Page 1

www.ziaruldemures.ro Anul VIII, nr. 416 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 2 - 8 august 2010

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

“A conduc eu la fără fre n teatru cvenţă, prin da şi nu, mi se pare primitiv şi orgolios! ”

pagina 6

Elena Udrea: “O să le prezint brandul şi celor din Transilvania!” Într-una dintre serile trecute, am încins mess-ul cu Elena din Shanghai. Avea chef de vorbă, era fericită că brandul de ţară a ieşit mişto. Nu ştia cu cine să vorbească şi mi-a dat mie un buzz, deşi eram pe invisible. Vă daţi seama că am fost călare pe situaţie. Şi a ieşit ce vedeţi mai jos, cu menţiunea că s-ar putea, totuşi, să fi visat toate aceste lucruri.

pagina 7

Brandy-ul de ţară: Triunghiul Elenelor „Dragi tovarăşi şi pretini... Partidul a decis dezhumarea mea ca să pun şi ieu umărul la brandul de ţară, precum şi la plata datoriei iexterne pe care aţi acumulat-o de când m-aţi ciuruit în numele capitalismului! Eu propun să vă faceţi frate şi cu Dracula până treceţi puntea...”

„Nicule, îmi aduc aminte de vremile când ieram academician şi mă plimbai pi toati plăjile din lumea asta... Văd că nimic nu s-a schimbat... E drept că şi pe lumea ailaltă ne-am bronzat frumos... nu-i dracu atât de negru...”

T

”Tovarăşe Ceauşescu, conducător iubit al copilăriei mele, sunteţi românul cel mai cunoscut după Băsescu, Hagi şi Năstase... Ilie, evident! De aceea, Ministerul Futurismului vă solicită ajutorul la propăşirea imaginii ţărişoarei noastre dragi...”

„Tiii, păcat că nu-i tata aici să vadă în ce companie selectă am ajuns... Păi la Bruxelles n-am văzut aşea personalităţi... Nenea, dar dacă dumneavoastră sunteţi John Travolta, tanti de lângă blonda aia e Olivia Newton John? Ha, super-tare!”

Grupul de iniţiativă al Coaliţiei România Furată militează pe o insulă exotică lângă Shanghai pentru branduirea şi mântuirea turistică a neamului românesc

Administraţia locală ia bătaie la fundurile europene

Istoria unei şedinţe simpatice (şi-atât) la Consiliul Judeţean Mureş O şedinţă ordinară de Consiliu Judeţean întrece de multe ori splendoarea unui spectacol pus în scenă după luni de muncă istovitoare. În maniera-i militărească foarte cunoscută, Lokodi îi ţine pe băieţi în frâu ca o mamă ultra-autoritară. Cu toate acestea, Giurgea se trezeşte vorbind despre un proiect crezând că se referă la altul, Poruţiu e copilul răsfăţat, care se pregăteşte obraznic pentru Bacalaureatul din 2012, Havrileţ e elevul cuminte, care îşi spune neajutat poezioara, iar Balogh ia notă mare doar la materia la care se pricepe: construcţii.

pagina 5

Auzit-aţi de PO DCA? Acel Program Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative prin care vin de la Europa peste 200 de milioane de euro în perioada 20072013? Nu? Păi să vă explicăm. Autoritatea de Management desemnată de Guvern să gestioneze aceste fonduri este Mi­ nisterul Administraţiei şi Internelor (MAI). Cine e însă campion la câştigarea de proiecte pe 2010 prin PO DCA? Surpriză, chiar MAI, pe principiul el centrează, el dă cu capul, el ridică banii la casierie. Consiliile judeţene, primăriile, prefecturile… trebuie să se mulţumească cu mărunţiş.

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Alcoolul, brandul României? Hâc!

Grădina Carpaţilor şi fraierii ei turişti Dragi turişti japonezi, cei care aţi evitat să veniţi în România pentru că aţi auzit că aici nu vi se potrivesc ştecherele ca să vă încărcaţi camerele de filmat, dragi suedeze şi nemţoaice blonde, care n-aţi mai făcut nudism la Costineşti din anii ’80, pentru că vă intrau gunoaiele de pe plajă-n fund, dragi americani plini de dolari care aţi preferat să credeţi că ţara lui Dracula e Irlanda, numai pentru că Bram Stoker era de-acolo, aţi aflat, acum, că România s-a reinventat! Şi-a umflat muşchiul şi vă arată un nou brand! Imaginea unei frunze care pluteşte hăbăucă pe-o apă, alături de îndemnul de 800.000 de euro “Explore the Carpathian Garden”, o să vă bage minţile-n cap şi o să vă aducă pe toţi în România! Timpul României – Land of Choice a expirat, intrăm într-o nouă eră a turismului. Comutaţi repejor pe Discovery Channel, National Geographic, Taraf TV şi OTV să vedeţi clipul vieţii. Litoralul românesc e al vostru întrutotul, pentru că românii preferă să se bronzeze în Bulgaria. Delta vă aşteaptă plină de surprize, cum ar fi braconierii, ţânţarii, lipsa locurilor de cazare. Pădurile, câte mai sunt, le puteţi

străbate la pas, atenţie însă la lupii din rasa Verestoy… Traseele montane vă pot conduce la celebrele stâni ecologice, unde întâlnirea primară cu ciobăneştii mioritici vă poate lăsa senzaţia minunată a ruperii pantalonilor pe posterior. Staţiunile noastre balneare, extrem de primitoare, ar da orice să tragă banii de pe voi cu tarife exorbitante… Între ele, aveţi drumeţiile de neuitat pe şoselele patriei, un off road permanent pe care nu-l mai puteţi întâlni nicăieri în lume… Nu ezitaţi… E adevărat că voi consideraţi că brandul nostru cel mai puternic este Ceauşescu. Şi într-un fel aveţi dreptate. Dacă veniţi însă repede, aveţi şansa să vizitaţi mormântul soţilor dictatori, dezhumaţi recent pentru o împăiere întârziată! Dacă nu, puteţi vedea, într-un circuit de o săptămână, all inclusive, Casa Poporului, şi tot n-o să vă pară rău… Biroul Elenei Udrea este de asemenea disponibil pentru vizite, dar în afara orelor de program, atunci când domnia-sa are treabă la Cotroceni. Totul vă stă la dispoziţie, mare e grădina Domnului şi mulţi fraieri ca voi în ea! Aşadar, Explore în pace the Carpathian Garden!

Romback

Alin BOLBOS

Poliţiştii vigilenţi şi captura de 60 de grade Marea captură realizată de poliţiştii mureşeni săptămâna trecută, nişte flacoane cu alcool netimbrat, a ţinut capul de afiş al televiziunilor de ştiri şi al ziarelor, deşi acestea din urmă nu au avut onoarea de a fi invitate la flagrant. Cum s-au petrecut însă faptele? Doi bistriţeni vin cu maşinile la Târgu Mureş să facă şi ei un bănuţ pe nişte horincă fără acte luată din pivniţa lu’ tataia, pe principiul mai dă-l în mă-sa pe Vlădescu, cu tot cu contrabanda lui… Şi au parcat băieţii aşteptând clientela… Un poliţist vigilent, la ăsta trebuie să i se dea o primă musai, trecea p-acolo şi aroma de prună curată l-a pironit pur şi simplu lângă maşinile cu pricina. Adică… să fie ţuica ce-o băuse cu socru-său cu o seară înainte, care-i tot venea în gât chiar şi la şedinţa de dimineaţă, sau duhneala chiar venea dinspre portbagajele maşinilor cu număr de BN. Grea întrebare… Dar parcă totuşi nu băuse aşa mult cu tata-socru. Subtil,

cum numai un poliţist european ştie, şi-a informat superiorii. De acolo, totul a decurs şnur. Ăştia au anunţat procurorii şi, obligatoriu televiziunile, pentru că ce flagrant ar mai fi ăla dacă nu apari la DD live în direct? Ţesătura s-a făcut repede, băieţii şi fetele (procuroarea, în speţă) au sosit la locul crimei, televiziunele au trimis oamenii. Bistriţenii, curajoşi, au zis că maşinile alea nici măcar nu le aparţin, dar, prin metode specifice, poliţiştii au ajuns la concluzia că mint. Tot prin metode specifice, adică spărgând geamul, au reuşit să intre şi într-una dintre maşini, pentru că unul dintre suspecţi nu vroia să le înmâneze cheile. Acolo, pe banchete, prin

portbagaj… au văzut ce n-au mai văzut… Nişte flacoane pline ochi cu miraculoasa licoare. Jurnaliştii TV au suspinat: “Oauuu! Ce mişto… Păcat că flacoanele erau prea bătrâne ca să se şi violeze reciproc. Aşa era ştire… Merge şi asta, deşi e cam soft…” Operaţiunea s-a încheiat cu succes, cum s-a şi văzut seara pe ecranele televizoarelor… Suspecţii riscă între 2 şi 8 ani de puşcărie pentru că au îndrăznit să încerce vigilenţa poliţiştilor mureşeni. Ce nebuni au fost… Martor binocular

“Frumuşică pradă, nu? Păi pentru asta merităm o săptămână de concediu şi al 14-lea salariu ca la greci, că ne-am spetit tot încărcând şi descărcând bidoanele astea ca să dăm bine la TV!”

“Băi, da cine zicea că-i uşor să fii poliţist în ziua de azi? Să vie aici, să vadă ce muncă periculoasă facem, ca mă doare hernia, cu salariile reduse de deştepţii de la guvernare…”

Unde vigilenţa îşi dă mâna pe sticlă cu inteligenţa

“Ce chestie… Deci baxul ăsta merge direct la Secţia Năravuri, pentru teste prelungite… Dacă ne-au minţit că jinarsu-i de prună şi de fapt e de mălai, să vezi apoi ce investigaţie medico-legală iese…”


3

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

MAI împarte, parte-şi face! În dauna prefecturilor, consiliilor judeţene şi primăriilor

Administraţia locală ia bătaie la fundurile europene Auzit-aţi de PO DCA? Acel Program Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative prin care vin de la Europa peste 200 de milioane de euro în perioada 2007-2013? Nu? Păi să vă explicăm. Autoritatea de Management desemnată de Guvern să gestioneze aceste fonduri este Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Cine e însă campion la câştigarea de proiecte pe 2010 prin PO DCA? Surpriză, chiar MAI, pe principiul el centrează, el dă cu capul, el ridică banii la casierie. Consiliile judeţene, primăriile, prefecturile… trebuie să se mulţumească cu mărunţiş.

