Issuu on Google+

www.ziaruldemures.ro Fostul senator Joarză, subiect de literatura erotică?

Bogdan B uda: „

S-au umplut pa Anul VIII, nr. 407 r tidele de refulaţi, frustraţi şi 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei proşti!” Apare săptămânal, 31 mai - 6 iunie 2010 FONDATOR: AURELIAN GRAMA pagina 7

Printre bărbaţii cei mai discutaţi în Reghin, de către femei, bineînţeles, un loc fruntaş îl ocupă şi fostul senator Ioan Joarză. O fostă angajată a acestuia, care a făcut între timp Dreptul la seral şi a ajuns mare patroană în Spania, datorită unui soţ full de lovele, a descins săptămâna trecută în Reghin şi le-a mărturisit unor prieteni că până la sfârşitul anului va tipări o carte incendiară. Whaaat?

pagina 13

În Boc luminat, în Boc cu verdeaţă! „Iubiţi creştini, ne-am adunat aici ca s-o conducem pe ultimul drum spre Budapesta pe credincioasa noastră pă-du-re-a, care, după o lungă suferinţă, a trecut, la cele veşnice, de-a dreapta lui Banffi şi Kemeny. Amin!”

„Fă, Doamne, o minune şi dă-ne-o înapoi! S-a dus prea tânără, n-avea nici 300 de ani...

Hai părinte, varianta scurtă, că m-aşteaptă grofii la Bruxelles!” „Domnul Verestoy s-o odihnească, s-o exploateze şi s-o vândă în pace...”

„Aleluia, aleluiaaa...„

„Vaaaiiii... biata noastră pădurice... s-a prăpădit fără să ne dăm seama... hî, hî...”

T Sobor de înalţi prelaţi ai politicii, rugându-se cu smerenie la căpătâiul roabei lui D-zeu pădurea, plecată dintre noi înspre alţii, prin marea milă a judecătorilor de la Reghin şi a juriştilor lipsă de la Direcţia Silvică Mureş

Ghici cine vine la Primărie? Facem un joc? Pornim de la premisa că Dorin Florea nu mai candidează în 2012 la Primărie. El se va orienta, probabil, spre preşedinţia judeţului sau, cine ştie, poate la Bucureşti. Nimeni nu şi-a anunţat intenţia, oficial, de a candida pentru mult doritul post, dar mulţi stau în umbră şi aşteaptă... Deci, ghici cine vine la Primărie?

Investiţiile CNI din Mureş, pliate pe harta Puterii

pagina 4, 5

Într-o rochiţă neagră, sobră, fără bijuterii, cu o voce gravă, Elena Udrea a anunţat că vrea din tot sufletul desfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). Adio bazine de înot, patinoare şi săli de sport... Totuşi, ce a lucrat CNI prin Mureş şi... pentru cine? Cine sunt câştigătorii reali ai licitaţiilor?

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Esenţial

Când începe oare dictatura?! 1,4 milioane de lei noi un şef de inspecţie de la Finanţe. Zece amenzi per capita de poliţist de la rutieră. Meci la zero de se poate la procesele stat, primării, instituţii versus privaţi, juridici ori persoane fizice, prin ameninţarea judecătorilor. Taxe mărite de-ţi vine să te muţi cu firma în comune înţelegătoare. Listele cu profesorii ce vor fi daţi afară la finele vacanţei depind doar de prezenţa la grevă. Insist pe returnările de tva la termene iraţionale sau ale ajutoarelor sociale de stat pentru angajare de şomeri, studenţi, absolvenţi ori orice alt tip de acordare a banilor către firme, după luni bune dacă nu ani de la termenul legal. Sunt pregătite toate armele pentru aburcarea puterii peste Constituţie şi împotriva ei. Restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti pentru ca să poată Emil Boc săşi aplice măsurile drastice de reduceri a cheltuielilor bugetare e doar primul pas înspre instaurarea de facto a ceea ce există în realitate. Dictatura. Ce am vrut să zic cu 14

miliarde de lei. Atât e suma pentru care răspunde cu capul, cu funcţia, un inspector de finanţe. Aceşti bani trebuie obţinuţi ca şi normă de el sau de echipa pe care o conduce din amenzi sau neaplicarea returnării întregii sume datorate de stat companiei ce solicită controlul. Ştie fiecare pe pielea lui. Discreţionar evident, că altfel nu i se mai dă nici un stimulent. Şi iau inspectorii şi trei salarii premii într-o lună. Zapciii. Totul la comandă politică. Pe cale orală. Despre poliţiştii cu radar văzut şi nevăzut ştim că au normă, că doar curcanii de la Sibiu au apărut la tv. Şi evident au dispărut după rezultatele comisiei Blaga printr-un sat uitat de lume. Şi ei trag greu pentru bugetul statului. Despre cel personal, parcă a trecut moda prezentării caselor şi averilor de poliţişti... Sau nu?! Norme de miliarde per inspectorat. Totul la comandă politică. Pe cale orală. Că doar nu or da şi proces verbal de înştiinţare şi luare la cunoştinţă, veţi zice. Aveţi prieteni, rude, colegi

de şcoală, întrebaţi-i! La fel se întâmplă şi e la fel de grav, unde mai pui şi faptul că sunt inamovibili, şi cu magistraţii. La comercial e marea provocare. Cum poţi să dai sentinţe împotriva statului, a finanţelor, a primăriilor, a ministerelor ori deconcentratelor acestora, dacă vrei să îţi primeşti leafa?! Cam aşa sună persuasiva ameninţare şuierată ori susurată de diavolul ce nu vrea să ştie de legile române, de CEDO. Tot la comandă. Rămâne să fim aşa cum ne-o cere fiecăruia conştiinţa. Dictatura, mai întâi, e acceptată de fiecare. Cele scrise mai sus sunt toate reale. Fiecare cu drumul său pavat. Oare cum o să fie când un ministru, parlamentar, consilier prezidenţial, şef de companie naţională va fi suprimat tocmai de restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, ce vor naşte acţiuni extreme şi extremiste ale forţelor de extremă dreapta?! Abia atunci va fi oare dictatură?!

“Vezi, bă, p-aicea o să treacă centura oraşului… Strănepoţii noştri n-o să mai aibă ambuteiaje în oraş… Da’ auzi, avem vreo şansă s-o terminăm până atunci?”

Aurelian GRAMA

“Sorine, eu am venit cu scaunul de acasă, ca să fiu sigur că am loc… Cine zici că joacă? Ai noştri, sau ai lor? La arbitri, mă refer…”

Ţerbea şi Maior, doi investitori strategici ai sportului şi transportului mureşean

Consilierii locali Todoran şi Sita, îngrijoraţi că drumul ocolitor al oraşului ocoleşte prea mult mapa de priorităţi a Primăriei

Articolele publicate în Ziarul de Mureş trebuie interpretate ca şi pamflete.


3

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Banii s-au dus ideologic

Investiţiile CNI din Mureş, pliate pe harta Puterii Într-o rochiţă neagră, sobră, fără bijuterii, cu o voce gravă, Elena Udrea a anunţat că vrea din tot sufletul desfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). Adio bazine de înot, patinoare şi săli de sport... Totuşi, ce a lucrat CNI prin Mureş şi... pentru cine? Cine sunt câştigătorii reali ai licitaţiilor? Ministrul Borbely, supărat Ministresa blondă, care brusc vrea să elimine orice suspiciune legată de cheltuirea banului public, susţine că „oricum, programul de construire de bazine de înot şi patinoare a fost suspendat”, iar sălile de sport în care CNI mai bagă bani sunt doar cele începute anul trecut. În cazul introducerii de reţele de apă, canal şi staţii de epurare, vor continua lucrările numai la şantierele deschise deja. E crizăăă! Plus de asta, dezvăluirile jurnaliştilor privind contractele dubioase încheiate de CNI cu firme care au în spate clientela politică şiau atins şi ele scopul. Dar, totuşi, de ce să anulezi existenţa unei companii numai pentru că managerii ei şi-au bătut joc de banul public? Într-un fel, are dreptate să se enerveze şi ministrul Borbely, cel care a coordonat foarte bine CNI pe vremea când era la Ministerul Dezvoltării. E drept, putea să dirijeze şi mai mulţi bani spre Mureş şi poate nu a făcut-o, iar din ce investiţii a atras spre Mureş putea să mai împartă şi la nişte comune fără primar şi electorat maghiar în proporţii considerabile. Dar, totuşi, omul are dreptate... Primării şi pilării Să facem o micro-analiză politică a banilor pe care CNI i-a investit în judeţul Mureş pe lucrări mari de construcţii, acele investiţii masive în infrastructură de care vorbeau Boc, Udrea, Borbely, la începutul crizei, care ar fi trebui să aibă efecte multiplicatorii în economie şi care nu au multiplicat altceva decât conturile câtorva firme cu ştaif. Vorbim, din 2008 încoace, de 15 bucăţi investiţie, în valoare totală de aproape 30 de milioane euro. Fără TVA. Să le detaliem, în ordine cronologică. Ba nu, ideologică... Aşadar, primarii UDMR din Reghin, Sângeorgiu de Mureş, Acăţari, Ernei, Sântana, Sovata, Miercurea Nirajului s-au bucurat de prezenţa lui Borbely la Ministerul Dezvoltării şi au primit mai mult de jumătate (9) din lucrările alocate judeţului (15), în valoare totală de aproape 10 milioane de euro. Tot din partea Puterii, primarii PDL din Târgu Mureş şi Luduş s-au învârtit bine, uitându-se după sumă, nu după numărul de comune acoperite. Aşa că, pentru numai două obiective, au obţinut în total peste 8,1 milioane euro de la CNI. La Sighişoara, pesedistul Dorin Dăneşan a fost extrem de norocos că a prins o investiţie de circa 5,7 milioane euro, dar poate că a contat şi simpatia declarată dintre el şi Elena Udrea. Un alt pesedist norocos a fost primarul din Sâncraiu de Mureş, care a primit de la CNI o investiţie de aproape 1,7 milioane euro. Un singur liberal s-a bucurat însă de generozitatea CNI, anume Ioan Mocean din Sărmaşu, care a obţinut o investiţie de peste 1,7 milioane euro. Pe lângă aceştia,

Ochiul lui Urcan din primăria Luduş

În timp ce guvernul vorbea de tăieri de pensii şi salarii, primarul Florin Urcan vrea să aibă o primărie plină de tehnologie wireless. Aşa că dragul de edil şi-a achiziţionat o cameră web cu care poate să-şi urmărească angajaţii în timp real. Conform fişei tehnice, aparatul transmite live imagini video in format motion JPEG sau MPEG4 şi suportă motion detection şi snapshot în mai multe zone. La numai 100 de euro bucata. Aşa că funcţionari locali luduşeni păzea la ce faceţi în pauzele de cafea sau când credeţi că nu vă vede nimeni. Ochiul Urcan veghează peste voi. În plus autoritatea locală şi-a achiziţionat o imprimantă laser de peste 100 de euro, un router wireless de 30 euro şi un sistem de operare ultraperformant care a costat 650 de euro. În total aproape 1000 de euro pe aparatură digitală de ultima generaţie.

Poruţiu îl mansardează pe Florea

“Mie unul îmi pare rău că se desfiinţează CNI-ul… Dacă mai ţinea un pic, aveam câte-o sală de sport la fiecare 100 de unguri cu drept de vot…“

Ca să iasă UDMR mai repede din criză, ministrul Borbely a investit masiv în infrastructura de partid şi-a făcut loc şi primarul independent din Livezeni, Ioan Tătar, care a smuls de la CNI o investiţie de aproape 600.000 euro. Să reamintim că în judeţul Mureş vorbim de 91 de comune, 4 municipii şi 7 oraşe. Unde-mi stătea clientela politică? Dar să vedem, concret, despre ce investiţii repartizate politic e vorba şi ce firme, politice sau nu, le-au contractat. Nu, e clar, în Mureş nu avem cazuri în care politicieni stau în acţionariatul firmelor care au încheiat contractele cu CNI, cum există în alte judeţe! Avem însă un număr interesant de firme din Ungaria care au venit şi au câştigat licitaţiile ca să încaseze banii ăia multiplicatori din economie... BETONUT Zrt din Budapesta se ocupă de reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare din Sângeorgiu de Mureş (fief UDMR), contra sumei de 1,9 milioane euro (fără TVA). Vegyepszer SA Budapesta, sucursala Miercurea Ciuc, a câştigat licitaţia pentru extinderea şi modernizarea staţiei de epurare la Sighişoara (fief PSD!) pentru suma de 5,77 milioane euro. Fără TVA. Apoi, KESZ SRL Cluj Napoca (subsidiară a KESZ Group Ungaria – cea care a început şi Patinoarul la Târgu Mureş) a fost câştigătorul licitaţiei pentru bazinul de înot de la Luduş (fief PDL), cu suma de (circa) 1 milion de euro. Fără TVA. Apoi, canalizarea menajeră în comuna Sâncraiu de Mureş şi sat Nazna (fief PSD) o face firma OMS Hungaria KFT – sucursala Cluj Napoca, contra sumei de 1,66 milioane euro. Fără TVA. Au firmele astea vreo legătură cu UDMR, în afară că vorbesc aceeaşi limbă? Nu putem băga mâna-n foc că ba... Dar pe lângă acestea, avem şi o companie românească, dar vorbitoare a limbii lui Atilla, care a încăput pe lista câştigătorilor CNI din Mureş. Izorep, un client tradiţional din preajma Uniunii (dar şi a liberalilor), a primit contractele pentru sala de sport

din Ernei (circa 1 milion euro), sala de sport din Reghin (circa 1 milion euro) şi alimentarea cu apă la Sărmaşu (1,75 milioane euro). Cine şi-a făcut însă loc la Miercurea Nirajului, pentru a realiza alimentarea cu apă a localităţii? Firma Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, care a câştigat contractul în valoare de aproape 1,5 milioane euro. Cine e în spatele ei? Păi chiar Dumitru Pop, finul ministrului Vasile Blaga, cel anchetat şi răs-anchetat în trecut de procurori şi trimis în instanţă. Dosarul penal a fost îngropat, culmea ironiei, tocmai de justiţia mureşeană. Dar pe această temă, vom reveni în curând. Cu sau fără politic? La capitolul firme puternice, nu neapărat cu reflecţii politice, se înscrie Contrascom Benţa, care a primit contractul pentru sala de sport din Sântana de Mureş, în valoare de aproape 1 milion de euro. O mai avem pe Alpine Bau GmbH, care face Bazinul Olimpic din Târgu Mureş pentru suma de 7 milioane şi ceva de euro. O avem şi pe Geiger Transilvania, care se ocupă de reţeaua de canalizare a Reghinului (1,2 milioane euro) şi de canalizarea menajeră din Ernei (aproape 1,3 milioane euro). În aceeaşi listă se înscrie SC Consig SA Sighişoara (cu lipici la multe lucrări publice), care a prins şcoala de sport de la Acăţari (aproape 1 milion euro). Din judeţele vecine au intrat în Mureş Pansconmat Construct SA Braşov – cu sala de sport de la Sovata (circa 750.000 euro) şi Concefa Sibiu – cu sala de sport de la Livezeni (circa 750.000 euro). Întrebare: unde e efectul acela multiplicator despre care tot vorbeau guvernanţii? Aaa, în plămânii copiilor care fac sport cu stomacul gol în sălile şi bazinele nounouţe? Elena UDMREA

