Page 1

www.ziaruldemures.ro Anul VIII, nr. 417 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 9 - 15 august 2010

FCM victorieeeeeeeee!

„Am sent imentul că nimeni nu cond România!” uce

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

FC Municipal Târgu-Mureş a detonat „bomba” etapei a treia a Ligii I la fotbal învingând sâmbătă, 7 august, cu scorul de 1-0 (0-0), vicecampioana Unirea Urziceni, prin golul reuşit în minutul 53 de Dan Matei. pagina 8-9

pagina 7

MĂDĂLINA NU E MOARTĂ. MĂDĂLINA SE TRANSFOMĂ. T

“Asa au fost şi vor fi / Cărările minţii / Aşa se-ntâmplă ori de câte ori gândim / Veţi înţelege mai târziu / Şi-mi veţi da dreptate ştiu / Fruntea sus, şi-mpreună să zâmbim!”

“Suflet pierdut, prin aşternut / N-ai avut tot ce ai vrut?”

“Noi murim spre a ne naşte, verde-nrourat / Ca şi tine Mădălina, ce-ai făcut rating cu duzina…”

“Eu îţi cânt cu drag şi dor / Din al vieţii coridor / Pierdut pe un visat norişor / Pe ritmuri tandre de folclor”

“Fata mea, fetiţa mea, ce-mi alinai inima, unde eşti tu acuma?”

“Aş vrea să am mereu / Surâsul tău senin / Vocea ta ce mirosea / A coji de portocală”

“Şi toate în jurul meu plâng/ Când vine seara simt cât de mult te-aş vrea înapoi şi cât am pierdut/ Când vine seara simt, ce mult am pierdut...”

“Na, na, na...O altfel de viaţă dacă am avea, altfel ne-am bate joc de ea / Da cin’ te-o pus să te îngrăşi, i-amu ni să te dezgrăşi…”

“Nori în Parlament au căzut, ceasul în gol a bătut / Fiindcă taci, fiindcă taci…”

Artiştii mureşeni aduc un ultim omagiu Mădălinei: portocălarul Cristian Nistor, actriţa folkistă Ada Milea, “parlamentarul” Doru Isăroiu, band-itul de iarbă verde Mircea Rusu, speranţa Ansamblului Artistic “Mureşul” Leontina Pop, învăţătoarea Sanda Ladoşi, din Cenaclul Flacăra Roşie, venit pe filiera Mureş, Victor Socaciu şi manelistul – roacher Florin Vos! Artiştii ce-i plâng de dor nu vor merge la parastas ci vor continua felicitările, masa şi dansul pe scena Cântării Mass Media a României.

Descentralizarea spitalelor e ca atunci când îţi trimiţi nevasta să stea la soacră

“Uitându-mă în propriul meu destin, viaţa mea e ok!“

Ştiu, n-o să fiu crezut, dar totul s-a întâmplat exact aşa cum am să vă relatez în interviul următor. Cel puţin, aşa am visat că au avut loc lucrurile. Eram la redacţie, în faţa monitorului, când am simţit o lovitură năprasnică în moalele capului. Nu, nu era niciun cititor nemulţumit de scrierile mele, ci pur şi simplu valul tsunami de căldură care a lovit Pământul şi m-a atins pe mine primul, probabil din cauză că am biroul chiar lângă geam. Am leşinat şi m-am trezit într-un tunel. Am văzut o luminiţă la capăt şi am înaintat până am dat de o uşă pe care scria „ministrul Sănătăţii”. Am bătut la uşă şi am intrat. Pe scaunul de ministru stătea Raed Parafat. Părea că mă aşteaptă...

Am vrut să vedem cum mai este privită urbea noastră, din perspectiva unui actor. Aşa l-am găsit pe Nicu Mihoc, care ocupat cu liniştea interioară găsită la Râciu, ne-a relatat despre realitatea în care trăieşte el, şi din care facem cu toţii parte. Ne-au fost de ajutor, Shakespeare, Creangă, Caragiu, Steinbeck, Caranfil sau Mihail Sebastian, care au pus umărul la realizarea întrebărilor.

pagina 14

pagina 15


2

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Dividende et impera

Amnistia salvează România? Propunere interesantă pusă pe tapet în urmă cu mai multe zile de un grup de oameni de afaceri, în vârful cărora se află fiul fostului tenisman Ion Ţiriac, care a lansat ideea Fondului Monetar Internaţional ca Guvernul să instaureze o amnistie fiscală pentru românii care îşi repatriază banii ţinuţi până acum în străinătate. Mai pe româneşte, se propunea ca persoanele fizice şi juridice care-şi readuc în ţară economiile, mai mult sau mai puţin declarate, să fie taxaţi mai blând de stat. Măsura a fost adoptată şi de alte ţări europene, deci n-am inventat noi apa caldă sau mersul pe jos. Aplicată în state precum Germania, Marea Britanie şi Italia, se poate spune că ea a avut efectul scontat. Suntem noi europeni, dar mai mult cu numele şi mai puţin după alte criterii cum ar fi rigoarea legii. Să ne amintim numai cum au gestionat nemţii incidentul cu Steffi Graff şi Boris Becker şi ce au făcut autorităţile noastre, în urmă cu câţiva ani, în scandalul sumelor nedeclarate la fisc de fostul fotbalist Gheorghe Popescu. Un alt exemplu de „la

noi nu-i ca la ei” l-am văzut de­ unăzi în presa centrală, când câţiva nababi de-ai noştri au răspuns, întrebaţi fiind dacă ar fi dispuşi să-şi doneze o parte din avere statului, după mo­ delul unor miliardari americani, că n-ar recurge pentru nimic în lume la un astfel de gest. Revenind la amnistia fiscală, în cazul în care Executivul va adopta măsura, cei care au venit cu ideea preconizează că în ţară vor intra sume imense de bani, ţinute până acum în paradisuri fiscale, din care o părticică mică va merge la buget. Inevitabil, apar câteva întrebări. Ce vor face politicienii şi înalţii funcţionari, probabil deloc puţini, ca­ re deţin sume uriaşe în străinătate, nedeclarate nicăieri şi poate nejustificate? Vor risca să le repatrieze pentru binele naţiunii, cu riscul de a-şi compromite imaginea de oameni cinstiţi? Puţin probabil, pentru că ar fi luaţi la întrebări despre modul în care au făcut atâta bănet şi s-ar crea o uriaşă criză morală. De ce oamenii de afaceri care au venit cu iniţiativa pozează în patrioţi, spunând că infuzia de capital care va reveni în ţară va revigora economia, iar pe de

altă parte nu-şi derulează afa­ cerile prin firme româneşti (cum ar proceda orice patriot), ci prin offshore-uri deschise prin nu ştiu ce insule? Un important om de afaceri chiar mi-a dat un exemplu concludent în acest sens, povestindu-mi cum a vrut să cumpere o maşină de la Ion Ţiriac, şi cum a renunţat la tranzacţie în momentul în care a citit contractul şi a văzut că acesta era pe o firmă offshore şi nu pe una din România. De asemenea, o altă dilemă a celor care deţin bani „afară” este ce se va întâmpla dacă statul va schimba regulile jocului (a se citi fiscale) din mers, aşa cum ne-a obişnuit în ultimele două decenii? Dacă statul îi va păcăli, taxându-i simbolic în momentul iniţial şi jupuindu-i apoi peste un an-doi? Ce decizie vor lua guvernanţii vom vedea, probabil, în viitorul apropiat. Vor adopta dictonul machiavelic „scopul scuză mijloacele” astfel încât proverbul „bani albi pentru zile negre” se va metamorfoza în „bani negri pentru zile albe”?!

Alex TOTH

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN

Din ciclul învăţături pentru Udrea

DISPOZIŢIA NR. 211 din 6 august 2010

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică extraordinară pentru data de 12 august 2010, orele 13. 00

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (2), (3), (5), (7), (8) şi 106 alin. (1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune :

Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică extraordinară, pentru data de 12 august 2010, orele 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi :

1. Proiect de hotărâre privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş şi instituţiile publice subordonate, potrivit prevederilor art. III din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.63/30.06.2010 2. Proiect de hotărâre privind aprobarea a organigramei şi statului de funcţii pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice, statului de funcţii şi regulamentului de organizare şi funcţionare ale Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii pentru Camera Agricolă Judeţeană Mureş 5. Proiect de hotărâre privind reorganizarea Direcţiei Judeţene de Pază Mureş ca Serviciu de Pază a Obiectivelor de Interes Judeţean, aprobarea structurii organizatorice, statului de funcţii şi regulamentului de organizare şi funcţionare ale acestuia 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramelor şi statelor de funcţii pentru instituţiile publice de cultură de sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi Serviciul Public Judeţean SALVAMONT SALVASPEO 7. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2010 PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETAR Lokodi Edita Emőke Paul Cosma

Popa prostu de la turism Dacă cineva îmi spunea că un preot vrea să obţină profit de pe urma suferinţei oamenilor nu îl credeam. Dar acum am văzut cu ochii mei. Lângă spitalul judeţean există o bisericuţă de lemn, una ditre cele mai vechi şi frumoase din zonă. Lângă ea s-a ridicat o construcţie mai proaspătă. Cu mai multe etaje şi geamuri termopan. Care acum a devenit un fel de pensiune pentru cei care vin cu bolnavi la spital. De la sute de kilometri. Şi nu au unde să pună capul jos peste noapte. Aşa că se mulţumesc cu o „cameră” de doi metri pătraţi cu minim 25 de lei pe noapte. De persoană. Toţi cei care vin din judeţe mai îndepărtate cu probleme medicale ştiu de pensiunea „popii” de lângă spitalul din Mureş. Unde poţi dormi o noapte sau două în timp ce aştepţi rezultatele unor operaţii ale celor dragi ţie. Sau stai la coadă la internări. Preţurile sunt mai mici ca la hotel iar oamenii nu se mai uită şi la condiţii. Şi plătesc fără să ceară vreo chitanţă. Pentru o cameră ultra-mică şi un pat mizer se cere 25 de lei de persoană. Pentru două în acelaşi pat 35 pe noapte. Nu există duş,

iar WC-ul de pe hol e un adevărat focar de infecţie. Parcă te trezeşti în urmă cu un secol. Exteriorul în schimb e cu totul altceva. Clădirea proaspăt renovată, parcul eroilor din apropiere şi apropierea de spital sunt atuurile care aduc clienţi. Ştiam de existenţa acestui „popas medical” de mult timp. Dar în urmă cu câteva zile am văzut interiorul cu ochii mei. Preotul de care aparţine demi-pensiunea este şi gazda care primeşte clienţii. Părintele Pop parcă îl cheamă. Cu zâmbetul pe buze şi o binecuvântare. Şi cu mâna întinsă după banii suferinzilor. Bineînţeles totul la negru. Fără acte sau alte chichiţe. Că doar preoţii nu sunt controlaţi de fisc. Doar cei cu firmă în faţă pe care scrie pensiune turistică. Aşa că sub acoperirea unei case parorhiale se petrece de fapt evaziune fiscală în cel mai cras sens al cuvântului. Iar averea preotului (care după canonul ortodox ar trebui să fie modest şi sărac) creşte. Vilişoarele se înmulţesc. Maşinile la fel. Morala: Să faci ce face popa nu ce zice popa dacă vrei să trăiţi bine.

Andrei preanefericitul


3

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Unde eşti tu Ţepeş... (la) Doamne?

Moartea devine lux: înmormântări mai scumpe Sorooo, tu soro, mă auzi? Vezi că la cimitirul unde eşti îngropată sunt taxe noi. O să plătească familia pentru întreţinerea mormântului. Aşa or votat ăia în Consiliul Local.

