băuturi calde este scăderea simţitoare a rulajelor, lucru datorat în special preţului menţinut la o cotaţie inexplicabil de mică pentru unii actori din piaţa de vending de băuturi calde. Numărul cumpărătorilor a scăzut mai ales în locaţiile interne, provocând pierderi la nivelul veniturilor companiilor de vending. Cu toate acestea, reacţia firmelor nu a fost cea de a ridica preţul per porţie, cum ne-am fi așteptat ci a fost invers și anume o stagnare și chiar o scădere a acestuia. Acest lucru se datorează strategiei unora de a acapara cote de piaţă importante cu riscul unor pierderi asumate în zona câștigurilor. Aceste companii își fac un calcul simplu: dacă rezistă încă un an doi pe piaţă (până trece criza) la o cotă de piaţă constant în creștere, atunci după ce trece această perioadă grea își fac calcule că ar putea crește preţurile la produsele și serviciile lor fără să-și erodeze dramatic cota de piaţă câștigată anterior. Alţii nu se gândesc neapărat la câștig cât la posibilitatea de a-și asigura măcar plata regiei, a cheltuielilor curente și a leasingului pe automat, renunţând parţial/total la profit în favoarea unei liniști financiare minimale, având în vedere că automatele achiziţionate în leasing, cu plata în rate sau pe credit, cu preţ unitar de câteva mii de euro trebuie să fie amortizate în 4-5 ani. Iar în cazul în care o firmă ajunge să piardă puternic din locaţii, ea nu va putea asigura plata cheltuielilor menţionate mai sus și mai cu seamă a leasingurilor, ceea ce ar dezechilibra-o financiar și strategic iremediabil. Atunci renunţă la profit în favoarea încasărilor. Dar acest calcul este unul primejdios pentru piaţă pe termen mediu și lung, pentru că favorizează „dictatura” proprietarilor de locaţii și menţinerea preţurilor la un nivel extrem de jos cu repercusiuni asupra calităţii serviciilor și produselor la consumatorul final. Firmele de vending vor renunţa la angajări, chiar vor da oameni afară, de asemenea, vor renunţa la a mai întreţine corespunzător aparatele sau vor folosi în interiorul automatelor produse de refil ieftine și de o calitate îndoielinică...într-un cuvânt vor renunţa la calitate în favoarea supravieţuirii. Altă problemă cu care se confruntă acest sector al vendingului este creșterea preţurilor la materiile prime de refil cum ar fi: cafeaua, zahărul și cacao... Cea mai mare scumpire a fost înregistrată la zahăr. Rapoarte interne, dar și internaţionale relevând că recolte din mai multe părţi ale lumii, în special din NR. 4 VENDING INSIDE 45


Asia, America de Sud, dar și Australia au fost afectate de îngheţ sau inundaţii ceea ce a condus la creșterea internaţională a preţului acestui produs de refil, inclusiv în România, cu toate că ţara noastră beneficiază de recolte constant bune de sfeclă de zahăr aproape în fiecare an și te-ai gândi că ar putea să nu reacţioneze așa de ușor la fluctuaţiile pieţei internaţionale. Preţul cafelei este influenţat mult de producţia braziliană de cafea, iar anul acesta s-a înregistrat una din cele mai mari cotaţii de preţ la cafea din ultimii 30 de ani, după ce cel mai mare exportator de cafea de pe glob a înregistrat pierderi însemnate la recoltă din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Coroborând creșterea consumului și a cererii de cafea pe piaţa internaţională cu creșterea demografică crescândă la nivel mondial s-a ajuns ca preţurile la cafea să se ridice simţitor. Cum preţurile se fac la bursele internaţionale, operatorii și procesatorii interni nu au ce face și trebuie să se ralieze la condiţiile pieţei...

46 VENDING INSIDE NR. 4

Mulţi jucători din piaţa de vending se plâng de facturi neplătite în relaţia cu furnizorii fie că sunt de stat sau privaţi. Problemele cele mai mari le-am identificat în special în relaţia cu societăţile de stat. Mulţi acuză statul că nu organizează licitaţiile transparent și corect, pe de o parte, iar pe de altă parte arată către teancul de facturi neplătite și care creează probleme în cash-flow-ul companiilor de vending, lucru care apoi se repercutează asupra indicatorilor financiari și pot conduce la concedieri și la blocarea parţială sau totală a activităţii. De „războiul” continuu dintre mașini noi vs. second hand am mai discutat și în ediţiile trecute și ţin să-l reamintesc pe scurt. Deficienţele alegerii unui raport dezechilibrat în mixul de mașini în favoarea celor second hand poate conduce la probleme atât pentru acele companii de vending care operează pe această formulă, dar mai ales afectează prestaţia serviciului în faţa consumatorului final. Dacă firmele ajung să aibă probleme legate în special de întreţinerea și service-ul unui parc „obosit” de aparate, care necesită veșnice reparaţii și care afectează balanţa între


