Issuu on Google+

www.ziaruldemures.ro Anul VIII, nr. 406 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 24 - 30 mai 2010 FONDATOR: AURELIAN GRAMA

“Daa, o sim patizez pe Elena Udr ea! Ca pe orice feme ie!” pagina 7

Solidaritate, da, da’ nu pe banii noştri! Unde se opreşte solidaritatea parlamentarilor mureşeni? Unde, dacă nu la bani? Reporterul Ziarul de Mureş a fost acuzat de înaltă sfidare naţională la întrebarea: v-aţi dona salariul pe 6 luni pentru a ajuta copiii de la Centrul Perseverenţa şi femeile de la Adăpostul pentru Victimele Violenţei Domestice?”

pagina 15

SOMNUL NAŢIUNII NAŞTE MONŞTRI

T După ce a decis măsuri fără precendent pentru asomarea economiei, Puterea a ieşit în stradă să protesteze la FMI pentru pierderea propriilor privilegii. Cine ne mai înCurcă pe la DNA Mureş?

Circulaţia pădurilor mureşene prin instanţe

Nu s-a aşezat bine în scaunul de şef al DNA Mureş, că Elena Curcă a ajuns aproape la final de mandat. Cele şase luni de interimat au trecut deja, iar în 14 iunie, postul său devine vacant. Cine va fi ales de Daniel Morar, capo di DNA, să urnească vehiculul Serviciului Teritorial Mureş din şanţul în care l-a blocat atâţia ani Marin Sandu?

Judecătorii Tribunalului Mureş au dat o “palmă” aspră colegilor de la Judecătoria Reghin. Cum? Le-au trimis spre rejudecată unele dosare care vizează retrocedările pădurilor mureşene către descendenţii familiilor grofilor maghiari, Banffy, Bethlen şi Kemeny.

pagina 8

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Esenţial

Solidară oi fi cu cine vreau eu, nu alţii... În România, cel mai uzitat cuvânt din lexic în ultima lună este solidaritate. Un cuvânt pe care nici DEX-ul nu îl tălmăceşte foarte clar, ezitând între unitate şi legătură, respectiv înfrăţire şi frăţie. Să fim solidari – legaţi, uniţi sau înfrăţiţi, fraţi? - în faţa crizei ni se cere din partea politicienilor puterii, politicieni aflaţi la adăpostul unor salarii liniştitoare şi a unor şi mai liniştitoare afaceri şi comisioane. Li se cere solidaritate pensionarilor pe care îi văd zilnic cum îşi pun în portmoneele jerpelite de atâta folosire şi ultima monedă de cinci bani, pe care o primesc rest de la cele trei candele ce au costat 3,15 lei. Şomerilor? Marii mase a bugetarilor prost plătite? Cui i se cere solidaritate? Şi de fapt de ce ar trebui să fim solidari?

Pentru a vă explica de ce îmi pun această întrebare – „de ce ar trebui să fim solidari?”, îmi vine în minte politichia târgumureşeană din ultimele luni. În TârguMureşul ultimelor luni am înţeles cel mai bine ce înseamnă solidaritatea. Depinde de interes. Dacă e vorba de un mare afacerist care ne-a construit case proprietate personală la preţuri minuscule, musai să fim solidari cu el acum când se află la ananghie, iar bancherii ăia răi vor să-l dezbrace de vreo câteva sute de apartamente pentru care nu a plătit ratele aferente creditului contractat. Şi uite aşa dintr-atâta solidaritate îi achităm noi, târgumureşenii, ratele. Nota de plată va fi la final de vreo 11 milioane de euro, dacă nu mai

Concediu medical apar nişte cheltuieli neprevăzute. În schimb, când vine vorba de solidaritate cu câteva sute de minori cu deficienţe multiple, brusc suntem atât de strânşi la pungă că mai-mai îmi vine să ies în piaţa publică să fac chetă pentru primărie, doar-doar s-or îndupleca târgumureşenii să îi plătească hârtia igienică. Aşa e cu solidaritatea. Un cuvânt la modă acum, dar plin de înţelesuri desuete. Şi o remarcă de final. Dacă tot e să fiu solidară aş vrea să fiu cu micuţii cu dizabilităţi sau cu femeile bătute de monştrii bipezi de acasă şi nu cu un afacerist pe care îl suspectez de corupţie, la fel ca pe aleşii locali. Aşa înţeleg eu, principial şi lexical, solidaritatea. Lavinia VAŞTAG

„Şi dacă ne taie ăştia halocaţiile de şormaj, noi cu ce pana mea mai trăim? Tre să scoatem aurul de la saltele, vericule, să-l dăm lu’ Hisărescu, ca să mai avem o coajă de pâne semi!”

Auzi, la ăla, cică mi-am luat ochelari de kokalar... Doar nu era să port Gucci pe criza asta... Ăia-s numa’ pentru Bucureşti, când ies seara cu Crin la câte-un poker!”

„Cum? S-au terminat alegerile? Păi luaţimă fraţilor jos de aici că am treabă la

spital! Cum adică nu mai sunt eu director? În ce an suntem?”

Ovidiu Butuc, un liberal care ţinteşte foarte sus, ca să împuşte totuşi ceva la înălţimea medie pe care-o are

Ciprian Dobre, acest fundaş de bandă dreaptă al PNL Mureş, flancat de o susţinătoare înfocată de efort

Doi cetăţeni îngrijoraţi că odată cu măsurile lui Boc le vor scădea şi lor banii din portofelele altora

Articolele publicate în Ziarul de Mureş trebuie interpretate ca şi pamflete.


3

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Trecu-i aseară prin codru! Puşca şi cureaua lată, ce justiţ-aveam odată!

Circulaţia pădurilor mureşene prin instanţe

Judecătorii Tribunalului Mureş au dat o “palmă” aspră colegilor de la Judecătoria Reghin. Cum? Le-au trimis spre rejudecată unele dosare care vizează retrocedările pădurilor mureşene către descendenţii familiilor grofilor maghiari, Banffy, Bethlen si Kemeny. Cu alte cuvinte deciziile judecătorilor reghineni care au dat dreptate solicitărilor de retrocedare nu au fost luate întrun mod corect. Cel puţin aşa zic cei de la Tribunal, o instanţă superioară. Sunt doar câteva din hotărârile care vizează retrocedări către familiile respective, date eronat de judecătoria din Reghin. În 2007 anumiţi judecători de la Judecătoria Reghin (unii care au avansat între timp pe la Curtea de Apel Târgu-Mureş) au hotărât retrocedarea către descendenţii familiilor Banffy, Bethlen şi Kemeny a unor mari suprafeţe forestiere şi agricole. Exemple ar fi dosarele 2650/289/2008 şi 190/289/2007. Dupa câte se pare, avocaţii urmaşilor grofilor au convins magistraţii să dea o sentinţă favorabilă clienţilor lor, argumentând că Legea de înfiinţare a Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) nu a statuat existenţa nici unui act juridic care să ateste exproprierea. Potrivit avocaţilor, CASBI doar a inventariat proprietătile respective. Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş şi Primăria Răstoliţa au făcut recurs iar Tribunalul Mureş le-a dat dreptate. Aşa că a casat integral hotărârile atacate şi a trimis cazul spre rejudecată primei instanţe.

Planul retrocedării

Legea nr. 247/ 2005 prevede faptul că nu se retrocedează nicio suprafaţă de pădure cetăţenilor străini sau societăţilor comer-

Număr unic dosar: 2650/289/2007 Înregistrat în data de: 29.09.2008 Kemeny Endre : Recurent Kemeny Miklos : Recurent Nagy Zoltan : Recurent Nagy Geza : Recurent Kemeny Zsuzsa : Recurent COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR RĂSTOLIŢA : Recurent COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR MUREŞ : Recurent Admite recursurile declarate de petenţii Kemeny Endre, Kemeny Miklos, Nagy Zoltan, Nagy Geza, Kemeny Zuzsa şi intimatele Comisia Locală Răstoliţa pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia Judeţeană Mureş pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor împotriva sentinţei civile nr.398/16.04.2008 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr.2650/289/2007. Casează integral hotărârea atacată şi trimite cauza spre rejudecare primei instanţe Judecătoria Reghin. Irevocabilă.

ciale. Urmaşii familiilor nobile maghiare, majoritatea cetăţeni străini, au hotărât reînfiinţarea fostei societăţi comerciale Gudea Mesterhaza, în cadrul unei aşa-zise forme asociative de proprietate. În numele ei au cerut pădurile confiscate de statul român după al doilea război mondial. Aprobarea înfiinţării respectivei societăţi s-a făcut evident tot la Judecătoria Reghin. Coincidenţă sau nu, doar în acest mod se putea cere retrocedarea zecilor de mii de hectare de pădure de către nişte cetăţeni străini, aşa cum prevede legea. Asociaţia a câştigat tot la Judecătoria Reghin ca primă instanţă, aproximativ 20.000 de hectare de pădure în anul 2007. A anulat o hotărâre anterioară a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, comisie ce respinsese iniţial cererea respectivei asociaţii. Au urmat alte hectare retrocedate pe baza altor hotărâri la fel de păguboase pentru fondul forestier mureşean. Este vorba de 11.000 de hectare acordate Silviculturii Ardelene, societate în care sunt angrenate tot ramuri ale familiilor mai susamintite, dar în principal rezidente în afara României, 10.000 de hectare acordate lui Bánffy Dănilă şi 4.000 adjudecate de Bánffy Eva în detrimentul Primăriei Răstoliţa, care reuşise să-şi asigure dreptul asupra suprafeţei respective de pădure tot printr-o hotărâre a aceleaşi instanţe a Judecătoriei Reghin.

Interesul poartă fesul

Multe nume publice piperează acest caz. În prim caz fostul prefect Ciprian Dobre, actual deputat de Mureş, a fost implicat direct. Prin declaraţii publice, Dobre a militat de multe ori pentru păstrarea în regim public a respectivelor păduri, dar, în plan personal, avea legături cu casa de avocatură care reprezenta interesele urmaşilor foştilor proprietari. Dobre este naşul de cununie al fiului avocatului Rozsa Iosif, reprezentantul legal al Asociaţiei Gudea Mesterhaza. În timp ce era preşedinte al Comisiei Judeţene de Fond Funciar Mureş, prefectul de atunci prefera să lipsească din şedinţele care discutau subiectul în cauză. În urma

Număr unic dosar: 190/289/2006 Înregistrat în data de: 21.11.2008 Banffy Eva Maria Helena Johanna : Intimat Kemeny Endre : Intimat Kemeny Miklos : Intimat Kemeny Zsuzsa : Intimat Nagy Zoltan : Intimat Nagy Geza : Intimat COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR MUREŞ : Recurent DIRECŢIA SILVICĂ TARGU MURES : Intimat PRIMĂRIA COMUNEI RĂSTOLIŢA : Recurent INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI DE VÂNĂTOARE BRAŞOV : Intimat COMISIA LOCALĂ PT STABILIREA DR. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR : Intimat Admite recursurile. Casează hotărârea atactă şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond Judecătoria Reghin.

„Doamne, ce muzică divină.... Pssst... Părinte, sper că n-aţi adormit deja... Acuma începe opera aia... Romeo şi Julieta, de Pavarotti...”

Înalţii prelaţi ai Arhiepiscopiei Alba Iulia au onorat prin somnolenţă gala lirică a Maiei Morgenstein de la Târgu Mureş

„Câte hectare? Numa 50.000? Şi cât ne dă? 10%? Slăbuţ... Ia nu le mai răspunde la telefon o vreme, să vezi cum o să mă caute pe mine să le fac intrarea...”

Senatorul Frunda cere retrocedarea pădurilor mureşene de la Adam şi Eva încoace către avocaţii moştenitorilor grofilor cercetărilor efectuate de procurorii DNA, dosarul Dobre s-a soldat cu NUP. Un alt caz este cel al fostului şef al Ocolului Silvic Răstoliţa, Străuţ Cotiso, care se pare că a devenit moştenitor în acte al unui urmaş al contelui Banffy care a decedat între timp. În testament, Cotiso apare cu o parte de 10 la sută din terenurile care se vor retrocedate. Nici reprezentanţii UDMR nu au stat departe de subiect. Atât actualul ministru Borbely Laszlo cât şi senatorul Gyorgy Frunda s-au implicat direct sau indirect în problema retrocedărilor pădurilor mureşene. Ministrul Mediului şi Pădurilor a solicitat conducerii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva întocmirea unui raport cu privire la litigiile aflate pe rolurile instanţelor de judecată privind reconstituirea proprietăţii asupra terenurilor forestiere. Frunda a militat intens ca UDMR să promoveze o propunere legislativă menită să dea urmaşilor grofilor unguri imensele averi deţinute cândva pe teritoriul României.

