Issuu on Google+


EDITORIAL

A

VENDING INSIDE 2.0

ceastă ediţie de Vending Inside nu este doar una aniversară, căci încheiem 2 ani de existenţă editorială, ci și una în care dacă privim retrospectiv la ceea ce făceam prin 2011 putem spune că ne aflăm într-o creștere continuă și direcţia pe care ne aflăm este cea bună. În cele peste 750 de pagini de conţinut bogat și, în același timp, divers ce vi l-a oferit revista noastră în perioada 2011-2012 veţi regăsi o mulţime de articole interesante, altele intrigante sau care poate v-au făcut să vă puneţi întrebări, interviuri cu personalităţi din industria noastră și nu vreau să ratez ocazia prin care să vă reamintesc că directorul general al European Vending Association (EVA), Catherine Piana, a oferit un interviu în exclusivitate pentru piaţa de vending din România prin intermediul nostru în ediţia cu numărul 8. Apoi menţionez că Vending Inside este membru fondator al Patronatului Român al Industriei de Vending (PRIV), susţinând ori de câte ori a fost nevoie acţiunile acestuia. Din paginile noastre aţi aflat ce crede piaţa despre „Fenomenul Gri din Vendingul Românesc” sau ce pretenţii are Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) de la operatorii de vending. Tot de la noi aţi aflat poveștile de succes ale unor oameni și firme ce activează pe piaţa de vending de la noi și care au vrut să vi le împărtășească și vouă pentru a vă oferii curajul

de a merge mai departe în acest business dificil. Articole ca „Paharul și Vendingul” sau „Importanţa Apei în Vending” sunt doar câteva dintre cele care v-au oferit experienţe noi sau informaţii noi, pe care poate pe unele le știaţi, dar pe altele nu, iar noi am fost și suntem aici ca să vă ajutăm să le obţineţi sau să le aprofundaţi mai bine. Seria de articole dedicate „Beneficiilor Vendingului” în care v-am prezentat eforturile companiilor ING, RATB și METROREX, Aeroportul Otopeni și CFR Călători de a oferi servicii de calitate printr-un vending performant, îl considerăm un alt demers încununat cu succes iniţiat de revista noastră. Sperăm că ceea ce facem este apreciat și considerat util pentru industria de vending din România, și vă asigurăm că eforturile noastre de a prezenta acest domeniu din perspectivă proactivă și de suport informaţional și de lobby vor continua și pe viitor. Nu vreau să închei această epistolă fără să nu mulţumim tuturor partenerilor și colaboratorilor noștri care fără aportul și sprijinul lor nu am fi ajuns până aici. Ce ne va oferii viitorul vom vedea, dar sper că va fi unul care să includă în continuare Vending Inside, pentru că în decursul scurtei sale istorii de 2 ani revista noastră a acţionat și a demonstrat că se poate face jurnalism profesionist de nișă fără compromisuri și cu beneficii oferite tuturor. NR. 12 VENDING INSIDE 1


SUMAR

06

Ovidiu Morar, director general Indprodcom: ”Suntem constanţi și investim mult în oameni”

12

Cât de important este designul în industria de vending

16

IDEI DE VENDING 3

20

A doua ediţie a Zilei Internaţionale la Vending Paris sponsorizată de EVA a fost un succes 2 VENDING INSIDE NR. 12

24

Cum să ne facem propriul Mini Aparat de Vending

28

VĂ ROG, INTRODUCEŢI MONEDA! -partea a VI-a

32

Povestea Cafelei 12 - Cafenele celebre din București

36

Materii prime în vending: CEAIUL Partea a 3-a


SUMAR

40 www.vendinginside.ro Redacţia Vending Inside redactia@vendinginside.ro Revista Vending Inside este membru fondator al Istoria Aparatelor de Vending (VIII)

44 Patronatului Industriei de Vending din România.

Siguranţa unui aparat de vending

52

Editori Corina Cîrnu corina@vendinginside.ro Sandra Nastase sandra@vendinginside.ro Art-Director Digital Artwork Distribuţie Andrei Florescu Advertising office@vendinginside.ro Printed by: TIPOGRAFIA ARTPRINT ISSN: 2069-9107

Interactivitatea mașinilor de vending

60

Cum Reciclăm Aparatele de Vending 4 VENDING INSIDE NR. 12

Dragi cititori, Revista Vending Inside vă propune să participaţi activ la realizarea revistei și în acest sens vă cheamă să scrieţi părerile voastre despre subiectele din revistă și conţinutul editorial la adresa poștală O.P. 19, C.P. 5 sau pe e-mail la: redactia@vendinginside.ro Pentru noi părerile voastre despre Vending Inside sunt foarte importante și vrem să le tratăm ca atare. Realizaţivă singuri revista, transmiteţi articole proprii sau comentarii. Cu drag, Redacţia Vending Inside


Ovidiu Morar

director general Indprodcom ”SUNTEM CONSTANŢI ȘI INVESTIM MULT ÎN OAMENI”

6 VENDING INSIDE NR. 12


COVER STORY

NR. 12 VENDING INSIDE 7


Povestea firmei Indprodcom este ceea ce se numește „o poveste de succes”. Această companie cu o istorie de 20 de ani este un exemplu reușit de business de familie în industria noastră de vending. Succesul lui Indprodcom este cu atât mai lăudabil cu cât firma activează într-o zonă a ţării în care cererea pentru acest tip de serviciu nu este egală cu cea din alte părţi ale României. Vă rog să ne faceţi o scurtă introspecţie în istoria companiei Indprodcom. Cum a început totul și unde aţi ajuns? Aici vă rog să adăugaţi și mai multe date despre compania dumneavoastră: număr de angajaţi, număr de automate pe care le operaţi, puncte de lucru, clienţi și alte lucruri pe care le consideraţi importante despre firmă. Este un moment foarte potrivit pentru o privire în urmă, la istoria firmei noastre pentru că în acest an am aniversat 20 de ani de activitate în comerţul modern și 10 ani de experienţă în vending. Compania Indprodcom este o afacere de familie înfiinţată de părinţii mei în august 1992 și a fost unul dintre pionierii activităţii de distribuţie de produse alimentare în judeţul Hunedoara. În februarie 2002 am înfiinţat divizia de vending care a crescut de la an la an, astfel că astăzi suntem una dintre cele mai mari firme de vending cu acoperire regională (deservim cca. 2000 de automate vending în 10 judeţe din vestul ţării). Dezvoltarea constantă a firmei noastre, inclusiv în anii de criză, se bazează în principal pe trei piloni. Unul este „familia” Indprodcom formată din peste 80 de angajaţi capabili și dedicaţi, marea majoritate cu vechime mai mare de 4-5 ani în firma noastră. Al doilea pilon îl constituie parteneriatul cu Strauss, legătură ce s-a consolidat permanent în cei 10 ani de colaborare. În al treilea rând la baza dezvoltării a stat investirea permanentă în echipamente și în perfecţionarea angajaţilor. În ce constă oferta de produse ale companiei dumneavoastră? Care sunt principalele produse, etc.? Vă rog să detaliaţi. Oferta companiei noastre este destul de amplă având în vedere că operăm aparate cu cafea boabe, cu cafea instant, cu capsule, dar și aparate de suc și 8 VENDING INSIDE NR. 12

food. Totuși, se distinge ca principală piaţă, cea a băuturilor calde pe bază de cafea boabe. Ingredientele pe care le folosim aici sunt în proporţie de peste 95% furnizate de către Strauss. Produsele Doncafe sunt fabricate în România și sunt special create pentru divizia vending. Cafeaua naturală boabe a fost perfecţionată continuu în cei 10 ani de colaborare pentru realizarea unui blend de Robusta și Arabica special și necesar obţinerii unui gust autentic de cafea espresso. Care sunt atuurile cu care se prezintă firma Indprodcom pe piaţa de vending? Prin ce vă deosebiţi de concurenţă? Este foarte greu să definim un diferenţiator faţă de concurenţă pentru că activăm pe o piaţă extrem de dinamică și flexibilă, iar un diferenţiator adus azi de o companie este foarte rapid implementat și de către ceilalţi și astfel, din fericire, consumatorul are de câștigat. Dacă este totuși ceva care să ne diferenţieze eu cred că este vorba despre constanţa produselor și a serviciilor. Cum aţi descrie piaţa românească de vending: în creștere – în stagnare – în cădere? Argumentaţi. Piaţa românească de vending este într-o creștere moderată. Nu cred că se mai laudă nimeni cu creșteri de 50% pe an, dar sunt destule firme care investesc în continuare în echipamente și care se dezvoltă. Din fericire în industria noastră nu am remarcat vreun faliment sau vreo insolvenţă notabilă, ceea ce în vremurile de azi este o performanţă. Pe de altă parte remarc faptul că o dată cu maturizarea pieţei apar preocupări tot mai dese pentru îmbunătăţirea serviciilor și creșterea satisfacţiei clienţilor. Ce credeţi că apreciază cel mai mult clienţii la firma dumneavoastră? Cred că atuul nostru în relaţia cu clienţii este constanţa produselor, serviciilor și chiar a preţurilor. Ne mândrim cu faptul că avem peste 100 de clienţi cu care colaborăm încă de acum 10 ani neîntrerupt și asta ne spune nouă că suntem profesioniști în ceea ce facem. Cât de importantă este părerea consumatorului pe piaţa noastră de vending? Sau producătorii și importatorii au toată


COVER STORY

NR. 12 VENDING INSIDE 9


COVER STORY puterea? În acest moment, consumatorul are un cuvânt greu de spus în industria noastră și așa este normal. El poate să aleagă, de multe ori în același spaţiu de consum, să achiziţioneze același produs de la patrucinci firme diferite. Asta ne stimulează pe noi ca firme de vending să urmărim factorii care influenţează decizia lui de consum și să acţionăm. Asfel s-a trecut de la aparate second hand la aparate noi, de la jetoniere simple la cititoare de bancnote, la jetoniere cu rest sau chiar la chei magnetice și carduri. Marii producători și importatori au rolul lor în dezvoltarea vendingului, dar faptul că este o piaţă puternic concurenţială nu le dă posibilitatea de a abuza de forţa lor financiară și orice exces de-al lor este imediat reglat de către piaţă. Cum este consumatorul final din zona în care operează firma dumneavoastră? Ştie ce vrea, știe ce bea? Este educat? Este altfel decât în restul ţării? Noi activăm în Banat, Crișana, Ardeal și Oltenia ca zone geografice, dar din punct de vedere al consumatorului final nu sesizăm la momentul actual diferenţe mari în comportamentul de consum. În urmă cu câţiva ani am sesizat o rămânere în urmă a anumitor zone (Oltenia), dar după anii de „boom” diferenţele s-au estompat. În ceea ce privește „educaţia” consumatorului sunt rezervat. Cred că mulţi consumatori confundă propriile percepţii senzoriale dintr-un anumit moment, dintr-un anumit loc, cu calitatea efectivă a produselor. Credeţi că ar trebui introduse niște standarde de operare în vending pe care să le respecte toată lumea implicată în piaţa de vending de la noi sau măcar cei care sunt în Patronatul 10 VENDING INSIDE NR. 12

Industriei de Vending din România? În mod categoric, da. Sunt aparate în piaţă care nu au nici elemente de minimă identificare (firmă, adresă, telefon) și asta nu este normal. În conducerea PRIV am discutat în mod repetat despre introducerea acestor standarde, măcar la nivelul membrilor patronatului și sper că în 2013 se va definitiva o formă a acestei standardizări. Care sunt principalele problemele – pericole, din piaţă, la ora actuală? Dar p r i n c i p a l e l e oportunităţi? Principala problemă cu care ne confruntăm în această perioadă este recesiunea adâncă în care se află economia. Nu există lună fără clienţi care fac reduceri de personal, care intră în insolvenţă, care închid, care relocă producţia în alte ţări și asta ne erodează în permanenţă veniturile. Altă problemă gravă este devalorizarea leului în raport cu euro. Toate ratele echipamentelor pe care noi le achiziţionăm sunt calculate în euro în timp ce selecţiile se încasează în lei. Practic, am achiziţionat aparate la un curs de 3,1-3,6 lei/euro și le plătim la un curs cu până la 45% mai mare și asta are un impact semnificativ asupra profitabilităţii, în condiţiile în care preţul selecţiilor vândute nu a crescut cu mai mult de 10-15%. Ca și oportunităţi ale pieţei cred că în perioda următoare se pot face achiziţii și fuziuni de firme care vor putea da naștere unor entităţi mai mari și mai puternice într-o piaţa din ce în ce mai grea. În pofida tuturor greutăţilor privim cu optimism spre anul 2013 și sperăm să ne aducă nouă, angajaţilor noștri, clienţilor, furnizorilor și de ce nu și concurenţilor o viaţă mai bună!


CÂT DE iMPORTanT ESTE DESiGnUl

În inDUSTRia DE VEnDinG

Cât de important este designul în industria de vending? La prima vedere, este doar unul dintre lucrurile suplimentare și nu cel determinant. Toată lumea înţelege că cel mai important lucru este ceea ce oferă aparatul înapoi. Dar rezultatele ofertei depind de un număr mare de factori componenţi. Numai designul unui aparat este cel care provoacă prima și cea mai importantă impresie a cumpărătorului. Uitaţi-vă la operatorii vending europeni sau japonezi, aceştia oferă prioritate aspectului exterior 12 VENDING INSIDE NR. 12

al aparatelor, armonia acestora cu mediul înconjurător fiind foarte importantă. Nu ar trebui să uităm că aparatele de vending nu sunt o senzaţie pentru consumatori, dar de obicei şi prin urmare, nu produsul este cel care atrage foarte tare un cumpărător cu experienţă, ci designul. Aspectul exterior al echipamentului nu este important numai pentru a atrage consumatorii, ci şi proprietarul din zona de vânzare în care este amplasat aparatul. Aparatul de vending trebuie să aducă un plus plăcut în zonă, şi nu trebuie să fie neapărat cea mai atractivă parte a acesteia. Designul echipamentului ar trebui să satisfacă, de asemenea, şi interesele operatorului de vending. La cumpărarea aparatelor, proprietarul reţelei de aparate de vending


analiza trebuie să fie sigur că automatele de vending nu vor deveni demodate în câţiva ani. În mai mult de 100 de ani de istorie a industriei de vending, aparatele de vending au trecut printr-o mare varietate de stiluri şi materiale, metode de fabricaţie şi forme luându-se în considerare aspecte precum confortul, siguranţa şi întreţinerea. Aparatele de vending din zilele noastre sunt făcute în stil urban. Designul aparatului de vending în stil urban înseamnă metal, sticlă securizată, linii simple drepte, culori liniştite. Stilul urban este un stil de oraş modern, de aceea acest tip de aparat va armoniza cu orice loc, de la clădirile de birouri pâna la staţia de metrou. Oţelul şi sticla dau un aspect modern aparatulului, acestea subliniază simplitatea şi eleganţa. Datorită lipsei detaliilor suplimentare întreţinerea este uşoară. Invulnerabilitatea la vandalism este, de asemenea, foarte importantă. Un aparat de vending trebuie, fără îndoială, să se potrivească liniei altor aparate. Un aparat de vending modern are trei componente: Forma – clasică, panouri universale reglabile, linii drepte. Material – sigur, modern, practic, invulnerabil la vandalism.