ANALIZĂ venituri și cheltuieli, la consumatorul final problemele pot fi iremediabile și conduc la degradarea serviciului de vending către acesta, existând șanse crescânde ca o mulţime de clienţi să se plangă de calitatea produselor și serviciilor și în final să aleagă să consume din altă parte, lucru ce afectează în final bilanţul financiar al companiilor de vending. O problemă foarte mare considerăm a fi sănătatea consumatorului și afectarea sa de către o igienă și curăţire/întreţinere precară a aparatului de vending. Aceste deficienţe în operare la nivelul sănătăţii, pornind de la nealimentarea aparatului cu apă din recipiente speciale, ci direct de la reţeaua de apă a orașului care poate conduce la apariţia e-coli în produse și până la neigienizarea elementelor interne ale automatului sau manevrarea produselor de refil în condiţii improprii va avea efecte devastatoare pe termen mediu și lung la nivelul pieţei de vending dedicată alimentaţiei. Neconștientizarea acestor efecte va afecta penetrarea vendingului în România și pe alte segmente de piaţă și va fi un pas înapoi în modernizarea societăţii. Reîntoarcerea la perioada în care produsele alimentare erau manevrate fără factori de protecţie, când manipularea produselor se făcea prin atingerea directă a acestora ar fi un dezastru, dar nu imposibilă...

viitoarea formă de asociere a societăţilor comerciale din această piaţă se va lua în discuţie și această temă, pentru că dacă nu dai tonul unor schimbări și a unor norme/normative/standarde în domeniu, vendingul românesc va avea de suferit atât în zona furnizorului de vending, care devine astfel unul neinteresat de progres, dar mai cu seamă în zona consumatorului/utilizatorului/beneficiarului de vending. Iar România nu este ţara în care clientul să „tragă de mânecă” furnizorul, ba dimpotrivă acesta din urmă trebuie să-și creeze singur piaţă pentru idei și produse noi de vending și nu viceversa...cel puţin pentru moment. Problemele industriei de vending nu se opresc aici, le vom mai analiza și în ediţiile următoare pentru că fără conștientizarea lor, piaţa de profil nu va avea puterea de a merge înainte și se va chinui doar să se mai cârpească pe ici pe colo...prin „locurile esenţiale”.

Nevoia de standardizare la nivelul calităţii produselor și serviciilor oferite de o companie de vending este crescândă. Tot mai multă lume consideră că lipsa acesteia este o problemă majoră cu care se confruntă piaţa de vending. Ce se întamplă aici ca să se conducă lucrurile către o direcţie cât de cât rezonabilă? Se vorbește mult și se face puţin. Sunt încercări timide de asociere și de dialog în această direcţie, dar cei care vor asta sunt ori prea puţini, ori nu reușesc să se susţină reciproc în demararea și implementarea cu succes a acestor standarde. Să sperăm că în NR. 4 VENDING INSIDE 47


ALEXANDRU OANCEA:

„Piaţa plăţilor instant este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume” 48 VENDING INSIDE NR. 4


INTERVIU Directorul comercial al United System of Instant Payments Romania, Alexandru Oancea, ne oferă un scurt istoric al Qiwi în lume și în România, ne spune de ce compania pe care o reprezintă a ales să-și dezvolte afacerile în ţara noastră și ne dezvăluie principalele atuuri ale Qiwi în raport cu concurenţa. Vă rog să ne faceţi un scurt istoric al companiei QIWI în lume și în România? Cine sunteţi? Care este principalul domeniu de activitate? Qiwi Limited este lider pe piaţa plăţilor instant în majoritatea ţărilor unde compania este prezentă. Deţine cele mai mari sisteme de plăţi ale OSMP (United System of Instant Payments) şi e-port Group, serviciul de plăţi QIWI, sistemul electronic QIWI Wallet şi QIWI Advertising. În iulie 2008, Qiwi Limited a achiziţionat sistemele de plăţi ale OSMP, e-port Group, QIWI Wallet şi QIWI Advertising. Această tranzacţie a făcut din Qiwi Limited cea mai mare companie europeană din domeniul plăţilor instant din Eurasia, cunoscută clienţilor săi sub brandul QIWI. În 2009, cifra de afaceri a Qiwi Limited s-a ridicat la 10,8 mld euro. Qiwi Limited încorporează reţeaua de agenţi a sistemelor de plăţi OSMP şi e-port, care cuprinde peste 10.000 de companii şi întreprinzători persoane fizice. Agenţii OSMP şi e-port sunt deţinătorii a peste 300.000 de puncte de vânzare, incluzând peste 210.000 de terminale self-service OSMP şi e-port. Reţeaua de parteneriate este foarte extinsă: oricine îşi poate deschide propria afacere prin achiziţionarea şi instalarea unui terminal de colectare plăţi. Rusia este prima ţară în care Qiwi Limited şi-a început operaţiunile. La sfârşitul lui 2009, compania deţinea o cotă de piaţă de peste 50% în Rusia, ceea ce a propulsat-o pe poziţia de lider pe piaţa plăţilor instant. Totodată, cifra de afaceri anuală s-a ridicat la 10,3 mld euro în 2009. Volumul plăţilor efectuate prin sistemele de plăţi ale Qiwi Limited a ajuns la 1,143 mld euro în 2009. Numărul furnizorilor de servicii operabile prin intermediul terminalelor self-service se ridica la peste 2100 de companii. Valoarea unei tranzacţii medii lunare este de 3,1 euro, iar a încasărilor lunare per terminal – de 5,122 euro. De ce aţi ales România pentru dezvoltarea afacerilor QIWI? Credeţi că această piaţă este una cu potenţial crescut pentru businessul dumneavoastră? Piaţa plăţilor instant este una dintre pieţele cu cea