Se scumpesc serviciile pentru morţi. Adică sunt destinate lor şi le plătim noi, ăştia vii. Pentru că bugetul local sărăceşte, municipalitatea s-a gândit că o măsură propice de a aduna bani la ciorapi ar fi să stoarcă de bani târgumureşenii şi de pe urma morţii. Aşa că de la 1 septembrie, serviciile funerare se scumpesc de până la cinci ori. Adică pentru păstrarea, transportul intern şi asigurarea ceremonialului defunctului, săparea gropii şi înhumarea cu sau fără podină, vom plăti de la 70 de lei la 350 lei, iar pentru aceleaşi servicii, doar înhumarea fiind în cripte simple sau duble, vom plăti în loc de 60 lei, 300 lei. Asta e la înmormântare. Pe urmă vine

Păi n-aş zice că e musai. Oricum îs alergică la polen. Mai bine lasă mormântul fără flori, le mai rămân bani de distracţie.

întreţinerea mormântului. Şi pentru asta s-au gândit consilierii să poarte de grijă târgumureşenilor. Aşa că, pentru munca ostenitoare pe care o depun angajaţii din cimitire, de a sta şi a păzi toată ziua scaunul, că numai de lucru nu putem să-i acuzăm că lucrează, sau fac altceva, dacă nu avem timp să ne îngrijim de mormântul defunctului, să plantăm flori, să stropim zilnic florile, să le plivim, se vor îngriji, teoretic, angajaţii. Nu şi practic. Deci, dacă până acum asta era o treabă gratuită şi benevolă pentru angajaţii la care li se împingeau câţiva bănuţi, acum plătim obligatoriu, mai mulţi bănuţi. Nici mai mult, nici mai puţin decât 100

Hoţii şi vardiştii în varianta lui Bretfelean Lume lume! S-a întors ţara pe dos. Cei care ar trebui să ne apere de hoţi şi alţi infractori devin victimele acestora. Vorbim aici de Poliţia Comunitară (PC) Târgu-Mureş care tocmai a fost jefuită. Două laptopuri au dispărut chiar din sediul central al instituţiei. Şi asta nu e de ajuns. Pe respectivele calculatoare se afla toată baza de date juridică a comunitarilor. În urma anchetei aflată în desfăşurare la colegii lor mai mari de la Poliţia Română s-au identificat mai mulţi suspecţi. Cam toţi poliţişti comunitari. Deci se bănuie că oamenii legii au cam trecut pe partea cealaltă a baricadei fraternizând cu hoţii. Ce frumos! După ce s-au bătut bine la un chef desfăşurat cu ocazia zilei PC Târgu-Mureş, cei mai vajnici apărători ai târgumureşenilor au mai făcut o boroboaţă. În urmă cu câteva săptămâni cineva a „şutit” două laptopuri chiar de sub nasul oamenilor legii, din sediul lor de pe strada

Gheorghe Doja. Cum au reuşit infractorii să pătrundă în inima instituţiei care se ocupă cu siguranţa locală a cetăţenului cred că e o întrebare care îi macină pe toţi. Că vreun hoţoman de pe stradă nu poate fi aşa de prost să fure chiar din gura lupului. Adică din biroul juridic al comunitarilor. Aşa că rămâne varianta unui cetăţean care primise vreo amendă de parcare şi a vrut să o şteargă definitiv din baza de date a instituţiei. Sau a unui nebun care a vrut să se distreze şi el puţin. Pe lângă variantele astea organele de anchetă au luat în calcul şi altceva. Aşa că cei mai mulţi suspecţi sunt chiar de la Poliţia Comunitară. Cei care s-au perindat în acea zi nefastă prin biroul sus amintit. Nu ne putem închipui cum se simte în acest moment şeful peste „gaborii” locali, fostul agent la servicii Valentin Bretfelean. Că de când a ajuns şef plin numai de belele are parte. Subordonaţii nu stau cuminţi de loc, mai

lei. De ce? Să vă explic. Municipalitatea a făcut o analiză a cheltuielilor şi a veniturilor de la cimitire. S-a constatat că s-a lucrat în pierdere de doi ani încoace, adică din 2008. De când s-a dat startul crizei. Cheltuielile cu personalul ar fi de 60%, iar pentru materiale de doar 40%. Deci, pentru cele patru cimitire administrate de municipalitate, Remetea, Livezeni, Sângeorgiu de Mureş şi Cimitirul Central, s-au înregistrat pierderi de peste 800.000 lei. Oare pe viitor ce idei le va mai veni consilierilor ca să scoată un ban de pe urma morţii? Nu dau exemple, că cine ştie? Stârnesc apetitul. Doamna cu coa(p)sa Domnule, aşa de bine protejăm străzile şi oamenii din oraş că am uitat să punem pază la noi la sediu.

Valentin Bretfelean, şeful Poliţiei Comunitare Târgu-Mureş ales că şi exemplul conducerii lasă de dorit. Că doar nu poţi săi ceri celui de sub tine (ca funcţie) să se comporte exemplar când tu faci vrute şi nevrute cu maşina instituţiei.

Garcea de Mureş


4

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Românus captivus

Categoria „De ce nu?” „Nu putem să punem tot oraşul gaj.” Bogdan Buda, consilier local „Nu sunt genul care să revină de mai multe ori în acelaşi loc pentru că viaţa e prea scurtă.” Ciprian Dobre, deputat „Noi nu ne-am propus să concurăm cu nimeni, doar cu noi.” Constantin Copotoiu, rectorul UMF TârguMureş

Categoria „Banii orbesc!” „Patrioţii” ca Ion Ţiriac ar trebui să renunţe la offshore-uri.” Mircea Musgociu, acţionar Bursa de Valori Bucureşti „După părerea mea, cine face banii aici şi îi scoate apoi afară ar trebui pedepsit pentru că profitul trebuie reinvestit în ţară.” Ioan Armenean, administrator Zahărul Luduş „Cred că firmele din Mureş nu sunt deloc protejate. Nu folosim firmele noastre de proiectare şi acesta nu e un lucru bun.” Balogh Iosif, consilier judeţean

Categoria „Primarii se plâng, tot ei aud” „La alegerile prezidenţiale Traian Băsescu a avut majoritatea voturilor în Cristeşti, iar acum „portocalii” ne taie de la finanţări.” Ioan Sânpălean, primarul comunei Cristeşti „Apa sau canalizarea n-ar trebui să aibă culoare „portocalie” sau „roşie”, proiectul fiind important pentru comunitate.” Mihai Morar, primarul comunei Suseni

Categoria „Diverse şi deloc perverse” „România are mare, munte, ape geotermale, dar nu are servicii de infrastructură. Pe lângă brand turistic trebuie să ai drumuri şi servicii.” Borbely Laszlo, ministrul Mediului „Despre comunicarea online... ce să zic? Nu e treabă rea. Mai citesc şi eu din când în când blogurile, dar nu prea am timp pentru că prioritatea numărul unu este administrarea comunei.” Viorel Şuteu, primarul comunei Pogăceaua

18 saci de haine pentru sinistraţi “evaporaţi” de un reghinean După ce săptămâna trecută am urmărit imagini la TV în care persoane necunoscute din Oradea au prădat cortul în care studenţii au început să adune ajutoare pentru sinistraţii din Moldova şi au furat anumite bunuri, iar sacii rămaşi au fost vandalizaţi, semn că şi tâlharii încep să aibă pretenţii din ce în ce mai mari şi nu se mulţumesc cu orice “vânat”, a urmat cazul de la Drobeta Turnu Severin în care trei subofiţeri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au fost trimişi în faţa Consiliului de Judecată, fiind suspectaţi că au încercat să sustragă trei plase cu haine şi încălţăminte destinate sinistraţilor din Moldova şi mai nou la Reghin un bărbat a fost fost filmat de un cameraman de la televiziunea locală DAReghin TV cum a sustras 18 saci din curtea în care au fost depozitate ajutoarele sinistraţilor. Pentru a afla adevărul despre acest caz am luat legătura cu autorităţile locale. Primăria Muncipiului Reghin în colaborare cu Asociaţia Femeilor Creştine Ortodoxe, cultele religioase şi femeile de afaceri au răspuns pozitiv la campania “Reghinul ajută Moldova” şi au strâns, în perioada 7 – 31 iulie, la punctul de colectare deschis în strada Mihai Viteazul nr. 5, fostul sediu CEC, bani, îmbrăcăminte, încălţăminte, pături, lenjerie de pat, saltele, produse alimentare neperisabile, aparatură electronică şi electrocasnică şi obiecte de strictă necesitate care au fost depozitate în şase tiruri dintre care cinci au fost transportate în Moldova în cursul săptămânii trecute. Pe postul local DAReghin TV a fost difuzat un material în care un locatar apare filmat cum sustrage mai multe bunuri din curtea în care s-au colectat ajutoarele, precizându-se că în seara de miercuri au fost sustraşi 18 saci cu ajutoare destinate sinistraţilor din Moldova. Din imaginile reportajului se poate identifica o persoană de sex masculin care se asigură privind în stânga şi în dreapta că nu este văzut de cineva şi depozitează mai mulţi saci la etaj pe casa scării din imobil. După ce marfa a fost urcată în casă se aprinde lumina şi toată familia începe să probeze hainele, în timp ce paza este asigurată prin rotaţie de câţiva membri ai familiei.

Ce spune Poliţia?

Am apelat la Poliţie să aflăm dacă persoana în cauza a plătit într-un fel pentru fapta sa. “Din câte am afla noi, a existat un personal care a procedat la deschiderea coletelor primite din

partea oamenilor de bună credinţă. A urmat operaţiunea de sortare a bunurilor care au fost triate, în urma cărora au rezultat nişte haine foarte uzate care urmau să fie aruncate sau incendiate. O parte au fost puse în containerul din cartierul Mihai Viteazul şi o parte au fost lăsate la uşa centrului de colectare depozitat în saci. După ce s-a încheiat perioada de colectare şi de triere şi nu a mai existat personal să preia ajutorele au mai fost probabil câteva persoane care au adus ajutoare şi care negăsind nicio persoană să le preia le-au lăsat acolo în curte sau pe scări şi este posibil să fi fost luate de cineva… Dar se pune problema din punct de vedere legal, dacă s-au furat cine este persoana vătămată, cine este păgubitul, ce s-a furat şi care este valoarea? Eu cu aceste aspecte pornesc la drum când instrumentez un dosar”, a explicat comandantul Poliţiei Reghin, Vasile Oltean. Acesta mai adugă că nu a primit nicio reclamaţie din partea Primăriei Reghin sau a Asociaţiei Femeilor Creştine Ortodoxe. “Am luat legătura cu organizatorii acestei campanii de colectare care ne-au spus că nu sunt de acord ca din aceste ajutoare să se fure de alţi cetăţeni diferite bunuri, dar nu este cazul pentru că noi am selectat hainele care erau într-o stare foarte uzată şi nu se puteau purta şi le-am lăsat în faţa centrului de colectare care urmau să fie distruse. Acţiunea de colectare era încheiată şi dacă au mai fost

„Românii sunt mari consumatori de Algocalmin.” Iustina Vas, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Mureş

“Ne-a fost ruşine şi cu mobilierul pe care l-am dus acolo”

În acest caz am cerut şi părerea viceprimarului Maria Precup care s-a ocupat de campania de colectare a ajutoarelor pentru sinistraţii din Moldova. “Hainele bune recepţionate au fost sub cheie închise şi sub control şi nu am avut niciun sac lipsă. Recunosc că am avut haine scoase afară în curtea centrului de colectare care erau foarte rele şi ne era ruşine să le ducem la sinistraţi care urmau să fie aruncate la container. Noi am trimis în Moldova cinci tiruri cu ajutoare şi ne-a mai răms un tir cu haine, am fost acolo şi am văzut că oamenii aceia au nevoie mai repede de materiale de construcţii să îşi refacă locuinţele decât de haine pentru că sunt familii care sunt mai bogate ca multe din zona noastră. Ne-a fost ruşine şi cu mobilierul pe care l-am dus acolo. Un tir cu haine până în Moldova ne-a costat 18 milioane de lei vechi şi nu cred că hainele acelea au meritat preţul acela, noi chiar am rămas cu încă un tir de haine care le vom împărţi famililor sărace din Reghin pentru că avem destule”, a explicat Maria Precup.