Proaspătul retras din toate funcţiile deţinute în PD-L Mureş, Mihai Poruţiu prinde lucrări bune de la primăria municipiului reşedinţă de judeţ. A sa firmă Alfa Construct tocmai a câştigat o lucrare de mansardare a unui imobil de pe strada Luduş aparţinând autorităţii locale. Aşa cum a afirmat adesea pe bloguri şi în presă, Poruţiu se jură că aceste lucrări sunt primite pe bune şi nu au nicio legătură cu apartenenţa la un anumit partid. Şi prieteniile construite pe parcursul timpului asemenea. Costul acestei mansardări nu este chiar micuţ: aproximativ 190 de mii de lei. Şi uite aşa se construieşte ţara cu mânuţe pedeliste.

Sânpaulul intră în liga lui Mitică

Cea mai avută comună din judeţul Mureş, cu aeroport şi parc industrial, Sânpaulul vrea să intre în rândul localităţilor cu teren de fotbal la nivelul ligii lui Mitică. Mai concret, autoritatea locală va construi un teren de fotbal cu vestiare cu frumoasa sumă de 441.000 de lei. Dacă alte comune abia reuşesc să-şi plătească salariile propriilor angajaţi în timp de criză, bogătaşii din Sânpaul îşi permit să investească şi în sport. Nu că în localitatea s-ar putea face şi alte lucrări mai „culturale” cum ar fi achiziţionarea şi modernizarea Castelului Haller, un punct de reper istoric pentru zonă. Că sărmanul stă se se dărâme şi nimeni nu face nimic. Şi primarul Simon Istvan ar trebui să aibă puţină grijă de istoria maghiară.

Note de trecere pentru magistraţi

Avem primele rezultate la examenele procurorilor şi judecătorilor mureşeni pentru funcţiile de execuţie (adicătelea nu cele de conducere, pentru cei mai puţin avizaţi). Din păcate, în dreptul notelor de mai jos nu putem trece nume, că nu au fost făcute publice, doar coduri (fiecare candidat a avut un cod de intrare în concurs). În linii mari...e bine, magistraţii mureşeni au avut note de trecere. La procurori, cea mai mare notă a fost 9,15, iar cea mai mică 7,12. La judecători, notele au fost puţin mai mari de 8. Întrebarea care apare: când vom putea acorda măcar aceeaşi notă şi Justiţiei mureşene, per ansamblu?


4

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Ghici cine vine la Primărie? Premisă: Dorin Florea nu mai candidează pentru un nou mandat la Primăria Târgu Mureş. El se va orienta, probabil, spre preşedinţia judeţului sau, cine ştie, poate la Bucureşti. Mai sunt doi ani şi nimeni nu şi-a anunţat intenţia (în mod oficial) de a candida pentru mult doritul post. Mulţi stau în umbră şi aşteaptă mişcările unor posibili adversari. Nume s-au vehiculat, în general apropiaţi ai actualului primar. Şi bineînţeles cei de la UDMR. Întrebarea care stă pe buzele politicienilor târgumureşeni este dacă, odată cu plecarea lui Florea, primăria din Târgu-Mureş va rămâne românească sau va trece în barca UDMR-ului.

“De data asta îi snopesc”

“Dom`le... ciudate sunt legile fizicii”

UDMR ar scăpa de „călăul” ultimelor campanii

Cu siguranţă UDMR vrea să profite de posibila dispariţie a lui Dorin Florea din rândul candidaţilor pentru funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ. Aşa că vor arunca în luptă pe cel mai bun dintre doritorii acestei candidaturi. Dacă în 2008, Csegzi Sandor a fost trimis după ţigări de Borbely Laszlo, pierzând astfel şansa de a se lupta de la egal la egal cu şeful său dintotdeauna, în 2012 îşi poate lua revanşa. Nici Benedek Isvan nu va sta cu mâinile-n sân, mai ales că ani la rând a fost ţinut în umbră de propriul partid, care nu a ţinut cont de numele şi calităţile sale medicale. Şi tânărul consilier judeţean Gombos Csaba ar putea fi o soluţie de rezervă pentru UDMR. Protejat al preşedintei Lokodi Edita, Gombos are renumele unui bun manager, demonstrat în timpul administrării Romcab. Oricum cele mai mari şanse le are în continuare ministrul Borbely Laszlo. Dacă va dori va fi numit cu siguranţă candidat al Uniunii la primărie. Borbely Laszlo - ministru UDMR în două cabinete: Tăriceanu şi Boc - parlamentar UDMR din 1992 până în prezent - a pierdut alegerile locale pentru Primăria Târgu-Mureş în 2008 în faţa lui Dorin Florea - implicaţii economice în judeţ în firme de construcţii, presă, cultură

“Fiecare are la un moment dat nevoie de-un doctor, nu?”

Csegzi Sandor - de două ori viceprimar al municipiului începând cu anul 2004 - a fost acuzat de propriul partid că face jocurile primarului Dorin Florea - campion al deplasărilor în străinătate din Consiliul Local Tîrgu-Mureş - în 2008, în interiorul UDMR, a pierdut candidatura la Primărie în faţa lui Borbely Laszlo Benedek Isvan - medic de renume naţional şi internaţional - consilier local, preşedinte al UDMR TârguMureş - om de afaceri, deţinător al mai multor firme din domeniul medical în oraş - a fost suspectat de relaţii financiare dar şi politice cu Dorin Florea Gombos Csaba - nepotul preşedintei CJ Mureş Lokodi Edita - consilier judeţean, om de afaceri - a fost propus pentru conducerea Tarom - numele său are rezonanţă în oraş - a reuşit să scoată Romcabul din reorganizare judiciară

“De manageri ducem lipsă, părerea mea!”

Lupii tineri din PD-L vor să muşte primăria

După 12 ani de dominaţie floresciană, linia a doua de politicieni din PD-L Mureş simte că a venit vremea afirmării. Două nume

par a fi deja în competiţie: Claudiu Maior şi Marius Paşcan, viceprimarul şi prefectul, par a fi principalii competitori interni din PD-L Mureş. Unul dintre ei va candida cu siguranţă. Cine va fi doar Florea ştie. Şi se va decide în curând. Oricum „ayatollahul” portocaliu nu ratează niciun prilej să le amintească celor doi că numai de el depinde viitorul lor politic. Pe Maior l-a propus mai mult în glumă cetăţean Pro Urbe iar lui Paşcan îi aduce aminte periodic cine l-a pus şef peste palat. Aşa că cei doi vor sta „stresaţi” până la final. În spatele lor stau, nu mai puţin ambiţioşi, Mihai Poruţiu, Doru Borşan, Ioan Fărcaş şi Ioana Roman. Aceştia aşteaptă orice greşeală a favoriţilor pentru a le lua locul. Poate îi vor ajuta să facă această greşeală dacă vor avea ocazia. Să nu uităm nici de deputatul Doru Oprişcan. Fostă mână dreaptă a lui Florea în Consiliul Local până în 2008, Oprişcan poate fi o variantă mai experimentată pentru Primărie. Este singurul care a candidat uninominal şi a reuşit să câştige în afara lui Florea. Oricum el trebuie să mai îndoaie puţin „coloana” dacă vrea să fie alesul, pentru că Florea nu prea agreează independenţii politici.

“Candidez numai dacă câştig!”

“De ce nu? Doar de asta mă zbat...” “Deocamdată lucrez la baza partidului”

Marius Paşcan -10 ani comunicator şef al Primăriei TârguMureş - cunoscător profund al presei mureşene (fost jurnalist până în 2000) - prefect din 2009 la recomandarea lui Florea - sprijinit de partea „intelectualilor” din PD-L Mureş Claudiu Maior - consilier local PRM, a intrat în PD odată cu Dorin Florea - om de afaceri, patron „neoficial” al Siletina -viceprimar al Târgu-Mureşului din 2008 - a preluat majoritatea atribuţiilor primarului (discuţii cu cetăţenii, apariţii în media, „afacerile” locale) - capital bun de imagine cu FC Municipal

“E un vis frumos” “Poate prea devreme să accepte o femeie”

Mihai Poruţiu - fost membru PNŢCD şi PNL, actual consilier judeţean PD-L - om de afaceri, firma sa de construcţii a primit mai multe contracte cu primăria Târgu-Mureş - şi-a dat demisia din toate funcţiile deţinute în PD-L Mureş - critic la adresa lui Claudiu Maior şi Dorin Florea Doru Borşan - a migrat din PNG în PD-L înainte de alegerile din 2008 - consilier judeţean din 2008 până în prezent - director al Direcţiei de Sport Judeţene - om de afaceri local, sponsor important al partidului Ioana Roman - jurnalist cunoscut în judeţul Mureş (Antena 1, Realitatea TV) - a renunţat la presă pentru politică în 2008, când a fost aleasă consilier local pe lista PD-L - purtător de cuvânt al PD-L Mureş -fiica lui Ioan Roman, om de afaceri cunoscut pentru afacerile făcute cu primăria Tîrgu-Mureş

“Am timp. Poate în 2016”

Ioan Fărcaş - om de afaceri local, posibilităţi financiare extinse - tânăr, a intrat în politică odată cu formarea

“Ar fi o chestie... M-am săturat să dorm în parlament”


5

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

-considerat o voce „independentă” în PD-L Mureş

Lupta pentru onoarea pierdută în PSD Mureş

“Să terminăm lupta în PSD întâi..” “Ponta m-ar vrea, dar...”

“Mă gândesc serios la asta!.”

“Poate primar în Dubai, nu aici...” PLD Mureş - la primul mandat de consilier local, nu s-a afirmat totuşi în plen - obedient faţă de actuala conducere a filialei judeţene Doru Oprişcan - traseist politic, e adevărat, s-a menţinut pe dreapta eşichierului: PNŢCD, PNL, PD, PD-L - fost angajat al Azomureş şi director al FPS Mureş - consilier local până în decembrie 2008, deputat până în prezent

Social democraţii mureşeni trebuie să-şi spele ruşinea ultimelor alegeri locale atunci când l-au sprijinit pe Dorin Florea pentru funcţia de primar în schimbul reciprocităţii la şefia CJ Mureş. Şi uite aşa au rămas cu buzele umflate atât la municipiu cât şi la judeţ. Asta l-a costat pe Ovidiu Natea şefia filialei, iar pe Cristi Georgescu mandatul de senator. Acum, cu o nouă conducere, fără veleităţi pro-Florea, a venit momentul să iasă cu un candidat propriu la primărie. Cea mai fructuasă ascensiune a avut-o în ultima perioadă consilierul local Bogdan Buda, venit în PSD chiar din PDul de altădată. Acum Buda este unul dintre principalii opozanţi ai majorităţii din CL TârguMureş, o voce sâcâitoare la adresa Executivului primăriei şi nu numai. Un alt nume socialdemocrat care are beneficiul experienţei este cel al lui Alexandru Frătean, actualul preşedinte al PSD Mureş. Frătean a ocupat timp de patru ani funcţia de vicepreşedinte al CJ Mureş iar după debarcarea lui Natea s-a impus la conducerea filialei. Consilierul local Florin Vlas ar putea fi un posibil candidat la primărie mai ales datorită averii serioase pe care o deţine. Ar putea suporta de unul singur o campanie electorală, având în vedere actuala situaţie financiară a partidului. Cristian Georgescu, fost senator, actual secretar executiv al partidului la nivel naţional, a mai cochetat cu candidatura la primărie şi în 2008. Georgescu a renunţat atunci datorită trocului politic făcut între PD-L şi PSD, dar mai ales datorită prieteniei ce îl lega de Dorin Florea. Fostul senator ar putea beneficia şi de sprijinul actualului preşedinte Victor Ponta al cărui apropiat este. Bogdan Buda - fost membru PD, a migrat spre sociali democraţi în urma neînţelegerilor avute cu Dorin Florea - consilier local PSD, singura voce de opoziţie veritabilă în CL Târgu-Mureş - om de afaceri de succes, deţine mijloacele financiare necesare pentru acest demers - are sprijinul aripii tinere din PSD Mureş Cristian Georgescu -director de televiziune locală, a „reînviat” politic în urma obţinerii funcţiei de secretar executiv al PSD -fost senator în mandatul 2004-2008 -apropiat al primarului Dorin Florea, ar putea fi preferat de acesta în locul unui pedelist -bun comunicator, tânăr, ambiţios Alexandru Frătean - preşedinte al PSD Mureş, poate să se autopropună pentru acestă candidatură - experienţă în administraţie ca şi vicepreşedinte al CJ Mureş - a fost secretar de stat în guvernul Boc în timpul coaliţiei PSD-PD-L - nu a câştigat nicio competiţie electorală uninominal Florin Vlas - deşi este afacerist de succes a preferat

social-democraţia - este preşedintele PSD Târgu-Mureş, organizaţie care va face propunerea cadidatului social-democrat - apropiat al lui Florea mai mult economic, Vlas neagă acest lucru - respins de unii datorită comportamentului şi vocabularului „popular” pe care îl are

“Ar cam fi rândul meu...”