mai rapidă creştere din lume. Consumatorii reprezintă marea majoritate a populaţiei. În prezent, există un număr mare de instrumente de colectare plăţi pentru diverse servicii, care variază în funcţie de ţară, mentalitate şi obiceiuri. De exemplu, cele mai răspândite instrumente din România sunt POS-urile, cartelele răzuibile, ATM-urile, terminalele POS, ghişeele de plăţi, plăţile online şi mobile. Totuşi, începând cu 2009, cardurile bancare au devenit mai puţin populare printre consumatorii români ca instrument de plată. Dacă la finalul primului trimestru volumul plăţilor online prin card bancar a crescut cu 18%, în trimestrul II s-a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere la numai 4%. (conform RomCard). Vă rog să ne descrieţi principalele produse și servicii ale companiei dumneavoastră? Care este numărul de terminale QIWI în acest moment în România? Principalele servicii furnizate de compania noastră sunt reprezentate de încasare de plăţi pentru operatorii de telefonie mobilă și fixă, furnizorii de servicii tv și internet, servicii online, cupoane de reduceri, produse cosmetice, bilete de avion, taxe de drum și alte servicii. Faţă de celelalte platforme de plăţi existente pe piaţa românească terminalele de plată funcţionează 24/24 iar clienţii pot face plăţi fără a fi asistaţi de un personal specializat cum se întâmplă în cazul celorlalte platforme. Acum avem pe piaţa românească aproximativ 400 de terminale funcţionale dintre care marea majoritate sunt în București dar acesta este doar începutul dezvoltării noastre în România și în viitorul apropiat terminalele noastre vor fi accesibile clienţilor din întreaga ţară. Care sunt atuurile companiei QIWI în comparaţie cu ceilalţi competitori de pe piaţă? Principalul atuu al companiei noastre este vasta experienţă acumulată pe parcursul anilor în ţările în care operăm, precum și a platformei de procesare a plăţilor cu o capacitate de procesare de peste 7.500.000 de tranzacţii pe zi întreţinute de o echipă internaţională de IT din mai multe ţări. Serviciile noastre cât și cele ale concurenţilor noștri pe piaţa românească se bazează pe tehnologie avansată și servicii de calitate care au un rol foarte important în dezvoltarea unui nou tip de afaceri. Concurenţa pe acest segment aduce un plus beneficiu din care au de câștigat clienţii noștri iar satisfacerea nevoilor acestora reprezintă scopul nostru principal pe piaţa românească. NR. 4 VENDING INSIDE 49