Dragos Cherciu

Metrospectiva săptămânii

Se vede că e concediu, vară, soare, toţi vor la mare. De la ăla micu, până la medicu scos din concediu. Datu în judecată e ca pe bandă. De la pensionari la asociaţii de proprietari. Şi când vine vorba să mori sau să trăieşti, afli că îţi pui pofta în cui de la medicamente, că nu mai sunt fonduri. Săptămâna a început în forţă pentru mureşeni. Ne-am trezit peste noapte, că facem infarct şi nu avem medici de gardă. Cei care ar fi îşi iau liber de la lucru. Aşa că ghinionul a picat pe un medic scos din concediu să vină să aibă grijă de cardiaci. Las că

„Nu avem neamuri la Crăieşti, dar avem totuşi o rudă politică, pe Vasile Vereş care este un membru al partidului liberal foarte dinamic.” Cristian Chirteş, vicepreşedintele CJ Mureş „Am venit la Târgu-Mureş să joc fotbal.” Didi, fotbalist FC Municipal

persoane care au mai adus saci după, nici nu ne mai aparţin nouă”, a explicat comandantul Poliţiei Reghin.

“Ia, Peti dragă, calculează-mi şi mie, cu ce bani rămân după ce ne taie Boc salariile?”

În topul celor mai bine plătiţi funcţionari publici din cadrul primăriei Târgu-Mureş se află directorul economic al Primăriei, Kiss Imola, care are un venit lunar de 10.973,83 de lei.

un concediu poa’ să mai aştepte, da infarctu te duce.... Marţi a debutat prima ediţie a Festivalului Internaţional „Cununa Mureşeană”. S-a încins hora talentelor de toate neamurile, din opt ţări, Croaţia, Turcia, Israel, Bulgaria, Rusia, Serbia, Cehia, Insulele Mayotte - Africa şi bineînţeles ai noştri românaşi cu tradiţii din Carpaţi. Au adus la rampă ce aveau ei mai bun prin ţară la capitolul folclor. Păcat că numai asta, că s-ar putea şi mai bine dacă s-ar încinge hora şi pe alte domenii. Miercuri aflăm că pensionarii mureşeni, sătui de atâta minciună cu pensiile, a lui Băsescu şi Boc, strâng semnături să dea în judecată Guvernul. Vicele de Târgu-Mureş, Maior a participat la turnarea primului strat de suport pe strada Sergent Major Lazăr Blejnari, curios să vadă live cum se toarnă asfaltul care după câteva luni este din nou plin de gropi. Joi, dragii mei, brânza-i brânză, da’ pita e pe bani. Se pare că ne aşteapă vremuri grele, se scumpeşte grâul în perioada următoare. Ploile lu’ Doamne Doamne nu au făcut front comun cu ploile fermierilor mureşeni şi cultura nu prea dă pe dinafară. Tot joi, aflăm că primarii mureşeni din PDL îl venerează pe Făt Frumosul din Partidul Democrat Liberal, Cristian Preda ca sursă de inspiraţie. Vineri se cam strică treaba prin sănătate. Aflăm că bieţii oameni bolnavi rămân fără leacuri. Nu mai sunt fonduri la Casa de Asigurări de Sănătate şi farmaciştii se încăpăţânează să mai facă acte de caritate, iar asociaţiile de proprietari prind curaj şi dau în judecată Energomurul.

Kronikaru’ Şukaru’


5

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Să tră(ncăn)iţi bine!

Pacientul roman. Trei veşti proaste într-o singură săptămână Trei veşti proaste am pentru actualii şi viitorii pa­ cienţi ai sistemului sanitar românesc şi implicit al celui mureşean. Sunt atât de grave că nici nu ştiu cu care să încep. Oare să spun prima dată despre circul din spitale pe care îl fac întocmai doctorii mureşeni, care se acuză de furt de personal? Oare să încep prin a spune că s-au epuizat fondurile pentru medicamente? Sau să spun despre cum sunt lăsaţi de izbelişte bebeluşii cu probleme cardiace, pentru că oameni pregătiţi părăsesc sistemul public pentru cel privat sau mai ales pentru străinătate şi nimeni din conducerea ministerului Sănătăţii nu face nimic? Cumva trebuie să încep aşa că fiţi atenţi la ce urmează. În data de 1 august, un comunicat de presă a circulat prin toate redacţiile. Potrivit adresei de mail, expeditorul nu era nimeni altul decăt Clinica de Cardiologie din Târgu-Mureş, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. În comunicatul respectiv era specificat faptul că bolnavii cardiaci sunt sabotaţi de managerul Spitalului Cli­ nic Judeţean de Urgenţă din Târgu-Mureş, Florin Gomotîrceanu, acesta fiind acuzat că racolează per­sonal din spitalul public pentru a-l angaja la spitalul privat condos de soţia acestuia. Şi ca să vă faceţi singuri o idée despre ce era vorba în acel comunicat, vi-l prezentăm în varianta originală, exact aşa cum a fost redactat de expeditor: “Directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mu­reş sabotează bolnavii cardiaci. Situaţie fără pre­cedent: Azi, duminică 1 august, în Clinica de Cardiologie din cadrul SCJU Mureş nu exista medic de gardă. Asta deşi în clinică sunt internate cinci infarcte miocardice în stare critică, care sunt acum supravegheate doar de asistente. La această si­ tuaţie s-a ajuns în urma refuzului Dr. Horga Diana de a efectua garda de azi, deşi era repartizată de mult pentru această gardă, dar între timp Dr. Horga a fost angajată de către Directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, Dr. Gomotarceanu, să lucreze la centrul medical Topmed, unde este dânsul patron, şi a plecat din Clinica de Cardiologie fără niciun anunţ în scris. Ca atare, bolnavii din Clinica de Cardiologie s-au trezit că nu este niciun medic de garda, iar ceilalţi medici din clinica sunt fie in concediu, fie au fost ieri de gardă, fie vor fi mâine de gardă iar legea nu permite mai mult de 24 de ore de gardă. Deşi şeful clinicii a solicitat intervenţia Directorului Spitalului, a directorului DSP, a ministerului sănătăţii, nimeni nu a luat nicio măsura iar Dr. Horga refuză în continuare să se prezinte în garda, motivând că acum este angajată a centrului Topmed şi nu a spitalului. Dr. Gomotarceanu, patron de spital privat şi director de spital de stat, racolează personalul format din spitalul de stat şi îl angajează la privat, lăsând descoperite liniile de urgenţă din spitalul de stat. Se creează astfel un precedent periculos, deoarece dacă acum un bolnav cu infarct face stop cardiac în spitalul de stat, nu există nimeni în clinica care să îl resusciteze.” Expeditor: Cardiologie Târgu-Mureş” cardiotgm@ yahoo.com Pentru a afla ce s-a întâmplat mai exact în acea zi de duminică, am stat de vorbă cu şeful Clinicii de Cardiologie, doctorul Benedek Imre dar şi cu reprezentanţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. Nu mică ne-a fost mirarea să aflăm de la renumitul doctor Benedek Imre, că nu-şi asumă textul mesajului care a fost remis către întreaga presă din Mureş. Ba dimpotrivă, Benedek Imre susţinea sus şi tare că relaţia dintre domnia sa şi doctorul Florin Gomotîrceanu este foarte bună. Cel din urmă nu a dorit să stea de vorbă cu presa şi a lăsat scandalul în seama purtătorului de cuvânt al unităţii spitaliceşti, Lavinia Cosma, care ne-a prezentat printre altele un document prin care specialistul Diana Horga a înştiinţat că începând cu data de 1 august nu mai doreşte să fie detaşată la Clinica de Cardiologie condusă de doctorul Benedek Imre. Bineînţeles că nici despre acest document nu ştia nimic renumitul cardiolog Benedek Imre, pentru că dacă avea cunoştinţă despre aşa ceva trebuia să refacă lista de gărzi. Cum nici doc-

torul Diana Horga nu a dorit să stea de vorbă cu jurnaliştii, nu putem decăt să speculăm că ori că se duce o luptă între doctorul cardiolog Benedek Imre şi doctorul Florin Gomotîrceanu, managerul Spitalului de Urgenţă din Târgu-Mureş, ori că întradevăr există o plecare masivă a medicilor din sistemul public în cel privat şi nimeni nu ia măsuri pentru echilibrarea situaţiei, iar cei care suferă sunt pacienţii, iar cei care au de câştigat sunt tot EI, care cerşesc voturi din patru în patru ani de la populaţie, fie ea chiar şi bolnavă. Cea de-a doua veste proastă despre care vă spuneam la începutul acestui articol se referă întocmai la această plecare masivă a medicilor din sistemul public către sistemul privat sau către alte spitale din străinătate, unde banii sunt şi pe măsura muncii. Un loc unde se resimt efectele acestor plecări este Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş, singurul din ţară unde sunt operaţi copii nou-născuţi cu afecţiuni cardiace. Zeci de copii sunt pe lista de aşteptare, alţi zeci de copii care se nasc cu probleme cardiace sunt refuzaţi pentru că la Târgu-Mureş, personalul este din ce în ce mai puţin şi nu mai are cine să le acorde asistenţa medicală necesară. La secţia Terapie Intensivă Pediatrică din cadrul institutului, din opt paturi câte erau funcţionale acum câteva luni, doar patru paturi mai pot fi ocupate de micuti care au nevoie de intervenţii chirurgicale pe cord. Imaginea este foarte sinistră în acest salon care este gol, mai ales când vezi că aparatură de ultimă generaţie zace acolo fără să fie exploatată. Situaţia dificilă de la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş renumit în ţară pentru intervenţiile la bebeluşi, s-a creat tocmai din cauză că asistentele şi infirmierele au ales să muncească la privat sau în străinătate. Posturile vacante au fost blocate de ministerul Sănătăţii care nu face altceva decât să ne vorbească despre reformă, iar alţi oameni nu au mai fost pregătiţi. Şi mai grav este că atât de mult s-a lăsat să persiste această situaţie, încăt şi în cazul în care ministerul ar debloca posturile acum, tot ar lua timp de câteva luni bune până când noul personal ar fi capabil să se ridice la standardele cerute de specificul institutului. Avem subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi consilier al ministrului din judeţul Mureş care ar putea să se implice în salvarea acestui institut de renume. Asta în cazul în care le pasă de judeţul Mureş. În două locuri l-aş trimite pe Cseke Attila, ministrul Sănătăţii în acest moment. În primul rând l-aş ţine câteva minute în salonul de Terapie Intensivă Pediatrică să vadă micuţii cu perfuzii şi tăietura în zona pieptului. Iar dacă această imagine şocantă pentru orice om normal nu l-ar sensibiliza l-aş lăsa pentru câteva minute în mâinile mamelor dispe­ rate a căror copii sunt pe lista de aşteptare şi nu pot fi operaţi pentru că ba nu sunt fonduri pentru materiale sanitare, ba nu este suficient personal. Este bătaie de joc iar dacă cineva ar dori să ajute într-adevăr instituţiile de elită, ar putea începe cu Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş. Asta în cazul în care interesul politic nu ar fi prioritar şi nu cel al oamenilor. Ultima veste proastă pe care v-o dau dragi cititori vine de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Din nou îmi exprim nemulţumirea faţă de această denumire a instituţiei publice, care din Asigurări de Sănătate ar trebui să se schimbe în Asigurări de Moarte. Nu de alta dar nu mai văd unde este asigurarea de sănătate, în afară de procentul extras din salariu. După cum vă spuneam, vestea proastă este că nu mai sunt bani de medicamente, potrivit unui anunţ al Casei către furnizorii de medicamente. “Anunţ - În Atenţia Furnizorilor de Medicamente - 4 August 2010 În temeiul art.6 lit.”d” coroborat cu art.8 alin.(2) din CONTRACTUL de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambula-

„Oare nu mi-ar fi stat mai bine cu o rochie de asta a la Mayotte, decât cu bejul ăsta ce mă indispune?”