PNL: Dobre şi Mora favoriţii liberali la candidatură

După eşecul de la alegerile pentru preşedenţia Consiliului Judeţean Mureş din 2008, Ciprian Dobre ar putea să se orienteze spre primărie în perspectiva retragerii lui Florea. Dobre ar putea continua tradiţia prefectului ajuns primar impusă de actualul edil şef. Liberalul vine cu atuul unei experienţe vaste în campaniile electorale, mai ales că a fost ales uninominal în funcţia de deputat. Chiar dacă nu pe un colegiu din Târgu-Mureş. Rămâne de văzut dacă Dobre va lăsa Capitala pentru fotoliul din palatul Primăriei. În cazul în care Dobre nu va candidat singura opţiune validă rămâne cea a lui Akos Mora, actualul lider al liberalilor din Consiliul Judeţean. Mora şi-a consolidat poziţia de secund al filialei după plecarea lui Nicolăescu de la cârmă, datorită implicării în ultimele campanii electorale, atât din punct de vedere organizaţional cât şi financiar. Cristian Chirteş este a treia posibilitate a liberalilor pentru fotoliul de primar. Asta doar în cazul lipsei e implicare a celorlalţi doi. Ciprian Dobre - prefect al judeţului aproape 4 ani - a pierdut alegerile judeţene la „mustaţă” în faţa actualei preşedinte Lokodi Edita - ales deputat uninominal - are sprijin politic din partea conducerii PNL de la nivel naţional Akos Mora - om de afaceri, potent financiar - experienţă politică în ciuda tinereţii - consilier judeţean, al doilea om din filială - imagine ireproşabilă, bun comunicator Cristian Chirteş - încă vicepreşedinte al CJ Mureş - fost director al Direcţiei Silvice Mureş în timpul guvernului Tăriceanu - sprijinit de Dobre pentru funcţia deţinută în conducerea CJ

Nu a ieşit senator dar s-ar mulţumi şi cu primăria

Dino Socotar, unul dintre puţinii oameni activi din PC Mureş, ar fi singura variantă viabilă pentru o posibilă candidatură din partea conservatorilor la cea mai importantă funcţie din oraş. Îndepărtat în mod brutal de la conducerea PD Mureş de

“Şi ce dacă par copil?”

“O să am un concediu lung până în 2012. Analizez” către Dorin Florea, Socotar ar putea să profite de retragerea acestuia. Asta numai dacă nu face vreo înţelegere prealabilă cu un alt partid, preşedintele filialei Marian Cornaciu.

Arafat poate fi salvarea

„Dacă s-ar hotărî să candideze ar câştiga sigur”. Acestă afirmaţie a fost făcută de mulţi târgumureşeni, inclusiv membri de partid. Reputaţia medicului palestinian, creator al SMURD-ului la nivel naţional, a depăşit de mult graniţa Târgu-Mureşului. Acum Arafat conduce din umbră destinele sănătăţii româneşti din funcţia de subsecretar de stat. A refuzat constant să se implice politic într-o posibilă candidatură la primărie. Acum şi-a văzut dorinţele îndeplinite, SMURD-ul este funcţional. Dacă doreşte poate salva şi un oraş. Depinde numai de el. Este singurul capabil să îngroape securea războiului etnic, care răbufneşte odată la 4 ani de alegeri. Ar fi sprijinit atât de români cât şi de maghiari, pentru că nu face parte din nicio tabără. Zoo Politikon

“Administraţia Pieţelor Tîrgu Mureş informează cetăţenii urbei că, începând cu data de 1 iunie 2010, se deschide Piaţa de gros pentru comercializarea produselor agroalimentare, în locaţia Pieţei de Vechituri din str. Mureşului. Piaţa va avea program de funcţionare zilnic, de luni până sâmbătă, între orele 05.00 – 22.00. Îi invităm aşadar, în locaţia Pieţei de Vechituri, pe comercianţii interesaţi să îşi valorifice legumele şi fructele în regim en-gros, cât şi pe consumatorii care doresc aprovizionarea cu astfel de produse agroalimentare”. Vă mulţumim pentru colaborare,

“Eu sunt salvarea!”

“Ar strica un primar mai conservator?”

Cu respect, Director Moca Teodoru


6

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Execuţia bate la uşă

Categoria „James Bond” „Ce să facem domnilor, să înfiinţăm în Consiliul Judeţean un serviciu de spionaj al transportatorilor piraţi?” Lokodi Edita Emoke, preşedintele CJ Mureş „La Campionatul Mondial de tir sportiv vânătoresc din Italia vor fi 1200 de trăgători. Aş fi cel mai mulţumit dacă m-aş clasa printre primii 200-300.” Florin Urcan, primarul oraşului Luduş

Categoria „Clasa neolitică” „Mi se pare aiurea ca un om din Sighişoara să bată drumul până la Târgu-Mureş de două ori pentru o singură foaie de la Cartea Funciară.” Barczi Gyozo, subprefect „Partidul Naţional Liberal este partidul politic vertical din România.” Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş „Din partea PDL nu există o altă preocupare decât setea de putere. Ţara se îneacă, nu sunt în stare să găsească nicio soluţie, dar se ocupă de treburi total secundare.” Akos Mora, consilier judeţean

Categoria „Pro curbe” “Cetăţeni de onoare, în anul acesta, nu sunt. Deci nu au apărut propuneri pentru acest an, probabil ţinând cont şi de noile condiţii, de un regulament un pic mai aspru. Pentru că, dacă continuam în felul ăsta, ajungeam ca toţi cetăţenii TârguMureşului să fie cetăţeni de onoare.” Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş “Am vrut să mă uit în ochii colegilor în momentul în care îşi depun hârtia de vot cu numele lui Filimon, atâta tot.” Doru Oprişcan, deputat

Categoria “Cu criza-n babord” “Nu poţi să pretinzi la o companie să-şi plătească toate dările către stat, când statul are mai mari datorii către firma respectivă.” Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor „Azi târgul de răscumpărare a nevestelor se face pe o ladă de bere, un grătar, o slănină, un miel sau un litru de ţuică.” Iacob Valentin, primarul comunei Hodac „Cei care se bucură de Zilele municipiului Reghin sunt oameni simpli, care nu îşi permit concedii nici în Dubai şi nici în Grecia.” Maria Precup, viceprimarul municipiului Reghin

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A. SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materialelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei. Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6. Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

O firmă din Banat a declarat război Traciei Un alt proces zguduie administraţia locală din Târgu-Mureş. O firmă din Timişoara execută silit atât Primăria Târgu-Mureş cât şi firma Tracia Trade, cea care exploatează serviciul de parcări publice cu plată din oraş. Suma în cauză: 1,4 milioane de lei, aproximativ 450.000 de euro. Motivul: neexecutarea contractului existent între terţi privind acest serviciu. Buni de plată vor fi, bineînţeles, târgumureşenii, pentru că suma va fi plătită din bugetul local. Dacă în primă instanţă Primăria TârguMureş şi Tracia Trade au pierdut procesul pe care îl au cu SC Huropark SRL din Timişoara, totul se va termina în toamnă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se judecă recursul. Suma cerută: 1,4 milioane de lei, bani care ar fi trebuit încasaţi de cei de la Huropark. Firma timişoreană a avut un contract cu autoritatea locală pe care acesta nu l-a respectat. Printr-o decizie a primarului luată într-un mod ilegal (rezilierea unui astfel de contract ar fi trebuit să fie votat în plenul şedinţei de CL), s-a anulat contractul ce viza administrarea parcărilor cu plată de pe spaţiul public al primăriei. Motivul: executivul primăriei doreau concesionarea acestui serviciu doar către firma de casă: Tracia Trade.

Cine plăteşte?

În cazul în care cei de la Huropark vor câştiga şi în recurs aşa cum au făcut-o şi în primă instanţă, primăria sau Tracia Trade vor fi buni de plată. După regula primul găsit primul servit. Cine deţine bunuri sau proprietăţi cu o asemenea valoare vor fi primii vizaţi. Mai mult ca probabil banii vor fi luaţi de la autoritatea locală. Că este de unde. Pe surse, am aflat că cei de la Tracia vor „scăpa” între timp de tot ce poate fi executat. Că doar e o firmă privată, banii personali ai cuiva. Noi am propune să se plătească din banii celui care a reliziat contractul. Că nu cotizanţii la bugetul local au luat această decizie considerată de instanţe ilegală!

Huciu s-a predat Traciei

O altă chestiune interesantă referitoare la Tracia Trade esre procesul intentat de târgumureşeanul Marcel Huciu Consiliului Local Târgu-Mureş. Acesta a cerut anularea Hotărârii Nr. 74 din 2009 prin care s-a aprobat regulamentul de exploatare în regim de autotaxare a parcărilor publice şi zonelor de staţionare cu plată aflate pe domeniul public. Ce l-a supărat pe Marcel Huciu a fost faptul că în noul regulament

se introducea o prevedere potrivit căreia dacă parcai neregulamentar te puteai trezi cu roţile blocate, cu maşina ridicată şi depozitată într-un spaţiu de pe strada Depozitelor. Dacă doreai să îţi recuperezi autoturismul trebuia să achiţi firmei Tracia o amendă de parcare, iar la Salubriserv - costurile imobilizării, transportului şi depozitării. Acum aflăm cu stupoare că Huciu a renunţat la proces. Pur şi simplu. Fără niciun motiv. Totuşi, ar exista singurul motiv coerent: cel pecuniar. Cu alte cuvinte Tracia Trade şi Primăria posibil că şi-au „cumpărat” dreptul de a aplica o hotărâre adoptată pe baze ilegale.

Cine e Tracia Trade?

Tracia Trade este firma târgumureşeană care administrează parcările cu plată din mai multe oraşe din ţară. Iniţial, firma a început în Târgu-Mureş ca mai apoi să se extindă în Reghin, Turda şi Alba Iulia. În principal, oraşe cu primari portocalii. Cele mai scumpe tarife totuşi le aplică în Târgu-Mureş, unde o oră de parcare costă între 1,5 lei şi 3 lei. Decebal către popor

Cine sunteţi? Poruţiu? Care dintre ei, medicul sau constructorul, că politicianul am auzit că s-a dat la fund? În orice caz… cred că mi-aţi ocupat scaunul…”

Pedelisto-ţărănistul Mihai Poruţiu îşi caută încă locul după demisia din funcţiile de partid


7

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Clientela PSD e subţire!