În această etapă a dezvoltării cred că suntem mai degrabă investitori și nu concurenţi pentru că acum vorbim despre conturarea unei noi afaceri în România. Ne bucură faptul că pe acest segment de piaţă asistăm la un mediu concurenţial sănătos și considerăm că aceste elemente vor contribui la o dezvoltare mai rapidă a acestei afaceri. În final, din concurenţa noastră vor avea de câștigat clienţii. Sunt doar câteva elemente care ne diferenţiază de concurenţă: vasta experienţă acumulată pe parcursul anilor în ţările în care operăm, o platformă proprie de procesare a plăţilor cu o capacitate de procesare de peste 7.500.000 de tranzacţii pe zi întreţinute de o echipă internaţională de IT din mai multe ţări și o strategie de dezvoltare bine conturată. În rest am putea spune că fiecare dintre noi are o parte de contribuţie în dezvoltarea pieţei de plăţi instant în România. Am observat că vă prezentaţi produsele ca pe unele care pot ajuta pe alţii să-și deschidă propria afacere. Puteţi să ne detaliaţi acest aspect al afacerii QIWI în România? Prin intermediul sistemului nostru de încasare plăţi oferim o oportunitate de dezvoltare pentru companiile mici și mijlocii. În parteneriat cu Qiwi partenerii noștri pot pune baza unei reţele de încasare plăţi. Alături de Qiwi orice întreprinzător poate obţine un venit suplimentar printr-un minim de efort și investiţii. În funcţie de posibilităţi, fiecare întreprinzător poate pune bazele unei reţele de terminale care îi poate asigura un venit stabil pentru o perioadă mai lungă de timp. Ce măsuri trebuie luate ca industria de vending din ţara noastră să ajungă la nivelul ţărilor cu tradiţie? În această perioadă avem nevoie de ajutor din partea statului pentru a dezvolta acest sector nou pentru piaţa românească și pentru a atrage investitori locali precum și fonduri străine. Un cadru legislativ prielnic ar permite investitorilor locali și străini să se simtă mai confortabili și mai încrezători în investiţiile făcute. Ce înseamnă vendingul pentru societate din punctul dumneavoastră de vedere? Este o afacere care, pe de o parte aduce un profit pentru investitori și întreprinzători, permite crearea de noi locuri de muncă și permite promovarea de noi servicii pe piaţă, iar pe de altă parte are o răspundere socială importantă prin care oferă populaţiei un serviciu care îi ajută să rezolve problemele zilnice mai ușor și să economisească bani și timp. 50 VENDING INSIDE NR. 4

Cum se reflectă criza economică în vendingul românesc și în businessul dumneavoastră? Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi din acest punct de vedere? Scăderea activităţii consumatorului român a fost predeterminată de contextul economic internaţional dificil, care a rezultat în falimentarea masivă a companiilor şi creşterea şomajului. Marea majoritate a cardurilor bancare folosite în România sunt emise de angajatori pentru plata salariilor. Astfel, scăderea plăţilor cu cardul bancar a fost o consecinţă directă a disponibilizărilor. În acelaşi timp, populaţia şomeră a început să fie mai activă în sectorul privat, care au stimulat plăţile în numerar. Este momentul în care Qiwi Limited a ajuns în România, cu o ofertă de servicii care se bucură de succes în 16 ţări. Începând din iunie 2010, serviciul de plăţi QIWI a fost lansat oficial pe piaţa din România;


INTERVIU

serviciile sale asigură efectuarea plăţilor, printr-o modalitate sigură, facilă şi convenabilă, către operatorii de telefonie mobilă, operatori de cablu tv şi internet, bănci şi servicii financiare etc., prin intermediul terminalelor self-service. Fără îndoială, noul instrument de plată este simplu de utilizat de către consumatori. Plăţile la terminale sunt efectuate cu numerar, iar timpul de procesare este de numai 1-2 minute. Interfaţa este intuitivă, dezvoltată după numeroare studii de fezabilitate. Terminalele QIWI au un timp de funcţionare de 24h pe zi, 7 zile pe săptămână. Care sunt planurile de viitor ale companiei QIWI? Planurile noastre de dezvoltare prevăd nu doar dezvoltarea în cele 4 orașe mari ale ţării ci și oferirea posibilităţii de a avea acces la serviciile noastre

clienţilor cu venituri mici și mijlocii din toate localităţile mari. În paralel cu numărul de terminale crește și numărul de servicii în favoarea cărora se pot face plăţi prin terminalele noastre de plată. Acum prin terminalele noastre de plată clienţii au acces la aproximativ 20 de furnizori de servicii diferiţi iar numărul acestora este în continuă creștere astfel încât în viitorul apropiat locuitorii României vor putea plăti pentru serviciile celor mai mari furnizori de servicii. Datorită faptului că meniul este simplu de utilizat și intuitiv, toţi clienţii indiferent de vârstă, pregătire și nivel de venit vor putea folosi serviciile noastre pentru a economisi timp și bani pe care îi vor putea folosi în alte scopuri. Din experienţa noastră din alte ţări în viitorul apropiat le vom putea spune clienţilor noștri din România: “Nu mai pierdeţi timpul la cozi pentru plăţi, mai bine folosiţi acest timp în alte scopuri”. NR. 4 VENDING INSIDE 51