Lokodi Edita Emoke vorbeşte despre modă participanţilor la Festivalul Internaţional de Folclor „Cununa Mureşeană”

toriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă că fondurile destinate decontării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, respectiv medicamente şi materiale sanitare din cadrul programelor naţionale de sănătate cu scop curativ, au fost epuizate. În acest sens, vă informăm că CAS Mureş face toate demersurile necesare pentru suplimentarea fondurilor alocate cu această destinaţie pentru anul 2010.” Cred că nici nu mai are rost să mai comentez ceva. Cei care suferă sunt copiii, pensionarii şi toţi cei care sunt bolnavi şi dependenţi de medicamentele incluse în programele naţionale cum ar fi cancerul şi diabetul. Oare aceştia vor fi lăsaţi să moară? Oare cei care ne-am săturat de acest trai suntem invitaţi pur şi simplu de preşedintele României să părăsim ţara? S-ar putea ca Băsescu să-şi dorească să rămână aici cu toţi sclavii lui din PD-L, ceea ce este de înţeles, pentru că în aceste clipe doar ei o duc bine.

Dr. Mengele

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN

HOTĂRÂREA NR. 97 din 24 iunie 2010

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a organigramei şi statului de funcţii ale Căminului pentru Persoane Vârstnice Ideciu de Jos

Consiliul Judeţean Mureş, Văzând Expunerea de motive nr.9409 din 22.VI.2010 a Serviciului Resurse Umane, Consilieri Preşedinte, prin care se propune spre aprobare Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi statul de funcţii ale Căminului pentru Persoane Vârstnice Ideciu de Jos, precum şi avizele comisiilor de specialitate, Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.539/09.06.2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările ulterioare, În conformitate cu prevederile Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, Luând în considerare prevederile Ordinului Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 246 din 27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice şi pentru centrele rezidenţiale pentru persoanele vârstnice, ale Hotărârii Guvernului nr.23/06.01.2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, precum şi cele ale Hotărârii Guvernului nr.1021/26.10.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întreţinere în căminele pentru persoanele vârstnice, Având în vedere Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 85/27 mai 2010 privind stabilirea unor măsuri pentru înfiinţarea unui serviciu public de interes judeţean şi protocolul privind predarea–preluarea imobilului – construcţii şi terenuri aferente, nr.131/18.06.2010 şi respectiv nr.9313/21.06.2010, încheiat între Primăria comunei Ideciu de Jos şi Consiliul Judeţean Mureş, În temeiul art.91 alin.(1), lit. „a” şi alin.(2), lit.”b”şi „c” precum şi ale art.97, alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modific[rile ;i complet[rile ulterioare,

hotărăşte:

Art.1. Se constată îndeplinirea condiţiei suspensive stipulate la art.3 din Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 85/27 mai 2010 privind stabilirea unor măsuri pentru înfiinţarea unui serviciu public de interes judeţean. Art.2. (1) Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi statul de funcţii ale Căminului pentru Peroane Vârstnice Ideciu de Jos, cu un număr de 42 de posturi, din care în anul 2010 sunt finanţate 33, conform anexelor 1- 3. Datele de identificare ale Căminului pentru Persoane Vârstnice Ideciu de Jos sunt prezentate în anexa nr.4. (2) Ocuparea posturilor vacante se poate face doar cu aprobarea conducerii executive a Consiliului Judeţean Mureş. Art.3. Se aprobă componenţa consiliului consultativ, conform anexei nr.5. Art.4. Anexele 1 – 5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.5. Conducerea Căminului pentru Peroane Vârstnice Ideciu de Jos va îndeplini toate procedurile legale referitoare la înregistrarea noii persoane juridice. Art.6. Aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş va întocmi şi supune spre aprobare, pentru şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Mureş din luna iulie 2010, un proiect de hotărâre de completare a Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr.42/2001 privind însuşirea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al judeţului Mureş, în sensul includerii în domeniul public al judeţului a imobilului – construcţii şi terenuri aferente în suprafaţă totală de 8,71 ha, situat în Ideciu de Jos, str. Băilor nr.158. Art.7. Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţă publică prin publicare în Monitorul Oficial al Judeţului, afişare pe site-ul www.cjmures.ro şi publicare în presa locală, de executarea sa răspunzând directorul Căminului pentru Peroane Vârstnice Ideciu de Jos. Anexele sunt accesibile pe pagina oficiala de internet a Consiliului Judetean Mures: www. cjmures.ro PREŞEDINTE Contrasemnează SECRETAR Lokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma


6

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Scapă cine poate! Poate...

Sănătatea bate pasul pe loc. Medicamentele aşteaptă rectificarea Moartea vine, datoriile rămân. Bolnavii pleacă pe lumea ailaltă, Guvernul visează. Deci... pe scurt. Bolnavi sunt, medicamentele devin pietre rare, iar banii sunt pe traseu, de la FMI încoace. Diabeticilor şi celor cu afecţiuni tratate pe la oncologie, ăştia în primul rând, dar le vine rândul şi la restul, Guvernul le-a pregătit cărarea spre o viaţă netihnită, plină de îngrijorări, fără bani în buzunare şi pastile pentru vindecare. Nu că ar fi ceva nou să nu fie undeva bani, dar o veste tragică a lovit sistemul de sănătate. Nu mai sunt bani la Casa de Asigurări de Sănătate şi atunci... nu tu medicamente compensate, darămite gratuite. Nici pe Programele Naţionale de Sănătate nu mai sunt bani. Asta de două luni deja. Dar situaţia se complică mai tare în perioada asta. CAS Mureş a postat pe site-ul institutului un comunicat sec, nesemnat, prin care se anunţă că „fondurile destinate decontării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, respectiv medicamente şi materiale sanitare din cadrul programelor

medicamentele. Dar dacă Casa nu mai face plăţi pentru medicamentele eliberate pe reţetă de farmacii, păi farmaciile nu mai au de unde să scoată bani să plătească furnizorii. Iar medicamentele nu vor mai exista pe piaţă. Ce vor face bieţii bolnavi atunci? Vor sta şi vor aştepta să moară, sau se vor duce să plătească ei personal la producători ca să primească medicamentul?

Ajutor CAS sau ACS? naţionale de sănătate cu scop curativ, au fost epuizate”. Ce înseamnă asta? Casa nu mai are bani în cont. Preia reţetele de la farmaciştii ce fac adevărate acte de caritate, să salveze populaţia bolnavă a ţării, dar nu şi facturile pentru ca atunci când vor fi bani, să deconteze. Există deja o întîrziere de plată de 60 de zile. Şi dacă nu iau facturi, nu se pupă bani. Nu tu bani, de la Casă, nu poţi plăti furnizorii. Şi ăia nu dau pe gratis alte medicamente. Farmaciştii generoşi, cu încredere

în Casa de Asigurări de Sănătate, dau tot ce mai pe stoc. După care spun: gata, nu mai este. Şi bolnavul începe plimbarea. Ia la rând fiecare farmacie din oraş, judeţ, da de găseşte unde să-şi scoată medicamenttul. Pe gratis, că doar îs din Programele Naţionale de Sănătate. Dar... nu ar fi bai, că ar şi plăti, doar e vorba de sănătate. Însă nu vor mai exista medicamentele în farmacii. De ce? Pentru că atunci când farmacia are bani, plăteşte datoriile către producători, care la rândul lor dau

Şi ce face Casa? Din spatele birourilor, telefonul şi faxul, ba şi emailul funcţionează. E anunţat preşedintele mare al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, el la rîndul lui anunţă mai departe la Ministerul Sănătăţii. Aici se aşteaptă rectificarea bugetară, aşteptată mai ceva ca aerul. Aceasta mai întârzie. Pe la sfîrşitul lunii poate e aprobată. Până vin banii mai durează câteva zile. Între timp în farmacii se termină medicamentele de pe stoc. Şi încep pacienţii să moară pe capete. Să trăiţi bine!

Bolnavul critic


7

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

După bloguri suntem noi care te facem pe tine!

Dragoş Popa: „Am sentimentul că nimeni nu conduce România!” Vicepreşedintele PSD Mureş şi al Tineretului Social Democrat, Dragoş Popa, şi-a făcut de curând blog. Astfel, directorul medical al spitalului privat Nova Vita din Târgu-Mureş a intrat în familia social democraţilor care, precum Alexandru Petru Frătean şi Cornel Brişcaru, comunică prin canalele online cu viitorii alegători din Mureş. De ce a intrat în politică, ce ar face dacă ar fi ministru al Sănătăţii şi cum îi caracterizează pe liderii „roşii” de la Bucureşti, în interviul următor. Reporter: În urmă cu aproape o lună v-aţi făcut blog. De ce? Dragoş Popa: Da, dar din păcate n-am reuşit să fiu atât de activ pe el aşa cum mi-am dorit. Am multe idei pe care aş dori să le exprim acolo. Mi-am făcut blog datorită contextului actual. Fiind un om politic doresc să-mi exprim părerile, iar din păcate guvernanţii noştri ne dau foarte multe motive pentru care să fim nemulţumiţi şi am considerat că şi prin această modalitate de comunicare se poate ajunge la cetăţean. Rep.: E mai convingător să faci politică prin intermediul online-ului decât clasic, faţă în faţă? D.P.: Nu, cred că este o alternativă şi oricum cred că presa scrisă şi televizată e principala sursă de informare, în timp ce un blog este o chestiune personală. E ca o pasiune, cum ar fi site-urile de socializare. Rep.: Utilizaţi şi alte canale de comunicare online, gen Hi5 sau Facebook? D.P.: Da, da! Recunosc că la un moment dat am acceptat să intru în asemenea comunităţi sociale pe internet şi le utilizez şi în acest moment. Astfel, am avut ocazia să întâlnesc persoane pe care nu le-am mai văzut de foarte mult timp şi cu care să pot comunica. Rep.: Câţi prieteni aveţi pe Hi5 sau Facebook? D.P.: Sincer, nu ştiu, dar probabil că numărul lor este semnificativ. Rep.: Prima postare se numeşte „Ţara ni­ mă­nui”. La ce se referă? D.P.: Este o formă de protest faţă de ce se în­cearcă să se inoculeze parcă tot mai mult în România în ultima perioadă oamenilor şi anume că există sentimentul că nu suntem conduşi. Parcă deciziile sunt atât de învălmăşite că îţi dau sentimentul că nu există absolut nicio coerenţă în luarea deciziilor politice. Mi-ar plăcea chiar să existe în rândul cetăţenilor un curent în care să se exprime mândria de a fi cetăţean al acestei ţări, mândria de a fi român, de a locui în judeţul Mureş. Rep.: Când l-aţi cunoscut pe Victor Ponta? D.P.: În 2003, când am terminat Facultatea de medicină, încheiasem activitatea în cadrul Ligii Studenţilor unde fusesem preşedinte doi ani şi simţeam că îmi lipseşte acest tip de activitate organizatorică, iar la un moment dat mi-a venit propunerea din partea PSD de a mă implica în cadrul organizaţiei de tineret şi Victor Ponta mi-a cerut acest lucru. Am fost încântat să mă implic şi să devin preşedintele TSD Mureş. Rep.: Aţi devenit prieteni? D.P.: De atunci au fost foarte multe momente