Bogdan Buda: „S-au umplut partidele de refulaţi, frustraţi şi proşti!” Face afaceri, politică, administraţie. Merge la saună, masaj şi ascultă muzică simfonică. Face naveta între Las Vegas şi Chişinău, via Târgu Mureş. Nu vrea să fure, nu e extraterestru, dar e un Gică-contra al lumii publice mureşene. E Bogdan Buda, consilier local şi fruntaş al unei tabere din PSD Mureş. Reporter : Cum se vede Târgu Mureşul din Las Vegas? Bogdan Buda : Cenuşiu, monoton... Românii ar trebui să breveteze cenuşiul de România... Cred că numai la noi există această senzaţie unică... Rep. : Ce tot faceţi pe acolo? Aveti afaceri în domeniul cazinourilor? Cam cât cheltuiţi pe jocuri de noroc? B.B. : Nu joc, am o soră acolo, avem o mică investiţie, un cabinet stomatologic în Las Vegas. Ştiţi, România este o ţară foarte pitorească şi pentru afaceri serioase e bine să îţi alegi un pământ... poate mai arid... dar pe care dacă îl cultivi bine... ai o şansă. E un capăt de pod construit de mine, deoarece ţin foarte mult la sora mea, la familia mea. În general tot ce am făcut, eu cu sora-mea, mă refer la afaceri, sunt pe numele mamei şi tatei şi când o fi să împărţim ceva, o să împărţim frăţeşte...

tribună? B.B. : Daa... dar nu pot să spun oprimaţi...noi suntem mult mai bine decât ceilalţi...noi avem lucrurile făcute deja...nu facem politică să avem locuri de muncă... cum fac alţii... noi am ştiut să ne facem afacerile şi înainte...da? S-au umplut partidele de refulaţi, fustraţi şi proşti, care nu au reuşit în viaţa lor pe propriile lor puteri... Toţi se-nghesuie să-i pună partidele pe undeva... D-aia merge prost ţara asta...

etul e cabin ge bin r e ? s m a g Ve i că “Şi zic atologic din oţi r vin t a o stom d ă c ţii , in u d e i i ş Cred ş şi-au jucat ” i… e r r u a o ăia c la cazin de aur

Rep. : Deci la cazinouri nu vă băgaţi... B.B. : Am intrat, nu neg, chiar şi ultima oară... Am prieteni care merg destul de des şi joacă... Rep. : Chiar din Târgu Mureş? B.B : Da, dar nu pot să vă dau nume... sunt oameni de afaceri, joacă oricum pe banii lor... Eu nu mă bag pentru că mă sperie ritmul în care se pierde acolo... Rep. : Dar pe masaje orientale cheltuiţi? Ce înseamnă un masaj bine făcut? B.B. : Nu, nu... Am fost, admit, dar merg şi în Târgu Mureş... Ştiţi...îmi place aşa uneori să mă răsfăţ... Rep. : Aha, deci sunteţi un copil răsfăţat... B.B. : N-aş putea spune chiar asta, dar cred că fiecăruia îi place câteodată o chestie d’asta. Rep. : Dar la Chişinău ce tot faceţi? Lucraţi la unirea cu România? B.B. : Personal ţin foarte mult la ideea de Românie Mare... Consider că cei de dincolo de Prut n-au nicio vină că istoria a făcut ca ei să fie rupţi din România... Merg de mult timp, am prieteni acolo... acum chiar merg foarte des... cred că relaţiile trebuie strânse instituţional... nu putem dezvolta proiecte comune fără să cunoşti oamenii de acolo... Am nişte planuri de afaceri peste Prut, în domeniul infrastructurii... există foarte multe oportunităţi în acest domeniu... începând de la drumuri, alimentări cu apă, canalizare... Rep. : Există şi bani? B.B. : Eu sunt în discuţii cu nişte fonduri de investiţii, sper să-i lămuresc să investească într-un raion, în acest domeniu. Se pot face bani frumoşi. Eu deocamdată tatonez terenul... Rep. : Unii spun despre dumneavoastră că vorbiţi mult, dar sunteţi deficitar la capitolul „acţiune”. Se poate face politică şi administraţie între două avioane? B.B. : Probabil că au dreptate... Nu ştiu cine sunt cei care spun... totuşi eu mă bazez în viaţă pe o analiză destul de corectă... trebuie să laşi ceva după tine, iar dacă ai făcut acel lucru între două avioane, n-are nicio importanţă. Dar dacă ai rămas undeva şi n-ai făcut nimic... Rep. : Deci veniţi din Vegas, aruncaţi o bombă în Consiliul Local, plecaţi la Chişinău... iar veniţi... unde sunt faptele? B.B. : Păi... faptele astea sunt... Eu am un sin-

Imagine care dovedeşte clar teoria că cei patru evanghelişti din CL sunt trei: Buda şi Matei gur vot în Consiliul Local. Am învăţat un lucru în viaţă... fă ce ştii, în contextul în care eşti tu mandatat. Primăria Târgu Mureş nu are noţiunea de management. Se lucrează pompieristic... E vina mea? Treaba lor să şi-o facă, dacă ştiu şi dacă pot... Eu pot doar să lansez idei, să mă opun unor afaceri oneroase... Mai mult de atât... ce pot să fac? Să le fac eu treaba? Rep. : Sunteţi, cred, singurul politician local care are un MBA în economie, la Paris. Cu ce vă ajută? B.B : Sincer? Cu nimic... Şi nu e chiar la Paris făcut, ci la Cluj, dar sub umbrela Academiei de la Paris. M-a ajutat că mi-a deschis mintea spre anumite domenii, teme... Recunosc că aceste studii au stat la baza deciziei mele de a vinde afacerile din România... Azi, nu mai am aproape nimic...nu fac absolut nimic...tocmai pentru a nu lăsa loc la interpretări... Rep. : Aţi făcut vreo afacere cu statul? B.B. : Mai demult, am făcut una, era vorba de fapt de o privatizare... Rep. : Ce credeţi despre clientela politică? Cum se manifestă ea în Mureş? B.B. : Foarte tare... În Târgu Mureş dacă nu eşti afiliat unei umbrele politice, n-ai nicio şansă ca om de afaceri... Rep. : Vorbim inclusiv de umbrela PSD? B.B. : Cam subţire la PSD... în atâţia ani de Opoziţie s-a mai diluat... Rep. : Renunţaţi la politică din 2012? V-aţi scârbit? B.B. : Aa, nu, nu m-am scârbit, nu vreau să renunţ... Sper ca totuşi din 2012, după această criză, lucrurile să se aşeze altfel puţin... Să se termine cu mediul acesta politic care nu e benefic...

pinde şi de ce vrea partidul... Nu exclud nici candidatura la Primărie, nici la Parlament... Unde va considera partidul că se poate... Rep. : Au existat discuţii în PSD Mureş pe linia asta? B.B. : Nuuu, ştiţi... eu nu sunt foarte iubit în actuala conjunctură a PSD Mureş. Aţi văzut, atitudinea mea e destul de clară, împotriva PDLului, dar merg şi pe linia aceea a respectului şi a principiilor adevărate în PSD. PSD-ul e într-un con mare de umbră, nu se vede că suntem în Opoziţie, lumea ne suspectează că suntem la căruţa PDL-ului şi chiar a UDMR-ului... Nu avem o atitudine tranşantă...avem două curente în PSD...unul care spune că e foarte bine, rezultate excepţionale....şi altul care spune că rezultatele sunt catastrofale... Cert e un singur lucru: PSD Mureş e divizat în două mari tabere şi asta nu e benefic. Nu poţi porni la luptă să cucereşti alte cetăţi până nu îţi rezolvi problema în armata ta. Rep. : De ce Agenda 2009 nu merge cu motoarele în plin? B.B. : Ştiţi de ce? Întâi, a fost o perioadă de început, să ne obişnuim unii cu alţii, să vedem fiecare cât poate şi vrea să dea... Rep. : Şi ce concluzii aveţi? B.B. : Păi se vede că unii au făcut un pas în spate, de bunăvoie sau nu... În al doilea rând, există o teamă a multora, o neîncredere... Vă amintiţi, când am început Agenda, cele mai mari probleme le-am avut din partea partidului meu. Aşa au păţi şi colegii mei...

Rep. : PSD va avea un candidat la Primăria Târgu Mureş? B.B. : Eu sper, şi chiar lupt pentru asta...

Rep. : Consideraţi că până acum şi-a atins scopul Agenda? Ce rezultate sunt? B.B. : Păi astea vi le spun eu... Eu, Buda Bogdan, am fost o voce în CL, da? Pesediştii mei au vrut să mă dea afară, da? Trebuia să îmi găsesc o tribună... Dacă partidul meu, da?, la vremea respectivă, da?, au vrut să îmi pună pumnul în gură, da? Eu trebuia să fac ceva...da? Trebuia să mă las?

Rep. : V-ar tenta? B.B. : De ce nu, de ce nu... Până la urmă, de-

Rep. : Deci Agenda s-a născut din nevoia oprimaţilor din diverse partide de a avea o

Rep. : Bine, dar cu ideile puerile de la Agenda.... unde ajungeţi? B.B. : Poate unele par puţin mai fanteziste, nu neg... dar intenţiile noastre sunt bune... vrem coagularea tuturor eforturilor... eu nu zic că toate sunt bune, că nu sunt perfectibile... dar mişcăm ceva... Rep. : Ascultaţi muzică simfonică, înseamnă că sunteţi un tip sensibil? B.B. : Aş spune că da... Am făcut pian... pe vremuri... ascult mult... mă relaxează... mai ales când conduc... Rep. : Aţi investit la un moment dat îm media. De ce v-aţi oprit? Puteaţi deveni un mogul local... aveaţi o tribună... B.B. : Păi am realizat că e mai oportun şi mai ieftin să nu mai am afaceri care să fie contestate, care să-mi dea bătaie de cap... Ideea de trust media mă solicita foarte mult... Media e ca o sabie cu două tăişuri: poţi tăia cu ea, dar te poţi tăia şi tu... Am preferat să n-am parte de aşa ceva... Rep. : Credeţi în extratereştri? B.B. : Daa... Mă gândesc că nu suntem singuri în Univers, probabil că există nişte fiinţe mai raţionale decât noi... Rep. : Dintre colegii politicieni, în afară de dumneavoastră, care vi se pare căzut de altă Planetă? B.B. : Cum în afară de mine? Eu sunt extraterestru? Ha, ha.... Rep. : Unii aşa vă văd, ca pe un meteorit care vine şi pleacă... găseşte timp şi pentru afaceri, şi pentru războaiele din politică, şi pentru masaj, şi pentru călătorii... Numai un extraterestru ar putea face asta... B.B. : Nu dom’le... nu mă războiesc cu nimeni... am nişte principii... decât să renunţ la ele, mai bine renunţ la politică... Rep. : Păi sunteţi conştient că aveţi imaginea unui Gică-contra... B.B. : Bine....sunt văzut...dar de cine? Dumneavoastră îi analizaţi pe aia care vorbesc aşa? Eu unul m-am săturat ca în ţara asta să ne conducă incapabilii şi frustraţii... Şi faptul că eu nu vreau să fur....şi nu vreau ca nici alţii să fure...asta e marea mea problemă... Rep. : Vi s-a propus să furaţi? B.B. : Da, mi s-a propus, da, recunosc.... N-am vrut.... Rep. : Dar n-am auzit să fi făcut vreun denunţ.... B.B. : Ha, ha, ha.... corect... aveţi dreptate... Rep. : Deci cine e extraterestru? B.B. : Ha, ha... ştiu câţiva, aş face de un echipaj, dar vi-i spun la următorul interviu...

A consemnat Alin BOLBOS


8

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Instituţii care toacă... Lipitorile de pe spatele Consiliului Judeţean

Ieftineşte, Doamne, şi culturaaa... Milioane de lei din bugetul judeţean cheltuiţi pe instituţii subordonate care se autofinanţează parţial. Marea lor majoritate au domeniu de activitate cultura. Şi cum nu suntem la Hollywood, acestea nu aduc profit suficient pentru ca să se autoîntreţină. Aşa că, darnicul consiliu suportă în proporţie de 85 la sută cheltuielile de funcţionareaacestora.Dincele21demilioanede lei necesare, instituţiile acoperă doar 3 milioane. Trai neneacă pe bani publici. Şi să nu înţelegeţi că avem ceva, cu ea, cu doamna Cultură... În 2009, cele 10 instituţii subordonate CJ Mureş finanţate parţial din venituri proprii “au înregistrat un nivel scăzut de autosusţinere, respectiv de 14,38% din totalul cheltuielilor de funcţionare”. Acest lucru este specificat în execuţia bugetară a judeţului pe anul trecut. Nouă dintre acestea au obiect de activitate cultura: Muzeul Judeţean, Filarmonica de Stat, Palatul Culturii, Ansamblul Artistic Mureşul, Teatrul Ariel, Şcoala de Arte, Centrul de Creaţie, Revistele „Vatra” şi „Lato”. A zecea, Aeroportul Tîrgu-Mureş, ar trebui să aducă bani la buget, dar a ajuns o piatră de moară la gâtul Consiliului.

Cum zboară banii din bugetul judeţean

Aeroportul „Transilvania” Tîrgu-Mureş nu produce nici măcar un sfert din ceea ce cheltuie. Astfel anul trecut, instituţia al cărui acţionar principal este CJ Mureş, a avut cheltuieli de funcţionare în valoare de 7,2 milioane de lei. Din această sumă, managerul Runcan a reuşit să acopere doar 25 la sută. Adică 1,8 milioane de lei. Păi cum să ai pretenţii de aeroport internaţional când nici la nivelul actual nu te descurci. Că în mod normal un aeroport ar trebui să aducă profit celui care îl deţine nu

o gaură de peste 5,5 milioane de lei. Doar ca mureşenii să aibă legătură aeriană între Vidrasău-Budapesta. Scump domnule, scump. Că dacă vor să plece în străinătate (altă destinaţie decât ţara vecină), pasagerii mureşeni trebuie să folosească servicile aeroportului din Cluj sau din Sibiu.

Relicvele managementului la Muzeul Judeţean

Muzeul Judeţean Mureş a avut cheltuieli totale de 2,9 milioane de lei, reuşind să aducă venituri de doar 281.000 lei. Nici măcar 10 la sută din ceea ce are nevoie. Păi domnilor directori ce se întâmplă pe la voi? Cu ce fel de management vă lăudaţi dacă nu puteţi să vă susţineţi nici măcar o zecime din activitate? Că termenul de „parţial” din titulatură începe să se transforme în total. Chiar dacă se poate înţelege că un muzeu nu poate să se autofinanţeze 100%, totuşi măcar jumătate din necesităţi ar trebui să fie asigurate din venituri proprii. Câte demiteri sau demisii s-au înregistrat la nivelul conducerii acestei instituţii? Că salarii babane aveţi...