BENEFICIILE VENDINGULUI? Flexibilitate, diversitate, disponibilitate

52 VENDING INSIDE NR. 4


ANALIZĂ Principalele avantaje care stau la baza conceptului de Vending sunt modul de abordare holistică – propune soluţiile complete care cuprind oferte integrate de produse, echipamente, servicii, menţinerea constantă a aceleiași calităţi a produselor și serviciilor, ceea ce răspunde exigenţelor unui consumator modern. Avantajele afacerii În general, avantajele unei afaceri cu automate de vending sunt că funcţionează 24 de ore pe zi, 365 zile pe an, nu au nevoie de vreo atenţie specială. Această afacere nu vă consumă foarte mult timp, vă puteţi păstra locul de muncă, în timp ce începeţi o afacere part-time cu maşini de vending. Veţi avea nevoie de doar câteva ore pentru a-l alimenta şi aproviziona cu produse. Iar pentru asta, aveţi oameni angajaţi… Vendingul are nevoie doar de o investiţie în echipamente de specialitate. Nu trebuie să plătiţi drepturi de autor; maşinile sunt uşor rambursabile, iar venitul dumneavoastră începe imediat ce monedele au intrat în aparat. Asta, sigur, dacă acestea sunt într-un număr rezonabil. Beneficiile depind doar de capacitatea dumneavoastră de investiţie. Un alt avantaj al vendingului este mobilitatea. Luând în considerare rezultatele obţinute, automatul poate fi foarte uşor mutat într-o altă locaţie. Nu există nici un casier, astfel încât clientul este singurul care decide dacă doreşte să cumpere un produs. Vendingul presupune un proces simplu, care reduce foarte mult timpul de achiziţie. Altfel spus, într-o societate presată de timp, vendingul satisface o nevoie foarte importantă – aceea a servirii instante. Vendingul este un serviciu specific societăţii contemporane. Dar, privind vendingul din perspectiva operatorilor sau a distribuitorilor, în condiţiile actuale, această piaţă a devenit şi ea “un loc în care concurenţa este tot mai acerbă şi nu de puţine ori îmbracă aspecte neloiale”, după cum Tino Dumitraşcu, Director General Biologistics, ne-a mărturisit. Putem chiar afirma că piaţa are nevoie de o serie de factori de corecţie care să decongestioneze zona de toţi aceşti pseudo-operatori a căror “ofertă” se reduce la produse şi servicii low level, la folosirea în mod abuziv a imaginii mărcilor cunoscute în domeniu şi falsificarea produselor acestora. “De cele mai multe ori, acest gen de “speculanţi” nici nu există din punct de vedere fiscal, evaziunea fiind pentru ei un mod de a se păstra “competitivi”, pune punctul pe i dl. Dumitraşcu. Pentru că “toate acestea, insă, ajung la consumatorul final traduse prin produse şi servicii de cea mai proastă calitate, prin obiectivele şi programul pe care şi le propune, Patronatul Industriei de Vending din România trebuie să devină forul tutelar capabil să genereze o serie de măsuri care să îmbunătăţească, pe cât posibil, această stare de lucruri pornind de la respectarea unor condiţii minime de autorizare în domeniu”, conchide domnul Dumitraşcu. Pentru o afacere onestă şi curată, principiul rămâne însă acelaşi: cu cât produsele sunt mai diversificate, cu atât clienţii sunt atraşi mai NR. 4 VENDING INSIDE 53


ANALIZĂ mult. Un alt avantaj este faptul că automatele nu generează resturi menajere sau gunoi. Dacă se ia în considerare ceea ce o hrănire responsabilă presupune, atunci profilaţi-vă pe automatele cu produse de sănătate, care sunt foarte bine primite, cum ar fi apă, lapte, sucuri naturale, cereale şi fructe proaspete, pentru care aprovizionarea trebuie făcută zilnic. Avantajele consumatorului “Vânzarea automată prezintă avantajul că ajunge atât la consumatorii din cadrul diferitelor instituţii care nu dispun de alte mijloace de cumpărare a produselor (spitale, clădiri de birouri, instituţii publice, companii ş.a.), cât şi la consumatorii care tranzitează zonele foarte populate (staţii de metrou, gări, aeroporturi ş.a.)”, ne spune Tino Dumitraşcu. “Pentru oamenii pentru care timpul înseamnă bani, vendingul este un lucru extraordinar, pentru că pot în cele câteva minute de pauză să ia prânzul, fără să irosească timp preţios”, vine în asentiment ideea domnului Bogdan Tătaru, Director General Vendomat. Astfel vendingul devine un serviciu adus consumatorului final. Sub acest aspect industria de vending se adaptează rapid cerinţelor clienţilor. “Un alt aspect este concurenţa dintre furnizorii de servicii tip vending, concurenţă de care beneficiază clientul final. Astfel unele produse comercializate în aparatele de vending ajung către consumatorul final chiar mai ieftine decât în magazinele de cartier. Alt beneficiu pe care îl aduce vendingul sunt produsele mereu proaspete, în această industrie practic nu există produse expirate deoarece aparatele de vending sunt vizitate zilnic de filleri şi astfel există un control asupra produselor care se apropie de termenul de expirare”, concluzionează Dl. Tătaru. 54 VENDING INSIDE NR. 4