Dragoş Popa, un adept al comunicării prin intermediul blogului şi a siteurilor de socializare gen Hi5 şi Facebook în care am avut ocazia să ţin legătura cu el şi azi avem o relaţie bazată pe prietenie. Am avut şi momente în care l-am susţinut, dar şi în care am avut păreri contrare şi am apreciat că a fost încântat să vadă că nu fac parte din categoria persoanelor care îl onorează numai pentru că ocupă o poziţie. Am avut şi multe deplasări cu el în străinătate şi am cunoscut şi aspecte privind viaţa lui personală, lucru care chiar mi-a întărit relaţia pe care sper să o cultivăm pe viitor. Rep.: Sunteţi director medical social-democrat la un patron liberal. Cum e relaţia? D.P.: E foarte bună, chiar am o relaţie foarte bună cu domnul Virgil Mailat. Am apreciat că am fost chemat să ocup această poziţie fără a se ţine cont de activitatea mea politică. Aici (la Nova Vita – n.r.) este o activitate administrativă în care partea politică nu are ce căuta. Domnul Mailat chiar are o viziune politică interesantă asupra aspectelor locale şi naţionale şi de fiecare dată când am puţin timp liber îmi face plăcere să schimbăm păreri în acest sens. Rep.: Este sinceritatea o calitate sau un defect pentru politicieni? D.P.: Chiar cred că va veni momentul în care să se schimbe per ansamblu tipul de politician din România. Oamenii într-adevăr şi-au pierdut încrederea în politicieni pentru că de prea multe ori au fost dezamăgiţi. Chiar cred că sinceritatea şi calitatea umană a fiecărui om politic în parte va conta la un moment dat mult mai mult. Rep.: De ce aţi intrat în politică?

D.P.: În prima fază a fost o chestiune de tatonare pentru că îmi lipsea un tip de activitate. Mi-a plăcut. Am întâlnit în PSD Mureş, partid în care sunt înscris în 2003, şi oameni care m-au atras din punct de evdere al modului în care gândesc şi pot să administreze lucrurile. Al doilea aspect e că şi acum cred că printr-o voinţă curată şi fără a avea interese ascunse chiar se poate schimba ceva şi la un moment dat poate să vină o apreciere din partea oamenilor că ai reuşit să faci şi lucruri bune. Rep.: Ce e mai uşor, să operezi sau să ţii un discurs politic? D.P.: Bineînţeles că profesia este cea care mă atrage şi la care n-aş vrea să renunţ pentru că îmi oferă cele mai mari satisfacţii. În timpul unei operaţii oricât de dificil ar fi mă simt relaxat şi mai stăpân pe situaţie. Bineînţeles că şi un discurs politic poate să-ţi dea multe satisfacţii atâta timp cât simţi că cei cărora te adresezi le poţi capta atenţia şi interesul. Partea medicală e mult mai practică, iar la noi, în chirurgie, pacienţii pot să plece vindecaţi, în schimb în politică este un parcurs mult mai greu până ajungi să obţii o soluţie la o anumită problemă. Rep.: Cum vă petreceţi timpul liber? D.P.: Am foarte puţin timp liber, probabil nici concediu n-o să am anul acesta. Totuşi, încerc să mă relaxez şi împreună cu prietenii am reuşit să ieşim de câteva ori în natură pentru a uita de grijile cotidiene. Rep.: Unde vă vedeţi peste zece ani? D.P.: Indiferent de poziţia publică, politică şi

profesională, cred că mi-ar plăcea să mă pot uita în urmă cu plăcere fără să am „tinichele” agăţate după mine. Vreau să trăiesc într-un sistem curat în jurul meu şi cred că nu neaparat poziţia e importantă, ci faptul că privind în urmă să nu mă simt cu nimic pătat şi să pot privi în viitor cu încredere că pot să fac lucruri bune. Rep.: Dacă aţi ajunge ministru al Sănătăţii care ar fi prima măsură pe care aţi lua-o? D.P.: Sunt foarte multe lucruri care ar trebui făcute în domeniul medical, dar probabil cel mai important ar fi să reuşim cumva să ne desprindem de greutăţile financiare care sunt implicate în acest sistem. Oamenii trebuie să înţeleagă că servicile medicale atâta timp cât nu sunt susţinute mai bine din punct de vedere economic nu pot să dea rezultate. Se discută de câţiva ani de un sistem de coplată care nu înseamnă că trebuie să plătim o sumă foarte mare, dar trebuie conştientizat că sănătatea e la fel ca alimentele, concediul şi îmbrăcămintea, e un tip de activitate care trebuie susţinută cumva. De asemenea, aş încerca să elimin organigramele prea încărcate din sistemul public de sănătate care consumă din buget sume imense şi aş încerca să dezvolt infrastructura medicală în cadrul spitalelor. Rep.: Sunteţi de acord să caracterizaţi întro propoziţie câţiva colegi de partid? D.P.: Da. Rep.: Victor Ponta? D.P.: Un tânăr de perspectivă care merită să fie preşedintele României. Rep.: Mircea Geoană? D.P.: Un politician care a avut mai multe momente neinspirate în activitatea sa. Rep.: Adrian Năstase? D.P.: Un bun organizator, dar din păcate numele său e legat de prea multe aspecte şi afaceri necurate. Rep.: Ion Iliescu? D.P.: O personalitate care cu siguranţă va conta şi va rămâne în istoria României pentru foarte mult timp, un titan politic pe care cu siguranaţă Istoria îl va plasa într-o poziţie mult mai curată decât e caracterizat acum. Rep.: Miron Mitrea? D.P.: Un bun organizator, din păcate neinspirat politic şi el. Rep.: Marian Vanghelie? D.P.: O persoană sociabilă care cred că azi ocupă o poziţie prea importantă pentru PSD. Rep.: Alexandru Petru Frătean? D.P.: Un om politic abil şi un bun negociator. A consemnat Alex TOTH


8

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Sport

O scrisoare de la MM-selim Selo

pe prins-o şi „Hai c-am vreo că în ot ai sc asta. Să m astea băşici din două-trei eu. şi os sc -am grele şi m u sc ce n Lu Oare Răzva ” i? ec m la se uită

„Aşa-aşa, hai băieţi, să luăm toate punctele! Trageţi mingile cât mai sus, pentru că cei de la Urziceni au alergie la Zenit!”

Dănălache, îngerul păzitor al porţii „municipalilor”, făcându-şi cu brio datoria de goalkiller în faţa atacanţilor adverşi.

Bucşarule dragă cartea mea găsească-mi-te-n pace Pe aici, e vânt şi-i vreme rea, şi Unirea noastră zace. În conturi nu-i nimic, să ştii, pustiu ca prin Sahara Lacrimi le curg la jucatori, şuvoi ca Niagara. Zenitul ni se frânse brusc, la Petersburg în vale Am vrut, am tras, dar n-am putut, îţi spunem azi cu jale. Ne arătară ruşii, vai! cum e cu Perestroika... Şi-am scris această carte eu, manager MM Stoica.

„Vai de mine, dacă Alexandru Frătean mă vede în tricou portocaliu cine ştie ce o să creadă despre mine. Sper că n-are lunetă la puşca de vânătoare...”

Consilierul PSD Florin Vlas transferat pentru două ore din echipa „roşilor” socialdemocraţi în cea a „portocaliilor” din tribuna zero a stadionului Transil

Antrenorul FCM Adrian Falub montându-şi elevii împotriva vicecampionilor de la Unirea Urziceni, care de când au probleme financiare adoptă meci de meci tactica „tiki-kaka”

„Pfff... Bobby.... ce mă plictiseşte jocul ăsta al Unirii! Zău că dacă aduceam echipa noastră din Râciu le aplicam o bătaie de neuitat celor din Urziceni!”

Ioan Vasu, primarul comunei Râciu, amintindu-i fiului său Ovidiu, că în campionatul judeţean bătaia e ruptă din (văt)rai.

„Hmmm... seminţele astea de floarea soarelui din prima divizie nu se compară cu alea din divizia B. Oare cum or fi cele din Champions League şi Europa League?”

Unul din absenţii meciului de sâmbătă, târgumureşeanul Cristi Pop, meditând la diferenţele elementare dintre divizia B şi Liga lu’ Mitică


9

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Sport

Liga I, etapa a treia: FC Municipal Târgu-Mureş – Unirea Urziceni 1-0

FCM victorieeeeeeeee! FC Municipal Târgu-Mureş a detonat „bomba” etapei a treia a Ligii I la fotbal învingând sâmbătă, 7 august, cu scorul de 1-0 (0-0), vicecampioana Unirea Urziceni, prin golul reuşit în minutul 53 de Dan Matei.

insuficient de puternic pentru a-l învinge pe goalkeeper-ul oaspeţilor. Repriza se încheie cu o ocazie monumentală a lui Dan Matei, care intră în unghi şi centrarea sa nu găseşte cadrul porţii adverse.

Dominare Unirea, scor egal după 45 de minute

„Municipalii”, mai motivaţi după pauză

Meciul a început într-o uşoară notă de domi­ nare a oaspeţilor, cu Brandan evoluând aproape perfect. Dealtfel, primul şut al partidei i-a aparţinut argentineanului care a tras în minutul 6, de la 25 de metri, puţin pe lângă poartă. Ocazie mare de gol pentru Urziceni în minutul 16: Frunză primeşte o pasă ideală de la Bilaşco, pătrunde perpendicular pe poartă şi trage peste buturi. Primul şut al „municipalilor” pe spaţiul porţii îl consemnăm în minutul 21, când Stere trage, dar prea anemic pentru a-l învinge pe Arlauskis. Cinci minute mai târziu acelaşi Frunză reuşeşte o diagonală spectaculoasă de la marginea careului, dar mingea trece la o palmă de bară. Unirea presează şi în minutul 35 Brandan prinde o „torpilă” de la circa 20 de metri parată eroic de Dănălache. Minutul 44: ocazie ideală pentru Vagner, care reia din şapte metri dar

Prima ocazie a mitanului secund înseamnă şi primul şi unicul gol al partidei. Minutul 52: corner de pe partea stângă şi Dan Matei aruncă în aer tribunele înscriind cu o frumoasă lovitură de cap: 1-0 pentru FCM! Vicecampionii reacţionează rapid şi la două minute de la primirea golului Onofraş iroseşte şansa egalării, şutând pe lângă poartă din opt metri. Tensiunea creşte şi la o lovitură liberă pentru ialomiţeni Maftei îl bruscheză pe Carlos şi centralul îl trimite mai devreme la cabine. Era minutul 59. Rămaşi în inferioritate, oaspeţii nu renunţă şi Dănălache salvează golul în minutul 60, la o lovitură de cap a lui Bilaşco. Se joacă pe contre, cu Unirea atacând pozi­ ţional şi FCM răspunzând cu contraatacuri sus­ ţinute frenetic de cei peste 5.000 de spectatori prezenţi în tribunele stadionului „Transil”. Neaga trimite în minutul 63 un şut viclean din

afara careului, mingea loveşte gazonul dar Dănălache scoate în corner. Elevii lui Adrian Falub creează panică în apărarea ialomiţenilor prin acelaşi jucător, Roman, care în minutul 71 trimite din doi metri pe lângă poartă după o bâlbăială a apărării adverse, iar în minutul 73 scapă pe linia careului mic un balon pe care scria 2-0. Stângă iroseşte şi el şansa unui 2-0 ce părea incredibil la începutul meciului după ce Arlauskis scoate un şut greu în minutul 79, iar Didi, în minutul 81, nu găseşte cadrul porţii din şase metri, mingea trimisă cu capul de brazilian scurgându-se pe lângă buturile adverse. Tot Didi, în minutul 85 trece din nou pe lângă gol şi meciul se încheie după trei minute dramatice de prelungiri, consfinţind prima victorie din istoria „municipalilor” pe primul eşalon fotbalistic al ţării. În urma acestei victorii FC Municipal a acumulat patru puncte în clasament, urmând ca în etapa viitoare, a patra, să se deplaseze la Galaţi, unde va întâlni formaţia locală Oţelul.