NR. 12 VENDING INSIDE 13


analiza

Metoda de fabricaţie – tehnologie avansată, calitate înaltă. Drept rezultat avem: un design perfect, care nu trebuie să a fi ascuns sub autocolante sau plastic de decor. Aparatele cu un astfel de design sunt cele europene şi americane recunoscute, în general, peste tot în lume.

În acelaşi timp, pentru un aparat nu este suficient doar un metru pătrat. În funcţie de tipul de furnizare a energiei electrice sau de alimentarea cu apă necesare, oferta de servicii suplimentare de vending sau nevoia de achiziţii confortabile, sunt importante. Fiecare aparat de vending trebuie să aibă o poziţie specială pentru a satisface atât cerinţele estetice cât şi pe cele economice. Teoretic, atunci când proiectăm designul unui centru comercial sau de divertisment, amplasarea aparatelor de vending trebuie să fie bine gândită şi hotărâtă în prealabil. În acelaşi stadiu, are loc şi munca de asigurare a securităţii aparatului. Astfel, în timp ce proiectăm un centru comercial, o sală de conferinţe sau un cinema ar trebui să luăm în considerare şi aparatele de vending. Urmaţi regula „aparatele de vending vând orice” şi sortaţi aparatele necesare, apoi includeţi-le în spaţiul de vânzare, prin design.

Numai designul unui aparat este cel care provoacă prima şi cea mai importantă impresie a cumpărătorului...

Hai să discutăm în detaliu ideea de design în funcţie de zona de vânzare. În prezent, în cele mai multe cazuri, aparatele de vending trebuie să fie adaptate la condiţiile reale ale spaţiului de vânzare. Mai întâi de toate, trebuie să găsim un loc potrivit pentru a amplasa aparatul. Uneori se întâmplă, să nu existe niciun spaţiu pentru amplasarea unui aparat de vending într-un spaţiu cu vad comercial şi clienţi numeroşi. Deci, de foarte multe ori lipsa de spaţiu este motivul pentru care amplasarea unui aparat de vending este refuzată. 14 VENDING INSIDE NR. 12


IDEI DE VENDING PARTEA A 3-A

16 VENDING INSIDE NR. 12


ANALIZĂ Hot dog-ul nu este singurul lucru care se rostogolește din cărucioarele de vending și aduce profit. Afacerea ta de vending este limitată doar de imaginaţia si abilitatea ta de a vinde bunuri despre care oamenii nici nu știau că le trebuie până când nu au apărut. Consumatorii caută funcţionalitate în produsele unice aflate în aparatele de vending, deci optaţi pentru idei care se diferenţiază de restul, oferind în același timp cu indulgenţă o nuanţă de practic.

central care oferă de asemenea, și un meniu gătit cu inspiraţie. Printre florile perene din cărucioarele de vending se numără crizantemele, margaretele și lalele. Puteţi alege flori diferite în funcţie de sezon, dar de asemenea, puteţi oferii flori regulate, clasice, precum trandafirii și garoafele. Organizaţi plantele după aromele internaţionale frecvent utilizate pentru reţetele gastronomice italiene, franţuzești și turcești. Aplicaţi pentru spaţii de vending în zonele umbrite cum ar fi centrele comerciale sau locuri din stradă unde clădirile ajută la blocarea soarelui puternic, acesta poate extrage umezeala din florile proaspăt tăiate și din plantele aromatice.

Vending-ul Vintage Începeţi o afacere de vending comercializând o gamă largă de articole vintage (vechi sau de epocă). Lansaţi-vă bunurile pe piaţă prin intermediul unui cărucior mare din lemn cu un finisaj de vopsea sau cu o textură de lemn vintage. Utilizaţi coșuri ieftine bușel pentru a vinde borcane de sticlă albastru mason, mosoare mari de lemn și alte articole vintage. Afișaţi ace de păr și coliere vintage pe o rochie de croitor aflată pe un manechin pentru a ușura accesul clienţilor. Umpleţi căruciorul cu feţe de masă din anii ‘40 sau agăţaţi-le în lateral pe suporţi înalţi, dacă aveţi un cărucior dotat astfel. Prezentaţi mărfurile în grupuri pentru a încuraja mai multe vânzări. Faceţi afacerea dumneavoastră de vending atrăgătoare pentru bărbaţi, oferind o colecţie de capace de roţi retro. Optaţi pentru capacele de roţi colorate produse de Mercedes Benz în anii 1970, spre exemplu. Culorile includ albastru pudră, galben unt și verde. Căutaţi aceste produse, dar și inspiraţie în magazinele second hand, depozitele de deșeuri și la comercianţii cu amănuntul din spaţiul online.

Vending Sezonier Vending-ul de sărbători este o ocazie ideală pentru a vinde bunuri necesare de Crăciun, 1 sau 8 martie, 1 Decembrie și Paște. Un stand de vending de octombrie si noiembrie ar putea vinde decoraţiuni de Halloween, iar un stand de februarie cadouri pentru Sf. Valentin și Dragobete, în timp ce un stand de decembrie vinde de la începutul lunii până la începutul lui ianuarie produse dedicate sărbătorilor de iarnă. Vending-ul sezonier este potrivit pentru interiorul centrelor comerciale, centrele de antichităţi, mall-uri sau târgurile de vechituri. Pentru afacerile mai mici se potrivesc și standurile mobile. Printre produsele de vending sezonier se numără comori precum eșarfele croșetate, obiectele ceramice și accesoriile pentru decorarea locuinţei.

Flori și Plante Vendorii de flori proaspete invită spontaneitatea pentru ca o achiziţie să aducă un plus de veselie unei zile obișnuite. Adaugaţi plante și veţi avea un magazin

Idei de Standuri cu Bijuterii Un designer de bijuterii de vending are posibilitatea să instaleze un stand, formal sau informal. Un stand de bijuterii informal este amenajat la întâmplare folosindu-se multă varietate. Acest stil de afişare li se promovează clienţilor aflaţi la cumpărături, activitatea şi mai puţin structura. Aranjamentul formal de afişare este mai rezervat. Deşi tema standului dictează adesea formalitatea acestuia, un stand de succes poate conţine ambele idei în balanţă. Afişaţi elementele mai scumpe formal şi pe cele mai puţin NR. 12 VENDING INSIDE 17


ANALIZĂ

costisitoare informal. Design-ul standului Un afișaș al unui stand de bijuterii trebuie să fie ordonat. Concentrarea și atenţia clienţilor trebuie să cadă pe bijuterii și să rămână acolo, nu pe alte distrageri copleșitoare. Bijuteriile trebuie să fie cele care atrag clienţii la stand și îi fac să le cumpere. Elemente cum ar fi semnele, feţele de masă sau plantele care aduc un plus afișajului, trebuie să rămână în fundal, pur și simplu ca recuzita de scenă. Așezaţi piesele cele mai scumpe în faţă și în centru și aranjaţi toate celelalte piese în jurul acestora. Bijuteriile din metale netede, dure și din piatră trebuie afișate contrastând mediile fine cu cele texturate. În cazul în care unele bijuterii cum ar fi brăţările și mărgele, au diverse culori, afișaţi-le pe un fundal puternic colorat, texturat, cum ar fi catifeaua, satinul, răchita, lemnul, pânza groasă de sac, cărămida sau piatra. Aranjarea Blatului (Tejghelei) Aranjarea blatului este constituită din bijuterii care stau lângă casa de marcat sau pe o masă. În cazul multor standuri mici unde spaţiul este limitat, blatul este locul în care se pot afișa produse adiţionale cu o mai mică valoare financiară. Luaţi în considerare afișarea verticală pe blat pentru a maximiza spaţiul. Aceste produse reprezintă idei extra sau suplimente pe care le puteţi adăuga la vânzare atunci când îi înmânaţi clientului cumpărăturile. Multe elemente se vând de la tejghea, în timp ce clientul este în picioare, 18 VENDING INSIDE NR. 12

așteptând la coadă să plătească. Tema Standului Standul de bijuterii trebuie să aibe o temă pentru a maximiza vânzările. Tema ajută la captarea atenţiei unui client, deoarece clienţii știu ce stiluri de bijuterii cumpără. Un stand pe o temă va spori factorul de prezentare al bijuteriilor. Reprezentantul de vânzări din spatele casei de marcat, trebuie de asemenea, să ia în considerare tema și să poarte un anumit tip de bijuterii și să se îmbrace în conformitate atunci când vinde, pentru a ajuta la promovarea bijuteriilor. Adăugaţi elemente de fundal pentru a promova tema, plante, lumânări sau fotografii. În cazul în care bijuteriile sunt lucrate manual, afișaţi un video sau aduceţi un artizan care să confecţioneze bijuterii la faţa locului. Oferiţi informaţii despre materiile prime din care sunt confecţionate bijuteriile. Informaţiile despre bijuterii vor ajuta la construirea temei și vor spori vânzările. Fluxul Traficului Standurile cu bijuterii de succes afișează deseori îndemnul păstraţi fluenţa traficului. Amenajarea standului în formă de L sau de U va oferi vizualizare optimă clienţilor și vă va ajuta să îi serviţi mai bine dintr-o singură locaţie centrală. Ascundeţi toate cutiile, pungile și elementele inutile sub mese. Accesul pietonal ar trebui să nu fie clar obstrucţionat. Orice stand cu cercei lungi sau coliere ar trebui plasat în afara fluxului principal de trafic, dar totuși într-o zonă stabilită într-o zonă bine luminată.


A DOUA EDIŢIE A ZILEI INTERNAŢIONALE LA VENDING PARIS

SPONSORIZATĂ DE ASOCIAŢIA EUROPEANĂ DE VENDING A FOST UN SUCCES

Vending Paris a avut loc recent, între 2426 octombrie. ASOCIAŢIA EUROPEANĂ DE VENDING (EVA) a încheiat o a doua ediţie, cea mai fructuoasă de până acum, în programul de parteneriat cu expoziţia comercială franceză. Unul dintre principalele obiective ale acestui parteneriat a fost de a compune o zi dinamică și de anvergură internaţională, pentru a atrage mai mulţi vizitatori internaţionali. O parte a Zilei Internaţionale a constat în prezentarea diverselor teme și statistici europene, precum și moderarea unei mese rotunde, la care au 20 VENDING INSIDE NR. 12

participat actorii importanţi ai scenei europene de vending. A fost interesant să vezi cum se aglomera zona de conferinţe, pe măsură ce se desfășura cea de-a doua zi a evenimentului. Sesiunea a început cu o prezentare a „Tendinţelor Legislative de la Bruxelles”, efectuată de Erwin Wetzel, care recent a fost numit Director General Adjunct al EVA. În calitatea sa de Director al Problemelor de Reglementare, Erwin este responsabil pentru monitorizarea tuturor aspectelor legislative propuse și adoptate de instituţiile europene, și anume de Consiliul European, Comisia Europeană și de Parlamentul European. Acesta a explicat în detaliu pentru cei neiniţiaţi procesul decizional european, care, este după cum urmează:


EUROPEAN VENDING ASSOCIATION Comisia Dreptului de iniţiativă autonomă de promovare a interesului

Procesul Decizional European

Consiliul de Negociere a intereselor naţionale De asemenea, în timpul prezentării sale, Erwin a evidenţiat trei bariere principale cu care se confruntă în acest moment industria europeană de vending: etichetarea alergenilor și cum se afișează informaţiile obligatorii pe aparate, dezbaterea actuală a obezităţii, și în cele din urmă, noua Reglementare pentru Gazul F, care a fost publicată recent de Comisia Europeană, la începutul lunii noiembrie. Gazele F sunt încă utilizate ca agenţi frigorifici în multe frigidere comerciale. Cel mai comun gaz de acest tip utilizat în aparatele de vending este Hidrofluoruratul de carbon HFC 134a. Acest Gaz F este încă folosit de unii producători, deoarece probabilitatea de scurgere este foarte scăzută, așa cum este și consumul de energie al unităţii de răcire. La propunerea Comisiei, se așteaptă o interdicţie a acestui 134a HFC în 2020, ca parte din planul global de eliminare a tuturor gazelor F. Producătorii de aparate de vending folosesc deja alte alternative, cum ar fi dioxidul de Carbon (CO2). Totuși, pentru moment, hidrocarburile (HC) și amoniacul sunt, de asemenea, considerate drept opţiune în sectorul de vânzare cu amănuntul în cazul frigiderelor comerciale. Acest dosar va fi coordonat de Comitetul Tehnic European al Asociaţiei de Vending, care va consulta toţi jucătorii din industria de vending pentru a determina poziţia comună ce va fi exprimată vis a vis de instituţiile UE. Problema este dacă avem sau nu

Reprezentanţi Direcţi ai Cetăţenilor din Parlamentul European suficient timp la dispoziţie pentru a comuta la agenţi frigorifici alternativi înainte de 2020. După prezentarea lui Erwin, Catherine Piana, Director General EVA, a luat cuvântul pentru a analiza tendinţele din industrie. Ea a început prin prezentarea unor concluzii metrice cheie ale celor mai recente studii de piaţă efectuate în acest an de EVA, cu cifre din 2010 și 2011 (disponibile pentru achiziţionare on-line http://www.vending-europe.eu/ en/market-studies/ ). Una dintre aceste concluzii cheie a fost aceea că în prezent funcţionează o piaţă de vending cu 3,8 milioane de aparate de vending și cu o cifră de afaceri de 11,3 miliarde euro. Catherine a continuat prin furnizarea defalcată a cifrelor de bază ale aparatelor de vending cu băuturi fierbinţi și reci și cu gustări, pentru primele 5 ţări din top. Prezentarea a primit o perspectivă mai concretă pentru participanţi când Catherine a comentat pe baza barierelor principale din industrie, din perspective diferite: o analiză macroeconomică, punctul de vedere al unui consumator și al industriei. Aspectul pozitiv al ameninţării existente este că după multă analiză, s-a descoperit că aceasta poate fi transformată într-o oportunitate. Director General EVA a propus unele soluţii despre modul de a transforma criza economică într-o oportunitate, cum ar fi, îmbunătăţirea aspectului de low-cost al aparatelor de vending; apoi, ea a continuat cu factori socio-culturali și potenţiala utilizare a iniţiativelor CSR; anticipând reglementări; de asemenea, folosind tehnologia disponibilă la cea mai largă capacitate: ecrane mari, sistemele de plată, telemetrie, etc. Sesiunea a fost închisă de o listă, care afișa 11 modalităţi utile de a converti non-utilizatorii: • O gamă mai largă de produse NR. 12 VENDING INSIDE 21