Unde Blaga ajunge Autoritate de Management

Au fost odată ca-n poveşti o integrare a Ro­ mâniei în Uniunea Europeană şi nişte fonduri structurale care ni se cuveneau în măsura în care făceam proiecte deştepte, utile şi de­ grabă a fi implementate. Vorbim de multe miliarde de euro. O feliuţă din această roată de caşcaval a revenit în administrarea MAI, prin HG 457/2008. Adică, în calitate de Autoritate de Management (cea care punctează, dar mai ales depunctează proiectele depuse) a fost desemnat ministerul condus de Vasile Blaga. Trecem peste blabla-ul din HG, conform căruia “Autoritatea de Management este responsabilă pentru eficienţa şi acurateţea managementului şi pentru implementarea PO DCA în conformitate cu cerinţele articolului 60 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 şi ale Hotărârii Guvernului nr.457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale.” Trecem pentru că avem mari îndoieli în ceea ce priveşte modul în care MAI gestionează acest program, destinat Dezvoltării Capacităţii Administrative. De ce îndoieli? Păi aruncaţi un ochi şi voi, dragi cititori ZMS, pe lista proiectelor care au fost acceptate spre finanţare de Autoritatea de Management. Aaa, să nu uit să precizez că PO DCA se adresează administraţiei publice centrale şi locale. Deci, cine ia mai mult?

“Vasile, mersi pentru chestia aia cu PO DCA! Dacă nu îmi spuneai tu că am câştigat proiectul, nici nu ştiam că fraierii ăia de europeni dau bani şi pentru ţeapa aia cu responsabilizarea administraţiei...”

Doi lideri PDL hotărâţi să acceseze cât de multe fonduri europene vrea Autoritatea de Management a muşchiului lor

150 de milioane pentru administraţia centrală

Păi, să vedem unde şi pe ce se duc banii europeni, conform listei de beneficiari publicată acum câteva zile pe site-ul MAI? Câteva exemple. Cică Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMCMA) a câştigat, prin 5 proiectem aproape 20 de milioane lei pentru “Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ”, pentru “Creşterea responsabilizării administraţiei publice” şi “Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţa furnizării serviciilor”. Nu ne legăm de faptul că ministerul respectiv nici nu mai există la ora asta, ci e o agenţie în subordinea lui Videanu, condusă de un anume Cristian Haiduc, fost şef al filialei PDL Câmpia Turzii, dus la Bucureşti pe aripile lui Boc! Dar ce naiba de “îmbunătăţire” a luării “deciziilor la nivel politico-administrativ” şi “responsabilizare” trebuie făcută cu 20 de milioane? Dar n-aţi văzut nimic, încă. Am început noi greşit, pentru că cel mai mare beneficiar de fonduri prin PO DCA este chiar MAI. Peste 100 de milioane de lei a aprobat

MAI către MAI, bani care vor fi aruncaţi pentru aceleaşi “responsabilizare…” şi “îmbu­ nătăţire…” menţionate mai sus. Şi dacă mai adăugăm vreo 23 de milioane câştigate de Ministerul Muncii, pe aceleaşi motive, 1,8 mi­ lioane lei care au mers la Ministerul Tineretului şi Sportului (care iar, nu mai există!), 4,1 milioa­ ne la Ministerul Sănătăţii şi aproape un milion la Mediu, putem vedea, în toată splendoarea, cât absoarbe administraţia centrală pe blablauri şi cât îi rămâne administraţiei locale, tot pe blabla-uri, evident. Aşadar, din valoare totală a contractelor finanţate în 2010, de aproape 240 milioane lei, peste 150 de milioane rămân la centru. Restul, se împart între câteva prefecturi, consilii judeţene, primării de municipii şi comune şi consilii locale. Vi se pare fair? Mie nu… Adică, şi ăştia din teritorii ar face niscaiva responsabilizare a administraţiei, dacă proiectele lor ar fi acceptate!

Mureşul nu stă chiar prost

Ca să nu mai zică nimeni că Mureşul a rămas şi anul acesta repetent la absorbţia de fonduri structurale, coana administraţie locală s-a întrecut în proiecte depuse pe PO DCA. Bine, nici nu era greu să se întreacă, dar asta e altă poveste. Să revenim, Asociaţia Zona Metropolitană Târgu Mureş a primit finanţare pentru un proiect de aproape 280.000 lei, bineînţeles, pentru „îmbunătăţirea deciziilor la nivel politico administrativ”. Vă rugăm frumos, domnule Csegzi, poate ne explicaţi pe ce se vor cheltui mai concret aceşti bani? Vă rugăm... Buun. Municipiul Târgu Mureş a câştigat 270.000 şi 1,2 milioane (în doua pro­ iecte) pentru „eficientizarea serviciilor publi­ ce”, iar Consiliul Judeţean Mureş încasează 499.000 lei pentru aceeaşi treabă. Nici Luduşul nu s-a lăsat mai prejos şi a băgat la teşcherea 240.000 lei, iar Sighişoara 273.000, pentru, aceeaşi „eficientizare”. Per total, cam 2,5 mi­ lioane lei vin spre cheltuire în judeţul Mureş. Să-i cheltuiţi sănătoşi, domnilor şi doamnelor, că la eficienţă sporită în administraţie nici nu visăm!

Cârcotaşul de Serviciu


4

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Reportage sans frontiere...

Istoria unei şedinţe simpatice (şi-atât) la Consiliul Judeţean Mureş Categoria “Politichie de mărgăritar” “Sunt proceduri interne de partid, la nivelul organizaţiilor teritoriale, cu scopul de a le aşeza pe temei statutar, în vederea derulării normale a activităţilor acestora pentru viitor în perspectiva alegerilor locale şi generale.” Dorin Dăneşan, primarul de Sighişoara “Am ajuns în această situaţie şi acum trebuie să găsim soluţii.” Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor

Categoria “Administraţia pudică” “...îi vom căuta la domiciliu şi le vom înmâna o mică scrisoare prin care îi vom avertiza că autoturismul lor se află într-o situaţie de risc...” Subcomisar A. Nicuşan “Atâta timp cât economicul doreşte să scoată un profit, nu se va întâmpla niciodată nimic!” consilier local Liviu Todoran “Pentru judeţul Mureş nu e vorba de disponibilizări, e vorba doar de o mişcare a cadrelor didactice, într-un mod cât mai raţional posibil.” Ioan Săcărea, liderul Sindicatului Spiru Haret “Din ce am auzit din primărie, marea majoritate a acestor posturi sunt vacante, care nu erau ocupate efectiv de persoane dar şi o parte din organigramă.” (…) “Nu ştim dacă chiar e nevoie de acea investiţie de 200 de mii de euro, dar eu cred că trebuie să deschidem pasajul.” Ioana Roman, consilier local “Nu vreau să intrăm în miezul problemei!” Molnar Gabor, consilier local

Categoria “Balonul e rotund” “Este important să începi fiecare drum cu dreptul, însă din păcate noi nu am reuşit”. Adrian Falub, antrenor FC Municipal “Este un debut trist pentru noi, pentru că am pierdut dintr-o deviere”. Cosmin Vancea, atacant FCM “Normal că nu putem fi fericiţi, suntem supăraţi pentru că ne-am dorit foarte mult victoria”. Aurelian Băbuţan, din stafful FCM

Categoria “Deşteaptă-te militărie!” “ Pe vremuri cumpăram pentru militari murături, conserve de fasole, ...am rămas cu 18.000 de borcane pe care le valorificăm.” Mihai Chiorean, comandant ISU

O şedinţă ordinară de Consiliu Judeţean întrece de multe ori splendoarea unui spectacol pus în scenă după luni de muncă istovitoare. În maniera-i militărească foarte cunoscută, Lokodi îi ţine pe băieţi în frâu ca o mamă ultra-autoritară. Cu toate acestea, Giurgea se trezeşte vorbind despre un proiect crezând că se referă la altul, Poruţiu e copilul răsfăţat, care se pregăteşte obraznic pentru Bacalaureatul din 2012, Havrileţ e elevul cuminte, care îşi spune neajutat poezioara, iar Balogh ia notă mare doar la materia la care se pricepe: construcţii. Ceilalţi copii dorm în papuci şi tresar numai când trebuie să apese pe buton. Măi, îmi zice cineva pe hol, înainte de şedinţa de joia trecută. Fii atent la mine! E problema cu Aeroportul acuma, cu preluarea de către Cluj! Vrei să-ţi dau o idee? Ia trage tu la sorţi un consilier judeţean şi întreabă-l elegant ce ştie despre strategia referitoare la Aeroportul Transilvania! Fac pariu că nimic, deşi CJ-ul a votat-o! Şi acuma vin şi fac proiecte despre Aeroport, să-l îndreptăm cu botul spre Cluj, spre Bistriţa…spre nu ştiu unde… Cam aşa se lucrează la noi… Hmm… răspund…hai că începe şedinţa… Lokodi: Bună ziua, haideţi să facem prezenţa… Daa, lipsesc trei, motivat. Buun, ordinea de zi.. Chestia cu E-ON, asocierea ca să construiască ei o conductă de gaz pentru Parcul destinat Sporturilor cu Motor.. Ce ziceţi? Domnu’ Giurgea? Giurgea: Stimată doamnă, pentru că văd că nu sunteţi în cea mai bună dispoziţie, nu vreau să vă enervez. Deci, eu cu Mişu Poruţiu ne-am gândit că e foarte utila ţeava aia de gaz, dar să o dimensioneze ca lumea, pentru că zona aia o să se dezvolte în jurul Parcului Industrial… Lokodi: Ce deliraţi, domnu’ Giurgea? E vorba de Parc pentru Sporturi cu Motor… Giurgea: Vai, mă iertaţi, aveţi dreptate, am comis-o... Păi de asta vorbeam şi eu, nu trebuie să-mi daţi în palmă pentru o simplă greşeală de exprimare... Lokodi: Ridicaţi tonul la mine, domnu’ Giurgea? Giurgea: Vai de mine, madmozel, cum să ridic tonul, păcatele mele, nu merge microfonul ăsta... Lokodi: Am observat că de când sunteţi director la Ape cam ridicaţi tonul... Giurgea: Păi cum să nu mă enervez câteodată... când văd că drumurile noastre judeţene nu sunt asfaltate... Licitaţiile merg foarte încet din cauza contestaţiilor... Lokodi: Şi e vina noastră? Aşa e legislaţia... Giurgea : Vai, dar nu am spus... Sunt conştient... Dar totuşi... Lokodi: Dar la Direcţia Apelor vă mişcaţi mai cu talent? Giurgea: Mult peste... Aş putea să vă descriu procedurile, dar poate altă dată... Lokodi: Bine, hai să vorbim despre Aeroport... domnu’ Giurgea, deşi sunteţi nervos, aveţi ceva de spus? Giurgea: Întâmplător sau nu, cunosc bine situaţia de acolo... Am şi eu o întrebare, la

“Deci să nu strigaţi la mine, vă rog, că mă emoţionez… Dacă nu sunteţi într-o dispoziţie bună propun să amânăm şedinţa până apuc să citesc şi eu ca lumea proiectele alea de hotărâri. Ce ziceţi?”