Adrian Falub: „Mai avem foarte mult de muncă”

Deşi la finalul partidei era vizibil mulţumit de rezultat, Adrian Falub, antrenorul „municipalilor” a

„Orange boys” au fost şi de această dată la înălţime

subliniat că formaţia pe care o pregăteşte mai are mult de muncă pentru îndeplinirea obiectivului. “E o victorie importantă, dar nu suficientă, au trecut doar trei etape, mai avem foarte mult de muncă, mai ales la pregătirea fizică”, a declarat Adrian Falub, antrenorul for­ maţiei FC Municipal.

Roni Levi: “Nimeni nu a fost concentrat la fotbal”

De cealaltă parte, Roni Levi, tehnicianul Unirii Urziceni, a pus eşecul pe seama problemelor cu care se confruntă clubul ialomiţean. “Jucă­ torii s-au gândit înainte de meci la demisia managerului şi la faptul că nu şi-au primit banii. Acest lucru i-a făcut să nu fie concentraţi la meci, nimeni nu a fost concentrat la fotbal”, a afirmat Roni Levi.

Alex TOTH

Au evoluat formaţiile:

FC Municipal: Dănălache, Dan Matei, Cor­ doş, F. Moldovan, Topic (83 Bălău), Vagner, F. Dan, Carlos (77 Stângă), Roman, Stere (65 Didi), Vancea. Unirea Urziceni: Arlauskis, Epaminonda, Galamaz, Maftei, Petre Marin (46 Bordeanu), Frunză, Pădureţu (54 Neaga), Marinescu, Brandan, Onofraş (76 Rusescu), Bilaşco. Partida a fost condusă de Sebastian Colţescu din Craiova, care a fost ajutat la cele două tuşe de Vladimir Urzică din Piatra Neamţ şi Tudor Constantinescu din Bucureşti.

„Municipalii” nu s-au speriat de faima adversarilor şi au detonat „bomba” etapei a III-a

Vancea luat în primire de Galamaz

Didi, provocând panică în careul advers


11

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Noroc hun!

Kelemen Humor, ministrul Coolturii, într-un dialog de vis cu reporterul ZMS

“Am nimerit într-o perioadă în care am crezut că puşculiţa e plină” A fost pe rând, maghiar, hocheist, rocker (în perioada liceului, la Târgu-Mureş), medic veterinar, redactor la radio, om politic, candidat la preşedinţie, iar lista se opreşte la funcţia de Ministru al Coolturii. Am sunat sau am crezut doar că am sunat la Ministerul Coolturii, să aflăm mai multe despre omul Kelemen Humor. Nu l-am găsit, aşa că am apelat la propria-mi imaginaţie, pentru a purta un dialog cu cel pus în fruntea culturii în Guvernul Boc.

Reporter: Chiar aţi fost rocker în perioada liceului? Kelemen Humor: Mai degrabă îmi plăcea jazzul, dar nici rock-ul nu era de lepădat. TârguMureşul din aceea perioadă avea un spirit în acest sens. Sunt vremuri trecute şi amintirea pletelor, a blugilor strâmţi rămâne. Rep.: A fost mai puternic Schöpenhauer decât animalele domestice? K.H.: Se pare că da. Deşi mi-au fost dragi animalele, impactul gândirii profunde a fost mai puternic, fapt pentru care am virat de la medicina veterinară la filozofie. Rep.: A urmat apoi pasul către mass media. K.H.: Da, am devenit redactor al emisiunii culturale şi politice pe postul public de radio de la Cluj, iar după un timp am început să lucrez şi ca redactor-colaborator al revistei culturale Korunk. A fost o perioadă foarte frumoasă a vieţii mele, dar parcă lipsea ceva. Rep.: Politica a completat acest gol? K.H.: La început am crezut că e o glumă, când mi s-a propus postul de secretar de stat al UDMR în cadrul Ministerului Coolturii. Apoi gluma a devenit una şi mai serioasă, în 2000, când am ajuns în Parlament pe listele UDMR, în judeţul Harghita. Rep.: Chiar aţi crezut că puteţi înscăuna fotoliul de la Cotroceni în 2009 ? K.H.: Hmm ! Aşa cum au crezut şi ceilalţi UDMRişti care au candidat la preşedinţia României. M-am ghidat după sloganul încercarea moarte n-are şi cred că prestanţa mea din campanie a fost una de bun simţ. Rep.: Ce făceaţi dacă-l băteaţi pe Traian Băsescu? K.H.: Pe Băsescu? Grea întrebare. Cu siguranţă eram şi acum în aceeaşi barcă, pe care-i place aşa de mult să o conducă. Noi, UDMR, suntem mai mult de decor, sus pe punte. Rep.: Dar totuşi, sus pe punte şi nu jos? K.H.: Noi de 20 de ani ne-am obişnuit sus pe punte, chiar dacă nu am avut un căpitan de vas până acum. E bine să păstrăm acestă poziţie, indiferent de cine conduce barca, astfel putem sta şi noi liniştiţi în vâltoarea învolburată a apelor. Rep.: Strămoşii dumneavoastră s-au tot lu­ p­tat cu unii şi cu alţii pentru teritorii. Pentru Ministrul Coolturii, lupta a fost practic fără istoric.

K.H.: Din păcate nu am avut un cu cine să mă lupt, doar cu câteva voci sporadice, pe care nu o pot numi bătălie. Am venit, am văzut şi… am preluat Ministerul Coolturii. Lupta adevărată de acum începe, iar teatrul de război e unul jalnic, cu un decor în paragină, iar actorii nu mai prea au vocaţie. Cel puţin aşa cred eu. Rep.: Cum se vede cultura din fotoliul de ministru? K.H.: Ideea e că nu prea ai ce vedea, e prea mare ceaţa, iar ca să o dai la o parte, îţi trebuie ceva bani. Există şi riscul ca după risipirea ceţii, să dai nas în nas cu o situaţie jalnică. Rep.: Ceaţa e deasă, dar vocile care se aud venind din ea? K.H.: Unele sunt mai înalte, altele mai joase şi nu ştiu care din ele sunt mai credibile. Trebuie să ai un auz foarte fin pentru a le deosebi, astfel rişti să fi tras la răspundere de alţii mai mari ca mine, care stau undeva mai sus, deasupra altei ceţe, mult mai profunde, prin care chiar şi vocea mea nu răzbate. Rep.: Revenind la Târgu-Mureş, cum vi se pare Teatrul Naţional? K.H.: L-am vizitat chiar anul acesta, la invitaţia directorului de acolo, Vlad Rădescu. M-a luat de mână şi mi-a tot arătat în ce condiţii se află Naţionalul. Sincer să fiu, nu prea mi-a plăcut ce am văzut acolo. În contabilitatea teatrului, deşi apar date, cifre, acestea nu se regăsesc în baza materială. Le-am promis ceva bănuţi, dar problema e că aceştia nu mai prea sunt. Rep.: Unde sunt aceşti bani? K.H.: Pe mine mă întrebaţi? Eu de unde să ştiu, mai bine i-aţi întreba pe alţii despre acesta. Rep.: Care alţii? K.H.: Cei care au fost înaintea mea. Eu am nimerit la conducerea ministerului, într-o perioadă în care am crezut că puşculiţa e plină, aşa cum au vehiculat cei dinaintea mea. Din păcate, am găsit doar ceva pe fund. Rep.: Cât ajunge acest puţin găsit pe fundul puşculiţei? K.H.: Greu de spus, mai ales că acum trebuie să ne batem capul cu alte treburi. Sunt ditamai instituţii care toacă o grămadă de bani, iar aceştia nu poţi să-i scoţi aşa uşor. Rep.: Vă place opera? K.H.: Nu doar opera, ci şi teatrul, muzica, arta

ANUNŢ DE PARTICIPARE 1.Denumirea autorităţii contractante: Municipiul Tîrgu-Mureş, cod fiscal: 4322823, adresa: P-ţa Victoriei, nr. 3, telefon: 0265-268330, fax. 0365-801856 2. a) Procedura aplicată pentru atribuirea contractului de lucrări: licitaţie publică deschisă b) Tipul contractului de servicii pentru care sunt solicitate oferte: contract privind delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică , în sistem centralizat. 3. (a) Locul prestării serviciilor – Municipiul Tg. Mureş (b) Obiectul delegării îl constituie activităţile de producere, distribuţie şi furnizare energiei termice precum şi producerea energiei termice şi electrice în cogenerare, pentru unele zone ale Municipiului Tg. Mureş. 4. Durata delegării – maxim 25 de ani. 5. a) Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului de la care se poate obţine un exemplar al documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi modalitatea de obţinere a exemplarului respectiv: Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, P-ţa Victoriei, nr. 3, cam. 85, tel. 0265-268330, int. 146, documentele se vor ridica de la sediul achizitorului b) Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar : 100 lei, prin plata în numerar la casieria instituţiei. c) Garanţii solicitate: garanţie de participare la licitaţie 200.000 euro., cu durata de valabilitate de 30 de zile. 6. (a) Ofertele se vor depune/transmite până cel târziu la data de 07.09.2010, ora 12 (b) Adresa la care trebuie transmise/depuse ofertele : Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, P-ţa Victoriei, nr. 3, cam. 15. (c) Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 08.09.2010 , ora 10., cam 45 , Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, P-ţa Victoriei, nr. 3, cam. 15. (d) Limba în care trebuie redactate ofertele cât şi documentele prezentate este limba română. 7. Durata de valabilitate a ofertei este de 30 de zile . 8. Documentaţia este disponibilă pe site-ul www.tirgumures.ro, secţiunea Consiliul Local, hotărâri luna iulie 2010. Primar, Dr. Dorin Florea

Ormenişan şi licitaţii fantomă

Deşi se plâng de criză, cei din executivul Primăriei Târgu-Mureş împart miliarde unor oameni de afaceri apropiaţi edililor. Este vorba de un contract de achiziţii de materiale de construcţie oferit printr-o aşa-zisă licitaţie firmei familiei lui Călin Ormenişan. Păi cum să-i spunem licitaţie când singura ofertă a fost făcută de respectiva firmă, care a mai câştigat şi alte contracte la fel de bănoase cu primăria. Valoarea achiziţiei este de aproximativ 600 mii de lei. Materialele vor fi furnizate de o asociere formată din firma tîrgumureşeană SC Senin Prodexp SRL al lui Ormenişan şi o anumită societate no-name SC Lyon Company SRL din Sânmartinu de Câmpie. Conform statisticilor din ultimii ani ai cifrei de afaceri a firmei târgumureşene, banii din acest contract formează un sfert din cifra de afaceri societăţii. Încă trei în acest an şi domnu Ormenişan s-a scos.