EUROPEAN VENDING ASSOCIATION

• Mai multe produse de calitate premium • Creșterea zonei de acţiune a aparatelor • Îmbunătăţirea designului și a impactului vizual • Alternativă de plată convenabilă • Înţelegerea consumatorului final • Marketing cu accent pe ideea că reţeaua de vending este o alternativă atractivă • Investiţii în administrarea relaţiei cu clienţii • Adoptarea unei abordări mai strategice • Adresarea problemelor consumatorului privind procesele de funcţionalitate, etichetare și achiziţionare • Depășirea barierelor aduse de legislaţia privind mediul înconjurător În cele din urmă, cea mai antrenantă parte a sesiunii de conferinţe de dimineaţă, a avut loc la o masă rotundă, prezidată de Catherine Piana, cu participarea unor lideri din asociaţiile naţionale europene principale: Nicolas Bodilis-Reguer, NAVSA; Jonathan Hilder, AVA; Lucio Pinetti, Confida; ARIS Kaschefi, BDV; Alejandro Ortuno, ANEDA și, de asemenea, președintele RNVA Rusia, Boris Belotserkovsky. Mai mult decât atât, a fost prezentă și Carla Balakgie, CEO și Președinte al Asociaţiei SUA, NAMA, care a contribuit cu o prezentare informativă a asociaţiei pe care o reprezintă și a pieţei din SUA. Fiecare dintre participanţi a început prin prezentarea propriei asociaţii. Moderatorul a cerut atunci ca fiecare membru al mesei rotunde să adreseze 3 întrebări. Aici sunt doar câteva dintre concluziile relevante: - Care consideraţi că sunt principalele bariere sau dificultăţi ale industriei? Lipsa de încredere; tinerii nu beau cafea; deficitul de numerar din sector pentru reinvestirea în aparate noi; aspecte legislative și probleme de securitate 22 VENDING INSIDE NR. 12

complexe; încercarea de a schimba gândirea operatorului; consumatorii nu sunt obișnuiţi să cumpere de la un aparat de vending; probleme de preţ; dacă nu se efectuează nicio investiţie în tehnologii noi, aspectul de „atracţie” al unui aparat de vending nu poate fi dezvoltat deloc sau foarte puţin; este nevoie de investiţii capitale. - Există ameninţări actuale? Care sunt ameninţările cu care se confruntă sau care pot fi anticipate?: produsele alimentare; sistemul monetar; etichetarea; igiena; taxa de exportare a apei în alte ţări; creșterea TVA-ului; legislaţia care obligă aparatele de vending să emită chitanţă; problema obezităţii care devine din ce în ce mai stringentă. - Care sunt perspectivele şi oportunităţile de creştere ale industriei de vending în fiecare ţară?: schimbarea percepţiei vendingului; relaţia dintre oameni și mașini s-a schimbat în mod pozitiv; transformarea industriei în „ipad–ul comerţului”; găsirea de noi modalităţi de folosire a unui aparat; utilizarea de ecrane digitale; să devenim un partener zilnic al consumatorului; să utilizăm BRANDURI – mai exact să nu oferim produse în care oamenii nu au încredere; consumatorul este gata să plătească mai mult pentru valoare. Pentru a încheia sesiunea, Catherine Piana a adresat o cerere originală, în care a rugat fiecare participant să prepare un cocktail de idei perfecte pentru ţara lor. Unele dintre acestea au fost: inovare, încredere, conștientizarea nevoilor consumatorilor, tehnologie, mândria, comunicare și inspiraţie, muncă multă, calitate înaltă dar și costisitoare, și elementul umorului pentru Franţa, și desigur ceva vodcă pentru Rusia!


Cum să ne faCem propriul mini aparat de Vending

Primul aparat de vending inventat s-a aflat de fapt pe placa de desen a matematicianului care în 215 Î.Hr a proiectat printre alte invenţii și un mecanism acţionat de monedă, care distribuia apă sfinţită. Fabricarea unui mini aparat de vending este un mod creativ, funcţional, de a proiecta un produs unic. Aparatele pot conţine alimente, piese de artă, aparate electronice, felicitări, bijuterii, obiecte de colecţie, produse din tutun sau alte produse care se potrivesc nevoilor dumneavoastră. Prin controlul produsului şi al clientelei dumneavoastră, produsele comercializate cu mini aparatul dumneavoastră de vending va fi cu siguranţă un succes. Creaţi un plan. Alegeţi un produs pe care doriţi să îl comercializaţi cu aparatul. Luaţi în considerare 24 VENDING INSIDE NR. 12

gradul de perisabilitate al produsului şi determinaţi dacă locaţia aparatului vă va permite să înlocuiţi produsele şi să aprovizionaţi aparatul atunci când este necesar. Alegeţi un loc sigur. Lucraţi cu proprietarii, managerii şi personalul locului. Încheiaţi un contract de închiriere a spaţiului. Interesaţi-vă cu privire la obţinerea spaţiului fără niciun cost, dacă produsul îmbogăţeşte sau completează afacerea deja existentă în acel loc. De exemplu, comercializaţi brăţări care strălucesc în întuneric pe care clienţii trebuie să le cumpere dacă doresc să părăsească un eveniment şi să revină în timpul acestuia (e perfect pentru sălile de film şi de teatru). Acest produs ajută personalul de securitate prin controlul mulţimii şi, de asemenea, vinde produsul dumneavoastră.


startup evidenţă. Alegeţi un vechi aparat de vending de ţigări sau alte aparate mici schimbându-le folosinţa cu produsul vostru. Articolele de anticariat se pot obţine la un preţ bun de pe siteurile de licitaţii online. Dimensiunea mică a aparatului este perfectă pentru distribuirea de articole în miniatură. Asiguraţi-vă că aparatul de vending este în stare bună de funcţionare sau este pregătit pentru renovarea mecanicii sale. Piesele şi becurile pot fi foarte costisitoare sau imposibil de găsit. Dacă aparatul nu este în stare de operare, fiţi pregătiţi să cheltuiţi mai mulţi bani după ce îl achiziţionaţi. Preparaţi sau cumpăraţi vopsele particularizate care să se potrivească la aparat şi decoraţi-l pentru a face publicitate produsului. Comandaţi decalcomanii personalizate de la magazinele de specialitate. Cumpăraţi vopsea auto sau vopsea combinată de la un magazin cu produse de uz casnic.

Optimizaţi vânzările prin potrivirea produsului dumneavoastră cu locaţia. De exemplu, un aparat de vending cu bijuterii sofisticate în holul sălii de operă sau cu camere video de unică folosinţă lângă o atracţie turistică sunt doar câteva idei ce le puteţi pune în practică şi voi. Pe de altă parte, luaţi în considerare posibilitatea ca automatul să contrasteze cu locaţia şi astfel acesta va ieşi în evidenţă. De exemplu, oferiţi obiecte de anticariat de colecţie în foaierul Muzeului de Artă Modernă. Această disonanţă poate ajuta produsul dumneavoastră să iasă în NR. 12 VENDING INSIDE 25


startup asemenea, informaţii cu privire la industria aparatelor de vending şi a abordării vânzărilor. Construiţi un mini aparat de vending de la zero. Această abordare complet personalizată permite controlarea fiecarui aspect de design şi funcţionalitate. Pregătiţi-vă pentru un efort susţinut, consumator de timp, care ar putea dura săptămâni sau luni de zile. Comandaţi orice tip de lumini speciale, piese, decalcomanii sau alte elemente vizuale. Fiţi creativ în procesul de căutare. Construiţi-vă reţeaua de contacte în cadrul industriei şi printre colecţionari şi utilizaţi-le la maxim. Testaţi funcţionalitatea aparatului. Construiţi şi completaţi mini aparatul dumneavoastră de vending, adăugaţi produsul şi ataşaţi acceptorul de monede sau de bancnote. Aprovizionaţi automatul şi observaţi funcţionarea aparatului. Corectaţi-l dacă este necesar. Nu vă rămâne decât să aşteptaţi cumpărători.

Într-o ediţie trecută v-am prezentat Art-o-mat ca pe o companie care a transformat vechile aparate de vending cu ţigări în automate de vending de artă. Aceasta oferă mici opere de artă pe care oamenii le cumpără din maşina de vending. Cumpăraţi un aparat de vending de la companii ca aceasta, care oferă şi produsul şi aparatul, iar dumneavoastră concentraţivă pe selectarea amplasării optime a aparatului. Există companii care oferă servicii de consultanţă pentru aparate personalizate. Unele dintre aceste firme oferă personalizare de design şi grafică pentru a atrage vizual cumpărătorii. Aparatelor lor se potrivesc cu o varietate de produse. Construiţi-vă aparatul de la zero sau alegeţi dintr-o varietate de aparate deja existente. Unele firme asistă chiar amplasarea şi livrarea mini-aparatelor de vending. Altele oferă, de 26 VENDING INSIDE NR. 12


VĂ ROG, inTRODUCEŢi MOnEDA! PARTEA A Vi-A

Japonia, bineînţeles! Mi-am luat slujba în serios și am început să cutreier orașele nipone în căutare de noi aparate de vending cu care să încerc să vă șochez, dar prin care să înţelegem puţin și atracţia asta nebună a lor faţă de mașini în general, lucru cu care încerc să vă familiarizez și pe voi.

Aparatul de Vending cu Biciclete Se știe: toţi asiaticii au o afinitate pentru mersul pe bicicletă astfel încât acest stand urban de închirieri de biciclete a fost unul dintre câștigătorii premiilor Spark 2007 de Design & Arhitectura. Aparatul ar trebui sa funcţioneze ca un U-Haul, cu excursii doar dus, spre alte standuri. Bicicletele sunt echipate cu cipuri RFID pentru a le putea ţine evidenţa. Deci, acum, un buzunar de mărunt, vă poate aduce un Snickers, o melodie, sau o bicicleta subdimensionată. Închirierea unei biciclete este o modalitate bună de a circula prin Tokyo, dacă doriţi să economisiţi banii de combustibil și să nu rămâneţi blocat în ambuteiaje de trafic. Distribuitorul ecologic de biciclete le oferă japonezilor posibilitatea de a circula fără mașinile personale, aducând cu fiecare vânzare, o contribuţie la salvarea planetei. Aparatele de Vending Japoneze cu Băuturi Gratuite Ştiaţi că în Japonia există 2 situaţii în care puteţi obţine gratuit băuturi de la un aparat de vending? Una dintre acestea, este aceea în care cumpăraţi o băutură de la un aparat de vending echipat cu o caracteristică pe care ei o numesc „ruleta”. Banner-ul de pe acest aparat spune „apasă cu noroc și primești 28 VENDING INSIDE NR. 12


inTERnATiOnAL

încă o cutie!” Chiar dacă nu puteţi citi japoneza, tot ce trebuie să faceţi este să căutaţi cei 4 șeptari ce se află tipăriţi în dreapta acestui aparat, în stilul aparatului de slot machine. Doar introduci banii și în funcţie de tipul aparatului, luminile de sub butoanele de selectare a băuturii vor începe să se aprindă în secvenţă. Dacă aveţi noroc, la apăsarea butonului de selectare, ledul situat pe partea dreaptă a mașinii va arăta 4 șeptari la rând. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci veţi putea alege încă o băutură (indiferent cât de mult ar costa), dar trebuie să o alegeţi în termen de 30 de secunde. Producătorul de băuturi Dydo explică faptul că au ales această caracteristică ca o modalitate de a mulţumi clienţilor lor. Pe ecran puteţi vedea numărul 10 într-un cerc. Dacă deasupra acestuia scrie „am rămas fără rest” și dacă la cumpărarea unei băuturi așteaptaţi câteva monede de 10 yeni înapoi, ei bine ... în acest caz nu le veţi obţine, deoarece acestea, nu se află în aparat. Acesta este un aparat Dydo la care puteţi câștiga puncte pe măsură ce cumpăraţi mai multe băuturi. Punctele pot fi schimbate pentru diverse bunătăţi. Nu toate aparatele de vending vor avea numere în stilul aparatelor slot machine - uneori puteţi întâlni simboluri diferite, cum ar fi spre exemplu niște fete drăguţe. O altă modalitate de a obţine băuturi gratuite de la un aparat apare într-o situaţie în care, probabil, nu vreţi să vă aflaţi - în timpul unui mare dezastru, spre

exemplu cutremurul din martie 2011. Multe aparate de vending sunt echipate cu caracteristica de a servi băuturi gratuite în timpul unei catastrofe. După cum am explicat anterior, aparatele de vending pot fi închiriate de oricine. În majoritatea cazurilor, aparatele de vending sunt deţinute sau închiriate de către persoane necunoscute și nu neapărat de un producător de băuturi. Proprietarul este cel care poate să decidă dacă dorește să activeze această caracteristică, dar am auzit că, în timpul cutremurului din martie 2011, multe aparate de vending au avut caracteristica activată. Îmi plac aparatele de vending japoneze - sunt peste tot și sunt bine alimentate - spre deosebire de cele pe care le-am folosit în Europa – unde nu știi niciodată dacă vei primi ceva înapoi după ce introduci banii.