Ansamblul pierderilor artistice din Mureş

Titi Boantă şi restul conducerii Ansamblului Artistic „Mureşul” ar trebui să-şi refacă strategia managerială. Acum are sediu nou şi posibilităţi de câştig mai mari. Nu este posibil să cheltui 2,3 milioane de lei şi să încasezi doar 200.000. Că doar din evenimentele electorale din 2009 s-au încasat sume importantante. Sau partidele au avut gratuităţi la închirierea sălii ansamblului. Dacă instituţia era privată, de mult Boantă ar fi trebuit să-şi dea demisia. Cum banii „curg” de la CJ, nici stresul nu este aşa mare iar interesul pentru profit mai deloc. Nici Teatrul Ariel nu pare mai rentabil. Din cele 1,76 milioane de lei necesare, autofinanţarea a fost de doar 174.000

lei, aproximativ 10 la sută. Centrul de Creaţie stă cel mai prost cu doar 3,9 la sută provenite din venituri proprii. Totuşi, această instituţie cheltuie doar 227.000 de lei anual. Conducerea Şcolii de Arte din Tîrgu-Mureş a avut parte de critici repetate din partea preşedintei Lokodi Edita. Acuze la adresa managementului defectuos. Şi nu ne mirăm dacă ne uităm la cifre pentru că anul trecut a cheltuit 624.000 Dom’le, să ţi-o spun p’aia de lei în timp ce încasările s-au ridicat dreaptă… Din cultură doar la 140.000.

Vraişte la Filarmonică şi la Palatul Culturii

nu faci bani, orice ai cultiva… Noroc cu ciubucurile de pe la nunţi, botezuri şi alegeri, că am pieri de foame!”

Situaţia nu este prea roz nici la Filarmonica de Stat sau la Administraţia Palatului Culturii din Tîrgu Mureş. Cele dou instituţii subordonate CJ Mureş au avut cheltuieli de 4,8 respectiv 1,1 milioane de lei în timp ce venituri mai deloc. Filarmonica a reuşit performanţa să acopere din venituri proprii doar 4,5 la sută din cât cheltuie adică 216.000 de lei. Nu comentează nimeni la adresa utilităţii şi a necesităţii existenţei acestei instituţii dar nu se poate accepta o astfel de administrare. Într-o ţară civilizată, un astfel de management nu ar fi rezistat nici măcar o lună. Se vede clar lipsa de interes şi poate de profesionalism a conducerii de la filarmonica mureşeană. Cât despre Palatul Culturii, un bar din centru aduce mai multe venituri din închirierea pentru evenimente a spaţiului deţinut. Că acei 123.000 lei câştigaţi anul trecut sunt o jignire la adresa oricărui manager din mediul privat care ar deţine acest spaţiu. Că la Palat sunt mii de metri pătraţi care pot fi exploataţi la maxim. Voinţă să fie.

Revistele pagubei mureşene

Alte elemente culturale susţinute financiar în mod gras

Titi Boantă, managerul Ansamblului Mureşul, o instituţie care pupă anual toba CJ-ului ca să primească finanţare de CJ Mureş sunt Revistele „Vatra” şi „Lato”. Deşi se ascunde în spatele unei istorii de peste 100 de ani, Vatra nu mai este ce-a fost odată, pe vremea lui Coşbuc şi Slavici. Cu o redacţie stufoasă, şi aşa-zişi colaboratori de pe toate colţurile mapamondului, „Vatra” înghite anual 280.000 lei şi câştigă aproximativ 28.000. Pentru un manager de presă cifrele acestea spun multe despre modul în care este administrată publicaţia. Podoabă, Cistelecan, Boldea şi restul membrilor redacţiei ar trebui să ştie că economia de piaţă îţi cere să fii rentabil ca să rezişti. Sora vitregă de etnie maghiară a „Vatrei”, revista „Lato”se încadreză în aceleaşi cheltuieli, dar aduce venituri mai mari. Anul trecut, publicaţia a câştigat 60.000 de lei, autofinanţându-se în proporţie de 22 la sută.

inculturainmures.ro


9

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

UMF, partenera lui Blondin?

Ei au soluţia, dacă înţelegi româneasca!

Monsieur le redacteur en chef… Sylvain Blondin se întoarce “În urma de notre discution telefonique de azi, je vous transmit deux documents importants, que permit aducerea de repondes demonstrând notre seriozitate, în urma polemicilor de quelles nous sommes victime.(…)”. Într-o traducere aproximativă, am înţeles că domnul Sylvain Blondin, cel care va să zică recrutează doctori şi-i trimite la muncă în Franţa, a revenit printre noi. Nervii lui Blondin

Nu ştiu alţii cum fac, dar eu, în ultimul timp, dau de foarte mulţi oameni duşi cu pluta. Mergând pe stradă, prin centrul oraşului, cu gândul la criză şi la efectele domniei sale, mă trezesc în mână cu un afiş. De la prima lecturare mi-am spus că ei sunt salvarea mea, ei mă vor ajuta să-mi ating scopurile, să ajung la obiectivele propuse. Citind însă mai departe, cu foarte mare atenţie, m-am enervat. M-am enervat pentru că am văzut din nou că cei care nu ştiu să scrie româneşte vin să-mi spună mie cum să ies din belele financiare. Cică ”Rezolvarea problemelor dumnevoastră vi se par imposibile?” Da, domnule, rezolvarea mi se par imposibile, cum la fel mi se par imposibile şi să te sun să-ţi cer ajutorul. Exagerez cumva sau mi se pare mie ca este foarte simplu? Adică nu cumva trebuie să faci impresie bună încă de la început când te întâlneşti cu cineva şi vrei să-i propui să apeleze la tine pentru a-i rezolva problemele? Dacă nu ştii limba română, încă, oficială a acestei ţări, de ce nu te adresezi unuia care o ştie? Şi îi spui: prietene ajută-mă te rog cu un text, vreau să dau lovitura, acum este momentul, fă-mi te rog un text care să-i facă pe toţi să vină la mine să-i ajut. O, tu, salvatorul nostru, îţi mulţumesc că ne-ai lăsat şi o adresă de mail unde putem să adresăm întrebările noastre. Şi-ţi mai mulţumesc că eşti atât de deschis la persoanele deschise, cu proiecte pentru care vor să facă ceva. Mie unu, mi-ai salvat viaţa. De când am primit acel bileţel, parcă am văzut luminiţa de la capătul tunelului. Te rog din suflet, salvatorule, nu-i dai acest bilet şi lui Traian Băsescu, poate îi dai vreo idee? Sau poţi să i-l dai şi lui Marko Bela, că am văzut că pe verso, anunţul este scris şi în limba maghiară. Sper măcar că acela este corect, măcar maghiarii să nu se mai enerveze, că mie îmi vine să te bat cu un teanc de bileţele frumos colorate, ca o hârtie de closet. Viitorul este sigur...vai de capul şi de zilele noastre!

Anal Fabetul

“Cine eşti, tu, mă? Oproiescu? Ăla de-i primar la Bucureşti? Fugi bre d-acia, că n-am mai auzit de tine de un car de ani… Eu sunt femeia de serviciu, ai ceva de comentat?”

Unde se vede că Vatra Românească are, totuşi, un viitor

Adică s-a întors în ţara sa adoptivă, singura care-i offre la chance de a face un business pe bani serioşi. Şi nu s-a întors mai calm, mai relaxat, că doar venea din ţara Coastei de Azur, ci tot învolburat şi agitat pe tema presei care-l denigrează. Aşa că, după ce ne-a certat că nu am participat la mega-conferinţa sa de presă organizată la Cluj, la care au participat jurnalişti din toate colţurile bătrânului continent, ne-a expediat două documente care să certifice buna sa credinţă şi intenţie legate de soarta medicilor români. Până să le desluşim, trebuie să amintim că, în urmă cu câteva luni, „Merde... les docteurs que j’avais Ziarul de Mureş a publicat un material trimis en France spun că au devenu care a provocat un scandal monstru. mes sclavi... C’est une minciune În subsolul materialului afişat pe site, grosolaine! Mi-au dat l’argents la comentarii, şi-au dat în gură ca la comision de bunăvoie! Compris?” Verdun afaceristul Blondin şi armata sa de susţinători cu detractorii, răuvoitorii, suspicioşii şi medicii care au muşcat din Sylvain Blondin, un legumicultor de succes oferta tentantă, aparent, a francezului. Pe de-o parte, ai lui Blondin ziceau că în Franţa curge lapte şi miere şi că pe tărâmul exportului de medici în Franţa autorităţile franceze îi aşteaptă cu pâine, sare şi o căruţă plină cu bani pe doctorii mureşeni, iar de cealaltă parte rare cu acest Centru este în interesul ambelor instituţii şi contestatarii spuneau că afacerea e una bucată ţeapă bine se aşteaptă propuneri concrete. Întâlnirea cu d-l Sylvain ascuţită. Noi, ca ziar, am făcut pe arbitrii cât am putut, dar Blondin a fost binevenită, se consideră că o colaborare ne-am pus, legitim, întrebarea: cum a putut UMF Târgu pe termen lung cu Centre Europeen de Formation et Mureş să-şi asocieze numele, ba chiar să stea la masă, Conseil ar fi benefică Universităţii; se aşteaptă propuneri cu un afacerist controversat? Un tip care a făcut de toate concrete.”. Semnat: rector Constantin Copotoiu. Alături, în viaţă, inclusiv legumicultură, înainte de a se apuca de semnăturile altor trei colegi. exportul de medici? Adică, înainte să te aşezi la masă cu cineva, nu întrebi în stânga şi-n dreapta cine e personajul Semnătura… sau falsul ei? care te-a invitat la cină? Pentru că aşa s-a întâmplat, deşi Aaa, bon… deci monsieur Copotoiu, aţi semnat acest dorectorul Constantin Copotoiu ne-a explicat atunci că nici coment? Păi atunci de ce prin luna lui martie, aţi declarat nu se pune problema unei asocieri între UMF şi Blondin, Ziarului de Mureş următoarele: “Noi avem schimburi de pentru că individul, într-adevăr, ridică anumite semne de experienţă între studenţi şi medici tineri din toate ţările din Europa, dar şi în afara Europei, pe baza unor conîntrebare. tracte ferme între universitatea noastră şi alte universităţi, şi nu parteneriate precum cel propus de domnul Blondin. Le document…parce que…. Ca să ne arate ce bine s-a înţeles el cu Copotoiu şi că afa- Dar, civilizat este ca să îl asculţi pe om, să vezi ce vrea să cerea sa e destul de ok, Blondin ne-a trimis zilele trecute zică. Noi ne-am interesat despre ce asociaţie este vorba, două documente: unul semnat (până la proba contrarie) cunoaştem omul, activitatea în mare, au apărut şi pe sitechiar de rectorul UMF Târgu Mureş (copie-extras nr.1431, ul Ordinului Medicilor din Franţa acele aprecieri negative din 15.02.2010), altul din partea Ordinului Medicilor din la adresa lui, dar noi nu am făcut cu el nici un contract, Franţa (din care n-am înţeles nimic, şi nu pentru că era nu am semnat nimic. (...) Nu e Blondin nici primul şi nici în franceză, ci pentru că nu am contestat noi ce zic acolo ultimul care vrea să vină şi să ducă oameni să lucreze, să autorităţile de la Paris). Dar ce zice primul docoment, pen- zicem aşa, în ghilimele, să-i facă sclavii Franţei. Nu, nici tru că ăla ne interesează mai tare? Păi zice aşa, sub an- vorbă să avem o colaborare cu Centrul lui Blondin!”? tetul şi parafa UMF: “La şedinţa Biroului Senatului a fost in- Aha...deci nici vorbă... Păi aţi semnat, domnule rector, ori vitat domnul Sylvain Blondin, manager în resurse umane ba documentul trimis de Blondin presei? Că acolo scrie la Centre Europeen de Formation et Conseil – structură negru pe alb că „întâlnirea e binevenită”, că structura lui internaţională unică care (să fie voită cacofonia?) dezvoltă Blondin e „unică” (hai să fim serioşi...), că UMF aşteaptă un concept personalizat de susţinere şi însoţire în toate „propuneri concrete”. Deci, dacă aţi semnat, înseamnă că demersurile de instalare a medicilor în Franţa şi în alte ţări ne-aţi tras o păcăleală (şi nu ne prea place), iar dacă nu aţi din Europa. D-l Blondin a prezentat oferta centrului con- semnat, înseamnă că Blondin v-a învăţat semnătura şi o stând în: sprijin total şi asistenţă la instalarea ca medic liberal reproduce de câte ori are ocazia ca să-şi dovedească legitsau salariat; formarea şi asistenţa tuturor candidaţilor în imitatea şi să-şi asocieze numele cu UMF. Adică se ocupă, diferitele demersuri administrative, personale şi profesio- pe lângă legumicultură şi export de medici, şi de falsuri. nale care sunt realizate înainte, în timpul şi după insta- Unde o fi adevărul, cu toată stima pe care v-o purtăm, lare; urmărirea permanentă a integrării candidatului, cu domnule rector? întâlniri regulate, după instalarea medicului. Au loc discuţii Dr. Mengele pe baza acestei oferte; d-l Rector consideră că o colabo-


10

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Problemus cu Galenus Din ciclul „Noi vrem pământ” pentru Galenus

Neagoş încearcă să obţină o proprietate prin învăluire Centrul Medical Galenus, investiţie privată a companiei Adria Med, deţinută de medicul Lucian Neagoş şi administrată de către soţia sa, Adriana, este din nou motiv de dispută în Consiliul Judeţean. Construirea centrului pe un teren care nu îi aparţinea dar care era adus printr-un contract de asociere în participaţiune ca aport în natură de Spitalul Clinic Judeţean Mureş, lipsa acordului CJ la eliberarea autorizaţiei de construcţie de către angajaţii Primăriei Tîrgu Mureş, depăşirea atribuţiilor de către membrii Consiliului de Administraţie al spitalului în 2004 când a fost încheiat contractul cu Adria Med, fără acordul CJ, sunt doar câteva întrebări dar cu mult mai multe răspunsuri interpretabile.