Pădurarul hoţ, cu moţ


4

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Amazoanele şi Dan Petru

Goana după laur a magistraţilor mureşeni. Etapa a II-a. CSM a publicat listele cu candidaţii procurori şi judecători care îndeplinesc condiţiile de participare la concursul pentru funcţii de conducere. Ciudat e că, la nivel de Mureş, cel puţin, funcţiile scoase la mezat s-au cam împuţinat. Ori anumite posturi nu mai sunt scoase la concurs, ori candidaţii respectivi nu au fost încă verificaţi, ori CSM-ul, ca organizator, îşi dă cu stângu-n dreptul. Că altfel nu ne explicăm… La începutul lunii, vorbeam de opt funcţii de conducere care se vacantează începând cu 1 iulie 2010…în curtea Parchetului Curţii de Apel Târgu Mureş: procuror general, procuror general adjunct, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Târgu Mureş, prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Sighişoara, prim procuror adjunct la Parchetul Tribunalului Harghita, prim procuror la Parchetul Judecătoriei Miercurea Ciuc şi prim procuror la Parchetul

Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. Nu’ş ce s-a întâmplat, dar zilele trecute, când CSM a pus pe site lista “privind candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs”, în loc să vedem opt bătălii pe raza Parchetului Curţii de Apel Târgu Mureş, vedem doar patru. E drept, una dintre ele e cruntă… Trei amazoane curajoase, Natalia Cerghizan, Gabriela Ghiţu şi Mariana Milăşan, vor să-l detroneze pe (e) ternul Dan Petru din funcţia de procuror general. Merită să le ţinem pumnii, măcar pentru faptul că au avut curajul să creadă că vor reuşi. Dar şi dacă vor reuşi, mare va fi ruşinea ce o va purta pe umeri pensionarul Dan Petru! În fine, toţi patru au primit avizul necesar pentru a trece la etapa serioasă a concursului. Pentru funcţia de procuror general adjunct, Otilia Abram concurează cu ea însăşi, de aceea ar fi culmea să iasă pe locul trei. Virgil Horaţiu Aldea este în poleposition pentru funcţia de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sighişoara, iar Ileana

CATEGORIA „Mămăligari” „Legea lustraţiei este o lege cu colţi de mămăligă.” Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş

Georgescu pentru funcţia de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Târgu Mureş. Tot la începutul lunii, vorbeam de şase funcţii de conducere scoase la concurs de CSM în raza Curţii de Apel Târgu Mureş: vicepreşedinte al Tribunalului Mureş, preşedinte al Judecătoriei Târnăveni, preşedinte al Judecătoriei Gheorgheni, preşedinte al Judecătoriei Sighişoara, vicepreşedinte al Judecătoriei Târgu Mureş şi preşedinte „Dom’le... ne-am tot gândit al Judecătoriei Miercurea ce surpriză să-i facem lui şefu Ciuc. Din toate astea, a de 1 iunie... Şi brusc, ne-am rămas valabilă o singură hotărât: ne înscriem toate fetele bătălie, cea pentru funcţia la concurs! Cred că i-a plăcut de vicepreşedinte al Trigluma!” bunalului Mureş, unde avem doi combatanţi apţi de luptă: Francisc Adrian Bereczki şi Ioana Delia Lucaci. Care pe care. Şi cam atât. Procuroarea Mariana Milăşan, Ziarul de Mureş le urează numai succese! una dintre amazoanele care vor La examen, dar mai ales după… să sfârşească lunga domnie a lui Dan Petru la Parchetului Curţii de Apel Terminator II

Unde Poliţia Comunitară are probleme cu Securytatea „Băieţi, careva, domnu’ Ţerbea, ajutaţi-ne... Ăsta crede că dacă îi scrie Security pe spate poate face pe securistul cu mine!”

„Pe mine nu mă întrebaţi despre lustraţie, că ai mei au fost lustraţi de comunişti.” Dorin Florea, preşedintele PDL Mureş „De ziua mea îmi doresc sănătate şi alegeri anticipate.” Amza Constantin Mărgărit, preşedintele PRM Mureş

CATEGORIA „Banii vorbeşte!” „Titlurile executorii emise de primărie sunt ilegale, însă trebuie să facem orice pentru a face rost de bani.” Kolozsvari Zoltan, consilier local „Generaţia care termină acuma îşi vor găsi de lucru foarte greu. Poate o să înceapă cu un şomaj şi apoi cu activitatea.” Iustina Vas, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Mureş

„Cum adică n-am plătit bilet? Fugi, bă, d-aici să nu-ţi futsal una după ceafă… Eu sunt şeful Poliţiei Comunitare, mai mare în grad ca tine…”

CATEGORIA „Clasa neolitică” „Nu ştiu dacă meciul de fotbal cu Tineretul Naţional Liberal a fost blat, dar dacă e aşa, este grav.” Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş „Dacă vrea cineva să reabiliteze individual, se poate, dar nu o să las ca pereţii blocurilor să fie culorile curcubeului. Nu se poate să fie o ţigănie.” Claudiu Maior, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş „Nu suntem unde trebuia. Clasa politică e de vină.” Doru Oprişcan, deputat „M-a şocat atitudinea grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor la votarea Legii educaţiei naţionale, când s-a împotrivit predării în limba maternă a minorităţilor a Istoriei şi a Geografiei României, adoptând un limbaj naţionalist şi primitiv, demn de partidul lui Vadim Tudor.” Smaranda Enache, copreşedintele Ligii Pro Europa „Obţinerea mai uşor a cetăţeniei ungare ar avea nu doar impact pragmatic, ci mai ales valoare simbolică.” Marko Bela, vicepremier

„Bine, bine, lasă gargara, că ieşim... O să-ţi auzi tu de noi... Al dracului, pic de respect nu ai pentru funcţia mea... De’al cui eşti?”

culmea, „Asta-i firmele s n ju au a ai tari m de pază iţia!” decât Mil


5

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Sperietura care-nchide gura!

Epidemia din Tadjikistan atacă greviştii lui Traian O ştire tulburătoare, de ultimă oră, bagă spaima în Ministerul Sănătăţii. Sistemul naţional de supraveghere pentru boli transmisibile al Ministerului este în alertă după informarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind o epidemie de poliomielită care se îndreaptă ameninţător spre noi, cu plecare din Tadjikistan. Unde mă? În Tadjikistan? Da noi ce treabă avem de trebuie să ne alarmăm în halul ăsta? Păi la noi a fost eradicată această boală în anul 2002. Aaa, nu mai sunt vaccinuri împotriva acestei bli!? Păi înseamnă că am ajuns ca Tadjikistanul şi da, trebuie să ne îngrijorăm! Sau iar să suspectăm că ar fi vorba de nişte achiziţionări de vaccinuri? Dar eu m-am săturat să tot suspectez, până la urmă vom fi consideraţi nişte oameni care tot timpul au impresia că ”acolo este ceva putred”. Har domnului, până acum nu a fost raportată vreo îmbolnăvire în România. “În România nu a fost înregistrat niciun caz de poliomielită, această boală fiind eradicată la nivel naţional din 2002. Totuşi, sistemul de supraveghere a bolilor transmisibile este în alteră după informarea OMS privind epidemia din Tadjikistan. În acest sens, medicii de familie au obligaţia să raporteze orice posibil caz de poliomielită înregistrat la copii cu vârste cuprinse între zero şi 15 ani sau la orice persoană de orice vârstă, dacă se suspectează poliomielita”, a spus Amalia Canton, angajat al Ministerului Sănătăţii.

Doza care face poza

Ministerul Sănătăţii va primi, săptămâna viitoare, prin sistemul de achiziţie rapidă, 6.000 de doze de vaccin antipolio. De asemenea, Ministerul Sănătăţii are în de-

Referinţă pentru Polio de la Moscova a fost izolat virusul polio sălbatic de tip 1 în materiile fecale provenite de la un copil care prezenta paralizie acută flască, ce a sosit recent în Angarask din Tadjikistan. Din ianuarie şi până în prezent, în Tadjikistan a evoluat o epidemie de poliomielită, fiind înregistrate 293 de cazuri de paralizie acută flască, din care 83 confirmate cu virus polio sălbatic Deci... e vorba de o tip 1. epidemie care vine dinspre

Tadjikistan şi ajunge deasupra României cam de 1 iunie... Populaţia trebuie să evite aglomerările, cum ar fi mitingurile, greva generală... Să stea izolaţi la domiciliu... Aşa...

Ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, îngrijorat că lipsa vaccinului anti-criză ar putea duce la îmbolnăvirea gravă de nervi a românilor rulare o altă licitaţie pentru achiziţia a încă 675.000 de doze. “Probabil la sfârşitul lunii iunie vor ajunge în ţară şi celelalte doze de vaccin, astfel încât să putem continua imunizarea. Sunt câţiva copii care nu au fost vaccinaţi, dar întrucât în România nu există această boală, nu există un risc imediat. De săptămâna viitoare, când vor veni primele 6.000 de doze, vom vaccina copiii care nu au fost imunizaţi”, a explicat Amalia Canton. Eu nu mai înţeleg nimic, există sau nu un risc? Organizaţia Mondială a Sănătăţii a informat în 12 mai autorităţile române că la Laboratorul Regional de

„Părinte, în politică e greu să nu preacurveşti, că tentaţiile-s la tot pasul! Oricât am iubit PSD-ul, nu m-am putut abţine să nu păcătuiesc cu independenţii ăştia… Dă şi matale un canon uşor, ceva, să scap de remuşcări…”

Senatorul Corneliu Grosu, spovedit în regim de urgenţă, între două zboruri spre şi dinspre Bucureşti

„Oau! Am aici biletul câştigător! Puteţi opta pentru unul din cele două premii: ori vă reducem salariile cu 25%, ori vă dăm afară! Boc plăteşte!”

Preşedintele CJ Mureş, Lokodi Edith, anunţă, optimistă, că intrăm cu totul în criză pentru a avea de unde ieşi

Alerta lui Cseke

Din nou autorităţile ne lasă cu buza umflată. Cât costă dozele de vaccin? De unde vor fi ele achiziţionate? De ce există copii care nu au fost vaccinaţi împotriva acestei boli? De ce trebuie să ne panicăm noi la orice epidemie care apare pe acest glob pământesc? Oare sunt chiar aşa de grijulii reprezentanţii Ministerului Sănătăţii sau nu mai ştiu cum să-şi justifice ”activitatea”? Şi o ultimă întrebare, Institutul Cantacuzino de ce este îngropat? De ce nu este sprijinit să creeze vaccinurile care într-adevăr sunt necesare pentru cei mici, cum ar fi vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, o altă boală care trebuia demult eradicată, dar din cauza sărăciei românilor, această boală încă mai face victime? P.S. De fapt eu nu mai aştept niciun răspuns, pentru mine totul este limpede: ALERTĂĂĂĂ!!!! Dr. Mengele

ROMÂNIA ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN Târgu Mureş str. PrimărieiNr.2 Tel. +40 265 263.211 Fax +40 265 268.718

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ, ANUNŢĂ CONCURS/EXAMEN pentru ocuparea prin promovare a funcţiei publice de conducere de director executiv la Camera Agricolă Judeţeană Mureş, instituţie publică de sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş. Concursul se va desfăşura la sediul Consiliului Judeţean Mureş, str. Primăriei nr.2, din municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş. Proba scrisă se va desfăşura în data de: 22 iunie 2010, ora 9,00; Interviul va avea loc în data de: 25 iunie 2010, ora 14.00. Candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute de art.54 şi respectiv art. 66 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 251/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Condiţiile specifice, bibliografia, conţinutul dosarului de înscriere la concurs/ examen sunt afişate la sediu şi pe site-ul instituţiei. Dosarele de înscriere la concurs/examen se pot depune în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului în Monitorul Oficial al României – partea a III-a la sediul Consiliului Judeţean Mureş. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel.0265 263211, int.1234. p. PREŞEDINTE, Szabó Árpád VICEPREŞEDINTE

SECRETAR, Aurelian Paul Cosma


6

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Salarii ameţitoare în Primărie