NR. 12 VENDING INSIDE 29


inTERnATiOnAL

Robotul de Vending cu Îngheţată

Yaskawa-kun este un robot de vending cu îngheţată care îi impresionează pe amatorii plimbărilor în parc și pe turiștii aflaţi în Tokyo Summerland din Japonia. Robotul de Vending servește într-un mod foarte precis ceea ce pare a fi o îngheţată foarte fină, deși face acest lucru mai lent decât un funcţionar al unui stand tipic. Există un panou digital de comandă, care vă oferă opţiuni de alegere a aromei, topping-ului, cupei sau cornetului, iar apoi Yaskawa-kun se pune pe lucru. Oare acest robot de vending cu îngheţată înseamnă sfârșitul magazinelor de îngheţată așa cum le știm azi? Nu se stie niciodată. 30 VENDING INSIDE NR. 12

Aparatul de Vending Biometric Hitachi Aceste aparate de vending biometrice vor apare în curând probabil în fiecare colţ al globului. Acest aparat nu necesită bani numerar, aparatele de vending biometrice Hitachi utilizează pur și simplu sisteme de autentificare biometrice a venelor degetului. Clientul nu trebuie decât să îi arate degetul aparatului de vending biometric Hitachi. Ei bine, aparatul de vending Hitachi scanează degetul clientului și dacă persoana este înregistrată, preţul apei sau a gustării va fi dedus de pe un card de credit ales. Companiile pot atrage potenţiali cumpărători prin oferirea de accesorii tehnologice pentru produsele lor deja stabilite. Dorinţa de a face parte din schimbarea și dezvoltarea tehnologiei le provoacă consumatorilor dorinţa de a cumpăra articole de care nu au fost interesaţi anterior. Confortul oferit de aparatele de vending cashless le oferă clienţilor o experienţă unică și practică la cumpărare. (va urma)


POVESTEA CAFELEI XII Cafenele celebre din București Dacă într-una din ediţiile trecute am avut un episod dedicat cafenelelor celebre din lumea largă, să știţi că nici Bucureștiul nu s-a lăsat mai prejos și mai ales în perioada de după Războiul de Independenţă și până la naţionalizarea din 1948 a oferit locuitorilor săi, dar și multor străini ocazia de a savura o cafea înconjuraţi de oameni celebri, 32 VENDING INSIDE NR. 12

scriitori, pictori, gazetari, industriași sau boieri, capete încoronate sau pur și simplu oameni simpli, într-o atmosferă unică și care astăzi aproape că am pierdut-o în negura vremii. Povestea cafenelelor bucureștene este aproape la fel de veche cu aceea a orașului București. Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI-lea, a fost logofătul Tăutu trimis cu o solie de Bogdan cel


POVESTEA CAFELEI Orb la sultan. Logofătul a fost servit cu un preparat fierbinte, pe care neștiind cum să-l bea, l-a băut într-o clipă opărindu-și limba. Nu a trecut prea multă vreme până când românii din trecut au putut servi deja o cafea, prin zona băncii naţionale de azi, unde s-a aflat prima cafenea atestată documentar prin anul 1667. Ea a fost deschisă de un fost ienicer pe nume Kara Hamie, în vremea lui Radu Leon, iar prăvălia lui a existat în preajma Hanului Şerban Vodă și implicit a curţii domnești. Cafeneaua românească își schimbă obiceiurile și demografia consumatorilor în cursul secolului al XIXlea, pe măsură ce Europa Occidentală reintegrează cultural spaţiul ţărilor române. De la mijlocul secolului al XIX-lea au apărut cafenele celebre, multe dintre ele dispărând în ultima jumătate de secol. Cafeneaua restaurantului Capșa de pildă, devenise în timpul anilor 1860-1870 cea mai mare cofetărie din București, celebră în toată Europa. Situată pe Calea Victoriei în apropiere de Cercul Militar Naţional, era hotel, cofetărie, cafenea și restaurant. A fost cea mai mare firmă de restaurante și cofetării de la noi, ajunsă vestită în toate capitalele Europei, în istoria culturală a orașului cafeneaua rămânând cea mai cunoscută, un loc al boemiei bucureștene. Pe locul ocupat astăzi de clădire erau situate, la sfârșitul sec. XVII, casele și curtea boierului Radu Slătineanu. În 1830, italianul Eronimo Momolo (fost bucătar al domnului Grigorie IV Ghica) a cumpărat casele și, în sala de jos, a deschis un birt vestit prin mâncărurile italo-orientale, iar prin 1836, deasupra birtului, o sală de bal, cunoscuta sală „Momolo” sau „Slătineanu”, unde aveau loc cele mai frumoase baluri din Capitală. Clădirea a fost cumpărată în 1868 de fraţii Capșa, Constantin și Grigore. Ei deschid aici Cofetăria „La doi fraţi, Constantin și Grigore Capșa”. În 1876 Constantin s-a retras din această afacere, rămânând numai Grigore. Alături de cofetărie, acesta a ridicat și un hotel (în 1886) și apoi Cafeneaua „Capșa” (în

1891). În 1869, Casa Capșa a devenit furnizor al Curţii Domnești, dar și al altor case regale, precum cea a Serbiei și Bulgariei. Până la Primul Război Mondial (1914-1918), Casa Capșa era interzisă boemei literare, fiind rezervată doar protipendadei, ultimii boieri, oameni publici și ziariști; se discutau politică, campanii de presă și cancanuri. Boema literară a pătruns aici abia după Primul Război Mondial. Au trecut pragul cafenelei personalităţi celebre precum: Enrico Caruso, Ysaye, prinţii Urusoff și Gorceacov, marele duce la Rusiei, Nicolae, împăratul Franz Joseph, tenorul Josef Schmidt, dansatoarea Jospehine Baker și mulţi alţii. După naţionalizarea din 1948, Casa Capșa a primit denumirea „Cofetăria și Restaurantul București”, iar hotelul s-a închis. În 1975 clădirea a fost restaurată și s-au redeschis hotelul, restaurantul și cofetăria, cafeneaua redevenind un loc de întâlnire al scriitorilor și universitarilor. După 1990 a redevenit proprietate privată, vechiul nume i-a fost redat și a cunoscut o nouă restaurare. Vestită a fost și cafeneaua „Corso” aflată până în 1939 în faţa restaurantului „Cina” de astăzi. Era al doilea loc de întâlnire al boemei bucureștene după Capșa, pragul fiindu-i trecut de intelectuali diverși, de la muzicieni și scriitori faimoși, până la nu mai puţin celebrii escroci internaţionali dar și multe femei cochete, dornice să fie văzute în compania protipendadei vremii. La Cafe Corso s-au născut adevărate legende care au populat orele de discuţii ale intelectualilor bucureșteni. Această faimoasă cafenea a fost înfiinţată de șapte persoane, în majoritate străini: Filip Finkelstein, David Haimovici, cei doi fraţi Gelber și românii Tomulescu, Butnaru și avocatul Ştefănescu. Afacerea era condusă de Finkelstein și Haimovici, acesta din urmă fusese înainte de război chelner, apoi proprietar de restaurant, având o experienţă bogată în conducerea mai multor restaurante din Bucureștiul interbelic. Filip Finkelstein era de NR. 12 VENDING INSIDE 33


POVESTEA CAFELEI

profesie ziarist, dar era și reprezentantul unor firme străine cu băuturi fine precum Cointreau, Branca sau Sandeman. Ceilalţi acţionari nu erau cunoscuţi de personalul localului decât în postura de clienţi. Cafeneaua avea o poziţionare ideală, aflându-se în faţa Palatului Regal, între Ateneu și „Cina”, peste drum, în diagonală, de hotel Imperial, demolat în 1935 și având la stânga magazinul de fructe exotice Barul Italian, apoi cinematograful Forum și cofetăria Zamfirescu. Din nefericire toate aceste perle arhitectonice nu se mai regăsesc în Bucureștiul de azi, nici măcar imobilele care le-au adăpostit. Corso avea două saloane alături de barul de zi numit „Corsoleto”. Salonul mare era înalt de peste șase metri și era dominat de candelabre grandioase; avea vitrine înalte și rabatabile în timpul verii - sezon în care pe trotuarul din Calea Victoriei se așezau două rânduri de mese. Renumele braseriei i-a fost adus de către vestiţi oaspeţi precum Armand Calinescu și Ion Sadoveanu, dar și de bogaţii escroci precum Gross Cagero și Sinkovski care era mâna dreaptă a gangsterului american Al Capone. Clădirea braseriei a fost demolată pe 23 aprilie 1939, pentru a fi lărgită Piaţa Palatului, acum 34 VENDING INSIDE NR. 12

aflându-se pe locul ei parcarea din faţa Ateneului Român. În vecinătate se afla cafeneaua „Kübler”, la parterul hotelului Imperial, foarte apreciată și ea de boema literară, care-și avea aici încropit cenaclul Literatorul. Să nu uităm de faimoasa cafenea Riegler care a dăinuit până în 1940 la parterul hotelului „Hugues”, aflat peste drum de fostul Teatru Naţional; cafeneaua era patronată de francezul Georges Riegler. În toamna anului 1936, la parterul hotelului „Luvru” (astăzi „Capitol”), belgianul Haitz a deschis o altă cafenea renumită curând pentru clientela ei, „Café Royal”. A fost închisă în 1945. Deosebit de celebră pentru boema mijlocie alcătuită din pictori, actori și scriitori cu portofele mai modeste a fost „Café de la Paix” aflată lângă fostul restaurant Simplon de pe Calea Victoriei. A dispărut și ea în 1948 odată cu venirea comuniștilor la putere în România. Contemporană cu Capșa a fost cofetăria și cafeneaua polonezului Fialkovsky, care a dus-o bine în perioada 1853-1898 la parterul casei „Török” pe locul căreia se află astăzi blocul Adriatica, lângă Novotel. Am putea încheia scurtul nostru periplu cu renumita cafenea „Nestor”, dispărută în urma cutremurului din 1977 și pe locul căreia se află astăzi hotelul „București”.


Continuăm serialul nostru dedicat ceaiului și identificăm în continuare și alte clasificări și descrieri ale principalelor tipuri de ceai. Principalele tipuri de ceai Ceaiuri aromatizate: • Jasmine: ceai verde impregnat cu parfum de iasomie; procedeul este originar din nordul Chinei și constă în așezarea alternativă a straturilor de ceai și flori, urmată de o a doua uscare a ceaiului după impregnare și îndepărtarea florilor. • Osmathus: ceai obţinut printr-o metodă similară cu cea de obţinere a ceaiului Jasmine. • Ceai vietnamez cu lotus: florile de lotus 36 VENDING INSIDE NR. 12

Nelumbo nucifera sunt împănate cu frunze de ceai verde; ceaiul este lăsat astfel peste noapte pentru că parfumul florii să intre în frunzele de ceai. Un alt procedeu este coacerea ceaiului împreună cu staminele de lotus. Ceaiul oolong Ceaiul oolong (Ceaiul Dragonului Negru) este un fel de ceai tradiţional chinezesc, semioxidat, numit qīngchá (albastru-verzui). În funcţie de numărul de zile care trece între recoltare și uscare, ceaiul oolong poate fi “fermentat” în proporţie de 10-70%, situându-se din acest punct de vedere între ceaiul verde și cel negru. Lichidul obţinut poate fi de la verde deschis până la auriu închis, iar aroma sa poate fi ierboasă, florală sau fructată, lăsând în gură un


MATERII PRIME cu note de miere și de cantalup. • Formosa Oolong: ceai din Taiwan (denumirea sa provenind de la numele dat de portughezi Taiwanului: Isla Formosa - Insula Frumoasa); are gust de fructe și se servește fără adaosuri.

MATERII PRIME ÎN VENDING:

CEAIUL PARTEA A 3-A

gust dulceag. Varietăţi de ceai oolong: • Da Hong Pao (Marea robă roșie): ceai chinezesc foarte preţuit; gustul său diferă în funcţie de condiţiile din locurile de cultivare și de prelucrarea ulterioară. • Shu Xian (Zâna apei): este un ceai oolong oxidat destul de puternic, de culoare închisă și cu gust puternic de miere. • Tie Guan Yin (Zeiţa de fier a milei) • Pouchong/Baozhong: foarte puţin oxidat, considerat câteodată drept un ceai verde; gustul său este floral, iar cele mai bune ceaiuri din această varietate au o aromă suavă de pepene galben. • Dong Ding: ceai de provenienţa taiwaneză, floral

Ceaiul negru Numit de chinezi ceai roșu (Hongcha), acest tip de ceai este obţinut lăsând frunzele de ceai să se oxideze complet în mod natural înainte de a fi uscate. Frunzele sunt lăsate pentru început la uscat cel mult 18 ore în lădiţe de lemn, apoi sunt rulate și întinse în încăperi umede și reci. Acest procedeu dă frunzelor culoarea neagră. Ceaiul negru își păstrează aroma mai bine și timp mai îndelungat decât ceaiul verde. Infuzia are culoare roșiatică cu gust mai intens decât al ceaiurilor mai puţin oxidate, putând avea arome de migdale, flori sălbatice, fructe, malţ. În ţările europene, această formă a ceaiului chinezesc este cea mai consumată. Ceai chinezesc: • Lapsang Souchong: originar din provincia Fujian; este un ceai negru afumat (uscat în fumul unor ace de pin arzând); aroma sa este puternică, asemănătoare mirosului unui foc de tabără. • Keemun: ceai de culoare roșie-portocalie, cu aromă echilibrată de fructe și note de pin și flori; este un componet de bază al cunoscutului amestec English Breakfast. • Dian Hong: ceai din provincia Yunnan, având o proporţie destul de mare de muguri aurii; cele mai fine ceaiuri din această varietate dau un lichid oranj-auriu, dulceag și cu gust catifelat, deloc astringent; varietăţile mai ieftine produc un lichid de culoare mai închisă care pot fi foarte amare. Ceai indian: • Assam: ceai cultivat la nivelul mării; în urma infuziei rezultă un ceai tare, puternic aromat, cu gust de malţ și culoare intensă. Se folosește și în amestecurile English Breakfast, Irish Breakfast și Scottish Breakfast. • Darjeeling: foarte apreciat, infuzia este limpede, de culoare deschisă, variind de la auriu la roșiatic; este un ceai floral, astringent, cu note fructate. • Nilgiri: ceai foarte aromat, parfumat, savuros. • Ceylon: gustul variază în funcţie de regiunea de NR. 12 VENDING INSIDE 37


MATERII PRIME

cultură; de obicei culoarea infuziei este intensă, maro-roșiatică, gustul aspru, intens aromat. Amestecuri de ceai negru: • Earl Gray: amestec de ceaiuri negre aromate cu ulei volatil de bergamota. Amestecul original conţinea ceai negru indian și ceai negru de Ceylon. • English Breakfast: amestec variabil de ceai negru de Assam, Ceylon, Keemun. Gustul este intens, complex, aspru. • Irish Breakfast: cel mai adesea este un amestec de ceaiuri negre foarte tari de Assam, mai rar intrând în componenţa sa și alte varietăţi. • English Afternoon: amestec de ceaiuri negre mai ușoare decât cele folosite la ceaiurile Breakfast. • Russian Caravan: amestec de ceai afumat Lapsang Souchong, ceai Keemun sau Yunnan; între ingrediente se pot regăsi și ceaiuri oolong. Ceaiuri aromatizate: • Earl Grey • Rose Congou: ceaiul negru este lăsat la oxidat împreună cu flori de trandafir.