Puţină istorie

Consiliul Judeţean a preluat clădirea din strada Mihai Viteazu nr.31 în baza HGR nr.867/2002 şi a dat-o în administrarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş, prin HCJM nr.34/2003. În decembrie 2004, un corp din clădirea din curtea Clinicii de Ortopedie este adus ca aport de spital în contractul de asociere în participaţiune încheiat cu Adria Med SRL, în vederea realizării şi exploatării în comun a Centrului Medical Galenus. Contractul de asociere a primit un acord de principiu în Consiliul de Administraţie de atunci a spitalului. Cine făcea parte din Consiliul de Administraţie: rectorul UMF, prof. dr Constantin Copotoiu, prof. dr Nagy Ors, Vasile Bud din partea Colegiului Medicilor, preşedintele Ordinului Asistenţilor, Radu Duca, directorul general al spitalului, Bogdan Păltinean, directorul executiv al DSP, Reprezentantul Adria Med SRL şi preşedintele CJ, Lokodi Edita Edita Emoke, au avut un dialog în şedinţa de CJ pe alocuri tăios şi chiar ameninţător. Lucian Neagoş: A doua autorizaţie ne-a fost refuzată, deşi prima a fost acordată pe aceleaşi solicitări, pe aceiaşi beneficiari, pe aceleaşi documente. Lokodi Edita: Ştiţi de ce, nu? Pentru că proprietarul terenului e Consiliul Judeţean, iar CJ nu şi-a dat acordul, deci ar fi fost nelegală. Lucian Neagoş: Şi prima data nu era proprietar CJ? Lokodi Edita: Nici SCJU nu avea dreptul fără acordul CJ să încheie contractul de asociere în participaţiune, nici primăria să emită certificatul de urbanism fără cererea noatră, noi când am văzut ce se întâmplă, am făcut adresă la primărie să nu se emită autorizaţie pe proprietatea noastră. Domnul Neagoş, ştiţi că de atunci discutăm. Lucian Neagoş: Presiune politică, doamnă. (N.red. referire la Benedek Imre care s-ar fi amestecat în această problemă, fiind interesat să ocupe clădirea din curtea Clinicii de Ortopedie) Lokodi Edita: Nu, presiune politică, domnul Neagoş, discuţie administrativă am avut cu dvs. înainte să depuneţi a doua? Lucian Neagoş: Nu. Discuţie a fost după

prof dr. Klara Brânzaniuc, juristul DSP Liana Pop şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Liviu Megheş şi Kovacs Dezideriu, directorul Clinicii de Chirurgie OMF. Înainte să trecem mai departe pentru noi rămâne fără răspuns o întrebare: înţelegem că medicii, poate şi dintr-un parti-pris politic – Lucian Neagoş, Constantin Copotoiu, Klara Brânzaniuc şi Bogdan Păltinean, având la acel moment o afinitate sau fiind chiar membri ai PSD, au acceptat contractul de asociere fără să citească printre rânduri şi de la stânga la dreapta, adică foarte atent legislaţia de atunci, dar reprezentanţii Consiliului Judeţean ce or fi păzit aproape un an de zile? Şi o să vedeţi mai jos de ce. La o lună distanţă, în ianuarie 2005 se mai parafează un document, un act adiţional, în baza căruia spitalul mai vine cu un aport în natură, şi anume terenul în suprafaţă de 2774 mp care este pus la dispoziţia asocierii cu titlu de folosinţă gratuită. În baza contractului de asociere între cele două părţi şi a extrasului de carte funciară privind proprietatea, în aprilie, Primăria Tîrgu Mureş eliberează o autorizaţie de construire prin care Adria Med renovează clădirea adusă ca aport. Şi ajungem într-unul dintre momentele cheie ale afacerii, în noiembrie 2005, când “Consiliul Judeţean Mureş a constatat existenţa contractului de asociere în participaţiune şi a actului adiţional”, cum se arată informare de presă întocmită în 2008 de către angajaţii din CJ. Constatare care, daţi-ne voie, ne-a umplut de respect. Adică, revenind şi la ceea ce deja arătam mai sus, tu, ca autoritate judeţeană, să constaţi la un an de zile că nu ai ştiut de contract, când mai aveai pe deasupra şi doi refuzul pe care dvs. l-aţi trimis primăriei să nu elibereze autorizaţia de construcţie pentru că contractul de participaţiune este nul de drept, adresă semnată de dvs şi domnul Togănel. Acest contract este perfect legal şi este o practică curentă la nivel naţional. Lokodi Edita: Aaceastă este părerea dvs., domnule Neagoş, cu o atitudine de acest gen şi încă o dată vă chem la o colaborare, cu această atitudine nu vom soluţiona în felul în care doriţi investiţia dvs. Nu zâmbiţi că mie nu îmi vine să zâmbesc. Lucian Neagoş: Este un avertisment? Lokodi Edita: Nu, aşa văd. E o discuţie de la om la om. Dacă aşa este poziţia dvs. va fi foarte greu consiliului judeţean să vină partener să găsească o soluţie legală dar care să nu vă dezavantajeze . Lucian Neagoş: Solicităm aplicarea OUG 68 în care noi ne încadrăm perfect. Lokodi Edita: O să analizăm cu consilierii judeţeni, punctul de vedere al Executivului CJ îl ştiţi: nu vă încadraţi. A vrut să mai vorbească şi Vasile Costea, avocatul companiei, despre aspectele juridice dar nu a fost lăsat de către preşedintele Lokodi Edita care i-a recomandat să meargă în comisiile de specialitate şi să lămurească acolo toate problemele.

reprezentanţi în consiliul de administraţie ni se pare dincolo de ciudat în a supraveghea ce se întâmplă cu patrimoniul judeţului. În consecinţă, în noiembrie 2005 când Consiliul Judeţean a aflat “brusc şi dintrodată” că în curtea Clinicii de Ortopedie li se pregăteşte ceva, a luat măsuri urgente, cum se arată îm aceeaşi informare din 2008: “la data de 30.11.2005 au fost emise somaţii atât către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, cât şi către S.C. „Adria Med” S.R.L., în vederea încetării oricăror activităţi de construire sau de altă natură în temeiul contractului susmenţionat; La aceeaşi dată s-a solicitat Primăriei municipiului Tîrgu Mureş neeliberarea autorizaţiei de construire precum şi măsuri de restabilire a legalităţii încălcate prin nerespectarea disciplinei în construcţii”. Într-adevăr, beneficiarul lucrărilor – Adria Med şi, de ce să nu recunoaştem, Spitalul Clinic Judeţean, partener în contractul de asociere, a extins construcţia existentă iniţial fără autorizaţie de construire. Primăria a dat compania în judecată solicitând demolarea construcţiei şi a câştigat la toate instanţele până în baza unei hotărâri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie procesul a fost strămutat la Curtea de Apel Braşov. Completul de judecată de acolo a dat câştig de cauză Adria Med, prin decizia din 11 iunie 2009, prin care “admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatului reclamant Consiliul Local Tîrgu Mureş. Admite recursul. Admite apelul. Anulează cererea de chemare în judecată”.

Unde îşi bagă Conturile coada, nimic nu e legal…

Contractul de asociere în participaţiune nr.221/2004 a fost studiat şi de controlorii financiari ai Camerei de Conturi Mureş care, prin Decizia nr.12/2007, au dispus efectuarea demersurilor impuse de lege, în vederea intrării în legalitate, în ceea ce priveşte utilizarea bunurilor proprietate publică a judeţului Mureş date în administrarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş. Destul de vag, nu? Controlorii financiari au susţinut că acel contract nu respectă prevederile art. 11 din Legea 213 din 1998 şi astfel ar fi nul de drept. Adică acea clădire nu ar fi putut fi înstrăinată, ceea ce din punctul nostru de vedere nici nu a fost cazul, astfel că avem dubii asupra modului cum au interpretat angajaţii Camerei de Conturi legea. Punctele de suspensie lăsate de către controlorii financiari ai Camerei de Conturi au servit însă ca fundament pentru acţiunile viitoare ale Consiliului Judeţean care a notificat spitalul judeţean să înceteze contractul de asociere în participaţiune, ceea ce s-a şi întâmplat, şi a constituit o comisie de evaluare care să stabilească cât datorează Adria Med pentru folosinţa clădirii şi a terenului CJ. Comisia a constatat că Adria Med ar trebui să plătească CJ aproape 400.000 de lei, pentru perioada 17 decembrie 2004 şi 30 august 2007, dar pe de altă parte că proprietarul centrului Galenus a investit aproape 1,9 milioane de lei pentru

mansardarea corpului de clădire existent, respectiv pentru extinderea acestuia. Lucrurile nu s-au oprit aici şi în iulie 2007, prin HCJ 86, spitalului i-a fost revocat dreptul de administrare asupra imobilului, în timp ce clădirea urma să fie concesionată prin licitaţie publică, iar Adria Med îi este stabilită până la data concesionării legale a clădirii o redevenţă lunară de 12.206,5 lei. Adria Med, deşi somată în mai multe rânduri, a refuzat să plătească atât redevenţa stabilită până în august 2007 cât şi cea care curgea după această dată. Redevenţa pentru perioada 2004-2007 nu a fost achitată nici până în ziua de azi, în timp ce Adria Med întârzie constant să plătească chiria lunară cu circa cinci luni. Între timp, după adoptarea HCJ 86 din 2007, Consiliul Judeţean a aflat că Adria Med şi Consiliul Local Tîrgu Mureş sunt în litigiu în ceea ce priveşte construcţia fără autorizaţie, astfel că până anul trecut când s-a încheiat procesul concesionarea nu mai intra în discuţie. În schimb, în vederea recuperării banilor, preşedintele CJ, Lokodi Edita Edita Emoke, a propus în ianuarie 2008 evacuarea Adria Med, prin deschiderea unei acţiuni în instanţă. Doar că aleşii judeţeni au fost de altă părere. Astfel, au votat pentru adoptarea hotărârii: Lokodi Edita Edita Emoke, Groza Emil, Amza Constantin, Toşa Ioan, Balogh Iosif, Ban Moise, Diaconescu Maria, Giurgea Teodor, Lazăr Ioan, Magyarosi Erzsebet, Pokorny Vasile, Sămărghiţan Gheorghe, Simon Ioan, Szabo Arpad, Szalkay Carol, Şopterean Ioan, Tatar Bela, Ţintosan Cristian, Venczi Vidor, Veress Adam, nu au votat Frătean Alexandru, Boloş Vasile, Lădariu Lazăr, Popa Dragoş, Radu Mircea, Iacob Letiţia, au absentat motivat: Bartha Barna, Bozodi Alexandru, Mora Akos, au plecat în timpul şedinţei: Chiorean Cornel, Benedek Imre, Kardos Mihaela, Kakassy Alexandru şi a închis aparatul de vot: Dinu Socotar. Fiind necesar ca două treimi din aleşi să fie pentru, proiectul de hotărâre a fost respins. Cum au dat aleşii acest vot? Am spune că după culoare politică şi mai puţin pentru interesele judeţului. Consiliul Judeţean a promovat atunci o hotărâre în instanţă pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de asociere în participaţiune şi obligarea la plata contravalorii folosinţei acestuia pentru acest interval, în cuantumul stabilit prin raportul de evaluare. Acţiunea a fost respinsă în fond în decembrie 2009, urmând ca autoritatea judeţeană să promoveze recurs când va afla motivele respingerii cererii sale.

Alternativele… legale

Şi ajungem în prezent, când în ultima şedinţă de CJ a fost prezentată o informare referitoare la diferendul dintre autoritatea judeţeană şi Adria Med, iar consilierilor judeţeni li s-au prezentat şi alternativele prin care acesta poate fi soluţionat. Vorbim aici de demolarea construcţiilor, accesiunea imobiliară artificială – investitorul să fie despăgubit, iar clădirea să reintre în administrarea unităţii


11

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Problemus cu Galenus

sanitare publice de interes judeţean – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş, care să-l utilizeze conform afectaţiunii sale de spaţiu medical, pentru desfăşurarea propriei activităţi, SC „Adia Med”SRL urmând să-l evacueze, sau să fie concesionată sau închiriată, în condiţii de transparenţă şi egalitate de tratament faţă de toţi potenţialii ofertanţi, ceea ce presupune de asemenea ca firma să fie evacuată, iar în al treilea rând de trecere a clădirii în domeniul public al CJ ca apoi să o poată concesiona sau închiria, sau vinde, dacă printr-o hotărâre imobilul este trecut în domeniul privat al judeţului, cu obligaţia de a despăgubi investitorul. Pentru modalităţile 2 şi 3 este necesar acordul Ministerului Sănătăţii Publice şi al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. De cealaltă parte, Adria Med, prin Lucian Neagoş: prezent la şedinţă a solicitat cumpărarea imobilului prin negociere directă, în condiţiile de reglementare ale OUG nr.68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical. Art. 3 însă al ordonanţei prevede un detaliu important pentru ca unei persoane juridice, cum este cazul de faţă, să îi fie aplicabil actul normativ. Adică să deţină legal acel spaţiu. Astfel, din moment ce instanţa nu a stabilit dacă construcţia este edificată legal, ci doar că Consiliul Local Tîrgu Mureş nu avea calitate activă, contractul de asociere cu spitalul a fost reziliat, iar terenul şi clădirea sunt ale CJ, deţine Adria Med legal spaţiul? Însă faptul că plăteşte o redevenţă, chiar şi cu întârzieri, stabilite printr-o HCJ nu înseamnă că deţine

totuşi legal spaţiul? Sunt câteva întrebări la care aşteptăm răspuns de la jurişti.