care sper că îmi veţi putea răspunde: aţi primit cumva o scrisoare din partea Consiliului Judeţean Cluj, care cere un parteneriat cu noi? Da, sau nu? Lokodi: Daţi-mi voie să râd: Ha, ha, ha... Pe ce lume trăiţi domnu’ Giurgea? Acuma văd ce mult lucraţi acolo la Ape dacă nici presa nu o mai citiţi. De mai bine de o săptămână e subiect important în toată presa şi dumneavoastră nu ştiţi? Giurgea: Recunosc, nu mai am vreme şi răbdare să citesc presa. Lokodi: Dar e-mailul vi-l citiţi? V-am trimis tuturor prin poşta electronică informarea respectivă... Giurgea: Vă rog să vă calmaţi.. Deci, eu sunt de acord. Această extindere a Aerogarei sunt perfect normale... Şi le votăm. Doresc să ştiu ce facem cu Clujul... Lokodi: Cu Clujul om vedea. Ieri am vorbit cu Tişe şi ne vedem la Cluj la finele lui august, să inspectăm ce au ei pe acolo, iar în septembrie vin ei la noi să inspecteze. Între timp, noi avem nişte bani europeni de obţinut pentru dezvoltarea Aeroportului. Domnu’ Poruţiu? Vă ascult... Poruţiu: Stimată doamnă, stimaţi colegi, pentru că e o chestiune mai elaborată şi noi.... Lokodi: Vă pregătiţi de o declaraţie politică? Poruţiu: Nici vorbă, politicul a rămas afară, am venit doar cu Agenda 2009, ha, ha, ha... Lokodi: Nu ştiam în ce calitate vrea să

vorbească Havrileţ... Poruţiu: Vă anunţ că domnul Havrileţ e în Agenda 2009. Aveţi ceva împotrivă? Lokodi: Ha, ha... Dar Agenda e aliatul cel mai important al Consiliului Judeţean, ştiţi asta... Deci, nici vorbă... Poruţiu: Bine, chestiunea cu E-ON-ul am gândit-o noi, chiar dacă Giurgea a confundat parcurile... Legat de drumuri... trebuie să facem ceva, nu ştiu exact ce... Iar restructurarea Direcţiei Judeţene de Pază pe mine mă consternează... În plus, situaţia Spitalului Judeţean mă uimeşte... Deci trebuie să facem ceva... Lokodi: Chiar? Vai, vă mulţumesc domnule Poruţiu, fără dumneavoastră nu aş fi ştiut niciodată că trebuie să facem ceva. Domnu’ Giurgea? Ceva de completat? Giurgea: Daaa... Aş vrea... Lokodi: Ioi iştenem! Giurgea: Aş vrea să vă mulţumesc că nu v-a căşunat pe mine prea tare, eu am semnalat nişte chestiuni şi sper să avem înţelepciunea să le rezolvăm... Lokodi: Ne străduim! Hai, gata, treziţi-i pe ceilalţi că-i de mers acasă! P.S. Dialogurile au fost redate din memorie, adaptate şi mult comprimate, din lipsă de spaţiu. Dar sunt aproape reale.

Okoş Mora

Mie îmi spui despre Vamă? Păi când umblam eu p-acolo şi agăţam gagici de alea hipioate, matale nu ştiai numa de Techirghiol şi Eforie…

“Deşteaptă-te române, să ne deşteptăm, ea este o permanentă condiţie a modului nostru de a fi.” Lucian Chiriac, avocat

Hmm… ce chestie… Bunătate de teren agricol l-au stricat ăştia cu iarbă, ca să alerge 22 de nebuni după o băşică plină cu aer… Ce mai sport…

“Îmi pun costumul pe mine, şi îmi vine foarte greu apoi, la final, să-l dai jos de pe mine!” Cavalerul Alex, capul de afiş la Sighişoara medievală

Categoria “Trilulilu”

“Bă, voi sunteţi tra-la-la?” Dorin Florea, către presă

Consilierul judeţean Teodor Giurgea, băgat la Ape de replicile tăioase ale preşedintei Lokodi Edita

Prefectul Marius Paşcan îi explică lui Crinuţ Vanga, adjunctul de la Direcţia Vămii Mureş, cum stă treaba cu accizele la distracţie pe litoral

Fermierul Ionică Pop, dezamăgit că producţia de goluri la hectarul alergat nu a fost pe măsura aşteptărilor şi investiţiilor


5

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Clăteşte-ţi ochii fără apă

Mureşul, prin ochii miraţi ai ministrului iordanian al Sănătăţii Ministrelul iordanian al Sănătăţii, Nayef Al-Fayez, a făcut vineri o vizită în Mureş. Ce a văzut? Ce l-a impresionat? Ştim. Cel puţin, oficial. E foarte impresionat de conceptul sistemului de urgenţă din România şi maşinile de intervenţie de la noi. A mai venit pentru un lucru. Pentru ca să obţină o reducere a taxelor de facultate pentru studenţii iordanieni. De ce? Pentru că în Ucraina, unde au mers în număr foarte mare, plătesc la facultăţile de medicină câte 200 de euro pe lună. Aici, în România, aproape dublu, 380. Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita, a mulţumit Iordaniei pentru ce a oferit României, un om extraordinar ce a pus pe picioare sistemul de urgenţă din Sănătatea românească. E vorba de Raed Arafat. Un adevărat om. Şi totuşi, cu aceste condiţii, studenţii străini plătesc taxă de şcolarizare 5000 de euro pe an la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Iată scrisoarea trimisă de iordanian oficialităţilor mureşene, la întoarcerea în ţara sa natală. Of course, conţinutul ei este o glumă. Orice asemănare cu realitatea este foarte indicată pentru sănătatea dumneavostră.

„Iubiţii mei,

Musiu, aş spune că România e o chestie tare ciudată, nu te poţi acomoda niciodată, dar nici să mai pleci nu-ţi vine…Criza e totală, sănătatea e varză, nu ai apă caldă, vin inundaţii, aviare, porcine… per total, viaţa e frumoasă!

Ali Baba Novac

Alah ză vă aibă în baza Lui! Fost la voi la Mureşhan si foarte bine primit la mine. Văzut că tu l-ai primit bine bă băiatul meu, Raed. Si el bine simte la voi. Auzit totusi că mult înmulţit la voi numarul de la pacienţi, la Tirgu Mures. Ză fie de lipsă de la apa caldă? Şeicul vostru, mister Florea, a închis robinetul, nu stim de ce. Auzit in schimb ca vrea ză depăşească investiţiile in fotbal facute de fraţii mei arabi. Ţe sa zic, pote gasit un mare camp petrolifer langa Aţintis... Cat despre studenţii nostri de la Iordan botezându-te, care vine la voi la studii pot spune că zunt forte soparat. Noi l-am dat la voi pe Raed care a pus pe picior unul din sistemele de urgenţa bune la voi în ţara. Voi ce daţi la noi? Taxa de 380 euro per luna ca ză studieze copiii miei? Urât de la partea voastră. Dacă mai apare vreun Raed sa nu credeţi că mai lăsăm pe el la voi. Nici un caz. Luăm la noi. Faceţi bine si micsoraţi taxarea. Că nu merge. În restul, toate bune... Iordania e ţara suroră cu voi! Doamne ajută-vă... Cu voia lui Yasser şi Raed Arafat”

Dacă tot suntem nespălaţi, hai să ne certăm pe denumirea străzilor! Am să vă redau o chestie de... atmosferă. Aşa, ca pentru ziarul nostru de satiră şi omor. E vorba de începutul Şedinţei de Consiliu Local Municipal de săptămâna trecută. Ora 14.00. Începe şedinţa. Şi, la fel ca la fiecare început, consilierii îşi spun păsul. Ce au mai auzit, cine s-a mai plâns, ce vor să facă cunoscut plenului. Buuun... până aici, toate bune şi frumoase. Dacă nu luăm în calcul faptul că majoritatea târgumureşenilor se spală cu apă rece de două săptămâni. Şi că dragii noştri consilieri ar fi trebuit să dezbată acest lucru. În mod prioritar. Au pierdut o oră din şedinţă discutând pe teme precum denumirea străzilor, că nu se pot întruni toţi în comisii deoarece unii sunt neserioşi, despre faptul că numărul de pacienţi a crescut de când nu este apă caldă, despre constituirea de noi comisii şi despre trecerea unor terenuri în intravilan, plus probleme de canalizare. La un moment dat, consiliera Maria Georgescu se ridică şi întreabă simplu: „Care e prioritatea în momentul de faţă? Apa caldă sau denumirea străzilor?”. Nici un răspuns. Benedek Istvan,

consilier UDMR, a răspuns. Însă tot legat de denumirea străzilor. Acuza la un moment dat că românii au ceva cu ungurii şi de asta nu vor denumiri ungureşti ale străzilor. Auleu, ce probleme... Şi disputa a continuat. Consilierul Fărcaş, care a condus şedinţa, mai făcea câte o glumă, îl mai lua în râs pe câte unul. Ei, dragi cititori, mulţi dintre voi nespălaţi ca lumea de două săptămâni, cu asta se ocupă aleşii. Aleşii noştri. Cei care ar trebui să ne respecte şi să ia decizii clare în ceea ce priveşte oraşul. Se ceartă pe numele unei străzi. Şi până la urmă, s-a dovedit că nu a avut succes nici strategia adoptată. Încotro fraţilor? Încotro?

Strada fără nume

Pe cuvânt că dacă ne merge bine sezonul ăsta, numim o stradă FC Municipal... Bine, căutăm una unde toţi oamenii au centrală şi deci nu suferă de lipsă de apă caldă...

Şedinţă furtunoasă a Consiliului Local Târgu Mureş, având ca subiect central, termia denumirilor de străzi

Buda cel voinic şi banii EON-ului

Nu ştiu dacă-i bine să vă spun, dar oricum televiziunile ştiu deja... Acuma pregătim flagrantul în care ne prindem pe noi înşine traficând câte-o halbă de bere pe terasa partidului! Nu că suntem tari?

Aplicând planul-anticontrabandă de la centru, Poliţia Mureş mai dă din colţ în colţ cu operaţiunile transmise live pe IPJTV

Auzi, tu eşti arhitectă, trebuie să ştii… nu-mi stă bine părul dat pe spate? E o construcţie ciudată, fără stil? Că se uita azi lumea ciudat la mine…

Ioana Roman la taclale cu Florina Miheţ, despre tendinţele în arhitectura frezelor la începutul mileniului III

Consilierul local Bogdan Buda a ieşit vineri la rampă cu un document, oficial spune el, prin care acuza Primăria Târgu Mureş că nu a virat anumite sume de bani către EON. Vezi Doamne i-au confirmat şi cei de la Energomur, spune el. E vorba de nişte sume primite de Primăria Târgu Mureş de la Ministerul Administraţiei şi Internelor: O.M.A.I nr. 668/04 decembrie o sumă de 2.273.000 lei (transfer efectuat cu OP nr. 2127 din data de 22.12.2008. A doua virare este O.M.A.I nr. 229/16 sept- suma de 745.000 lei (transfer efectuat cu OP nr. 1594 din data de 16.10.2009. Iar a treia sumă este dată prin O.M.A.I nr. 261/29 octombriesuma de 900.000 lei ( transfer efectuat cu OP nr. 1873 din data de 19. 11. 2009. Aceşti bani ar fi trebuit chipurile să ajungă în buzunarul EON-ului pentru a nu lăsa oraşul fără gaz. După spusele lui Buda, nu au ajuns. Ce s-a întâmplat cu ei? O fi documentul respectiv oficial? Încă nu ştim. Documentul are ştampila Direcţiei Generale Financiare şi semnătura directorului general adjunct. Mnoa, până la urmă, care o fi adevărul?