Săracul bugetar bogat

Toţi am crezut că bugetarii din administraţia publică sunt prost plătiţi şi muncesc sărmanii de nu-şi mai văd capul de treburi. Vă dau însă câteva exemple de altfel de bugetari, care în anul 2009, s-au dus acasă, în fiecare lună, cu mulţi, mulţi, mulţi bani. În jur de 10.000 de lei, adică o sută de milioane de lei vechi. Ptiu ce de bani, ce bine mai ieşeam io din criză la scorurile astea. Şi ca să vedeţi că nu vorbesc prostii vă şi arăt declaraţiile de venit ale acestor angajaţi. Să-i luăm în ordine halfabetică. http://www. tirgumures.ro/declaratii/2009/8190.pdf. Maria Cioban, secretarul Primăriei Târgu Mureş a câştigat în 2009, 122.706 lei. Dacă împărţim la 12, ne dă un venit pe lună de 10.225 de lei. Da, peste o sută de milioane de lei vechi. Buuuuuuun, mergem mai departe pe lista declaraţiilor de avere şi constatăm că doamna Kiss Imola, director executiv la Primăria municipiului Târgu Mureş, a avut un câştig şi mai frumos în anul precedent decât colega domniei sale, Maria Cioban, adică 131.686 de lei. Împărţim şi această valoare la 12, ca să vedem care a fost venitul lunar în 2009 al doamnei Kiss Imola şi ne dă suma de 10.973 de leuţi. http://www.tirgumures. ro/declaratii/2009/608121.pdf Dacă tot am văzut aceste valori, ne-am propus să căutăm mai departe în lista declaraţiilor şi am insistat cu un alt click pe domnul Korpadi Gyorgy, care are

funcţia de director executiv al Direcţiei de Comunicare, programe cu finanţare internaţională şi resurse umane (phiu ce denumire) şi am descoperit şi aici un venit încasat în 2009 de 113.557 de lei. Nu am putut a mă abţine şi am făcut acelaşi calcul, am împărţit la 12 şi mi-a dat: 9.463 de lei. http://www.tirgumures.ro/ declaratii/2009/0090.pdf Nu-i aşa că oamenii ăştia au câştigat bine în 2009? Interesant de aflat cât câştigă şi în 2010, tot an de criză. Vreau totuşi să le plâng de milă acestor funcţionari publici, pentru că au şi ei rate şi aveau nevoie de aceşti bani să mai achite pe la bănci. Dar nu era parcă an de criză şi 2009? Nu ne tot spun cei de la putere să mai strângem cureaua? Păi noi putem să o tot strângem, da’ ce ne facem cu banii publici? Unde merg? Aha, acolo unde trebuie.

Sporul care face scorul

Cei trei pe care i-am prezentat în acest articol nu sunt singurii care câştigă bine la Primăria Târgu Mureş, mai sunt şi alţii care merg lunar acasă cu peste 5.000 de lei. Am mai auzit însă că veniturile mari din 2009 se datorează sporurilor cumulate în anii anteriori, începând cu anul 2007, bani pe care i-au primit iluştrii bugetari, care sunt afiliaţi şi la nu ştiu ce sindicat, în urma unor decizii judecătoreşti. Bine, să zicem că aşa este şi aceste venituri mari se datorează sporurilor restante câştigate

www.zi-de-zi.ro

„Da, tu, am câştigat peste 100 de milioane pe lună... Şi ce dacă-i de patru ori cât salariul lui Băsescu? Băsescu face acolo ce fac eu aici? Nici nu vrei să ştii...”

Maria Cioban, secretarul executiv al Primăriei Târgu Mureş, un exemplu flagrant de bugetar cu salariu nesimţit în instanţă. Dar atunci eu mă întreb de ce aceste sporuri s-au acordat doar acestor şefi de servicii şi de ce nu şi altor angajaţi? Ce, alţii nu sunt la sindicate? Sau alţii n-au muncit destul? Chiar daca se supără cei despre care am scris, aşa reiese din declaraţiile de avere postate pe site-ul Primăriei Târgu Mureş, că veniturile lor în 2009 au fost foate mari. Şi spun din nou, că aş vrea tare mult să îmi explice

cum au ajuns la asemenea venituri? Nu putem să nu ne simţim un pic mai bine dacă ne gândim că măsurile anunţate de Guvern, în baza cărora salariile bugetarilor vor scădea cu 25 la sută, îi vor afecta şi pe amicii de mai sus. Iar 25 la sută ai lor înseamnă clar mai mult decât 25 la sută ai unor bugetari obişnuiţi. Banu cu Manta


7

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Burlacul lui Dracula

Dorin Dăneşan: E unul dintre pesediştii care o iubesc fierbinte pe Elena Udrea. Bineînţeles, câtă vreme şi blonda de la Turism iubeşte Sighişoara. Vrea linişte, deşi e un tip nervos, vrea bani pentru proiecte, deşi nu e de acord cu tăierea salariilor. De alte femei n-are vreme… a şi uitat că-i burlac. E Dorin Dăneşan, energicul primar al Sighişoarei.

Ce mai vrea şi PSD-ul?

Reporter : Cum de nu aţi fost la Bucureşti? La miting? Dorin Dăneşan : La miting merg sindicatele… Rep. : Nu PSD-ul a organizat mişcările de miercuri? Nu PSD a chemat minerii? D.D. : Nu am cunoştinţă de aşa ceva… cred că-i o glumă… Rep. : A primit şi PSD Mureş ordin să trimită oameni la Bucureşti? D.D. : Nu am cunoştinţă… Habar n-am… poveşti… nu ştiu… nu cred… nu s-a discutat niciodată această problemă… Rep. : Ce vrea la această oră PSD? Şi-ar asuma guvernarea? D.D. : Nu ştiu ce vrea PSD, dar vă pot spune ce vreau eu: să fie linişte, ca să ne putem pune în aplicare proiectele, oamenii să fie mulţumiţi şi să le fie asigurat un minim trai, de decenţă, pe care-l au toţi ceilalţi din Comunitatea Europeană. Rep. : Dar sunteţi prim-vicepreşedinte la PSD Mureş. Cum nu ştiţi ce vrea PSD? D.D. : Păi… şi PSD-ul vrea linişte, să nu existe convulsii sociale… fiind un partid social democrat, normal că suntem preocupaţi ca pensionarii şi pătura de mijloc să aibă asigurat traiul de pe-o zi pe alta. Rep. : Cum va aplica Dăneşan măsurile lui Boc în Primăria Sighişoara? D.D. : Încă n-am primit niciun fel de măsuri…ce şi cum trebuie să aplicăm… Am început noi să facem reduceri la convorbiri telefonice, la telefoane mobile, la deplasări… anumite sporuri, cele negociate cu sindicatele au fost renegociate… celelalte, câştigate în instanţă, nu am putut să ne atingem de ele. Rep. : Aţi dat oameni afară? D.D. : Nu, aveam oricum nişte posturi vacante, pe care le-am şi redus din organigrama Primăriei. Rep. : V-aţi dona salariul pe 6 luni în semn de solidaritate? Ca Băsescu? D.D. : Nu. Rep. : De ce? Aveţi rate? D.D. : Am şi rate şi n-am altă sursă de venit… Poate Băsescu are… Eu nu am nici terenuri, nici magazine, nici afaceri…chiar nimic…

Elena nu numai vorbeşte, ci şi face…

Rep. : Aţi vorbit recent cu Elena Udrea? Într-o vreme părea îndrăgostită de Sighişoara. Ce a făcut concret pentru oraş? D.D. : După câte informaţii am eu, doamna Elena Udrea nu numai vorbeşte, ci şi face… în alte părţi s-a văzut acest lucru…ştiu că există un proiect de reabilitare a Cetăţii care este la dânsa pe birou… sper să îl aprobe în viitorul apropiat… Rep. : O simpatizaţi? D.D. : Daaa, ca pe orice femeie… Rep. : Dar cu sighişoreanul Mitrea aţi mai vorbit? Ce relaţie aveţi cu el? D.D. : Am o relaţie foarte bună, am avut-o întotdeauna… e un om care ştie ce vrea, un om la obiect. Niciodată nu promite ceea ce nu poate să facă şi nici nu face ceea ce nu promite… însă acuma nu mai e într-o funcţie în care să poată ajuta direct Mureşul. Sunt convins că dacă ar putea ne-ar ajuta mult mai mult… Relaţia personală cu Mitrea …o păstrez pentru mine… Rep. : Cum vi se pare micul Titulescu, Victor Ponta? Aţi avut vreo discuţie cu el de când a fost ales în funcţie? D.D. : N-am avut o discuţie încă… pentru că nu a ajuns în judeţul Mureş, e vorba să ajungă în viitorul apropiat. Normal că impresia este bună, e un tip tânăr, la început de carieră… doreşte să facă multe lucruri. Cred că îi mai trebuie o mică perioadă de acomodare, de acumulare a tuturor problemelor din partid. Va fi viitorul candidat al nostru pentru preşedinţie, cu cele mai mari şanse de succes. Rep. : Nu vi se pare că alţii conduc partidul, în spatele lui Ponta?

“O simpatizez pe Elena Udrea! Ca pe orice femeie!” D.D. : Vezi, orice primar, dacă nu are şi sprijin politic, îşi realizează greu proiectele… Rep. : Dar Dăneşan are sprijin de la PSD, dar proiectele mari le face cu Elena Udrea… D.D. : Probabil, dar cel mai mult contează acest oraş, care e un punct de atracţie pentru turiştii din toată lumea. Avem un cuvânt de spus la nivel de ţară, acesta e avantajul nostru. Rep. : Deci nu v-aţi săturat… D.D. : Hmm… Politica… nu ştiu… la nivel de primar…nu prea ai timp oricum să o faci. Am atâtea altele de făcut…

“Sunt un tip chiar nervos…”

Rep. : Care e problema care vă enervează cel mai tare la Sighişoara? D.D. : Enervează ...e un termen care... Rep. : ... sau nu sunteţi un tip nervos? D.D. : Sunt un tip chiar nervos, din totdeauna, dar „Pe domnul Dracula îl căutaţi? îmi ascund această nervozitate, ca să nu o transDaaa... facem cumva să-l întâlniţi, mit şi altora... Pot să vă zic că mă deranjează deşi am impresia că aţi întârziat situaţia actuală din toată ţara. Problemele sociale... vreo 500 de ani... Cu trenul aţi venit?” oamenii vin la Primărie ca la cineva care le poate rezolva pe toate... şi din păcate nu e aşa... sunt sufletist şi nu pot să trec uşor cu vederea peste doleanţele lor... mă mai deranjează că sunt multe lucrări care trebuie făcute şi nu avem putere financiară şi resurse umane... Rep. : Se face Festivalul medieval în 2010? Având în vedere austeritatea cerută autorităţilor locale... D.D. : Da, se va face... Dar nu vom cheltui mulţi bani de la buget. O să cheltuim exact ceea ce o să încasăm pe închirieri de spaţii şi bilete vândute la intrarea în cetate... Sume foarte mici, 20-30.000 de lei, vom cheltui probabil din buget. E adevărat că nu o să fie ceea ce a fost în alţi ani, dar o să fie şi surprize. Îi aşteptăm pe iubitorii festivalului în ultima săptămână din iulie... Rep. : Aţi auzit de Johannes Kelpius? De ce nu e folosit ca brand al Sighişoarei? D.D. :Kelpius? Prea puţin...am auzit ceva... Rep. : E un sighişorean care a emigrat în SUA acu’ 300 de ani şi care e considerat azi părintele masoneriei Dorin Dăneşan atrage turiştii străini în Sighişoara, unde americane... vampirii de comercianţi le sug rapid banii de pe carduri D.D. : O să întreb la Muzeu, să-i pun să sape acolo... Poate o să-i folosim povestea, mulţumim pentru idee... D.D. : Nu cred… astea sunt poveşti, iniţiate de unele per- Rep. : Ce e nou în Cetate? Cum merge procesul de soane care vor să-i facă rău… fiecare dintre noi am avut reabilitare? nevoie de acomodare la un moment dat… dar sunt con- D.D. : Încet, dar bine... Stagnăm în momentul ăsta, mai vins că se va desrcurca! aveam de terminat accesul în Cetate, dar din cauză că s-a surpat un zid acolo am încetinit ritmul... Suntem pe final, “Voi scrieţi la mişto în ziarul ăla?” oricum... Rep. : V-a trecut vreun moment prin cap să mergeţi la independenţi? V-au curtat? Dracula Park şi femeia D.D. : Hmm… Nu mi-a trecut prin cap să plec la nimeni… Rep. : E Sighişoara un fel de centru informal al spiEu sunt primar ales de sighişoreni, deşi am fost pe listele onajului european, având în vedere numărul de unui partid, am obţinut mai multe voturi decât partidul crâşme deţinute de străini în Cetate? la alegeri parlamentare sau europarlamentare… Sunt D.D. : Orice e posibil în Cetatea Sighişoara... Chiar şi să vă primar al Sighişoarei şi nu cred că ar fi spre binele celor întâlniţi, noaptea, cu Dracula... ha, ha. care m-au votat să fac un pas în stânga sau în dreapta. Rep. : Apropo, ce ar fi însemnat azi Dracula Park, În ceea ce priveşte intenţiile mele personale, nu sunt mai dacă ar fi existat? presus decât cele ale sighişorenilor, şi, ca atare, rămân D.D. : Foarte mult... am spus mereu că acest proiect era unde sunt. Rep. : Nu aveţi ambiţii politice? Nu vreţi să urcaţi o extrem de viabil... Nu s-a dorit, n-a fost voinţă politică, sau poate am fost şantajaţi... trebuia să intrăm în NATO, scară? D.D. : Ambiţiile în politică nu e bine să le ai. Cel puţin în Europa... cred că astea au fost motivele principale... vizibil. Întâi trebuie să fac treabă aici, la mine acasa. Dacă Rep. : E târziu azi? De ce nu ar face Primăria un proiect pe fonduri structurale pentru un Dracula Park? reuşesc aici, pot să am şi alte ambiţii… D.D. : Pentru că... să faci un parc tematic pe asemenea Rep. : Mai aveţi mult până reuşiţi? D.D. : Păi eu tot timpul am reuşit câte ceva… în fiecare temă... din moment ce a fost refuzat o dată... nu poţi... dacă nu ai sprijin... Plus că nu mai avem terenul unde an… Rep. : Dar ce lipseşte PSD-ului ca să fie ceea ce trebuie? era proiectat... Am pierdut zona Breite... parcul a fost deD.D. : Lipseşte o unitate la vârf înalt, la Bucureşti. De acolo clarat zonă protejată... se dă tonul şi cred că acest lucru se va întâmpla. O echipă Rep. : Cum e să fi unul dintre cei mai râvniţi burlaci ai Sighişoarei? Ce înseamnă femeia? puternică acolo va avea semnal şi în teritoriu… Rep. : La nivel de Mureş există unitate? Sau câte ta- D.D. : Iar mă luaţi la mişto... sunt mult prea ocupat ca să văd cât sunt de râvnit... Am sarcini destul de grele şi nu am bere sunt? D.D. : Da… nu ştiu…despre tabere…cred că avem uni- timp să mă concentrez şi la ... nu la viaţa sentimentală... tate şi cred că PSD Mureş e cel mai democratic partid din că aş minţi... şi pe lângă asta am un copil care are nevoie acum de atenţie... e cel mai important lucru... Deci...nu judeţ. Rep. : Nu v-aţi săturat de politică? De ce mai rămâneţi? am timp... D.D. : Voi scrieţi la mişto în ziarul ăla? Eu am vorbit serios Rep. : Dar cum vedeţi femeia? D.D. : Femeia...e un lucru... o fiinţă, de fapt, fără de care până acum, dar pot vorbi şi eu la mişto… Rep. : Chiar vă rog… Sincer, nu v-aţi săturat? Ce nu se poate... cam aşa... Alin BOLBOS avantaje aveţi că sunteţi şi om politic?