Care e beneficiul CJ?

Din toată această afacere, ne interesează ce câştigă judeţul. E adevărat că acel imobil preluat de Adria Med era într-o stare de degradare pronunţată când a început reamenajarea sa în Centrul Medical Galenus. Dar contractul de asociere în participaţiune era total în defavoarea spitalului şi, implicit, a judeţului, adică doar după primii cinci ani de funcţionare, ar fi primit 5 % din beneficii. Ţinând cont că centrul a fost finalizat în 2006, aşa de prin 2011, spitalul ar fi putut spera să vadă nişte bani. Rezilierea contractului a rezolvat însă această inechitate. În al doilea rând, deşi firma Adria Med invocă investiţiile efectuate acolo, ne întrebăm ce ar fi însemnat financiar pentru companie dacă ar fi trebuit să cumpere un teren şi să construiască o clădire de la zero. În al treilea rând, cu toate că acea clădire era în paragină, nu pot garanta nici reprezentanţii Adria Med, nici cei ai spitalului, că nu s-ar fi găsit bani pentru modernizarea clădirii sau chiar un investitor care să o concesioneze legal. Pe de altă parte, ne surprinde încetineala cu care aleşii judeţeni şi Executivul soluţionează acest diferend care trenează totuşi de cinci ani, timp în care singurul beneficiu la bugetul judeţean este o redevenţă de, hai să spunem, 2 miliarde de lei vechi până acum. Piperată am spune şi mai ales venind de la o companie permanent pe pierdere. Încetineală care ne ridică semne de întrebare asupra responsabilităţii unor persoane din CJ asupra încheierii în primă fază a actelor.

Lucian Neagoş, un investitor care vrea să ne convingă că, dacă a tratat câteva neamuri de consilieri judeţeni, pe bani, merită să i se dea acceptul să cumpere

Cum vor arăta negocierile între aleşii judeţeni şi investitor urmează să vedem în săptămânile ce vin. Cert este că din câte am înţeles consilierii judeţeni ar înclina să lase

Adria Med să îşi continue afacerile dar să aibă şi CJ un beneficiu. Mens insana in corpore judeteana


13

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Joaca de-a tăbliţa secuiască

Aventurile baronului Münchausen în Ţinutul Secuiesc Zilele trecute am aflat că judeţul Mureş este deja parte a Ţinutului Secuiesc. Nu vă miraţi că nu vorbesc prostii. Aici, aproape de Târgu Mureş, la vreo 15 km distanţă, la intrarea în localitatea Murgeşti, comuna Acăţari, erau afişate însemne ale Ţinutului Secuiesc. Şi nu oriunde, ci chiar pe tăbliţa cu denumirea localităţii, ceea ce dădea aşa un iz de chestiune oficială.

M-am frecat la ochi şi am văzut că era emblema aşazisului Ţinut Secuiesc, deasupra căreia scria Szekelyfold, ceea ce înseamnă din ce mi-au spus sătenii, cunoscători de limbă maghiară, că ne aflăm pe Pământ Secuiesc. Acuma ştim că despre asta tot vorbesc liderii maghiari, mai ales în campanii electorale şi smulg ropote de aplauze când solicită autorităţilor române înfăptuirea unui astfel de statut pentru judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Dar chiar să lucreze aşa în linişte admiratorii acestui Ţinut Secuiesc şi să pună ei însemne care din relatările celor de la Prefectura Mureş sunt ilegale şi care au fost aplicate fără ştiinţa primarului din comuna Acăţari, cel pe care îl cheamă Osvath Csaba şi care este membru UDMR? Cel puţin aşa a spus primarul de acolo, că nici nu ştia de existenţa stemei Ţinutului Secuiesc pe tăbliţa de la intrarea în localitatea Murgeşti. Într-adevăr, legea permite ca denumirile localităţilor să fie înscrise şi în limba minorităţilor din localitatea respectivă, dar asta numai în cazul în care comunitatea minoritară reprezeintă cel puţin 20 la sută din populaţie. Nici asta nu ar fi suficient, pentru că ar fi nevoie şi de o hotărâre a consilierilor locali, care bineînţeles lipsea cu desăvârşire în speţa noastră. La Păsăreni... tăbliţele zboară Nu am mai fost deloc surprins să constat că şi în următoarea localitate, Păsăreni, am găsit aceleaşi însemne ale Ţinutului Secuiesc pe tabla cu numele localităţii. Cert este că după ce s-a făcut publică

existenţa acestor steme, primarul din comuna Acăţari a cerut poliţiei să cureţe tăbliţele cu denumirea localităţii. Este curios cum înţeleg unii să-şi ducă la îndeplinire scopurile, aşa pe ascuns. Mai rău este că autorii afişării acestor inscripţii nu-şi vor putea culege laurii, deoarece fapta lor este ilegală, iar dacă vor fi prinşi vor fi sancţionaţi cu amendă contravenţională. Nu ştiu cât de mare, dar se pare că este destul de mare dacă nu şi-a revendicat nimeni ”drepturile de autor”. Da chiar, oare şi amenzile vor fi impozitate? Ar fi o măsură bună. Vezi Boc ce sfat ţi-am dat!? Revenind la cele întâmplate în comuna Acăţari şi în următoarea localitate, Păsăreni, ţin să-i anunţ pe admiratorii Ţinutului Secuiesc, care nu au apucat să se bucure prea tare, că am observat că drumurile sunt la fel de proaste şi acolo, câinii nu umblă cu covrigi în coadă, inundaţii sunt la fiecare ploaie mai densă, aşa că nu ar fi mai bine să le atragă atenţia politicienilor maghiari să facă totuşi ceva concret pentru comunităţile de acolo şi să nu-i mai tot ducă de nas cu un Ţinut Secuiesc care NU EXISTĂ? Dacă politicienilor maghiari le pasă atât de tare de oameni încât vor să le ofere un ţinut numai al lor, nu ar face bine totuşi să atragă şi ceva investitori, fie ei şi din Ungaria, numai să le dea ceva de lucru şi oamenilor din Mureş, Harghita şi Covasna, să poată scăpa de sărăcie şi să fie şi ei mai autonomi? Ce ziceţi domnilor politicieni care sunteţi cu AUTONOMIA? Vă băgaţi?

Omul Secuităţii

Fostul senator Joarză, subiect de literatură erotică? Printre bărbaţii cei mai discutaţi în Reghin, de către femei, bineînţeles, un loc fruntaş îl ocupă şi fostul senator Ioan Joarză. O fostă angajată a acestuia, care a făcut între timp Dreptul la seral şi a ajuns mare patroană în Spania, datorită unui soţ full de lovele, a descins săptămâna trecută în Reghin şi le-a mărturisit unor prieteni că până la sfârşitul anului va tipări o carte incendiară. Doamna, foarte revoltată, spunea celor care o însoţeau că în carte vor apărea multe lucruri interesante despre fostul senator Joarză. Mai précis, autoarea va descrie cu lux de amănunte modul în care acesta îşi trata unii angajaţii. Vor fi şi declaraţii din partea mai multor persoane care au muncit cu sau fără carte de muncă pentru marele Gatsby al Reghinului. Din “Psst… prietene, am auzit vorbele duduii cu bucă devii celebru şi tu… Apari zele ţuguiate reieşea că într-o carte, apoi îţi fac ăştia aceasta cunoaşte desstatuie… Aşa merg lucrurile cu tul de bine preferinţele intelectualii ăştia de factură sexuale ale lui Joarză… macho, ca noi…” Zicea că va scrie câteva rânduri şi despre aventurile extraconjugale pe care Joarză le-ar fi avut în perioada cât a fost senator. Se pare că femeia de afaceri are o problemă Fostul senator Ioan Joarză, posibil personală cu Joarză, pen- să fie implicat într-un scandal varză tru că după câteva pahare de vin a recunoscut că de mai bine de un an se documentează asiduu despre viaţa personală a fostului senator PUNR. Joarză, în 2006, a renunţat la politică şi a devenit exportator de mobilă, azi fiind directorul general al companiei Remex. Va fi un best-seller? Politician faimos la vremea sa, Joarză a ieşit de ceva vreme din vizorul posesoarelor de fuste scurte şi a devenit o persoană foarte retrasă. Ursuz şi greoi, fostul senator a eşuat lamentabil în relaţia de comunicare cu mulţi dintre vechii săi prieteni, spun gurile rele. Totul din cauza (sau datorită) soţiei, care nu mai vrea pe nimeni în preajma soţului. În ultimii patru ani, la nici un eveniment la care a fost invitată crema societăţii reghinene organizatorii nu s-au obosit să invite familia Joarză. De ce? În 22 decembrie, la manifestările ocazionate de 15 ani de la ridicarea localităţii Reghin la rang de municipiu, fostul senator a fost ocolit de toate posturile de televiziune prezente la eveniment. A plecat acasă cu un gust amar, pentru că nimeni nu şi-a amintit că sub mandatul său s-a “înfăptuit” ridicarea Reghinului la rang de municipiu. E într-un anonimat total. Şi atunci… ce rol să aibă cartea fostei sale angajate? Cine vrea să-l zgândărească şi de ce? Dărdală Fertecău


14

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Zilele Târgumureşene în vremea crizei

Cum s-au distratără fraţii Târgu Mureşului de Ziua Oraşului Delegaţiile oraşelor înfrăţite cu Târgu Mureşul din Ungaria (cele mai numeroase), Turcia şi Republica Moldova au ajuns joi. Oaspeţii au fost cazaţi în acelaşi hotel de două stele că deh, bugetu-i mic. Vorbe frumoase, laude peste măsură şi cadouri. Fiecare cu ce a putut... primăria noastră cu o vorbă bună, ungurii c-un gulaş, turcii cu o bucată de rahat că şi aşa este destul în oraşul de pe Mureş iar cei de la Chişinău au venit cu o ploscă de votcuţă. S-au distrat, au văzut taurul bine dotat de la târgul de lactate (ce treabă o fi având p-acolo nu ştiu), au cumpărat argint contrafăcut de la cei mai bronzaţi şi chiar chiloţi 100% bumbac, made în China. Iată scrisorile de mulţumire adresate de către delegaţiile oraşele înfrăţite Primăriei Târgu Mureş la întoarcerea în ţările lor. Aceste scrisori sunt fictive. Pentru bunăstarea şi umorul dumneavoastră o asemănare cu lumea reală este chiar indicată.

Un kil de rahat

„Onorabile sultan Dorin Florea... Mulţumim lah dumneavoastra ca ai primit bine la noi in oraş la voi. Ne-am distrat bine la Targu Mureşu. Halvaua de la hotel estem placere deosebita, chiar dake nu am avut apa calda. Am auzit că unu’ ce-i spune Energomur ne-a tăiat-o. Mulţamim si pentru programul de dansuri orientale desi alea care dansa erau prea brunete, mey... ne-au zis că de la soare. In rest, toate bune si fromoase, va asteptam la noi, la Stambul...”

Budapesta cere apă caldă

„ Stimate domnule primar, mulţumim de primirea la Târgu Mureş făcut pentru noi. Am văzut că respectaţi dorinţele magyarilor din Marosvasarhery şi nu angajaţi români în posturi dacă nu ştie limba magyară. Este un început bun. Totuşi, am auzit că nişte fraţi de la şcoli vor şi ei să aibă table bilincve. De unde să ştie Laci ăla micu’ unde e sala de sport dacă voi nu scrieţi în limba lui? Şi mulţumim de cazare. V-aţi străduit, dar mai e de lucru. Nu am avut apă caldă. Cine e de vină?”

Şosete din bumbac, 5 perechi la 10 lei. În mijlocu’ centrului. Să vedeţi şi să nu credeţi, da’ să cumpăraţi.

Chişinăul mulţămeşte oleacă…

“Tovarăşe Florea, mulţămim mult pintru pirimiri. O fost foarti bini. Haideţi doamna, cumpăraţi-cum lochi lei 10 , u’ ien Am stat claie pisti păraţi. 20 lei sut mai prindeţi. tu’. Ocazie d’asta nu grămadî cu turcii a în centru aţi cul Au oprit ăştia cir şi cu ungurii. Neasta aici! aba tar uă no dea ca să ne roz? am înţăles prin sau nje ora De care vreţi, sămne că noi nu învăţăm nici engleza şi nici maghiara la noi, la Chisânău. Mulţămim mult pentru ziua în cari am avut apî caldî la hotel. E minunat ca din patru zâli în una sî avem apî caldî. O fost ca un vis. Am jucat şî noi la Iris că samanau cu Zdob şî Zdup, da nu i-o întrecut. L-am văzut şî pi Al Bano. Foarti tari o fost dânsu. Sper sî mai vinim şî la anu’.” Zilele Târgubabiloniene

Of, ce caut eu la târgul de lactate nu ştiu. Da’ mă sufocă soarele ăsta de mor! Se tot opresc ciudaţii ăştia în jur şi aşa se uită-n ochii mei de parcă mi-ar citi supărarea. Taur să fii, la târg de lactate să vii!

M-am supărat. Păi io m-am gândit că o să fiu singura cu argintăria din buricu’ târgului. Numa’ azi am numărat 20 de confraţi de-ai mei. Dă-o dracului de treabă. Concurenţa o să mă facă să scad preţurile la juma’...