6

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Naţionalul mureşean şi problemele lui manageriale Scriitorul Cornel Udrea are-o treabă cu managerul Vlad Rădescu:

“A conduce un teatru la fără frecvenţă, prin da şi nu, mi se pare primitiv şi orgolios!” Chiar dacă prea multe nu avem în comun cu Ţara Cantoanelor, care şi-a serbat Ziua Naţională pe 1 august, am găsit totuşi ceva. Cercetând mai în detaliu, am dat de o meteahnă veche, comună oarecum celor două popoare: indiferenţa. Degeaba “Românie dragă, Elveţia mea”, piesa scrisă de Cornel Udrea s-a jucat cu succes, mai-marii Teatrului Naţional din Târgu Mureş au tras-o pe linie moartă, lăsându-l pe autor, să trăiască din nostalgiile trecutului, când uşa teatrului era larg deschisă, nicidecum trântită în nas. Reporter : Ce s-a întâmplat cu “Românie dra­gă, El­veţia mea”? Cornel Udrea : Din momentul premierei, în stagiunea 2004-2005, până la scoaterea fără nicio explicaţie a piesei din repertoriul Teatrului Naţional din Târgu Mureş, au fost 104 reprezentaţii. Este piesa cea mai longevivă, originală românească, jucată pe scena vreunui teatru. Fără nicio explicaţie, piesa a fost scoasă, şi dincolo de acest aspect, vreau să spun că toate cele patru actriţe, Ionela Nedelea, Bianca Fărcaş, Claudia Domokos şi Elena Purea, au îndrăgit într-atât această piesă, încât şi în viaţa cotidiană, în viaţa de fiecare zi, se adresau una alteia cu numele personajelor din piesă. Bănuiesc, şi cred că este o certitudine, tot ceea ce este setat de fostul director al Teatrului Naţional, de Cristian Ioan, este interzis, dovadă că aşa merg lucrurile la noi în România. Rep. : Au altceva mai bun în program? C.U. : Aş înţelege dacă în repertoriul Teatrului Naţional din Târgu Mureş, după venirea lui Vlad Rădescu, ar fi existat o suită de premiere excepţionale, dacă actorii bătrâni, pensionari, ar fi fost solicitaţi, cu enorma lor experienţă, cu talentul lor deosebit, să susţină tea­ trul, atunci aş fi acceptat şi acestă chestiune. Rep. : Apreciată de unii, ignorată de alţii..... C. U. : Piesa „Românie dragă, Elveţia mea”, a fost jucată în zeci de locuri în ţară, precum şi într-un turneu în Franţa. Reacţiile pozitive din presa din Hexagon stau mărturie la acest aspect. Piesa a mai fost montată la Teatrul „I. D. Sârbu” din Petroşani, tot de regizorul Cristian Ioan, şi se bucură de un succes fantastic. A fost ultima mea premieră în stagiunea 2009-2010, iar piesa se joacă şi de două ori pe zi, în teatrul din Petroşani, dacă puteţi să vă imaginaţi aşa ceva. Rep. : Vi s-a trântit o uşă în nas? C. U. : Nu cunosc, şi nici nu vreau să cunosc, felul în care s-au cheltuit banii Teatrului Naţional din Târgu Mureş, pe ce s-au dus aceşti bani, dar mă simt lezat, umilit de faptul că nu mi s-a dat nici o explicaţie pentru scoaterea piesei. Aveam în continuare câteva festivaluri de teatru, câteva localităţi care doreau să vadă “Românie dragă, Elveţia mea”, faima acestei piese s-a dus foarte departe. Din păcate au decis unii ca acest drum să se termine. Rep. : Aţi încercat un dialog? C. U. : Această politică, pe care o consider catastrofală, la Naţionalul din Târgu Mureş, nu face decât să dea

corp actoricesc de la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, în limba română. Secţia română nu a scos în ultimul timp o piesă competitivă, care să intre în concursuri, aşa cum ne-a obişnuit acest teatru cu mulţi ani în urmă.

“Dom’le, recunosc, de când a jucat în Numai iubirea, Rădescu a intrat în epoca telenovelelor şi a uitat de teatrul de calitate... Păcat de el, a fost un Ciprian Porumbescu bun...”

Cornel Udrea, promotorul neînţeles al umorului românesc de calitate apă la moară la tot felul de interpretări. De câte ori l-am căutat pe directorul Vlad Rădescu, nu l-am găsit în teatru. A conduce un teatru în sistem de fără frecvenţă, prin da şi nu, mi se pare primitiv şi orgolios. Rep. : Lui Vlad nu-i place Mărul dulce? C. U. : S-ar putea să nu-i placă Mărul dulce, dar în orice caz, am 41 de piese jucate, dar nu mi s-a întâmnplat niciodată aşa ceva. Rep. : Piesa mai are puterea să continue? C. U.: Această piesă nu a obosit, ea mai poate continua şi zece ani de acum înainte, deorece este o piesă de strictă actualitate. Cele patru actriţe au ajuns la un nivel de performanţă de excepţie în această piesă. Ionela Nedelea, interpreta perso­ najului Melania Măr Dulce, şi-a dat licenţa, tocmai cu acest rol, din „Românie dragă, Elveţia mea”. Rep. : De ce credeţi că nu profită nimeni de acest succes? C. U. : Pentru că nu există interesul şi dragostea pentru piesa românească contemporană. În schimb există această mizerabilă atitudine subiectivă faţă de regizorul Cristian Ioan, un dispreţ faţă de întregul

Rep. : Cine trage sforile? C. U. : Această comandă, această culoare politică este mai puternică şi decât teatrul şi decât orice manifestare culturală. Acum când se fac aceste reduceri substanţiale din instituţiile culturale, vă daţi seama că niciun actor nu va îndrăzni să critice, nici un actor nu va ridica vocea împotriva reducerilor de personal, cu atât mai mult pentru o piesă care să fie reluată după ce a fost jucată neîntrerupt din 2004, până anul trecut. Rep. : Conducerea teatrului pregăteşte un spectacol „bombă”, care încă nu se întrevede la orizont... C. U. : Dacă cineva s-ar duce de curiozitate să întrebe unde sunt aceşti bani, ce s-a făcut cu ei, ar rămâne mirat... Este un lucru ştiut, nu doar în lumea actoricească. Suma care a fost alocată acestei montări, cea a regizorului Victor Ioan Frunză, care tot întârzie cu premiera, este una imensă, iar actorii fie sunt nevoiţi să facă activităţi în şcoli, fie li se refuză orice proiect cu care vin să dinamizeze viaţa colectivului de acolo. Rep. : Recent s-a publicat un raport (SCENART) care vizează şi Teatrul Naţional din Târgu Mureş, iar situaţia este una deplorabilă. C. U. : Într-adevăr, situaţia în acest teatru este praf şi pulbere, nu interesează pe nimeni, şi, ce este mai grav, nimeni nu este tras la răspundere. Iar Ciprian Porumbescu (trimitere la personajul jucat de Vlad Rădescu în film), cel din contemporaneitate, cântă pe aceeaşi coardă care este pozitivă pentru el, dar nocivă pentru cei din jur. Rep. : Sunteţi supărat pe Naţionalul din Târgu Mureş? C. U. : Doamne Fereşte! Chiar dacă această piesă a fost foarte bine primită de publicul spectator din ţară, a trebuit să compar acest aspect cu cel de la Târgu Mureş, şi sufletul îmi rămâne la montarea de la Târgu Mureş, chiar dacă şi cea de la Petroşani se ridică la un nivel calitativ deosebit. A consemnat Alin ZAHARIE


7

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Implore the Carpathian Garden Online, oniric, orgasmic…în fine, cu Elena Udrea

“O să le prezint brandul şi celor din Transilvania!” Într-una dintre serile trecute, am încins mess-ul cu Elena din Shanghai. Avea chef de vorbă, era fericită că brandul de ţară a ieşit mişto. Nu ştia cu cine să vorbească şi mi-a dat mie un buzz, deşi eram pe invisible. Vă daţi seama că am fost călare pe situaţie. Şi a ieşit ce vedeţi mai jos, cu menţiunea că s-ar putea, totuşi, să fi visat toate aceste lucruri. Reporter: Felicitări pentru noul brand de ţară. Sloganul „Explore the Carpathian Garden” e genial... Cum v-a venit ideea? Elena Udrea: Ei, doar voi credeţi că e atât de uşor să fii ministrul Turismului... Stăteam într-o noapte, n-aveam somn, şi, tot butonând pe Discovery, gânguream texte din astea... pentru slogane... Şi, cam pe la cântatul cocoşilor, Dorin dormea în camera de alături, că aşa dormim noi uneori, pac, mi-a venit revelaţia. Explore... mi-a fost simplu, de la Internet Explorer, nu trebuie să fii un geniu... Apoi, Carpathian... de la carpeta ce am primit-o zestre de la mama, ce o ţin în garaj că nu mă lasă soţul s-o bag în casă... Şi garden... de la Garden Restaurant, de lângă Universitate, dacă-l ştiţi... acolo mergeam eu când eram studentă şi mi-a rămas în suflet... Rep. : Dar sunt deja poveşti, ba că nu e înregistrat la OSIM, ba că sigla e folosită deja de ceva firme? E.U. : De poveşti eu sunt sătulă... Mie mi-a garantat firma aceea cu care am lucrat, şi e o firmă cu reputaţie, că totul e ok. Ştiţi cum e, întotdeauna când faci ceva se găsesc 2-3 să îţi spună că ai făcut-o de-a-ndoaselea...iar dacă nu faci nimic, de ce nu faci? Niciodată nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi... Rep. : Cum vi se pare că au primit chinezii noul look al României? E.U. : Cine, ăştia? Păi ei nici nu ştiu bine dacă România e ţară, ori e un sat pe continentul rusesc, darămite dacă e republică sau monarhie, ca Norvegia, ha, ha. Cum să primească? Bine, cu gura căscată... Am avut deja vreo 2 milioane de vizitatori la standul nostru, e drept că-s mici, dar tot individual i-am numărat... Din cei 2 milioane, măcar 10.000 de turişti să atragem şi tot e ceva. Ca să nu mai zic de oamenii de afaceri, interesaţi de producţia de tenişi şi izmene în zona Transilvaniei. Dacă vin şi vreo 100 din ăştia, ne-am scos drumul până la Shanghai şi investiţia în standul personalizat. Rep. : Au auzit ei de Transilvania? E.U. : Păi ce, la ei nu s-a văzut Dracula pe ecrane? E drept că l-au cenzurat, au tăiat scena când Winona Ryder era sedusă acolo

Aveţi acolo o mulţime de staţiuni balneare, de staţiuni montane, de peisaje superbe, care merită promovate. Rep. : Nu sună cam aiurea? Sunt bani? Fără bani n-are rost să veniţi... E.U. : Bani, bani, bani… Vin şi banii dacă ştii unde să-i cauţi. Ştiţi câţi bani vin moca de la Bruxelles pe chestia de turism? Sume imense… Trebuie numai să-i vrem.

“Eu zic că noi ne putem lăuda cu turismul balnear, cu agroturismul, dar mai ales cu futurismul tradiţional, practicat pe scară largă de la cele mai fragede vârste!”