8

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

La mâna lui Daniel Morar

Dobre cu Q7 prin Bucureşti

Deputatul liberal Ciprian Dobre nu o duce prea rău în opoziţie. La concertul AC/DC a fost văzut la volanul unui SUV marca Audi Q7. În faţa Casei Poporului, pe la 12 noaptea. Ştim că Dobre este un politician care gustă muzica de calitate şi de aceea a participat la concertul vedetelor australiene. Însă nu înţelegem de unde posedă respectiva maşină că doar în declaraţia de avere apare altă marcă. Şi de la Camera Deputaţilor se dau Loganuri pentru parlamentari. Mai este varianta împrumutului de la un prieten dar nu înţelegem motivaţia având în vedere că deputatul deţine un BMW din 2005. Se poate plimba cu ea fără ruşine şi prin Bucureşti, nu numai în provincie. Poate Dobre şi-a cumpărat maşinuţa de lux chiar în aceeaşi zi şi nu a avut timp să o pomenească în declaraţie. Mai e posibil să aibă SUV-ul de ceva timp şi să nu-l declare. Adevărul e tot timpul la mijloc.

Să ne cetăţenim dragi maghiari

Fidesz, formaţiunea care a câştigat două treimi din noul Parlament de la Budapesta, s-a ţinut de cuvânt: în prima zi de activitate parlamentară, premierul Viktor Orban a prezentat legea ce prevede acordarea cetăţeniei pentru toţi maghiarii de dincolo de graniţe. După ce va fi votată (posibil pe 4 iunie, adică la 90 de ani după semnarea Tratatului de la Trianon), legea ar intra în vigoare la 20 august (zi naţională a Ungariei). Deşi din partea Slovaciei au existat reacţii imediate la această lege, la noi linişte şi pace. Doar poetul vicepremier a făcut declaraţii referitoare la acest subiect. „S-ar acorda, aşa cum am înţeles, cetăţenia ungară, la solicitare individuală, deci nu în mod colectiv. Fiecare persoană ar trebui să solicite în mod individul cetăţenia şi după o anumită procedură, simplificată faţă de ceea ce există în acest moment, ar putea să primească cetăţenia ungară”, a explicat Marko Bela. Din partea altor reprezentanţi ai puterii, de altă etnie, nu au existat reacţii. Nu tu premier, nu tu ministru de externe, nu tu prefect de Mureş sau deputaţi locali. De ce, este lesne de înţeles. La fel a trecut legea regionalizării prin Senat. Tiptil. Măsura priveşte aproximativ 3,5 milioane de maghiari care trăiesc în ţările vecine Ungariei. În Ungaria sunt 10 milioane de locuitori. Etnicii maghiari sunt cei mai numeroşi în România şi Slovacia. În Slovacia, ei reprezintă 10% din cei 5,4 milioane de locuitori. În România cifra se ridică la 1,5 milioane de suflete.

Cine ne mai înCurcă pe la DNA Mureş? Nu s-a aşezat bine în scaunul de şef al DNA Mureş, că Elena Curcă a ajuns aproape la final de mandat. Cele şase luni de interimat au trecut deja, iar în 14 iunie, postul său devine vacant. Cine va fi ales de Daniel Morar, capo di DNA, să urnească vehiculul Serviciului Teritorial Mureş din şanţul în care l-a blocat atâţia ani Marin Sandu? Cei care vizează această funcţie trebuie să-şi depună candidatura până la data de 27 mai, la cabinetul lui Morar. Conform procedurilor, cererea va fi însoţită de un curriculum vitae, de declaraţiile prevăzute de art. 49 alin. 11 rap. la art. 48 alin. 11 din Legea nr. 303/2004 şi de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează. Tot procedurili spun, că, după consultarea colectivului de procurori, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi a Colegiului de conducere, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie va formula propuneri de numire în funcţiile de conducere vacante, către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Adică Daniel Morar către Codruţa Kovesi şi Florica Bejinaru&Co. Buun, acuma hai să o luăm direct. Elena Curcă sau Zoltan Dull? Pe cine va prefera intransigentul Daniel Morar? Amândoi au crescut (sau dimpotrivă)

„Pe doamna Curcă o vreţi? Dânsa e...mai la stânga... Eu sunt doar în trecere pe aici, am venit pentru nişte prieteni... să ştiţi!”

Viorel Filip, unul dintre clienţii de ultimă horă ai DNA Mureş în umbra bătrânului Marin Sandu, cel de care râdeau toţi colegii la şedinţele DNA de la Bucureşti când se prezenta cu megadosarele de la Mureş… Sandu a ieşit din schemă… adică la pensie. Serviciul Teritorial Mureş ar putea fi urnit… dar cine îşi asumă acest lucru? Zoltan Dull e cunoscut, mai nou, pentru ciudatul dosar Vamanu, iar Curcă pentru şi mai ciudatul dosar Bubău… Într-un cerc restrâns, un procuror

mare de la centrala DNA spunea la aflarea veştii că Marin Sandu s-a pensionat: “La dracu’… Măcar de ăsta ne distram… Şi acuma pe cine punem în funcţie? Că efectiv nu avem pe cine… Stăm rău cu efectivele!” Să fie Zoli, sau încă o Elena? Ori o fi surpriza Tiberiu Onea, transferat recent de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş.

Daniel Sforar

La Consiliul Judeţean Mureş şi instituţiile subordonate acestuia va fi implementat Sistemul legislativ managerial public În data de 26 aprilie 2010 a fost semnat contractul de finanţare între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Consiliul Judeţean Mureş şi a început implementarea proiectului „Asigurarea condiţiilor de implementare a Sistemului legislativ managerial public pentru cadrele de conducere din cadrul Consiliului Judeţean Mureş şi al instituţiilor subordonate”. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Acesta are o valoare totală de 594.167 lei cu TVA şi o durată de implementare de 22 de luni. Obiectivul proiectului este asigurarea condiţiilor de implementare în practica curentă a Sistemului legislativ managerial public în Consiliul Judeţean Mureş şi 17 instituţii subordonate acestuia, folosindu-se un cadru managerial informatizat, care va contribui atât la creşterea eficienţei activităţilor de conducere cât şi la asigurarea legalităţii activităţilor de management public. Implementarea acestuia presupune şi instruirea în folosirea acestui sistem informatizat a unui număr de 109 cadre de conducere, implicate în procesul decizional. PREŞEDINTE Lokodi Edita Emőke Persoană de contact: Manager de proiect Gorea Ágnes Consilier, Consiliul Judeţean Mureş Tel. 0265 263211 int. 1273, Fax: 0372 651272, E-mail: agnes@cjmures.ro


9

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Şpaga, ca achiziţie publică

Ne naştem şi murim cu şpagă!

Eu pacientul român vreau să dispară şpaga la doctor. Ştiu, o să spuneţi, că iar se aduce în discuţie şpaga dar cu toţii o dăm atunci când ajungem să avem nevoie de servicii medicale. Dacă tot vrem să dăm o ”atenţie”, o măslină, o canistră de benzină sau cum vreţi dumneavoastră să definiţi acel plic care se introduce în buzunarul halatului alb, imaculat, croit parcă special să încapă ”teancuri” de orice dimensiuni, dar să se dea DUPĂ ce medicul şi-a făcut DATORIA. Nu este corect ca un doctor, indiferent cât de bun specialist este, să condiţioneze actul medical de o sumă de bani. Ştiu şi faptul că medicii din România au salarii prea mici, însă nu trebuie să uităm că nici pacienţii nu stau cu fundul pe grămezi de bani, şi ei au pensii sau salarii de mizerie. Iar când ajunge la spital, nu-i destul că bolnavul trebuie să cumpere medicamente, perfuzii, bandaje, leocoplast, seringi? El trebuie să ia în calcul şi şpaga la doctori, asistente, infirmiere şi să nu uităm că şi portarii şi liftierele trebuiesc un pic ”unşi”? Chiar dacă sună cinic, unii dintre pacienţi, după ce trag linie, ajung la concluzia că ar fi ieşit mult mai ieftin cu o înmormântare; ce-i drept, cu o moarte toţi suntem datori. Vreau să împrospătez puţin memoria celor în halate albe, care au depus un jurământ, mai exact Jurământul lui Hipocrate din care redau doar câteva rânduri: -Atât cât mă ajută forţele şi raţiunea, prescripţiunile mele să fie făcute numai spre folosul şi buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violenţă.(n.r. cred că include şi daunele materiale) -Sacră şi curată îmi voi păstra arta şi îmi voi conduce viaţa. Vreau însă să specific că nu mă refer la

Primăria Reghin îşi bagă degetu-n criză Fraţilor, spuneţi-mi şi mie ce înseamnă... austeritate? Eu am o ediţie mai veche a DEX-ului unde e vorba de cheltuieli sporite. De aia am şi trimis Primăria online la cumpărături!”

Politicienii reghineni au ales să meargă pe principiul „Fie criza cât de rea, tot nu dau un ban pe ea”!

toţi medicii, pentru că nu toţi au buzunare largi la halate, dar celor care nu se pot răbda să perceapă ”taxe” de la pacienţi, le doresc următoarele: -Dacă voi respecta jurământul lui Hipocrate şi nu îl voi călca, viaţa şi arta mea să se bucure de renume şi respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul. Din păcate am cunoscut oameni necăjiţi, care mi-au povestit cu lacrimi în ochi că viaţa lor sau a cuiva drag, a depins de ”tratamentul” pe care ei l-au aplicat medicilor. Aceşti oameni au înţeles că pentru a fi tratat, trebuie să tratezi. Dar oare poţi să convingi pe cineva aflat în pragul disperării să nu dea şpagă? Greu de crezut.

Sully şi Dr. Chin

Nici la Reghin se pare că nu au ajuns problemele financiare. Municipalitatea locală intenţionează să contracteze lucrări de amenajare şi reabilitare a parcurilor din oraş. Şi nu cu bani puţini. Estimările ajung la frumoasa cifră de 676.000 de lei. E puţin ciudat că în plină criză şi austeritate bugetară, parcurile din oraş reprezintă o prioritate pentru Nagy. E adevărat că peste doi ani, la alegeri, va trebui să le arate reghinenilor nişte realizări de prin oraş. Astfel de fapte aduc voturi. Aşa că, pensionarul înfometat, cu 15% mai puţin în buzunar, va putea să admire straturile de flori şi pomii proaspăt plantaţi. Şi poate mai uită de probleme. O altă necesitate a municipalităţii este achiziţionarea de carburanţi. Pentru asta din bugetul local se vor cheltui aproximativ 900.000 de lei. Un calcul simplu ne arată că vor cumpăra 200.000 de litri de benzină sau motorină. Cam multişor pentru administraţia unui oraş de mărime medie spre mică.