PROCESS EXPO

Expoziţia mondială pentru procesatorii de alimente 2011 se va deschide la Chicago pe 1 noiembrie 2011 și va dura până pe 4 noiembrie 2011. Process Expo este un show de primă clasă în industria comerţului mondial în ceea ce privește alimentele și băuturile. Alăturaţi-vă nouă pentru a afla care sunt noile tendinţe, pentru a face cunoștinţă cu noile echipamente și tehnologii în materie de mâncare și pentru a discuta cele mai importante probleme ce afectează piaţa. La Process Expo este vorba numai de mâncare. Aceasta este singura expoziţie destinată echipamentelor ce ţin de alimente din industrie... cu produse end to end și servicii din toate domeniile alimentaţiei și toate tipurile de procesare de alimente, mașini și servicii pentru ambalat. Acest eveniment concentrat 100% pe mâncare atrage participanţi din toate companiile de vârf de profil din lume ce caută soluţii pentru a crea și a aduce produsele pe piaţă mai rapid, eficient, sigur și cu succes. 56 VENDING INSIDE NR. 4


CALENDAR NORTHEAST COFFEE SERVICE & VENDING EXPO Betson Enterprises au anunţat târgul Northeast Coffee Service&Vending Expo. Evenimentul a fost stabilit pentru data de 19 august 2011 la hotelul Crowne Plaza Meadowlands și Exhibition Center, peste drum de râul Hudson, în New York. Târgul se va deschide la orele 10:00 a.m. și se va închide la 4:00 p.m., iar intrarea este liberă. Într-o scrisoare adresată potenţialilor expozanţi, Brian Murphy, managerul de marketing al firmei, spune că expoziţia va fi „locul și timpul pentru a descoperi ce este nou în industria noastră, un loc de întâlnire și de învăţare de la lideri ai industriei mondiale și o oportunitate de a primi critici care să te ajute să-ţi îmbunătăţești afacerea”. Evenimentul se va concentra pe atragerea noilor sau existentilor clienţi în afacerile cu cafea, automate, ATM-uri și piaţa alimentară. Invitaţii la expoziţie au fost trimise marilor companii și distribuitori care vor prezenta noile produse, servicii și tehnologii disponibile. Planning-ul pentru seminarii a început deja. A fost creat și un website la adresa nysava.org unde vă puteţi înregistra online și puteţi primi ultimele informaţii despre seminarii.

EU’VEND Eu’Vend se va ţine în orașul Cologne, pentru a cincea oară, între 8 și 10 septembrie 2011 iar târgul internaţional de comerţ ce va avea loc apoi este deja pe punctul de a produce rezultate extraordinare. Până acum, mai multe companii și-au confirmat participarea deoarece se ţine o dată la doi ani. Lista expozanţilor cuprinde jucători cheie, dar și jucători mai mici sau de talie medie. Eu’Vend va fi, prin urmare, cel mai important târg de profil al anului 2011. Este organizat de Koelenmesse GmbH și asociaţia germană de vending în calitate de sponsor principal. Aceasta va fi și prima dată când cel mai important târg de vending va avea loc în același timp cu Coffeena, târgul internaţional pentru cafea și ceai. Southeastern Vending Association a anunţat că se va întoarce în golful Sandestin și Beach Resort din Florida pentru conferinţa de vară. Aceasta va avea loc între 3 și 5 august 2011. Acest eveniment anual atrage profesioniști ai industriei din toată partea de sud- est într-o combinaţie vie de educaţie, networking, entertainment și distracţie în familie. În 2003, GAMC (Georgia Automatic Merchandising Council) s-a alăturat organizaţiei , urmată fiind de TAMA (Tennessee Automatic Merchandising Association) și AMAF(Automatic Merchandising Association of Florida). Datorită participării tot mai numeroase în VMAGS, s-a decis schimbarea numelui pentru a cuprinde toţi membrii. VMAGS se numește acum SEVA (Southeastern Vending Association). VMAGS a început să funcţioneze în 1981 cu patru conferinţe separate. Scopul acestei organizaţii este să fuzioneze cu conferinţa anuală tristatală deţinută de către AVA (Alabama Vending Association) , MAMA (Mississippi Automatic Merchandising Association) și VMOL (Vending Machine Operators of Louisiana). VMAGS a intrat oficial în 1981 în Alabama. NR. 4 VENDING INSIDE 57