Ceaiul pu-erh Acest tip de ceai este făcut dintr-un soi vechi de Camellia sinensis cu frunza mare (de dimensiunea unei palme). Denumirea provine de la târgușorul Pu-erh din provincia Yunnan, unde comerţul cu acest fel de ceai înflorea în vremea dinastiei Tang (618 907). Este singurul tip de ceai care se îmbunătăţește pe măsură ce se învechește; de fapt, un ceai pu-erh de bună calitate se obţine printr-o învechire de cel puţin câţiva ani. Ceaiul pu-erh este disponibil în diferite stadii de oxidare iar procesarea presupune de obicei și comprimarea frunzelor în diferite forme. Există două categorii principale în care poate fi împărţit acest tip de ceai: • sheng – deloc sau foarte puţin oxidat înainte de a fi presat în diverse forme; • shu – oxidat, mult sau puţin, apoi comprimat sau lăsat în formă liberă (necomprimată). Ceaiul sheng neînvechit este de multe ori considerat o varietate de ceai verde, iar ceaiul pu-erh shu și cel sheng învechit sunt considerate ceaiuri negre. Cele mai bune ceaiuri sunt cele din frunze culese din copaci sălbatici bătrâni, uscate la soare și prelucrate manual. Ambele tipuri de ceai se depozitează în locuri răcoroase, ventilate și uscate, ferite de lumina soarelui unde stau la oxidat vreme de mai mulţi ani, gustul catifelându-se în urma acestui proces. Ceaiul shu necesită 15 ani pentru a atinge calitatea sa cea mai bună, iar cel sheng devine mai bun an după an dacă este păstrat în condiţii potrivite. Frunzele uscate de ceai sunt maroniu roșiatice; infuzia este limpede, are culoare roșiatică și un gust puternic, cu atât mai catifelat cu cât ceaiul este mai vechi. Caracteristicile frunzelor uscate și ale infuziei diferă în funcţie de vârstă și de forma în care frunzele au fost păstrate (comprimate sau nu). (va urma)

38 VENDING INSIDE NR. 12


ISTORIA VENDINGULUI (VIII) Istoria Gumei de Mestecat şi a Bilelor de Gumă

Este absolut necesar să continuăm istoria vendingului cu o altă pagină interesantă, cea dedicată istoriei gumei de mestecat și a bilelor de gumă. Nu poţi să vorbești despre vending fără să nu subliniezi importanţa produsului – guma de mestecat – în ceea ce înseamnă istoria vendingului. Începuturi – Răşina Arborelui de Mastic Oamenii s-au bucurat de guma de mestecat din cele mai vechi timpuri. Rășina unui arbore exotic (Mastic) a fost folosită ca gumă de mestecat mai bine de 2000 de ani. Grecii antici mestecau mastic, o substanţă gumoasă derivată din rășina unui copac exotic, un arbust peren cunoscut pentru calităţile 40 VENDING INSIDE NR. 12

sale aromatice. Dioscorides, medic și botanist grec din secolul I, face referire în scrierile sale la „puterile tămăduitoare” ale masticului. De fapt, cuvântul mastic derivă fie din verbul de origine greacă mastichein, care înseamnă „a scrâșni dinţii” fie din massein, care înseamnă „a mesteca”. Masticul a fost, de asemenea, popular ca gumă de mestecat în perioada romană. Mai mult, în perioada Evului Mediu, acesta era folosit în Orientul Mijlociu de haremul sultanului, atât pentru împrospătarea respiraţiei cât și în scop cosmetic. Sultanul însuși mesteca rășina acestui arbore, pentru proprietăţile ei tămăduitoare. Chicle - Guma de Mestecat Poporul Mayan este următorea civilizaţie veche despre care se știe că a apreciat guma de mestecat.


ISTORIA VENDINGULUI Cercetările arată că în jurul secolului al II-lea, poporul Mayaș mesteca chicle (gumă de mestecat), care deriva din seva copacului sapotier, un copac tropical peren specific Americii Centrale. Acest tip de gumă de mestecat era apreciat pentru conţinutul său ridicat de zahăr și pentru gustul său dulce. În jurul anului 800, civilizaţia Maya își găsește sfârșitul, dar practica de a mesteca chicle a fost păstrată de descendenţii acesteia până în secolul al IX-lea. Redescoperirea lui chicle de către inventatorul american Thomas Adams în anii 1860, a pus bazele pentru guma de mestecat modernă. Compania Wrigley a fost un proeminent utilizator de chicle până în anii 1960, când acesta a fost înlocuit cu un material mai ieftin, care a făcut ca fabricarea de gumă de mestecat să fie mai puţin costisitoare. În zilele noastre, există numai câteva firme care încă fac gumă de mestecat din naturala chicle sau din alte gume naturale. Astăzi, cele mai multe gume de mestecat sunt derivate din materiale sintetice care oferă o calitate de mestecare foarte consecventă. Dar moștenirea chicle rămâne; „chicle” continuă să fie cuvântul folosit pentru guma de mestecat în limba spaniolă. Şi, desigur guma Chiclets, care este numită după chicle. Seva de copac Indienii Americani din New England, mestecau și ei gumă făcută din rășină de molid. Obiceiul de a mesteca gumă a luat amploare până la începutul secolului XIX, când primele produse de gumă, muguri de molid de mestecat, au fost vândute în scop comercial. Ceară de Parafină Guma de molid a fost înlocuită treptat de guma pe bază de ceară de parafină. Deoarece guma de parafină necesită căldură și umiditate de la gură pentru a fi potrivită pentru mestecat, a fost în cele din urmă înlocuită cu alte substanţe folosite ca bază în majoritatea gumelor. Cu toate acestea, parafina îndulcită și aromatizată este încă folosită în producţia de produse de mestecat noi, iar tipuri rafinate de ceară de parafină, de asemenea, sunt utilizate ca ingrediente pentru unele baze ale gumei de mestecat. Thomas Adams – Geniul Gumei de Mestecat Chiar dacă guma de mestecat are rădăcini istorice antice, inventatorul Thomas Adams este considerat drept mintea genială din spatele gumei de mestecat moderne. Adams a lucrat fără succes ca fotograf în

timpul anilor 1860 când fostul lider politic mexican Antonio de Santa Anna a plecat în exil și a ajuns acasă în Staten Island. Santa Anna a adus cu el o mare cantitate de chicle, o gumă naturală din arborele sapotier din America Centrală. Santa Anna a simţit că chicle ar fi la cerere mare printre americani, pentru că el credea că aceasta ar putea fi folosită ca aditiv pentru cauciucul natural, și ar putea face din cauciuc un material mai puţin costisitor care ar putea fi utilizat la fabricarea multor lucruri, și în primul rând a anvelopelor. Santa Anna a planificat să facă o avere de vânzarea de chicle americanilor și l-a rugat pe Adams să experimenteze cu el. Adams a petrecut mai mult de un an încercând să facă cizme de ploaie, jucării, măști și anvelope de bicicletă, dar a descoperit că materialul chicle nu era potrivit ca substitut al cauciucului. Pe când acesta era convins că întregul lot trebuie aruncat, a observat o fată care mesteca gumă pe bază de ceară de parafină, amintindu-și că Generalul Santa Anna mesteca chicle, așa cum făceau și mayașii cu o mie de ani în urmă. Adams a decis să experimenteze cu chicle ca bază de gumă de mestecat și a descoperit că guma de mestecat din chicle era mai fină, mai moale și superioară de gust faţă de sortimentele de gumă din ceară de parafină disponibile la acel moment. Adams a produs un lot de gumă pe bază de chicle și a convins un farmacist locale să îl comercializeze. Curând după aceea, Adams a deschis prima fabrică de gumă de mestecat din lume. Până în februarie 1871, guma lui Adams, pe numele său New York Gum, se găsea la vânzare în magazinele cu medicamente pentru un penny bucata. În 1888, guma de mestecat a lui Thomas Adams numită Tutti-Frutti a devenit prima gumă ce a fost vândută prin intermediul unui aparat de vending. Aparatele erau plasate în staţiile de metrou din New York. După aproape un an de muncă de amestecat chicle cu cauciuc, experimentele au fost considerate un eșec; prin urmare Thomas Adams intenţiona să arunce lotul rămas în East River. Dar întâmplarea face că, înainte de a face acest lucru, Thomas Adams a mers până la farmacia de la colţ. În timp ce el era acolo, o fetiţă a intrat în magazin și a cerut o gumă de mestecat pentru un penny. Adams știa că materialul chicle, pe care el a încercat fără succes să îl vulcanize ca un substitut de cauciuc, era utilizat de mulţi ani de mexicanii nativi ca o gumă de mestecat. Atunci i-a venit ideea că, poate, ar putea utiliza materialul chicle pe care vroia să-l arunce, pentru producţia de gumă NR. 12 VENDING INSIDE 41


ISTORIA VENDINGULUI

de mestecat și astfel să salveze lotul din stoc. După ce copilul a plecat din magazin, Thomas Adams l-a întrebat pe farmacist ce fel de gumă de mestecat a cumpărat fetiţa. I s-a răspuns că era gumă din ceară de parafină și se numea White Mountain. Când l-a întrebat pe farmacist dacă ar fi dispus să încerce un fel complet diferit de gumă de mestecat, farmacistul a fost de acord. Când Adams a ajuns în acea noapte acasă, a vorbit cu fiul său, Tom Jr., despre ideea lui. Junior a fost foarte impresionat, și i-a sugerat să facă câteva cutii de gumă de mestecat din chicle, să-i dea un nume și o etichetă. Acesta s-a oferit să o ia întruna dintre călătoriile sale (el era agent de vânzări engros de pasmanterie de croitorie și călătorea departe Cronologie Istorică a Gumei de Mestecat • Î.C. – Grecii Antici mestecau mastic – o gumă de mestecat ce provenea din rășina unui arbore exotic (Mastic). • 200 A.D. – 900A.D. – Mayașii antici mestecau chicle, care provenea de la seva copacilor sapotieri. Indienii din American de Nord mestecau seva de molid, iar obiceiul acesta a fost păstrat de următorii locuitori ai zonei. Primii locuitori americani fac gumă de mestecat din sevă de molid și miere de albine. • 1848 - John B. Curtis produce și comercializează prima gumă numită State of Maine Pure Spruce Gum (Gumă Pură de Molid). • 1850 - Curtis vinde gumă aromată pe bază de parafină, care a devenit mai populară decât guma de molid. • 28 Decembrie, 1869 - William Finley Semple devine prima persoană care patentează o gumă de mestecat - patent SUA nr. 98.304. • 1869 - Antonio Lopez de Santa Anna îi prezintă lui Thomas Adams materia primă chicle. • 1871 - Thomas Adams patentează un aparat de 42 VENDING INSIDE NR. 12

în vest, până la Mississippi). Aceștia au ales numele de Adams New York No. 1. Guma a fost făcută din chicle pur fără alte arome. Era în formă de bastoane de un penny învelite în șerveţele divers colorate. Valoarea de vânzare cu amănuntul a cutiei, cred era de un dolar. Pe coperta cutiei era o imagine color a primăriei din New York. Thomas Adams (1818-1905) și cei doi fii ai săi, au format în 1876 firma Adams Sons and Company. Ca urmare a experimentelor conduse într-un depozit de pe Front Street, Adams a făcut guma de mestecat din ingredientul chicle, ingredient care i-a fost făcut disponibil în cantităţi mari de Generalul Antonio de Santa Anna din Mexic, care era în exil în Staten Island și la îndemnul căruia Thomas Adams a încercat să utilizeze materialul chicle pentru a face cauciuc. Thomas Adams a vândut guma cu sloganul „ Adams’ New York Gum No. 1- Se rupe și Se întinde.” Firma a fost cea mai prosperă companie de gumă de mestecat din SUA până la sfârșitul secolului: în 1899 a construit un monopol prin fuziunea cu șase dintre cei mai mari și mai populari producători de gumă de mestecat din Statele Unite și Canada, și a avut un mare succes în calitate de creator al brandului Chiclets.

fabricare a gumei de mestecat. • 1880 - John Colgan inventează o metodă de a conferi un gust mai bun și de durată gumei de mestecat. • 1888 – Guma de mestecat a lui Adams, TuttiFrutti devine prima gumă comercializată de un aparat de vending. Aparatele erau plasate în staţiile de metrou ale orașului New York. • 1899 – Farmacistul din New York, Franklin V. Canning creează guma cu Dextrină. • 1906 - Frank Fleer inventează prima gumă de mestecat cu baloane numită Blibber-Blubber, care nu va fi vândută niciodată. • 1914 - William Wrigley, Jr. și Henry Fleer adaugă mentă și extracte de fructe unei gume pe bază de chicle și astfel este creat brandul Wrigley’s Doublemint. • 1928 – Un angajat al Frank H. Fleer Company, Walter Diemer inventează prima gumă de mestecat cu baloane care a fost comercializată cu succes bazată pe produsul lui Frank Fleer din 1906. Diemer își numește produsul Double Bubble.


SIGURANลขA UNUI APARAT DE VENDING

44 VENDING INSIDE NR. 12


SECURITATE Siguranţa unui aparat de vending este cea mai importantă pentru un operator de vending, pentru că înainte de toate trebuie să ne gândim cum ne putem proteja mai bine investiţiile și abia apoi cum să le facem să ne aducă profit. Cine ţine pasul cu ştirile din vending, poate observa că există rapoarte despre efracţia asupra aparatelor de vending, furturi, etc. – de la cazuri dintre cele mai comice până la furturi în serie de la furnizori şi de la întreaga reţea de aparate de vending a unui operator. Hoţii din automatele de vending se laudă că pot sparge un aparat de vending clasic în 4-5 secunde. De obicei, pentru a forţa un aparat de vending aceştia utilizează aparate (chei) speciale şi până la…un simplu foarfece de cositor. Proprietarul are pierderi şi nu atât de mult din banii găsiţi în acceptorul de bancnote sau în seiful aparatului, cât din d e t e r i o r a r e a echipamentului. Statisticile ne spun că infracţionalitatea în vending creşte o dată cu numărul aparatelor de vending din oraş. De exemplu, de-a lungul unui an în Las Vegas furturile din aparatele de vending s-au ridicat la peste 1 milion de dolari şi pierderile din daune la echipamente au fost de câteva ori mai mari decât atât. Atunci când cumpărăm aparate de vending, ne gândim cu siguranţă la securitatea acestora, practic la securitatea fizică a investiţiilor noastre de capital fix faţă de acţiunile unor cumpărători ostili, vandali, hoţi, etc. Furnizorii de aparate de vending ne povestesc despre sisteme anti-vandalism, încuietori protejate şi mecanisme de monede. Şi cu timpul, numai în practică ne dăm seama că protecţia aparatelor de vending este o intrare separată de cheltuieli şi că aceasta nu este inclusă în mod normal într-un set specific aparatelor de vending. Sistemul anti-vandalism este cu siguranţă de bun augur. Fără acesta, aparatul de vending este ca un copil cu o acadea – oricine poate încerca să i-o fure. Cu toate acestea, corpul anti-vandalism (încuietorile

inteligente şi mecanismele fiabile de plată) nu este suficient pentru siguranţa aparatului şi, în plus, protejarea excesivă a maşinii de vending la vandalism poate să nu fie pe placul proprietarului şi mai important, clienţii respectabili se pot speria. Asiguraţi zona de amplasare a aparatului de vending Siguranţa unui aparat de vending depinde de amplasarea sa. Dacă îl plasaţi, de exemplu, într-o gară sau într-un hol al unui hotel prestigios – soarta aparatului se va decide: fie va fi un monument luminos, fie o cutie de zgâriat. Dar asta nu înseamnă că aparatele de vending ar trebui să fie plasate doar în locuri de elită pentru că pur şi simplu nu vor câştiga bani. Un aparat de vending trebuie să fie popular şi protejat în funcţie de amplasarea sa. În orice zonă ar fi amplasat, aparatul de vending trebuie să fie sub supraveghere, de exemplu, sub supravegherea personalului unităţii unde se află (vânzători, paznici, portari, etc.). Este mai bine dacă proprietarul suprafaţei închiriate răspunde pentru securitatea aparatului de vending şi în contractul de închiriere sunt stipulate dispoziţii corespunzătoare. În cazul în care este lăsat nesupravegheat, aparatul de vending nu ar trebui să stea într-un loc singuratic, într-un "colţ retras". Vadul este o reţetă pentru inviolabilitate. Este în interesul proprietarului aparatului să îl plaseze în raza de acţiune a unei camere video de monitorizare şi să posteze un semn de avertizare privind supravegherea video, care să fie vizibil pentru toţi clienţii. Dacă nu există nicio cameră video, o posibilă alternativă este aceea de a monta o imitaţie. Acest truc simplu va speria clienţii necinstiţi. Dotaţi aparatul de vending cu instrumente de semnalizare Un aparat de vending poate fi echipat cu un sistem de semnalizare similar cu cel al automobilelor. Pentru că aparatul este echipat cu o multitudine de senzori (senzorii pot controla uşile, un sistem de blocare, NR. 12 VENDING INSIDE 45