Nagy nu vrea economii bugetare pentru Zilele Reghinene

Să nu uităm de Zilele reghinene a căror organizare va costa administraţia locală nu mai

puţin de 210.000 de lei. La fel ca anul trecut, când, din cei 300.000 de lei, 200.000 au fost din bugetul local. Deşi unii consilieri în frunte cu Sorin Pui şi Ionel Rînja au cerut executivului local asigurarea finanţării exclusiv din sponsorizări private, Nagy nu a fost de acord. Chiar dacă până în 2006 primăria asigura doar finanţarea pentru apă şi salubritate cu costuri infime, de 3-4000 de lei, acum primarul nu vrea să revină la zile de austeritate. Cetăţeanul aşteaptă pâinea şi circul oferit de municipalitate indiferent de criză. Şi şcolile stau în paragină prin oraşul viorilor.

Aparate de fitness fără licitaţie

O altă achiziţie de „criză” a edililor din Reghin se referă la aparate de fitness pentru tineret. Câtă grabă pentru această investiţie. Oferta s-a făcut în 21 aprilie iar peste doar o săptămână proiectul de hotărâre apare în mapa consilierilor. Motivul e simplu, achiziţia se face fără licitaţie pentru că preţul ofertei este mai mic cu câţiva euro decât limita legală. Şi aşa cine trebuie ar putea să primească contractul.

Tom Decreţel


10

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

După 20 de ani

Ovidiu Natea: “Toate partidele poartă o vină pentru situaţia actuală!” Unul din veteranii vieţii publice mureşene, Ovidiu Natea, a acceptat să ne facă o radiografie a clasei politice din ultimii 20 de ani, cea care a reuşit performanţa, astăzi, să se confrunte cu o mare dilemă existenţială: este compatibilă sau nu cu viitorul României? Reporter : Au trecut fix 20 de ani de la alegerile din ‘90. Putem vorbi de o maturizare a clasei politice? Ovidiu Natea : Douăzeci de ani pentru o naţiune sunt mulţi sau puţini, şi fără dar şi poate trebuie să ne aducem aminte de previziunile lui Brucan: că ne vom aşeza după 20 de ani. Din nefericire, previziunea lui se prelungeşte, în sensul că, nici în prezent nu suntem prea, prea… Rep. Cum vă amintiţi că funcţiona guvernul atunci, după primele alegeri? O. N. : Indiferent de formaţiunea politică, exista o conlucrare, diferită de cea din prezent. Mircea Ionescu Quintus, de la liberali, era Ministrul Justiţiei, Adrian Năstase la Externe, oameni care chiar ştiau ce vroiau. Ca exemplu, era Emil Tocaci, în Ministerul Învăţământului, care a avut o poziţie legată de înfiinţarea universităţilor particulare, şi el, ca liberal, s-a opus foarte tare, spunând că proliferarea acestora poate duce la scăderea calităţii învăţământului, şi din păcate aşa s-a şi întâmplat. Rep. Când au început să scârţâie lucrurile? O. N. : Cred că lucrurile au început să meargă prost în 1996, o dată cu Guvernul CDR, care era unul de coaliţie. Atunci au apărut disensiunile, când se discuta una în Guvern, şi alta în faţa presei, în funcţie de interesele politice ale fiecăruia, ceea ce a dus la o lipsă de coordonare. Celebru în acea perioadă era Ministrul Agriculturii, Ioan Mureşan, care nu avea nicio legătură cu agricultura, el fiind inginer electro mecanic. Rep. În 2000 PSD-ul a revenit la guvernare… O. N. : În 2000, s-a preluat guvernarea cu o gaură în PIB de 12,6 % şi Guvernul condus de Adrian Năstase a lucrat până la jumătatea lui 2003 pentru a umple această gaură. De abia după aceea a reuşit o creştere economică constantă, între 5 şi 7 %, care a dus la o relaxare economică pe care au moştenit-o cei care au venit la guvernare în 2006… Rep. : Au existat cu adevărat doctrine la nivelul partidelor politice? O. N. : Apartenenţa politică în perioada 1990-1995 nu s-a făcut neapărat pe doctrine foarte clare, doctrină pe care o aveau doar anumiţi lideri politici, Radu Câmpeanu, Corneliu Coposu, Ion Raţiu şi Ion Iliescu. Restul, nu aveau nicio legătură cu vreo doctrină liberală, creştin democrată sau de altă formă. Apartenenţa politică se făcea în funcţie de unde-ţi erau colegii, prietenii, simpatiile sau afacerile, indiferent ce ar spune unul sau altul. Rep. : Care au fost consecinţele? O. N. : Marea majoritate a celor care sunt componenţii partidelor politice, nu vorbesc de doctrine, discută doar după ureche. Multă politică după ’90 s-a făcut în acest mod, nu pe principii solide. Aici ajungem la procentrul de 60 % din populaţie, manevrabilă, fără o cultură politică

solidă, şi pentru acest motiv, promisiunile pe care le fac diverse partide, în perioadele de campanie, sunt cele care determină voturile. Rep. : Cum s-a raportat evoluţia politică a ultimilor 20 de ani la nivelul judeţului Mureş? O. N. : Marea problemă raportată la structura politică, a fost aceea că politicienii din judeţ nu au fost în stare să dezvolte anumite programe consistente datorită fracţiunile existente în structurile democratice judeţene. Dacă sunt anumite proiecte care deranjează, aici dau exemplul UDMR-ului, nu sunt votate în CJ . În egală măsură, acest lucru e valabil şi la alte formaţiuni politice. Din acest punct de vedere, foarte multe proiecte au rămas doar la nivelul de discuţii. Rep. : În acest an, culegem roadele unei recolte triste. Cine au fost cei care au generat această recoltă? O. N. : Nu putem discuta de o vină a cuiva, sau a vreunui partid. Părerea mea e că toate formaţiunile politice au un anumit procent de vină faţă de situaţia actuală. În condiţiile în care, în 2005, Guvernul Tăriceanu, continua cea ce s-a început în 2004, pe fondul unei creşteri economice, cu rezerve în trezoreria statului, dezvoltarea ulterioară s-a făcut pe consum, fără să se protejeze producţia, nu se ajungea aici. Atunci au dispărut 200.000 de IMM-uri şi o serie întragă de alte activităţi. De fapt toate aceste lucruri ne-au dus la situaţia în care suntem acum. Dacă eram puţin mai cumpătaţi atunci, acum eram într-o cu totul altă situaţie. Rep. : Se invocă acum solidaritatea socială… O.N. : Cred că este un aspect demagogic ordinar din partea conducerii actuale. În momentul în care ţi-ai adunat mai mult decât îţi trebuie, şi eşti cocoţat pe un sac de avere, este foarte uşor să enunţi termeni precum solidaritatea socială. Rep. : Dacă vă spunea cineva în ’90 că se va ajunge aici, îl credeaţi ? O.N. : Nuuu! Ştiam toate chestiunile care sunt valabile, legate de tabieturile noastre, de capra vecinului şi alte românisme de acest gen dar nu credeam se vor manifesta chiar aşa de pregnant în special în viaţa politică. Nu credeam, şi nu mi-am dorit niciodată ca politica represivă care a fost în regimul comunist să se repete într-o altă formă în prezent. Asta este din păcat marea problemă, de care din păcate nu am scăpat. Rep. : Legea lustraţiei. Mai înseamnă ea ceva? O. N. : Din nefericire, cei care au fost primii care au acces în anumite funcţii erau secretari de partid, iar cei mai vehemenţi luptători împotriva comunismului, sunt tocmai aceştia. Această lege a lustraţiei, nu face altceva decât să dea o libertate în mâna cuiva, care, dacă nu îi place de cineva, poate să-i găsească un motiv că ar fi lustrabil. La

tehnica noastră românească cu siguranţă va reuşi acest lucru. Structuri precum ANI, DNA, din păcate, au devenit structuri de represiune politică, iar lustraţia va putea fi folosită exclusiv politic, şi va deveni un obiect de eliminare a unor adversari politici. Rep. : Cum vedeţi ieşirea din situaţia actuală? O. N. : Nu putem ieşi din situaţia actuală decât într-o singură variantă. Politica e politică, şi Guvernul trebuie să aibă o componenţă politică, deoarece altfel nu se poate. Dar în Guvern, obligatoriu, începând cu primul ministru, să fie un profesionist, şi har Domnului, ţara are suficient de mulţi oameni capabili, cum ar fi Mugur Isărescu, dar şi mulţi alţii, care au avut rezultate în anumite perioade grele ale României, printr-o singură chestiune :PROFESIONALISM. Rep. : Dar, mai există “cineva” deasupra… O. N. : Acel “cineva” care este deasupra tuturor, nu poate să se fi schimbat aşa de tare, faţă de perioada ’91-’92. Întâmplător, l-am cunoscut ca membru al aceluiaşi guvern, când era Ministrul Transporturilor, cu rezultate chiar bune la aceea perioadă, Nu discut de perioada CDR, cand a fost din nou ministru, sau Primar al Capitalei. Şi el trebuie să fie de acord că situaţia este una complicată, iar în momentul în care eşti nevoit să te atingi de pensii, care nu sunt un ajutor social, ele sunt drepturi câştigate, e nevoie de profesionişti, şi nu de interese politice. A consemnat Alin ZAHARIE


11

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Ieşirea din briză

Aqualand-ul caiacistei Elena Udrea

Zilele acestea a fost inaugurat un alt Aqualand în România. Norocul a făcut, şi numai norocul, ca beneficiarii acestui proiect să fie chiar mureşenii din Acăţari. Vedeţi şi dumneavoastră ce bazin de polo superb a fost construit din bunăvoinţa ministrului Elenei Udrea. Şi trebuie să o lăudăm pe doamna ministru, deoarece investiţia nu a fost deloc mare, ca şi cum natura şi-ar fi spus cuvântul. Urmează să fie achiziţionate şi bărcuţele, pentru că deocamdată este nevoie de cizme de cauciuc pentru ca Aqualandul să poată fi vizitat şi admirat. Aici o să puteţi vedea tot felul de lucruri interesante: pivniţe pline de apă, fântâni cu apă de Niraj, care trebuie doar ambalată şi e numai bună de arătat pe la târgurile internaţionale unde România mai participă din când în când şi unde România chletuie foarte mulţi bani pentru a arăta mai nimic. La un moment dat, parcă am zărit-o pe doamna ministru Elena Udrea venind cu un caiac, dar pe urmă mi-am dat seama că era doar un localnic, care admira priveliştea superbă a noului Aqualand. Vă mai dau o veste bună, astfel de parcuri de

distracţii axate pe tot felul de ”jocuri” nautice vor mai fi date în folosinţă în România, pentru că interesul autorităţilor este ca această ţară minunată să poată fi văzută din elicopter sau din avion ca şi cum aici ar fi un imens Aqualand. Maşinile din România vor dispărea, fiecare îşi va achiziţiona o barcă cu motor, iar ploile vor fi aşteptate cu braţele deschise. Pe bune acum, oare mai este cineva care să fie interesat şi de soarta românilor? Nu se poate cumva ca înainte să se ceară un vot să se şi prezinte câteva fapte concrete pentru care cineva ar merita tot sprijinul din partea electoratului? Unde sunt reprezentanţii autorităţilor locale atunci când oamenii au probleme? Până când mai poate fi păcălit românul cu o pereche de bocanci, o pelerină sau o umbrelă? Chiar nu mai avem gospodari în ţara asta? Chiar toţi vor doar să-şi umple buzunarele şi gata, se simt realizaţi? Nimic altceva nu mai conteaza? La mine să nu mai veniţi să cerşiţi, politicieni de doi lei ce sunteţi! Vă ofticaţi voi ăştia cu ceafa lată? N-aveţi decât. Ivan Patzaichin

Cum s-a văzut AC/DC prin ochii uimiţi ai unui mureşean... AC/DC plecau la drum în a doua jumătate a lui 2008. Suntem în 2010 şi seria de concerte din turneul Black Ice Tour continuă; trupa a ajuns în America de Nord (de mai multe ori), în America de Sud, la Antipozi şi-n Europa. Aceasta cursă în jurul lumii s-ar fi oprit cu siguranţă dacă zecile de mii de spectatori de la fiecare concert AC/DC n-ar fi plecat acasă fericiţi. Au venit pentru prima oară în România. În ultimul lor turneu internaţional. Australienii de la AC/DC au făcut spectacol la Bucureşti. Unul dintre cele mai bune show-uri muzicale din ultimii ani. Ca de obicei la noi, organizatorii nu au fost pe măsura trupei. Prea puţine wc-uri ecologice, preţuri piperate, un singur loc unde puteai să mănânci ceva. Ca la români... totul balcanic. Greutăţile au fost uitate în momentul în care cei de la AC/DC au urcat pe scenă. Un recital de la început până la sfârşit. Un solo de chitară cum n-am mai văzut în viaţa mea, o mare de oameni care aplaudau şi cântau în acelaşi timp, atmosferă “electrică”, o locomotivă impresionantă pe scenă, jocuri de lumini, artificii, salve de tun, o femeie gonflabilă uriaşă, un clopot imens. Totul regizat la perfecţie. Nicio greşeală. Cei aproximativ 50.000 de fani şiau făcut şi ei treaba. Pe tot timpul concertului au aplaudat, dansat, urlat şi cântat cu idolii de pe scenă. Zeci de mii de glasuri într-o singură voce.