Curat murdar, domnule Ţerbea “Ce vremuri! Ieri eram rocker şi azi ministru cool la cooltură… Aş mai vrea o tură…

în general, dar din păcate nu-mi prea place cum arată ea în prezent. Păcat că nu-i putem întinde o mână de ajutor, ea fiind momentan în ghips, iar medicul şef nu prea vrea să-l dea jos.

Cristian Tarabă

Salubriservul lui Sorin Ţerbea a fost „salvat” de o mică cheltuială de vreo 500 de mii de euro de o altă firmă privată şi de Primărie. În octombrie anul trecut consilierii locali au hotărât amânarea unei investiţii pe care firma de colectare a deşeurilor ar fi trebuit să le facă pentru achiziţionarea de pubele de gunoi ecologice. Cică investiţia ar fi fost în contrapondere cu Master Planul “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor din judeţul Mureş” organizat de CJ Mureş. Acum o firmă privată a venit la Primărie cu propunerea de a instala în oraş astfel de pubele. Gratis. Zis şi făcut. În tot oraşul au apărut astfel de tomberoane unde mureşenii pot să depoziteze selectiv deşeurile. Aşa că firma lui Ţerbea se vede scutită de cumpărarea acestora. Simplu şi la obiect.

“Complet. Simplu. Potrivit pentru baia ta” – o campanie Ambient dedicată clienţilor fideli În perioada 1 mai – 30 iunie 2010, Ambient a desfăşurat campania „Complet. Simplu. Potrivit pentru baia ta”, adresata persoanelor fizice, posesoare de Card Bonus, care au achiziţionat pe perioada derulării campaniei produse pentru amenajarea sau renovarea integrală a băii proprii. Promotia s-a desfasurat in Centrele Comerciale Ambient din Sibiu, Cluj, Târgu-Mureş, Baia Mare, Bistriţa, Alba–Iulia, Mediaş, Deva, Sighişoara, Râm­nicu-Vâlcea, Năsăud, Gheorgheni. În cadrul promoţiei au participa clienţii care au achiziţionat produse în valoare de minimum 2.000 de lei net., aceştia au beneficiat de o reducere de până la 15%, în funcţie de produsele achiziţionate si au participat la o tombola cu premii. Extragerea taloanelor câştigătoare a avut loc în data de 17.07.2010, la ora 12:00, la sediul administrativ Ambient din Sibiu. Au fost extrase 10 taloane, fiecare câştigător primind echivalentul valorii produselor achiziţionate în cadrul campaniei. Punctele câştigate vor putea fi folosite pentru achiziţionarea oricărui produs din Centrele Comerciale Ambient. Castigatorii celor 10 premii sunt: 1. Ielciu Ioan Mircea din Sibiu - Valoare premiu: 3663.75 lei; 2. Palincas Toma din Baia Mare - Valoare premiu: 2399.53 lei; 3. Dan Vasile Ciprian din Cluj - Valoare premiu: 2188.30 lei; 4. Serban Gheorghe din Hunedoara - Valoare premiu: 2321.45 lei; 5. Chera Cristian Gheorghe, sat Valea Cheii, jud. Valcea - Valoare premiu: 2131.10 lei; 6. Diac Livia, loc. Mosna, jud. Sibiu - Valoare premiu: 2302.86 lei ; 7. Ani Maria, sat Nepos, jud. Bistrita - Valoare premiu: 2630.28 lei; 8. Dumitru Alexandru din Tg. Mures, B-dul Pandurilor - Valoare premiu: 2630.28 lei; 9. Firtos Norika din Sighisoara - Valoare premiu: 2899.01 lei;

10. Boian Ioan din sat Laz, jud. Alba - Valoare premiu: 5000 lei Premiile au fost inmanate castigatorilor in cadrul Centrelor Comerciale Ambient unde au participat la promotie. «Mã numesc Dumitru Alexandru şi sunt unul dintre fericiţii câştigãtori ai premiilor acordate în cadrul campaniei: “Complet. Simplu. Potrivit pentru baia ta.”, campanie organizatã de cãtre Ambient. Am cumpãrat produse de la Ambient pentru 3 bãi, am participat la tombolã şi am câştigat un premiu constând în contravaloarea în produse a uneia dintre bãi. Mulţumesc Ambient. »

Despre Ambient

Ambient este o companie cu capital integral romanesc a carei principala activitate este comercializarea materialelor de constructii, finisaje si amenajari interioare. Prezent pe piata din Romania inca din 1993, Ambient a cunoscut o crestere rapida datorata calitatii produselor si serviciilor oferite clientilor sai. Daca in 1995 se deschideau primele 7 magazine in Sibiu, in prezent Ambient are propria retea de 14 centre comerciale si 2 depozite logistice. Mai multe detalii despre Ambient sunt disponibile la adresa: www.ambient.ro.


12

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Sănătate, că-i mai (ne)bună decât toate! Interviu ideal de ireal cu Raed Parafat, ministrul Sănătăţii din România

Descentralizarea spitalelor e ca atunci când îţi trimiţi nevasta să stea la soacră Ştiu, n-o să fiu crezut, dar totul s-a întâmplat exact aşa cum am să vă relatez în interviul următor. Cel puţin, aşa am visat că au avut loc lucrurile. Eram la redacţie, în faţa monitorului, când am simţit o lovitură năprasnică în moalele capului. Nu, nu era niciun cititor nemulţumit de scrierile mele, ci pur şi simplu valul tsunami de căldură care a lovit Pământul şi m-a atins pe mine primul, probabil din cauză că am biroul chiar lângă geam. Am leşinat şi m-am trezit într-un tunel. Am văzut o luminiţă la capăt şi am înaintat până am dat de o uşă pe care scria „ministrul Sănătăţii”. Am bătut la uşă şi am intrat. Pe scaunul de ministru stătea Raed Parafat. Părea că mă aşteaptă... Reporter: Sănătate! Ce surpriză... ce faceţi aici, unde e ministrul Cseke? Raed Parafat: Sănătate şi virtute! Atti e în concediu de odihnă şi ăştia m-au pus pe mine în locul lui. Rep.: V-a dat vreun sfat sau vreo dispoziţie înainte să plece? R.P.: Da, Atti mi-a spus că în cazul în care particip la vreo şedinţă de guvern să nu stau faţă în faţă cu Nuţi Udrea că mai mereu vine cu decolteu generos şi apoi o să am probleme să mă mai concentrez la ordinea de zi. Rep.: Înţeleg... totuşi, aţi vrea să participaţi la şedinţele Executivului? R.P.: Bineînţeles că nu. Ca să folosesc un termen medical, în Guvern e cam balamuc. Mulţi cred că se pricep la toate şi de fapt nu se pricep decât la licitaţii... Rep.: E chiat atât de gravă situaţia? R.P.: În termeni medicali, miniştri sunt ca nişte medici care vor să resusciteze un pacient mort. V-aţi prins că pacientul e România... Rep.: Mă ia durerea de cap... Apropo, de ce raţionalizaţi algocalminul? R.P.: Nu-l raţionalizăm doar complicăm puţin

pro­cedura de eliberare. Mulţi confundau medicamentele astea cu drajeurile. De aceea, ne-am gândit să-i purtăm puţin pe oameni pe la medicul de familie pentru reţetă. Ideea e să-i punem pe drumuri, până le provocăm noi durerile de cap, astfel încât eliberarea reţetei să fie justificată.

decontarea medicamentelor eliberate în ca­drul programelor naţionale s-au terminat în Mureş. R.P.: Da... delicat moment, mai ales că am auzit că s-au scumpit şi înmormântările de câteva ori. Nu comentez mai mult, sper că nu vă supăraţi.

Rep.: Aţi auzit de Sylvain Blondin? R.P.: Nu... nu prea urmăresc campionatul fran­ cez. La ce echipă joacă?

„E mult mai bine secretar Rep.: Aţi auzit de scandalul de de stat decât sinistru al săptămâna trecută de la Clinica Sănătăţii. Părerea mea...” de Cardiologie din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş? R.P.: Da, dar ce pot să fac de la Bucureşti? Cel mult să solicit un control. Numi plac scandalurile, aşa că am trecut întâmplarea pe linie moartă. Avem oricum destul circ la Bucureşti.

Rep.: E o confuzie, omul e vânător de capete. Recrutează cadre medicale pentru Franţa.... R.P.: Aaa! Daaa, am auzit că ar fi fost şi pe la UMF să momească studenţi. Să fim serioşi, nu e nevoie de un străin ca să ne ducă personalul afară, când avem un guvern care taie salariile... Blondin ăsta n-are nicio şansă în faţa lui Boc! Rep.: Ce părere aveţi despre descentralizarea spitalelor? R.P.: Ce părere să am? E ca şi cum ai fi căsătorit cu o femeie foarte frumoasă dar n-ai destui bani ca să achiţi toate mofturile ei. O trimiţi atunci la soacră, să-i poarte ea de grijă, dar din când în când o mai vizitezi şi tu noaptea. Rep.: E jale mare... fondurile alocate pentru

Rep.: Cu ce amintiri a plecat din Mureş mi­ nistrul Sănătăţii din Iordania? L-aţi însoţit în vizita sa... R.P.: I-a plăcut aici, de aceea mi-a spus că după ce va ajunge acasă va face lobby pentru UMF, astfel încât tinerii din Iordania să vină să studieze medicina la Târgu-Mureş. De asemenea, i-a plăcut mult şi de doamna Lokodi. I-am şoptit că ea e „doamna de fier” a judeţului şi atunci mi-a mărturisit, dar asta vă rog să nu apară în interviu, că ar avea şi ei nevoie de

astfel de conducători vrednici pentru „muhafazele” lor. Astea sunt un fel de judeţe la ei... Rep.: La finalul interviului, un gând pentru cititorii ZMS? R.P.: Ce le-aş putea dori decât să fie sănătoşi, bucuroşi şi de ce nu, chiar zgomotoşi? Să ne revedem cu bine!