SECURITATE scump pentru buzunarul majorităţii operatorilor de vending, mai mult decât atât, trebuie să fie întreţinut şi un centru de control permanent.

siguranţa ferestrelor de sticlă, monitorizarea unghiului de înclinare, vibraţiile, etc), sirenă (minisirenă), alimentare de urgenţă şi aşa mai departe. Principiul de funcţionare al unui sistem de semnalizare: înclinarea aparatului, scuturarea, ruperea şi perforarea aparatului, sunt înregistrate de un senzor şi sirena este activată. Cei aflaţi în jurul unui aparat de vending, trebuie să-i acorde atenţie dacă acesta emite semnale sonore. Atunci când personalul de vânzare este notificat cu privire la o posibilă efracţie trebuie să ia măsuri corespunzătoare privind protecţia aparatului de vending şi dacă este necesar, să apeleze telefonic poliţia sau proprietarul aparatului. În mod alternativ sau suplimentar, aparatul poate fi echipat cu un sistem de avertizare pe bază de controlor GSM. Astfel, în cazul în care se declanşează senzorii, sistemul va trimite mesaje SMS la numerele de telefon specificate prin sistemul de comunicaţii celulare GSM: "Aparatul #1. Este în pericolul X." În Japonia, sistemele similare de semnalizare nu anunţă furtul proprietarului aparatului de vending, ci celei mai apropiate secţii de poliţie. În cazul în care aparatul de vending este furat, controlorul GSM vă ajută să îl localizaţi. Cum este şi normal, pentru ATM-uri se utilizează sisteme mai complexe de protecţie: se montează sisteme de supraveghere video direct pe aparat; în cele mai grave situaţii se expediază clipuri video şi fotografii; există posibilitatea de comunicare vocală între aparatul de vending şi un centru de control. Costul acestor dispozitive de securitate este prea 46 VENDING INSIDE NR. 12

Utilizarea protecţiei fizice Pe lângă sistemul anti-vandalism un aparat de vending poate fi protejat mai eficient şi în special împotriva furtului prin protecţie fizică. Corpurile metalice speciale cu storuri sunt utilizate de mult timp. Acestea pot fi comparate cu un garaj de automobile cu storuri şi acoperiş glisant, numai că sunt complet automatizate (există şi versiuni mecanice, de asemenea). Aceste corpuri protejează aparatul de vending nu numai de hoţi, ci şi de intemperii, şi pot fi operate de cronometre şi telecomenzi. Nu discreditează designul aparatului de vending, se adaptează ideal împrejurimilor şi fac faţă excelent la sarcini suprapuse. Principalul dezavantaj al acestor corpuri este preţul ridicat. Un corp metalic obişnuit pentru un singur aparat de vending costă 400 $, în funcţie de configuraţie, preţul poate ajunge la aproape 5000 $ (Preţul include mecanisme automate, cronometre, controlere GSM, semnalizare, etc.) O variantă mai puţin costisitoare de protecţie ar fi amplasarea aparatului de vending într-un colţ special cu obloane automate. Nu trebuie să cumperi un corp scump, jaluzelele automate ajung. Asigurarea Echipamentului În cele din urmă, o măsură eficace de protecţie a aparatelor de vending este asigurarea. După cum se arată în practică, cu cât utilizaţi un echipament mai intes cu atât mai multe probleme apar. Dar vă puteţi asigura împotriva lor în avans şi...astfel veţi avea un somn liniştit noaptea.


ŞTIRI DIN LUMEA VENDINGULUI Un aparat de vending care distribuie aleator cărţi The Monkey’s Paw, o librărie neobişnuită din Toronto, a investit într-un concept nuvelistic

48 VENDING INSIDE NR. 12

(literalmente) – un aparat de vending cu cărţi. Aparatul care are un aspect “intenţionat vechi” aşa cum îl descrie chiar proprietarul librăriei, Stephen Fowler, distribuie aleator cărţi atunci când clienţii introduc 2 $. Acestă idee nu implică niciun asistent încruntat, ci doar un aparat de vending. Pentru 2$ aparatul oferă o carte folosită anterior aleasă întâmplător. Aceasta este o variantă inventivă a căruciorului cu reduceri pe care îl vedem deseori în faţa librăriilor, plin cu produse cu valoare mică comercializate cu amănuntul. Acesta nu este prima apariţie a unui aparat de vending literar. Am văzut mai multe librării care au valorificat acest concept, dar aceasta este prima dată când am văzut o versiune mai neobişnuită şi mai romantică, şi care controlează puterea de alegere a clienţilor, trimiţându-i către aparatul de vending.


NEWS Acţiunile producătorului de aparate de vending cu marijuana cresc până la cer Cu ocazia alegerilor din SUA ideea de legalizare a marijuanei, pare mai populară ca oricând. Două state, Washington şi Colorado, au legalizat marijuana la nivel de stat. Cu piaţa legală a marijuanei mai puternică decât oricând, există companii care doresc să beneficieze de acest lucru, atunci când cererea va atinge masa critică. Deocamdată, cele mai multe dintre aceste companii sunt în aşteptare, dar nu producătorul şi distribuitorul de aparate de vending în reţeaua medicală MedBox, care a ajuns în centrul atenţiei. Compania, care face aparate de vending pentru spitale, farmacii şi pentru „clinici de medicină alternativă”, a cunoscut o creştere a acţiunilor sale cu 3.000% odată cu alegerile din 2012. Ai crede că directori lui MedBox sunt extaziaţi, dar în realitate, compania este îngrozită de ceea ce se va întâmpla acum, când a devenit brusc atât de populară pe Wall Street. Succesul de peste noapte al companiei s-a bazat pe faptul că aceasta este gata de a satisface nevoile din farmacii, tutungerii şi benzinării care poate doresc să înceapă comercializarea legală a marijuanei. Problema este că de fapt o astfel de cerere nu există încă. Până când guvernul federal nu legalizează marijuana, statele în care acesta este deja legală tot nu vor putea să o comercializeze decât prin dispensarele medicale. Între timp, lumina reflectoarelor este pe MedBox şi investitorii se aşteaptă ca această companie să crească şi să reuşească imediat, chiar dacă popularitatea de care se bucură momentan se bazează pe intuiţia generală că solicitarea produselor companiei este doar o chestiune de timp.

În loc să dea cea mai mare petrecere, din cauza acestor noutăţi, Dr. Bruce Bedrick, CEO al MedBox a emis o declaraţie de avertisment noilor investitori ai companiei. Potrivit lui Bedrick, acţiunile companiei ar trebui să valoreze între 5 şi 10$ pe actiune, iar orice altceva este doar o inflaţie temporară. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, o acţiune MedBox s-a tranzacţionat la începutul lunii octombrie cu 4$ şi până la sfârşitul lunii aceasta se tranzacţiona cu 215$. În cele din urmă, Dr. Bedrick a avut dreptate. Compania a reuşit de atunci să-şi descarce greutatea extra, fixând în piaţă preţul unei acţiuni la 20$ la sfârşitul lunii noiembrie. În cazul în care preţul unei acţiuni va rămâne aici, aceasta reprezintă totuşi un pas impresionant pentru o companie care încă îşi aşteaptă momentul de glorie.

NR. 12 VENDING INSIDE 49


Primarul orașului Chicago, Rahm Emanuel, vrea meniuri de vending mai sănătoase în clădirile orașului Primarul Rahm Emanuel doreşte să vadă alimente mai sănătoase în aparatele de vending din clădirile oraşului şi speră ca până în luna ianuarie să pună în aplicare o nouă legislaţie în acest sens. Ordonanţa propusă de primar ce conţine detalii despre grăsimi, zahăr şi conţinutul caloric va fi dezbătută de consiliul oraşului săptămâna aceasta. Liniile directoare ar mandata ca numai 25% dintre băuturile răcoritoare şi cele calde nu vor putea conţine mai mult de 25 de calorii per 8 fl.oz. Toate băuturile vor fi limitate la 12 fl.oz. Cel puţin 75% dintre snacksuri nu vor conţine mai mult de 250 de calorii şi de cel puţin 5 articole din fiecare aparat de vending vor conţine cel mult de 250 mg de sodiu per servire. De asemenea, vor trebui să fie disponibile şi opţiuni fără gluten şi nuci. Conform propunerii, alimentele „sănătoase” nu trebuie să coste mai mult decât alte produse din aparatele de vending. Dacă este aprobată, ordonanţa ar intra în vigoare în ianuarie. „Apreciem iniţiativa primarului Emanuel şi a 50 VENDING INSIDE NR. 12

oraşului Chicago de a promova căile de informare în ceea ce priveşte sănătatea şi starea de bine,” a declarat Carla Balakgie, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Americane de Vending (NAMA). Aceasta a subliniat că din anul 2005, industria de vending a ajutat companiile şi guvernele cu soluţii de nutriţie prin programele sale Balance for Life şi Fit Pick (Echilibru pentru Viaţă şi Alege să fii în formă), care oferă consumatorilor informaţiile de care au nevoie pentru a face alegeri alimentare în cunoştinţă de cauză. Anunţul a venit în aceeaşi zi în care, Consiliul Școlilor Publice din Chicago a aprobat în unanimitate noua politică dedicată gustărilor şi băuturilor sănătoase care interzice consumul de apă gazoasă, băuturi energizante şi sportive şi de lapte integral în timpul orelor de şcoală. Între timp, Emanuel are planuri mari pentru industria de vending a oraşului în ciuda severităţii sale vis-a-vis de sănătate. Primarul a anunţat încă din toamna trecută un plan de vânzare de spaţiu de publicitate pe aparatele de vending, ca parte din planul pe 2012 de creştere prin marketing a bugetului oraşului cu 25 milioane de dolari.


NEWS Caviar de la un aparat de vending În mall-urile din zona Los Angeles au debutat aparatele de vending cu caviar. Aparatele, care mai comercializează şi trufe şi escargots (melci), se află în mall-urile din Westfield Century City, Westfield Topanga şi Burbank Town. Zagat, compania din spatele aparatelor, a anunţat că aparatele au fost instalate ‚’chiar înainte de Black Friday’’, care reprezintă ziua reducerilor la cumpărături de după tradiţionala sărbătoare Thanksgiving Day (Ziua Recunoştiinţei). Cumpărătorii pot achiziţiona 28 de grame de caviar Imperial River Beluga la preţul de 500$, conform Zagat. Într-un post pe Facebook, compania descrie aparatul astfel: ‚’un butic unic de caviar’’ ce oferă ‚’o gamă largă a celor

mai fine sortimente de caviar, trufe, escargots, bottarga [icre uscate], blinis, uleiuri, platouri şi linguri sidefate, cutii cadou şi săruri gourmet’’.

Imprimanta 3D DreamVendor transformă ideile studenţilor în realitate În timp ce popularitatea imprimantelor 3D cunoaşte o explozie în vânzări datorată faptului că aceste aparate sunt din ce în ce mai ieftine, rămân totuşi dincolo de puterea de cumpărare a studenţilor. Dar, datorită aparatului de vending cu imprimantă 3D DreamVendor aflat în incinta Colegiului de Inginerie Virginia Tech, studenţii de aici nu trebuie să-şi facă asemenea griji financiare atunci când doresc să-şi transpună ideile în realitate. (Și nu, aparatul nu comercializează imprimante 3D.) Creaţia Laboratorului DREAMS al universităţii Virginia Tech, DreamVendor este o staţie interactivă de imprimante 3D alimentată de patru imprimante Makerbot Thing-O-Matic 3D ce a fost descrisă ca “un aparat de vending cu un inventar infinit.” După ce studenţii îşi încarcă în aparat proiectele (desenele) cu format de fişier Makerbot .s3g printr-un card SD, aceştia selectează modelul dorit folosind panoul de control al aparatului şi proiectele selectate vor fi imprimate şi distribuite în tava de recuperare. Mulţumită ajutorului acordat de consiliul studenţilor ingineri şi de departamentul de inginerie mecanică de la Virgina Tech, DreamVendor este la dispoziţia studenţilor şi de când a început să funcţioneze (la începutul acestui an), s-a dovedit a fi extrem de popular. Însă datorită interesului din ce în ce mai mare în

imprimate 3D, nu am fi deloc surprinşi să vedem că în viitorul apropiat studenţii de laVirginia Tech, şi mai apoi alţi studenţi cu iniţiativă şi de succes, vor plăti pentru a folosi aparatele de vending cu imprimantă 3D. O astfel de abordare oferă mai multă flexibilitate decât „kiosk-urile” FujiFilm care ar oferii un număr de modele predeterminate.