Show incendiar

Cu adevărat impresionant au fost membrii AC/ DC... rezistenţa lor şi spiritul de care au dat dovadă. Nicio diferenţă faţă de concertele pe care le ţineau

acum 30 de ani. Cine râdea de vârsta lor înaintată şi-a înghiţit hohotelile. Cel mai impresionant moment a fost solo-ul chitaristului. Ceea ce face Angus pe scenă n-are cum să te lase indiferent. Omul pare că traieşte pentru show-ul la chitară, şi puţini muzicieni mai tineri s-ar putea lăuda cu asemenea energie. Concertul AC/DC a explodat cu un intro animat care avea să ne pună în temă cu ce avea să se petreacă în urmatoarele două ore: o locomotivă goneşte dement iar Angus bagă cărbuni pe foc. Apar şi două fete cu sfârcuri obraznice, care-l leagă fedeleş pe chitarist (după ce fac nişte lucruri nu tocmai sfinte) şi sar din tren. Eroul nostru se eliberează, apucă să-şi ia chitara şi să părăsească maşinăria cu aburi înainte ca aceasta să se fac a praf la capăt de linie. Ce-a urmat a fost rock’n’roll 100%. Cu hituri AC/DC, trucuri ale chitaristului şi cu foarte bune proiecţii pe două ecrane uriaşe. Povestea s-a încheiat ca la carte, cu focuri de artificii, după două ore în care-am auzit (foarte bine) o trupă-legendă a muzicii rock: AC/DC.

Thunderstruck

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A. SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materialelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei. Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6. Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.


13

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Nişte ţărani

Copiii cu dizabilităţi, la bunul plac al autorităţilor Centrul de Zi „Perseverenţa” din cadrul Fundaţiei Alpha Transilvană este în bătaia vântului de un an. Ambigua legislaţie, durutul în cur al autorităţilor publice locale şi judeţene – al celor 23 de consilieri locali, 35 de consilieri judeţeni, trei directori de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş – îi afectează direct pe cei 24 de copii ai centrului de zi şi peste 300 aflaţi în ambulatoriu. Şi nu pe Fundaţia Alpha Transilvană cum este tratată superficial problema de către aceiaşi factori decidenţi pe care oricum nu îi interesează acei copii în ciuda a ceea ce spune legislaţia.

Începuturi. Parteneriat publicprivat

Centrul „Perseverenţa” a fost înfiinţat în 2002, în urma câştigării de către Fundaţia Alpha Transilvană în parteneriat cu Direcţia Generală de Protecţia Drepturilor Copilului(DGPDC), actuala Direcţie Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş (DGASPC), a unui proiect Phare „Copiii mai întâi”. De fapt mai precis invers, deoarece DGPDC era gestionarul proiectului, fundaţia având doar statut de partener. Proiectul se adresa copiilor cu dizabilităţi multiple care nu puteau urma nici o şcoală de masă şi nici una specială. De asemenea, îşi propunea ca aceştia în timp, printr-o acţiune concertată a specialiştilor logopezi, kinetoterapeuţi, psihologi şi alţii să deprindă anumite abilităţi uşoare pentru un copil fără deficienţe, dar extrem de greu de învăţat de către aceşti minori cu probleme. În timp, obiectivele erau ambiţioase şi vizau intregrarea socială a acestor tineri, adică un loc de muncă adaptat nevoilor şi abilităţilor lor. Primul an, treburile au mers bine pentru că finanţarea serviciului era asigurată direct de Uniunea Europeană care supraveghea şi implementarea proiectului. Nici următorii trei ani nu au fost problematici deoarece prin contractul de finanţare Consiliul Judeţean şi-a asumat să susţină cu bani centrul. Din 2006, când legislaţia privind parteneriatul public – privat a fost abrogată, Centrul Perseverenţa ar fi rămas descoperit. Cei doi parteneri au apelat la un artificiu atunci pentru ca Perseverenţa să meargă mai departe. Centrul a fost preluat de fundaţie, iar direcţia contracta serviciile prestate de către specialişti în folosul copiilor cu dizabilităţi. Parteneriatul a mers aşa până la 31 iunie 2009 când...

Spălarea pe mâini la români... şi unguri

... redenumita DGASPC Mureş, condusă de Schmidt Lorand, Codruţa Sava, Vasile Mezei, ca să amintim toţi directorii din 2009, a avut o tresărire legală şi a anunţat că nu mai finanţează serviciul pentru că nu are nicio obligaţie?! Adică înfiinţezi un serviciu pentru care nu ţi-a pus nimeni pistolul la tâmplă, îl moşeşti vreo câţiva ani ca să te lauzi că ai activitate şi după aceea îl dai dracu’, amintindu-ţi subit că nu ai nicio obligaţie. Şi mai dai dovadă şi de mârlănie, luândule oamenilor microbuzul cu care erau transportaţi copiii cu dizabilităţi şi mobilierul pentru că, deh, acestea sunt, nu-i aşa, ale tale, dar serviciul, nu. Aici ne vedem obligaţi să facem o comparaţie cam ce înseamnă sistemul de protecţie a copiilor de stat şi ce înseamnă Perseverenţa. Sistemul de stat este un energofag de resurse şi o spunem fără teama de a greşi. Spre exemplu, în ultimul an în care direcţia a administrat centrul cu un buget mai mare şi a făcut mai nimic. Fundaţia Alpha Transilvană a preluat centrul

de zi si ambulatoriu pentru copii cu nevoi speciale din 2007 cu un număr de 30 copii cu dizabilităţi severe în programul de zi şi 70 de copii cu dizabilitati medii şi accentuate în programul ambulator. Anul următor deja erau 258 de copii în ambulator. În plus au introdus un nou serviciu cel de hidroterapie, pe lângă cele tradiţionale. În 2006, când serviciul se afla încă la direcţie s-au cheltuit 583.191 de lei, în timp ce în următorii doi ani bugetul a fost constant de 550.000. Raportat însă la numărul de beneficiari amintiţi anterior, observăm că, dispunând de un buget anual mai mic şi cu un număr mai mic de personal, Fundaţia Alpha Transilvana a oferit servicii mai multe pentru un număar de 2,5 ori mai mare de beneficiari. Semn că îşi societatea civilă îşi chiverniseşte mult mai bine resursele faţă de angajaţii de la stat pe care îi doare în cot când trebuie să primească, dar care devin brusc parcimonioşi când trebuie să dea undeva unde nu e loc de o afacere şi un comision, aşa cum vă vom arăta mai jos.

Nişte ţărani...

Suntem în 2009, spre sfârşitul lunii mai când în disperare de cauză şi fără fonduri, Fundaţia Alpha Transilvană a apelat la bunăvoinţa Consiliului Local Tîrgu Mureş. După o interpelare făcută în luna aprilie de alesul local democrat-liberal Ioana Roman, în luna septembrie, consiliul acceptă să suporte 250.000 de lei necesari funcţionării centrului de zi „Perseverenţa”. După cum arătam mai sus, suma nu acoperă nici măcar jumătate din necesarul de resurse al centrului. Banii erau destinaţi finanţării serviciului pe perioada iulie-decembrie 2010. Consilierii locali au aprobat, dar Primăria nu a dat în schimb niciun leu, semn că aleşii sunt fix nimic în faţa executivului, că, nu-i aşa, să îl cităm pe Dorin Florea, primar de Tîrgu Mureş, pixul e la mine. Credeţi că am văzut vreun consilier local făcând vreun demers legal împotriva edilului-şef pentru că nu a respectat o hotărâre de CL? Vedeţi de treabă. Oameni de paie. În 2010 se întâmplă la fel, consilierii locali aprobă în buget o altă tranşă de 250.000 destinaţi tot susţinerii Centrului Perseverenţa. Bani nu sunt viraţi însă. Din iulie până în aprilie, fundaţia cheltuie din fondurile proprii 711.000 de lei pentru funcţionarea în continuare a centrului de zi şi a ambulatoriului. În mai, la o altă analiză şi în lipsă de resurse, fundaţia anunţă pentru prima dată că va închide centrul. Negociază cu reprezentanţii primăriei, discută cu părinţii o variantă de susţinere a activităţii, dar toate eşuează. Din 17 mai, activitatea în centru se suspendă şi fundaţia mai face o încercare să îi înduplece pe consilierii locali să aprobe o convenţie de colaborare prin care îi vor vira sumele deja aprobate, nu-i aşa, în Consiliul Local.

Ruşinos...

Ce a ieşit în Consiliul Local a fost un circ în toată regula. Dar unul extrem de penibil. Consilierii locali s-au legat de conturi, adică să aibă contabilitate separată, de parcă până acum i-ar fi umplut de bani şi nu şi-au justificat sumele cheltuite. Printre deştepţii de serviciu i-am remarcat pe democratliberalii Liviu Todoran şi Maria Georgescu, şi pe UDMR-istul şef peste Comisia de Buget – Finanţe, Kolozsvari Zoltan. De altel, Liviu Todoran ne-a umplut de respect, spunând următoarele dude: “Nu ştim ce se întâmplă cu banii”, care bani, dom’ Todoran? Aceia pe care nu i-aţi virat vreodată? Bineînţeles ne-a emoţionat şi discursul viceprimarului Claudiu Maior care nu a avut probleme

că spre FC Municipal s-au virat un surplus de câteva sute de mii de lei, de ne-a dat Curtea de Conturi din nou drept exemplu, dar s-a înfoiat că o fundaţie vrea un act de certificare că vor primi vreodată banii: “Oricum aţi fi primit banii, nu încercaţi să faceţi alte demersuri, să vii să te îndoieşti că o să primeşti banii şi mai ceri încă o convenţie de colaborare”. Mulţumim, cvasi-cetăţeanule “Pro Urbe” pentru gluma bună. Pentru a-ţi împrospăta memoria, pe care ne amintim că o ai foarte bună, de fapt, îţi dăm o temă de matematică simplă: câte luni au trecut din septembrie şi câte din februarie de când oamenii ăia au văzut…nimic? Ei, dar niciunul dintre aceşti vorbitori aflaţi în treabă nu ne-au impresionat precum edilulşef care le-a servit angajaţilor fundaţiei o lecţie despre orice şi despre nimic. “Să terminăm cu această ipocrizie în această ţară şi să recunoaştem că atunci când nu poţi, nu poţi, a spus-o Marin Preda, v-o spun şi eu. Nu am văzut un mare om de afaceri, un senator, deputat, nu am văzut pe nimeni care învârt bani în acest oraş să se milostească vreodată de dvs., a fost mai facil pentru dvs. să apelaţi la o primărie, milostivă de fiecare dată. V-am rugat în acest an că am şi grădiniţele, şi v-am rugat să rugaţi părinţii. Vreţi să vă mint. Poftiţi, treceţi şi dublaţi-vă sumele, nu pot să vă spun acest lucru. Şi regret că se încearcă cu pedala emoţională acest lucru în consiliul local; aţi avut cât aţi vrut, nu mă provocaţi să vă spun şi mai mult, nu uitaţi comportamentul pe care l-aţi avut în primii cinci ani, acest lucru ar fi bine să îl cunoască şi părinţii. Dar nu înseamnă că dizabilitatea unui copil este şi lipsa de fonduri a unui părinte. Nu aduceţi părinţii ca să fie elemente de presiune. Vreţi să vă spun cum s-a reconstruit Germania cu şurţul, cărau femeile cărămizi şi bolovani toată Germania şi nu s-a mai văicărit o Europă întreagă. Şi noi într-o perioadă de criză nu vrem să recunoaştem că la un moment când nu poţi trebuie să iei şi măsuri. V-am dat exemplu pe mama. Solidaritatea nu trebuie să se manifeste doar că dăm bani că ştiu să fac eu. Dar înţelegeţi că nu sunt. V-am rugat să aveţi răbdare trei luni. Şi în momentul în care faceţi ceva, vedeţi de la început la sfârşit, eu niciodată nu am făcut ceva bazându-mă că cineva îmi va da ceva”, semnat Dorin Florea. Până la urmă, cu sfadă multă, consilierii au aprobat convenţia de 500.000 de lei. Dacă vor vedea vreodată banii, cine ştie? Ah, da, Florea cu pixul e la mine. Cu care a semnat totuşi 100.000 de lei. Cel puţin aşa susţine Kiss Imola, directorul economic al Primăriei. De care încă reprezentanţii fundaţiei nu ştiu

nimic. Necesarul pentru funcţionarea centrului doar pentru copiii din Tîrgu Mureş este de 421.000 de lei, din care 250.000 au fost solicitaţi primăriei. Pentru copiii din judeţ, fundaţia este la mila Consiliului Judeţean, unde a depus un proiect pentru obţinerea unei sume de 99.000 de lei. Ţinând cont că aleşii judeţeni trebuie să împartă 400.000 de lei la 52 de proiecte depuse de organizaţiile neguvernamentale e străveziu că Alpha Transilvană nu va primi suma solicitată. Va primi ceva totuşi.