Elena Udrea, ministrul Turismului, mândră de noul slogan Implore the Carpathian Garden

şi suptă de sânge... Ei nu sunt atât de erotici ca şi europenii. Au încă mentalităţile comuniste, în care miresele trebuie să fie fete mari. Iar băieţii sunt mici oricum, din câte am văzut eu pe canalele de specialitate. Aşa că, din punctul ăsta de vedere, au mult de recuperat faţă de europeni. Sunt totuşi un popor extrem de inventiv. Rep. : Totuşi, de ce am dat atâtea sute de mii de euro pe brandul ăsta? E.U. : Păi nu i-am dat noi, tocmai asta e ideea. Au venit de la UE şi trebuia să-i consumăm. Am reuşit şi cred că vom vedea şi rezultate de data asta. Totul e să consumi ce ţi se dă moca. Rep. : Dar cu Land of Choice de ce nu am văzut rezultate? E.U. : Ei, aia a fost tot o idee de-a mea, poate nu cea mai bună, dar ce naiba să fi spus, să fi difuzat, despre România în media internaţională dacă noi nu aveam încă brandul format? Şi până l-am format, i-am adunat pe Hagi, Ilie Năstase şi Nadia Comăneci, le-am plătit tarifele, şi i-am pus să îngâne acolo… „This is my Romania, Land of choice!”. Până la urmă n-a fost rău, cred că aşa le-

am deschis apetitul să afle mai multe despre noi. Şi cu Explore…ăsta…cum îi zice…o să-i dăm gata! Rep. : Cât mai staţi la Shanghai? E.U. : Păi, nici nu ştiu, mă gândeam să-mi iau câteva zile de concediu, dacă tot am bătut atâţia kilometri, să mai hoinăresc pe străduţele de aici… E un orăşel aşa drăguţ. Shanghaiul ăsta, nici nu vă daţi seama… Păcat că nu prea ai ce cumpărături să faci, că ce e aicea, găseşti şi la noi în angroul Europa. Nici măcar o reprezentanţă Vuiton n-am văzut. Aş mai sta, totuşi, dar nu pot, că mă cheamă datoria, am început o treabă serioasă la organizaţia PDL Bucureşti şi am de lucru… Aşa că… mi se pare că o să vin cu prima cursă. Rep. : În Transilvania când vă arătaţi cu brandu’? E.U. : Ha, ha… O să ajung, am tot promis şi apoi n-am mai ajuns, dar ştiu că şi acolo sunt oameni care mă iubesc şi care vor să mă vadă, să mă asculte. Şi eu vreau să le expun proiectele mele pentru Transilvania, pentru că am destule, să le prezint brandul...

Rep. : Despre Sighişoara ce ştiţi? E.U. : Ăăă… e singura cetate din Europa locuită, parcă… Se face acolo un festival medieval foarte frumos, la care n-am reusit sa ajung… Şi parcă e un primar simpatic, nu de la PDL, dar care mă tot căuta insistent pe la minister cu proiecte interesante. De o vreme însă s-a liniştit şi nu înţeleg de ce. Chiar era simpatic… Rep. : Aţi auzit de Valea Mureşului? E.U. : Păi trebuie să fie …acolo pe unde curge Mureşul, nu? Sigur că am auzit. Mi s-a spus că zona aceea e superbă, între munţi, un defileu. Revin cu promisiunea de a face o vizită în judeţul vostru. Rep. : Vino mamă la Sovata, să-l cunosc şi eu pe tata! Nu ar fi un slogan bun? E.U. : Ei, mă faceţi să râd... Ştiu că acolo merg foarte multe femei care au probleme... Poate ar trebui să merg şi eu, ha, ha...Serios însă, încă nu m-am hotărât să fac copii. Ba, mint, m-am hotărât, dar nu ştiu exact cu ...În fine, am şi eu nişte dileme, am 30 şi ceva de ani, aproape 40, e criza aia a vârstei de mijloc... a femeii care nu are copii... cunosc şi simt aceste lucruri. De aia zic, mă gândesc la acest aspect foarte serios, dar pe de altă parte nu ştiu zău cum aş mai face faţă vieţii publice... Un copil îţi ia tot timpul liber. Legat de Sovata, am auzit de investiţiile de acolo, ei sunt în permanent contact cu noi. Sovata e un obiectiv important pentru noi. Rep. : Vă mulţumim... E.U. : Sper că a fost o glumă, că nu publicaţi chestia asta... Rep. : Desigur, o glumă, hă, hă, hă... A consemnat Cichi Cen


8

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Visul unei sorţi de ţară

Din poveştile nespuse ale Şeherezadei

Guvernarea cu lapte şi mieroasă a PSD-PNL Europarlamentarul PDL Cristian Preda a declarat, pentru HotNews.ro, că varianta unei remanieri în toamnă “pare o operaţiune sortită eşecului” şi că şeful statului are, în aceste condiţii, fie varianta cooptării la guvernare a PSD sau PNL, fie “trecerea PDL în opoziţie”. urilor affiliate Puterii, Realitatea şi Antena3. În fine, ceteraşul Vasile Gliga a ajuns mare ministru al Turismului. Noul brand al României în lume era Vioara de Reghin.

Preda a scris, vineri, pe blogul său, că ultimele sondaje, care indică prăbuşirea PDL sub 15% şi un scor de aproape 40% pentru PSD, încurajează partidul lui Victor Ponta. “Dacă schimbarea actualului guvern nu va ţine seama de această schimbare majoră în opinie, PSD va fi ajutat să ocupe din nou poziţia hegemonică pe care a avut-o în sistemul politic între 2000 şi 2004”, spune Preda. Pornind de la aceste declaraţii, Ziarul de Mureş şi-a permis să alunece într-o visare, nu neapărat erotică, nu neapărat de dorit în realitate, dar, poate, posibilă.

Minunea de pe Pocloş

Mutaţiile din Mureş

Şi iată aşa, se făcea că PSD a făcut coaliţie cu PNL. Cu PDL-ul nu s-a înţeles, că au mai muşcat-o o dată, aşa că portocaliii au rămas în opoziţie. Şi pentru că PSD era rege în sondaje, Victor Ponta a ajuns preşedintele României. Iar Crin Antonescu s-a mulţumit cu postul de premier, având un cabinet format din miniştri PSD, în proporţie de 80% şi PNL restul. La Mureş, imberbul Dragoş Popa a ajuns primar în locul lui Dorin Florea, iar la preşedinţia Consiliului Judeţean, pentru că a sorbit toate voturile, era Ciprian Dobre. O mare întreagă, galbenroşiatică era Mureşul. Primari UDMR găseai câte unul, ici, colea, uitat de lume, iar de PDL nici nu se mai vorbea decât la rubrica Meteo, când pomenea de cod portocaliu, de la Ştii TV.

Prefect era Akos Mora, susţinut din umbra lanurilor de hamei de PNL. Toţi tăiau şi spânzurau în judeţ. Instituţiile deconcentrate au fost împărţite frăţeşte. Între PSD şi PNL. Guvernul doldora de mureşeni Cât despre Guvern, el era cel mai tare din toate timpurile. Mureşul avea mulţi miniştri. Se făcea că Alexandru Frătean a împuşcat postul de ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale, aşa cum visează în timpul lungilor sale aventuri vânătoreşti. Nicolae Havrileţ ajunsese ministrul Economiei şi Comerţului şi îşi dădea

singur lucrări în domeniul gazului. Încă un liberal, Radu Roatiş, era ministrul Agriculturii. El se ocupa de soarta tuturor animalelor din ţară. Era cel mai bun, continuând opera lui Cioloş. Da, PSD, să nu uit, PSD avea patru miniştri. În afară de Frătean, mai erau trei. Bogdan Buda a ajuns mare ministru al culturii. A restaurat toate castelele şi bisericuţele de lemn din Transilvania şi era recunoscut ca un mare culturist, în toată lumea. Cristian Georgescu, având expertiza necesară, a ajuns ministrul Telecomunicaţiilor. A ajuns şi managerul trust-

Şi uite aşa, toate erau bune şi frumoase în oraşul de pe Pocloş. Dar şi în ţară. Hoţii erau poftiţi de către victime la masă. Toţi românii erau de dimineaţă pe terase. Cel din mediul rural aveau adevărate ferme…de tractoare. Totul era bine în ţară. Găseai caviar aruncat la toate coşurile de gunoi iar Dacia ajunsese o piesă valoroasă de muzeu. Lumea îl iubea pe Ponta, îl adora pe Crin. Deşi plecau des în concedii, pe diferite plaje din lume, ei conduceau ţara de pe Facebook, şi era bine. Fostul primar al Târgu Mureşului, Dorin Florea, s-a mutat definitiv la Viena, unde l-a luat în chirie şi pe Traian Băsescu. Era pace şi linişte în ţară. Lapte şi miere. PS: Această elucubraţie a pornit de la o declaraţie reală a europarlamentarului Cristian Preda. Din cauza căldurii de afară şi a lipsei aerului condiţionat din redacţie, precum şi a berilor, nu multe, hâc, consumate de la primele ore ale dimineţii povestea a fost scăpată de sub control. Vă rugăm să vă asumaţi riscul şi râsul citirii ei!

I’m a Dreamer


9

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Cu asigurarea, treci marea...

Mie prieten numai valu’, iară ţie duşman ţi-este...

”Vine valu`, îmi ia calu`” e ultimul refren care începe să le de-a de furcă guvernanţilor noştri, care au găsit de cuviinţă să contracareze furia naturii cu o nouă iniţiativă măreaţă, demnă de înălţimea lui Boc. Astfel, din 15 iulie, tot neamul trebuie să-şi asigure obligatoriu adăpostul în care trăieşte. Staţi, nu vă grăbiţi la firmele de asigurări, că nu e chiar aşa roz treaba asta cu asigurările obligatorii. Cică, doar în caz de cutremure, alunecări de teren sau inundaţii, dar nu cele de la vecinul de deasupra, se vor da ceva bănuţi. Cei din zonele de risc poate se vor bucura, mai ales că apa îşi face culcuş în fiecare an prin bucătărie, prin gospodărie, şi pleacă apoi cu tot ce are mai valoros bietul om, lăsându-l în curu gol, încălţat cu pantofi cu toc şi servit cu ciocolată. Dar noi, cei de la oraş, ce facem? Plătim asigurarea ca lejereanu, ca oameni cinstiţi ce suntem şi respectăm legile statului român? Se anunţă oare cutremure, vine potopul peste noi în centrul oraşului, dacă ni se cere această obligativitate, şi poate nu avem cunoştinţă de acest lucru? Dacă explodează vreo butelie, sau ne ia foc mobila, degeaba aşteptăm despăgubiri, pentru asta mai trebuie să băgăm mâna în buzunar să mai facem o asigurare, deci alţi bani, altă distracţie. Inventivi mai sunt şi guvernanţii noştrii, care confundă România cu un laboş imens, în care ne bagă pe toţi, indiferent de cum şi unde stăm. Plus că ne mai şi taxează, dacă în termen de şase luni, nu am încheiat aceasstă asigurare. Şi dacă tot am pornit de la refrenul cu valu care ne ia calu, unii mai inspiraţi i-au găsit şi o continuare, mai exact cei de la Timpuri Noi, care, oricât ar vrea ei să cânte de lucruri normale, nu se pot abţine să nu-i taxeze pe cei de sus. Felicitări pentru inspiraţie şi ne cerem scuze că nu ne-am dat seama mai din timp de acţiunile guvernanţilor, şi nu am înţeles la timp că “E o lume care m-a lu ..., E o lume care v-a lu ...E o lume care ne-a lucrat”.