Dr. LuCIO MUreşean


13

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Oameni de cooltură

“Uitându-mă în propriul meu destin, viaţa mea e ok!“ Am vrut să vedem cum mai este privită urbea noastră, din perspectiva unui actor. Aşa l-am găsit pe Nicu Mihoc, care ocupat cu liniştea interioară găsită la Râciu, ne-a relatat despre realitatea în care trăieşte el, şi din care facem cu toţii parte. Ne-au fost de ajutor, Shakespeare, Creangă, Caragiu, Steinbeck, Caranfil sau Mihail Sebastian, care au pus umă­rul la realizarea întrebărilor. Reporter: „CUM VĂ PLACE” Târgu-Mureşul? Nicu Mihoc: La fel, nu s-a schimbat nimic. Mai mult îmi place la ţară, vin dintr-un mediu rural, şi mă reîntorc într-un astfel de mediu. Probabil şi vârsta îşi spune cuvântul, şi îmi doresc linişte. Târgu-Mureşul e un oraş cochet, noi în general avem o chestie, dacă stăm într-un loc, nu mai vedem ce e în jurul nostru. Pot spune că plecând şi venind din Mureş, Sibiu sau de la Râciu, îl văd un oraş în care e foarte fain să stai la pensie. Nu e aşa de activ, pe cât mi-aş dori eu, dar nu e nici un oraş moleşit. Rep.: Traseul către Sibiu, Râciu, a fost un „ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI”? N.M.: Da, cam aşa e. Acolo mă simt cuc, deşi la Râciu nu sunt singur, iar la Sibiu am prieteni. Pot spune că m-au adaptat oamenii de acolo foarte repede. Rep.: Ce „AMINTIRI DIN COPILĂRIE” v-au ră­ mas în memorie? N.M.: În perioada comunistă am avut o şansă cu şcoala. Astăzi, îmi pare rău, şcoala românească e sub cea pe care am făcut-o eu, cu cel puţin 15 clase. Tipul de acomodare, de formare şi acum e totul altfel. Toate teatrele din Transilvania au absolvenţi de la Târgu-Mureş de dinainte de 1989. Şcoala din Târgu-Mureş m-a format şi fiecare actor, regizor cu care am lucrat, cu toate întâlnirile cu artiştii, mai mari sau mai mici, m-au influenţat într-un fel. E la noi un tip de încrâncenare care s-a instalat în mediul cultural, în mediul teatral, cine mai bun, mai mare. Nu există mai bun sau mai mare, nu decidem noi asta. Rep.: S-a tot pus cultura mureşeană la cale. A fost „MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC”? N.M.: Din păcate n-a ieşit mare lucru. Nu este de mult timp un consens şi cred că vina e la noi. Nu am învăţat nimic şi nu construim ceva durabil. Uită-te ce se întâmplă cu saşii şi românii la Sibiu. Aici problema etnică, nu e cea care ne leagă, ci doar ne desparte, ceea ce este des­tul de grav. Într-un astfel de mediu, nu poţi construi şi e nevoie de timp. Rep.: Se poate vorbi de “ACTORUL ŞI SĂLBATICII”? N.M.: Există acest fenomen. Dacă întrebi un actor, va spune că ceilalţi sunt sălbatici. Îmi place să fiu în gaşca de sălbatici, să fiu şi actorul şi

totdeauna e bine să schimbi rolurile. Nu e bine să stai pe acelaşi rol, e trist să fii mereu pe aceeaşi baricadă. Doar boul e consecvent. Rep.: Sălbaticii se împart în “OAMENI ŞI ŞOARECI”? N.M.: Da, există şoareci, care rod pe dedesubt, şobolani chiar, care caută în mizerie, şi pute. Mă feresc de astfel de lucruri şi caut doar ce e frumos. Am ajuns la o vârstă şi uitându-mă în propriul meu destin, în viaţa mea e ok. Putea fi mai nasol. Rep.: Stăpânirea are în playlist “JOCUL DE-A VACANŢA”? N.M.: În general stăpânirea se joacă de-a vacanţa şi noi facem raportul la cei 20 de ani. Dacă am face o analiză de la dictatura lui Carol al II-lea şi până în prezent, ne cam jucăm de-a vacanţa. Se joacă şi e trist. Un partid românesc, când se află la putere, face o greşeală de neiertat, el nu se reformează când e la putere, el vrea să o facă în opoziţie. El trebuie să accepte curentele de opinie, indiferent dacă-i convine sau nu. Din păcate avem o chestie de excludere ca naţie. E şi o chestie de cultură, de civilizaţie, să învăţăm aceste lucruri. Rep.: Şi atunci “RESTUL E TĂCERE”? N.M.: Nu mă complac în acest lucru. Eu construiesc împreună cu alţi oameni, cu care m-am întâlnit în viaţa mea, iar dacă nu pot, nu voi sta să văd ce face celălalt. Aveam la 20 de ani astfel de apucături, cu revolte aiurea, nu aveam conştiinţa unor lucruri. Nu vreau să mă mai implic, vreau să fac doar teatru, şi nimic mai mult. Rep.: Funcţionează la noi sintagma “TAKE, IANCHE ŞI CADÎR”? N.M.: Depinde de abilitatea oamenilor. Dacă noi ne întâlnim la 20 de ani, în general funcţionează chestiunea de orgoliu, de căutarea propriei identităţi, care în general e visătoare. Dacă ne întâlnim la 40 de ani, râzi de foarte multe lucruri, pe care o facem cu lejeritate. Fie­ care om acumulează ceva, care se numeşte înţelepciune, ca să ajungă la o vârstă când nu mai are ce face cu ea. Încercăm în general să ne punem amprenta asupra personalităţii celorlalţi şi dacă o faci cu încrâncenare, nu vei reuşi nimic. Rep.: Avem o ţară demnă de “CÂNTAREA ROMÂNIEI”? N.M.: Nu. Eu sunt român şi mă deranjează cumplit când cineva vorbeşte urât de naţia mea, deoarece mâ înjură pe mine. Avem o sută de ani şi nu avem conştiinţă naţională şi râdem de acest lucru. Ar trebui să fim mai indulgenţi cu noi. Eu am o problemă cu statul roman, nu cu românii, cu România. Am cunoscut români care au nişte Românii foarte frumoase, care nu coincide din păcate cu cea a statului român. Statul român nu suntem noi, pe el îl conduce

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş

Centrul de Exploatare Sighişoara, str. Andrei Şaguna nr. 8, tel. 0265-771430, Call Center Distribuţie: TellVerde-0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că în perioada 09 – 11,.08.2010, între orele 09.00 şi 17.00, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice pe următoarele străzi din localitatea Şaeş : • Str. Principală, zona PTA 1 Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere. *Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

cineva şi nu noi, ci un sistem, pe care-l avem de zeci de ani. Ei ne-au nenorocit, statul a făcut ce a vrut cu noi, ne-au pus unii împotriva altora până în 89. Apoi iar ne-au dezbinat, s-au bătut minerii cu studenţii, ungurii cu românii şi trebuie să ne oprim undeva. Rep.: Naţionalul condus de “CIPRIAN PORUMBESCU” mai prezină respect? N.M.: Eu cunosc foarte bine ce e acolo şi nu pot fi de acord nici cu unii, nici cu alţii. Toată lumea are o părere despre cât de bine să fie, dar niciodată nu s-au întâlnit la masă, să rezolve ceva. Am încercat să ne adunăm, instituţiile de cultură, dar e dificil, deoarece se pune prost problema de cine conduce, cine e şeful. Aici nu e vorba de şef, ci de cum colaborăm şi aici apare urâţenia. Înainte existau între marii actori forme de respect, ceea ce-i uneau. Din această cauză pe noi nu ne uneşte nimic, doar mergem şi venim de la serviciu. Un actor nu e la serviciu, meseria asta o faci tot timpul. Regretatul Ştefan Iordache ne spunea că, actoria e o meserie de cursă lungă, nu doar când eşti pe scenă, sau pe vreun platou de filmare. Rep.: Fricirea sau “TO BE OR NOT TO BE”? N.M.: Ne trebuie foarte puţin să fim fericiţi. Important este să observăm ce tip de raport avem cu noi. Dacă dimineaţa te trezeşti pozitiv, noaptea fiind un sfetnic bun, totul pare altfel. Dacă te trezeşti savurându-ţi cafeaua, ascultând

“Eu sunt român şi mă deranjează cumplit când cineva vorbeşte urât de naţia mea, deoarece mâ înjură pe mine.” (Nicu Mihoc) muzică, poţi fi mai pozitiv. Depinde ce vrei de la viaţă. Dacă visul tău e să ai Mercedes sau elicopter, atunci astea sunt visurile tale. Am un CD, pe care-l ascult foarte mult. Vă daţi seama, Gershwin la Râciu. Îl pun dimineaţa şi nu se mai aud manelele. Nu sunt împotriva lor, dar nu în mediul rural. Să fie muzică populară, cu Grupul Iza, cu Grigore Leşe, cu folclor autentic, dar nu cu refrenuri de genul “duşmanii mei”, “am parai”, “sunt copil sărac şi n-am nici o şansă”.

A consemnat Alin ZAHARIE

SC REWE PROJEKTENTWICKLUNG ROMANIA SRL titular al investitiei “Construire magazin comercial “Penny Market”, amenajare platforma, amplasare stalp publicitar, amenajare acces auto si pietonal, sistematizare verticala, imprejmuire, bransamente utilitati si organizare de santier” anunta publicul interesat asupra luarii deciziei etapei de incadrare de catre Agentia pentru Protectia Mediului Mures, pentru “Construire magazin comercial “Penny Market”, amenajare platforma, amplasare stalp publicitar, amenajare acces auto si pietonal, sistematizare verticala, imprejmuire, bransamente utilitati si organizare de santier” propus a fi amplasat in judetul Mures, municipiul Ludus, strada 1 Decembrie 1918, f.nr. Proiectul deciziei de incadrare si motivele care o fundamenteaza pot fi consultate la sediul APM Mures din Tg. Mures str. Podeni, nr. 10, in zilele de luni-joi, intre orele 8:30-16:00 si vineri intre orele 8:30-14:00, precum si la urmatoarea adresa de internet: www.apmms.com Publicul interesat poate inainta comentarii/observatii la proiectul deciziei de incadrare in termen de 5 zile de la data publicarii prezentului anunt.”

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş

Centrul de Exploatare MT si JT Reghin, str. Parcul Tineretului, nr.1, tel. 0265-511.129, Call Center Distribuţie: TelVerde – 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că marţi 10.08.2010, între orele: 09.00 şi 17.00, se va întrerupe alimentarea cu energie elec­ trică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice din localitatea: DUMBRAVA – Zona PT1 Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere. *Întreruperile programate pot fi vizualizate si pe www.electricats.ro Conducerea S.D.E.E. Mureş

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş Call Center Distribuţie: TellVerde-0800-801-929, Vă aducem la cunoştinţă că în perioada 10 - 12.08.2010, zilnic între orele 0800 şi 1900, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice în următoarele localităţi:: • Bezid • Bezid Nou • Crişeni Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere. *Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro Conducerea S.D.E.E. Mureş


14

Anul VIII, nr. 417 | 9 - 15 august 2010

Eu pe cine vo(mi)tez? Hâc... hâc... sâc!

“Gloria ASA-ului n-a pierit! Trage adânc aerul în piept, simţi cum vibrează stadionul?”

Tatar Bela alături de un fost jucător al ASA, ce poate plăti 25 de lei biletul la intararea generală pe stadionul FCM

“Stai aşa, aşteaptă numai un pic, acuşica ies în pauză şi mâncăm şasă kai împreună!”

Ovidiu Natea a ieşit la pensie mai demult, iar acum îşi ia vacanţă din “boala asta grea” care este politica şi de care nu poţi scăpa vreodată

“Mo, da ce binie că ne-o dat sacii ăştia portocalii, mo, că sunt mult mai vioi amu, de baktalo!”

“Auzi Mihaela, iar m-a fentat Elena. I-am spus că se reîntorc la Sighişoara ceva cavaleri simpatici cu paloşul gros, dar ea a preferat să-i admire pe urmaşii lui Bruce Lee.”

Fiind la jumătatea drumului între galben şi roşu, portocaliul este o culoare antioboseală, accelerează bătăile inimii, favorizează secreţia gastrică şi îmbunăţăteşte digestia

“Ia să mă mişc niţeluş mai repejor! Ce-or zice sărmanii pensionari că-i las de capul lor? Nu se cade să întârziu taman eu, preşedintele lor, nu-i aşa??”

Pensionarii vor să dea statul în judecată din cauza recalculării punctului de pensie şi a impozitării tuturor pensiilor.

Primarul Sighişoarei, Dorin Dăneşan, explicându-i colegei de partid Mihaela Kardos ultima sa păţanie, cu eterna şi fascinanta Elena în prim plan

ziarul de mures nr. 417  

zgomotos dar haios

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you