De ce?

Întrebarea ar fi de ce trebuie să fie suportaţi din bugetul local şi bugetul judeţean banii pentru Centrul Perseverenţa? Răspunsul se află în Constituţia României şi în câteva legi pentru protecţia persoanelor cu handicap, respectiv pentru protecţia copilului. Ambigue însă când vine vorba de finanţare. Vă oferim un singur exemplu: alineatul 4 din art. 46 din Legea Nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului care spune aşa: „Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să iniţieze programe şi să asigure resursele necesare dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap şi ale familiilor acestora în condiţii care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia şi să le faciliteze participarea activă la viaţa comunităţii”. Destul de clar, nu? De ce această zbatere? Pentru că Fundaţia Alpha Transilvană are un buget anual de 450.000 de euro atraşi în cea mai mare parte din surse doar de ei ştiute prin care rezolvă problemele a peste o mie de beneficiari care altfel nu ar avea niciun suport, deoarece tare aş vrea eu să văd cum s-ar descurca primăria, consiliul local şi consiliul judeţean cu aceste persoane. Adică ştiu. Ar cheltui de vreo 2-3 ori mai mult din banii contribuabililor că doar ni se rupe de resursele mureşenilor...

În loc de epilog

O soartă asemănătoare o are şi Adăpostul pentru Victimele Violenţei Domestice. Înfiinţat tot printr-un proiect din fonduri europene, adăpostul marca Institutul EstEuropean pentru Sănătatea Reproducerii şi-a închis porţile din luna martie. Consiliul Local Târgu Mureş a aprobat tot aşa de-a moaca, că doar nu îi doare mâna pe aleşi să apese pe butoane o sumă pentru susţinerea adăpostului. Din cei 90.000 de lei promişi nu a ajuns niciun leu, aşa că firesc adăpostul s-a închis, iar personalul a fost trimis în şomaj. Lavinia Vaştag


14

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Avem echipă, avem valoare! FC Municipal a primit licenţa pentru Liga lu’ Mitică În ciuda răutăcioşilor, FC Municipal a primit licenţa pentru Liga lu’ Mitică. În cazul în care promovează, nu va trebui s-o ia pe urmele Stelei (bine, Gigi n-a plătit chiria) şi să-şi caute stadion pentru a-şi disputa partidele. Toate criteriile impuse de regulament au fost îndeplinite. Micile retuşuri, privind mărirea capacităţii tribunelor, a sălii pentru conferinţele de presă şi alte amănunte, sunt considerate uşor de îndeplinit. Rămâne ca echipa să-şi facă datoria în teren şi să obţină punctele necesare. Poate cel mai afectat de evoluţia lucrurilor este Ionuţ Popa, tehnicianul „Bătrânei Doamne”. Echipa din Arad avea, teoretic, în urmă cu doar o săptămână, prima şansă. Cu un joc la TârguMureş şi o restanţă cu „U” Cluj, acasă, formaţia de pe Mureşul inferior s-a dovedit inferioară, mai ales la prestaţia din teren. A reuşit două partide asemănătoare, încheiate cu acelaşi scor, 1-3, cu golul de onoare înscris la final. Înaintea acestor partide, „bătăuşul” arădenilor pregătea războiul cu arbitrii, „pronosticând” eliminări contra echipei sale şi penalty-uri pentru adversari. După jocul de la Târgu-Mureş n-a mai vrut să dea ochii cu presa şi şi-a îndreptat tunurile spre proprii jucători. Singurul eliminat a fost din tabăra FCM-ului, care n-a primit niciun penalty. Popa a „recidivat” după doar patru zile, cu „şepcile roşii”. După ce i-a văzut pe jucătorii săi suferind în vestiar, s-a mai înmuiat şi acum caută să împartă vina cu arbitrii, deşi echipa sa n-a dovedit că merită promovarea. Falub: doi iepuri dintr-o lovitură Acum, urmează ca echipele din inima Ardealului să decidă. Clujeanul Adrian Falub, care a jucat la „U” şi a antrenat-o, poate avea o dublă satisfacţie: bate fosta sa echipă şi reuşeşete să-şi treacă în cartea de vizită o nouă promovare; cele două pot promova braţ la braţ, eliminând din cărţi pe Dacia Mioveni, care mai are doar trei partide de disputat. În această privinţă, suspicioşii au deja un nou subiect. Mai pot interveni însă adversare

„Codrule, codruţule / Ce mai faci, drăguţule / Că de când nu ne-am văzut / Multă lume mi te-a vrut / Şi de când m-am prefectat / Mulţi mi te-au revendicat!”

Arţăgosul de la UTA, invidios pe FC Municipal care, în nevoia de puncte pentru a scăpa de grijile retrogradării, pot încurca socotelile unora, chiar şi al pariorilor. După jocul de la Cluj (decis deja, la ora la care citiţi aceste rânduri), elevii lui Adrian Falub vor primi replica Arieşului din Turda. A, echipa mureşenilor Victor Astafei şi Ovidiu Petelean, împrumutaţi la Arieşul. Mai e şi Darius Miclea, tot târgumureşean. Dacă sâmbătă Arieşul obţine victoria (o fi obţinut-o?) cu Mureşul Deva, scapă de griji, iar ”Municipalul” va avea o misiune mai uşoară în faţa celor două pe care urmează să le întânlnească. Cea de-a treia formaţie angrenată în ”hora suferinţei”, Minerul Lupeni are meci la Arad şi poate fi depăşită de Mureşul Deva. Sunt calcule şi speculaţii pe care şi le face fiecare echipă. Amatorii de speculaţii au un subiect cu săşi umple timpul liber. Deseori s-a dovedit însă că ”previziunile” lor sunt infirmate de jocuri. Unii vor zice că n-au plătit, alţii că au fost ”stimulaţi” din alte părţi. Cei oneşti vor ţine doar la orgoliu sau, îşi vor aminti de spiritul fair-play-ului.

Mihai Vereş

Poetul Marius Paşcan a găsit varianta prefectă a unei celebre poezii a lui Eminescu

P-asta o ştiţi? Zice că: „După pui de mureşan, să nu dai cu bolovan, după pui de havrileţ, să dai gazu’ din coteţ, după liberal frumos, să dai votul drăgostos... Ţurai.... ţa! Hai ASA-u’!”

Nicu Havrileţ, într-o ipostază care ne arată că PNL ar putea face BUM dacă ar ajunge la guvernare


15

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Săracii parlamentarii noştri

Solidaritate, da, da’ nu pe banii noştri! Unde se opreşte solidaritatea parlamentarilor mureşeni? Unde, dacă nu la bani? Reporterul Ziarul de Mureş a fost acuzat de înaltă sfidare naţională la întrebarea: v-aţi dona salariul pe 6 luni pentru a ajuta copiii de la Centrul Perseverenţa şi femeile de la Adăpostul pentru Victimele Violenţei Domestice?”

„Şi cine zici că-i distinsul intelectual de lângă noi? Aaa, Florea, am auzit de marele său talent oratoric... Foloseşte, totuşi, un limbaj prea colorat pentru gustul meu...

Oprişcan: „ Dacă aş avea foarte mulţi bani, da!”

Doru Oprişcan, deputat PDL. Cel mai calm dintre cei cu care am vorbit. Deputatul are salariul anual din Parlament de 2.500 lei şi încă o sursă de venit, firma SC Sintech SRL unde este consilier, de unde a luat în 2009 25.000 lei. „ Dacă aş avea foarte mulţi bani probabil că aş dona. Vă daţi seama că eu trăiesc din salariul de parlamentar aşa că nu îmi pot permite.” a răspuns Oprişcan. Calm.

ă cică unu’ c ă sună u ştiu unde! m , ă b ln ie ”Auzi, salariu reu mi-e m donez g g i e u c f m a ă ă s v s are nt ca , ştie c e-o rlame d a i P n Păi ce a in lesc d ă fac b să chiu n concer t s u Fostul ministru al Culturii, Toader Paleologu, încadrat politic e e t â pâin ? la c

Başa: Eu deja donez la Sighişoara!”

Petru Başa, senator PDL. Senatorul spune că face donaţii la un centru din Sighişoara. Veniturile anului 2009, înscrise în ultima declaraţie de avere, sunt de peste 1,3 milioane lei, provenite în mare parte din vânzarea unor acţiuni. „Eu aş fi de acord şi chiar donez la centrul de zi din Sighişoara. Aşa încât donaţia e deja împărţită. Donez periodic. Dar care e substratul întrebării dumneavoastră? Dumeavoastră v-aţi dona salariul pentru scopuri umanitare? (Răspunsul meu - Dacă aş fi senator, da!). Dacă aţi fi ce? E vorba de salariu. Indiferent că lucraţi la privat sau la o unitate publică. (Oricum salariul meu nu se compară cu al dumneavoastră, spun eu). Nu, nu. Nu. Salariul dumneavoastră. Indiferent că aveţi un leu sau doi. Eu am spus că aş dona dar dumneavostră l-aţi dona? (Nu, pentru că e mic şi nu mă descurc nici eu din el). Vedeţi? De aceea suntem diferiţi. La revedere!”

Kerekes: „ Şi eu din ce mai trăiesc?”

Următorul pe listă, Kerekes Karoly, deputat UDMR. Deputat şi cadru didactic, cu venituri, după ultima sa declaraţie de avere, de aproape 69.000 lei anual. „ Şi eu din ce mai trăiesc? Nu am firme. Nu practic avocatura pentru că nu îmi permite legea. Atunci din ce voi trăi? Eu răspund cu o întrebare. Aceasta este salariul meu. Eu nu am alte drepturi. Dacă eu donez salariul meu pe şase luni, din ce voi trăi?” a declarat Kerekes.

Socaciu: „Donează-ţi tu salariul!”

fi fost în stare să-mi dea o palmă prin telefon. Veniturile din ultima declaraţie de avere ale lui Socaciu sunt de aproximativ 47.600 lei anual. Indemnizaţia de parlamentar plus drepturi de autor. „ Nu pot, pentru că eu trăiesc din acest salariu. Nu ştiu ce faceţi chestiile astea populiste, după Băsescu, care este multimilionar. Îmi pare rău că sunt puţin vehement dar donează-ţi tu salariul să văd care este situaţia! Asta este o întrebare în contextul în care un nenorocit de milionar care a ajuns prin fraudă preşedintele României îşi donează salariul în timp ce pune pensionarii să moară! Asta este o sfidare, dacă o simţi! Dacă nu o simţi e treaba ta! Cum să mă întrebi pe mine dacă îmi dau salariul? Şi eu ce fac, cu copiii mei?...” a spus Socaciu nervos. Punctele de suspensie nu sunt altceva decât tonul telefonului, pentru că dragul nostru deputat mi-a închis telefonul „ în nas” cum se spune pe româneşte.

niţă, aicea „Auzi, dom iile ălea ns se dau pe g de lei? Vă ro 0 5 3 de nesimţite a din m âş cr la ct re s-o viraţi di e silit să mă execut sat, că vrea chiu ra de re lit pentru două ut în cinstea ce le-am bă ăs lui B escu!”

În loc de concluzie

Aşadar, uşor cu vorba, greu cu fapta. Aşa a fost mereu în România. Dar mergem înainte. Felicitări lui Doru Oprişcan care şi-a păstrat calmul (deşi cine ştie câte înjurături au fost după). Cât despre ceilalţi care au ridicat tonul şi m-au acuzat pentru o simplă întrebare, spor la treaba în continuare!