Valu’ Vijelie

Programul Casa Verde ne ţine de cald la iarnă etate, o copie după buletin, un extras de carte funciară în copie legalizată şi o adeverinţă de la bancă (contul IBAN), toate trebuind să fie depuse într-un dosar plic.

După nici o lună de la punerea în funcţiune a programului Casa Ver­ de şi la două săptămâni de când mureşenii nu au apă caldă, peste 5000 de români şi-au depus cereri în vederea obţinerii de fonduri. Acest program vine în sprijinul persoanelor care doresc să îşi instaleze sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă. Din suma alocată judeţului Mureş, de 3.000.000 lei, până acum au fost folosite jumătate din fonduri, un număr de 279 de dosare fiind depuse la Asociaţia pentru Protecţia Mediului Mureş. Nu a trecut nici măcar o lună şi s-a terminat jumătate din suma alocată. Programul are limita abia în luna octombrie, iar zilnic sunt depuse la sediul agenţiei zeci de dosare. Acestea sunt trimise în fiecare zi de vineri la Bucureşti la Administraţia Fondului

“Auzi, nea Jean îţi transmite salutări şi că poţi să ai încredere în mine… Oricând ai nevoie de ceva, da’ oricând, nu mă căuta! Te caut eu… Înţeles?”

Aurelian Băbuţan aplică la FC Municipal tot ce a învăţat la şcoala de bune maniere de la Bistriţa

Ce se finanţează?

pentru Mediu şi dacă sunt admise, oamenii trebuie să urmeze câtiva paşi pentru a obţine subvenţia. Solicitantul trebuie să prezinte actul de propri-

Se primesc subvenţii pentru instalarea de panouri solare pentru producerea de apă caldă şi încălzire, pompe de căldură, centrale termice. Cuantumul subvenţiilor pentru Casa Verde este fix, de 3.000 lei pentru centrale pe bază de pelete, 6.000 lei pentru panouri solare şi 8.000 de lei pentru pompe de căldură. Din cele 279 de dosare din judeţul Mureş, 3 au fost pentru obţinerea de subvenţii pentru pompe de căldură, 48 pentru centrale pe bază de peleţi, bricheţi, rumeguş sau tocătură lemn­ oasă, iar restul pentru panouri solare. Aţi înţeles? Deci… cine mai vrea căldură la iarnă, să pur­ceadă la drum.

Roxana RUS

„Păi ce dracu’ fac ăştia, măi frate, că abia mi-am pus porţelanuri în gură şi ăştia mi le scoate... Mi-a zis mie dentista că la meseria mea tot mai bună-i proteza....”

Dan Roman, atacantul FCM, ar putea face gură mare că a fost atacat decisiv de unul dintre boxerii FC Braşov


10

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Titulatrizarea la ţară

Scrisoarea Ravecăi, către pretina sa Letiţia

Dragă Letiţico! Învăţământu-i la pământ! Tare mă grăbesc să-ţi dau di ştire, ce minunie s-ontâmplat, tu! Auzi, acilea, tu! Îl ştii tu pi Nelu a lu’ Smărăndiţa din Toroc? No, ăla de a luat-o pe Nuţi ce făşea naveta la Fânaţe. Ăşe. O avut nuntă amu o lună! Nu s-o putut duşe în voiaj di nuntă că fomeia avea di dat igzamen di titulatrizare, sau cum îi zîşe, igzamen di ăla de n-o ştiut aproape nime’ dintre ei să răspundă la întrebări, tu. Nu’ş şin’ putea să ghicească întrebările alea, tu, dar să nu ieie nişunul nota zece! Apoi şe fel de dascăli or mai fi şi ăia, tu? D-apoi ce vorovesc, tu, şe zece, tu, că niş opt n-o luat, barem se dau mari doamne când vin p’acilea pe la coperativă să mai cumpere câte şeva, cică e mai ieftin decât la oraş! Auzi, tu Letiţico! Doar câteva o luat notă di treşere, tu! Una, măcar să fi fost mai dăşteaptă, tu! Nooo! Au rămas tăte netitulatrizate! Apăi s-o îndurat di ele domn’ ministru, că, deh, şine se aseamănă ţân laolaltă! Am văzt la tilivizor că şi lui îi şoptea o duduie şe să zîcă la întrebările ziariştilor, că tar’ ai draculu’ mai sunt şi ăştia! Ăşe că le-o mai dat o şansă. Cică le-o împărţit din nou pe alea de au luat măcar şinşu! Cică-s suplinitori amu! Apăi nu pot decât să mă bucur, Letiţico dragă, că nu tre’ să mai merem la şcoală! Apăi şe să mai înveţi şi de la astea? Că pi mini mă distrează să vorovesc ca pi la ţară, ca prin Ardeal, (că în sud să ştii că ăia vorovesc tăţi ca popa) şi-mi plaşe să scriu precum vorovesc, aista-i una, da’ aista nu însemnă cu nu’ş când o fo’ rebeliunea din paşopt! Sau cât fac doi ori doi! D’apăi astea şe ştiu? Am văzt cum scriu, că nu prişepe niş dracu! Doamne iartă-mă! Că-i post, da’ m-am inervat, tu! Auzi la ele! Că tre’ să ducă bieţii copchii una-ntr-una bani pi la şcoală, ba pintru caiete, ba pintru şe ştiu şe! Apăi şi cărţile alea din care învaţă,...vai de capul lor. De unde să ştie copcilu’ dacă nu ştie profesoru’? No, zî şi tu! Apoi aista am vrut să-ţi spui, ca să ştii şi tu, că niş’ şcoala nu ma’ ie şe-o fost! Săracu domnu Pop, s-o

Trei mureşeni care au luat serios între picioare programul I love velo

prăpădit, dar cre’ că se minunează de acolo de sus, din şeruri, şe s-o ales di’ şcoala lui! Iartă-mă, Letiţico, tu, dar nu mă puteam abţine să nuţi dau de ştire, că vorba lu’ nea Iancu: învăţământu nost’ e sublim, da’ aproape că lipseşte cu desăvârşire! Îţi mai aduci aminte ce profesori aveam noi! Nu zîceai niş pîs, te dădeai la perete când treşea vreunu! Ş-apăi nu puteai întreba şeva ca să nu-ţi răspundă, tu! Şi dacă era o trăznaie, de nu auzîse de ea, zîşea şeva, se docomenta şi tăt nu ti lăsa fără răspuns! Apăi când vinia în inspecţie di la oraş! Şe să-ţi mai zîc! Brici, tăţi bine! Tătă clasa! Auzi, acolo! Să nu ştie profa?! D’ apăi şin să ştie dacă niş ea! Ruşini, tu! No, să revenim la oile noaste! Şe mai faşeţi, sunteţi bine, sănătoşi? Amu că m-am luat cu vorba nu pre mai am timp di poveşti, că tre să merg pi la grădină să culeg nişte şălătuţe, că minten vin ăştia la masă şi vor să mânce supă de şălătuţe cu mămăliguţă cu brănză! Ce-ţi plăşea şî ţie! Când veniţi pi la noi, tu? Vă pup şi tăte şele bune, tu!

Cu drag, Raveca!

Agenda 2009 discută avioane despre Vidrasău

Aşa cum s-a mai scris în ziarul nostru, ne dăm seama că după ce intri în sediul Agenda 2009, intri întro lume de basm. O lume în care toate sunt bune şi frumoase şi în care turiştii sunt extraordinar de supăraţi pe faptul că le înţepeneşte gâtul în drum spre mare. Iar această remarcă vine de la oamenii care îşi petrec majoritatea vacanţelor pe litoral, dar nu în România, ci din străinătate. Acest lucru este dovedit şi de ultima propunere a Agendei. Mişu Poruţiu vrea o colaborare cu Consiliul

“Alo, pe rând, pe rând, să nu ne ciocnim cumva, că nu-s sigur că Borbely a pus şi Casco pe astea şi ajungem buni de plată…”

“Pe ei, pe eeei…pe ei, pe eeei…pe ei, pe ei pe mama loooor! Hai Armataaa! Băi, ce vremuri erau când umblau pirandele alea cu sămânţă la cornet… Astea ungureştile te pişcă parcă la limbă...”

Sosia degrabă scuipătoare de seminţe a directorului Colegiului Naţional Papiu, Simion Bui

“Hai la sâmburi, mânca-v-aş… Eeei, când eram eu tinerică, ce de lume venea să clănţănească bostanii mei la meciurile ASA… Acuma, toţi cumpără de pe la moluri!”

Judeţean Constanţa pentru ca toţi turiştii din Ardeal să zboare de pe Vidrasău în urbea lui Mazăre. De ce avem nevoie de o asemenea măsură? Pentru că, vezi doamne, consilierului îi înţepeneşte gâtul pe drumul către Constanţa. În timp ce târgumureşenii se spală cu apă rece, de două săptămâni, dragii de ei, afaceriştii, se gândesc la înţepenirea gâtului. Asta e propunerea. Asta e gândirea.

Mad Max

Tanti Raveca trăieşte din sămânţa de succes pe care a avut-o odinioară clubul Armatei


13

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Festivalul medieval Târgu Mureş

Apa trece, centralele termice rămân Vreau o minuneee, vreau o minune-n viaţa mea… vreau o minune, apa caldă să rămână aşaaaa…nananana…

În sfârşit românul s-a săturat. S-a săturat să tot fie minţit, s-a săturat să tot aştepte o minune de la cei care ne conduc şi a decis săşi bage picioarele în sistem. În acest caz mă refer la sistemul central de termoficare din Târgu Mureş. Pentru că oamenii s-au săturat să fie la cheremul societăţii de termoficare, au hotărât să-şi instaleze centrale de apartament. Sunt deja două săptămâni de când mii de târgumureşeni se spală în lighean sau la streaşina casei, dacă plouă, pentru că Energomur a sistat furnizarea apei calde. Efectul la această bătaie de joc nu a întârziat să apară. La Târgu Mureş centralele termice s-au vândut în ultimele două luni ca pâinea caldă. Şi ca să vă faceţi o idee, un magazin care comercializează centrale termice şi care, de obicei, vindea anual cam 600 de centrale, în doar două luni, a reuşit să vândă peste 2000 de bucăţi. Nebunia a fost atât de mare încât au existat momente când vânzătorii de centrale au fost nevoiţi să închidă magazinul pentru că pur şi simplu nu mai făceau faţă numărului mare de oameni care solicitau centrale termice. O afacere bună pentru comercianţi, o afacere proastă pentru Energomur, care nu a fost în stare să ofere clienţilor o variantă benefică nici măcar atunci când a observat că deja oamenii încep să renunţe la sistemul central de termoficare. Păi de ce să ofere ceva bun pentru târgumureşeni, când chiar conducerea societăţii de termoficare a renunţat la serviciile Energomur?