CALENDAR

EURO ATTRACTIONS SHOW De marţi, 27 septembrie, până joi, 29 septembrie, centrul expoziţional Olympia găzduiește cea mai mare conferinţă trade show pentru industria din Europa. Acest eveniment ce durează 3 zile oferă ocazia celor 275 de expozanţi să își etaleze ultimele produse și servicii pentru industrie. Evenimentul include și seminarii și workshopuri ce vizează cele mai noi descoperiri din industrie. Se așteaptă peste 8.000 de vizitatori la acest eveniment din circa 60 de ţări. EAS este organizat de IAAPA (International Association of Amusement Parks and Attractions). În zona show-urilor vizitatorii vor putea găsi cele mai noi produse, parcurile tematice și de distracţii, parcuri cu apă, grădini zoologice, acvarii, centre de recreere pentru familii, muzee, carnavaluri, centre comerciale, casinouri, zone pentru jocuri, golf sau concerte. Zona este deschisă în fiecare zi de la 11:00 la 18:00, iar vinerea până la 16:00. În plus faţă de trade show, un program diversificat cu conferinţe și evenimente de networking va fi inclus. Printre subiectele dezbătute la seminarii, vizitatorii pot întâlni: ultimele instrumente social - media cum ar fi aplicaţii locationbased, folosirea proprietăţii intelectuale în afaceri, cum să lucrezi cu grupuri de fani entuziaști, noi descoperiri pentru călăritul în siguranţă, probleme legate de întreţinere, informaţii despre cum să alegi, să instruiești și să păstrezi angajaţii. Mai mult, va fi oferit un seminar special despre parcurile cu apă și un Institut pentru Attractions Managers ce durează 3 zile. 58 VENDING INSIDE NR. 4


Dezastrele din Japonia stimulează economisirea consumului de energie 60 VENDING INSIDE NR. 4


international

O

nouă generaţie de tehnologie, mai economică, în materie de vending a apărut în urma dezastrelor din Japonia şi a reducerii producţiei de energie. Asociaţia producătorilor japonezi de dispozitive pentru vending a luat în mod repetat măsuri pentru a-i ajuta pe operatorii de vending să reducă consumul de energie şi să ajute la reducerea penelor de current. Între ele este o zonă de răcire care scade temperatura doar unui număr limitat de băuturi din automat, cele care urmează a fi vândute. Operatorii japonezi instalează şi senzori care închid lumina pe timpul zilei şi când zona înconjurătoare este puternic iluminată. O altă măsură de economisire a energiei inspirată de reducerea producţiei de energie electrică este folosirea materialului cu proprietăţi de vid, confecţionat din fibră de sticlă şi folie metalică, pentru a împiedica disiparea căldurii şi a frigului. La recentul eveniment Digital Signage Japan, compania Fujitaka a propus un model de automat care foloseşte fosforescenţa ca sursă de lumină. Producătorii trebuie să reducă consumul de energie electrică cu circa 30% comparativ cu dispozitivele tradiţionale folosind fosforescenţa (folosită adesea în cazul dispozitivelor care strălucesc chiar şi în întuneric) noaptea şi în timpul penelor de curent. Alimentate de substanţe chimice cu proprietăţi fosforescente şi de energie solară, sursele de lumină folosite de dispozitivele Fujitaka pot funcţiona independent timp de câteva ore. Compania are în plan să extindă tehnologia luminii fosforescente şi în alte domenii, cum ar fi iluminarea pe scări, ieşiri de urgenţă şi panouri de avertizare în locuri publice precum staţii de metrou, spitale, şcoli, localuri sau parcări în interior.

mai sus, DITVM se bazează numai pe energia solară captată prin panouri solare ataşate. Mai mult decât un automat, dispozitivul trebuie să distribuie în timp real informaţii când un dezastru natural are loc, aşa cum s-a întâmplat în luna martie, când alte mijloace de informare precum telefoanele mobile nu sunt disponibile. Automatul este conectat la internet prin WiMAX şi primeşte informaţii digitale de la televiziunea japoneză şi apoi redate pe ecranul cu care este dotat. Când un dezastru are loc, o lumină intermitentă şi o sirenă încep să funcţioneze şi sunt arătate direcţiile de evacuare şi locaţiile unde se află poliţia, împreună cu informaţii despre dezastru, ca locaţia, magnitudinea şi adâncimea unde s-a produs un cutremur. Chiar şi în timpul penelor de curent, bateriile solare încărcate intră în funcţiune pentru a transmite ştiri şi a asigura funcţionarea automatului. La fel ca alte automate, DIVTM permite luarea de băuturi gratis când este anunţat un dezastru. Când nu are loc vreun eveniment, ecranul funcţionează ca suport pentru ştiri, informaţii despre starea vremii sau despre evenimente ce vor avea loc. Constructorii japonezi au avansat rapid în dezvoltarea tehnologiei după cutremur şi s-a observat o prezenţă mai mare a produselor care să poată răspunde necesităţilor dovedite după cutremur. Surse de energie regenerabilă, sisteme de informaţii, alternative în comunicare sunt exemple de tehnologii ce au captat atenţia şi interesul producătorilor după evenimentele dezastruoase din martie.