NR. 12 VENDING INSIDE 51


Interactivitatea mașinilor de vending Aparatele de vending sunt peste tot, oferind orice vă poate trece prin gând, gustări, băuturi, alcool, de la ouă la ţigări, bilete de loterie, pizza și homar. Aparatele de vending au fost în mod tradiţional dispozitive analogice „neinteligente”: pune un ban şi primeşti un produs. Dar o dată cu evoluţia vânzării cu amănuntul şi a vendingului nesupravegheat, această imagine este pe cale să se schimbe, atingând în prezent punctul culminant din punct de vedere al tehnologiei şi vânzărilor, aparatele devenind inteligente datorită dispozitivelor de reţea pentru căutare în curs de desfăşurare care aduc mai mult confort şi o mai bună experienţă de consum. Schimbarea peisajului din vending schimbă, de asemenea, şi experienţa consumatorului, în trei moduri importante: 1. Tehnologia permite o implicare în interacţiuni mai confortabilă 2. Vendingul devine o oportunitate de marketing de tip punct de vânzare 3. Consumatorii cumpără acum prin vending 52 VENDING INSIDE NR. 12

produse cu preţuri mai ridicate În perioada social media, marketingul a folosit această evoluţie din ultimii ani creând campanii/ activări/experienţe inovatoare, interactive, digital interactive (gifting) prin intermediul aparatelor de vending mai „sociale”, pentru a atrage atenţia consumatorilor. De la campania aparatelor de vending Simba Ghost Pops din 2007, până la aparatul CocaCola Happiness de la începutul anului 2010 şi aparatul Delite-o-matic din vara anului 2012, vă prezentăm mai jos, o imagine de ansamblu pentru 20 de campanii notabile, care implică interactivitatea maşinilor de vending: Coca Cola: Happiness Machine Primul aparat Coca-Cola Happiness a fost lansat pe 12 ianuarie 2010 în Statele Unite. Un aparat de vending Coca-Cola a fost transformat într-un aparat de “fericire”, livrând “doze” de fericire în campusul unui colegiu din New York. De la lansarea sa, aparatul de vending Coca-Cola Happiness Machine a înregistrat peste 4 milioane de vizionări pe YouTube şi


tendinte si tehnologii a inspirat ideea de Coca-Cola Happiness Truck (Camionul cu Fericire), Coca-Cola Happiness Store (Magazinul de Fericire) şi multe alte branduri care au creat experienţe interactive cu aparatele de vending. Coca Cola: Friendship Machine Dia del Amigo este o sărbătoare a prieteniei care are loc anual pe 20 iulie în multe regiuni ale Americii de Sud, în special în Argentina, Brazilia şi Uruguay. În 2010, Coca Cola a organizat în onoarea acestei zile o campanie în aer liber specială, prin Coca-Cola Friendship Machine (Aparatul cu Prietenie). Aparatul cu o înălţime de 3,5 metrii, a fost plasat strategic în şapte ţări Sud-Americane oferind trecătorilor două sticle de Cola la preţ de una. Pentru a profita de ofertă, potenţialii clienţi erau nevoiţi să lucreze împreună pentru a ajunge la fanta introducerii monedei/bancnotei a aparatului de vending. Coca Cola: Happiness Machine for Couples (Aparatul cu Fericire pentru Cupluri) Cu ocazia celei mai recente celebrări Valentine’s Day (Ziua Îndrăgostiţilor), campania mondială CocaCola cu numele Happiness (Fericire) s-a oprit şi la unul dintre cele mai aglomerate mall-uri din Istanbul. Aparatul special de vending cu cola era dotat cu aparate de fotografiat secrete, având un design şi o funcţionalitate dedicate special cuplurilor. Totuşi, pentru ca acesta să funcţioneze, era necesar ca oamenii să arate că sunt cuplu, strecurând un sărut sau o îmbrăţişare. Experienţa a fost creată de agenţia C-Section din Istanbul. Coca Cola: Trimite o Cola în jurul Lumii În 2011, Google a intrat în parteneriat cu Coca Cola în Proiectul: Să ne re-imaginăm şi să re-creem pe scurt iconicul ‚Punct culminant’ comercial de audienţă modernă în era digitală din 1971. Îndeplinind promisiunea anunţului original („cumpără o Cola pentru lume”), duo-ul a făcut posibilă conectarea cu persoane necunoscute prin trimiterea unei coca-cola în jurul lumii, unor destinatari nesuspicioşi, făcând lumea să pară puţin mai mică. Tehnologiile Google împreună cu aparatele de vending Coca Cola personalizate le-au permis cu adevărat vizitatorilor să „cumpere o Cola lumii”, cu doar câteva atingeri pe telefoanele lor mobile. Coca Cola: Hug Me (Îmbrăţișează-mă) Studenţii Universităţii Naţionale din Singapore

(NUS) au fost surprinşi în mod plăcut în luna martie a anului curent, când, aparatul de vending Coca Cola cu îndemnul ‘Hug Me’ (Îmbrăţişează-mă) a fost instalat peste noapte. Ce face special acest neobişnuit aparat de vending este că răspunde la îmbraţişări fizice, înainte de a distribui o cola gratis. Afişarea de afecţiune în public este mai puţin frecventă şi a fost mult timp descurajată în Singapore, dar este în creştere în rândul tinerilor. Această acţiune face parte dintr-o campanie creată de Ogilvy & Mather Singapore, pentru poziţionarea brand-ului ca un aliat nonpericulos al ideii de manifestare a tinereţii. Coca Cola: Dance Vending Machine Pentru acest experiment de marketing din Coreea de Sud, gigantul ce comercializează băuturi răcoritoare a utilizat pentru aparatul său de vending tehnologia Microsoft Kinect pentru a coopta clienţii şi pentru a construi aprecierea brand-ului prin experienţe digitale + fizice. Aparatul de vending Dance Vending Machine îi provoca pe oameni să reproducă mişcările de dans ale unei formaţii coreene de băieţi 2 PM care rula pe aparat, în schimbul unei ape minerale. Senzorii şi camerele web încorporate recunosc interacţiunea umană. Clienţii erau recompensaţi cu un număr de sticle de coca cola direct proporţional cu nivelul la care dansau. Coca Cola Zero: Eliberează agentul 007 din tine Trecătorii obişnuiţi din Anvers Central care se opreau să ia o Cola Zero, au primit o sarcină în plus pe lângă obţinerea băuturii. Un violonist de sex feminin cânta melodia Bond, iar în acelaşi timp aparatul le oferea trecătorilor şansa de a câştiga bilete gratuite la Skyfall. Afişajul aparatului le cerea pasagerilor să-şi introducă numele, cu îndemnul „mergeţi la platforma 6” în 70 de secunde. Camerele video ascunse filmau cursa participanţilor către platforme, care includea obstacole în stilul Bond. Ajunşi la platformă, participanţii cântau melodia Bond, pentru a obţine biletele gratuite. Farsele Skyfall erau susţinute de Modem de Guillaume Duval. Fantastic Delites (Delicii Fantastice) Agenţia de publicitate Clemenger BBDO Adelaide şi compania producătoare Anifex şi-au combinat eforturile pentru a veni cu o modalitate inovatoare de a promova brand-ul australian al gustărilor din orez „Fantastic Delites” prin crearea aparatelor de vending speciale Delite-o-Matic. Campania de publicitate NR. 12 VENDING INSIDE 53


distribuiea gratuit ceşti de Kenco Millicano - chiar cerându-le să facă ceva caraghios în schimbul cafelei gratuite. Tourism British Columbia Tourism British Columbia a plasat pentru câteva zile un gigant înalt de 7 metrii şi lat de 5 metrii în Justin Herman Plaza din San Francisco, care îi atrăgea pe localnici către o nouă lume de experienţe de vacanţă British Columbia. Cei care au interacţionat cu „ The BC Moments Machine” (Aparatul de Momente BC) au fost recompensaţi cu amintiri extrem de valoroase din British Columbia, inclusiv caiace reale, biciclete de munte (mountain bikes), crose de golf şi plăci de surf.

ambientală şi interactivă îi provoca pe oameni către extrem prin intermediul jocului online şi pe stradă pentru a dovedi că produsele Fantastic Delites au un gust atât de bun încât oamenii vor fi dispuşi la lucruri incredibile pentru a le obţine. Rugbeer Argentina este ţara cu cei mai mulţi iubitori de fotbal din lume. Dar în nord, în provincia Salta toată lumea iubeşte rugbyul. Pentru a oferi fanilor rugbyului o experienţă unică, Berea Salta şi Ogilvy Buenos Aires au adus aparatul de Rugbeer, un aparat de vending unic care funcţionează cu placări, nu cu monede. Pentru ca aparatul să distribuie o bere Salta rece, acesta trebuie să fie placat. Rugbeer a avut un asemenea succes încât a făcut turul regiunii, şi a avut ca rezultat creşterea vânzărilor la bere din barurile pe care le-a vizitat cu peste 25%. Kenco Pentru a marca lansarea Kenco Millicano (un brand Kraft Foods) comercializat printr-un aparat de vending, Arc Londra şi Leo Burnett Londra a creat Kenneth, un aparat de vending interactiv vorbitor şi l-au plasat în Soho Square (Londra). Kenneth părea a fi un aparat de vending normal. Cu toate acestea, englezii în căutare de cafeină au descoperit curând cum „cafeaua cu adevărat bună vorbeşte de la sine”literalmente. Cu ajutorul unui actor de comedie bine ascuns, Kenneth discuta cu oamenii în timp ce 54 VENDING INSIDE NR. 12

Unilever, Share Happy (Împărtășește Veselie) Unilever, cel mai mare producător de îngheţată din lume, a creat în 2010 primul aparat de vending activat prin zâmbet. Odată aflată lângă aparat, persoanei în cauză îi este cerut un zâmbet, iar ‘zâmbo-metrul’ îi măsoară rânjetul (tehnologie de recunoaştere facială folosită pentru a urmări dacă o persoană zâmbeşte). Apoi se face o fotografie, care cu permisiunea persoanei este postată pe Facebook. Clientul îşi poate alege apoi îngheţata gratuită utilizând interfaţa digitală a aparatului de vending. PepsiCo PepsiCo a anunţat în Aprilie 2011, lansarea Sistemului de Vending Social (Social Vending System), o unitate reţea de ultimă generaţie dotată cu tehnologia de vending interactivecran digital, care permite consumatorilor să se conecteze mai bine cu brandurile PepsiCo la punctul de achiziţie. Folosind tehnologia digitală, PepsiCo Social Vending System permite oricărui utilizator să ofere un cadou unui prieten prin selectarea unei băuturi şi introducerea numelui destinatarului, numărul de telefon mobil al acestuia şi un mesaj text personalizat sau chiar scurt mesaj video înregistrat la aparat. Bloemenbureau (Consiliul Florilor) Kingsday cu sediul în Amsterdam a creat o campanie pentru Consiliul Florilor din Olanda, pentru a le face viitoarelor mămici o surpriză în avans, de Ziua Mamei. Campania a implicat aparate de vending cu mai multe tipuri de flori. Acestea au fost plasate în mai multe oraşe din Olanda, iar femeile care puteau demonstra aparatului Almost Mother’s Day că sunt însărcinate (rotindu-se în faţa aparatului), primeau un buchet de flori surpriză.


tendinte si tehnologii BOS Ice Tea O băutură răcoritoare pentru un tweet promoţional, aparatul devending Bevmax 4-45 („BEV, dotat cu microfon, difuzor şi aparat de fotografiat’) situat în Cape Town, face chiar asta. Utilizatorii pur şi simplu trimit un tweet contului BOS, @bos cu hashtag-ul #BOSTWEET4T şi automatul va distribui o mostră gratuită de Ice Tea BOS. Compania Sud-Africană de băuturi BOS Ice Tea a făcut echipă cu agenţia de marketing Cow Africa pentru ceea ce poate fi primul aparat de vending activat de tweet din lume. Nokia: Foursquare Gifting Machine (Aparatul de Cadouri ) Nokia şi agentia de marketing word-of-mouth 1000 Heads au lucrat în echipă pentru a construi un aparat de vending unic care este activat de checkinuri cinstite. Aparatul de Cadouri Nokia repetă „acte de bunătate aleatorii” (bomboane, dispositive/ accesorii Nokia, bilete la film şi alte bunătăţi) pentru activări NFC şi LBS- vending cu cadouri. Aparatul de Cadouri Nokia a fost plasat, printre altele, şi în Dubai, San Francisco, Londra şi Barcelona. Corelle: Veselă fără Crăpături Pentru a demonstra şi promova vesela fără crăpături Corelle (un produs al companiei World Kitchen), agenţia de publicitate Grey China a pus farfurii neprotejate în aparate de vending plasate în zone ţintă. Trecătorii au cumpărat câte o farfurie la alegere şi apoi au privit cum aceasta este scăpată pe jos fără a suferi nicio crăpătură sau ciobitură. Campania a crescut vânzările cu 10% într-o singură lună. Nestlé: ChocoLike (Îmi Place Choco) Anul trecut Nestlé Turcia a surprins trecătorii din Istanbul (Turcia) în campania Chocolike cu bunătăţi din ciocolată. Wanda Digital şi Nestlé au plasat un aparat de vending în cel mai mare mall de cîmpărături din cel mai mare oraş din Turcia şi au conectat aparatul la pagina sa de Facebook. La fiecare 15 like-uri primite pe Facebook, aparatul distribuia un cadou gratuit din ciocolată (o tabletă cu 15 bucăţi de ciocolată) unui persoane norocoase care se afla din întâmplare lângă aparat în momentul respectiv. O cameră video ascunsă înregistra reacţia tuturor ‘câştigătorilor’. În timpul campaniei s-au înregistrat 55.433 de like-uri pe pagina de Facebook, adică 3.695 de cadouri ChocoLike.

NOAH: Aparatul de Vending cu Găini NOAH Menschen für Tiere (o societate împotriva cruzimii faţă de animale) şi agenţia de publicitate Publicis Frankfurt au creat Aparatul de Ouă, un aparat de vending plin de găini vii, plasat în centrul oraşului Frankfurt, în scopul de a evidenţia condiţiile suferite de găinile care sunt ţinute în cuştile cu baterii. La început trecătorii dădeau din cap de uimire sau protestau gălăgios. Atunci când se apropiau de aparat pentru o inspecţie mai atentă, erau întâmpinaţi de mesajul “68% dintre toate găinile din lume sunt tratate ca aparate de făcut ouă”. Lays: Aparatul cu Cartofi Pentru a promova faptul că producătorul de chipsuri de cartofi Lay’s nu foloseşte niciun ingredient secret, ci numai cartofi veritabili 100%, ulei vegetal şi un praf de sare, +Castro şi BBDO Argentina au decis să utilizeze cartofi reali pentru a oferi în Argentina o mostră de Lay’s într-un mod unic, invitând oamenii să insereze cartofi într-un aparat de vending neobişnuit: Aparatul Lay’s. Primul aparat Lay’s a fost plasat întrun Walmart din Buenos Aires. La introducerea unui cartof, aparatul se activează şi demonstrează întregul proces de transformare a unui cartof crud într-un chip Lay’s. Toate aceste campanii au demonstrat că interactivitatea dintre om și mașina de vending creează atât o relaxare a omului în relaţia cu automatul dar poate fi folosită de operatori și ca o armă de marketing incredibilă. Din momentul în care reușești să transformi relaţia rece dintre un om și o mașină într-una capabilă să ofere zâmbete, dans și chiar fericire atunci viitorul serviciilor oferite prin vending la nivel mondial poate crește în mod exponenţial.