15

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Irisul politicii “Wind of Orange” pe plaiuri mioritice

Portativul portocaliu

“Nu credeam că piesa Trenul fără naş e atât de actuală... Am intuit eu că acel controlor de la Transporturi va ajunge mare cândva şi ne va face pe noi mici, mici…”

Campion al unei mari iubiri, cea a muzicii rock, Cristi Minculescu, cântă pentru campionii unei mari sărăciri, cea a muzicii bock Au venit şi Zilele Târgumureşene, şi ca să păstrăm tradiţia, trupa Iris a re-re-re-revenit la Târgu Mureş. Cei de la Iris au urcat duminică seara pe scena mare din Cetatea Medievală (aşa sunau informaţiile noastre înainte de a închide ediţia), în ultima zi a sărbătorii oraşului, ca un corolar la consumul de bere mici şi alte tabieturi tradiţionale. Nici nu s-a terminat bine distracţia, şi urmează un altfel de festival, derulat pe o perioadă (ne)limitată, unde protagoniştii nu mai sunt formaţiile rock, ele fiind înlocuite de sindicate. Dacă trecerea de la bal la spitalul social s-a făcut cu pe acordurile celor de la Iris, să vedem cam ce mesaj poate sta la baza protestelor celor uşuraţi de stăpânire cu 25 şi 15 %. Se ştie foarte bine că relaţia dintre sindicate şi Guvern nu este una prea romantică, de mult încrederea reciprocă a cam dispărut, vorba cântecului : “Să nu crezi ce-ţi spun acum,Vorbele-mi sunt vânt nebun, Să nu crezi ce-ţi spun acum, Chiar de eu îţi spun”. În festivalul nemulţumirilor, îşi face loc un alt personaj, unul central, sprijinit de o briză portocalie, stăpân la cârma ţării. Dar, şi de această dată, nemulţumiţii, parcă tot mai osteniţi, dansează precum nişte pinguini veseli, dade corabia se va clinti. Şi iar ajungem la vorba cântecului :”Lumea-i obosită, Putere nu mai are, Corabia s-o prindă, Să o arunce-n mare”. Dacă tot e să navigăm pe mări şi oceane, cu speranţele nostre, în ultimul cincinal, am cam luat-o pe uleiul Mării Portocalii, care a înlocuit

cu (in)succes Marea Noastră Neagră. Dar, portocaliul uneori dăunează prea tare vederii nostre pozitive şi cârmaciul şef, însoţit de tot alaiul său, se urcă pe catarg şi încep cu toţii a cânta în cor : “Ei, prietene! Cum e acum? Să vezi lumea ca un portocal, Ei, da!...Ştiu că poate doare!” Dar ce, că numai noi vedem Orange?”. Şi aşa, cu mic cu mare, ca ultimă soluţie, bugetarienii ies în stradă, sau cel puţin aşa au promis, convinşi că vocea lor va fi acum auzită. Dar, otita va fi din nou la modă, atât pentru cei din stradă, dar mai ales pentru cei din jurul tandemului B & B ( Băsescu, Boc), care nu le vor rămâne datori, servindu-le refrenul : “Ai, ai crezut ce ţi s-a spus, Ai semnat iar ei au pus, În ipotecă viaţa ta, Oare cât poţi îndura, Să nu poţi schimba ceva ?” Astea fiind zise, sau mai bine cântate de cei de la Iris, intrăm în sezonul estival, cu un handicap donat cu dărnicie de actualul Guvern, corabia naţională fiind acum mult mai uşoară, la fel ca şi visurile celor 22 de milioane de români. Viaţa merge înainte oameni buni, chiar dacă criza vă va bate la uşă : BOC! BOC!, ca să vă ceară o păsuire de încă câţiva ani. Şi deschidem, şi aşteptăm cu optimism vântul cald al schimbării după greva generală sau mergem la teatru, şi ne delectăm cu piesa regizată de Laurenţiu Blaga, Uşa închisă? Eu unul, prefer a doua variantă. Cheia naSol

Învăţământul stand by step

Mai ţine minte cineva piesa “Step by Step” a celor de la New Kids on The Block? Se pare că ea a revenit pe tapet sub o altă formă. De această dată, protagoniştii sunt părinţii copiilor de la Gimnaziul Dacia din Târgu Mureş şi conducerea Inspectoratului Şcolar General Mureş. Nemulţumiţi că odraslele lor au rămas fără cele două învăţătoare, concediate, aceştia au redactat o scrisoare către IŞJ Mureş, cerând rezolvarea situaţiei. Argumentele lor nu prea au convins, deşi inspectorul Matei a promis rezolvarea cazului. Şi dacă Legea Educaţiei e tot în stagiu de “download”, ne întrebăm: cum va fi soluţionată problema de la Gimnaziul Dacia? Vizita părinţilor în biroul inspectorului şcolar general s-a rezumat la “am fost, am vorbit, ar rezolva, dar……..nu se poate”. Din toamnă, în loc de două învăţătoare, va fi doar una, sistemul “step by step” fiind tras pe linie moartă, şi atunci copii vor trebui să se obişnuiască doar cu un singur cadru didactic, şi dacă se poate, tot cu cel din clasa I. Acesta ar vrea, dar trebuie să şi poată. Până una alta, vine greva, apoi vacanţa de vară, şi se pare că scrisoarea părinţilor pare să aibă soarta celei din opera lui Caragiale, pierdută undeva într-un birou. Dacă scrisoarea din opera lui Nenea Iancu era una cu iz de şantaj, cea redactată de părinţii copiilor de la Gimnaziul Dacia poate fi considerată una de bun simţ, dar care s-a izbit de centrifuga legislativă a învăţământului românesc, unde se pare că mulţi îşi cam prind urechile. Profesorul disputat

Morţii pot dormi liniştiţi la Corunca. Aleluia! Au început să o ia razna cu totul şi primăriile de comune. Investesc cu disperare în tot felul de lucruri utile sau mai puţin utile. O investiţie cu adevărat utilă în vremea crizei, acum când şomerii sunt un milion de bucăţi, când pensiile şi salariile scad îngrozitor şi rata mortalităţii va creşte soto, face Primăria Corunca. Şi anume o capelă mortuară. În Corunca locuiesc cam 2.200 de persoane şi există două biserici, una ortodoxă şi alta reformată. Dacă e să ne luăm după normele UE, zice popa, românii trebuie să-şi îngroape morţii la standardele de la Bruxelles. Nu de alta, dar dacă nu trăim ca-n UE, măcar să murim ca acolo. Aşa că, imediat ce a dat ortu’ popii, ţăranul trebuie cazat de urgenţă la capelă. După spusele edilului-şef din comuna Corunca, Nagy Martin, ţăranii cochetează de trei ani cu ideea unei capele. Dar nu s-a făcut nimic, până de curând, la începutul lunii mai, când au făcut un anunţ de licitaţie publică. Iar valoarea estimată pentru construcţie se ridică la peste 400.000 lei fără TVA. Capela ar urma să aibă cameră mortuară, sală de ceremonii, vestiar pentru preoţi, trei camere de depozitare, magazie, cameră pentru rudele decedatului, hol şi grup sanitar. Anunţul licitaţiei era valabil până în data de 17 mai 2010. Şi-au prezentat ofertele trei firme: Izorep, Procon16 şi Modest Construcţii. Care o fi câştigătoarea, nu se ştie încă. Morgan Freeman

„Hmm... Iar mi-au amânat ăştia demiterea de la CJ şi mi-au dat peste cap planurile de concediu... Păi să-mi spună clar, dom’le, ca să ştiu încotro o apuc...”

o ia e craţ i lupo m de no cialpiu, ilor, r, so n princi ea aver o l e t u Î r „Fe ea... formiza cest lucr i ie gr a n t s u t i e ” ru ch euş SD! mr pent la P tăm încă n-a la noi, dar i măcar nic

Liberalului Cristian Chirtes i s-a amânat execuţia din cauza negocierilor de culise PDL - UDMR

Alexandru Frătean explică tineretului de la partid povestea cocoşului roşu. De munte.


16

Anul VIII, nr. 407 | 31 mai - 6 iunie 2010

Exemplu pentru FC Municipal

În Mureş, sexul slab e mai tare la fotbal Metrospectiva săptămânii După o lungă aşteptare, FC Municipal Târgu-Mureş este pe punctul de a reuşi promovarea în „Liga lu’ Mitică”. Echipa feminină a aceluiaşi club le-a luat-o însă înainte băieţilor. La încheierea turului, fetele le-au făcut o scurtă vizită masculilor în localul în care sărbătoreau. Ele aveau la nici 200 metri distanţă, evident, tot banchet. Au scandat minute în şir „cine e pe primul loc ? Fecemeul!”. Băieţii s-au simţit flataţi, doar erau liderii seriei, fetele erau pe locul doi. Majoritatea fetelor sunt prezente la partidele fotbaliştilor din liga secundă, au fost şi la cea cheie de la Cluj. S-au bucurat pentru succesul acestora, au sărbătorit cu suporterii. După care s-au întors acasă de la Cluj s-au concentrat asupra finalei Cupei României pe care urmau s-o susţină după doar trei zile la Iaşi. Au învins, au adus cupa.

Amazoanele acordă revanşa

După ce au trecut de două ori cu 4-0 în această primăvară de Clujana, de departe cel mai valoros adversar intern, ultimele două etape ale campionatului par doar o joacă pentru fetele antrenate de Seches Carol. Nu cu păpuşi, cu mingea. Aflate în posesia Cupei, aşteaptă acum trofeul cel mai valoros. Cel al campioanei, care le va aduce participarea în Champions League. Adică, nu-l aşteaptă, ci vor să-l obţină pe teren, în ultimele două jocuri pe care le mai au de disputat. Probabil sâmbătă vor face deplasarea

la Vlăhiţa (judeţul Harghita) după ce vor urmări jocul băieţilor cu Arieşul Turda. Ambele sunt jucate deja la mometul în care citiţi aceste rânduri, probabil încheiate cu victorii pentru cele două formaţii. Fetele mai au un hop, acasă cu Fair Play Bucureşti (frumos nume !), băieţii la fel, la Mureşul Deva, echipă care va veni în ediţia viitoare la Ungheni şi probabil la TârguMureş, cu Gaz Metan. Trecute sub patronajul FC Municipal la începutul sezonului, fetele, în spe-

cial cele mai vechi din echipa care activa în ediţiile trecute sub numele de City’us, folosesc şi azi acelaşi „strigăt de luptă” înaintea fiecărui meci. Indiferent că strigă „City’us” sau „feceme”, şi-au făcut treaba, au reuşit să aducă un trofeu şi sunt pe cale de a realiza eventul. Acum este rândul „sexului tare” să le întoarcă „serviciul”. Mai întâi să obţină promovarea, să aibă chef de sărbătorit.

Lionel Messimţit

O săptămână mai scurtă. Luni lumea a avut liber. Fiecare s-a distrat pe unde a putut. Ciprian Dobre a fost la „Udatul nevestelor” la Hodac. O fetişcană a câştigat Miss Târgu Mureş deşi erau cel puţin patru fete mai frumoase decât ea. Blat, clar. Cristian Chirteş e deja pe făraş şi UDMR trebuie doar să facă o mişcare din încheietură ca să îl zboare. Şi, pentru că e foarte greu de observat, a început nebunia zilelor târgumureşene. Centru blocat, nebunie în trafic, tarabe, sutiene. Doar de asta Mureşul e târg. 4 Primăria cumpără flori şi arbori de 200.000 lei. Să moară familia mea de foame dacă nu aveam nevoie de de flori, mânca-ţ-aş! 4 Codruţa Codarcea, această Missy Pissy de Târgu Mureş, este considerată cea mai frumoasă târgumureşeancă. Ziarul de Mureş, dacă se încoardă, poate să găsească cel puţin o sută de fete mai chipeşe decât ea. Numai pe Valea Gurghiului câte ibăneştence trupeşe şi sănătoase aşteaptă să ajungă miss. 4 Primarul Luduşului, Florin Urcan, luptă pe toate fronturile ... şi câştigă. E specialist atât la împuşcat taleri din bugetul public, cât şi taleri artizanali...de ăia de concurs. Are ceva calităţi... 4 Chirteş şi Dobre au fost şi ei la udat de neveste. Că deh, politica e politică şi cea mai bună politică e când uzi nevestele altora... 4 Moscviciov a plecat iar de la Finanţe. Bine, i s-a terminat mandatul. Credem însă că afacerile sale au mai multă nevoie de el. 4 Alifantis a susţinut un spectacol... cu buget restrâns la Târgu Mureş. Maior s-a urcat din nou pe scenă şi l-a invitat pe artist să mai cânte o melodie, deşi recitalul se terminase. Alifantis l-a refuzat. 4 Au venit şi delegaţiile oraşelor înfrăţite din Turcia, Ungaria şi Republica Moldova. N-au văzut mare lucru, dar probabil că au rămas impresionaţi de bijuteriile taurului comunal plimbat prin centrul oraşului. 4 Încă doi oameni primesc Honoris Causa. Deja a devenit un obicei ca la douătrei săptămâni să se acorde câte un astfel de titlu. O să se ajungă ca fiecare om din Târgu Mureş să fie decorat. 4 La mulţi ani pentru cei de la StudCard care au împlinit doi ani de viaţă. La cât mai multe petreceri cu băutură şi studente frumoase. 4 Râciu are monografie. O carte foarte groasă despre istoria comunei. Un lucru bun. Numai să avem vreme s-o citim, acuma cu nebuniile astea de greve.

Kronikaru Şukaru


ziarul de mures nr. 407