Ba e vina ta, ba a ta... deci...a noastră

Reprezentanţii Energomur şi cei ai Primăriei Târgu Mureş spun că tot disconfortul creat locuitorilor acestui minunat oraş european

este din cauză că societatea de termoficare din Târgu Mureş are datorii catre E-ON Gaz. Aşa că, E-ON Gaz a tăiat gazul către Energomur, care a sistat la rându-i apa caldă atât de necesară pentru igiena corporală. Vestea şi mai proastă este că nimeni nu vine să anunţe dacă situaţia se va remedia, iar Energomur nu mai poate face nimic, decât să-i someze, acum în al 12-lea ceas pe unii târgumureşeni să se debranşeze de la sistemul central. Ener­gomurul ăsta este ca Emil Boc, adică el greşeşte şi tot el ne ceartă. Foarte tare. (La închiderea ediţiei, mureşenii aşteptau la gura robinetului mirifica apă caldă, în urma unor zvonuri apărute în presă…). Ce este cel mai tare e faptul câ în mileniul 3, în 2010, la 3 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, românii se spală ca în evul mediu. Pentru multe altele s-au găsit bani, dar pentru minimul de confort care se numeşte din cele mai vechi timpuri „apă” nu! În aceste luni de vară, singurii care nu sunt supăraţi sunt comercianţii de centrale termice pentru că au avut vânzări record. De acord, nici instalatorii nu s-au ofticat prea tare pe Energomur, având în vedere că au lucrări şi pe luna august deja. Efectele sistării apei nu se opresc însă aici. Dacă societatea de termoficare din Târgu Mureş a sistat apa caldă către populaţie, nici angajaţii nu mai au de lucru, aşa că peste 200 de persoane au fost trimise în şomaj tehnic pe perioadă nedeterminată. Ce poţi să îţi doreşti mai mult decât să fii şi şomer şi fără apă caldă? Ştiţi expresia, sănătoşi să fim, că boala vine singură?

Agentul Termic 007

e ate d calit ector i, în ir d l “Mă ă tua zic c even e , eu fost rom lujul cu C u vezi la Ta l u t ia N r ! e t n r e po să par t Aero buie sar la âine tre a ca nece t m s i e z p că a Buda reşti?” i prin Bucu zbor gi la n ju să a

Gombos Csaba, managerul Romcab, conştient că aerogara de la Vidrasău trebuie să iasă din reorganizare judiciară

SC TRACIA TRADE EXIM SRL Str. Horea nr. 20/2 Loc. Tg.Mureş, Jud. Mureş, Tel.: 0265-210281; 0365-805856 Fax.: 0265-210281

„Şoni, dragă, l-ai văzut pe frati-meu ce planuri avem cu Aeroportul? Păi cum naiba să-l dăm la Cluj şi să rămână Ţinutul Secuiesc fără poartă aeriană de intrare? Ţi se pare constituţional?”

Benedek Istvan şi Csegzi Sandor, încrucişându-şi ochelarii pe probleme de interes Claudiu Major pentru oraş

“Niculae, bă fraţioare, dă şi tu doi lei de-o sămânţă că mi-am uitat portofelul în costumul de serviciu… N-ai? Da ce dracu’ ai făcut, i-ai băgat pe toţi în echipă?”

Dorin Florea şi Ion Niculae, doi importanţi investitori în fotbal, unul de la stat, altul din lucrări primite de la stat

29 iulie 2010

Latino Summer

Între 1 şi 31 august, Continental Hotels organizează Luna Cocktail-urilor Locaţiile care vor găzdui acest eveniment sunt barurile de zi, de noapte, restaurantele şi terasele Hotelurilor Continental din Arad, Bucureşti, Drobeta-Turnu Severin, Oradea, Porţile de Fier, Sibiu, Tîrgu Mureş. Conceptul acestui an are ca puncte centrale muzica latino şi 7 cocktail-uri cu denumiri inspirate de acest gen muzical. Astfel, fiecărei zile a săptămânii îi corespunde un cocktail cu un nume sugestiv precum Lemon Merengue sau Rachel’s Red Rumba. Comandând cocktail-ul zilei, clienţii au un discount de 15%, iar pentru oricare din cocktail-urile latino, vor beneficia de un discount de 10%. În plus, anumite hoteluri din ţară vor organiza activităţi specifice pe tot parcursul lunii august. La Continental Forum Oradea o echipă de dansatori profesionişti vă aşteaptă în fiecare vineri şi sâmbătă, începând cu orele 18.00, pentru cursuri şi demonstraţii de dans latino. Pe 13 august Continentalul din Turnu Severin va încinge atmosfera la malul Dunării organizând o petrecere latino cu multe surprize şi un DJ iscusit.

Despre Continental Hotels www.traciatrade.ro office@traciatrade.ro

Comunicat de presă SC TRACIA TRADE EXIM SRL operator al parcărilor publice cu plată din Municipiul Tîrgu Mureș informează utilizatorii că începând din 1 august 2010 programul de taxare al parcărilor este de la 8 la 17 iar ziua de sâmbătă nu va mai fi taxată. ATENȚIE : aceste prevederi nu se aplică în parcările tip incintă, unde programul de taxare este 24 h din 24.

Lanţul Continental Hotels a fost înfiinţat în anul 1991, fiind dedicat încă de la început furnizării unor servicii de 3 şi 4 stele pe segmentul turismului de afaceri. Prin relansarea în 2009 a Grand Hotel Continental din Calea Victoriei se adaugă lanţului Continental Hotels şi o proprietate de 5 stele. Oraşele în care lanţul Continental Hotels este prezent sunt Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Arad, Oradea, Târgu Mureş, Suceava, Timişu de Sus, Turnu Severin şi Porţile de Fier, totalizând un număr de 1858 de camere. Portofoliul Continental cuprinde de asemenea şi brand-urile: Continental Forum, Hello Hotels, Tekaffe, Balkan Bistro. Continental Hotels colaborează, prin intermediul mărcii Ibis, cu Accor, una din cele mai importante companii hoteliere la nivel mondial. S.C. CONTINENTAL HOTELS S.A. Calea Griviţei 143, 010708, Bucureşti - România tel.: +40 372 121 700, fax: +40 372 121 701, info@continentalhotels.ro, www.continentalhotels.ro Arad | Bucureşti | Oradea | Porţile de Fier | Sibiu | Suceava | Timişu de Sus | Tîrgu-Mureş | Turnu-Severin


14

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Cine scapă turma? PACIENTUL ROMÂN

Banii pentru medicamente s-au terminat. Murim? Dragă pacientule, nu ştiu cum se întâmplă dar sunt nevoit să vin din nou cu veşti proaste pentru tine. Ne aflăm în plină reformă în sistemul sanitar, au trecut spitale la administraţiile publice locale şi parcă tot nu se întâmplă ceva concret pentru îmbunătăţirea actului medical. Este adevărat, lucrurile nu se mişcă aşa peste noapte, dar parcă totuşi au trecut vreo 20 de ani de când suntem şi noi o ţară scăpată de cruntul şi oribilul regim comunist şi tot aşteptăm să vedem luminiţa de la capătul tunelului! Degeaba! Ştiu, şi eu m-am săturat de cuvântul reformă care nu mai înseamnă nimic şi pare un obiectiv pentru fiecare mi­ nistru al Guvernului, dar reforma, schimbarea, nu o mai vedem. Vestea proastă de această dată este pentru bolnavii de diabet si bolnavii de cancer, care ar putea să rămână fără medicamente în luna august. Cel puţin aşa avertizează farmaciştii mureşeni, care precizează că nu vor mai elibera medicamentele din programele naţionale de diabet şi oncologie pentru că nu le-au fost recunoscute de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, reţetele pe baza cărora farmaciştii au eliberat aceste medicamente pentru pacienţi, încă din lunile martie şi respectiv mai. Aşa că, farmaciştii nu mai pot elibera medicamente în luna august nici dacă ar mai vrea, pentru că deja există o întârziere la plată din partea statului de 60 de zile, ceea ce înseamnă că furnizorii nu mai vor să livreze marfă către farmacii, mai ales că nici nu există veşti că va fi remediată situaţia. Imaginaţi-vă stimaţi cititori, ce emoţii îi în­cear­ că în aceste clipe pe bolnavii de diabet şi de

cancer, care sunt dependenţi de aceste medicamente. De exemplu, un diabetic are nevoie de 4 injecţii cu insulină pe zi. În cazul în care bolnavul nu ar mai avea acces la medicamentul ăsta, ar putea chiar să moară. Nu vreau să exagerez, vreau doar să atrag atenţia celor care au în mâini destinele acestor persoane că situaţia este gravă. Sau oare se încearcă o descotorosire de bolnavii ţării? Sper că nu. Conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş recunoaşte că există o pro­ blemă cu fondurile pe cele două programe naţionale şi speră să primească un răspuns pozitiv din partea Casei Naţionale de Sănătate, astfel ca aceste medicamente să poată fi asi­ gurate în continuare pentru cei bolnavi.

Metrospectiva săptămânii O săptămână frumoasă în oraşul de pe Po­ cloş. Multe evenimente. Am pierdut la fot­ bal. Toată lumea îşi dă cu părerea despre minunea nedescoperită a spaţiului aerian mureşean, Aeroportul Transilvania. Unii nu vor să-l vândă pe 30 de arginţi Clujului. - Luni. Echipa FC Maior Târgu Mureş ajunge după 18 ani în Liga profesionistă de fotbal însă pierde cu mare succes împotriva Braşovului.

Dăneşan ajunge noul preşedinte „interimar” al PSD Sighişoara şi îi pregăteşte „roata” pe care va fi tras Iulian Sârbu. Festivalul Sighişoara, un sucees total cu bani puţini s-a încheiat. Mult mai puţini participanţi decât se aşteptau autorităţile. - Marţi: PSD Mureş strânge semnături ca să îl dea jos pe Boc în toamnă. Că deh, toamna se numără Bocbocii... - Miercuri. Fostul politician, reintrat în forţă

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A. SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materialelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei. Pentru următoarele mijloace fixe, licitaţia va începe din 05 august 2010: – Autotobetoniere Renault (an fabricatie martie 2006) – 2 buc. – 144.000,00 lei/buc – Autoturism ARO – 3.920,00 lei – Autospeciala LEA – 11.440,00 lei Preţul afişat este preţul fără TVA. Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secre­tariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6. Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

Farmaciştii mureşeni au anunţat deja foarte fermi că nu vor mai elibera medicamente dacă nu vor primi fonduri din partea CJAS Mureş. Aşa că se aşteaptă o salvare, dar nu de la Serviciul de Ambulanţă, unde de asemenea este jale, ci din partea Casei Naţionale de Sănătate. Pentru că tot vorbeam despre reformă, trebuie să vorbesc şi despre descentralizare. Deocamdată nu auzim decât tot felul de declaraţii din partea Ministerului Sănătăţii, despre căt de benefică va fi trecerea spitalelor la administraţia publică locală. Pe de altă parte, multţi primari spun că prin preluarea spitalelor îşi împovărează bugetele, mai ales că situaţia financiară a spitalelor nu este tocmai roz şi chiar cu datorii. Trebuie neapărat să vă spun că în judeţul Mu­reş s-au şi alcătuit deja Consiliile de Administraţie ale unităţilor spitaliceşti, iar în CA al Spitalului Clinic Judeţean Mureş persoana desemnată de preşedintele Consiliului Judeţean, unul din cei 5 membri, a fost Vass Levente, nimeni altul decât consilierul ministrului Sănătăţii, Cseke Attila. Aşteptăm să vedem cum va fi gestionată situaţia de la Spitalul Clinic Judeţean Mureş, care vreau să vă reamintesc că a reuşit să acumuleze datorii de peste o sută de miliarde în numai câteva luni. În concluzie, dragă pacientule, roagă-te la Doamne-Doamne, că este singura alinare care ţi-a mai rămas. Deocamdată jocurile politice au prioritate în România şi nu interesul oamenilor, al celor care din când în când mai pun o ştampilă într-un buletin de vot.