Un alt produs luat în discuţie a fost Automatul cu dispozitiv de atenţionare în caz de dezastre, produs de Dai Nippon Printing Co, Ltd. Spre deosebire de Ranman, descris NR. 4 VENDING INSIDE 61


TECNO COFFEE Şos. Dudeşti - Pantelimon nr. 44, sector 3, Bucureşti tel./fax.: +40 21 255 40 06 mobil: +40 721 521 763 www.tecnocoffee.ro e-mail: tecnocoffee@gmail.com

AUTOMAT CAFFE Şos. Dudeşti - Pantelimon nr. 44, sector 3, Bucureşti Tel. +40 21 255 25 63 Fax. +40 21 255 25 64 www.automatcaffe.ro e-mail: automatcaffe@gmail.com

S.C. Alois Dallmayr Automaten-Service SRL Adresa: Bd. Griviţei nr. A98, 500198 - Brașov, jud. Brașov Tel.: 0268-428488 Fax.: 0268-428482 Email: contact@dallmayr.ro Web: www.dallmayr.ro

Str. Baicului nr. 25, Sector 2, București Tel. 0040 21 321 68 52 Fax 0040 21 322 84 30 office@alcor-holding.ro www.alcor-holding.ro www.thevendingpoint.ro

Rolim Comprod Sediu Central: Șos. Pipera 21-23, bl. 3E, Sc. 1, et. 1, ap. 1, sector 1, București Punct de lucru: Intrarea Binelui nr. 1A, Sector 4 tel: +4021 461 08 77 - fax: +4021 461 08 82 mobil: +40 744 374 095 e-mail: liviapopescu@rolim.ro

62 VENDING INSIDE NR. 4


PARTENERI

Danemar Trading SRL Str. Grigore Alexandrescu nr. 32, Sector 1, București tel: +40-21-310.7372 fax: +40-21-231.4639 www.danemar.ro

DAIR COMEXIM 2000 SRL Tel: +021 352 32 29 Fax: +021 352 32 28 Mobil: 0724 364 431 A1 Business Park, Dragomirești Hala A1 P+E, jud. ILFOV office@dair.ro, www.dair.ro

Producţie şi distribuţie monodoze cafea espresso office@mazio.ro - www.maziocaffe.ro

SC SOLO CAFFE AUTOMATE SRL Calea Rahovei 266-268 Electromagnetica Business Park Corp 5, Bucuresti Telefon / Fax: 021 410 33 22 Telefon : 0728 009 009; 0736 653 005 Mail: sales@solocaffe.ro www.solocaffe.ro

Business Adviser Str. Theodor Sperantia, NR. 14, sector 3, București tel: 0742.303.623 office@business-adviser.ro www.b-a.ro

Rompay Solutions SRL Calea Floreasca nr. 70-72, sector 1, București, Tel/fax: (+40)21.316.56.05 - www.rompays.ro Teodora Constantin: tel. (+4)0758.049.992, email: teodora.constantin@rompays.ro Victor Valcov: tel. (+4)0743.911.939, email: victor.valcov@rompays.ro

NR. 4 VENDING INSIDE 63


PARTENERI

Vending PARIS 1 place de la Porte de Versailles - 75015 Paris

Of. 7, build 68-A, 40 years of October Ave, Kyiv, 03022, Ukraine

Delphine Gelly - International Marketing Manager Delphine.gelly@reedexpo.fr +33 (0) 1.47.56.24.32 Dalinda Bounouara - International Marketing Assistant Dalinda.bounouara@reedexpo.fr +33 (0) 1.47.56.50.56 www.vendingparis.com

Lyudmyla Mykhaylenko - Project manager tel./fax: +38 (044) 258-01-23 E-mail: manager@troyan.kiev.ua www.vendingexpo.kiev.ua

16 Dokykina st., Moscow, Russia Phone/fax: + 7 495 287 03 63

MEDIABLOC Adresa: Str. Theodor Sperantia, NR. 14, sector 3, București

Web: www.expomtg.com www.vendingexpo.ru

tel: 0722400055 rosu@mediabloc.eu www.mediabloc.eu

BRING YOUR VENDING BUSINESS IN BULGARIA, HALL 2 EXPO 24 ROMÂNIA Adresa: Str. Cornelia NR. 20, București, 040181 Phone: +4021 335 6681 Fax: +4021 335 6680 E-mail: anton.vlad@expo24.ro www.expo24.ro; www.eastexpo.ro

64 VENDING INSIDE NR. 4

Inter Expo&Congress Center, Sofia, Bulgaria. Sales Manager: Nataliya Baevska E-mail: baevska@balkangamingexpo.com Phone: +359 2 81 29 438 Mobile: + 359 887 650 187 Fax: + 359 2 81 29 479 Web: www.balkangamingexpo.com



Vending Inside nr. 4