NR. 12 VENDING INSIDE 55


TÂRGURI ȘI EXPOZIŢII

EAG Expo International 2013 22-24 ianuarie 2013 Locaţie: Sala Excel, Londra, Marea Britanie Pregătirile pentru EAG International 2013, care este programat între 22-24 ianuarie 2013 la ExCel în Londra, sunt în plină desfășurare. După trei ani de succes, analiza participării anterioare demonstrează că evenimentul organizat de BACTA se transformă rapid într-un eveniment de referinţă pentru experţii din industria de entertainment din toată Europa. Trei zile minunate dedicate industriei de 56 VENDING INSIDE NR. 12

amuzament și de petrecere a timpului liber. Peste 5,600 de participanţi și mai mult de 1,000 de specialiști din industrie din mai mult de 45 de ţări vin să vadă și să cumpere cel mai bun echipament de la peste 180 de producători și furnizori. Mai multe întâlniri – Mai multe demonstraţii – Mai multe de învăţat – Mai multe de cumpărat. EAG International continuă să crească într-un ritm alert, iar vizitatorii vor putea să vadă aici cele mai noi produse și inovaţii din domeniu.


CALENDAR VENDING EXPO (UCRAINA) 5-7 Martie 2013 Locaţie: Centrul Internaţional de Expoziţii, Kiev, Ucraina Expoziţia „VENDING EXPO” este în continuă dezvoltare. Cantitatea expozanţilor și zona de expoziţie cresc, tematica se dezvoltă. După ani de existenţă aceasta a devenit manifestarea centrală a industriei producătoare de aparate de vending, de servicii dedicate acestei industrii dar și de divertisment din Ucraina, loc de tradiţional de întâlnire pentru experţii domeniului, la care liderii pieţei expun cele mai noi produse și vizitatorii pot obţine informaţii despre tendinţele de dezvoltare a pieţei și despre cele mai noi tehnologii. Pregătirea pentru următoarea expoziţie se face în strânsă colaborare cu Asociaţia Europeană de Vending (EVA) și se planifică în limitele expoziţiei, executarea unor acţiuni comune. Această cooperare cu EVA crește, fără îndoială, prestigiul expoziţiei. Expoziţia este interesantă pentru toţi cei interesaţi de dezvoltarea pieţei de vending și pentru cei care deja lucrează în mod activ în acest domeniu dinamic de dezvoltare și pentru cei care doar se gândesc că este oportun să instaleze sisteme de vending convenabile, favorabile și prestigioase: aparate de tranzacţionare, distribuitoare de numerar, terminale de plată, info kiosk-uri, etc. Publicul ţintă al expoziţiei «Vending Expo 2013» sunt proprietarii reţelelor comerciale, ai divertismentului, sportului, complexelor de expoziţie și divertismentului cultural, ai centrelor de afaceri, instituţiilor de învăţământ și întreprinderilor de transport, managerii de top, care operează hoteluri, campinguri, complexe și centre medicale, saloane de înfrumuseţare, reprezentanţii instituţiilor oficiale, oameni de afaceri privaţi. În acest sens, obiectivul principal al expoziţie, așa cum este văzut de organizatori, este adunarea liderilor ce reprezintă industria internă și externă de comerţ automatizat și cea a sistemelor de plată, pentru schimb de informaţii și încheierea unor contracte reciproc avantajoase. Expunerea de mostre ale celor mai noi echipamente, software, mărfuri pentru comerţul automatizat și pentru a promova dezvoltarea afacerii de vending.

automatizate (de vending); • Sisteme şi terminale de plată; • Kiosk-uri de informaţii şi internet, kiosk-uri de servicii; • Accesorii, piese de schimb şi accesorii pentru aparate și terminale de vending • Tehnologii de siguranţă; • Software; • Literatură specializată şi presă periodică. În limitele programului de afaceri al expoziţiei vor avea loc conferinţe și concursuri. Expoziţia ce se va desfășura în Centrul Internaţional de Expoziţii din Kiev deschide noi perspective pentru expozanţi și vizitatori. Această modernă platformă de expoziţie de clasă europeană oferă participanţilor șansa de a avea orice tip de expoziţii cu maxim de confort, fără a limita expozanţii din punct de vedere al dimensiunii standurilor, tehnic sau posibilităţi de design. Organizatorii crează toate posibilităţile pentru înregistrarea vamală rapidă a exponatelor, pentru negocieri și întâlniri, pentru deplasarea vizitatorilor străini, pentru intrarea liberă pe teritoriul expoziţiei a vizitatorilor si participanţilor. Abordarea complexă a procesului organizaţional și individual - fiecărui participant îi este permis să se concentreze în întregime pe activitatea expoziţională privind dezvoltarea afacerilor, fixarea poziţiilor pe piaţă, încheierea de contracte în perspectivă. Suportul de informaţii pentru expoziţie este realizat de publicaţii de specialitate lideri interni și externi și site-uri de informaţii. Invităm firmele, întreprinderile, oamenii de afaceri privaţi, care au legătură cu vendingul să participe la cea de a 7-a ediţie a expoziţiei specializate internaţionale «VendingExpo 2013».

Principalele tematici de bază ale expoziţiei: • Aparate automatizate pentru comerţ, servicii, divertisment; • Produse şi componente pentru aparatele NR. 12 VENDING INSIDE 57


CALENDAR

Expoziţia Euro-Asiatică pentru Parcuri de Distracţii și Divertisment 2013 12-14 Februarie 2013 Locaţie: Centrul de Expoziţii All-Russia, Moscova, Rusia EAAPA 2013 a anunţat că cea de-a 6-a ediţie a târgului și expoziţiiei va avea loc pe 12-14 februarie 2013 în Moscova la Centrul de Expoziţii All-Russia (VVT), Pavilionul 75. Expoziţia este susţinută de IAAPA și de „Uniunea Asociaţiilor și Partenerilor din Industria de Divertisment”(SAPIR). Expoziţia EAAPA promovează competiţia sănătoasă, consolidarea și dezvoltarea dinamică a industriei divertismentului, în plan local și dincolo de acesta. În 2012, expoziţia s-a desfășurat pe un spaţiu de 5.000 de metrii pătraţi, găzduind peste 120 de companii rusești și din ţări precum Italia, Spania, Germania, Elveţia, SUA, Olanda, China, 58 VENDING INSIDE NR. 12

Marea Britanie, Turcia, Belarus, Polonia, etc. Au fost expuse produse din 60 de categorii. Aproximativ 4.000 de profesioniști din 23 de ţări au participat la expoziţia EAAPA. Expoziţia din 2013 va acoperi toate zonele principale din domeniul parcurilor moderne, mallurilor de cumpărături, cu variaţiuni de la echipamente de divertisment până la cele de amenajare a terenului și echipamente pentru parcuri. Expoziţia va include seminarii educative, iar programul general de afaceri va acoperi o gamă largă de domenii. Conform organizatorilor, audienţa vizată pentru EAAPA-2013 îi include pe reprezentanţii ministerelor și agenţiilor federale și regionale din Rusia, include guvernările provinciale și municipale, municipalităţile, ONG-urile, directorii de parcuri, parcuri acvatice și de centre de distracţii, companiile de divertisment și centrele de vacanţă, antreprenorii și producătorii de produse de divertisment din Rusia și din străinătate.


CUM RECICLĂM APARATELE DE VENDING Piaţa de automate de vending înregistrează în România un număr de mai multe zeci de mii de aparate poate spre sute de mii, ceea ce ne duce cu gândul că în aproape 23 de ani de vending românesc există suficient de multe aparate de vending care au îmbătrânit sau erau deja “sleite” de puteri când au fost aduse la noi, știindu-se că piaţa de second-hand este una foarte activă la noi. Așa că ni s-a părut firesc să realizăm un scurt articol dedicat felului în care ar trebui să gândim 60 VENDING INSIDE NR. 12

“pensionarea” definitivă a acestor bunuri realizate, spre norocul nostru, din materiale reciclabile (metal, sticlă, plactic sau cartonhârtie). Din moment ce școlile și birourile lucrează la eliminarea alimentelor nesănătoase și a băuturilor carbogazoase, multe dintre acestea încearcă să scape de aparatele lor de vending atât la noi cât și în lume. Deoarece, în general, aparatele de vending sunt realizate din oţel și plastic, acestea pot fi reciclate. Aparatele de vending sunt echipamente costisitoare, deci înainte de a decide să reciclaţi


RECICLARE unul, trebuie să luaţi în considerare și alte opţiuni de a îl folosi, pentru a preveni să le spunem „remușcările reciclării.” Puteţi vinde gustări sănătoase și băuturi, cum ar fi covrigei și sticle de apă, în loc de chips-uri încărcate de calorii și băuturi carbogazoase. Deconectaţi de la sursa de energie aparatul de vending pe care doriţi să îl reciclaţi. Eliminaţi orice alimente sau băuturi care se află în acesta. Aparatul trebuie să fie gol pentru a fi reciclat. Curăţaţi aparatul de orice murdărie sau resturi înainte de a îl recicla. Elementele murdare nu pot fi reciclate în material nou. Asiguraţi-vă că echipamentul este într-adevăr din plastic și oţel sau nu există și alte materiale reciclabile înainte de a încerca să îl reciclaţi. Un autocolant sau dispozitivul de etichetare ar trebui să va spună din ce este fabricat. Consultaţi manualul automatului pentru mai multe informaţii cu privire la materialele acestuia. Identificaţi și separaţi metalul de sticlă sau de plastic și de hârtie înainte de a duce aparatul de vending la reciclat. Sunt unele companii sau centre de colectare care fac acest lucru pentru dumneavoastră, dar mai întâi trebuie să vă informaţi că așa este și abia apoi încărcaţi pentru drum automatul. Contactaţi firmele care se ocupă de deșeuri din judeţul / sectorul dumneavoastră pentru informaţii despre modul de reciclare a obiectelor voluminoase. Dacă aveţi o utilitară sau o mașină mai mare cu care puteţi duce aparatul dumneavoastră la unitatea de colectare a deșeurilor atunci faceţi acest lucru. Dacă nu, întrebaţi despre politica de preluare pentru elemente mari. Unele centre de reciclare vă vor instrui cum să aduceţi elementul sau elementele ce vor fi reciclate la un centru local care poate procesa elemente mari, sau se poate programa săptămânal sau lunar o camionetă pentru obiecte voluminoase. Urmaţi recomandările centrului pentru a vă asigura că înstrăinaţi automatul în mod corespunzător. Aduceţi automatul la o fabrică de reciclare locală, dacă centrul de reciclare deșeuri al

judeţului dumneavoastră vă instruiește să faceţi acest lucru. Va trebui să furnizaţi un act de identitate și poate va fi nevoie să plătiţi o taxă de reciclare pentru aparatul dumneavoastră. Apelaţi telefonic în prealabil fabricile locale de reciclare pentru a afla care dintre acestea acceptă aparate de vending, dacă există taxă de reciclare și care este aceasta. În general, informaţi-vă înainte de a demara o acţiune de reciclare a automatului dumneavoastră de vending.

NR. 12 VENDING INSIDE 61


TECNO COFFEE - AUTOMAT CAFFE Şos. Dudești - Pantelimon nr. 44, sector 3, București tel.: +40 21 255 40 06 - +40 21 255 25 63 mobil: +40 721 521 763 www.tecnocoffee.ro - www.automatcaffe.ro e-mail: tecnocoffee@gmail.com automatcaffe@gmail.com

SELECT VENDING SYSTEMS Str. Sistematizării, nr 27-29 București, 042113 0730 606 626 office@selecta-vending.ro

S.C. FOUNTAIN S.R.L. Calea Florești 2 CLUJ-NAPOCA 0264-425720 0722-664545 www.cafex.ro

Str. Spătarul N. Milescu nr. 55, Sector 2, București Tel. 0040 21 321 68 52 Fax 0040 21 322 84 30 office@alcor-holding.ro www.alcor-holding.ro www.thevendingpoint.ro

Rolim Sat Vending Sediu Central: Şos. Pipera 21-23, bl. 3E, Sc. 1, et. 1, ap. 1, sector 1, București Punct de lucru: Intrarea Binelui nr. 1A, Sector 4 tel: +4021 461 08 77 - fax: +4021 461 08 82 mobil: +40 744 374 095 e-mail: liviapopescu@rolim.ro

62 VENDING INSIDE NR. 12


PARTENERI

Asociaţia Europeană de Vending 44 rue Van Eyck, 1000 Brussels, Belgium Tel.: +32 (0)2 512 00 75 Fax: + 32 (0)2 502 23 42 vending@vending-europe.eu www.vending-europe.eu

PATRONATUL ROMAN AL INDUSTRIEI DE VENDING Bd. Carol I nr.12, Et.2, cam 224, sector 3, București tel: 0722.31.00.10 info@patronatvending.ro www.patronatvending.ro

S.C. INDPRODCOM S.R.L. Str. N. GRIGORESCU, NR.12, DEVA, JUD. HUNEDOARA TEL: 0254.231485 www.ipcvending.ro office@ipcvending.ro

16 Dokykina st., Moscow, Russia Phone/fax: + 7 495 287 03 63 Web: www.expomtg.com www.vendingexpo.ru

Of. 7, build 68-A, 40 years of October Ave, Kyiv, 03022, Ukraine Lyudmyla Mykhaylenko - Project manager tel./fax: +38 (044) 258-01-23 E-mail: manager@troyan.kiev.ua www.vendingexpo.kiev.ua

NR. 12 VENDING INSIDE 63


PARTENERI

SANDwICH & SNACk SHOw 1 place de la Porte de Versailles / Hall 7.2 Paris Dalinda Bounouara - International Marketing Assistant Tel: +33 (0) 1.47.56.50.56 Dalinda.bounouara@reedexpo.fr www.sandwichshows.com

Leann Lee Tel: +86 20 28967700 Mobile: +86 13424055045 Fax: +86 20 8257 9220 leann_marketing@grandeurhk.com; marketing8@grandeurhk.com; liyuesui@gmail.com www.zsgaf.com www.chinaamusement.com

South American Leisure Exhibition Tel.+55(11)3836-3271 Fax.+55(11)3641-2725 E-mail: info@salex.com.br www.salex.com.br

MEDIABLOC Adresa: Str. Theodor Sperantia, NR. 14, sector 3, București tel: 0722400055 rosu@mediabloc.eu www.mediabloc.eu

BRING YOUR VENDING BUSINESS IN BULGARIA, HALL 2 EXPO 24 ROMÂNIA Adresa: Str. Cornelia NR. 20, București, 040181 Phone: +4021 335 6681 Fax: +4021 335 6680 E-mail: anton.vlad@expo24.ro www.expo24.ro; www.eastexpo.ro

64 VENDING INSIDE NR. 12

Inter Expo&Congress Center, Sofia, Bulgaria. Sales Manager: Nataliya Baevska E-mail: baevska@balkangamingexpo.com Phone: +359 2 81 29 438 Mobile: + 359 887 650 187 Fax: + 359 2 81 29 479 Web: www.balkangamingexpo.com



Vending Inside nr.12