Dr. Mengele

în politica de pe Pocloş, eventual candidat la şefia Consiliului Judeţean, Benedek Imre, iese la rampă cu declaraţii dure. Dacă Lokodi vrea să vândă aeroportul Clujului, să fie dată afară şi aduşi oameni competenţi. Reacţiile s-au produs imediat. Oamenii de afaceri, care văd oportunitatea bănuţului, sunt de acord cu o colaborare între Cluj şi Mureş. Poliţiştii comunitari, că şi aşa erau câtă frunză, câtă iarbă, mai zboară de prin posturi şi ajung zidari sau electricieni, tot angajaţi ai primăriei. - Săptămâna mâinilor curate începe la Târgu Mureş. Degeaba. Dacă nu a fost nici săptămâna tre­ cută apă caldă, cum să fie mureşenii curaţi? Cam împuţită treaba! - Joi. Iată că Vass Levente, consilier al ministrului Sănătăţii, urcă şi primeşte tot mai multe funcţii. Că aşa e tactica în UDMR. Vass a fost numit capul Consiliului de Administraţie Comun al spitalelor din subordinea Consiliul Judeţean. Imnul Naţional al României nu îl mai deşteaptă nici măcar pe Ceaşcă, dapăi pe adormiţii noştri de politicieni. În plus, a fost şedinţă de Consiliu Local. Inacceptabil ca la începutul şedinţei să nu fie intonat imnul. Erau atât de ocupaţi dragii consilieri să scape oraşul de griji încât au uitat de toate. - Vineri. Ultima zi din săptămână. Primăria mai bagă nişte bani în pasajul subteran din Piaţa Victoriei. Şi în echipa de fotbal. Şi se împrumută pe alte părţi. Ziua tanchiştilor. Care? Mai avem războaie prin România? Nu. Ne ucide prin alte metode conducerea de râsul curcilor pe care o avem. Cam atât fraţilor. Am avut o săptămână grea. Plină de evenimente. Dar s-a terminat! Apropo, unde mergeţi în concedii?


15

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

All inclusive

Vacanţele exotice, între Dubai şi Ibăneşti Fiecare om are nevoie de un concediu de odihnă. Plecând de la principiul acesta, am vrut să vedem unde, cât şi cum şi-au petrecut concediile o serie de oameni de afaceri şi politici mureşeni. Cât de mare o fi fost criza pentru ei? Pardon, briza…

T „Turismul global este divers, având numeroase locuri frumoase, astfel încât am de unde alege. Pentru vara asta am programate trei ieşiri: în Spania, în Turcia - Antalya şi în Grecia - insula Rhodos. Mi-am propus să stau câte o săptămână în fiecare loc ales. Partea financiară nu reprezintă o problemă. Nu mă interesează de criză când vine vorba de vacanţă.” Doru Borşan, director al Direcţiei pentru Sport Mureş „Am fost deja în concediu, împreună cu familia, pe litoralul românesc. Am avut noroc că am prins vreme bună. Preţurile sunt destul de bune, iar serviciile la fel. Ne-am simţit bine, ceea ce e cel mai important. E bine şi frumos şi pe litoralul nostru. Ar fi fost prea scump pentru un an cu criză financiară să mergem undeva în străinătate. Pe la vecini nu prea m-aş fi dus, iar mai departe ar fi fost

prea lungă distanţa, deci implicit şi costurile.” Ioan Lazăr, manager S.C. Lazăr S.R.L. Reghin „Sunt foarte dezamăgit pentru că am fost în staţiunea Jupiter şi nu mi-a plăcut deloc! Să depinzi de masă nu e chiar ok, iar în multe zile nu ne-au fost oferite toate cele trei mese. Nici serviciile nu au fost prea bune, iar dacă ai nevoie de ceva de la magazine trebuie să mergi mult pe jos. Data viitoare mă duc mai jos cu 70 de km, la vecinii bulgari şi sigur îmi voi lua un pachet all inclusive.” Sorin Nicuşan, directorul AISE Mureş „În curând am să plec în Dubai. Am mai fost acolo şi reprezintă un refugiu minunat! Nu mă uit la bani când e vorba de un concediu pe an.

Merită şi merg acolo cu încredere!” Florin Vlas, om de afaceri „Mi-am luat legal 10 zile de concediu, însă în fiecare zi din concediu am fost la birou câte 3-4 ore pe zi. Îmi doresc un concediu adevărat, în care să stau acasă, liniştită, să nu mă deranjeze nimeni. Nu m-am gândit la un loc în care m-aş duce. În orice caz, nu vreau să fiu rea, dar România dispune de multe locuri frumoase, dar care din păcate nu sunt valorificate. România din punct de vedere turistic nu poate oferi prea multe momentan.” Lokodi Edita Emőke, preşedintele CJ Mureş „Mă aflu în concediu cu familia. Avem o mică proprietate, o veche moşternire la Ibăneşti. Am venit să mai renovăm pe aici iar cu această ocazie putem spune că am fost în

concediu. E o zonă foarte frumoasă şi liniştită, în care multe valori nu s-au pierdut, din fericire. Oamenii sunt foarte civilizaţi şi prietenoşi. Mai bem o bere, mai batem un cui şi iată că avem concediu. Aveam nevoie de odihna de aici. Asta numesc eu concediu.” Alexandru Frătean, politician „Nu am fost deocamdată în concediu. M-aş duce pe litoralul românesc, la Mamaia. Nu ştiu dacă în restul staţiunilor e frumos şi sunt preţuri acceptabile, însă la Mamaia de fiecare dată am avut servicii excelente.” Cristian Cioban, director STTM Târgu Mureş „Anul acesta nu am avut parte de concediu încă. Eu prefer zonele exotice. Nu mă interesează partea financiară, mă uit la calitate.”

Andrei Moscviciov, proprietarul companiei Anvico Mureş „Tocmai intru într-o biserică din Roma. Sunt aici împreună cu familia. Am să vă povestesc cum a fost la întoarcere.” Mircea Solovăstru, acţionar BVB „Am fost în Italia, unde nu am fost prea mulţumit de serviciile oferite. Mi-am vizitat nişte prieteni de acolo, care s-au arătat mulţumiţi de turismul din România. Sunt de părere că ar trebui să fie mai mult promovat turismul la noi. Am fost de Paşti în Bucovina şi am rămas impresionat de frumuseţea acelei zone! Avem locuri pe care dacă le-am promova, le-am putea da o lecţie celor din străinătate, în legătură cu serviciile, dar şi cu preţul.” Florin Urcan, primar Luduş


16

Anul VIII, nr. 416 | 2 - 8 august 2010

Allez, FeCeMeee!

Leneş Curcanul de Vasile Jalecsandri

Plecat-am unşpe spre Vaslui, Şi cu Maiorul, încă, Si nu-i era, zău, nimănui În piept inima stâncă. Voioşi ca şoimul cel uşor Ce zboară de pe munte, Aveam şi mingea la picior, Ş-aveam figuri în frunte. Toţi mingicari, toţi căciulari, Români de ligă veche, Purtând crampon, tricou, iţari Şi cuşma pe-o ureche. Ne dase nume Portocalii Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat, fiind canalii, Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la boi Plecat-am astă-seară Ca să scăpăm de Liga doi Mureşul nost’ comoară… Aşa ne spuse-n graiul său Maiorul Mătrăgună, Şi noi ne-am dus cu Dumnezeu, Ne-am dus cu voie bună. Oricine-n cale ne-ntâlnea Cântând în gura mare, Stătea pe loc, s-ademenea

Cuprins de admirare; „Cu goluri mergeţi, dragii mei, Şi să veniţi cu puncte!” Ziceau atunci bătrâni, femei, Şi preoţi de la munte; Dar cel Maior făr’ de musteţi Răcnea: „Să n-aveţi teamă, Municipalu’ are şapte vieţi În pieptu-i de aramă!”

Cu Mureşul câştigător. Veni şi timpul de asalt, Minutul nouă’ş-unu... Păreau ai noştri mai înalţi Vasluiul… pune tunul… Maiorul nostru, pui de zmeu, Ne zise-aste cuvinte: „Cât n-om fi morţi, voi toţi si eu, Băieţi, tot înainte!” Iată-ne-ajunşi!... încă un pas. „Ura!-nainte, ura!...” Dar mulţi rămân fără de glas. Le-nchide arbitrul gura! Vasluiul ne respinge dur… Cât nu ne-ncape gândul… Şi toţi arbitrii iar ne fur, Deaconu, flămândul…

Şi meciu-ncepe a se juca Nu-i vreme de hodină Şi ei încep a se mânca De haine să se ţină… Şi şuturi sute bubuiau... Se clătina pamântul! Şi mii de bombe vâjâiau Trecând în zbor ca vântul. Şedea ascuns Vasluiu-n poartă Ca ursu-n vizunie. Pe când trăgeam noi ţintă moartă, El tot în carne vie...

Prin joc, prin şpăgi, prin pumn, Prin mii de majorete, Urcăm, luptăm... iată-ne-acum Sus, sus, la parapete. „Allez! Allez!” moldavii-apasă, Sărind pe noi vreo zece… Şi scurt ne pune mingea-n plasă Şi timpul nu mai trece…

Roman era dibaci tunar, Căci toate-a lui ghiulele Loveau moldavul furnicar, Ducând spaima cu ele. Şi prin minutul douăzeci Un şut doar, numai orbitor, Putea să-nchidă acest meci,

Ura! măreţ se-nalţă-n vânt Stindardul portocal! Noi înecaţi stăm la pământ, Ca un ţigan la mal… Maiorul urlă împroşcând Arbitrul de la tuşă, Iar căpitanul tremurând

www.zi-de-zi.ro

www.ziaruldemures.ro

Înghite greu… din guşă! Aveam în mână meciul tot Într-una am visat… Iar pe final am luat-o-n bot Vaslui ne-a egalat! Spre Mureş însă e lumină, Băieţii au luptat frumos Doamne dă aşa să-i ţină Să ne adunăm de jos!

ziarul de mures nr. 416  

zgomotos dar haios

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you