Victor Socaciu, deputat PSD. Pe cât era de calm la început, pe atât ar

Poruţiu primeşte bani şi fără funcţii în PD-L

Deşi nu mai e în relaţii bune cu Florea şi Maior, SC ALFA COSTRUCT SRL la care este acţionar (aşa, mai din umbră) consilierul judeţean PD-L Mihai Poruţiu continue să câştige licitaţii pentru lucrări plătite din bugetul local. Afacerile „omului de frondă” al portocaliilor mureşeni nu par afectate de conflictele politice existente. Societatea a câştigat în urmă cu două săptămâni o lictaţie în valuare de 125.000 lei pentru “Reparaţii acoperiş Grup Şcolar Traian Săvulescu”. Aşa cum e practica în domeniu, la concurs s-au prezentat două societăţi pentru a da o notă de competiţie licitaţiei. Preţul final a fost mai mic decât cel estimat, dar există mereu opţiunea unor acte adiţionale la contract prin care să se rotunjească suma licitată.

Criză pentru popor, da nu şi la primărie!

Municipalitatea mureşeană nu pare să simtă criza mai ales când e vorba de achiziţii publice. Chiar în momentul când Băsescu anunţa tăierea pensiilor şi salariilor, edilii locali organizau licitaţii de miliarde. Una pentru cumpărarea de materiale de construcţie în valoare de aproximativ 600.000 de lei iar alta pentru achiziţionare de cherestea de 136.000. Ce poate face primăria cu aproape 450 de metri cubi de cherestea că doar nu se apucă de construit în domeniul naval? Nu că pe Mureş nu ar merge yachtingul!!! Să nu uităm nici de achiziţia directă a standului expoziţional demontabil cu o mică valoare de 60.000 de lei. Că şi firma lui Marcel Ormenişan trebuie să trăiască nu-i aşa? Iar de zilele târgumureşene trebuie să se vândă mici şi bere undeva.

Matematicienii din administraţia locală

Prin presă şi pe bloguri au apărut materiale cu achiziţia primăriei pentru sonorizare, lumini şi efecte speciale pentru zilele târgumureşene. Valoarea estimată: 100.000 de lei. Ce nu înţelegem e cum pot costa aceste servicii atât când tot evenimentul ajunge la modesta sumă de 180.000? Adică municipalitatea asigură toate evenimentele muzicale, artistice etc, doar cu 80.000 de lei? Cum se poate întâmpla asta? Că orice organizator de astfel de manifestaţii artistice ştie cât costă în mod normal un concert de muzică (onorariu, transport, masă şi cazare etc). Aşa că, după noi, calculele matematice cu costurile nu prea se potrivesc cu realitatea. Ori Zilele Târgumureşene costă mai mult, ori cei cu sonorizarea vor primi mai puţin.

Transgaz îl respectă pe Boc

Tot auzind de reducerile de cheltuieli din companiile de stat, chiar şi ălea aflate pe profit, Transgaz s-a gândit să oprească deocamdată angajările pe posturile vacante. Drept pentru care a trimis în teritorii o adresă prin care conducerea solicită expres acest lucru, “pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvernul României”. Bravo lor, acum că dividendele au fost deja stabilite, primele de management, cumpărăturile, în linii mari, aşijderea… Mai rămâne să vedem cu Nabucco cum facem…

Stafia de la ANAF

Pe site-ul ANAF Mureş a apărut săptămâna trecută ca o stafie o listă cu aproape 6000 de firme din judeţ care sunt atenţionate că au deja penalizări pentru neplata taxelor către stat. Şi pe când purecam noi mai bine lungul şirag de firme, să vedem cine dintre cunoscuţii noştri a încurcat-o, ba încă îl şi sunăm pe coordonatorul adjunct Iclănzan, să ne explice ce înseamnă chestia aia, click, click… documentul nu mai poate fi deschis. A fost şters de pe site cu viteza luminii. Cu siguranţă că nu domnul Iclănzan a sunat repejor la administratorul site-ului…nu, nu… a fost din cauza norului islandez, care, în combinaţie cu ploaia mocănească autohtonă a avut un efect devastator asupra portalului ANAF Mureş!

Somnul lui Gheorghe din plen

de poetul Marius Paşcan şi de pamfletarul Dorin Florea

Victor Socaciu, acest Gicuţă Hagi Tudose al politicii cântate în Parlamentul României

Unii consilieri locali parcă dorm în şedinţe. Mai ales cei a căror principală preocupare este apăsatul pe buton în funcţie de comanda liderului de partid. Un caz concret s-a petrecut joi în şedinţa ordinară a CL Târgu-Mureş. Alesul local Gheorghe Urcan a făcut-o de oaie când a propus amânarea unei propuneri de hotărâre care nu se putea amâna. Este vorba de iniţiativa consilierului Sebastian Pui care a propus închiderea primăriilor de cartier, înfiinţate în cartierele Tudor Vladimirescu şi 7 Noiembrie. Pui a propus votarea hotărârii în regim de urgenţă iar preşedintele de şedinţă a supus plenului introducerea acesteia sau nu pe ordinea de zi. În acel moment, stimabilul Urcan s-a înscris la cuvânt şi a cerut amânarea. Nici el nu ştia a cui!!! Colegii săi mai vechi au început să râdă când au auzit propunerea fantasmagorică a democrat-liberalului din CL Târgu-Mureş. Şi invitaţii... şi presa. Cu alte cuvinte Gheorghe Urcan şi-a făcut cinste prenumelui aşa cum spune şi o celebră vorbă din popor.

Damian SAMOILĂ

Un pensionar mureşean, jinars la buzunare de măsurile anticriză ale Guvernului Boc

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE DISPOZIŢIA NR. 128 din 21 mai 2010 privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 27 mai 2010, ora 13.00

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Având în vedere prevederile Dispoziţiei preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr. 114 din 6 mai 2010, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) şi 107 alin.(2) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune :

Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 27 mai 2010, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi :

1. Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită a unui spaţiu din imobilul ce aparţine domeniului public judeţean situat în Tîrgu Mureş, str. Trebely nr.3 2. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Judeţean Mureş şi a situaţiilor financiare anuale, cu anexe, pe anul 2009 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de transport public judeţean de persoane prin curse regulate 4. Proiect de hotărâre privind stabilirea costului mediu lunar de întreţinere/beneficiar al serviciilor sociale oferite prin intermediul Complexului de servicii pentru copilul cu deficiente neuropsihiatrice Sighişoara 5. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru înfiinţarea unui serviciu public de interes judeţean 6. Proiect de hotărâre pentru stabilirea unor măsuri de pregătire a concursului de proiecte de management pentru ocuparea postului de director-manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi studiului de fezabilitate pentru obiectivul „Alimentare cu energie electrică la amplasamentul Depozitului zonal de deşeuri din localitatea Sânpaul, judeţul Mureş” 8. Proiect de hotărâre pentru aprobarea avizelor date de Comisia de amenajarea teritoriului şi de urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş 9. Informare privind situaţia juridică a imobilului situat în Târgu Mureş, str. Mihai Viteazul, nr.31, aflat în domeniul public al judeţului Mureş p. PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETAR Szabó Árpád Vicepreşedinte Paul Cosma


16

Anul VIII, nr. 406 | 24 - 30 mai 2010

Auto

Mureşul în experienţa Mercedes-Benz Clienţi sau doar pasionaţi ai mărcii Mercedes-Benz, din Ardeal, au avut parte de un adevărat regal, la sfârşitul săptămânii trecute. Roadshow Star Experience “Fascination Unlimited” a fost un eveniment dedicat clienţilor şi partenerilor. După sesiunea de la Bucureşti, la iniţiativa firmei Aliat, Centru Autorizat de Vânzări şi Service Mercedes-Benz în judetul Mureş, Dealer Autorizat Mitsubishi Motors (Mureş şi Harghita) şi dealer Land Rover şi Jaguar, pe poligonul de lângă comuna Sânpaul, participanţii au putut testa mai multe modele Mercedes-Benz, în materie de siguranţă, confort, eficienţă, pe scurt fascinanta tehnologie Mercedes. Mercedes-Benz Roadshow Star Experience „Fascination Unlimited“, un eveniment Daimler AG, a fost destinat celor care doresc să descopere performanţele de excepţie ale autovehiculelor. O acţiune special creată pentru clienţi şi parteneri, în ideea de le ofere acestora posibilitatea de a cunoaşte modele legendare de autoturisme prin intermediul sesiunilor speciale de test drive şi prezentărilor interactive. Super automobilul sport SLS AMG, cea mai nouă stea a constructorului german, lansat în România în luna aprilie 2010 a fost prezentat în cadrul roadshow-ului alături de alte modele din lumea Mercedes-Benz: SL 500, SLK 350, S 400 Hybrid, G 500, ML 63 AMG, E 500 Coupe, E 220 CDI BlueEFFICIENCY Cabriolet, E 200 CDI BlueEFFICIENCY Cabriolet şi C 350. Fiabilitatea şi caracteristicile remarcabile ale celor mai noi staruri Mercedes-Benz au fost demonstrate pe parcursul a patru module de training: prezentarea interactivă, susţinută de instructori, care dezvoltă conceptul ”Fascination Unlimited“, detalii despre modelele participante şi tehnologii precum BlueEFFICIENCY; test drive onroad, cu Mercedes-Benz G 500, ML 63 AMG, E Coupe şi E Cabriolet, pe durata căruia instructorii au explicat şoferilor tehnologii precum DISTRONIC PLUS, Asistent Menţinere Bandă de Rulare

sau Asistent pentru Unghiul Mort; test drive onroad modul destinat condusului ecologic, prin intermediul modelelor BlueEFFICIENCY: S Hybrid, C 200 CDI şi C 200 CGI; parcurs test drive - cu modelele MercedesBenz SLS AMG, SL şi SLK. Sesiunile speciale de test drive şi prezentări interactive au fost susţinute de traineri profesionişti de la Mercedes-Benz, piesa de rezistenţă a sesiunii fiind „plimbarea”, cu incredibilul SLS AMG. Pe scaunul din dreapta, alături de un pilot de maşini profesionist, participanţii şi-au putut testa înclinaţiile spre situaţii extreme. Viraje cu fluierături de roţi, accelerări neverosimile şi slalomuri năucitoare au pus în valoare calităţile incredibile ale modelului SLS AMG, un super automobil sport, care întruchipează un amestec desăvârşit al fascinaţiei auto şi tehnologiei de vârf. Teama specifică unei curse în situaţii extreme a fost anihilată de siguranţa maşinii, dublată de calităţile pilotului.

Dinamică fără egal

Stilul, eleganţa şi dinamica superioară reprezintă caracteristicile îmbinate de noul automobil care îndeplineşte pe deplin toate aşteptările siglei Mercedes, prin aspectul practic şi siguranţa optimă. În esenţă, noul ‘Gullwing’ oferă sinteza ideală a inovaţiilor dezvoltate de Mercedes-Benz şi AMG. Noul model de la Mercedes-Benz şi AMG reprezintă o propunere ispititoare cu pachetul său tehnologic fără rival: caroseria din aluminiu, cu uşi gullwing, motor AMG 6,3-litri V8, amplasat central către puntea faţă, care dezvoltă o putere de vârf de 420 kW/ 571 CP, cuplu de 650 Nm şi lubrifiere cu carter sec, transmisie cu ambreiaj dublu, cu şapte trepte de viteză în configuraţie transaxială, suspensie sport cu braţe de suspensie duble din aluminiu şi o greutate a automobilului de 1620 kilograme, în baza standardului DIN – această combinaţie superlativă garantează cea mai bună dinamică de conducere. Distribuţia ideală

a greutăţii faţă/spate 47/53 % şi centrul de greutate coborât al autovehiculului reprezintă o dovadă a conceptului fără compromisuri de automobil sport. SLS AMG accelerează de la 0 la 100 km/h în 3,8 secunde, înainte de a ajunge la viteza de vârf de 317 km/h (limitată electronic). Consumul de combustibil de 13,2 litri pe 100 kilometri (combinat) îl face deosebit de competitiv. Mercedes-Benz SLS AMG este disponibil în România la un preţ de bază, fără TVA, începând cu 149.000 de euro. Mai multe informaţii despre toate modele MercedesBenz, puteţi găsi la Aliat Târgu Mureş, str. Gh. Doja 304, Tel. 0265-253057.

„Clienţii, partenerii noştri sau potenţialii clienţi au avut ocazia să vadă la lucru cele mai performante modele Mercedes-Benz. A fost un bun prilej de a cunoaşte mai bine tehnologia Mercedes-Benz, dar şi stilul sau eleganţa unor maşini fascinante.” Alin Mureşan Director general Aliat Târgu Mureş


Ziarul de Mures nr. 406